1

COMITETUL REGIUNILOR & ORAŞELOR EUROPENE

" Cuvântul tău în strategia Europa 2020"(Follow-up to the 2009 CoR Consultation of European Regions and Cities

on a New Strategy for Sustainable Growth)

Pe 3 martie 2010, Comisia Europeană a lansat strategia Europa 2020 - O strategie pentru

creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii - ca succesor al Strategiei de la Lisabona

(vezi descrierea din Anexa 1).

Comisia identifică trei factori cheie pentru creșterea economică, de aplicat prin acțiuni

concrete la nivelul UE și la nivel național: o creștere inteligentă (promovarea cunoașterii,

inovării, educației și societății digitale), o creștere durabilă (o producție mai competitivă, cu

o utilizare mai eficientă a resurselor) și o creșterea economică favorabilă incluziunii (o mai

mare participare la piața forței de muncă, dobândirea de competențe și lupta împotriva

sărăciei). Această bătălie pentru creștere economică și locuri de muncă necesită asumarea

responsabilității la cel mai înalt nivel politic și mobilizarea tuturor părților interesate din

întreaga Europă. Sunt stabilite cinci obiective care definesc nivelul la care ar trebui să se

situeze Europa în 2020, în raport cu care vor fi evaluate progresele.

Consiliul European este invitat să sprijine abordarea strategiei şi obiectivele sale şi să aprobe

definitiv această strategie.

Cu toate acestea, unele probleme, relevante pentru autorităţile locale şi regionale încă rămân

deschise în cadrul strategiei, cu privire la nevoia de obiective diferenţiate la nivel teritorial,

nevoia de indicatori care depăşesc PIB-ul, rolul real al autorităţilor locale şi regionale în

elaborarea şi implementarea noii strategii, relaţiile dintre Europa 2020, politica de coeziune şi

bugetul UE şi nevoia de a comunica noua strategie tuturor cetăţenilor UE (veyi nota din

Anexa 2).

Este esenţial ca acestea să fie abordate în mod adecvat înainte de adoptarea finală a strategiei

Europa 2020 de către Consiliul European în luna iunie.

Spuneţi-vă opinia liderilor dumneavoastră europeni şi naţionali care vor fi

prezenţi la reuniunea Consiliului European din iunie: participarea dvs. este

importantă.

Alte detalii le puteţi găsi la: http://portal.cor.europa.eu/europe2020/

2

Contribuţiile pot fi trimise în oricare dintre limbile oficiale ale UE şi vor fi postate pe

această pagină web în limba lor originală şi în limba engleză (fără datele dumneavoastră

de contact).

Vă rugăm să trimiteţi răspunsurile dumneavoastră în format Word (doc), la adresaconsultation@cor.europa.eu

până Luni 12 Aprilie 2010

3

Numele şi prenumele expeditorului:

Date de contact (adresa, telefon,

email)

Instituţia:Agenţia de Dezvoltare Locală Bacău – Unitatea

Administrativ TeritorialăMunicipiul Bacău.

Ţara: România

1. Obiectivele strategiei EUROPA 2020

Comisia a transpus cele 3 priorităţi ale strategiei Europa 2020 (dezvoltare inteligentă,

durabilă şi favorabilă incluziunii) în 5 obiective principale, la nivel european:

1. 75% din populaţia cu vârsta între 20 şi 64 de ani ar trebui să fie angajată.

2. 3% din PIB-ul UE ar trebui să fie investit în cercetare şi dezvoltare.

3. Obiectivele climatice și energetice „ 20/20/20” trebuie să fie îndeplinite.4. Procentul abandonului şcolar timpuriu ar trebui să fie sub 10%, şi cel puţin 40%

din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare.

5. Trebuie redus cu 20 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie.

Pentru a se asigura că fiecare stat membru contribuie la conturarea strategiei Europa

2020, ţinând cont de circumstanţele naţionale şi diferitele puncte de plecare, Comisia

le cere să transpună acestea în obiective naţionale, înainte de întâlnirea Consiliului

European din iunie.

1.1 Există echilibrul între cele trei dimensiuni ale strategiei: economică, socială şi

de mediu? Dacă nu, vă rugăm să explicaţi.

DA.

1.2 Este suficient numărul de obiective şi sunt bine structurate?

Cele 5 obiective enunţate în Strategia EUROPA 2020 sunt bine conturate şi acoperă

nevoile de dezvoltare ale Europei pe cele 3 priorităţi strategice. Propun completarea

sau evidenţierea priorităţilor dezvoltare inteligentă şi durabilă prin enunţarea unor

obiective sau sub-domenii ce vor trebui să atingă următoarele:

A. creşterea productivităţii folosind C-D-I şi tehnologiile cele mai

performante, ce vor folosi surse regenerabile de energie, nepoluante şi cu

consum redus;

B. dezvoltarea pieţei produselor ecologice, biodegradabile, realizate prin

tehnologii nepoluante, astfel încât atât persoanele private, fizice şi juridice,

cât şi persoanele juridice publice să poată achiziţiona aceste produse cu şanse

egale, atât ca diversitate cât şi ca nivel al costurilor, comparativ cu cel al

produselor “normale”, inclusiv susţinerea unor campanii de conştientizare şi

informare;

C. dezvoltarea pieţei produselor alimentare ecologice prin creşterea

volumului producţiei acestora şi echilibrarea mecanismelor pieţei de

desfacere – şanse crescute de a fi achiziţionate pentru produsele alimentare

4

ecologice (tradiţionale) în raport cu cele obţinute prin agricultura intensivă şi

tehnologie industrială axată pe cantitate şi mai puţin pe calitate şi protecţia

sănătăţii individuale a consumatorului;

D. creşterea procentului de colectare selectivă a deşeurilor şi reciclarea

deşeurilor de metal, sticlă, hârtie, plastic şi PET –uri, prin aplicarea unui

program naţional riguros şi etapizat;

E. implementarea cu stricteţe a programului naţional de refacere şi creştere a

spaţiilor verzi în oraşe precum şi de regenerare şi mărire a suprafeţelor

împădurite.

1.3 Ce alte obiective ar trebui să fie propuse de către ţara dumneavoastră ca

obiective naţionale, cu scopul de a ţine seama de circumstanţele regionale şi de

punctele de plecare diferite, la nivel local şi regional?

1.3.1. Deşeuri.

În consens cu răspunsul de la pct. 1.2, precizăm că, este nevoie şi de evaluarea

stadiului de realizare a depozitelor ecologice şi de implementare a proiectelor de

Management Integrat al Deşeurilor, conform MasterPlanurilor şi a Planurilor

Regionale şi Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, pentru a propune politicile de

urmat în domeniu pe perioada imediat următoare.

