, culturii și cercetării al republicii moldova · estima și analiza, dirija și menține...
TRANSCRIPT
Ministerul Educaţiei , Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Naţional de Comerţ al ASEM
Curriculumul modular
S.07.O.025 Merceologia mărfurilor textile şi pielărie
Specialitatea: 41630 Merceologie
Calificarea: 331305 Tehnician merceolog
Numărul de credite - 5
Chişinău, 2017
2/18
Curriculumul a fost elaborat în cadrul Proiectului EuropeAid/133700/C/SER/MD/12
"Asistenţă tehnică pentru domeniul învăţământ şi formare profesională
în Republica Moldova",
implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene
Autori:
1.Nechiforov Violeta, profesoară de discipline merceologice, grad didactic unu, Colegiul
Național de Comerț al ASEM.
2.Herghelegiu Rodica, profesoară de discipline merceologice, grad didactic unu, Colegiul
Național de Comerț al ASEM.
Aprobat :
Consiliul metodico-ştiinţific al Colegiului Naţional de Comerţ al Academiei de Studii
Economice
Recenzenţi:
1. Ciorici Stela, Manager de formare, SRL „MOLDRETAIL GROUP ’’, str. Muncești 121,
MD 2002
2. Leancă Aureliu, Director, SRL ,,PAN-CAR-LEAN” , str. Miciurin 35, or. Durlești, MD
2003
Adresa Curriculumului în Internet:
Portalul naţional al învăţământului profesional tehnic
http://www.ipt.md/ro/produse-educaţionale
3/18
Cuprinsul
1.Preliminarii..............................................................................................................................4
2.Motivaţia,utilitatea modulului pentru dezvoltarea profesională.............................................6
3.Competenţele profesionale specifice modulului.....................................................................6
4.Administrarea modulului........................................................................................................7
5.Unităţile de învăţare................................................................................................................7
6.Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de învăţare..........................................................10
7.Studiul individual ghidat de profesor.....................................................................................11
8.Lucrările practice recomandate..............................................................................................12
9.Sugestiile metodologice.........................................................................................................13
10.Sugestiile de evaluare a competenţelor profesionale...........................................................15
11.Resursele necesare pentru desfăşurarea procesului de studii..............................................17
12.Resursele didactice recomandate elevilor...........................................................................18
4/18
I. Preliminarii
Statutul curriculumului. Curriculumul modular „Merceologia mărfurilor textile şi
pielărie” este un document de tip proiect care orientează şi monitorizează
proiectarea,organizarea şi desfăşurarea eficientă a procesului de învăţare la merceologie.
Funcțiile Curriculumului. Curriculumul la „Merceologia mărfurilor textile şi pielărie”
are următoarele funcţii:
− reprezintă actul normativ al procesului de predare-învăţare-evaluare a „Merceologia
mărfurilor textile şi pielărie” în contextul unei pedagogii axate pe competenţe;
− asigură repere privind proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din
perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe;
− reprezintă baza elaborării strategiei de evaluare la „Merceologia mărfurilor textile şi
pielărie”
− orientează procesul educaţional spre formare de competenţe la elevi .
Beneficiarii Curriculumului. Curriculumul este destinat:
− profesorilor din instituţiile de învăţământ profesional tehnic;
− autorilor de manuale şi de ghiduri metodologice;
− elevilor care îşi fac studiile la meseria/specialitatea în cauză;
− membrilor comisiilor pentru examenele de calificare;
− membrilor comisiilor de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învățării, dobândite
în contexte nonformale şi informale.
Scopul studierii acestui modul constă în formarea și dezvoltarea competențelor de a aprecia,
estima și analiza, dirija și menține calitatea mărfurilor textile şi pielărie, de a aprecia și analiza,
optimiza și dirija sortimentul lor, capacității elevulului de a avea și a argumenta atitudinea
privind tratarea concepțiilor de merceologie, sortiment și calitate a mărfurilor textile şi pielărie,
care trec în prezent printr-un proces de reevaluare în raport cu noile cerințe
tehnologice,economice și sociale cu care se confruntă producătorul și vânzătorul.
Merceologia, ca ştiinţă a mărfurilor studiază aspectele economice, tehnice, sociale şi ecologice
pe care le implică producerea, comercializarea şi utilizarea mărfurilor. Cercetarea produselor este
sistemică ce permite cunoaşterea tuturor condiţiilor şi a factorilor ce ţin de concepţia, realizarea,
comercializarea şi utilizarea mărfurilor în acord cu interesele consumatorilor.
