-viii nr.8 suceava sĂptĂ mÂna omenieiscoala8suceava.ro/imagini/saptamana omeniei/revista sapt....

ŞCOALA CU CLS. I-VIII NR.8 SUCEAVA

SĂPTĂMÂNA OMENIEI

INIMI PENTRU INIMI ACTIVITATE LA CĂMINUL DE BĂTRÂNI AL ARHIEPISCOPIEI SUCEAVA

15 decembrie 2008

ZIUA BUNICILOR SĂRBĂTORIREA

BUNICILOR 17 decembrie 2008

Am plecat să

colindăm!

VIZITĂ LA MUZEUL DE

ISTORIE 16 decembrie 2008

CARNAVALUL PERSONAJELOR

DIN BASME ACTIVITATE EXRTACURRICULARĂ

18 decembrie 2008

Târgul de

jucării

EXPOZIŢIE CU

VÂNZARE 18 decembrie

2008

Să întâmpinăm Crăciunul!

ACTIVITATE INTERDISCILINARĂ

19 decembrie 2008

DĂRUIM DIN

SUFLET

Acţiune caritabilă CENTRUL

SOCIAL DE ZI “SFÂNTA VINERI”

18 decembrie 2008

Asociaţia Părinţilor ,

alături de noi ACORDAREA

BURSELOR DE MERIT

16 decembrie 2008

SCOALĂ, GAZDĂ BUNĂ!

CONCERT DE COLIDE LA GPP NR. 1 ŞI GPN NR. 5

19 decembrie 2008

MAGIA

SĂRBĂTORILOR

DE IARNĂ

ACTIVITATE CU PĂRINŢII

17 decembrie 2008

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 8 SUCEAVA -

1

PROIECT EDUCAŢIONAL

SĂPTĂMÂNA OMENIEI

Argument

Motto:

“Nu putem face lucruri mari, doar lucruri mărunte, cu multă dragoste”.

(Maica Terezadel Calcutta)

Ca realitate, ca document de viaţă, omenia este un tot unitar, constând din

numeroase componente esenţiale. Omenia nu este o anumită virtute, ci o adevărată

antologie, un buchet de flori ale sufletului. Iubire de străini, ţinerea cuvântului dat,

sentimentul onoarei, dispoziţie de jertfă, spiritul dreptăţii, mărinimie, modestie,

credinţă în Dumnezeu - toate acestea sunt podoabele omeniei. Omenia e un nume

general pentru toate relaţiile cinstite, atente, sincere, înţelegătoare, lipsite de

gânduri de înşelare a semenilor.

Copilăria este momentul vieţii în care totul se trăieşte la intensitate maximă, dar

şi momentul în care se formează deprinderi sociale, de comportament în relaţie cu

cei din jur. Prin acest proiect ne-am propus să sensibilizăm elevii faţă de acţiunile

de voluntariat, să îmbogăţim experienţa de viaţă a fiecărui elev. Am considerat că

se poate cultiva încrederea în ceilalţi, cu eforturi materiale minime, dar cu multă

iubire.

Am demarat acest proiect gândindu-ne la importanţa şi semnificaţia Crăciunului.

Am hotărât să le dăruim celor din jur bucuria noastră şi, poate mai important, să

ne facem şi nouă bucurii, simţind că devenim mai buni.

Scop: Dezvoltarea abilităţilor elevilor de a proiecta şi desfăşura activităţi de

voluntariat, de conştientizare a importanţei relaţiilor interumane bazate pe

acceptare şi înţelegere a persoanelor din jur

Obiective:

Creşterea interesului elevilor pentru activităţile de voluntariat;

Păstrarea tradiţiilor prilejuite de sărbătorile de iarnă;

Cultivarea imaginaţiei, a creativităţii, a simţului estetic al elevilor prin

crearea de felicitări, desene, costumaţii;

Dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi interrelaţionare între elevi;

Crearea unui context educativ extraşcolar care să permită realizarea unor

activităţi interdisciplinare (limba română, educaţie civică, educaţie plastică,

educaţie tehnologică, educaţie muzicală);

Încurajarea cadrelor didactice pentru crearea unui mediu favorabil

dezvoltării la elevi a unor trăsături pozitive de caracter;

Exersarea deprinderii de lucru în echipă, a capacităţii de a stabili relaţii de

colaborare, de întrajutorare.