1.3.2. Modificări legislative.

De asemenea, credem că Legea Naţională a achiziţiilor publie nu susţine ci chiar

îngrădeşte achiziţia produselor ecologice. Bugetul Naţional acordat ministerelor şi

instituţiilor publice de la nivel naţional şi local cuprind sume importante pentru

achiziţii de produse necesare activităţii curente sau pentru investiţii ce pot fi

înlocuite treptat de produse ecologice sau se pot realiza cu produse ecologice. De

asemenea, sectorul privat poate fi zona economiei naţionale care să asimileze rapid

atât tehnologie pentru realizarea de produse ecologice cât şi să se afirme ca un

consumator fidel al acestora. Însă, în acest moment, fie oferta acestora nu este

suficientă pe piaţă, fie preţurile nu sunt competitive cu cel al produselor

„tradiţionale”, fie legislaţia nu este permisivă.

1.3.3. Stimularea industriei de produse ecologice.

Noi credem că, industria ce fabrică aceste produse ecologice are nevoie de subvenţii,

de tehnologie avansată, de rezultatele C-D-I în domeniu, astfel încât schimbarea

mentalităţii consumatorului şi a producătorului deopotrivă, să se realizeze în cel mai

scurt timp.

1.3.4. Politica de Coeziune Teritorială la nivel local şi regional.

Nu trebuie omisă nevoia de dezvoltare durabilă printr-un Plan de Amenajare a

Teritoriului, printr-o Politică de Coeziune Teritorială. Practic documentele strategice

de dezvoltare naţională, negociate cu UE pentru perioada 2007-2013 (PND, PDR,

CNSR, etc.), tebuie să continue priorităţile stabilite iniţial şi să dezvolte altele noi, în

funcţie de nevoile Europei şi ale statelor naţionale în parte, inclusiv în funcţie de

priorităţile regionale şi locale.

Este necesar ca disparităţile de dezvoltare interregională şi intraregională să se

atenueze şi fiecare regiune, fiecare localitate din regiune să contureze priorităţile de

dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020, în consens cu Strategia Europa 2020 şi

recesiunea economică. Regiunea NE suferă în continuare la capitolul infrastructura

de drumuri şi utilităţi publice (alimentare cu apă, dezvoltare reţea transport apă

uzată, staţie de epurare a apei uzate, reţeaua de electrificare, în special în mediul

5

rural, dar şi privind termoficarea, producerea de agent termic ieftin prin tehnologii

nepoluante).

1.3.5. Protecţia Mediului.

1.3.5.1. Folosirea Surselor Regenerabile de Energie.

Nu în ultimul rând, este necesară implemenatrea unei strategii corente şi coezive

pentru înlocuirea treptată şi rapidă a surselor convenţionale de producere a energiei

cu Surse Regenerabile de Energie, nepoluante.

1.3.5.2. Protecţia Pădurilor, a Rezervaţiilor Naturale şi a Ariilor Protejate Natura

2000.

Se impun măsuri legislative drastice pentru protecţia Zonelor Verzi şi a Pădurilor

existente, indiferent de forma de proprietate şi încadrarea în una din categoriile de

mai sus. De asemenea, se impune ca fiecare ţară a UE să implementeze programe

riguroase de împădurire şi reîmpădurire. Probabil vor fi întâmpinate dificultăţi

referitor la actele de proprietate şi referitor la aderarea comunităţilor locale la

programul naţional şi regional de protejare a pădurilor.

Propunem de asemenea, implementarea unei legislaţii potrivite şi a unor măsuri de

verificare a respectării acesteia privind regimul de exploatare a pădurilor de către

operatorii economici şi măsuri pentru refacerea zonelor exploatate şi regenerare a

fondului forestier.

6

2. Indicatorii strategiei EUROPA 2020

Comisia a declarat că rezultatul strategiei va fi monitorizat în fiecare an, "pe baza

unui set de indicatori care arată progresul general spre acel obiectiv de a avea o

economie inteligentă, verde şi inclusivă, care oferă un nivel ridicat al ocupării

resurselor umane, de productivitate şi coeziune socială". Cu toate acestea, nici un

indicator nu a fost specificat în propunere.

Directivele politice ale strategiilor economice se fac pe baza unei performanţe

măsurate. În prezent, există deja un consens cu privire la necesitatea de a combina

PIB-ul cu indicatorii care măsoară performanţa economică şi standardele de trai al

populaţiei şi calitatea vieţii.

2.1 Ce fel de indicatori ar trebui să fie utilizaţi pentru a monitoriza progresul spre

obiectivele stabilite la nivel european?

Propunem următoarele seturi de indicatori, fără a avea pretenţia acoperirii complete

a necesarului de indicatori pentru analiza progresului spre obiectivele stabilite la

nivel european prin Strategia EUROPA 2020. De asemenea, ne dorim implementarea

unui set de indicatori pentru evaluarea calităţii vieţii în municipiu şi la nivel regional

şi judeţean, astfel încât, aceştia să stea la baza unui Plan de Măsuri pentru creşterea

calităţii vieţii în oraş, conform unor standarde europene. De fapt, ne dorim folosirea

experienţei şi a bunelor practici obţinute prin implementarea proiectului Construirea

de Comunităţi Sănătoase – Building Healthy Communities (BHC) finanaţat prin

Programul URBACT II şi care însumează 10 oraşe partenere. De fapt, setul de

indicatori HIA pentru evaluarea calităţii vieţii în oraşe, trebuie să fie stabilit de

comun acord, după experienţe similare ale altor oraşe în domeniu. Potrivit unor

anchete, factorii enumeraţi mai jos favorizează ca starea de sănătate a persoanelor să

fie precară şi duc la diminuarea bunăstării sau a calităţii vieţii şi implicit oamenii au

mai multe şanse să se îmbolnăvească:

Şomajul;

Veniturile mici;

Închirierea în sectorul public;

Nici o calificare educaţională;

Opinii negative despre problemele din cartier;

Opinii negative privind serviciile din cartier.

De asemenea, considerăm oportun să existe o metotdologie de evaluare a progreselor

fiecărei regiuni, fiecărui oraş, inclusiv a stadiului de implementare a Politicilor UE în

fiecare ţară / regiune, pe toate domeniile.

2.1.1. Analiza locală va cuprinde:

Indicatorii regionali/locali inclusiv cei ce privesc calitatea vieţii;

Calculul indexului de competitivitate regionala (IC);

Opţiunile de politici regionale şi locale în contextual Strategiei

Regionale şi a Planului Naţional de Dezvoltare;

Evaluarea politicilor regionale implementate anterior.

7

Grupele indicatorilor, pe care Municipiul Bacău îi are în vedere - categorii:

Mediul economic general;

Ocuparea forţei de muncă/resursei umane;

Calitatea vieţii în municipiu;

Inovarea şi cercetarea;

Reforma economică în contextul crizei economice;

Coeziunea socială;

Mediul şi măsuri de protecţie pe termen mediu şi lung;

Sănătatea;

Educaţia şi formarea profesională;

Criminalitatea şi tulburarea liniştii publice;

Forţa de muncă şi activitatea economică;

Veniturile;

Mediul de viaţă.