5/18
Merceologia este un domeniu de cercetare distinct, bine individualizat, având propriile sale
noţiuni, principii, tehnici, metode şi mijloace orientate în mod unitar spre cercetarea complexă a
mărfurilor.
Merceologia este preocupată de studierea sortimentului de produse, a materiei prime și
acceptarea produselor de calitate în tehnologiile de producție.
„Merceologia mărfurilor textile şi pielărie” studiază proprietăţile organoleptice, fizice,
chimice şi biologice a produselor nealimentare prin intermediul cărora aceste tipuri de produse
au valoare de utilizare şi îndeplinesc funcţii specifice, bine determinate.
Produsele nealimentare prezintă un grad avansat de prelucrare tehnologică şi sunt destinate a
satisface nevoile omului. Mărfurile industriale acoperă nevoile de protecţie biologică ale omului
: îmbrăcăminte, încălţăminte, locuinţă, cele de igienă şi confort ambiental.
Privită din alt punct de vedere, importanţa disciplinei constă în contribuţia la creşterea
competenţei individuale a fiecărei persoane în luarea deciziei de cumpărare care să corespundă
cel mai bine intereselor curente şi de perspectivă, în determinarea corectă a calităţii produselor
nealimentare pe care le consumă precum şi a influenţei acestora asupra stării personale de
sănătate.
La studierea disciplinei, elevii vor fi capabili să conştientizeze importanţa cunoaşterii şi
implementării cerinţelor naţionale şi internaţionale cu privire la valorile de utilizare a mărfurilor
nealimentare; metodele şi tehnicile specifice, metodele moderne de asigurare şi evaluare a
calităţii.
Formarea deprinderilor şi a aptitudinilor corecte constituie obiectivul dominant al fiecărei ore,
realizarea căruia se va asigura printr-un proces educativ continuu care începe în colegiu şi va
continua pe parcursul vieţii fiecărui elev.
Valoarea formativă a disciplinei constă în:
- formarea unor competenţe cognitive, care vizează utilizarea teoriilor şi a noţiunilor dobândite
în cadrul educaţiei formale, precum şi a cunoştinţelor dobândite prin experienţa de viaţă;
- formarea competenţelor funcţionale, care reprezintă aplicarea cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor în domeniul său de activitate: educaţional, social;
- formarea unei conduite care vizează prezenţa valorilor personale referitoare la protecţia
mediului ambiant, la menţinerea propriei stări de sănătate şi a celor din jur, competenţe care
contribuie la integrarea elevului la condiţiile reale, mereu în schimbare ale vieţii.
6/18
II. Motivația, utilitatea, cursului pentru dezvoltarea profesională.
Studierea acestui modul va contribui la formarea și dezvoltarea competențelor profesionale ce
corespund nivelului patru de calificare:
- cunoștințe faptice, principii, procese și concepte generale din domeniul merceologiei mărfurilor
textile şi pielărie;
- abilități cognitive și practice necesare pentru recepționarea mărfurilor textile şi pielărie,
verificarea calității, organizarea comerțului și depozitarea lor;
- asumarea responsabilității pentru asigurarea calității mărfurilor textile şi pielărie pe parcursul
recepționării, depozitării și comercializării acestora.
Disciplina „Merceologia mărfurilor textile şi pielărie” se centrează pe dezvoltarea
abilităților profesionale necesare specialiștilor ce activează în unitățile comerciale, oferind o bază
solidă de cunoștințe și aptitudini în domeniul produselor nealimentare.
Această disciplină familiarizează viitorii specialiști cu diversificarea, înnoirea gamei
sortimentale, caracteristicilor de calitate ale produselor, îmbunătăţirea calităţii, încadrarea
mărfurilor pe clase de calitate, astfel încât noile valori de utilizare să corespundă cerinţelor pieţei
interne şi externe.
La studierea disciplinei „Merceologia mărfurilor textile şi pielărie” elevii dobândesc
cunoștințe teoretice și practice necesare activității lor curente, care contribuie la formarea lor
profesională.
