ţ varianta a varianta b varianta celectrica.aise.buzau.ro/2015/=electrotehnica masini... ·...
TRANSCRIPT
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
EX
EMP
LE D
E ÎN
TREB
ĂR
I (E
LEC
TRO
TEH
NIC
Ă, M
AŞI
NI Ş
I REŢ
ELE
ELEC
TRIC
E).
En
unţ
Varia
nta
aV
aria
nta
bV
aria
nta
c
1
3 co
nden
sato
are
avân
d ca
paci
tate
a C
1=10
0 μ
F,
C2=
50 µ
F, C
3=10
0 µ
F le
gate
în p
aral
el, a
u ca
paci
tate
a ec
hiva
lentă.
25 µ
F25
0 µ
F50
µF
2
A d
oua
lege
a lu
i Kir
chho
ff, p
entr
u o
reţe
a el
ectr
ică c
u N
nod
uri ş
i L la
turi
(L
dif
erit
de
N),
ne
fur
nize
ază, p
entr
u an
aliz
a un
ui c
ircu
it
elec
tric
:
L+
N-1
ecu
aţii
dis
tinc
teL
-N +
1 ec
uaţi
i dis
tinc
teN
-L+
1 ec
uaţi
i dis
tinc
te
3A
AR
se
util
izea
ză în
sco
pul:
lim
itări
i cur
enţi
lor
de
scur
tcir
cuit
;cr
eşte
rii c
onti
nuităţi
i în
alim
enta
re;
redu
ceri
i pie
rder
ilor
de
ener
gie
pe
lini
i.
4A
lune
care
a s
a u
nui m
otor
asi
ncro
n ar
e va
lori
: c
upri
nse
într
e 1
si 0
cup
rins
e în
tre
-1 s
i 0 d
e re
gulă
, mai
mar
i dec
ât 1
A1
4
5
Apa
ratu
l not
at c
u C
pe
dese
nul d
e m
ai s
us a
l un
ei c
elul
e pr
efab
rica
te d
e m
edie
tens
iune
de
tip
înch
is, r
epre
zintă u
n:
într
erup
tor;
tran
sfor
mat
or d
e cu
rent
;tr
ansf
orm
ator
de
tens
iune
6
Atu
nci c
ând
se c
ompe
nsea
ză e
nerg
ia e
lect
rica
re
acti
va p
rin
bate
rii d
e co
nden
sato
are,
tens
iune
a în
reţ
eaua
ele
ctri
ca:
sca
de n
u se
mod
ific
a c
rest
e
7
Bob
inel
e de
sti
nger
e di
n st
aţii
le e
lect
rice
de
tran
sfor
mar
e su
nt e
chip
amen
te p
entr
u:co
mpe
nsar
ea f
acto
rulu
i de
pute
redo
tări
PS
Ico
mpe
nsar
ea c
urenţi
lor
capa
citi
vi
B
C
1
23
Pag
e 1
of
27
Pag
e 1
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
8
Bob
inel
e pe
ntru
lim
itar
ea c
urenţi
lor
de
scur
tcir
cuit
au:
rezi
sten
ta m
are
indu
ctanţa
mar
ein
duct
anţa
mic
a
9C
âmpu
l ele
ctro
stat
ic e
ste
desc
ris
prin
:in
tens
itat
ea c
âmpu
lui e
lect
ric
indu
cţia
ele
ctri
căin
ducţ
ia m
agne
tică
10
Câm
pul m
agne
tic
poat
e fi
pro
dus:
num
ai d
e m
agneţi
per
man
enţi
num
ai d
e el
ectr
omag
neţi
de m
agneţi
per
man
enţi
si d
e el
ectr
omag
neţi
11
Câm
puri
fără
sur
se s
unt:
câm
pul c
urenţi
lor
de c
ondu
cţie
în
reg
im s
taţi
onar
câm
pul d
e in
ducţ
ie e
lect
rică
câm
pul d
e in
ducţ
ie m
agne
tică
12
Can
tita
tea
de căld
ura
prod
usã
la tr
ecer
ea
cure
ntul
ui e
lect
ric
prin
tr-u
n co
nduc
tor
este
: d
irec
t pro
porţ
iona
lă c
u se
cţiu
nea
cond
ucto
rulu
i d
irec
t pro
porţ
iona
la c
u pă
trat
ul
inte
nsităţi
i cur
entu
lui
inve
rs p
ropo
rţio
nala
cu
rezi
sten
ta
cond
ucto
rulu
i
13
Can
tita
tea
de e
lect
rici
tate
cu
care
se
înca
rcă o
ba
teri
e de
n c
onde
nsat
oare
mon
tate
în s
erie
, fi
ecar
e de
cap
acit
ate
C, e
ste:
acee
aşi c
u ca
re s
e în
carcă f
ieca
re
elem
ent c
ompo
nent
sum
a ca
ntităţi
lor
cu c
are
se
înar
că f
ieca
re e
lem
ent î
n pa
rte
egală c
u de
două o
ri c
anti
tate
a de
el
ectr
icit
ate
cu c
are
se în
carcă
fiec
are
cond
ensa
tor
14
Cap
acit
atea
de
serv
iciu
Cs
a un
ei li
nii e
lect
rice
ae
rien
e si
met
rice
, avâ
nd c
apac
ităţi
le
C12
=C
23=
C31
=C
şi n
egli
jînd
infl
uenţ
a pă
mân
tulu
i, es
te:
Cs=
3 C
Cs=
C/3
Cs=
C
Cap
acit
atea
ech
ival
entă
a 2
con
dens
atoa
re,
15
Cap
acit
atea
ech
ival
entă
a 2
con
dens
atoa
re,
fiec
are
avân
d ca
paci
tate
a C
, mon
tate
în s
erie
est
e eg
ală c
u:2
C
C/2
C
16
Cap
sula
rea
mon
opol
ară c
ondu
ce la
:el
imin
area
tota
lă a
pos
ibil
ităţi
i ap
ariţ
iei u
nui s
curt
circ
uit î
ntre
fa
ze;
micşo
rare
a ri
scul
ui u
nor
pier
deri
de
gaz
izol
ant;
redu
cere
a ch
eltu
ieli
lor
de r
eali
zare
a
inst
alaţ
iilo
r.
17
Car
e di
ntre
mat
eria
lele
ele
ctro
tehn
ice
adm
it o
de
nsit
ate
de c
uren
t mai
mar
e:al
umin
iucu
pru
ambe
le a
dmit
ace
eaşi
den
sita
te d
e cu
rent
18
Car
e di
ntre
rel
aţii
le u
rmăto
are
este
ade
văra
tă:
indu
cţia
ele
ctri
că =
pe
rmit
ivit
atea
x in
tens
itat
ea
câm
pulu
i ele
ctri
c
indu
cţia
ele
ctri
că =
inte
nsit
atea
câ
mpu
lui e
lect
ric/
per
mit
ivit
ate
indu
cţia
ele
ctri
că=
sarc
ina
x in
tens
itat
ea c
âmpu
lui e
lect
ric
19
Car
e di
ntre
sch
emel
e alătu
rate
per
mit
e obţi
nere
a a
două
cir
cuit
e de
cup
lă l
ongi
tudi
nală
?
Pag
e 2
of
27
Pag
e 2
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
20
Car
e di
ntre
sch
emel
e alătu
rate
per
mit
e obţi
nere
a a
două
cir
cuit
e de
cup
lă t
rans
vers
ală?
21
Car
e di
ntre
sch
emel
e alătu
rate
per
mit
e obţi
nere
a a
două
cir
cuit
e de
cup
lă d
iago
nală
(cr
uce
) ?
22
Car
e el
emen
t nu
se f
olos
eşte
la r
egla
rea
tens
iuni
i în
reţ
elel
e el
ectr
ice:
bobi
na d
e co
mpe
nsar
etr
ansf
orm
ator
ulre
zist
orul
23
Car
e es
te e
nerg
ia c
onsu
mat
a de
o r
ezis
tent
a el
ectr
ica
r =
10
Ω, p
rin
care
trec
e un
cur
ent d
e 2
A ti
mp
de 1
0 or
e:20
0 W
h40
0 W
h 8
00 W
h
24
Ce
posi
bili
tăţi
de
lim
itar
e a
cure
nţil
or d
e sc
urtc
irci
ut s
unt d
e pr
efer
at p
entr
u sc
hem
a de
m
ai s
us ?
redu
cere
a t.e
.m.,
acţi
onân
d as
upra
cir
cuit
ului
de
exci
taţi
e al
ge
nera
toru
lui;
mări
rea
reac
tanţ
ei s
chem
ei d
e al
imen
tare
într
e su
rsă ş
i loc
ul d
e de
fect
;
creş
tere
a ca
paci
tăţi
i de
rupe
re a
în
trer
upto
arel
or.
25
Cel
e m
ai d
es u
tili
zate
pen
tru
serv
icii
le in
tern
e al
e ce
ntra
lelo
r el
ectr
ice
sunt
:m
otoa
rele
de
cure
nt c
onti
nuu
mot
oare
le s
incr
one
mot
oare
le a
sinc
rone
26
Cel
ulel
e pr
efab
rica
te m
onob
loc
se c
arac
teri
zează
în p
rinc
ipal
pri
n:se
curi
tate
rid
icată a
per
soan
elor
;ga
mă la
rgă d
e co
nfig
uraţ
ii a
le
sche
mei
de
cone
xiun
i;fa
cili
tăţi
pen
tru
exti
nder
ea
ulte
rioa
ră a
inst
alaţ
iei.
E
Pag
e 3
of
27
Pag
e 3
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
27
Cir
culaţi
a câ
mpu
lui m
agne
tic
pe u
n co
ntur
în
chis
est
e eg
ală c
u:su
ma
alge
brică a
cur
enţi
lor
care
st
răba
t con
turu
lze
rosu
ma
căde
rilo
r de
tens
iune
de-
a lu
ngul
con
turu
lui
28
Com
para
tiv
cu c
ele
imer
sate
, tra
nsfo
rmat
oare
le
usca
te p
rezi
ntă :
o bu
nă r
ezis
tenţă la
foc
;ri
sc c
resc
ut d
e po
luar
e ac
usti
că
a m
ediu
lui a
mbi
ant;
nece
sita
tea
unor
am
enajări
spe
cial
e la
inst
alar
e
29
Com
para
tiv
cu c
ele
usca
te, t
rans
form
atoa
rele
im
ersa
te p
rezi
ntă :
o bu
nă r
ezis
tenţă la
foc
;ri
sc c
resc
ut d
e po
luar
e ac
usti
că
a m
ediu
lui a
mbi
ant;
nece
sita
tea
unor
am
enajări
spe
cial
e la
inst
alar
e
30
Com
part
imen
tare
a un
ei c
elul
e el
ectr
ice
se
util
izea
ză în
sco
pul:
ev
itări
i ext
inde
rii a
vari
ilor
;pr
otejări
i per
sona
lulu
i de
expl
oata
re;
prot
ecţi
ei la
sup
rate
nsiu
ni
com
part
imen
tul d
e le
gătu
ră c
u reţe
aua
elec
trică;
com
part
imen
tul a
para
taju
lui d
e co
mut
aţie
;co
mpa
rtim
entu
l cir
cuit
elor
se
cund
are.
A
B
C
1
23
4
31
Com
part
imen
tul n
otat
cu
2 pe
des
enul
de
mai
su
s al
une
i cel
ule
pref
abri
cate
de
med
ie te
nsiu
ne
de ti
p în
chis
, rep
rezi
ntă:
32
Com
part
imen
tul n
otat
cu
3 pe
des
enul
de
mai
su
s al
une
i cel
ule
pref
abri
cate
de
med
ie te
nsiu
ne
de ti
p în
chis
, rep
rezi
ntă:
com
part
imen
tul d
e le
gătu
ră c
u reţe
aua
elec
trică;
com
part
imen
tul a
para
taju
lui d
e co
mut
aţie
;co
mpa
rtim
entu
l cir
cuit
elor
se
cund
are.