Nu putem face abstracţie de criterii de bază în aprecierea polilor de dezvoltare

urbană / de creştere, motorul dezvoltării regionale fiind oraşele:

potenţialul de dezvoltare economică (gradul de specializare funcţională);

capacitatea de cercetare-dezvoltare-inovare (universităţi, institute de

cercetări, centre de excelenţă, nuclee ştiinţifice cu o masă critică de cercetări

de înaltă calitate, care au capacitatea de a ţine pasul cu progresele din ştiinţă

şi tehnologie);

infrastructură de afaceri adecvată (parcuri industriale, centre şi incubatoare

de afaceri, parcuri ştiinţifice şi tehnologice care asigură comercializarea

rezultatelor cercetării);

mediu şi cultură antreprenorială bazate pe diversitatea relaţiilor de afaceri şi

a conexiunilor sociale;

accesibilitate (rutieră, feroviară, aeriană, maritimă);

serviciile publice oferite (în special infrastructura de sănătate, infrastructura

de educaţie şi cea culturală);

capacitatea de asociere administrativă şi dezvoltarea capacităţii administrative; capacitatea de a implementa politici de mediu;

gradul de integrare în reţele tematice la nivelul UE şi implementarea de

proiecte comune;

capacitatea de a dezvolta programe de regenerare urbană.

2.1.2. Grupe de Indicatori selectaţi pentru radiografia dezvoltării economico –

sociale locale:

Indicatori economici:

PIB/locuitor (E1) şi rata de creştere a PIB (E2);

Productivitatea muncii (E3);

Exporturile nete (E4);

Formarea brută de capital fix ca % în PIB (E5);

Venitul net pe cap de locuitor (E6).

Indicatori Sociali:

Dispersia ratelor regionale de ocupare (S1);

8

Ocuparea forţei de muncă/resurselor umane (S2);

Indicele speranţei medii de viaţă (S3);

Setul de indicatori HIA, privind impactul condiţiilor de viaţă

asupra sănătăţii individuale.

Indicatori Tehnologici:

Cheltuieli publice pentru C&D&I (T1) ;

Nivelul de acces la internet pe familie / gospodării (T2);

Ponderea absolvenţilor de învăţământ superior tehnic (T3).

Opţiuni de Politici Regionale/Locale agreate de administraţia locală pentru

aplicarea Strategiei:

Politici Micro:

de realocare a capitalului uman;

de realocare a capitalului fizic.

Politici de coordonare:

intre/intra jurisdicţii.

Politici Macro:

discriminare regională a politiciilor de taxe şi cheltuieli

(stabilizatori automati, drumuri)

tarife, etc

politica monetară – disponibilitatea creditului.

Impactul proiectelor cu finanţare prin Instrumentele Structurale (IS) asupra

performanţei indicatorilor economici următori:

Valoarea adaugată la creşterea economică a regiunii (salarii + profit);

Crearea de noi locuri de muncă – pe ansamblu, incluzând atât efectele

indirecte cât şi cele negative;

Creşterea productivităţii (valoarea adaugată pe angajat).

Impactul şi rezultatele proiectelor finanţate prin IS trebuie să acopere domenii cum

ar fi:

Creşterea vânzărilor şi a profiturilor;

Efectul ratei de supravieţuire a companiilor nou înfiinţate;

Rezultatele cursurilor de training;

Construcţii de noi clădiri;

Rata de ocupare a clădirilor nou construite;

Numărul de vizitatori în proiectele de turism.

2.1.3. Set indicatori – Strategia “Europa 2020”.

Considerăm că, evoluţia dezvoltării locale şi atingerea obiectivelor pentru Strategia

“Europa 2020” se poate aprecia şi după indicatorii cheie de analiză de mai jos,

indicatori pe care Municipiul Bacău îi are în vedere pentru Analiza Locală şi

realizarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a oraşului, alături de alţi indicatori

9

structurali folosiţi de Institutul Naţional de Statistică:

1. Produsul Intern Brut pe locuitor;

2. Şomajul pe termen lung, ca procent din total şomaj;

3. Servicii de înaltă tehnologie, ca procent total ocupare;

4. Educaţie universitară, ca pondere din populaţie care a absolvit universitatea;

5. Angajaţi în sectorul de cunoştinţe, ca procent din populaţie ce deţine o licenţă

în domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi lucrează în sectorul de cercetare;

6. Cheltuieli publice cu C&D&I, ca procent din PIB;

7. Densitatea populaţiei;

8. Valoarea adăugată în industrie, cota industriei de prelucrare în total valoare

brută adăugată;

9. Valoarea adăugată în servicii, cota serviciilor în total valoare brută adăugată;

10. Servicii guvernamentale, ocuparea în administraţia publică ca procent în total

ocupare;

11. Industria de prelucrare de înaltă tehnologie, ocuparea din industria de înaltă

şi medie tehnologie ca procent în total ocupare;

12. Cercetarea-Dezvoltarea-Inovarea în mediul de afaceri, cheltuieli pentru

C&D&I în mediul economic privat ca procent din PIB;

13. Angajaţi în cercetare, ca procent din populaţie care lucrează în sectorul de

cercetare;

14. Valoarea adăugată în agricultură, respectiv cota agriculturii de prelucrare în

total valoare brută adăugată;

15. Formarea continuă, respectiv procentul din populaţia adultă înscrisă recent la

programe de calificare;

16. Tinereţe, repectiv procentul din populaţia sub 10 ani;

17. Activitatea femeilor, respectiv procentul de femei active din totalul

categoriilor de vârstă;

18. Setul de indicatori pentru evaluarea calităţii vieţii şi impactul factorilor de

viaţă şi mediu asupra sănătăţii – indicatorii HIA;

19. Evaluarea performanţelor administrative ale oraşelor din regiune după

criterii stabilite şi general valabile.