III. Competențele profesionale-specifice
CS1. Analizarea sortimentului mărfurilor textile şi pielărie
CS2. Dirijarea și menținerea calității mărfurilor textile şi pielărie
CS3. Aprecierea și analiza calității mărfurilor textile şi pielărie
CS4. Abordarea calității mărfurilor textile şi pielărie din punct de vedere al orientării spre
produs, spre procesul tehnologic și utilizatori
CS5. Analizarea factorilor care influențează calitatea mărfurilor în timpul păstrării
7/18
IV. Administrarea modulului
Codul
modulului
Denumirea
modulului
Sem
estr
ul Numărul de ore
Mod
ali
tate
a d
e
evalu
are
Nu
măru
l d
e
cred
ite
Total
Contact direct Studiul
individual Teorie Practică/
Laborator
S.07O.025 Merceologia
mărfurilor
textile şi
pielărie
VII 150 45 30 75 Examen 5
V. Unitățile de învățare
Unităţile de
competenţă Unităţile de conţinut Abilităţile (A)
1. Fibre şi fire textile.
UC1.Utilizarea
indicatorilor de
calitate în
diversificarea
sortimentului de
mărfuri din fibre și
fire textile
1.Sortimentul și
proprietățile fibrelor
textile reflectate în
calitatea produselor
finite
2.Fibrele textile naturale:
clasificarea şi
caracteristica lor
3.Fibrele textile
chimice:clasificarea şi
caracteristica lor
4.Firele textile:structura şi
clasificarea
sortimentului
5.Calitatea firelor textile
A1.Determinarea sortimentului
fibrelor textile
A2.Analizarea sortimentului fibrelor
textile
A3.Identificarea naturii fibrelor
textile
A4.Analizarea sortimentului firelor
textile prin metode fizico-chimice
A5. Determinarea indicilor de
calitate a firelor textile
2. Confecţii din ţesături
UC2. Utilizarea
indicatorilor de
calitate în
diversificarea
sortimentului
confecțiilor din
țesături
1.Factorii ce influențează
calitatea țesăturilor
2.Sistemele de legături ale
ţesăturilor textile
3.Principalele proprietăţi
ale ţesăturilor
4.Caracteristica
A6.Identificarea tipurilor de legături
ale ţesăturilor
A7.Determinarea indicilor de calitate
a ţesăturilor textile
A8.Analizarea sortimentului
ţesăturilor textile
A9.Analizarea sortimentului
8/18
Unităţile de
competenţă Unităţile de conţinut Abilităţile (A)
merceologică a
principalelor grupe de
ţesături
5. Calitatea ţesăturilor.
Sistemul de indicatori de
calitate
6. Factorii ce formează
proprietăţile de
întrebuinţare ale
confecţiilor din ţesături
7.Clasificarea şi
caracterizarea
sortimentului de
confecţii
8. Calitatea confecţiilor
textile
9.Influenţa marcării,
etichetării, ambalării,
depozitării, păstrării
mărfurilor textile în
menţinerea calităţii
comercial confecțiilor textile din
țesături
A10.Determinarea indicilor de
calitate a confecţiilor din
ţesături
A11.Aprecierea calităţii confecţiilor
din țesături în baza standardelor
3. Confecţii din tricoturi.
UC3. Utilizarea
indicatorilor de
calitate în
diversificarea
sortimentului
confecțiilor din
tricoturi.
1.Avantajele tricoturilor
faţă de ţesături
2.Factorii ce influențează
calitatea tricoturilor
3.Tipuri de tricoturi
4.Materii prime și procesul
tehnologic, factorii
determinării calității
5.Clasificarea şi
caracteristica
merceologică a
sortimentului de
tricotaje
6.Calitatea tricotajelor
7.Condiții de marcare,
ambalare, depozitare,
transportare ale
tricoturilor
A12.Identificarea legăturilor
tricoturilor
A13.Analizarea sortimentului
tricoturilor
A14.Determinarea indicilor de
calitate ale tricoturilor
A15.Analizarea sortimentului
confecțiilor din tricoturi
A16.Aprecierea calității tricoturilor
în baza standardelor
9/18
Unităţile de
competenţă Unităţile de conţinut Abilităţile (A)