A
B
CA
1
23
4
Pag
e 4
of
27
Pag
e 4
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
33
Com
pone
nta
sim
etri
că d
irec
tă p
rodu
ce, î
n ca
zul
unui
mot
or e
lect
ric:
cupl
ul u
til
cupl
ul d
e fr
ânar
eos
cilaţi
i ale
rot
orul
ui
34
Con
form
Leg
ii lu
i Cou
lom
b, f
orţa
de
atra
cţie
sau
de
rep
ulsi
e ca
re s
e ex
erci
tă în
tre
sarc
inil
e el
ectr
ice
este
:
dire
ct p
ropo
rţio
nală
cu
pătr
atul
di
stanţe
iin
vers
pro
porţ
iona
lă c
u pă
trat
ul
dist
anţe
idi
rect
pro
porţ
iona
lă c
u di
stanţa
35
Con
stan
ta d
e ti
mp
a un
ui c
ircu
it f
orm
at d
intr
-un
rezi
stor
de
rezi
stenţă
R în
seri
at c
u un
co
nden
sato
r de
cap
acit
ate
C, e
ste:
RC
R/C
1/(R
C)
36
Cur
entu
l car
e ci
rcul
a pr
intr
-un
circ
uit d
e cu
rent
al
tern
ativ
, avâ
nd r
ezis
tent
a r=
3 oh
m, r
eact
anţa
x=
4 oh
m s
i la
born
ele
căru
ia s
e ap
lica
o te
nsiu
ne
de 2
20 V
est
e:
31,5
A44
A53
,4 A
37
Cur
entu
l din
cir
cuit
ul s
tato
ric
al u
nui g
ener
ator
es
te d
irec
t pro
porţ
iona
l:cu
tens
iune
a în
tre
faze
cu p
uter
ile
acti
ve g
ener
ate
cu p
uter
ile
reac
tive
gen
erat
e
38
Cur
entu
l ele
ctri
c al
tern
ativ
poa
te f
i pro
dus
num
ai p
rin
feno
men
e:te
rmic
ech
imic
ede
indu
cţie
Cur
entu
l ele
ctri
c ge
nera
t pri
n de
plas
area
cu
cure
nt e
lect
ric
de d
epla
sare
39
Cur
entu
l ele
ctri
c ge
nera
t pri
n de
plas
area
cu
vite
za v
a u
nui c
orp
încă
rcat
cu
o sa
rcină
elec
trică s
e nu
meş
te:
cure
nt e
lect
ric
de c
ondu
cţie
cure
nt e
lect
ric
de c
onve
cţie
cure
nt e
lect
ric
de d
epla
sare
(M
axw
ell)
40
Cur
entu
l pro
dus
într
-un
circ
uit c
are
conţ
ine
elem
ente
nel
inia
re ş
i car
e es
te a
lim
enta
t cu
o te
nsiu
ne s
inus
oida
lă e
ste:
înto
tdea
una
nesi
nuso
idal
înto
tdea
una
sinu
soid
alne
sinu
soid
al s
au s
inus
oida
l, de
pind
e de
nat
ura
elem
ente
lor
neli
niar
e
41
Cur
entu
l rez
ulta
t pri
n ap
lica
rea
unei
tens
iuni
ne
sinu
soid
ale
la b
orne
le u
nei b
obin
e es
te:
mai
puţ
in d
efor
mat
dec
ât
tens
iune
a ca
re i-
a da
t naş
tere
mul
t mai
def
orm
at d
ecât
te
nsiu
nea
care
i-a
dat n
aşte
resi
nuso
idal
42
Cur
entu
l rez
ulta
t pri
n ap
lica
rea
unei
tens
iuni
ne
sinu
soid
ale
la b
orne
le u
nui c
onde
nsat
or e
ste:
mul
t mai
def
orm
at d
ecât
te
nsiu
nea
care
i-a
dat n
aşte
resi
nuso
idal
mai
puţ
in d
efor
mat
dec
ât te
nsiu
ne
care
i-a
dat n
aşte
re
43
Dacă d
ouă c
ondu
ctoa
re p
arcu
rse
de c
urenţi
în
acel
aşi s
ens
sunt
aşe
zate
par
alel
, unu
l lân
gă
altu
l:
dens
itat
ea d
e cu
rent
sca
de în
pă
rţil
e ap
ropi
ate
ale
cond
ucto
arel
or
dens
itat
ea d
e cu
rent
creşt
e în
pă
rţil
e m
ai d
epărt
ate
ale
cond
ucto
arel
or
dens
itat
ea d
e cu
rent
est
e un
ifor
mă
pe a
mbe
le părţ
i ale
con
duct
oare
lor
Pag
e 5
of
27
Pag
e 5
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
44
Dac
a la
un
circ
uit a
l une
i staţi
i de
6 sa
u 20
kV
ca
re f
uncţ
ione
ază c
u ne
utru
l izo
lat a
pare
o
pune
re m
onof
azat
ã ne
tã la
păm
ânt,
tens
iune
a fa
ta d
e pă
mân
t a c
elor
lalt
e do
ua f
aze:
scad
e de
1,4
1 or
iră
mân
e co
nsta
nta
cres
te d
e 1,
73 o
ri
45
Dacă o
forţă
ele
ctro
mot
oare
E, m
onta
tă în
latu
ra
AB
a u
nei r
eţel
e pa
sive
, pro
duce
în la
tura
CD
a
reţe
lei u
n cu
rent
I, m
onta
rea
f.e.
m. E
în la
tura
C
D v
a pr
oduc
e în
latu
ra A
B:
un c
uren
t - (
min
us)
Iun
cur
ent I
un c
uren
t I/2
46
Dacă p
rint
r-un
con
dens
ator
cir
culă
un
cure
nt
alte
rnat
iv s
inus
oida
l, la
bor
nele
sal
e se
pro
duce
o
căde
re d
e te
nsiu
ne:
defa
zată
cu
90 d
e gr
ade
în u
rma
cure
ntul
uide
faza
tă c
u 90
de
grad
e în
aint
ea
cure
ntul
uiîn
fază c
u cu
rent
ul
47
Del
imitări
le p
rin
pereţi
într
e ce
lule
le u
nei s
taţi
i el
ectr
ice
de in
teri
or s
e ut
iliz
ează
în p
rinc
ipal
în
scop
ul:
asig
urări
i unu
i acc
es m
ai c
omod
la
apa
rata
j;li
mitări
i zgo
mot
ului
în c
orpu
l de
con
exiu
ni;
evitări
i ext
inde
rii a
vari
ilor
.
Des
cărcăto
arel
e cu
oxi
d de
zin
c pr
otej
ează
su
prat
ensi
unil
orsu
prac
urenţi
lor
soli
cită
rilo
r m
ecan
ice
48
Des
cărcăto
arel
e cu
oxi
d de
zin
c pr
otej
ează
ec
hipa
men
tele
din
reţ
ele
împo
triv
a:su
prat
ensi
unil
orsu
prac
urenţi
lor
soli
cită
rilo
r m
ecan
ice
49
Des
cărcăto
arel
e cu
oxi
zi d
e zi
nc s
unt
echi
pam
ente
des
tina
te:
prot
ecţi
ei p
erso
nalu
lui d
e ex
ploa
tare
împo
triv
a el
ectr
ocutări
i
prot
ecţi
ei îm
potr
iva
supr
aten
siun
ilor
prot
ecţi
ei îm
potr
iva
supr
acur
enţi
lor
50
Dif
erenţa
de
pote
nţia
l la
born
ele
a n
bate
rii d
e co
nden
sato
are
mon
tate
în s
erie
est
e eg
ală c
u: s
uma
dife
renţ
elor
de
pote
nţia
l la
born
ele
fiecăru
i con
dens
ator
di
fere
nţa
de p
otenţi
al la
bor
nele
fi
ecăru
i con
dens
ator
în p
arte
di
fere
nţa
de p
otenţi
al a
unu
i co
nden
sato
r îm
părţ
ită la
n
51
Două f
uncţ
ii p
erio
dice
sin
usoi
dale
sun
t arm
onic
e în
tre
ele
dacă
:ra
port
ul p
erio
adel
or lo
r es
te u
n nu
măr
într
eg o
arec
are
au a
ceeaşi
per
ioadă
rapo
rtul
per
ioad
elor
lor
este
ega
l cu
1/2
52
Două s
iste
me
de f
azor
i tri
fazaţi
oar
ecar
e, c
are
au
vârf
uri c
omun
e şi
ori
gini
dif
erit
e ca
re s
e de
scom
pun
în c
ompo
nent
e si
met
rice
:au
ace
leaş
i com
pone
nte
dire
cte
au a
cele
aşi c
ompo
nent
e in
vers
eau
ace
leaş
i com
pone
nte
hom
opol
are
53
Dur
ata
de v
iata
a lă
mpi
lor
cu in
cand
esce
nta;
cres
te o
dată
cu
creş
tere
a fr
ecve
ntei
scad
e od
ată c
u scăde
rea
tens
iuni
isc
ade
odată c
u cr
eşte
rea
tens
iuni
i
54
Efe
ctul
pel
icul
ar a
l cur
entu
lui e
ste
util
izat
în:
încă
lzir
ea m
ater
iale
lor
prin
in
ducţ
ieel
imin
area
dez
echi
libr
elor
din
reţe
aua
elec
trică
elim
inar
ea d
isto
rsiu
nilo
r un
delo
r de
cu
rent
Pag
e 6
of
27
Pag
e 6
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
55
Efe
ctul
pel
icul
ar a
l unu
i cur
ent c
are
stră
bate
un
cond
ucto
r m
asiv
se
dato
rează:
unor
cur
enţi
sim
etri
ci p
araz
iţi
induşi
în c
ondu
ctor
unor
forţe
ele
ctro
mot
oare
in
duse
dat
orită v
ariaţi
ei
cure
ntul
ui
capa
cităţi
i con
duct
orul
ui f
aţă d
e pă
mân
t
56
Ene
rgia
ele
ctri
ca r
eact
iva:
est
e o
ener
gie
elec
tric
a co
mpl
emen
tara
, car
e se
rveş
te la
m
agne
tiza
rea
bobi
naje
lor
se
poat
e tr
ansf
orm
a în
ene
rgie
m
ecan
ica
se
poat
e tr
ansf
orm
a în
ene
rgie
lu
min
oasa
57
Ene
rgia
ele
ctro
mag
neti
că p
rodu
să d
e cu
rent
ul i
care
par
curg
e un
cir
cuit
car
e co
nţin
e o
indu
ctanţă
L e
ste
egală c
u:1/
2 L
i 1
/2 L
i **2
L
i
58
Ene
rgia
ele
ctro
stat
ică a
unu
i con
duct
or iz
olat
în
spaţ
iu, î
ncărc
at c
u o
sarc
ină q
şi a
flat
la u
n po
tenţ
ial V
est
e eg
ală c
u:1/
2 q
V
q V
2
q V
59
Ene
rgia
tran
smisă d
e un
dele
ele
ctro
mag
neti
ce c
u in
tens
itat
ea c
âmpu
lui e
lect
ric
E ş
i int
ensi
tate
a câ
mpu
lui m
agne
tic
H s
e pr
opagă d
upă u
n ve
ctor
:S
=E
+H
S=
HxE
S=
ExH
Enu
nţul
"sa
rcin
ile
elec
tric
e nu
pot
fi c
reat
e si
le
gea
cons
ervă
rii s
arci
nii
lege
a lu
i Cou
lom
b le
gea
lui L
apla
ce6
0
Enu
nţul
"sa
rcin
ile
elec
tric
e nu
pot
fi c
reat
e si
ni
ci d
istr
use,
ci d
oar
mut
ate"
rep
rezi
ntă:
lege
a co
nser
vări
i sar
cini
i el
ectr
ice
lege
a lu
i Cou
lom
b le
gea
lui L
apla
ce
61
Enu
nţul
"su
ma
alge
brică a
forţe
lor
elec
trom
otoa
re d
intr
-o b
uclă
a u
nei r
eţel
e el
ectr
ice
este
ega
lă c
u su
ma
alge
brică a
căde
rilo
r de
tens
iune
din
buc
lă"
repr
ezin
tă:
Pri
ma
lege
a lu
i Kir
chho
ffa
doua
lege
a lu
i Kir
chho
ffL
egea
Jou
le -
Len
z
62
Exp
resi
a B
x i
x l ,
und
e i e
ste
inte
nsit
atea
cu
rent
ului
car
e st
răba
te u
n co
nduc
tor
de lu
ngim
e l,
situ
at p
erpe
ndic
ular
pe
câm
pul d
e in
ducţ
ie
mag
neti
că d
e mări
me
B, r
epre
zintă:
o fo
rţă
o te
nsiu
ne o
rez
iste
nţă
63
Exp
resi
a m
atem
atic
a a
legi
i lui
Ohm
pen
tru
o po
rţiu
ne d
e ci
rcui
t est
e: I
= U
/ R
I =
UxR
I =
U -
R
64
Ext
inde
rea
dom
eniu
lui d
e măsu
rare
la
ampe
rmet
re s
e re
aliz
ează
cu:
rezi
sten
te a
diţi
onal
esh
untu
ribo
bine
înse
riat
e
65
Ext
inde
rea
dom
eniu
lui d
e măsu
rare
la v
oltm
etre
se
rea
lize
ază c
u:sh
untu
rire
zist
ente
adiţi
onal
eco
ndes
atoa
re m
onta
te în
par
alel
Pag
e 7
of
27
Pag
e 7
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
66
Fac
toru
l de
aten
uare
al u
nui c
ircu
it f
orm
at d
intr
-un
rez
isto
r de
rez
iste
nţă R
înse
riat
cu
o bo
bină
de
indu
ctanţă
L, a
lim
enta
te d
e o
forţă
elec
trom
otoa
re c
onst
antă
est
e eg
al c
u:
R/L
L/R
1
67
Flu
xul e
lect
ric
tota
l, em
is d
e o
sarc
ină e
lect
rică
de
val
oare
q p
rint
r-o
supr
afaţă în
chisă c
are
o în
conj
oară
, est
e eg
al c
u: v
aloa
rea
num
erică 2
qva
loar
ea n
umer
ică q
valo
area
num
erică q
/2
68
Fol
osir
ea c
ondu
ctoa
relo
r ju
mel
ate
în c
onst
rucţ
ia
LE
A a
re c
a sc
op p
rinc
ipal
:re
duce
rea
pier
deri
lor
Cor
ona
redu
cere
a so
lici
tări
lor
mec
anic
e al
e st
âlpi
lor
redu
cere
a cu
renţ
ilor
de
scur
tcir
cuit
69
For
mul
a de
cal
cul a
fre
cven
tei p
rodu
sa în
si
stem
ul e
lect
roen
erge
tic
de u
n ge
nera
tor
cu n
[r
ot/m
in]
si p
per
echi
de
poli
est
e: f
=n
p / 6
0 f
= 6
0 n
/ p f
= 6
0 p
/ n
70
For
mul
a e
= B
l v,
und
e e
este
forţa
el
ectr
omot
oare
, B e
ste
indu
cţia
mag
neti
ca, l
est
e lu
ngim
ea u
nui c
ondu
ctor
, v e
ste
vit
eza
de
depl
asar
e a
aces
tuia
, rep
rezi
ntă o
for
ma
part
icul
ara
a:
teor
emel
or B
iot-
Sav
art
legi
i ind
ucţi
ei e
lect
rom
agne
tice
legi
i cir
cuit
ului
mag
neti
c
70
71
Forţa
car
e se
exe
rcită a
supr
a un
ui c
ondu
ctor
re
ctil
iniu
, par
curs
de
cure
ntul
i, a
flat
în c
âmpu
l de
indu
cţie
mag
neti
că B
se
num
eşte
:fo
rţă e
lect
rom
agne
tică
(L
apla
ce)
forţă e
lect
rodi
nam
ică
forţă m
agne
tom
otoa
re
72
Forţa
car
e se
exe
rcită în
tre
două
con
duct
oare
st
răbă
tute
de
cure
nţi e
lect
rici
se
num
eşte
:fo
rţă e
lect
roci
neti
căfo
rţă e
lect
rodi
nam
ică
forţă m
agne
tom
otoa
re
73
Forţa
ele
ctro
dina
mică e
xerc
itată în
tre
două
co
nduc
toar
e fi
lifo
rme,
par
alel
e, lu
ngi,
afla
te la
di
stanţa
r, s
trăbă
tute
de
câte
un
cure
nt:
est
e di
rect
pro
porţ
iona
lă c
u di
stanţa
r d
intr
e co
nduc
toar
ees
te in
vers
pro
porţ
iona
lă c
u di
stanţa
r d
intr
e co
nduc
toar
e n
u de
pind
e de
dis
tanţ
a di
ntre
co
nduc
toar
e
74
Forţa
ele
ctro
mot
oare
de
indu
cţie
car
e ap
are
într
-un
cir
cuit
înch
is, p
rin
vari
aţia
flu
xulu
i mag
neti
c,
este
:
dire
ct p
ropo
rţio
nală
cu
vari
aţia
în
tim
p a
flux
ului
mag
neti
cin
vers
pro
porţ
iona
lă c
u va
riaţ
ia
în ti
mp
a fl
uxul
ui m
agne
tic
depe
nden
tă d
e m
odul
în c
are
este
pr
odus
flu
xul m
agne
tic
75
Forţa
F c
are
se e
xerc
ită a
supr
a un
ei s
arci
ni
elec
tric
e q
afla
tă în
tr-u
n câ
mp
elec
tric
de
inte
nsit
ate
E a
re e
xpre
sia:
F=
E/q
F=
qEF
=q/
E
Pag
e 8
of
27
Pag
e 8
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
76
Fre
cvenţa
une
i mări
mi p
erio
dice
est
e in
vers
ul:
ampl
itud
inii
peri
oade
ifa
zei
77
Fun
cţio
nare
a co
ntoa
relo
r de
indu
cţie
are
la b
aza:
cure
nţii
turb
iona
rief
ectu
l ter
mic
al c
uren
tulu
i el
ectr
icfo
rţa
elec
tros
tati
ca
78
Fun
cţio
nare
a în
dou
a fa
ze a
unu
i tra
nsfo
rmat
or
trif
azat
are
ca
efec
t:su
praî
ncălz
irea
ace
stui
asu
pras
arci
nare
duce
rea
pute
rii t
ranz
itat
e
79
Fun
cţio
nare
a în
sup
rasa
rcin
ã a
unui
tr
ansf
orm
ator
rep
rezi
ntă:
un r
egim
de
avar
ieun
reg
im te
mpo
rar
adm
isib
ilun
reg
im in
adm
isib
il
80
Fun
cţio
nare
a tr
ansf
orm
atoa
relo
r el
ectr
ice
are
la
bazã
:fe
nom
enul
indu
cţie
i el
ectr
omag
neti
ceef
ectu
l ter
mic
al c
uren
tulu
i el
ectr
iccu
renţ
ii tu
rbio
nari
81
Hen
ry e
ste
unit
atea
de
măsu
ră p
entr
u:fl
uxul
mag
neti
cin
duct
anţă
indu
cţia
mag
neti
că
82
Împă
rţir
ea f
iecă
rei f
aze
a un
ei in
stal
aţii
cap
sula
te
într
-un
anum
it n
umăr
de c
ompa
rtim
ente
atr
age
după
sin
e:
lim
itar
ea p
osib
ilităţi
lor
de
prod
ucer
e a
unui
def
ect î
n in
stal
aţie
;
mări
rea
risc
ului
de
prod
ucer
e a
unor
scă
pări
de
gaz;
mări
rea
cant
ităţi
lor
de g
az c
e tr
ebui
e m
anip
ulat
e în
caz
ul in
terv
enţi
ei la
un
com
part
imen
t.