Alţi indicatori relevanţi:

20. Indicele Producţiei Industriale (IPI) – serie brută;

21. Indicele de volum al producţiei industriale (Industrial Production Index), ce

măsoară evoluţia producţiei industriale pe baza unui eşantion de produse,

caracteristic activităţilor din industria extractivă, prelucrătoare, energie

electrică şi termică, gaze şi apă, respectiv diviziunile CAEN: 10,11, 14, 15, 16-

24, 26-29, 35-37, 40, 41 – dinamica producţiei pe produse urmărite statistic în

unităţi fizice pe perioade ale anului, comparativ cu aceleaşi perioade ale

anului precedent;

22. Volumul total de investiţii realizat de către operatorii economici şi autorităţile

publice;

23. Numărul de locuinţe terminate (inclusiv ANL) (comparaţii între regiuni şi

între mediul rural şi urban), nr. de construcţii realizate de persoane juridice

de utilitate publică;

10

24. Evaluarea activităţii turistice: nr. turiştilor cazaţi, nr. total al înnoptărilor,

sejurul mediu al turiştilor (înnoptări pe persoană), structura nr. de turişti

(români, străini, total) pe ani, indici de utilizare netă a locurilor de cazare;

25. Numărul mediu de pensionari, inclusiv pe sexe şi pensia medie pe ani şi

trimestre;

26. Efectivul de salariaţi comparativ cu anii anteriori – dinamica salariaţilor faţă

de sfârşitul anului anterior, modificări relative pe total efectiv de salariaţi

comparativ, pe ani / pe perioade de timp;

27. Structura pe activităţi şi localitate / judeţ / regiune a efectivului de salariaţi;

28. Câştigul mediu salarial brut şi net – dinamica câştigului mediu salarial brut şi

net comparativ cu anii precedenţi;

29. Populaţia stabilă pe localităţi, judeţ, regiune, pe sexe, categorii de vârstă, rural

şi urban, studii;

30. Evaluarea fenomenelor demografice comparativ cu anii precedenţi:

natalitate, mortalitate, sporul natural, nr. de căsătorii încheiate şi desfăcute

(rata de nupţialitate, rata de divorţialitate), rata de mortinatalitate şi rata

mortalităţii infantile (rate la mia de locuitori);

31. Comerţul internaţional pe perioade şi regiuni de dezvoltare: export în mil

euro (FOB), ponderea localităţii în judeţ, în regiune şi a regiunii în ţară,

importuri în mil. Euro (CIF), ponderea localităţii în judeţ, în regiune şi a

regiunii în ţară, import mil. Euro (FOB), soldul Export – Import (mil euro,

FOB-FOB), gradul de acoperire al importurilor cu exporturi (FOB/FOB),

volumul exportului şi a importului după sediul agentului exportator sau

importator;

32. Numărul înmatriculărilor de companii private cu participare străină de

capital şi valoarea capitalului social subscris pe perioade de timp desemnate;

33. Cursul de schimb al pieţei valutare;

34. Preţurile medii la principalele produse agroalimentare vândute pe piaţa

ţărănească;

35. Agricultură: produşi vii obţinuţi, efectivele de animale, mortalităţi, producţia

medie agricolă animală, producţia animală totală;

36. Indicatori privind activitatea de protecţie a consumatorilor;

37. Puterea de cumpărare a salariului – Purchasing Power;

38. Indicii la Preţurile de Consum – Consumer Prices – pe perioade, la mărfuri

alimentare, nealimentare, servicii;

39. Evoluţia lunară a preţurilor de consum – preţurile de consum şi câştigurile

salariale;

40. Rata medie lunară a inflaţiei;

41. Câştigurile salariale medii brute şi nete pe ramuri, precum şi indicii de

creştere a salariului mediu net şi brut pe perioade, faţă de perioadele similare

ale anului / anilor anteriori;

11

42. Rata lunară de creştere a preţurilor de consum şi a câştigurilor salariale;

43. Abaterea câştigului salarial mediu net lunar faţă de media pe economia

naţională, pe luni sau alte perioade de timp;

44. Evoluţia pe luni şi activităţi a câştigului salarial mediu (net şi brut) – lei

preţuri curente;

45. Şomajul: nr. de şomeri pe luni, grupaţi pe categorii de studii, vârstă, sex şi

după indemnizaţia de care beneficiază, ajutorul de integrare profesională sau

după categoria şomeri neindemnizaţi;

46. Şomajul: nr. mediu lunar de şomeri, rata medie lunară a şomajului, ponderea

şomerilor de la sfârşitul lunii în total mediu pe localitate, judeţ, regiune;

47. Indicatorii sintetici ai economiei locale şi pe regiune;

48. Execuţia bugetului de stat, a bugetelor locale, execuţia bugetului Fondului

Naţional de Asigurări sociale de Sănătate, execuţia bugetului asigurărilor

sociale de stat, execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj;

49. Disparităţile demografice de gen, inclusiv fluxul migraţiei interne şi externe.

2.2 Ce fel de provocări prevedeţi în utilizarea acestor indicatori?

Stimularea participării comuntăţilor locale şi a factorilor politici la luarea deciziilor

va fi o provocare reală, un demers ce presupune, mai întâi, conştientizarea

comunităţilor privind şansa istorică de a determina viitorul propriu şi a influenţa

politicile UE de jos în sus. Apoi, actorii locali din comunităţile locale vor evalua

starea economico-socială a acestora pe baza indicatorilor şi vor fi informaţi despre

locul unde se situează oraşul / comuna în care locuiesc. De asemenea, pot participa la

în mod direct la implementarea Strategiei şi o pot disemina altor stakeholderi.

2.2.1. Sprijinirea procesului de luare a deciziilor, presupune:

Identificarea avantajelor de a lucra cu politicienii şi cu factorii de decizie pe

tot parcursul procesului de implementare a indicatorilor;

Identificarea dezavantajelor de a lucra cu politicienii şi cu factorii de decizie

pe tot parcursul procesului de implementare a indicatorilor;

Ce pot aduce aceste avantaje?

Cum putem elimina dezavantajele?

Procesul de monitorizare şi de evaluare:

Elaborarea unui set de criterii (set de indicatori) pentru evaluarea fiecărei comunităţi

pe care-l putem întreprinde (folosi) pe plan local.

Introducerea setului de indicatori în fiecare localitate presupune şi un cadru

legislativ adecvat.

Se impune identificarea elementelor principale într-un Plan de Acţiune Local pentru

a introduce indicatorii şi de a implementa Strategia.

De asemenea, Administraţia Locală urmăreşte, prin politicile publice ce vor fi

implementate, câteva direcţii strategice esenţiale, plecând de la nivelul

competitivităţii regionale (RNE) şi nivelul la care este situat Municipiul Bacău în

context regional, naţional şi european.