Grup ţintă


2

Beneficiari direcţi:120 elevi ai claselor I B, I C, a II-C, a II-a D, a III-a B, a IV-a B

30 preşcolari

20 copii defavorizaţi

20 cadre didactice

35 bătrâni

Beneficiari indirecţi: părinţi şi bunici ai copiilor, comunitatea locală

Perioada de desfăşurare: 15 decembrie – 19 decembrie 2008

Coordonatori program: Înv. Fărtăiş Dorina Paraschiva

Echipa de proiect: Înv. Fărtăiş Dorina

Inst. Vartolomei Lăcrămioara

Inst. Movileanu Lenuţa

Inst. Agrigoroaie A.

Inst. Atitienei Tatiana

Înv. Florescu Elena

Inst. Mazilu Mirela

Înv. Bodnar Ecaterina

Inst. Muntean Adriana

Inst. Guriţă Oana

Parteneri: Căminul de Bătrâni, Complexul Muzeal “Bucovina”, Arhiepiscopia

Sucevei, Direcţia Silvică Suceava, Biserica “Sfânta Vineri”, Asociaţia Părinţilor.

ACTIVITĂŢI PROGRAMATE Nr.

crt.

Activitatea Loc de

desfăşurare

Data Răspunde

1. „ INIMI PENTRU INIMI”

Căminul de

Bătrâni

15 dec 2008 Înv. Fărtăiş D.

Inst. Vartolomei L.

2. „ASOCIAŢIA PĂRINŢILOR,

ALĂTURI DE NOI”

Laboratorul de

biologie

16 dec 2008 Inst. Vartolomei L.

Inst. Movileanu L

3. „ AM PLECAT SĂ COLINDĂM” Muzeul de Istorie 16 dec 2008 Înv. Fărtăiş D.

Prof. Rangu M.

4. „MAGIA SĂRBĂTORILOR DE

IARNĂ”

Sala de clasă 17 dec 2008 Inst. Agrigoroaie A.

Înv. Manole O.

5.

„ZIUA BUNICILOR”

Holul şcolii

Săli de clasă

17 dec 2008 Inst. Vartolomei L.

Inst. Movileanu L

Înv. Fărtăiş D.

Inst. Muntean A.

Inst. Guriţă Oana

6.

„ TÂRGUL DE JUCĂRII”

Holul şcolii

Sala de clasă

18 dec 2008


Inst. Atitienei T.

Înv. Fărtăiş D.

7. „CARNAVALUL PERSONAJELOR

DIN BASME”

Sala de clasa 18 dec 2008

Inst. Atitienei T.

Înv. Florescu E.

8.

„DĂRUIM DIN SUFLET”

Centrul Social de

Zi “Sfânta

Vineri”

18 dec 2008


Inst. Atitienei T.

Înv. Fărtăiş D.

9. „SĂ ÎNTÂMPINĂM CRĂCIUNUL” Sala de clasa 19 dec 2008

Inst. Mazilu M.

Înv. Bodnar E.

10.

„SCOALĂ, GAZDĂ BUNĂ!”

GPP 1

GPN 5

19 dec 2008

Inst. Vartolomei L.

Inst. Movileanu L

Înv. Fărtăiş D.


3

Rezultate:

Elevii din clasele primare au fost interesaţi de acţiunile derulate prin proiect. Ei

au învăţat că de la vârste foarte fragede pot participa efectiv la găsirea unor soluţii

corespunzătoare particularităţilor lor de vârstă şi individuale. Au învăţat că pot

dărui şi din suflet, nu doar din buzunar. Rezultatele acestui proiect s-au concretizat

atât material, dar mai ales în progresele înregistrate în planul formării personalităţii

elevilor sub diferite aspecte, cel mai important fiind acela al dezvoltării unui

comportament social, ancorat în realitate.

Prin intermediul proiectului a fost stimulat comportamentul participativ al

elevilor, capacitatea lor de a se angaja in acţiuni, de a interacţiona la nivelul

grupurilor, având posibilitatea să-şi valorifice propriile cunoştinţe, să-şi manifeste

dorinţa de comunicare,să-şi dezvolte imaginaţia, creativitatea artistică,

disponibilitatea în plan afectiv şi social.

În derularea proiectului s-a reuşit şi implicarea păriţilor , a reprezentanţilor unor

instituţii sociale şi culturale, toate acestea contribuind la armonizarea educaţiei de

tip formal, nonformal şi informal.

Coordonator , Înv. Fărtăiş Dorina


4

INIMI PENTRU INIMI Luni, 15 decembrie, grupul vocal Teotokos, însoţit de doamnele învăţătoare

Fărtăiş Dorina şi Vartolomei Lăcrămioara, a vizitat Căminul de Bătrâni Suceava.