83
Împă
rţir
ea f
iecă
rei f
aze
a un
ei in
stal
aţii
cap
sula
te
într
-un
anum
it n
umăr
de c
ompa
rtim
ente
atr
age
după
sin
e:
lim
itar
ea p
osib
ilităţi
lor
de
prod
ucer
e a
unui
def
ect î
n in
stal
aţie
;
loca
liza
rea
unor
eve
ntua
le
scăpă
ri d
e ga
z, p
recu
m ş
i a u
nor
defe
cte
inte
rne,
mări
rea
cant
ităţi
lor
de g
az c
e tr
ebui
e m
anip
ulat
e în
caz
ul in
terv
enţi
ei la
un
com
part
imen
t8
3
84
În c
azul
apa
riţi
ei f
enom
enul
ui d
e re
zona
nţă
într
-un
circ
uit d
e cu
rent
alt
erna
tiv,
ali
men
tat d
e la
o s
ursă
, ace
asta
fur
nize
ază c
ircu
itul
ui:
num
ai e
nerg
ie a
ctivă
ener
gie
acti
vă ş
i rea
ctivă
num
ai e
nerg
ie r
eact
ivă
85
În c
azul
cir
cuit
elor
de
cure
nt a
lter
nati
v,
teor
emel
e lu
i Kir
chho
ff s
unt î
ntot
deau
na
sati
sfăcu
te p
entr
u:
valo
rile
inst
anta
nee
ale
tens
iuni
lor şi
cur
enţi
lor
valo
rile
efe
ctiv
e al
e te
nsiu
nilo
r şi
cur
enţi
lor
mod
ulel
e fa
zori
lor
asoc
iaţi
te
nsiu
nilo
r şi
cur
enţi
lor
86
În c
azul
con
exiu
nii î
n st
ea la
tran
sfor
mat
or:
tens
iune
a de
lini
e es
te e
gala
cu
tens
iune
a de
faz
acu
rent
ul d
e li
nie
este
ega
l cu
~1,7
3 x
cure
ntul
de
faza
tens
iune
a de
lini
e es
te e
gala
cu
~1,7
3 x
tens
iune
a de
faz
a
87
În c
azul
în c
are
echi
pare
a ci
rcui
telo
r el
ectr
ice
de
alim
enta
re a
mot
oare
lor
elec
tric
e se
fac
e cu
si
gura
nţă f
uzib
ilă ş
i con
tact
or c
u re
lee
term
ice:
sigu
ranţ
a fu
zibi
lă r
eali
zează
prot
ecţi
a la
sup
rasa
rcină;
sigu
ranţ
a fu
zibi
lă r
eali
zează
prot
ecţi
a la
scu
rtci
rcui
t;si
gura
nţa
fuzi
bilă
rea
lize
ază
prot
ecţi
a la
sup
rate
nsiu
ni;
88
În c
azul
în c
are
echi
pare
a ci
rcui
telo
r el
ectr
ice
de
alim
enta
re a
mot
oare
lor
elec
tric
e se
fac
e cu
si
gura
nţă f
uzib
ilă ş
i con
tact
or c
u re
lee
term
ice:
rele
ele
term
ice
real
izea
ză
prot
ecţi
a la
sup
rasa
rcină;
rele
ele
term
ice
real
izea
ză
prot
ecţi
a la
scu
rtci
rcui
t;re
leel
e te
rmic
e re
aliz
ează
pro
tecţ
ia
la s
upra
tens
iuni
;
Pag
e 9
of
27
Pag
e 9
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
89
În c
azul
în c
are
rezu
ltan
ta u
nui s
iste
m d
e fa
zori
(d
e te
nsiu
ne s
au d
e cu
rent
) es
te n
ulă:
sist
emul
nu
are
com
pone
ntă
sim
etri
că in
versă
sist
emul
nu
are
com
pone
ntă
sim
etri
că h
omop
olară
sist
emul
are
com
pone
ntă s
imet
rică
di
rectă
90
În c
azul
por
niri
i ste
a tr
iung
hi a
mot
oare
lor
asin
cron
e, c
uren
tul d
e po
rnir
e la
con
exiu
nea
stea
es
te:
1/3
din
cure
ntul
de
porn
ire
la
cone
xiun
ea tr
iung
hide
3 o
ri c
uren
tul d
e po
rnir
e la
co
nexi
unea
triu
nghi
de 2
ori
cur
entu
l de
porn
ire
la
cone
xiun
ea tr
iung
hi
91
În c
azul
pro
duce
rii u
nui s
curt
circ
uit î
ntr-
o in
stal
aţie
, are
loc
următo
rul f
enom
en:
cre
ste
tens
iune
a de
ali
men
tare
a
inst
alaţ
iei
cre
ste
impe
danţ
a ec
hiva
lent
a a
inst
alaţ
iei
cre
ste
cure
ntul
de
alim
enta
re a
in
stal
aţie
i
92
În c
azul
pun
erii
net
e la
păm
ânt a
faz
ei S
într
-o
reţe
a de
20
kV c
u ne
utru
l izo
lat:
tens
iune
a pe
faz
ele
R s
i T
răm
âne
nesc
him
bata
, ia
r te
nsiu
nea
faze
i def
ecte
S s
e ap
ropi
e de
0
tens
iune
a pe
faz
ele
R s
i T c
rest
e la
val
oare
a te
nsiu
nii d
e li
nie
iar
pe f
aza
S s
e ap
ropi
e de
0
cres
c te
nsiu
nile
pe
faze
le R
si T
, iar
pe
faz
a de
fect
a S
răm
âne
nesc
him
bata
93
În c
azul
scă
deri
i sau
într
erup
erii
tens
iuni
i de
alim
enta
re, m
otoa
rele
asi
ncro
ne s
e po
t opr
i, ia
r la
res
tabi
lire
a te
nsiu
nii:
ele
auto
porn
esc,
indi
fere
nt d
e ti
pul c
onst
ruct
iv a
l rot
orul
ui în
sc
urtc
ircu
it
pent
ru a
rep
orni
nec
esită
disp
ozit
iv d
e po
rnir
eel
e au
topo
rnes
c nu
mai
dacă a
u ro
tor
în d
ublă
col
ivie
În c
azul
sch
emel
or c
u do
uă s
iste
me
de b
are
cole
ctoa
re ş
i un
într
erup
tor
pe c
ircu
it,
funcţi
onar
ea c
u am
bele
sis
tem
e de
bar
e su
b sc
urta
rea
dura
tei m
anev
relo
r în
ca
z de
oco
lire
a u
nui î
ntre
rupt
or;
micşo
rare
a da
unel
or d
e ne
alim
enta
re a
con
sum
ator
ilor
în
caz
de
scur
tcir
cuit
pe
unul
scur
tare
a du
rate
i man
evre
lor
în c
az
de r
eviz
ie a
unu
ia d
intr
e si
stem
ele
94
funcţi
onar
ea c
u am
bele
sis
tem
e de
bar
e su
b te
nsiu
ne e
ste
avan
tajo
asă d
eoar
ece
perm
ite:
ca
z de
oco
lire
a u
nui î
ntre
rupt
or;
în c
az d
e sc
urtc
ircu
it p
e un
ul
dint
re s
iste
mel
e de
bar
e;
de r
eviz
ie a
unu
ia d
intr
e si
stem
ele
de b
are
cole
ctoa
re.
95
În c
azul
sch
emel
or c
u do
uă s
iste
me
de b
are
cole
ctoa
re ş
i un
într
erup
tor
pe c
ircu
it,
funcţi
onar
ea c
u un
ul d
intr
e si
stem
ele
de b
are
în
reze
rvă r
ece
( fă
ră te
nsiu
ne)
este
ava
ntaj
oasă
at
unci
cân
d se
dor
eşte
::
scur
tare
a du
rate
i man
evre
lor
în
caz
de o
coli
re a
unu
i înt
reru
ptor
;
micşo
rare
a da
unel
or d
e ne
alim
enta
re a
con
sum
ator
ilor
în
caz
de
scur
tcir
cuit
pe
unul
di
ntre
sis
tem
ele
de b
are;
scur
tare
a du
rate
i man
evre
lor
în c
az
de r
eviz
ie a
unu
ia d
intr
e si
stem
ele
de b
are
cole
ctoa
re.
96
În c
azul
une
i sch
eme
cu d
ouă b
are
cole
ctoa
re ş
i un
într
erup
tor
pe c
ircu
it e
ste
de p
refe
rat c
a în
re
gim
nor
mal
de
funcţi
onar
e:
una
dint
re b
arel
e co
lect
oare
să
fie
sub
tens
iune
, cea
laltă b
ară
fiin
d m
enţi
nută
în r
ezer
vă r
ece;
ambe
le b
are
cole
ctoa
re să f
ie
sub
tens
iune
, cup
la tr
ansv
ersa
lă
fiin
d m
enţi
nută
în f
uncţ
iune
;
ambe
le b
are
cole
ctoa
re să f
ie
menţi
nute
sub
tens
iune
, cup
la
tran
sver
sală
fii
nd în
rez
ervă
cal
dă.
97
În c
azul
une
i staţi
i cu
un s
iste
m d
e ba
re
cole
ctoa
re s
ecţi
onat
long
itud
inal
şi p
revă
zut c
u o
cuplă lo
ngit
udin
ală c
u în
trer
upto
r şi
AA
R, c
upla
se
menţi
ne:
în r
ezer
vă c
aldă
;în
rez
ervă
rec
e;în
fun
cţiu
ne
Pag
e 1
0 o
f 2
7P
age
10
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
98
În e
chip
amen
tul e
lect
ric,
ule
iul e
lect
roiz
olan
t are
ur
măto
arel
e fu
ncţi
i din
pun
ct d
e ve
dere
ele
ctri
c:iz
olea
ză p
arti
le s
ub te
nsiu
ne în
tre
ele
si f
atã
de m
asã
stin
ge a
rcul
ele
ctri
c ca
re a
pare
in
într
erupăto
are
asig
ura
unge
rea
mec
anis
mel
or d
e acţi
onar
e
99
În in
stal
aţii
le d
e jo
asa
tens
iune
, leg
area
la
păm
ânt e
ste
just
ific
atã:
din
mot
ive
econ
omic
epe
ntru
dim
inua
rea
supr
asol
icitări
lor
echi
pam
ente
lor
elec
tric
epe
ntru
sec
urit
atea
mun
cii
10
0
În p
ostu
ri d
e tr
ansf
orm
are
se f
olos
esc
tran
sfor
mat
oare
răci
te c
u li
chid
e ne
infl
amab
ile
atun
ci c
ând:
sunt
res
tricţi
i de
polu
are
a m
ediu
lui;
sunt
res
tricţi
i de
toxi
cita
te
pent
ru p
erso
nalu
l de
expl
oata
re;
ampl
asar
ea p
ostu
lui s
e fa
ce în
zon
e ag
lom
erat
e.
10
1
În p
ostu
ri d
e tr
ansf
orm
are
se f
olos
esc
tran
sfor
mat
oare
usc
ate
atun
ci c
ând:
ampl
asar
ea p
ostu
lui s
e fa
ce în
zo
ne a
glom
erat
e;nu
sun
t res
tricţi
i de
tere
n;nu
est
e po
sibi
lă a
sigu
rare
a un
ei
răci
ri c
ores
punzăto
are
a bo
bina
jelo
r.
10
2
În p
ostu
ri d
e tr
ansf
orm
are
se p
refe
ră f
olos
irea
tr
ansf
orm
atoa
relo
r ră
cite
cu
aer
atun
ci c
ând:
sunt
res
tricţi
i de
tere
n;su
nt r
estr
icţi
i pri
vito
are
la
zgom
ot;
ampl
asar
ea p
ostu
lui s
e fa
ce în
zon
e ag
lom
erat
e.