4. Mărfuri din piele şi înlocuitori ai pielii. Încălţămintea.
UC4. Utilizarea
indicatorilor de
calitate în
diversificarea
sortimentului
articolelor de
încălţăminte
1.Factori care influențează
calitatea pieilor finite
2.Clasificarea şi
caracterizarea
înlocuitorilor de piele
3.Încălţămintea. Funcţiile
articolelor de
încălțăminte
4.Materii prime, proces de
confecții inel – factorii
determinării ai calității
articolelor de
încălțăminte
5.Clasificarea și
caracteristica
sortimentului de
încălțăminte
6.Verificarea calităţii
încălţămintei
7. Marcarea, ambalarea,
depozitarea şi
transportarea
încălţămintei
A17.Identificarea materiilor prime
utilizate la confecțiile de
încălțăminte
A.18.Determinarea structurii și
metodelor de confecționare a
încălțămintei
A19.Analizarea sortimentului
încălţămintei din piele şi
înlocuitori
A20.Aprecierea calităţii
încălţămintei în baza standardelor
5. Articole de marochinărie
UC5. Utilizarea
indicatorilor de
calitate în
diversificarea
sortimentului de
mărfuri din articole
de marochinărie
1.Factorii ce influenţează
calitatea articolelor de
marochinărie
2.Caracterizarea
sortimentului articolelor
de marochinărie
3.Calitatea articolelor de
marochinărie
4.Verificarea calităţii
articolelor de
marochinărie
5.Marcarea, ambalarea,
transportarea,
depozitarea articolelor
de marochinărie
A18.Identificarea factorilor care
determină calitatea articolelor de
marochinărie
A19.Analizarea sortimentului
articolelor de marochinărie
A20.Determinarea condiţiilor de
calitate a articolelor de
marochinărie
A21.Investigarea experimentală a
calităţii articolelor de
marochinărie
10/18
Unităţile de
competenţă Unităţile de conţinut Abilităţile (A)
6. Confecţii din blănuri şi înlocuitori
UC6. Utilizarea
indicatorilor de
calitate în
diversificarea
sortimentului de
mărfuri de confecții
din blănuri și
înlocuitori
1. Factorii ce
influenţează calitatea
blănurilor. Tipuri de
blănuri
2. Sortimentul
comercial al
confecțiilor din
blană şi înlocuitori
3. Calitatea confecţiilor
din blană şi
înlocuitori
4. Marcarea, ambalarea,
transportarea,
depozitarea
confecțiilor din
blănuri și înlocuitori
A22.Identificarea factorilor care
determină calitatea blănurilor
A23.Analizarea sortimentului
confecţiilor din blană şi
înlocuitori
A24.Aprecierea calităţii articolelor din
blană și înlocuitori în baza
standardelor
VI. Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de învăţare
Nr.
crt. Unitățile de învățare
Numărul de ore
Total Contact direct Studiul
individual Teorie Practică
1. Fibre şi fire textile. 12 6 6 12
2. Confecţii din ţesături. 16 10 6 16
3. Confecţii din tricoturi. 15 9 6 15
4. Mărfuri din piele şi înlocuitori ai pielii.
Încălţămintea.
16 10 6 16
5. Articole de marochinărie 6 4 2 6
6. Confecţii din blănuri şi înlocuitori 10 6 4 10
Total 75 45 30 75
11/18
VII. Studiul individual ghidat de profesor
Materiile pentru studiul individual Produsele de elaborat Modalităţile
de evaluare
Termenii de
realizare
1. Fibre şi fire textile
1.Proprietățile fibrelor textile reflectate
în calitatea produsului finit
Proiect individual Demonstrare Săptămâna
2
2. Confecţii din ţesături
1. Sortimentul confecţiilor din ţesături Proiect individual Demonstrare Săptămâna
3
2. Întreprinderile autohtone de
producere a mărfurilor textile
Studiul de caz Prezentarea
studiului
Săptămâna
4
3. Confecţii din tricoturi
1.Sortimentul confecţiilor din tricoturi Proiect individual Demonstrare Săptămâna
5
2. Întreprinderile autohtone de
producere a tricotajelor
Studiul de caz Prezentarea
studiului
Săptămâna
6
4. Mărfuri din piele şi înlocuitori ai pielii. Încălţămintea
1.Sortimentul pieilor şi înlocuitorilor de
piele
Proiect individual Demonstrare Săptămâna
7
1. Întreprinderile autohtone de
producere a încălţămintei
Studiul de caz Prezentarea
studiului
Săptămâna
8
5. Articole de marochinărie
1.Sortimentul articolelor de
marochinărie
Proiect individual Demonstrare Săptămâna
9
2.Întreprinderile autohtone de
producere a articolelor de
marochinărie
Studiul de caz Prezentarea
studiului
Săptămâna
10
6. Confecţii din blănuri şi înlocuitori
1.Sortimentul de blănuri şi înlocuitori Proiect individual Demonstrare Săptămâna
11
2. Întreprinderile autohtone de
producere a blănurilor
Studiul de caz Prezentarea
studiului
Săptămâna
12
12/18
VIII. Lucrările practice recomandate
Nr.