Majoritatea copiilor nu ştiau de existenţa acestui loc.

Au fost întâmpinaţi cu multă căldură de personal şi de câţiva bătrâni care

s-au putut deplasa în sala de mese. Copiii au colindat, apoi le-au oferit gazdelor

câte o felicitare confecţionată de ei la şcoală şi fructe. A venit apoi rândul celor

imobilizaţi la pat să fie colindaţi. Sora Maria i-a condus prin camere şi le-a spus

copiilor povestea fiecăruia. Au vizitat biserica şi părintele le-a dat câteva sfaturi.

Iată unele impresii ale micuţilor şcolari:

„ A fost aşa de

frumos! Am fost

entuziasmată. Bieţii

bătrâni, nu puteau

să meargă, iar unii

nici să vorbească.

Dar i-am colindat

şi atunci am simţit

o mare bucurie în

suflet. Sper să mai

mergem!”

(Bianca, 8 ani)

„ Pe mine m-au impresionat cei

care erau paralizaţi. Am văzut că şi

aceştia ne zâmbeau. Înseamnă că le-a

plăcut colinda noastră. Le urez tuturor

„Ne-au urat să ni se împlinească

tot ce ne dorim şi au spus că ei iubesc şi

ocrotesc copiii, deoarece în spatele

fiecăruia dintre noi stă ceva frumos. Au

spus că vom ajunge nişte oameni

deosebiţi. De unde ştiu oare?”

(Theodor, 8 ani)

„ Am avut parte de nişte surprize

pe care nu mi le-am închipuit. Aceşti

oameni neputincioşi şi trişti s-au


5

„La mulţi ani!” şi „Sărbători fericite!”

(Andreea, 9 ani)

bucurat tare mult când ne-au văzut şi

cred că au uitat câteva momente de

suferinţa lor. Ne-au privit cu multă

căldură şi unii aveau ochii în lacrimi.”

(Flavius, 8 ani)

„ Aici am întâlnit

oameni extraordinari.

Era un bătrân de 90 de

ani care ne-a spus

rugăciunea „Tatăl

nostru” în trei limbi

străine: franceză,

germană şi latină. Ne-a

arătat şi o fotografie de

când era mic. Acum însă

semăna cu Moş

Crăciun.”

(Andrei, 8 ani)

„Am trăit o zi diferită.

Am văzut oameni care

aveau nevoie de căldura

unei familii. Se simţea în

privirea lor singurătatea.

Aproape că mi-au dat

lacrimile.

M-a impresionat un

bătrân care era tare

bolnav”.

( Ionuţ , 9 ani)

,,Mă întreb care ar fi

fost viaţa lor, dacă nu ar fi

fost acest cămin. Deşi le

lipsesc familiile, bătrânii

au totuşi un acoperiş şi o

au pe Sora Maria. Cred că

prin colindele noastre am

înveselit puţin sufletele

lor”.

( Ana Maria, 8 ani)


6

Asociatia Părinţilor , alături de noi Să ne prezentăm mai întâi Asociaţia Părinţilor a fost înfiinţată anul trecut având ca scop susţinerea şi

promovarea intereselor copiilor şi părinţilor din învăţământul preuniversitar în

relaţiile cu profesorii şi conducerea şcolii şi comunitatea locală.

În această toamnă, părinţii şcolii noastre au beneficiat de un program de cosiliere

,, Meseria de părinte se învaţă” , susţinut de profesor consilier Lilioara Gherasim

de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Suceava. Acest program fost

parcurs şi finalizat de 14 părinţi din clasele I-IV.

Un eveniment deosebit a avut loc marţi 16 decembrie 2008 într-un cadru festiv

organizat de Asociatia Părinţilor Pro Educaţie de la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 8

Suceava. A participat d-na director Carmen Sima alături de părinţi , elevi şi cadre

didactice. Scopul acestei acţiuni a fost acordarea de burse de merit semestriale

pentru copiii cu rezultate deosebite la învăţătură dar şi un comportament model.

Încărcaţi de emoţie, elevii şi părinţii au fost surprinşi în mod plăcut de acest

moment. Este al doilea an când Asociaţia noastră apreciază eforturile copiilor,

valoarea lor şi chiar îi stimulează din fondurile obţinute din donaţii sau cotizaţii.