10
3
În s
ens
gene
ral,
actu
aliz
area
unu
i fon
d re
prez
intă
:ca
lcul
ul v
alor
ii a
cest
ui f
ond
la u
n an
umit
an
ales
ca
refe
rinţă;
calc
ulul
val
orii
ace
stui
fon
d la
N
ani
înai
nte
de P
IF;
calc
ulul
val
orii
ace
stui
fon
d la
N a
ni
după
PIF
.1
03
10
4
În tu
bul d
e po
rţel
an a
l une
i sig
uranţe
de
înal
ta
tens
iune
, nis
ipul
are
rol
ul:
de
a co
nsol
ida
elem
ente
le
fuzi
bile
de a
mar
i put
erea
de
rupe
re a
si
gura
nţei
de a
menţi
ne te
mpe
ratu
ra c
onst
anta
a
sigu
ranţ
ei
10
5
Încă
lzir
ea în
făşu
rări
lor
stat
oric
e al
e ge
nera
toar
elor
ele
ctri
ce e
ste
dete
rmin
ată în
pr
inci
pal d
e:te
mpe
ratu
ra m
ediu
lui a
mbi
ant
tens
iune
a în
tre
faze
pier
deri
le J
oule
-Len
z
10
6
Indu
ctanţa
de
serv
iciu
( li
neică)
a un
ei li
nii
elec
tric
e lu
ngi e
ste
defi
nită
pri
n:
indu
ctanţa
uni
form
răsp
ândi
tă l,
de
fini
tă p
rin
pute
rea
reac
tivă
ab
sorb
ită în
tr-u
n el
emen
t de
lini
e in
fini
t mic
indu
ctanţa
uni
form
răsp
ândi
tă l,
de
fini
tă p
rin
put
erea
rea
ctivă
prod
usă d
e un
ele
men
t de
lini
e in
fini
t mic
pier
deri
le J
oule
dis
ipat
e în
tr-u
n el
emen
t de
lini
e in
fini
t mic
10
7
Indu
ctanţa
pro
prie
a u
nei b
obin
e pr
in c
are
trec
e un
cur
ent d
e in
tens
itat
e i e
ste
rapo
rtul
într
e ...
....
şi a
cest
cur
ent
flux
ul p
ropr
iu a
l bob
inei
indu
cţia
mag
neti
căfo
rţa
elec
trom
otoa
re
10
8
Inte
nsit
atea
câm
pulu
i ele
ctri
c în
tr-u
n an
umit
pu
nct s
e măso
ară p
rin:
rapo
rtul
din
tre
forţ
a ex
erci
tata
as
upra
une
i sar
cini
ele
ctri
ce în
ac
el p
unct
si mări
mea
sar
cini
i
deri
vata
în r
apor
t cu
spaţ
iul c
u se
mn
schi
mba
t a p
otenţi
alul
ui în
ac
el p
unct
rapo
rtul
din
tre
tens
iune
a ap
lica
ta
unui
con
duct
or s
i rez
iste
nta
aces
tuia
Pag
e 1
1 o
f 2
7P
age
11
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
10
9
Inte
nsit
atea
câm
pulu
i mag
neti
c în
tr-u
n pu
nct
exte
rior
unu
i con
duct
or r
ecti
lini
u st
răbă
tut d
e cu
rent
ul c
onti
nuu
de in
tens
itat
e i,
afla
t la
dist
anţă
r d
e co
nduc
tor
este
:
inve
rs p
ropo
rţio
nală
cu
rdi
rect
pro
porţ
iona
lă c
u pă
trat
ul
lui r
dire
ct p
ropo
rţio
nală
cu
r
11
0
Într
-o r
eţea
cu
neut
rul l
egat
la păm
ânt,
valo
area
ce
a m
ai m
are
a in
tens
ităţi
i cur
entu
lui d
e sc
urtc
ircu
it, p
entr
u ac
elaş
i pun
ct d
e de
fect
, co
resp
unde
, de
regu
lã, d
efec
tulu
i:
mon
ofaz
at tr
ifaz
atbi
faza
t
11
1În
tr-o
sch
emă c
u 1,
5 în
trer
upto
are
pe c
ircu
it:
este
nec
esară o
cup
lă d
e oc
olir
e;es
te n
eces
ară o
cup
lă
tran
sver
sală
;nu
sun
t nec
esar
e ci
rcui
te d
e cu
plă
tran
sver
sală
şi d
e oc
olir
e
11
2
Într
-o s
chemă d
e co
nexi
uni b
ara şi
cup
la d
e oc
olir
e se
rves
c la
:
scoa
tere
a în
rev
izie
a u
nui
într
erup
tor,
cu
două
scu
rte
într
erup
eri;
scoa
tere
a în
rev
izie
a u
nei b
are
cole
ctoa
re;
scoa
tere
a în
rev
izie
a u
nui
într
erup
tor,
fără
într
erup
erea
al
imen
tări
i pe
circ
uitu
l res
pect
iv.
11
3
Într
-o s
chemă e
lect
rică
avâ
nd u
n si
stem
de
bare
co
lect
oare
, sep
arat
orul
asi
gură
:de
cone
ctar
ea u
nor
cure
nţi d
e su
pras
arci
nă;
izol
area
une
i părţ
i din
inst
alaţ
ie
de a
ltă p
arte
a in
stal
aţie
i afl
ată
sub
tens
iune
;
com
utaţ
ia c
uren
tulu
i în
regi
m
norm
al d
e fu
ncţi
onar
e.1
13
11
4
Într
-o s
chemă e
lect
rică
pre
văzu
tă c
u m
ai m
ulte
si
stem
e de
bar
e co
lect
oare
, sep
arat
orul
faţă d
e ba
re a
sigu
ră:
sele
ctar
ea s
iste
mul
ui d
e ba
re p
e ca
re u
rmea
ză a
fi c
onec
tat
circ
uitu
l;
izol
area
une
i părţ
i a c
ircu
itul
ui
de b
ara
cole
ctoa
re a
flată s
ub
tens
iune
;
com
utaţ
ia c
uren
tulu
i în
regi
m
norm
al d
e fu
ncţi
onar
e.
11
5În
tr-o
sch
emă p
olig
on c
u pa
tru
latu
ri:
este
nec
esară o
cup
lă d
e oc
olir
e;es
te n
eces
ară o
cup
lă
tran
sver
sală
;nu
est
e ne
cesa
ră o
cup
lă
tran
sver
sală
.
11
6
Într
-o s
taţi
e cu
două s
iste
me
de b
are
cole
ctoa
re,
cupl
a tr
ansv
ersa
lă:
se p
oate
uti
liza
pen
tru
cupl
area
în
par
alel
a c
elor
două s
iste
me
de
bare
col
ecto
are
care
sun
t sub
te
nsiu
ne;
nu s
e po
ate
util
iza
pent
ru
ocol
irea
unu
i înt
reru
ptor
de
lini
e pe
dur
ata
unei
rev
izii
sau
re
paraţi
i;
se p
oate
uti
liza
pen
tru
veri
fica
rea
stări
i izo
laţi
ei u
nui s
iste
m d
e ba
re
cole
ctoa
re, c
are
până
în m
omen
tul
resp
ecti
v a
fost
sco
s de
sub
te
nsiu
ne.
11
7
Într
-o s
taţi
e cu
două s
iste
me
de b
are
cole
ctoa
re,
cupl
a tr
ansv
ersa
lă:
nu s
e po
ate
util
iza
pent
ru
cupl
area
în p
aral
el a
cel
or d
ouă
sist
eme
de b
are
cole
ctoa
re c
are
sunt
sub
tens
iune
;
se p
oate
uti
liza
pen
tru
ocol
irea
un
ui în
trer
upto
r de
lini
e pe
du
rata
une
i rev
izii
sau
rep
araţ
ii;
se p
oate
uti
liza
pen
tru
veri
fica
rea
stări
i izo
laţi
ei u
nui s
iste
m d
e ba
re
cole
ctoa
re, c
are
până
în m
omen
tul
resp
ecti
v a
fost
sco
s de
sub
te
nsiu
ne.
Pag
e 1
2 o
f 2
7P
age
12
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
11
8
Într
-o s
taţi
e cu
două s
iste
me
de b
are
cole
ctoa
re,
cupl
a tr
ansv
ersa
lă:
se p
oate
uti
liza
pen
tru
cupl
area
în
par
alel
a c
elor
două s
iste
me
de
bare
col
ecto
are
care
sun
t sub
te
nsiu
ne;
se p
oate
uti
liza
pen
tru
ocol
irea
un
ui în
trer
upto
r de
lini
e pe
du
rata
une
i rev
izii
sau
rep
araţ
ii;
nu s
e po
ate
util
iza
pent
ru v
erif
icar
ea
stări
i izo
laţi
ei u
nui s
iste
m d
e ba
re
cole
ctoa
re, c
are
până
în m
omen
tul
resp
ecti
v a
fost
sco
s de
sub
te
nsiu
ne.
11
9
Într
-un
circ
uit d
e cu
rent
alt
erna
tiv
în c
are
pute
rea
acti
va a
bsor
bita
est
e 4
kW ia
r pu
tere
a re
acti
va e
ste
de 3
kV
Ar,
fac
toru
l de
pute
re e
ste:
0,8
0,75
4/3
12
0
Într
-un
circ
uit e
lect
ric
mon
ofaz
at c
u ca
ract
er
indu
ctiv
tens
iune
a es
te d
efaz
ata
fata
de
cure
nt:
înai
nte
cu 9
0 de
gra
de c
u ze
ro g
rade
(su
nt în
faz
a) c
u 90
de
grad
e în
urm
a
12
1
Într
-un
circ
uit f
orm
at d
intr
-un
rezi
stor
de
rezi
sten
ta R
în s
erie
cu
o bo
bina
de
indu
ctanţa
L,
în m
omen
tul a
lim
enta
rii d
e o
surs
a de
cur
ent
cont
inuu
cu
tens
iune
U:
cure
ntul
cre
ste
inst
anta
neu
la
valo
area
U/R
cure
ntul
nu
circ
ula
prin
ace
st
circ
uit
cure
ntul
aju
nge
la v
aloa
rea
U/R
du
pă u
n ti
mp
Într
-un
circ
uit r
ezis
tiv,
avâ
nd r
ezis
tent
a R
=5
12
2
Într
-un
circ
uit r
ezis
tiv,
avâ
nd r
ezis
tent
a R
=5
ohm
si l
a bo
rnel
e că
ruia
se
apli
ca o
tens
iune
de
100
V, c
uren
tul e
ste
de:
20 A
500
A 9
5 A
12
3
Într
-un
circ
uit R
-L s
erie
de
cure
nt a
lter
nati
v,
tens
iune
a la
bor
nele
rez
isto
rulu
i est
e de
100
V,
iar
tens
iune
a la
bor
nele
bob
inei
est
e de
70
V.
Ten
siun
ea la
bor
nele
cir
cuit
ului
R-L
est
e:
170
V 3
0 V
122
V
12
4
Într
-un
circ
uit s
erie
for
mat
din
tr-u
n re
zist
or d
e re
zist
enţă
R, o
bob
ină d
e in
duct
anţă
L ş
i un
cond
ensa
tor
de c
apac
itat
e C
, cur
entu
l din
cir
cuit
es
te d
efaz
at în
urm
a te
nsiu
nii l
a bo
rne
dacă
:
reac
tanţ
a to
tală
a c
ircu
itul
ui X
es
te >
0re
acta
nţa
tota
lă a
cir
cuit
ului
X e
ste
<0
reac
tanţ
a to
tală
a c
ircu
itul
ui e
ste
=0
12
5
Într
-un
cond
ucto
r cu
rent
ul a
lter
nati
v ar
e de
nsit
atea
:un
ifor
ma
mai
mar
e în
cen
trul
co
nduc
toru
lui
mai
mar
e la
per
ifer
ia c
ondu
ctor
ului
Pag
e 1
3 o
f 2
7P
age
13
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
12
6
Intr
-un
tor
(sol
enoi
d de
for
mă c
ircu
lară
bob
inat
),
ener
gia
mag
neti
că p
rodu
să d
e un
cur
ent c
are
stră
bate
bob
inaj
ul to
rulu
i est
e lo
cali
zată
:
inte
gral
în c
âmpu
l mag
neti
c di
n vo
lum
ul to
rulu
iin
tegr
al în
câm
pul m
agne
tic
din
afar
a to
rulu
i
1/2
din
ener
gie
este
înm
agaz
inată în
vo
lum
ul to
rulu
i, ia
r 1/
2 în
afa
ra
toru
lui
12
7
Inve
rsa
rezi
stenţe
i ech
ival
ente
a n
rez
isto
are
lega
te în
par
alel
est
e eg
ală c
u:su
ma
rezi
stenţe
lor
celo
r n
rezi
stoa
resu
ma
inve
rsel
or r
ezis
tenţ
elor
ce
lor
n re
zist
oare
sum
a pă
trat
elor
rez
iste
nţel
or c
elor
n
rezi
stoa
re
12
8
La
cone
ctar
ea u
nui c
ircu
it d
e li
nie
se r
ecom
andă
ur
măto
area
ord
ine
a m
anev
relo
r:se
para
toru
l de
lini
e, s
epar
ator
ul
de b
are,
într
erup
toru
l;
sepa
rato
rul d
e ba
re,
într
erup
toru
l, se
para
toru
l de
lini
e;
sepa
rato
rul d
e ba
re, s
epar
ator
ul d
e li
nie,
într
erup
toru
l .
12
9
La
cone
ctar
ea u
nui c
ircu
it d
e li
nie
se r
ecom
andă
ur
măto
area
ord
ine
a m
anev
relo
r:
sepa
rato
rul d
e ba
re,
într
erup
toru
l, se
para
toru
l de
lini
e;
sepa
rato
rul d
e ba
re, s
epar
ator
ul
de li
nie,
într
erup
toru
l;în
trer
upto
rul,
sepa
rato
rul d
e li
nie,
se
para
toru
l de
bare
.
13
0
La
deco
nect
area
unu
i cir
cuit
de
lini
e se
re
com
andă
următo
area
ord
ine
a m
anev
relo
r:
sepa
rato
rul d
e li
nie,
în
trer
upto
rul,
sepa
rato
rul d
e ba
re;
sepa
rato
rul d
e ba
re,
într
erup
toru
l, se
para
toru
l de
lini
e;
într
erup
toru
l, se
para
toru
l de
lini
e,
sepa
rato
rul d
e ba
re.
La
deco
nect
area
unu
i cir
cuit
de
lini
e se
re
com
andă
următo
area
ord
ine
a m
anev
relo
r:
sepa
rato
rul d
e li
nie,
în
trer
upto
rul,
sepa
rato
rul d
e în
trer
upto
rul,
sepa
rato
rul d
e li
nie,
sep
arat
orul
de
bare
;în
trer
upto
rul,
sepa
rato
rul d
e ba
re,
sepa
rato
rul d
e li
nie.