Analiza locală are în vedere nivelul de dezvoltare al Municipiului Bacău, ţinînd cont

12

de indicatorii prezentaţi mai sus, dar şi de alte analize economico-sociale însă,

relevantă, va fi încadrarea oraşului în contextul regional din punct de vedere al

tipologiei regionale, după următoarele criterii:

Platforme ale industriei de prelucrare – economii regionale care depind

preponderent de industria de prelucrare;

Coeziune orientată spre terţiar – activităţi orientate în principal către servicii

şi unde nivelul PIB/locuitor este de regulă scăzut;

Ştiinţă şi servicii – arii urbane care servesc ca centre naţionale pentru

serviciile de afaceri, administraţie guvernamentală, institute publice de

cercetare şi universităţi;

Tehno-central – zone/oraşe caracterizate printr-o pondere importantă a

industriei de prelucrare, bazată pe înaltă şi medie tehnologie;

Ocupare înaltă – regiuni capabile să ofere locuri de muncă pe termen lung şi

pe o scară largă, inclusiv pentru tineri şi femei;

Experienţă şi calificări – ponderea populaţiei cu educaţie universitară (există

riscul unei capacităţi reduse de a asigura o dinamică semnificativă a

ocupaţiei;

Accesiune – în urma analizei locale / regionale indicatorii se află la nivel jos

cel mult mediu. Nivelul şomajului pe termen lung faţă de alte regiuni de

dezvoltare din România sau UE;

Periferie şi rural – folosirea tehnologiei în mediul privat (se situează la un

nivel redus ?) şi gradul de densitate al populaţiei (este redusă ?);

Servicii guvernamentale – serviciile urbane şi ocuparea în administraţia

publică locală; nivelul şomajului. De asemenea, analiza nivelului pe locuitor

al PIB faţă de media UE;

Zona de înaltă tehnologie - existenţa industriei prelucrătoare de înaltă

tehnologie într-o zonă cu înaltă productivitate a muncii. Perspectivele

ocupaţionale şi nivelul PIB / locuitor;

Centre dinamice – caracteristică a marilor aglomerări urbane cu o densitate a

populaţiei foarte mare, cu nivel ridicat al productivităţii sau a PIB/locuitor;

nivelul cercetării în mediul de afaceri sau industria prelucrătoare bazată pe

tehnologie înaltă - se pot afla la nivele relativ scăzute.

Concluzii:

Contextul economic actual permite elaborarea unor politici

regionale/locale cu efect pe termen lung asupra economiei regiunii;

Investiţiile în capitalul fizic trebuie să influenţeze creşterea

exporturilor;

Condiţii optime pentru dezvoltarea Politicilor de Creştere a Sinergiei

între instituţii de învăţământ superior, administraţia locală şi

operatorii economici;

Dezvoltarea naţională nu este posibilă fără implicarea regiunilor şi a

oraşelor;

Iniţiativele locale nu conduc în mod necesar către prosperitate;

Este necesară o reţea de monitorizare şi bune practici;

Este necesară implementarea unei matrice de evaluare Regională şi

13

Locală care să influenţeze măsurile de dezvoltare prin politici publice

şi strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

3. EUROPA 2020: rolul autorităţilor locale şi regionale

Comisia a sugerat ca

"Toate autorităţile naţionale, regionale şi locale", ar trebui să lucreze în

parteneriat, "cu parlamentele, precum şi cu partenerii sociali şi reprezentanţii

societăţii civile, care contribuie la elaborarea de programe de reformă

naţionale, precum şi la punerea lor în aplicare".

Cu toate acestea, atunci când acest principiu trebuie pus în practică - în special, cu

privire la cele şapte "iniţiativele-pilot" care ar trebui să urmărească obiectivele finale

ale strategiei Europa 2020 (a se vedea anexa) - Comisia propune coordonarea

lucrărilor şi iniţiativelor de la nivel European şi naţional, în timp ce nivelul regional

şi cel local nu este elaborat încă.

3.1 Există în ţara dumneavoastră mecanisme instituţionale care ar putea contribui

la implicarea eficientă a regiunilor şi oraşelor, în elaborarea strategiei

(stabilirea obiectivelor naţionale şi a programelor de reformă), precum şi la

punerea sa în aplicare? Cum pot regiunile şi oraşele să fie sigure că strategia va

fi adaptată la diferenţele locale şi regionale?

Nu există mecanisme instituţionale dar anumite structuri pot contribui la dialogul pe

această temă şi pot cere contribuţii la efortul general fără să fie o obligativitate în

acest sens. Au un rol semnificativ Asociaţiile Municipiilor şi Oraşelor din România,

Autorităţi de Management ale PO, Agenţiile de Dezvoltare Regionale.

Cel mai bun mijloc este inserarea Strategiei EUROPA 2020 în Planul Naţional de

Detvoltare şi în Strategia Regională şi Locală, dar mai ales se cer măsuri legislative

eficiente de aplicare. Strategia de Dezvoltare Durabilă va include măsurile Strategiei

EUROPA 2020 şi va fi elaborată printr-o largă consultare publică, instituţională

(public şi privat) şi sectorială.

3.2 Cum percepeţi rolul dumneavoastră în implementarea Strategiei Europa 2020

(în general şi în particular, în proiectarea de iniţiative-pilot)?

UAT trebuie să disemineze informaţiile, să joace rolul de catalizator al comunităţii şi

să organizeze dezbateri publice şi focus grupuri, să finalizeze un Plan de Acţiune

Locală pentru aceasta, să elaboreze o Strategie Locală. Iniţiativele pilot, studiile de

caz şi alte metode nu pot fi eficiente fără externalizarea bunelor practici şi fără ca

rezultatele să fie extinse la nivel regional, naţional şi european. Suportul legislativ

naţional şi comunitar atent elaborat poate fi decisiv pentru reuşită.

14

4. EUROPA 2020, Finanţarea UE şi Politica de Coeziune

Comitetul Regiunilor subliniază faptul că obiectivul politicii de coeziune este acela

de a "reducere disparităţile dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor

regiuni" (Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 174). Prioritatea de

"includere" din cadrul strategiei Europa 2020 trebuie să asigure legătura

dintre creştere (economică, socială şi teritorială) şi obiectivele de coeziune.

prin urmare aceste obiective trebuie să fie credibile.

Comisia Europeană din cadrul strategiei Europa 2020 declară că

"(…) politica de coeziune şi fondurile structurale, foarte importante

amândouă, sunt mecanisme de livrare-cheie pentru a realiza priorităţile unei

creşteri/dezvoltări inteligente, durabile şi incluzive în statele membre şi alte

regiuni".

Aceasta mai adaugă că

"Discuţia nu trebuie să fie numai despre nivelurile de finanţare, dar şi despre

cum diferitele instrumente de finanţare, cum ar fi instrumentele structurale,

fondurile agricole de dezvoltare rurală, programul cadru de cercetare,

precum şi programul cadru de competitivitate şi inovare (PCI) trebuiesc

concepute în aşa fel încât să se atingă obiectivele Strategiei Europa 2020",

recunoscând faptul că,

"De asemenea, este esenţial ca, beneficiile creşterii economice să fie răspândite

în toate părţile Uniunii, inclusiv în regiunile sale ultraperiferice, prin urmare,

este necesară întărirea coeziunii teritoriale".

4.1 Cum, şi în ce condiţii, ar putea fi emisă politica de coeziune cu obiectivul

principal de a "reduce disparităţile", contribuind în acelaşi timp la priorităţile

strategiei Europa 2020, acelea de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă

incluziunii?