d/o
Unităţile de
învăţare
Lista lucrărilor practice Ore
1. Fibre și fire textile 1.Studierea sortimentului fibrelor şi firelor textile
2.Verificarea calităţii fibrelor şi firelor textile
6
2. Confecții din
țesături
3.Studierea sortimentului confecţiilor din ţesături
4. Verificarea calităţii confecţiilor din ţesături
6
3. Confecții din
tricoturi
5. Studierea sortimentului confecțiilor din tricoturi
6. Verificarea calităţii tricotajelor
6
4. Mărfuri din piele și
înlocuitori ai pielii
7.Studierea sortimentului încălțămintei din piele şi
înlocuitori de piele
8.Verificarea calităţii încălțămintei din pieile şi
înlocuitori de piele
6
5. Articole de
marochinărie
9. Studierea sortimentului articolelor de marochinărie.
10. Verificarea calităţii articolelor de marochinărie.
2
6. Confecții din blănuri
și înlocuitori
11.Studierea sortimentului confecțiilor din blănuri şi
înlocuitori
12.Verificarea calităţii confecțiilor din blănuri şi
înlocuitori
4
Total 30
IX. Sugestiile metodologice
Specificul demersului educațional. Pornind de la necesitatea de aprovizionare a
populației cu produse nealimentare cât mai calitative ce ar satisface cât mai multe cerințele
consumatorului, Curriculum este invariabil față de tipurile concrete de mărfuri studiate. În
astfel de condiții tipul produsului, sortimentul va fi stabilit de către fiecare instituție de
învățământ în baza solicitărilor potențialilor angajați, iar demersul educațional se va axa pe
următoarele aspecte:
1. Abordarea modular - care oferă posibilitatea parcurgerii treptate a conținuturilor ocupaționale
de la simplu la compus, în vederea obținerii unei calificări, permit evaluarea progresului
înregistrat de formabil, la finele fiecărei etape de instruire. În cazul beneficiarilor adulți,
formarea de module asigură mobilitate și sporește șansele de avansare profesională pe piața
muncii. Caracterul modular asigură receptivitate la schimbările de pe piața muncii și
flexibilitate în structurarea ofertelor de instruire pentru diverse categorii de beneficiari.
2. Orientarea spre finalităţi de învăţare - focusează procesul de instruire pe un şir de rezultate
scontate, care reflectă ceea ce se aşteaptă de la un formabil să cunoască, să înţeleagă şi să fie
capabil să execute la finalizarea programului de pregătire profesională. În învăţământul
13/18
profesional tehnic, finalităţile procesului de instruire sunt materializate prin competenţe. În
procesul de instruire orientat spre formarea competenţelor, cadrele didactice vor aplica
metodele de predare-învăţare ce asigură dezvoltarea şi consolidarea celor trei componente ale
competenţei: cunoştinţe, abilităţi şi atitudini.
Integrarea teoriei cu practica - presupune ca tot ceea ce se însușește în procesul didactic
urmează să se valorifice în cadrul activităților practice, asigurând dobândirea competențelor
profesionale generale și specifice specialității.
3. Centrarea pe cerinţele pieţei muncii - racordarea ofertei instituţiei de învăţământ atât la
necesităţile şi aşteptările angajatorilor, cât şi la specificul noilor cerințe ale consumatorilor.
Acest fapt contribuie la integrarea eficientă a absolvenţilor în câmpul muncii. Este foarte
important ca fiecare instituţie de învăţământ să operaţionalizeze prevederile curriculare prin
stabilirea explicită a modulelor de instruire, în caz particular a unităților de competență, precum
abilităților necesare viitorilor absolvenți ai învățământului profesional tehnic.
4. Centrarea pe elev - se referă la adoptarea unui demers de învățare activă prin realizarea unor
activități individuale sau în grup, în care elevul acționează independent, soluționează probleme,
ia decizii mai puțin influențate și își asumă responsabilitate pentru propriile acțiuni.
5. Perspectiva integrării profesionale - utilizarea în calitate de metode de instruire a studiilor de
caz, proiectelor, situaţiilor de problemă, lucrărilor practice și de laborator şi, în special,
îndeplinirea unor sarcini concrete de lucru. Accentul se va pune pe stimularea gândirii critice,
pe dinamizarea procesului de învăţare, pe formarea de competenţe profesionale specifice, ce
vor asigura absolvenţilor şanse sporite de angajare în câmpul muncii şi oportunităţi de realizare
profesională.
Orientarea strategiilor didactice spre formarea de competențe.
În învățământul profesional tehnic postsecundar modern, finalitățile procesului de
instruire sunt materializate prin competențe. În procesul de instruire orientat spre formarea
competențelor, cadrele didactice vor aplica metode de predare-învățare ce asigură dezvoltarea și
consolidarea celor trei componente ale competențelor:
Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării prin învăţare a unor informaţii cu privire la un
ansamblu de fapte, evenimente, principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de
muncă sau de cunoaştere (de studiu), având rolul de a interioriza informaţia comunicată. În acest
caz, sânt implicate anumite procese psihice (percepţia, memoria şi unele operaţii elementare de
gândire).