13
1re
com
andă
următo
area
ord
ine
a m
anev
relo
r:în
trer
upto
rul,
sepa
rato
rul d
e ba
re;
lini
e, s
epar
ator
ul d
e ba
re;
sepa
rato
rul d
e li
nie.
13
2
La
funcţi
onar
ea în
gol
a u
nei l
inii
ele
ctri
ce
tens
iune
a la
capăt:
creş
te f
aţă d
e te
nsiu
nea
la s
ursă
pr
oporţi
onal
cu
pătr
atul
lung
imii
li
niei
scad
e faţă
de
tens
iune
a la
sur
să
prop
orţi
onal
cu
lung
imea
lini
einu
se
mod
ifică
13
3
La
gene
rato
rul s
incr
on v
itez
a de
rot
aţie
a
câm
pulu
i mag
neti
c al
sta
toru
lui f
ata
de v
itez
a de
ro
taţi
e a
roto
rulu
i maş
inii
est
e:m
ai m
are
mai
mic
aeg
ala
13
4
La
maş
ina
sinc
rona
turaţi
a va
riază în
fun
cţie
de
sarc
ina
astf
el:
cres
te c
ând
sarc
ina
cres
tesc
ade
când
sar
cina
sca
deră
mân
e co
nsta
nta
la v
ariaţi
a sa
rcin
ii
13
5
La
o in
stal
aţie
cu
mai
mul
te c
onde
nsat
oare
co
nect
ate
în s
erie
, căde
rea
de te
nsiu
ne p
e fi
ecar
e co
nden
sato
r es
te:
dir
ect p
ropo
rţio
nala
cu
capa
cita
tea
inve
rs p
ropo
rţio
nala
cu
capa
cita
tea
nu
depi
nde
de c
apac
itat
e
13
6L
a o
maş
ina
elec
tric
a as
incr
ona
turaţi
a va
riază:
cu
cure
ntul
de
exci
taţi
ecu
fre
cven
ta c
u sa
rcin
a
13
7
La
porn
irea
mot
oare
lor
elec
tric
e as
incr
one
se
urmăreşt
e:re
duce
rea
vibr
aţii
lor
roto
rulu
ire
duce
rea
cure
ntul
ui e
lect
ric
abso
rbit
de
mot
orre
duce
rea
tens
iuni
i la
born
ele
de
alim
enta
re a
le m
otor
ului
Pag
e 1
4 o
f 2
7P
age
14
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
13
8
La
tran
sfor
mat
oare
le la
car
e co
mut
area
pl
otur
ilor
se
face
cu
tran
sfor
mat
orul
în s
arci
na,
com
utat
orul
de
plot
uri s
e m
onte
ază:
pe în
făşu
rare
a de
tens
iune
mai
m
ica,
deo
arec
e te
nsiu
nea
este
m
ai m
ica
pe în
făşu
rare
a de
tens
iune
mai
m
are,
deo
arec
e cu
rent
ul e
ste
mai
mic
pe o
rica
re d
intr
e în
făşu
rări
13
9
La
un tr
ansf
orm
ator
cu
grup
a de
con
exiu
ni Y
0 d-
5 al
imen
tat c
u un
sis
tem
sim
etri
c de
tens
iuni
, în
tre
neut
ru s
i păm
ânt,
în r
egim
nor
mal
si
sim
etri
c de
fun
cţio
nare
ave
m:
tens
iune
a de
lini
ete
nsiu
nea
de f
aza
tens
iune
a ze
ro
14
0
Leg
ea a
2-a
a lu
i Kir
chho
ff p
entr
u un
cir
cuit
de
cure
nt a
lter
nati
v m
onof
azat
indu
ctiv
are
for
ma:
u =
R i
u= L
di/
dtdu
=i/
C d
t
14
1
Leg
ea lu
i Cou
lom
b ex
prim
ã:fo
rţa
de in
tera
cţiu
ne d
intr
e co
rpur
i pun
ctua
le în
cărc
ate
cu
sarc
ini e
lect
rice
flux
ul e
lect
ric
prin
tr-o
sup
rafaţa
sf
eric
adi
fere
nţa
de p
otenţi
al în
tre
doua
pu
ncte
14
2
Leg
ea lu
i Ohm
pen
tru
o po
rţiu
ne d
e ci
rcui
t est
e va
labi
la:
doar
în c
uren
t con
tinu
udo
ar în
cur
ent a
lter
nati
vin
dife
rent
de
natu
ra c
ircu
itul
ui
14
3L
egil
e lu
i Kir
chho
ff s
e ap
lică
: n
umai
cir
cuit
elor
lini
are
num
ai c
ircu
itel
or c
u el
emen
te
neli
niar
eci
rcui
telo
r li
niar
e şi
cir
cuit
elor
ne
lini
are
14
3
14
4
Mări
mea
adi
men
sion
ală c
are
repr
ezin
tă v
ariaţi
a pe
car
e o
sufe
ră a
mpl
itud
inea
şi f
aza
unde
i de
tens
iune
sau
cur
ent c
ând
parc
urge
1 k
m d
e li
nie
(lun
gă )
se
num
eşte
:
cons
tant
a de
pro
paga
re a
lini
eico
nsta
nta
de a
tenu
are
a li
niei
cons
tant
a de
dis
tors
iune
a li
niei
14
5
Mări
mea
car
acte
rist
ică c
ircu
itel
or m
agne
tice
şi
care
est
e an
aloa
gă c
u re
zist
enţa
cir
cuit
elor
el
ectr
ice
se n
umeş
te:
impe
danţă
relu
ctanţă
perm
eanţă
14
6
Mări
mea
per
iodi
că a
lter
nati
vă e
ste
o mări
me
a că
rei v
aloa
re m
edie
în d
ecur
sul u
nei p
erio
ade
este
ega
lă c
u:1
01,
5
14
7
Mări
rea
cupl
ului
de
porn
ire şi
micşo
rare
a cu
rent
ului
de
porn
ire
la m
otoa
rele
asi
ncro
ne c
u ro
toru
l în
scur
tcir
cuit
se
face
:
prin
dec
onec
tare
a şi
rec
onec
tare
a lo
r la
reţ
eaua
de
alim
enta
repr
in u
tili
zare
a m
otoa
relo
r cu
ro
toru
l în
dublă c
oliv
iepr
in u
tili
zare
a m
otoa
relo
r cu
rot
orul
în
col
ivie
cu
bare
înal
te
14
8
Mat
eria
lele
fer
omag
neti
ce a
u pe
rmea
bili
tate
a re
lati
va:
mai
mic
a de
cât 1
puţi
n m
ai m
are
decâ
t 1m
ult m
ai m
are
decâ
t 1
Pag
e 1
5 o
f 2
7P
age
15
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
14
9
Met
oda
tran
sfig
urări
i reţ
elel
or e
lect
rice
est
e fo
losi
ta p
entr
u a:
redu
ce p
ierd
eril
e de
put
ere
acti
va
în r
eţea
sim
plif
ica
stru
ctur
a reţe
lelo
r ec
hiva
lent
e pe
ntru
a r
educ
e vo
lum
ul d
e ca
lcul
e
dim
inua
con
sum
ul s
peci
fic
de
mat
eria
l con
duct
or
15
0
Mie
zul m
agne
tic
al r
otor
ului
une
i maş
ini
elec
tric
e as
incr
one
se r
eali
zează d
in to
le p
entr
u:re
duce
rea
cure
nţil
or tu
rbio
nari
redu
cere
a te
nsiu
nii
elec
trom
otoa
re in
duse
din
mot
ive
cons
truc
tive
15
1
Mon
taju
l fix
al a
para
telo
r în
inte
rior
ul c
elul
elor
co
nduc
e la
: re
alizări
con
stru
ctiv
e si
mpl
e, fără
bl
ocaj
e su
plim
enta
re;
redu
cere
a di
men
siun
ilor
ce
lule
lor;
redu
cere
a ti
mpu
lui n
eces
ar
revi
ziil
or ş
i rep
araţ
iilo
r.
15
2
Mot
oare
le s
incr
one
se u
tili
zează r
ar p
entr
u an
tren
area
mec
anis
mel
or d
e se
rvic
ii p
ropr
ii d
in
cent
rale
le e
lect
rice
deo
arec
e:
nu p
erm
it v
ariaţi
a tu
raţi
ei în
li
mit
e la
rgi
exci
tato
area
cu
cole
ctor
din
ci
rcui
tul a
cest
ora
este
un
elem
ent p
uţin
fia
bil
au r
anda
men
t mai
mic
dec
ât a
l ce
lorl
alte
tipu
ri d
e m
otoa
re
15
3N
ivel
ul d
e te
nsiu
ne în
sis
tem
se
regl
ează
pri
n: în
cărc
area
gen
erat
oare
lor
cu
pute
re a
ctiv
a în
cărc
area
gen
erat
oare
lor
cu
pute
re r
eact
iva
util
izar
e de
com
pens
atoa
re s
incr
one
15
4
O li
nie
elec
trică f
oart
e lu
ngă s
e co
mpo
rtă c
a o
lini
e:
care
ali
men
tează u
n re
cept
or c
u im
peda
nţă e
gală
cu
impe
danţ
a sa
ca
ract
eris
tică
funcţi
onân
d în
scu
rtci
rcui
tca
o li
nie
funcţi
onân
d în
gol
O li
nie
elec
trică lu
ngă f
uncţ
ionâ
nd în
gol
:pr
oduc
e pu
tere
rea
ctivă
abso
arbe
put
ere
reac
tivă
nu p
rodu
ce ş
i nu
abso
arbe
put
ere
15
5O
lini
e el
ectr
ică lu
ngă f
uncţ
ionâ
nd în
gol
:pr
oduc
e pu
tere
rea
ctivă
abso
arbe
put
ere
reac
tivă
nu p
rodu
ce ş
i nu
abso
arbe
put
ere
reac
tivă
15
6
O li
nie
elec
trică lu
ngă f
uncţ
ionâ
nd în
sc
urtc
ircu
it:
abso
arbe
put
ere
reac
tivă
prod
uce
pute
re r
eact
ivă
nu p
rodu
ce ş
i nu
abso
arbe
put
ere
reac
tivă
15
7O
pro
tecţ
ie e
ste
sele
ctivă a
tunc
i cân
d:de
cone
ctea
ză n
umai
co
nsum
ator
ul d
efec
tde
cone
ctea
ză toţi
con
sum
ator
iide
cone
ctea
ză o
jumăta
te d
intr
e co
nsum
ator
i
15
8
O r
eţea
ele
ctri
cã tr
ifaz
atã
de m
edie
tens
iune
are
ne
utru
l tra
nsfo
rmat
oare
lor
trat
at p
rin
bobi
na.
Pen
tru
regi
mul
nor
mal
de
funcţi
onar
e sa
se
prec
izez
e ef
ectu
l bob
inei
:
depl
asar
ea n
eutr
ului
creş
tere
a cu
renţ
ilor
de
scur
tcir
cuit
nici
un
efec
t
Pag
e 1
6 o
f 2
7P
age
16
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
15
9
O s
chemă c
u do
uă b
locu
ri li
nie-
tran
sfor
mat
or c
u pu
nte
într
e el
e de
tip
,, H
" in
feri
or e
ste
de
pref
erat
une
i sch
eme
de ti
p ,,
H "
sup
erio
r at
unci
câ
nd:
se f
ac m
anev
re d
ese
cu c
ircu
itel
e de
lini
e;se
fac
man
evre
des
e cu
ci
rcui
tele
de
tran
sfor
mat
or;
pe le
gătu
ra d
intr
e bl
ocur
i cir
culă
un
cure
nt m
ic.
T1
T2
L2
L1
L1
,, H
”i
L2
L1
T2
T1
T1
T2
T2
L2
L1
L2
L1
,, H
”i
,, H
”s
L2
L1
L2
L1
16
0
O s
chemă c
u do
uă b
locu
ri li
nie-
tran
sfor
mat
or c
u pu
nte
într
e el
e de
tip
,, H
" s
uper
ior
este
de
pref
erat
une
i sch
eme
de ti
p ,,
H "
infe
rior
atu
nci
când
:
se f
ac m
anev
re d
ese
cu c
ircu
itel
e de
lini
e;se
fac
man
evre
des
e cu
ci
rcui
tele
de
tran
sfor
mat
or;
pe le
gătu
ra d
intr
e bl
ocur
i cir
culă
un
cure
nt m
ic.
16
1
O s
igur
anţa
mai
mar
e în
ali
men
tare
a co
nsum
ator
ilor
de
ener
gie
elec
tric
a se
rea
lize
ază
prin
:reţe
le r
adia
le r
eţel
e bu
clat
e cu
fun
cţio
nare
ra
dial
ãreţe
le b
ucla
te
16
2
O s
ursă
de
tens
iune
cu
f.e.
m. E
şi i
mpe
danţ
a in
teri
oară
Z p
oate
fi î
nloc
uită
pri
ntr-
o su
rsă d
e cu
rent
de
inte
nsit
ate
J şi
adm
itanţă
inte
rioa
ră Y
, da
că s
unt î
ndep
lini
te c
ondiţi
ile:
Z Y
= 1
J=Y
EZ
=Y
T1
T2
,, H
”i
T2
T1
T1
T2
T2
,, H
”i
,, H
”s
Pag
e 1
7 o
f 2
7P
age
17
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
16
3
Pe
lini
ile
elec
tric
e de
înal
tă te
nsiu
ne, u
nde
se
pref
eră m
onta
rea
tran
sfor
mat
oare
lor
de c
uren
t ?:
într
e ba
rele
col
ecto
are şi
se
para
toru
l de
bare
;în
tre
sepa
rato
rul d
e ba
re ş
i în
trer
upto
r;
într
e în
trer
upto
r şi
sep
arat
orul
de
lini
e.
16
4
Pe
măsu
ră c
e cr
eşte
tens
iune
a la
car
e se
re
aliz
ează
inst
alaţ
iile
ele
ctri
ce, c
ostu
l pie
rder
ilor
de
put
ere
Cp
este
:co
nsta
nt;
cres
căto
r;de
scre
scăto
r.