Politica de Coeziune se va impune doar prin cadrul legislativ şi va stabili măsuri

prioritare doar după evaluarea regiunilor şi comunităţilor locale după aceleaşi criterii

şi indicatori. Apoi, putem vorbi de elaborarea şi implementarea Planului de Măsuri

cu o susţinere financiară comunitară adecvată şi facilă, în care proiectele ce stau la

baza finanţărilor pentru Administraţiile Publice Locale (beneficiari) să nu fie supuse

competiţiei ci să aibă girul corect şi echidistant al evaluării prealabile, după criterii

stabilite la nivel UE.

4.2 Cum ar trebui finanţarea UE să contribuie la coeziunea teritorială şi la creştere

inteligentă, durabile şi favorabilă incluziunii, în ceea ce priveşte atât dimensiunea

sa globală cât şi repartizarea sa între diferitele instrumente de finanţare, cum ar fi

fondurile structurale, fondurilor agricole de dezvoltare rurală, programul-cadru

pentru cercetare, precum şi programul-cadru pentru competitivitate şi inovare

(PCI)?

15

Finanţarea pe regiuni trebuie acordată fiecărei localităţi componente prin autorităţile

locale, după o evaluare reală a celor două nivele – local şi regional şi numai acelor

sectoare ce au nevoie de sprijin financiar nerambursabil. De asemenea, finanţarea pe

sectoare / domenii de interes public va fi într-un cuantum direct proporţional cu

nevoile locale de dezvoltare şi de atenuare a disparităţilor.

Pentru IMM –uri şi ONG –uri finanţările pot fi acordate după regulile aplicate pentru

Instrumentele Structurale.

5. Comunicarea privind strategia Europa 2020

În 2009, participanţii de la Consultarea CoR cu privire la viitorul Strategiei de la

Lisabona au sugerat faptul că Strategia de la Lisabona nu a reuşit să fie percepută ca

fiind relevantă pentru viaţa cetăţenilor de rând.

Comisia Europeană recunoaşte rolul important al regiunilor, explicând necesitatea

acestora de a se angaja în cadrul strategiei EUROPA 2020 şi aşteptându-se de la

statele membre, de la cetăţenii lor, de la întreprinzătorii acestora şi de la organizaţiile

reporezentative să aplice reformele necesare.

În acest sens, Comisia va propune "instrumente operaţionale de comunicare

comune", luând în considerare, "circumstanţele şi tradiţiile naţionale".

5.1 Credeţi că Europa 2020 poate fi mai bine comunicată cetăţenilor UE decât

Strategia de la Lisabona? Având în vedere experienţa Strategiei de la Lisabona, ce

părţi ale societăţii europene şi a teritoriului acesteia ar trebui să fie ţinta unui efort

special de comunicare?

DA, este necesară îmbunătăţirea comunicării şi mai ales conştientizarea că, Strategia

EUROPA 2020 şi alte asemenea politici sunt obligatorii şi nu facultative şi prin

urmare este mai corect, mai avantajos şi mai obiectiv să participi la decizie şi să

gândeşti pentru destinul tău decât să o facă alţii.

Cred că statele noi membre au nevoie de un efort suplimentar dar, percepţia

personală este că, fiecare stat membru al UE, indiferent de vechimea sa în UE şi de

gradul său de dezvoltare, are regiuni şi zone unde mesajul instituţiilor europene şi

politicile acestora ajung mai greu la cetăţean sau la autorităţile locale. Uneori este

vorba de mentalitate, alteori de lipsă de condiţii de informare dar şi de neîncredere

în forţa UE. Poate nici guvernele lor nu răspund cu un da hotărât. Cred că, cetăţeanul

trebuie să simtă puterea – în sensul bun – UE şi prin nivelul său de viaţă. De

asemenea, mediul rural este zona cea mai vitregită a UE în multe state.

5.2 Ce elemente ar trebui să fie incluse în instrumentele operaţionale propuse de

Comisie? Şi cum ar trebui să ia în considerare diferenţierile economice, sociale,

teritoriale şi culturale din ţările UE şi din alte regiuni?

16

Monitorizare – Evaluare – Prognoză şi Planificare – Strategie Sectorială prin

Consultare – Finanţare Focusată.

Schimb de experienţă, transfer de bune practici, asistenţă şi consultanţă din partea

experţilor UE.

17

Anexa I

Europa 2020: Notădin cadrul Platformei de Monitorizare a Strategiei Europa 2020, elaborată de echipa CoR

1. Planul strategiei Europa 2020 satisface unele cereri cheie ale oraşelor

şi regiunilor din UE.

Propunerea EUROPA 2020 a fost înaintată Comisiei Europene. Strategia europeană

pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii "îndeplineşte în mare

măsură cele cinci probleme cheie pe care CoR le-a subliniat, oferind un raspuns

constructiv în sesiunea plenară din perioada 3-4 decembrie 2009, precum şi la unele

din întrebări "cu privire la viitorul Strategiei de la Lisabona", ce au rezultat în urma

consultării de către CoR a regiunilor şi oraşelor europene privind o nouă strategie

pentru creştere economică durabilă efectuată mai devreme în 2009. După cel de-al 5-

lea Dialog Teritorial, ce a avut loc pe 18 ianuarie 2010, aceste probleme au fost

rezumate într-o scrisoare comună de către Herman Van Rompuy, preşedinte CoR,

preşedinte al Consiliului European.

În primul rând, CE recunoaşte că autorităţile locale şi regionale ale UE

trebuie să fie privite ca parteneri permanenţi în proiectarea şi în punerea

în aplicare a strategiei, CoR pledând pentru acest lucru încă din anul 2006.

De fapt, secţiunea "Cine face ce?" (par. 5.2) prevede că (subliniază), "Toate

autorităţile naţionale, regionale şi locale ar trebui să implementeze un

parteneriat, în strânsă colaborare cu parlamentele, precum şi cu parteneri

sociali şi reprezentanţi ai societăţii civile, care să contribuie la elaborarea

programelor de reformă naţionale, precum şi la punerea lor în aplicare. Prin

stabilirea unui dialog permanent între diferitele niveluri de guvernare,

priorităţile Uniunii sunt aduse mai aproape de cetăţeni, consolidând dreptul

de proprietate necesar pentru a furniza strategia Europa 2020 ". În plus

comisia recunoaşte faptul că, "(…) schimbul de bune practici, analiza

comparativă şi crearea de reţele - fiind promovate de mai multe state membre - s-

a dovedit a fi un instrument util pentru a duce dreptul de proprietate şi

dinamismul în jurul nevoii de reformă". Cu toate acestea, în ciuda a ceea ce

Comisia afirmă, aceste reţele au fost create de către o varietate de părţi

interesate, cum ar fi regiuni şi oraşe, mai mult decât de către însuşi statele

membre. Rolul lor ar trebui să fie recunoscut mult mai mult.