Au primit burse de merit în valoare de 100 lei următorii elevi:


7

* Ciornei Iulian

* Strugariu Georgiana

* Ciobanu Diana

* Teodorescu Rareş

* Gafencu Cosmin

* Revnic Andreea

* Ostafe Vlad

* Ivaniuc Alexandru

* Bădrăgan Ionuţ

* Cristurean Ecaterina

* Stroi Alin

* Milici Martha

* Viziteu Jessyca

* Mândrescu Ramona

* Ungurean Dorin

* Lungu Ana Maria

* Hladiuc Raluca

* Sârbul Cătălina.

Pentru unii dintre ei , aceste premii au fost reale bucurii. Cu lacrimi în ochi

părinţii încercau să mulţumească şi să-şi exprime recunoştinţa faţă de

învăţătoarele şi profesorii din această şcoală.

Preşedintele Asociatiei, inst. Vartolomei Lăcrămioara i-a felicitat pe elevi dar şi

pe părinţii lor, urându-le succes în continuare şi Crăciun fericit.

,,Părinţi valoroşi, copii pe măsură !”


8

AM PLECAT SĂ COLINDĂM

Grupul vocal TEOTOKOS s-a deplasat în data de 16 decembrie 2008 la

Muzeul de Istorie. Dorinţa noastră era să îi bucurăm pe aceşti oameni care ne

veghează valorile culturale.

Uimiţi de decoruri şi

grozav de

emoţionaţi, reuşim

totuşi să colindăm!

Uimiţi de decoruri şi

grozav de

emoţionaţi, reuşim

totuşi să colindăm!


9

Gazdele noastre

au avut şi ele o

surpriză pentru

noi.

După ce ne-au

umplut buzunarele

de dulciuri, ne-au

însoţit prin muzeu şi

ne-au ajutat să aflăm

o mulţime de lucruri

noi.


10

MAGIA SARBĂTORILOR DE IARNĂ

Însufleţiţi de frenezia apropierii sărbătorilor de iarnă, elevii clasei a II-a C

îndrumaţi de inst. Agrigoroaie Anca si Manole Olimpia, de la Şcoala Generală Nr.

8 au muncit sârguincioşi pentru a-l aştepta cum se cuvine pe Moş Crăciun.

Au împodobit cu ghirlande, steluţe şi alte decoraţiuni, toate făcute cu mânuţele lor

dibace un minunat brădut.

La activitate au fost invitaţi părinţii elevilor, şi pentru o zi copii au devenit părinţi

şi părinţii copii.

S-a discutat despre locul de unde vine Moş Crăciun, despre legenda Moşului,

despre cadouri, pentru ca în finalul discuţiilor să se ajungă la concluzia.

Putem dărui indiferent de vârstă cele mai preţioase lucruri, zâmbete şi bucurie.

Le-am citit poveşti cu elfi, acele fiinţe fabuloase aparţinând mitologiei nordice

despre care se spune că pregătesc jucăriile pe care le aduce Moş Crăciun copiilor, iar

acest lucru ne-a inspirat în realizarea de către fiecare grup părinte-copil a câte unui

elf.

Când totul a fost gata, au compus Moşului o scrisoare …

….şi am organizat o serbare unde părinţii au fost invitaţi să asculte colinde.

Pentru că am fost cuminţi şi harnici, Moş Crăciun a venit cu daruri .


11

ZIUA BUNICILOR

Dacă ai bătrâni ascultă-i, ajută-i şi nu-i supăra!

Ideea de a realiza o zi a bunicilor, care va intra în tradiţia şcolii noastre pe viitor,

a plecat de la faptul că cei mai mulţi copii vin la şcoală însoţiţi de bunici, unii

copii sunt rămaşi în grija bunicilor, mulţi din ei preluând responsabilităţile

părinţilor. Când s-a făcut aceasta propunere copiilor, ei au primit cu multă bucurie

şi entuziasm ideea de a invita bunicii la o zi specială a lor şi de a le mulţumi .

Înţelepciunea bunicilor,experienţa lor de viaţă sunt nepreţuite.Bunicii oferă

familiei dragostea lor, bunăvoinţă, sprijin şi asteaptă foarte puţin, un gest, o vorbă

tandră, puţină protecţie.

Pentru bunici o mică atenţie înseamnă enorm.Aceste gesturi frumoase le

înseninează chipul şi le prelungesc viaţa.

Ne-am adunat în

jurul bradului

pentru a ne

colinda bunicii.

Apoi i-am servit

cu bunătăţi aduse

de noi


12

I-am invitat apoi în clase pentru a le citi

povestea „Cordonul bunicii”, a le

înmâna câte o diplomă şi a le mulţumi

pentru tot ceea ce fac pentru noi.