16
5P
e sc
hem
a de
mai
sus
sun
t apa
rate
în p
lus
?
nu;
da, s
epar
ator
ul S
2;da
, sep
arat
orul
S1
16
6P
e sc
hem
a de
mai
sus
sun
t apa
rate
în p
lus
?
nu;
da, s
epar
ator
ul S
1;da
, sep
arat
orul
S2
S1
S2
S1
S2
M
S1
S2
M
S1
S2
G
S1
S2
G
S1
S2
16
6
16
7
Pen
tru
calc
ulul
cur
enţi
lor
de s
curt
circ
uit î
ntr-
o reţe
a pr
in m
etod
a co
mpo
nent
elor
sim
etri
ce,
reţe
aua
inve
rsă s
e co
mpu
ne d
in:
impe
danţ
e id
enti
ce c
u al
e reţe
lei
dire
cte
pent
ru e
lem
ente
sta
tice
impe
danţ
e di
feri
te d
e al
e reţe
lei
dire
cte
pent
ru m
aşin
i rot
ativ
e im
peda
nţe
dife
rite
de
ale
reţe
lei
dire
cte
pent
ru e
lem
ente
sta
tice
16
8
Pen
tru
lim
itar
ea c
urenţi
lor
de s
curt
circ
uit s
e ut
iliz
ează
bob
ine:
înse
riat
e pe
cir
cuit
, mon
ofaz
ate,
fă
ră m
iez
de f
ier,
răci
te c
u ae
r (u
scat
e), d
e ti
p in
teri
or;
raco
rdat
e în
der
ivaţ
ie p
e ci
rcui
t, m
onof
azat
e, fără
mie
z de
fie
r,
răci
te c
u ae
r (u
scat
e), d
e ti
p in
teri
or;
înse
riat
e pe
cir
cuit
, mon
ofaz
ate,
cu
mie
z de
fie
r, răci
te c
u ul
ei, d
e ti
p in
teri
or;
16
9
Pen
tru
lim
itar
ea c
urenţi
lor
de s
curt
circ
uit,
pute
rea
tota
lã in
stal
atã
într
-o s
taţi
e tr
ebui
e:mări
tăm
icşo
rată
divi
zatã
în m
ai m
ulte
uni
tăţi
17
0
Pen
tru
mat
eria
lele
mag
neti
ce, r
elaţ
ia d
intr
e in
ducţ
ia m
agne
tică
şi i
nten
sita
tea
câm
pulu
i m
agne
tic:
este
lini
ară
est
e o
egal
itat
ees
te n
elin
iară
17
1
Pen
tru
micşo
rare
a pi
erde
rilo
r de
put
ere
prin
cu
renţ
i tur
bion
ari î
n pi
esel
e m
etal
ice
mar
i pa
rcur
se d
e fl
uxur
i mag
neti
ce v
aria
bile
:
se e
xecu
tă p
iese
le m
etal
ice
din
tole
de
oţel
subţi
ri iz
olat
e în
tre
ele
se r
eali
zează p
iese
le d
in to
le c
u ad
aus
de s
ilic
iu p
entr
u mări
rea
rezi
stiv
ităţi
i
se e
vită
pla
sare
a pi
esel
or m
etal
ice
mas
ive
în c
âmpu
ri m
agne
tice
va
riab
ile
Pag
e 1
8 o
f 2
7P
age
18
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
17
2
Pen
tru
o li
nie
elec
trică c
are
alim
ente
ază u
n re
cept
or c
e ar
e im
peda
nţa
egală c
u im
peda
nţa
cara
cter
isti
că a
lini
ei, p
uter
ea a
ctivă la
ex
trem
itat
ea r
ecep
toar
e:
se n
umeş
te p
uter
e ca
ract
eris
tică
sa
u pu
tere
nat
urală
este
inde
pend
entă
de
lung
imea
li
niei
este
inde
pend
entă
de
tens
iune
a li
niei
17
3
Pen
tru
o li
nie
elec
trică c
are
alim
ente
ază u
n re
cept
or c
e ar
e im
peda
nţa
egală c
u im
peda
nţa
cara
cter
isti
că a
lini
ei:
ener
giil
e re
acti
ve, i
nduc
tivă
şi
capa
citi
vă, s
e co
mpe
nsea
zăen
ergi
a re
acti
vă in
duct
ivă e
ste
mai
mar
e de
cât c
ea c
apac
itivă
ener
gia
reac
tivă
cap
acit
ivă e
ste
mai
m
are
decâ
t cea
indu
ctivă
17
4
Pen
tru
o pu
tere
apa
rent
a da
ta p
uter
ea a
ctiv
a ar
e va
loar
ea m
axim
a: c
ând
fact
orul
de
pute
re =
1 c
ând
fact
orul
de
pute
re =
0câ
nd U
= U
max
17
5P
erm
eabi
lita
tea
este
o mări
me:
mag
neti
că e
lect
rică
mec
anică
17
6P
erm
itiv
itat
ea e
ste
o mări
me:
ele
ctri
că m
agne
tică
chim
ică
17
7
Pie
rder
ea d
e pu
tere
act
iva
într
-un
elem
ent d
e reţe
a (t
rans
form
ator
, LE
A, L
EC
) , l
a ac
eeaş
i pu
tere
apa
rent
ã ve
hicu
latã
, est
e di
rect
pr
opor
tion
alã
cu:
pătr
atul
fre
cven
tei
pătr
atul
tens
iuni
i reţ
elei
pătr
atul
cur
entu
lui
Pie
rder
ile
de p
uter
e ac
tivã
si r
eact
ivã
pe o
lini
e el
ectr
icã,
la a
ceeaşi
put
ere
apar
entã
veh
icul
atã,
pă
trat
ul c
uren
tulu
ipă
trat
ul te
nsiu
nii
pătr
atul
put
erii
act
ive
17
8
elec
tric
ã, la
ace
eaşi
put
ere
apar
entã
veh
icul
atã,
su
nt in
vers
pro
porţ
iona
le c
u:pă
trat
ul c
uren
tulu
ipă
trat
ul te
nsiu
nii
pătr
atul
put
erii
act
ive
17
9
Pie
rder
ile
de p
uter
e în
tr-o
line
ele
ctri
că p
rin
care
se
tran
spor
tă o
put
ere
acti
vă P
la u
n fa
ctor
de
pute
re =
0,9
, faţă d
e ca
zul c
ând
se tr
ansp
ortă
ac
eeaş
i put
ere
la u
n fa
ctor
de
pute
re =
0,8
sun
t:
mai
mic
ieg
ale
mai
mar
i
18
0
Pot
enţi
alul
sca
lar
în p
unct
ul M
est
e eg
al c
u lu
crul
mec
anic
efe
ctua
t cu
un c
orp
încă
rcat
cu
sarc
ina
q pe
ntru
:
aduc
erea
ace
stui
a de
la in
fini
t în
pct.
Mad
ucer
ea a
cest
uia
din
punc
tul M
la
ori
gine
tran
spor
tul a
cest
uia
din
pct.
M la
in
fini
t
18
1
Pri
ma
lege
a lu
i Kir
chho
ff, p
entr
u o
reţe
a el
ectr
ică b
ucla
tă c
u N
nod
uri,
ne dă, p
entr
u cu
renţ
ii c
are
circ
ulă p
rin
reţe
a:N
-1 r
elaţ
ii d
isti
ncte
N r
elaţ
ii d
isti
ncte
N+
1 re
laţi
i dis
tinc
te
18
2
Pri
n adăug
area
, pe
toat
e la
turi
le p
orni
nd d
in
acel
aşi n
od a
l une
i reţ
ele
bucl
ate,
a u
nor
forţ
e el
ectr
omot
oare
(f.
e.m
.) e
gale
şi l
a fe
l ori
enta
te
faţă
de
nod
(teo
rem
a lu
i Vas
chy)
:
circ
ulaţ
ia d
e cu
renţ
i exi
sten
tă
ante
rior
în r
eţea
nu
se m
odif
ică
se p
ot m
odif
ica
cure
nţii
din
la
turi
le c
u f.
e.m
. adă
ugat
e s
e m
odif
ică c
ircu
laţi
a de
cur
enţi
din
la
turi
le p
e ca
re n
u se
ada
ugă f
.e.m
.
Pag
e 1
9 o
f 2
7P
age
19
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls1
83
Pri
ncip
alel
e el
emen
te f
erom
agne
tice
sun
t:F
ieru
l, ni
chel
ul ş
i cob
altu
lF
ieru
l, cu
prul
, zin
cul
Fie
rul,
alum
iniu
l, cu
prul
18
4
Pri
ncip
alel
e fu
ncţi
i ale
car
case
i un
ei c
elul
e el
ectr
ice
sunt
prot
ecţi
a pe
rsoa
nelo
r îm
potr
iva
atin
geri
i acc
iden
tale
a p
iese
lor
afla
te s
ub te
nsiu
ne în
fun
cţio
nare
no
rmală s
au a
pie
selo
r în
miş
care
di
n in
teri
orul
înve
lişu
lui;
prot
ecţi
a ec
hipa
men
tulu
i el
ectr
ic îm
potr
iva
pătr
unde
rii
corp
uril
or s
trăin
e şi
a u
mez
elii
;
prot
ecţi
a ec
hipa
men
tulu
i ele
ctri
c îm
potr
iva
supr
aten
siun
ilor
.
18
5
Pri
ncip
alul
ava
ntaj
al m
otoa
relo
r as
incr
one
cu
roto
rul î
n sc
urtc
ircu
it c
u si
mplă c
oliv
ie îl
co
nsti
tuie
:cu
rent
ul m
ic d
e po
rnir
epo
rnir
ea fără
dis
pozi
tiv
de
porn
ire
cupl
ul d
e po
rnir
e fo
arte
bun
18
6
Pri
ncip
alul
ava
ntaj
al m
otoa
relo
r de
cur
ent
cont
inuu
îl c
onst
itui
e fa
ptul
că:
perm
it r
egla
rea
în li
mit
e la
rgi a
tu
raţi
einu
nec
esită în
treţ
iner
e pe
rman
entă
prez
intă
o c
onst
rucţ
ie s
implă ş
i ro
bustă
Pri
ntre
fac
tori
i car
e po
t pro
voca
o m
icşo
rare
ne
dori
tă a
niv
elul
ui d
e iz
olar
e di
n in
stal
aţii
le
caps
ulat
e cu
SF
6 s
e po
t număra
:
prod
use
de d
esco
mpu
nere
ale
S
F6 şi
com
puşi
i lor
cu
mat
eria
le
izol
ante
sau
met
ale,
sub
infl
uenţ
a um
idităţi
i;
impu
rităţi
ca
urm
are
a un
ui
mon
taj n
ecor
espu
nzăto
r (d
acă
mon
taju
l se
face
cu
mâi
ni
mur
dare
, tra
nspi
rate
, urm
e de
grăsi
me,
pra
f de
dif
erit
e fe
luri
şi
umid
itat
ea r
ezid
uală
scă
zută
a
gazu
lui i
zola
nt
18
7
umid
ităţi
i;grăsi
me,
pra
f de
dif
erit
e fe
luri
şi
mai
ale
s pi
litu
ri m
etal
ice)
;
18
8
Pri
ntre
măsu
rile
de
redu
cere
a d
ista
nţel
or d
e iz
olar
e po
t fi:
folo
sire
a di
spoz
itiv
elor
de
lim
itar
e a
cure
nţil
or d
e sc
urtc
ircu
it;
apli
care
a un
ui s
trat
pro
tect
or p
e iz
olat
oare
pen
tru
micşo
rare
a ef
ecte
lor
poluări
i din
mar
ile
oraş
e sa
u de
pe
unel
e pl
atfo
rme
indu
stri
ale;
micşo
rare
a de
nsităţi
i die
lect
rici
lor
gazoşi
.
18
9
Pro
duce
rea
dubl
ei p
uner
i la
păm
ânt a
bo
bina
julu
i rot
oric
al u
nui g
ener
ator
sin
cron
are
ur
măto
arel
e ef
ecte
neg
ativ
e.