14/18
Abilitățile se referă la capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţele pentru a îndeplini
sarcini şi pentru a rezolva probleme, ele derivă din sarcinile (operațiile) pe care absolventul
urmează să le execută la locul de muncă în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale.
Atitudinile au ca scop formarea la elevi a comportamentului şi valorilor în contextul condiţiilor
sociale bine determinate. În acest scop, se vor aplica strategii care formează la elevi valori şi
atitudini personale: studiul de caz, interviul, jocul de rol, dezbaterea, asaltul de idei etc.
Strategiile, metodele şi tehnicile utilizate în procesul de formare a competenţelor se vor
realiza în cadrul unor forme de organizare a acţiunii didactice, cum ar fi: activități frontale,
activități în grup și activități individuale. În procesul de instruire, componentele competenţei se
formează prin sarcini didactice cu caracter de problemă, prin adaptarea unei game de tehnici
interactive care asigură o educaţie dinamică, formativă, motivaţională, reflexivă şi continuă.
Utilizarea pe scară largă a metodelor activ-interactive de instruire
Pentru formarea unei competențe este necesară aplicarea mai multor metode, procedee,
acțiuni și operațiuni, care se structurează, în funcție de o serie de factori, într-un grup de
activități. Procesul didactic se va baza pe activitațile de învățare-predare cu un caracter activ ,
interactiv și centrat pe elev, cu pondere sporită a activităților de învățare și nu a celor de predare,
pe activitățile practice și mai puțin pe cele teoretice, pe activitățile care asigură formarea și
dezvoltarea abilităților sociale.
În elaborarea propriilor strategii didactice, fiecare cadru didactic se va conduce de următoarele
principii moderne ale educației:
- elevii învață cel mai bine atunci când consideră că învățarea răspunde nevoilor lor;
- elevii învață atunci când sunt implicați activ în procesul de învățare;
- elevii au stiluri diferite de învățare: ei învață în moduri diferite, cu viteză diferită și din
experiențe diferite;
- elevii învață cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a ,,ordona” informațiile noi și
pentru a le asocia cu ,,cunoștințele vechi”;
În scopul învăţării centrate pe elev, cadrele didactice vor adapta strategiile de predare la stilurile
de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) şi vor diferenţia sarcinile şi timpul alocat
efectuării lor prin:
- individualizarea şi creşterea treptată a nivelului de complexitate a sarcinilor propuse fiecărui
elev în funcţie de progresul acestuia;
- stabilirea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite de
complexitate;
15/18
- diferenţierea sarcinilor în funcţie de abilităţi, pentru indivizi sau pentru grupuri diferite;
- prezentarea sarcinilor în mai multe moduri (explicaţie orală, text scris, conversaţie, grafic);
- utilizarea unor metode interactive (învăţare prin descoperire, învăţare problematizată, învăţare
prin cooperare, joc de rol, simulare).
Metodele recomandate pentru a fi utilizate în procesul de predare-învăţare sânt:
- expunerea de material teoretic;
- lucrări practice, lucrări de laborator;
- elaborarea proiectelor, studiu de caz, demonstrația, problematizarea.
Pentru facilitarea procesului de asimilare de către elevi a cunoştinţelor, se recomandă
utilizarea următoarelor metode: interviul, lectura ghidată, lucrări practice, probleme pentru
dezvoltarea gândirii sistemice, demonstrație.
Pornind de la caracterul aplicativ al Curriculumului modular, se recomandă utilizarea cât mai
largă în procesul de predare-învăţare a metodelor activ-participative, precum și reducerea
timpului alocat metodelor de expunere a materiilor teoretice şi aplicarea celor bazate pe
efectuarea sarcinilor de lucru.
În funcție de resursele materiale disponibile (laboratoare, ateliere) se vor organiza lucrări
practice / de laborator. În activităţile practice, accentul se va pune pe îndeplinirea cu exactitate şi
la timp a sarcinilor de lucru.
Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmări nu numai dezvoltarea abilităţilor
individuale, dar şi a celor de lucru în echipă. În activităţile individuale, accentul se va pune pe
studiere, analiza și sistematizarea materialului teoretic și practic în scopul îndeplinirii sarcinilor
de lucru individual. Acestea vor fi prezentate în formă de portofolii, proiecte, sarcini specifice
etc.