Cordonul bunicii poveste pentru copiii necăjiţi şi părinţii lor

- Bunico, spune-mi o poveste, te rog…

- O poveste? Dar nu ţi-am mai spus de un an de zile. Doar acum ştii să citeşti

singură, iubita mea, spuse bunica. Ce, ai terminat şi cartea primită de Sfântul

Nicolae?

- Nu, bunico, dar îmi plac mai mult poveştile spuse de tine. De când am învăţat

să citesc mama m-a rugat să te las în pace, să nu te obosesc, să citesc singură. Dar

îmi e dor de o poveste spusă de tine…

- Bine, spuse bunica. Vino aici, lângă fotoliu. O să îţi spun o poveste mai tristă…

- Cum e „Fetiţa cu chibriturile”? Nu-i nimic, îmi place şi aşa.

- Da, cum e „Fetiţa cu chibriturile”… Doar că pe asta n-a scris-o Andersen. N-a

scris-o nimeni…

- „A fost odată…”

- „ ca niciodată”, completă nepoţica.

- „Odată, acum vreo şaizeci de ani, o fetiţă săracă şi necăjită. O chema Irina…”

- Ca pe tine, bunico?

- Da, ca pe mine. Să zicem…

„Mama ei murise când era mică, iar tatăl ei plecase de acasă şi îşi făcuse o altă

familie. Cu altă soţie, alţi copii. Iar Irina fusese crescută de bunicii ei, de părinţii

mamei ei. Avusese o copilărie plină de lipsuri, dar, cu toate astea, o copilărie

frumoasă. Pentru că bunicii ei erau oameni credincioşi, oameni buni la suflet, şi

aveau grijă ca puţinul pe care îl aveau să îl folosească cu recunoştinţă.

Cele mai frumoase momente în casa lor erau de Paşti şi de Crăciun. Mergeau cu

toţii la biserică… Iar Irina primea de fiecare dată haine noi. Ca semn al faptului că

înnoirea hainelor trebuie să fie însoţită de o înnoire sufletească. Ce să spunem?

Avea Irina prieteni şi colegi de şcoală ai căror părinţi erau bogaţi, dar nici unul din

ei nu era aşa de fericit ca ea, nici de Paşti, nici de Crăciun. Sărbătoarea Paştilor o

ducea cu gândul la Învierea morţilor, şi se gândea că, dacă va duce o viaţă curată,

va trăi în veşnicie împreună cu mama ei. De Crăciun se gândea că Hristos, Fiul lui

Dumnezeu, a venit în această lume plină de răutate şi de egoism ca să ne înveţe să

ne iubim, să ne înveţe că iubirea e cel mai important lucru din lume…


13

Irinei îi plăcea să vorbească mult despre lucrurile acestea cu prietena ei

Alexandra, fata preotului de la biserică. Dar cu ceilalţi prieteni nu putea vorbi

despre asta. O considerau prea preocupată de Biserică, de Dumnezeu…

Într-un an, cu două zile înainte de Crăciun, Alexandra o întrebă pe Irina:

- Auzi, dar tu nu ai altă haină groasă? Că o să vină zăpada… Şi pe asta o porţi de

când a început frigul. O să vorbesc cu mama mea şi ţi-o dau pe a mea, că am două,

spuse Alexandra.

- Nu, nu e nevoie. Mâine bunicul ia pensia şi primul lucru după ce vin de la

şcoală e să mergem să îmi ia o haină nouă. Aşa facem în fiecare an. Azi am fost cu

bunica, am căutat prin magazine şi am găsit ceva şi frumos şi ieftin.

- Cum ştii… Oricum, abia aştept să te văd cu haina nouă.

A doua zi, însă, când veni acasă de la şcoală - începea vacanţa - , Irina găsi un

bilet în uşă. «Aşteaptă-mă în faţa blocului. O să vin repede. Bunica…»

«Oare s-a dus să îmi cumpere haina fără mine? Da, asta cred că s-a întâmplat…»,

zise Irina în gândul ei. Coborî în faţa blocului şi se aşeză pe o bancă. Îşi scoase

cărţile de şcoală din ghiozdan şi începu să citească ceva… După o oră, apăru şi

bunica. Tristă, cu ochii în lacrimi.

Irina îi sări în braţe:

- Ce s-a întâmplat? Unde e bunicul?

- Unde să fie? La spital. I s-a făcut rău după ce a luat pensia. A venit salvarea şi

l-a dus la spital.