cure
ntul
pri
n ci
rcui
tul r
otor
ic
creş
te f
oart
e m
ult
tens
iuni
le e
lect
rom
otoa
re n
u m
ai s
unt s
inus
oida
leap
ar s
cânt
ei la
per
iile
col
ecto
rulu
i
19
0
Put
erea
ele
ctri
că r
eact
ivă:
perm
ite
defi
nire
a li
mit
elor
de
util
izar
e al
e un
ui a
para
t ele
ctri
cpr
oduc
e tr
ansf
orm
area
ene
rgie
i el
ectr
ice
în e
nerg
ie m
ecan
ică
este
var
iaţi
a în
tim
p a
ener
giei
m
agne
tice
şi e
lect
rice
Pag
e 2
0 o
f 2
7P
age
20
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
19
1
Put
erea
nom
inal
a a
unui
mot
or e
lect
ric
se
defi
neşt
e as
tfel
:
pute
rea
acti
vã a
bsor
bitã
de
mot
or
de la
reţ
ea c
ând
este
ali
men
tat l
a U
n si
abs
oarb
e In
pute
rea
acti
vã tr
ansm
isã
prin
în
tref
ieru
l mot
orul
ui c
ând
este
al
imen
tat l
a U
n si
abs
oarb
e In
pute
rea
mec
anic
ã de
bita
tã d
e m
otor
la
arb
ore
când
est
e al
imen
tat l
a U
n si
abs
oarb
e In
19
2
Rap
ortu
l nom
inal
de
tran
sfor
mar
e al
unu
i tr
ansf
orm
ator
de
pute
re e
ste:
rapo
rtul
din
tre
tens
iune
a pr
imar
a si
sec
unda
ra d
e m
ers
în g
olra
port
ul d
intr
e cu
rent
ul p
rim
ar
si s
ecun
dar
la s
arci
na n
omin
ala
rapo
rtul
din
tre
tens
iune
a pr
imar
a si
se
cund
ara
la s
arci
na n
omin
ala
19
3R
eact
anţa
sup
ratr
anzi
tori
e a
unui
mot
or e
ste:
dir
ect p
ropo
rţio
nala
cu
cure
ntul
de
por
nire
inve
rs p
ropo
rţio
nala
cu
cure
ntul
de
porn
ire
inve
rs p
ropo
rţio
nala
cu
pătr
atul
te
nsiu
nii d
e al
imen
tare
19
4
Reg
imul
def
orm
ant e
ste
un r
egim
ene
rget
ic în
ca
re:
unde
le d
e cu
rent
şi t
ensi
une
nu
sunt
per
iodi
ce
unde
le d
e cu
rent
şi d
e te
nsiu
ne
sunt
am
bele
per
iodi
ce ş
i ne
sinu
soid
ale
unde
le d
e cu
rent
şi t
ensi
une
sunt
pe
riod
ice
iar
una
este
nes
inus
oida
lă
19
5
Reg
lare
a pu
teri
i act
ive
debi
tate
de
gene
rato
rul
sinc
ron
se f
ace
vari
ind:
tens
iune
a de
exc
itaţ
iead
mis
ia a
gent
ului
pri
mar
la
turb
ina
cure
ntul
sta
tori
c
19
6
Reg
lare
a pu
teri
i rea
ctiv
e de
bita
te d
e ge
nera
toru
l si
ncro
n se
fac
e pr
in:
mod
ific
area
cur
entu
lui d
e ex
citaţi
ede
schi
dere
a ap
arat
ului
dir
ecto
r al
turb
inei
deco
nect
area
rez
iste
ntei
de
stin
gere
deco
nect
area
aut
omat
ã a
lini
ilor
co
nect
area
aut
omat
ã a
unui
m
odif
icar
ea c
uren
tulu
i (te
nsiu
nii)
19
7
Reg
ulat
orul
aut
omat
de
tens
iune
(R
AT
) as
igur
ã:de
cone
ctar
ea a
utom
atã
a li
niil
or
la s
upra
sarc
inã
cone
ctar
ea a
utom
atã
a un
ui
tran
sfor
mat
or d
e re
zerv
ã
mod
ific
area
cur
entu
lui (
tens
iuni
i)
de e
xcit
aţie
la g
ener
atoa
rele
si
ncro
ne
19
8
Rel
aţia
într
e cu
renţ
ii d
e li
nie
si d
e fa
zã în
si
stem
e cu
gen
erat
oare
si r
ecep
toar
e co
nect
ate
în
triu
nghi
est
e:
cure
ntul
de
lini
e es
te m
ai m
are
de 1
,73
ori d
ecât
cur
entu
l de
fazã
cure
ntul
de
lini
e es
te e
gal c
u cu
rent
ul d
e fa
zãcu
rent
ul d
e fa
zã e
ste
mai
mar
e de
de
1,73
ori
dec
ât c
uren
tul d
e li
nie
19
9
Rel
eul t
erm
ic s
e fo
loseşt
e pe
ntru
:pr
otej
area
mot
oare
lor
elec
tric
e la
sc
urtc
ircu
it
prot
ejar
ea g
ener
atoa
relo
r si
m
otoa
relo
r el
ectr
ice
împo
triv
a pu
neri
i la
păm
ânt
prot
ejar
ea m
otoa
relo
r el
ectr
ice
împo
triv
a su
pras
arci
nilo
r
20
0
Rez
iste
nta
echi
vale
nta
a tr
ei r
ezis
toar
e, a
vând
fi
ecar
e re
zist
enta
de
2 oh
m, m
onta
te în
ser
ie
este
: 5
ohm
0,6
6 oh
m 6
ohm
20
1
Rez
iste
nta
echi
vale
nta
a tr
ei r
ezis
toar
e, a
vând
fi
ecar
e re
zist
enta
de
3 oh
m, m
onta
te în
par
alel
, es
te:
3 o
hm 1
ohm
9 o
hm
20
2
Rez
isti
vita
tea
unui
con
duct
or e
lect
ric
depi
nde
de:
natu
ra m
ater
ialu
lui
lung
ime,
dir
ect p
ropo
rţio
nal
mas
a, d
irec
t pro
porţ
iona
l
Pag
e 2
1 o
f 2
7P
age
21
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
20
3
Rez
onanţa
se
obţi
ne în
tr-u
n ci
rcui
t ele
ctri
c de
cu
rent
alt
erna
tiv
dacă
:
reac
tanţ
ele
indu
ctivă ş
i ca
paci
tivă
în v
aloa
re a
bsol
ută
sunt
ega
le
reac
tanţ
a in
duct
ivă e
ste
mai
m
are
decâ
t rea
ctanţa
cap
acit
ivă
reac
tanţ
a ca
paci
tivă
est
e m
ai m
are
decâ
t rea
ctanţa
indu
ctivă
20
4
Rol
ul c
onse
rvat
orul
ui d
e ul
ei la
tr
ansf
orm
atoa
rele
de
forţ
a es
te:
de
a as
igur
a o
supr
afaţ
a de
co
ntac
t a u
leiu
lui c
u ae
rul m
ai
mic
a
de
a as
igur
a sp
aţiu
l nec
esar
di
lată
rii s
i con
trac
tări
i ule
iulu
ide
a f
ace
posi
bila
um
pler
ea c
u ul
ei a
tr
ansf
orm
ator
ului
20
5
Rol
ul d
omin
ant p
entr
u re
glar
ea n
ivel
ului
de
tens
iune
pe
o li
nie
elec
tric
a îl
are
:ci
rcul
aţia
de
pute
re a
ctiv
a c
ircu
laţi
a de
put
ere
reac
tiva
nici
una
din
cel
e do
ua
20
6
Sch
ema
echi
vale
ntă d
e ca
lcul
în c
azul
pro
duce
rii
unui
scu
rtci
rcui
t al u
nei f
aze
a reţe
lei t
rifa
zate
di
rect
la păm
ânt (
mon
ofaz
at)
se c
ompu
ne d
in:
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă,
inve
rsă, h
omop
olară c
onec
tate
în
para
lel
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă,
inve
rsă ş
i hom
opol
ară c
onec
tate
în
ser
ie
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă ş
i in
versă c
onec
tate
în p
aral
el
20
7
Sch
ema
echi
vale
ntă d
e ca
lcul
în c
azul
pro
duce
rii
unui
scu
rtci
rcui
t înt
re d
ouă f
aze
ale
unei
reţ
ele
izol
at d
e pă
mân
t se
com
pune
din
:sc
hem
a de
sec
venţă d
irec
tăsc
hem
ele
de s
ecve
nţă d
irec
tă ş
i in
versă c
onec
tate
în p
aral
el
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă,
inve
rsă ş
i hom
opol
ară c
onec
tate
în
para
lel
Sch
ema
echi
vale
ntă d
e ca
lcul
în c
azul
pro
duce
rii
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă,
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă ş
i
20
8
Sch
ema
echi
vale
ntă d
e ca
lcul
în c
azul
pro
duce
rii
unui
scu
rtci
rcui
t tri
faza
t al u
nei r
eţel
e iz
olat
de
păm
ânt s
e co
mpu
ne d
in:
sche
mel
e de
sec
venţă d
irec
tă,
inve
rsă ş
i hom
opol
ară c
onec
tate
în
ser
ie
sche
ma
de s
ecve
nţă d
irec
tăsc
hem
ele
de s
ecve
nţă d
irec
tă ş
i in
versă c
onec
tate
în p
aral
el
20
9
Sch
ema
echi
vale
ntă d
e ca
lcul
în c
azul
pro
duce
rii
unui
scu
rtci
rcui
t tri
faza
t al u
nei r
eţel
e la
păm
ânt
cu a
rc s
e co
mpu
ne d
in:
sche
ma
de s
ecve
nţă d
irec
tă
înse
riată c
u tr
iplu
l im
peda
nţei
ar
culu
isc
hem
a de
sec
venţă d
irec
tăsc
hem
a de
sec
venţă d
irec
tă în
seri
ată
cu s
chem
a de
sec
venţă in
versă
21
0
Sco
pul n
ormări
i dis
tanţ
elor
de
izol
are
în a
er
min
ime
adm
isib
ile
pent
ru in
stal
aţii
le e
lect
rice
es
te a
sigu
rare
a:
prot
ecţi
ei p
erso
nalu
lui d
e ex
ploa
tare
a in
stal
aţie
i;
sigu
ranţ
ei în
fun
cţio
nare
a
inst
alaţ
iei,
prin
red
ucer
ea
număru
lui d
e de
fect
e în
in
stal
aţie
;
real
izări
i une
i eco
nom
ii d
e te
ren.
21
1
Sco
pul s
upra
înălţări
i ech
ipam
ente
lor
elec
tric
e di
n in
stal
aţii
ele
ctri
ce e
xter
ioar
e es
te a
sigu
rare
a:
acce
sulu
i mai
com
od în
in
stal
aţie
;es
teti
cii ş
i cla
rităţi
i ins
talaţi
ei;
secu
rităţi
i per
sona
lulu
i de
expl
oata
re.
21
2
Se
cons
ider
a ca
un
tran
sfor
mat
or f
uncţ
ione
ază în
go
l atu
nci c
ând:
sarc
ina
tran
sfor
mat
orul
ui e
ste
foar
te m
ica
cure
ntul
pri
mar
si c
uren
tul
secu
ndar
sun
t foa
rte
mic
icâ
nd o
înfăşu
rare
est
e co
nect
ata
la
reţe
a, ia
r ce
alal
tă e
ste
desc
hisa
Pag
e 2
2 o
f 2
7P
age
22
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
21
3
Secţi
onar
ea b
arel
or c
olec
toar
e al
e un
ei s
taţi
i el
ectr
ice
cond
uce
la:
mări
rea
cont
inui
tăţi
i în
alim
enta
re a
con
sum
ator
ilor
ra
cord
aţi l
a ba
re;
lim
itar
ea c
urenţi
lor
de
scur
tcir
cuit
pe
bare
le r
espe
ctiv
e,
dacă
ali
men
tare
a st
aţie
i se
face
pr
intr
-un
sing
ur tr
ansf
orm
ator
;
lim
itar
ea c
urenţi
lor
de s
curt
circ
uit
pe b
arel
e re
spec
tive
, dacă
alim
enta
rea
staţ
iei s
e fa
ce p
rin
două
tr
ansf
orm
atoa
re s
au p
rint
r-un
tr
ansf
orm
ator
cu
înfăşu
rare
div
izată.
21
4
Secţi
onar
ea b
arel
or c
olec
toar
e în
staţi
ile
elec
tric
e ar
e sc
opul
:de
lim
itar
e a
cure
nţil
or d
e sc
urtc
ircu
itde
a r
educ
e co
stul
inst
alaţ
iei
de a
red
uce
pier
deri
le d
e pu
tere
21
5
Sen
sul p
uter
ii d
efor
man
te în
tr-u
n ci
rcui
t for
mat
di
ntr-
un g
ener
ator
car
e pr
oduc
e o
undă
si
nuso
idală ş
i o b
obină c
u m
iez
de f
ier
satu
rat
este
:
de la
gen
erat
or s
pre
bobi
năîn
totd
eaun
a de
la b
obină s
pre
gene
rato
rpo
ate
avea
ori
care
sen
s, în
fun
cţie
de
încă
rcar
ea g
ener
ator
ului
21
6
Sep
arat
orul
, ca
echi
pam
ent î
n ca
drul
une
i staţi
i el
ectr
ice,
are
rol
ul:
de
a pr
otej
a ci
rcui
tul l
a su
prac
urenţi
de
a se
para
viz
ibil
un
circ
uit
de
a măsu
ră n
ivel
ul d
e iz
olaţ
ie
21
7
Sig
uranţe
le e
lect
rice
au
rolu
l de
a: p
rote
ja in
stal
aţia
din
ava
l la
defe
cte
la s
curt
circ
uit c
a si
la
supr
asar
cini
de
lung
a du
rata
fac
e tr
ecer
ea d
in li
nie
elec
tric
a ae
rian
a în
line
ele
ctri
ca în
cab
lu a
sigu
ra p
rote
cţia
per
sona
lulu
i2
17
21
8
Sig
uranţe
le e
lect
rice
sun
t apa
rate
ele
ctri
ce c
are
împi
edic
a:cr
eşte
rea
tens
iuni
i pes
te o
va
loar
e li
mit
acr
eşte
rea
cure
ntul
ui p
este
o
valo
are
lim
ita
scăde
rea
cure
ntul
ui s
ub o
val
oare
li
mit
a
21
9
Sig
uranţe
le f
uzib
ile
sunt
apa
rate
uti
liza
te p
entr
u pr
otecţi
e la
:su
prat
ensi
uni
supr
acur
enţi
defe
ct d
e iz
olaţ
ie
22
0
Sin
gure
le mări
mi f
izic
e re
ale
în c
uren
t alt
erna
tiv
sunt
:mări
mil
e ef
ecti
ve d
e cu
rent
sau
de
tens
iune
mări
mil
e in
stan
tane
e de
cur
ent
sau
de te
nsiu
neva
lori
le m
edii
de
cure
nt s
au d
e te
nsiu
ne
22
1
Sis
tem
ele
sim
etri
ce d
e fa
zori
în c
are
se
desc
ompu
n si
stem
ele
de te
nsiu
ni s
au d
e cu
renţ
i de
zech
ilib
raţi
:co
resp
und
unor
rea
lităţi
fiz
ice
repr
ezin
tă a
rtif
icii
de
calc
ulnu
mai
sis
tem
ul d
irec
t cor
espu
nde
unei
rea
lităţi
fiz
ice
22
2
Sis
tem
ul d
e te
nsiu
ni a
le u
nui s
iste
m e
lect
ric
trif
azat
rac
orda
t la
un g
ener
ator
ele
ctri
c ca
re
prod
uce
tens
iuni
ele
ctro
mot
oare
sim
etri
ce e
ste:
înto
tdea
una
sim
etri
ces
te n
esim
etri
c da
că f
azel
e su
nt
neeg
al în
cărc
ate
este
sim
etri
c da
că f
azel
e su
nt e
gal
încă
rcat
e
22
3
Spaţi
ul o
cupa
t de
o in
stal
aţie
cap
sula
tă d
epin
de
în p
rinc
ipal
de:
cure
ntul
nom
inal
al l
egătu
rilo
r el
ectr
ice;
med
iul d
e st
inge
re a
arc
ului
el
ectr
ic;
caps
ular
ea tr
ipol
ară s
au
mon
opol
ară.
Pag
e 2
3 o
f 2
7P
age
23
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
22
4
Sum
a fo
rţel
or e
lect
rom
otoa
re a
le u
nui s
iste
m
trif
azat
sim
etri
c es
te:
egală c
u 1
nulă
egală c
u 1/
2
22
5S
upra
tens
iuni
le d
e or
igin
e at
mos
feri
ca p
ot f
i:di
rect
e in
dire
cte
(ind
use)
de r
ezon
anta
sau
de
fero
rezo
nanţ
a
22
6
Sus
cept
anţa
unu
i cir
cuit
de
cure
nt a
lter
nati
v si
nuso
idal
est
e in
vers
ul:
impe
danţ
eire
zist
enţe
ire
acta
nţei
22
7
Teo
rem
ele
(for
mul
ele)
Bio
t Sav
art L
apla
ce s
e re
feră
la:
inte
nsit
atea
câm
pulu
i mag
neti
c pr
odus
de
un c
uren
t car
e ci
rculă
prin
tr-u
n co
nduc
tor
forţ
a el
ectr
omag
neti
căfo
rţa
exer
cita
tă în
tre
două
co
nduc
toar
e pa
rale
le p
arcu
rse
de
cure
nţi
22
8T
esla
est
e un
itat
ea d
e măsu
ră a
:in
ducţ
iei m
agne
tice
flux
ului
mag
neti
cin
tens
ităţi
i câm
pulu
i mag
neti
c
22
9
Tra
nsfo
rmat
oare
le c
u ul
ei p
revă
zute
cu
cons
erva
tor
prez
intă
următo
arel
e ca
ract
eris
tici
:
dila
tare
a li
chid
ului
est
e co
mpe
nsată p
rin
defo
rmar
ea
elas
tică
a p
ereţ
ilor
cuv
ei;
este
pos
ibilă pătr
unde
rea
umid
ităţi
i în
inte
rior
ul
reze
rvor
ului
de
expa
nsiu
ne;
sunt
fac
ilităţi
în m
odul
de
disp
uner
e a
born
elor
şi d
eci d
e ra
cord
are
la
reţe
a.