X. Sugestiile de evaluare a competenţelor profesionale
Axarea procesului de învăţare-predare-evaluare pe competenţe presupune efectuarea evaluării pe
parcursul întregului proces de instruire.
Evaluarea continuă va fi structurată în evaluări formative şi evaluări sumative (finale) ce ţin
de interpretarea creativă a informaţiilor şi de capacitatea de a rezolva situaţiile de problemă.
Activităţile de evaluare vor fi orientate spre motivarea elevilor şi obţinerea unui feedback
continuu, fapt ce va permite corectarea operativă a procesului de învăţare, stimularea
autoevaluării şi a evaluării reciproce, evidenţierea succeselor, implementarea evaluării selective
sau individuale.
16/18
Pentru a eficientiza procesele de evaluare, înainte de a demara evaluările, cadrul didactic va
aduce la cunoştinţa elevilor tematica lucrărilor, modul de evaluare (bareme/grile/criterii de
notare) şi condiţiile de realizare a fiecărei evaluări.
Evaluarea curentă/formativă se va realiza prin diverse modalităţi: observarea
comportamentului elevului, analiza rezultatelor activităţii elevului, discuţia/conversaţia,
prezentarea proiectelor individuale de activitate. Prin evaluarea curentă/formativă, cadrele
didactice informează elevul despre nivelul de performanţă; îl motivează să se implice în
dobândirea competenţelor profesionale.
Evaluarea sumativă se realizează la finele modulului în baza simulării în atelier a unei situaţii
de problemă din contexte profesionale variate, care solicită elevului demonstrarea competenţei
profesionale. Cadrele didactice vor elabora sarcini prin care vor orienta comportamentul
profesional al elevului spre demonstrarea sistemului de cunoştinţe şi abilităţi. În acest scop, vor
fi clar stabiliţi indicatorii şi descriptorii de performanţă ai procesului şi produsului realizat de
către elev.
În calitate de produse pentru măsurarea competenţei se vor folosi, după caz:
- lucrări practice;
- proiecte;
- portofoliul;
- teste/gril;
- teste sumative;
- investigație;
- demonstrații;
- prezentări PPT.
Probe de evaluare a competențelor, în baza situațiilor de problemă de la viitoarele locuri de
muncă:
- Aprecierea calității produselor prin metoda organoleptică;
- Asigurarea condițiilor de depozitare și păstrare;
- Pregătirea pentru comercializare;
- Formarea sortimentului optim;
- Etalarea produselor conform cerințelor specifice.
17/18
În calitate de produse pentru măsurarea competenței se vor folosi, după caz:
- Produse nealimentare: articole din sticlă, articole ceramic, mobilă ;
- Documente normative-tehnice;
- Ustensile.
Criterii de evaluare a produselor pentru măsurarea competenței vor include:
- Productivitatea muncii;
- Respectarea cerințelor DNT;
- Respectarea cerințelor la locul de muncă;
- Claritatea și coerența rapoartelor întocmite;
- Corectitudinea interacțiunii cu colegii și superiorii;
- Corectitudinea interacțiunii cu consumatorii.
XI. Resursele necesare pentru desfăşurarea procesului de studii
Denumirea temelor Mijloace recomandate
Fibre și fire textile
Confecții din țesături
Confecții din tricoturi
Mărfuri din piele și înlocuitori
ai pielii
Articole de marochinărie
Confecții din blănuri și
înlocuitori
- Calculatoare personale de birou (desktop)
- Calculatoare portabile (laptop, notebook)
- Telefoane inteligente
- Reţele prin cablu
- Reţele fără fir
- Articole ce urmează să fie supuse cercetării
- Ustensile
- Standarde
18/18
XII. Resursele didactice recomandate elevilor
Nr.
crt Denumirea resursei
Locul în care poate fi
consultată/accesată/
procurată resura
Numărul de
exemplare
disponibile
1. Mirevski V., ,,Mărfuri
textile.Merceologie”,Chișinău
,,Lumina”,1992
Bibliotecă 60
2. Olaru Marieta, ,, Fundamentele ştiinţei
mărfurilor”, Bucureşti, 2003
Bibliotecă 1
3. Păcurariu Gherghe, “Merceologie şi
tehnica vînzării mărfurilor” ,Bucureşti,
1999
Bibliotecă 1
4. Răducanu Ileana, „Falsificarea
mărfurilor industriale” ,Bucureşti, 2002
Bibliotecă 1
5. Redeş Alexandru, Răducanu Ileana,
“Merceologia industrială”. Bucureşti,
1999
Bibliotecă 1
6. Stancu Ion, “Bazele merceologiei”,
Bucureşti, 1999
Bibliotecă 1
7. Stanciu Ion., Schileru Ion, “Merceologie:
calitatea şi sortimentul mărfurilor
nealimentare. Bucureşti, 2003”
Bibliotecă 1
8. Schileru Ion, “Ştiinţa mărfurilor în
România”, Bucureşti, 1993
Bibliotecă 1
9. Vasile Dinu, “Merceologia mărfurilor
nealimentare”, Bucureşti, 2002
Bibliotecă 1
10. Vasile Dinu, “Merceologia”, Bucureşti,
1994
Bibliotecă 10
11. Valeaev A., ,,Articole de încălțăminte,
Chișinău,1992.