- Vreau să mă duc să îl văd.

- O să mergem diseară. Că mâine o să îl opereze şi vrea să te vadă înainte de

operaţie…

- O să mergem şi o să îi cânt colinde. Da, o să îi cânt bunicului, să se bucure.

Irina uitase de hăinuţa cea nouă. Se gândea doar la bunicul ei. Şi, când bunica i-a

spus că hăinuţa cea nouă va veni mai târziu, că banii trebuiau daţi doctorului pentru

operaţie, Irina nu a spus nimic. Cel mai important pentru ea era să i se întoarcă

bunicul acasă…

Şi seara s-au dus la spital. Bunica a vorbit cu o asistentă şi Irinei i-au dat voie să

cânte. A cântat frumos de tot. Vocea ei curată răsuna pe tot etajul. S-au strâns nu

numai bolnavii de la alte camere, s-au strâns şi asistentele. A venit chiar şi un

doctor, doctorul care urma să îl opereze pe bunicul Irinei. Toţi au fost impresionaţi.

Când Irina a terminat de cântat, s-a mirat văzând atâţia bolnavi adunaţi în faţa

salonului. Când a ajuns cu bunica acasă, i-a pus tot felul de întrebări despre

boală…

Dar bunica nu avea stare să vorbească cu Irina. Aştepta să o culce pe fată, ca să

înceapă rugăciunile pentru sănătatea bunicului. S-au rugat puţin amândouă, cum

făceau în fiecare seară când era şi bunicul acasă. Apoi Irina s-a dus în camera ei.

Însă nu putea să doarmă. Stătea în pat şi se frământa. Ba se gândea la bunicul ei, ba

se gândea la haina pe care nu mai avea cum să o primească. Şi haina veche îi era

cam mică… şi nu prea ţinea de cald. Dar în minte îi tot veneau bolnavii care se

adunaseră în faţa salonului.


14

- Ce bine că sunt sănătoasă… îşi spuse. Eu mâine nu voi primi nici un cadou de

la bunici, dar, totuşi, ce bine că Dumnezeu mă ţine sănătoasă. Sunt atâţia bolnavi…

Şi atâţia copii bolnavi. Ce-mi dă mie Dumnezeu cadou? Îmi dă sănătate. Un cadou

fără fundiţe, fără panglici, dar un cadou frumos…

Irina adormi. După o oră de rugăciune, se culcă şi bunica… La miezul nopţii

însă, Irina se sculă brusc. Visase ceva frumos. Aprinse lumina în cameră şi începu

să cotrobăie prin lada cu jucării. Găsi o pungă cu multe panglici, pe care bunica ei,

care fusese croitoreasă, nu le mai folosea. Intră tiptil-tiptil în camera bunicii şi îi

lăsă o fundă mare, roşie, cam şifonată, pe plapumă. Apoi mai făcu ea ceva treabă

cu celelalte panglici şi se culcă.

Dimineaţa, bunica se trezi devreme. Era frământată… Văzu panglica pe plapumă,

dar nu înţelese ce caută acolo. Că nu era legată de nici un dar. Şi… de unde dar?

Irina nu avea bani de daruri. Bunica se sculă şi merse în camera fetiţei. O găsi pe

Irina dormind, ţinând strâns în braţe icoana cu Hristos, care stătea de obicei la

capul patului, pe perete.

Irina avea în jurul gleznelor câte o panglică. La fel în jurul mâinilor, în jurul

mijlocului, în jurul gâtului.

Bunica înţelese tot. Şi începu să lăcrimeze. Funda roşie de pe plapumă era un

semn că bunica era un cadou pentru Irina. Atât de mult îşi iubea Irina bunica, încât

o considera un cadou de la Dumnezeu. Ce era cu panglicile de la mâini şi de la

picioare? Era o dovadă că Irina înţelesese că Dumnezeu poartă grijă de sănătatea

ei. Şi într-o vreme frumoasă de iarnă, când prima zăpadă se aşternuse pe străzi,

când atâţia copii zăceau prin spitale, suferind de tot felul de boli, Irina era

sănătoasă. Şi se bucura că Dumnezeu i-a făcut acest dar. Se bucura de sănătatea pe

care i-o dăruise Dumnezeu. Şi nu mulţi copii au fost la fel de bucuroşi ca Irina anul

acela…

- Şi bunicul ei s-a făcut bine?, întrebă nepoţica.