23
0
Tra
nsfo
rmat
oare
le d
e măsu
rare
a c
urenţi
lor
se
cons
trui
esc
pent
ru c
urenţi
sec
unda
ri d
e:1
sau
5 A
5 sa
u 10
A1
sau
10 A
Tra
nsfo
rmat
oare
le d
e măsu
rare
de
cure
nt:
pot
fi r
acor
date
în c
ircu
itul
pr
imar
cu
înfăşu
rare
a se
cund
ara
pot
fi lăsa
te în
exp
loat
are
cu
înfăşu
rare
a se
cund
ara
desc
hisa
nu
pot f
i rac
orda
te in
cir
cuit
ul
prim
ar c
u în
făşu
rare
a se
cund
ara
23
1
Tra
nsfo
rmat
oare
le d
e măsu
rare
de
cure
nt:
prim
ar c
u în
făşu
rare
a se
cund
ara
desc
hisa
înfăşu
rare
a se
cund
ara
desc
hisa
prim
ar c
u în
făşu
rare
a se
cund
ara
desc
hisa
23
2
Tra
nsfo
rmat
oare
le d
e măsu
rare
de
tens
iune
se
cons
trui
esc
pent
ru te
nsiu
ni în
sec
unda
r de
: 1
0 V
50
V 1
00 V
23
3
Tra
nsfo
rmat
oare
le d
e măsu
rare
de
tens
iune
: n
u po
t fi lăsa
te în
exp
loat
are
cu
înfăşu
rare
a se
cund
ara
desc
hisa
nu
pot f
i lăsa
te în
exp
loat
are
cu
înfăşu
rare
a se
cund
ara
în
scur
tcir
cuit
pot
fi p
use
sub
tens
iune
cu
înfăşu
rare
a se
cund
ara
in s
curt
circ
uit
23
4
Un
circ
uit d
e cu
rent
alt
erna
tiv,
pen
tru
care
fa
ctor
ul d
e pu
tere
est
e eg
al c
u 1,
est
e un
cir
cuit
:pu
r re
zist
ivpu
r in
duct
ivpu
r ca
paci
tiv
23
5
Un
cond
ucto
r în
car
e ci
rcul
aţia
cur
entu
lui
elec
tric
nu
se s
upun
e le
gii l
ui O
hm s
e nu
meş
te
circ
uit:
lini
ar n
eom
ogen
nel
inia
r
23
6
Un
corp
con
duct
or s
itua
t înt
r-un
câm
p el
ectr
ic
de in
tens
itat
e E
se
înca
rcă c
u el
ectr
icit
ate:
prin
con
ducţ
iepr
in in
ducţ
iepr
in m
agne
tiza
re
Pag
e 2
4 o
f 2
7P
age
24
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
23
7
Un
într
erup
tor
debr
oşab
il a
sigu
ră:
prot
ecţi
a în
caz
de
scur
tcir
cuit
;pr
otecţi
a la
sup
rate
nsiu
ni;
izol
area
per
sona
lulu
i car
e lu
crea
ză
la în
trer
upto
r, d
e re
stul
inst
alaţ
iei
afla
tă s
ub te
nsiu
ne.
23
8U
n în
trer
upto
r de
broş
abil
asi
gură
:pr
otecţi
a în
caz
de
scur
tcir
cuit
;co
mut
aţia
în r
egim
nor
mal
;pr
otecţi
a la
sup
rate
nsiu
ni.
23
9
Un
mot
or e
lect
ric
sinc
ron,
car
e fu
ncţi
onea
ză
sube
xcit
at:
abso
arbe
put
ere
acti
vă ş
i put
ere
reac
tivă
abso
arbe
put
ere
acti
vă ş
i pr
oduc
e pu
tere
rea
ctivă
prod
uce
pute
re a
ctivă ş
i put
ere
reac
tivă
24
0
Un
mot
or e
lect
ric
trif
azat
lega
t în
stea
est
e în
fu
ncţi
une
si a
lim
enta
t la
0,4
kV. T
ensi
unea
într
e ne
utru
l ste
lei s
i una
din
tre
faze
est
e: 0
,4 k
V0
V 2
30 V
24
1
Un
număr
de n
sur
se a
vând
fie
care
tens
iune
a el
ectr
omot
oare
con
tinu
a e
si r
ezis
tent
a in
teri
oara
r,
lega
te în
par
alel
pot
fi î
nloc
uite
pri
ntr-
o su
rsa
echi
vale
nta
avân
d:
forţ
a el
ectr
omot
oare
e s
i re
zist
enta
r/n
forţ
a el
ectr
omot
oare
ne
si
rezi
sten
tă r
/nfo
rţa
elec
trom
otoa
re e
si r
ezis
tent
a nr
.
24
2
Un
rece
ptor
ele
ctri
c de
rez
iste
nţă R
con
ecta
t la
born
ele
AB
ale
unu
i cir
cuit
de
alim
enta
re
oare
care
abs
oarb
e pu
tere
a m
aximă d
acă:
rezi
stenţa
R e
ste
egală c
u re
zist
enţa
tota
lă a
cir
cuit
ului
vă
zută
pri
n bo
rnel
e A
B
rezi
stenţa
R e
ste
egală c
u re
zist
enţa
inte
rnă a
sur
sei d
e te
mre
zist
enţa
R ti
nde
spre
zer
o
Un
sepa
rato
r pe
un
circ
uit d
e în
alta
tens
iune
su
b te
nsiu
ne s
i cu
cure
ntcu
cur
ent f
ara
tens
iune
fãrã
cur
ent,
fãrã
tens
iune
sau
sub
2
43
Un
sepa
rato
r pe
un
circ
uit d
e în
alta
tens
iune
po
ate
fi m
anev
rat:
sub
tens
iune
si c
u cu
rent
cu c
uren
t far
a te
nsiu
nefã
rã c
uren
t, fã
rã te
nsiu
ne s
au s
ub
tens
iune
, fãr
ã cu
rent
24
4
Un
tran
sfor
mat
or d
e măsu
rare
de
cure
nt n
u po
ate
fi lă
sat c
u se
cund
arul
în g
ol, d
eoar
ece:
împi
edic
a ci
rcul
aţia
cur
entu
lui
prim
ar a
par
supr
aten
siun
i per
icul
oase
in
sec
unda
r n
u in
dica
apa
rate
le d
e măsu
rare
24
5
Uni
tate
a de
măsu
ră a
cap
acităţi
i unu
i co
nden
sato
r es
te:
F A
xh A
/h
24
6U
nita
tea
de măsu
ră a
flu
xulu
i ele
ctri
c es
te:
nu a
re d
enum
ire
prop
rie
se u
tili
zează C
oulo
mbu
lF
arad
ul2
47
Uni
tate
a de
măsu
ră a
flu
xulu
i mag
neti
c es
te:
Tes
laW
eber
Far
ad
24
8
Uni
tate
a de
măsu
ră a
fre
cvenţe
i mări
mil
or
peri
odic
e se
num
eşte
:W
eber
Her
tzH
enry
24
9U
nita
tea
de măsu
ră a
sar
cini
i ele
ctri
ce e
ste:
V/m
C
oulo
mb
Far
ad
25
0U
nita
tea
de măsu
ră o
hm x
mm
p / m
est
e pe
ntru
:re
zist
ivit
ate
greu
tate
spe
cifi
caco
efic
ient
de
dila
taţi
e
25
1
Uni
tate
a de
măsu
ră p
entr
u măsu
rare
a pu
teri
i ac
tive
est
e:kW
hkW
kW/h
25
2U
nita
tea
de măsu
ră p
entr
u pu
tere
a re
acti
va e
ste:
kVA
rkV
AkW
Pag
e 2
5 o
f 2
7P
age
25
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
25
3
Uti
liza
rea
într
erup
toar
elor
deb
roşa
bile
:nu
asi
gură
eli
min
area
uno
r gr
eşel
i de
man
evră
dat
orat
e se
para
toar
elor
;
asig
ură s
curt
area
dur
atei
re
vizi
ilor
la c
elul
e;
asig
ură iz
olar
ea p
erso
nalu
lui c
are
lucr
ează
la în
trer
upto
r, d
e re
stul
in
stal
aţie
i afl
ată s
ub te
nsiu
ne.
25
4
Uti
liza
rea
într
erup
toar
elor
deb
roşa
bile
:as
igură e
lim
inar
ea u
nor
greş
eli
de m
anev
ră d
ator
ate
sepa
rato
arel
or;
asig
ură s
curt
area
dur
atei
re
vizi
ilor
la c
elul
e;
nu a
sigu
ră iz
olar
ea p
erso
nalu
lui
care
lucr
ează
la în
trer
upto
r, d
e re
stul
inst
alaţ
iei a
flată s
ub te
nsiu
ne.
25
5
Uti
liza
rea
într
erup
toar
elor
deb
roşa
bile
:as
igură e
lim
inar
ea u
nor
greş
eli
de m
anev
ră d
ator
ate
sepa
rato
arel
or;
nu a
sigu
ră s
curt
area
dur
atei
re
vizi
ilor
la c
elul
e;
asig
ură iz
olar
ea p
erso
nalu
lui c
are
lucr
ează
la în
trer
upto
r, d
e re
stul
in
stal
aţie
i afl
ată s
ub te
nsiu
ne.
25
6
Uti
liza
rea
într
erup
toar
elor
deb
roşa
bile
:as
igură e
lim
inar
ea u
nor
greş
eli
de m
anev
ră d
ator
ate
sepa
rato
arel
or;
asig
ură s
curt
area
dur
atei
re
vizi
ilor
la c
elul
e;
nu a
sigu
ră iz
olar
ea p
erso
nalu
lui
care
lucr
ează
la în
trer
upto
r, d
e re
stul
inst
alaţ
iei a
flată s
ub te
nsiu
ne.
25
7
Uti
liza
rea
într
erup
toru
lui d
ebroşa
bil:
asig
ură c
ompa
ctar
ea c
elul
ei;
asig
ură r
apid
itat
e în
res
tabi
lire
a al
imen
tări
i în
cazu
l une
i de
fectări
;
creş
te r
iscu
l de
elec
troc
utar
e a
pers
onal
ului
car
e ex
ecută lu
crări
de
revi
zie
în c
elulă.
25
7
25
8
Uti
liza
rea
SF
6 ca
med
iu d
e iz
olar
e co
nduc
e la
re
aliz
area
uno
r ce
lule
:cu
per
icol
de
ince
ndiu
cu în
treţ
iner
e m
ult s
impl
ific
ată;
com
pact
e
25
9
Uti
liza
rea
SF
6 ca
med
iu d
e st
inge
re a
arc
ului
elec
tric
per
mit
e re
aliz
area
uno
r în
trer
upto
are:
fără
per
icol
de
ince
ndiu
;cu
într
eţin
ere
mul
t sim
plif
icată;
puţi
n si
lenţ
ioas
e.
26
0
Uti
liza
rea
unei
cup
le lo
ngo-
tran
sver
sale
se
pref
eră a
tunc
i cân
d do
rim
:sc
urta
rea
man
evre
lor;
o si
gura
nţă în
fun
cţio
nare
mai
m
are;
redu
cere
a in
vest
iţie
i în
echi
pare
a st
aţie
i.
26
1
Uti
liza
rea
vidu
lui c
a m
ediu
de
stin
gere
a a
rcul
ui
elec
tric
: re
duce
per
icol
ul d
e in
cend
iu;
redu
ce c
helt
uiel
ile
de
într
eţin
ere;
creş
te m
asa şi
gab
arit
ul
într
erup
toar
elor
26
2
Val
oare
a co
nduc
tivi
tăţi
i ele
ctri
ce e
ste
în o
rdin
e cr
escă
toar
e la
următo
arel
e m
ater
iale
:al
umin
iu, a
rgin
t, cu
pru
argi
nt, c
upru
, alu
min
iu a
lum
iniu
, cup
ru, a
rgin
t
26
3
Val
oare
a fr
ecve
ntei
în s
iste
mul
ele
ctro
ener
geti
c es
te d
eter
min
ata
în p
rinc
ipal
de:
bil
anţu
l put
eril
or a
ctiv
e c
ircu
laţi
a pu
teri
i rea
ctiv
em
odul
de
trat
are
a ne
utru
lui r
eţel
ei
26
4
Val
oare
a in
tens
ităţi
i câm
pulu
i ele
ctri
c pr
odus
de
o sa
rcină e
lect
rică
la d
ista
nţa
r es
te:
dire
ct p
ropo
rţio
nală
cu
rdi
rect
pro
porţ
iona
lă c
u pă
trat
ul
lui r
inve
rs p
ropo
rţio
nală
cu
pătr
atul
lui r
Pag
e 2
6 o
f 2
7P
age
26
of
27
ELEC
TRO
TEH
NIC
A M
ASI
NI S
I RET
ELE
ELEC
TRIC
E -2
01
5.x
ls
26
5
Val
oare
a m
edie
a c
apac
ităţi
i lin
eice
pen
tru
o li
nie
elec
trică a
eria
nă tr
ifaz
ată e
ste
......
... f
aţă d
e ce
a a
unui
cab
lu s
ubte
ran.
egală
mai
mică
mai
mar
e
26
6
Val
oare
a m
edie
a in
duct
anţe
i de
serv
iciu
pen
tru
o li
nie
elec
trică a
eria
nă tr
ifaz
ată e
ste
......
... f
aţă
de c
ea a
unu
i cab
lu s
ubte
ran.
egală
mai
mar
em
ai m
ică
26
7
Val
oare
a m
edie
pătr
atică a
une
i mări
mi
peri
odic
e se
mai
num
eşte
şi:
ampl
itud
ine
valo
are
efec
tivă
valo
area
efi
cace
Pag
e 2
7 o
f 2
7P
age
27
of
27