Bibliotecă 30
12. Veştemean Lucia, “Merceologie”
Bucureşti, 1993
Bibliotecă 10
19/18
Aviz
la Curriculumul modular ,,Merceologia mărfurilor textile şi pielărie” pentru
formarea profesională a specialiștilor de calificarea ,,Tehnician merceolog” în
învăţământul profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar din Republica
Moldova
Curriculumul modular ,,Merceologia mărfurilor textile şi pielărie” este elaborat în baza
actelor normative educaționale în vigoare și are menirea să contribuie la formarea specialiștilor
competenți și competitivi în domeniul comerțului .
Învățământul actual modernizat, afectat de premise economice și condiții sociale instabile, are
misiunea strategică de a promova o educație de calitate și de a le permite tinerilor să se
integreze activ în viață și în spațiul european.
În aceste condiții, prezentul curriculum stipulează unitățile de conținut pertinente , strategiile
didactice relevante și oferă sugestii metodologice eficiente pentru formarea competențelor
cognitive și a celor funcțional – acționare în cadrul modulului predat .
Curriculumul se adresează cadrelor didactice de specialitate, în scopul implementări conceptul
didactic al modulului, formării sistemului de competențe pe care trebuie să i le formeze /
dezvolte viitorului specialist calificat în domeniul comerțului, să – l motiveze pentru a
conștientiza rolul formativ al valorilor profesionale în procesul de educație și de angajare în
câmpul muncii .
În baza lui, profesorii, ca beneficiari direcți ai acestui curriculum, vor selecta și aplica variante
didactice orientative, în procesul de proiectare / predare / învățare / evaluare, pentru a atinge
finalitățile educaționale ale modulului și le vor forma competențe profesionale viitorilor
specialiștilor din domeniul comerțului.
Curriculumul modular ,, Merceologia mărfurilor textile şi pielărie” este axat pe următoarele:
- cunoștințe faptice, principii, procese și concepte generale din domeniul merceologiei
mărfurilor textile şi pielărie;
- abilități cognitive și practice necesare pentru recepționarea mărfurilor textile şi pielărie,
verificarea calității, organizarea comerțului și depozitarea lor;
- asumarea responsabilității pentru asigurarea calității mărfurilor textile şi pielărie pe parcursul
recepționării, depozitării și comercializării acestora.
Proiectarea curriculară la modul ,, Merceologia mărfurilor textile și pielărie” va facilita
perspectiva învățării centrate pe elev, a abordării interdisciplinare și va permite:
formarea competențelor funcțional – acționare de tipul:
− Analiza sortimentului mărfurilor textile şi pielărie
20/18
− Dirijarea și menținerea calității mărfurilor textile şi pielărie
− Aprecierea și analiza calității mărfurilor textile şi pielărie
− Abordarea calității mărfurilor textile şi pielărie din punct de vedere al orientării spre
produs, spre procesul tehnologic și utilizatori
− Analiza factorilor care influențează calitatea mărfurilor în timpul păstrării
Concluzie
Prezentul curriculum modular pretinde a fi un document educațional normativ , elaborat de
cadrele didactice din Colegiul Național de Comerț al ASEM, în calitate de coordonatori, și de
profesorii: Herghelegiu Rodica, profesoară de discipline merceologice, grad didactic unu,
Colegiul Național de Comerț al Academiei de Studii Economice din Moldova, Nechiforov
Violeta, profesoară de discipline merceologice, grad didactic unu, Colegiul Național de Comerț
al Academiei de Studii Economice din Moldova.
Curriculumul modular ,, Merceologia mărfurilor textile şi pielărie” se recomandă pentru a fi
valorificat de către cadrele didactice din instituțiile de învățământ profesional tehnic
postsecundar și postsecundar nonterțiar care pregătesc specialiști de calificarea ,,Tehnician
merceolog” în cadrul programului de formare profesională codul 41630 ,, Merceologie”.
Agent economic ___________________
Numele, prenumele