În al doilea rând, Comitetul Regiunilor ar trebui să fie "asociat mult mai

mult";

18

În al treilea rând, strategia pune pilonii sociali şi de mediu la acelaşi nivel

cu cei economici, remediind astfel aspectele sociale şi de mediu pe care cele

mai multe oraşe şi regiuni din UE le-au văzut ca un punct slab major al

Strategiei de la Lisabona. Propunerea Comisiei, de asemenea, subliniază pe

bună dreptate că, obiectivele legate de priorităţile strategiei Europa 2020 ar

trebui văzute ca "interdependente", susţinându-se unul pe altul. De asemenea,

întruneşte şi obiectivul de a "dezvolta competitivitatea Europei în economia

verde";

În al patrulea rând, se recunoaşte faptul că Strategia ar trebui să se

adapteze la diferite puncte de plecare într-o manieră flexibilă. De fapt,

Comisia recunoaşte că, "Fiecare stat membru este diferit şi UE este mai

diversă decât era cu un deceniu în urmă ", că "sectoarele tradiţionale, zonele

rurale" şi "economiile"arată situaţii diferite. Prin urmare, CE propune ca

fiecare stat membru să traducă obiectivele UE în "obiective naţionale şi

traiectorii", astfel încât "investiţiile în cercetare şi dezvoltare, precum şi în

inovare, educaţie şi în tehnologii eficiente (...) să consolideze coeziunea

economică, socială şi teritorială";

În al cincilea rând, CE de asemenea, recunoaşte faptul că, Europa 2020

trebuie să satisfacă nevoia de solidaritate între cele mai bogate şi cele mai

sărace zone/regiuni ale Uniunii şi consideră că, rezultatele sale vor

contribui la punerea în aplicare a obiectivului Tratatului de la Lisabona,

acela de Coeziune Teritorială, ce prevede că: "De asemenea, este esenţial ca

beneficiile creşterii economice să fie răspândite în toate părţile Uniunii,

inclusiv în regiunile sale ultraperiferice, consolidând astfel coeziunea

teritorială ".

2. Cu toate acestea, alte aspecte relevante pentru autorităţile locale şi

regionale ale UE nu sunt abordate în mod adecvat.

Alte aspecte-cheie ridicate de către CoR nu sunt tratate în mod corespunzător în

Europa 2020, în special:

recunoscând în acelaşi timp necesitatea unei guvernări economice mai

puternice, Europa 2020 nu răspunde la cererea CoR, aceea că guvernele

naţionale ale statelor membre ale UE, să fie prevăzute cu "stimulente mai

puternice pentru a se angaja în atingerea obiectivelor noii strategii". În schimb,

ea se bazează pe eficienţa mecanismelor bazate pe recomandările specifice

fiecărei ţări emise de către Consiliul European şi pe politica de avertizare pe

care Comisia ar putea-o emite în cazul în care un stat membru nu este în

conformitate cu recomandările emise, după o perioadă de doi ani;

19

în ceea ce priveşte rolul autorităţilor locale şi regionale, în contradicţie cu

recunoaşterile pozitive menţionate mai sus, propunerea nu subliniază

necesitatea de a le implica în mod permanent şi structurat în elaborarea şi

punerea în aplicare a iniţiativelor-pilot;

chiar dacă recunoaşte faptul că, CoR "ar trebui asociat mult mai des",

propunerea nu reflectă modul în care aceasta să se implice în proiectarea,

implementarea şi monitorizarea noii strategii;

propunerea solicită o discuţie "despre modul în care diferite instrumente, cum

ar fi fondurile structurale şi de coeziune (...) ar trebui să fie concepute pentru a

atinge obiectivele Strategiei Europa 2020". S-a menţionat că, "politica de

coeziune şi fondurilor structurale şi de coeziune ale acesteia sunt foarte

importante amândouă" dar, acest lucru, ar trebui elaborat mai mult. CoR a

subliniat întotdeauna pericolul de creştere a diferenţelor economice dintre

regiuni (în timp ce, diferenţele între ţări scad) şi în consecinţă, a inegalităţilor

sociale ce intră în contradictoriu cu modelul social European. Prin urmare, în

cadrul dezbaterii cu privire la dimensiunea şi motivaţia bugetului UE, legătura

dintre Politica de Coeziune şi EUROPA 2020 ar trebui să fie reconsiderată mai

cu atenţie, ţinând seama de rolul jucat de Politica de Coeziune pentru

incluziune.

propunerea nu spune nimic de "utilizarea PIB ca indicator primar de măsurare

a performanţei economice", precum şi de necesitatea de a completa ulterior cu

noi indicatori care să reflecte mai bine fenomenele ce influenţează calitatea

vieţii şi problemele de durabilitate. Într-adevăr, există o conştientizare

răspândită şi o dezbatere largă în întreaga lume cu privire la necesitatea de a

combina PIB-ul cu indicatori care măsoară mai bine performanţele economice,

calitatea şi standardele de trai ale cetăţenilor. De fapt, propunerea anunţă că

"CE va monitoriza situaţia anual, pe baza unui set de indicatori ce arată

progresul general spre obiectivul de a avea o economie inteligentă, durabilă şi

favorabilă incluziunii, oferind un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de

productivitate şi coeziune socială", dar nu precizează care vor fi aceşti

indicatori;

Europa 2020 afirmă că, obiectivele UE "sunt reprezentative şi nu exhaustive",

şi invită statele membre să stabilească proprii lor indicatori şi obiective, dacă

doresc bineînţeles acest lucru. Cu toate acestea, propunerea Europa 2020

renunţă să sprijine identificarea de indicatori suplimentari la nivelul UE, ceea

ce este esenţial dacă acestea vor utilizate pe întreg teritoriul Uniunii Europene

(comparare, monitorizare şi evaluare, gestionarea politicilor teritoriale);

În ceea ce priveşte nevoia de comunicare mai eficientă către cetăţeni şi părţile

interesate, propunerea Europa 2020 anunţă "un set de instrumente operaţionale

20

comune", dar nu se vorbeşte în detaliu despre acest lucru. Rămâne un element

esenţial pentru succesul strategiei Europa 2020. CoR în Avizul său a solicitat

"o strategie de comunicare mai eficientă, (...) pentru a sensibiliza şi promova

mesajele-cheie ale noii strategii", în timp ce participanţii la consultarea CoR

au solicitat o "strategie mai relevantă pentru viaţa cetăţenilor de rând".

21

Anexa II

Europa 2020: Comisia propune o nouă strategie economică în Europa

(Comunicat de presă IP/10/225, 3 Martie 2010)

Comisia Europeană a lansat astăzi Strategia Europa 2020 pentru ieşirea din crizăşi pregătirea economiei UE pentru deceniul următor. Comisia identifică trei factoricheie pentru creşterea economică, de aplicat prin acţiuni concrete la nivelul UE şila nivel național: o creştere inteligentă (promovarea cunoaşterii, inovării, educaţieişi societăţii digitale), o creştere durabilă (o producţie mai competitivă, cu o utilizaremai eficientă a resurselor) şi o creştere economică favorabilă incluziunii (o maimare participare la piaţa forţei de muncă, dobândirea de competenţe şi luptaîmpotriva sărăciei). Această bătălie pentru creştere economică şi locuri de muncănecesită asumarea responsabilității la cel mai înalt nivel politic şi mobilizareatuturor părţilor interesate din întreaga Europă. Sunt stabilite cinci obiective caredefinesc nivelul la care ar trebui să se situeze Europa în 2020, în raport cu care vorfi evaluate progresele.

Preşedintele Barroso a declarat: „Miza Strategiei Europa 2020 este legată de ceea ce

trebuie să facem astăzi şi mâine pentru a reaşeza economia UE pe drumul cel bun.

Criza a scos la lumină probleme fundamentale şi tendinţe lipsite de viabilitate pe care

nu le mai putem ignora. Europa are un deficit de creştere care ne pune viitorul în

pericol. Trebuie să ne rezolvăm în mod decisiv vulnerabilitățile şi să fructificăm

numeroasele noastre avantaje. Avem nevoie să construim un nou model economic

bazat pe cunoaştere, pe o economie cu un nivel redus de emisii de carbon şi cu un

grad ridicat de ocupare a forţei de muncă. Această bătălie necesită mobilizarea tuturor

părţilor interesate din Europa”.

În primul rând, Europa trebuie să învețe din experiența crizei economice și financiare

globale. Economiile noastre sunt intrinsec legate. Niciun stat membru nu poate aborda

eficient provocările globale printr-o acțiune izolată. Suntem mai puternici atunci când

lucrăm împreună, iar reușita ieșirii din criză depinde, prin urmare, de o strânsă

coordonare a politicii economice. Imposibilitatea realizării acestui lucru ar putea

conduce la un „deceniu pierdut” de declin relativ, la o deteriorare permanentă a

creșterii și la niveluri ridicate de șomaj structural.

În consecință, Strategia Europa 2020 propune o viziune pentru economia socială de

piață a Europei în următorul deceniu și se bazează pe trei domenii prioritare, care se

întrepătrund și se stimulează reciproc: creșterea economică inteligentă, dezvoltarea

unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; creșterea economică durabilă,

promovarea unei economii competitive, cu emisii scăzute de carbon și o utilizare

eficientă a resurselor; precum și creșterea economică inclusivă, promovarea unei

economii cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă, care să genereze coeziune

socială și teritorială.

22

Progresele realizate în direcția acestor obiective vor fi măsurate față de cinci

indicatori de referință reprezentativi la nivel UE, pe care statele membre vor fi

invitate să le traducă în indicatori de referință naționali care reflectă punctele de

plecare:

75 % din populația în vârstă de 20-64 de ani trebuie să fie angajată. 3 % din PIB-ul UE trebuie să fie investit în cercetare și dezvoltare. Obiectivele climatice și energetice „20/20/20” trebuie să fie îndeplinite. Ponderea abandonului școlar timpuriu trebuie să fie sub 10%, iar cel puțin

40% din generația tânără trebuie să aibă studii universitare. Trebuie redus cu 20 de milioane numărul persoanelor expuse riscului sărăciei.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, Comisia propune o Agendă “Europa 2020”constând dintr-o serie de iniţiative-pilot. Punerea în aplicare a acestor inițiative este oprioritate comună, care necesită măsuri la toate nivelurile: organizaţiile de la nivelulUE, statele membre, autorităţile locale şi regionale.

O Uniune a inovării - reorientarea cercetării și dezvoltării și a politicii de inovarecătre provocările majore, reducând în același timp distanța dintre știință șilansarea pe piață, astfel încât invențiile să fie transformate în produse. Dreptexemplu, brevetul comunitar ar putea permite întreprinderilor să economisească289 de milioane EUR în fiecare an.

Tineretul în mișcare - creșterea calității și a atractivității internaționale asistemului european de învățământ superior, prin promovarea mobilitățiistudenților și a tinerilor profesioniști. Ca acțiune concretă, posturile vacante întoate statele membre ar trebui să fie mai accesibile la nivelul întregii Europe, iarcalificările profesionale și experiența să fie recunoscute în mod corespunzător.

O agendă digitală pentru Europa - asigurarea unor avantaje economice și socialedurabile printr-o piață unică digitală bazată pe internet ultra rapid; toți europeniitrebuie să aibă acces la internet de mare viteză până în 2013.

O Europă care îşi utilizează eficient resursele - sprijinirea tranziției către oeconomie care utilizează eficient resursele, cu emisii reduse de carbon. Europatrebuie să își mențină obiectivele 2020 în ceea ce privește producția și consumulde energie și eficiența energetică. Acest lucru ar reduce cu 60 de miliarde EURimporturile de petrol și de gaze până în 2020.

O politică industrială pentru o creștere economică verde - sprijinireacompetitivității bazei industriale a UE în lumea de după criză, prin promovareaspiritului antreprenorial și dezvoltarea de noi competențe. Acest lucru ar creamilioane de noi locuri de muncă;

O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă - crearea condițiilor pentrumodernizarea piețelor forței de muncă, în scopul creșterii gradului de ocupare alforței de muncă și asigurării durabilității modelelor noastre sociale, în condițiileieșirii la pensie a generației baby-boom ; precum și

Platforma europeană împotriva sărăciei – asigurarea coeziunii economice, socialeși teritoriale, ajutând persoanele sărace și excluse social și permițându-le să joaceun rol activ în societate.

Obiectivele ambițioase urmărite de strategia Europa 2020 presupun trecerea la un nou

nivel de conducere și responsabilitate. Comisia invită șefii de stat și de guvern să își

23

însușească această nouă strategie și să o aprobe la Consiliul European de primăvară.

Rolul Parlamentului European va fi de asemenea amplificat.

Metodele de punere în aplicare vor fi consolidate pentru a garanta că angajamentelesunt transpuse în acțiuni concrete pe teren. Comisia va monitoriza progreselerealizate. Raportarea și evaluarea obiectivelor stabilite prin Europa 2020 și Pactul destabilitate și de creștere (PSC) vor fi efectuate simultan (rămânând instrumentedistincte) pentru o mai bună coerență. Acest lucru va permite ambelor strategii săurmărească obiective de reformă similare, rămânând în același timp instrumenteseparate.

--------------------------------

For the full text of the Europe 2020 proposal and for further information, go to:

http://ec.europa.eu/eu2020/index_en.htm