- Da, operaţia a reuşit. Mai mult încă. Doctorul, care fusese fascinat de colindele

cântate de Irina, nu a vrut să primească nici un ban pentru operaţie şi Irina a primit

hăinuţa pe care şi-o dorea. Era o hăinuţă specială, udată cu lacrimi. Irina a rugat-o

pe bunică să îi coasă pe cordonul de la hăinuţa cea nouă panglica pe care şi-o

legase în noaptea de Crăciun în jurul mijlocului. Ca să nu uite că şi hăinuţa era un

dar de la Dumnezeu…

- Mi-a plăcut povestea, deşi începutul a fost prea trist, zise nepoţica.

- Şi mie mi-a plăcut, zise bunica. Şi apoi, spuse în şoaptă, ca să nu fie auzită de

fetiţă: „Cordonul acela îl mai păstrez şi astăzi…”


15


16

Obiectiv Vocea Sucevei, 19 decembrie 2008


17

CARNAVALUL PERSONAJELOR

DIN BASME PERIOADA: 6- 18 dec 2008

INIŢIATOR: INST.ATITIENEI TATIANA

INV. FLORESCU ELENA

ARGUMENT:

Desfăşurarea acestei activităţi are la bază importanţa activităţilor extracurriculare

şi extraşcolare în dezvoltarea personalităţii copiilor. Ele oferă posibilităţi

suplimentare de îmbogăţire a cunoştinţelor şi de consolidare a convingerilor ,de

exersare a conduitei, de acţiune şi manifestare; stimulează spiritul de iniţiativă şi

conţin o încărcătură afectivă foarte puternică. Trebuie recunoscut faptul că aceste

activităţi vizează toate laturile educaţiei (intelectuală, morală, estetică, fizică) dar şi

noile educaţii, formarea deprinderilor şi abilităţilor necesare întregii vieţi şi

valorizarea talentelor, creativităţii şi imaginaţiei.

Ţinând cont de aceste consecinţe ale activităţii cultural- artistice în educaţia

copiilor, activităţile extracurriculare desfăşurate trebuie să fie bine organizate şi

pregătite, încărcate de emoţie şi capabile să declanşeze în sufletele elevilor

(părinţilor) multiple sentimente afectiv- emoţionale şi estetice.

Carnavalul personajelor din basme se vrea a fi o activitate care să

completeze bagajul de cunoştinţe al elevilor, să ofere prilejul de a emoţiona

profund, să dezvolte creativitatea şi înclinaţia către frumos în realizarea costumelor

şi prezentarea rolului personajului ales.

SCOP: Dezvoltarea personalităţii şcolarilor prin intermediul textelor literare

OBIECTIVE:

Să manifeste interes pentru creaţii literare de genuri diferite

Să analizeze în profunzime însuşirile fiecărui personaj

Să-şi dezvolte creativitatea în realizarea costumelor şi în compunerea

atributelor de rol

Să-şi dezvolte capacităţi de a aprecia frumosul

Să-şi formeze atitudini şi comportamente sociale pozitive

PLANUL DE ACŢIUNE:

Lansarea ofertei: 6-12-2008

Organizarea carnavalului:18-12-2008

RESURSE UMANE:

-elevii participanţi – clasa a IV B

-organizatorii carnavalului: inst.Atitienei Tatiana, înv. Florescu Elena

-echipa de jurizare-evaluare: prof. Mihai Larisa, organizatorii, elev Berariu

Daniel, părinte Constantinescu Elena

-parinţi ai copiilor

RESURSE MATERIALE: autofinanţare


18

RESURSE INFORMATIONALE: cărţi cu poveşti, CD-uri

CONDIŢII DE PARTICIPARE.

Durata carnavalului:3ore

Costumele trebuie să fie originale

Fiecare elev poate să participe cu costum original şi cu replica personajului ales

REZULTATE AŞTEPTATE:

La nivel de atitudini:

-schimbarea atitudinilor elevilor unii faţă de alţii si faţă de modalitaţile de

petrecere a timpului liber împreună

-creşterea gradului de implicare a cadrelor didactice alături de părinţii copiilor în

diversificarea activităţilor desfăşurate cu elevii în timpul liber

La nivel de competenţe:

-capacităţi sporite de comunicare, cooperare şi recreere în colectiv

-copii cu nivel sporit de abilităţi şi deprinderi specifice activităţii propuse

-elevi, cadre didactice şi părinţi, uniţi prin activitatea frumoasă realizată împreună

REZULTATE MATERIALE:

-albume cu imagini foto de la carnaval

-CD cu activităţile desfăşurate

-spaţiu amenajat şi dotat corespunzător activităţilor propuse

-costumele şi materiale realizate de elevi, utilizate pentru pavoazarea claselor şi

realizarea unui mediu şcolar prietenos şi atractiv

MODALITAŢI DE EVALUARE:

-discuţii libere,interviuri

-album cu aspecte din timpul activităţilor -sondaj de opinie OBSERVAŢII:

Elevii au fost implicaţi în organizarea carnavalului. Mai întâi au fost

informaţi asupra datei când se va desfăşura carnavalul, a condiţiilor de participare

şi a regulamentului. Apoi le-am cerut să sugereze diverse personaje care ar putea fi

alese. Costumele vor fi asigurate prin autofinanţare, părinţii lor având un rol foarte

important în alegerea şi confecţionarea lor. De asemenea, fiecare elev şi-a compus

o replică pentru personajul pe care îl reprezintă. Deoarece s-au acordat şi premii,

copiii au propus şi au contribuit cu sume diferite pentru cumpărarea lor.

Comisia de jurizare a apreciat cu obiectivitate modul de prezentare al

rolurilor (costum şi interpretare). Chiar şi personajele negative au primit premii,

dacă au fost bine pregătite şi prezentate. Numărul premiilor nu a coincis cu

numărul participanţilor, dar acesta nu a fost un motiv de schimbare a dispoziţiei de

participare. Toţi copiii au acceptat şi recunoscut valoarea superioară a unora dintre

colegii lor, în pregătirea costumului şi a rolului potrivit.


19

Dominatele activităţii au fost VOIA BUNĂ şi PRIETENIA ADEVARATĂ.

Copiii îşi aşteaptă rândul, emoţionaţi.

Iată-i şi pe fericiţii câştigători!


20

TÂRGUL DE JUCĂRII

Jocul organizat, cu roluri bine stabilite, dar care face legătura dintre

motivaţie şi muncă, îi permite copilului să rămână în lumea lui imaginară, de

poveste, şi, în acelaşi timp, să treacă spre realitatea obiectivă, treptat, pas cu pas.

Prin joc, copilul transformă realitatea, îi descoperă pe ceilalţi, de descoperă pe sine,

şi se dezvăluie celorlaţi, comunicând, colaborând. Lumea jocului îi oferă copilului

motivaţie, satisfacţie, îl ajută să se elibereze şi să împletească, pe negândite, jocul

cu munca.

Motivaţia activităţii a pornit de la necesitatea dezvoltării la şcolarii mici a

trebuie puşi în diverse situaţii de viaţă. Astfel vor fi transmise valorile prieteniei şi

ale omeniei.

Copiii au adus

jucării şi au

pregătit standurile.

Preţurile de 1 leu,

2 lei şi 3 lei au

fost fixate în urma

unei atente analize

a fiecărui produs

în parte.

Produsele se

epuizează imediat ce

apar cumpărătorii.

S-au adunat 235 lei.

Ne jucăm

împreună, facem

diferite scenarii şi

suntem fericiţi!

În scurt timp

vom hotărî

dacă vom

dărui jucăria

cumpărată sau

o vom păstra.


21

DĂRUIM DIN SUFLET

Bucuria de a primi nu ajunge la desăvârşire decât atunci când simţi şi dorinţa de

a da din ceea ce ai. Elevii şcolii noastre au primit un brad superb de la Direcţia

Silvică Suceava. S-au bucurat de acest dar, însă au hotărât să-l dăruiască şi ei la

rândul lor. S-au gândit la vecinii noştri de la Centrul Social „Sfânta Vineri”, copii

de vârsta lor, dar mai puţin norocoşi decât ei.

O „delegaţie” s-a deplasat la faţa locului cu suma de bani adunată la „Târgul

de jucării” şi cu bradul pentru a-i întâlni pe copiii de acolo şi a le oferi cadourile.

Copiii le-au mulţumit sincer tuturor celor care au dăruit din suflet contribuind la

acest gest umanitar şi le-au urat tuturor:„Sărbatori fericite, linişte în suflete

speranţă în mai bine şi un an cel puţin la fel de bun!”


22

SĂ ÎNTÂMPINĂM CRĂCIUNUL!

Se spune despre Sărbătorile de iarna că sunt perioada din an în care fiecare

persoană trebuie să fie mai bună cu ea însăşi, cu cei apropiaţi sau cu semenii aflaţi

la nevoie. Bucuria sufletească pe care ne-o aduce naşterea Mântuitorului, puterea

de a ierta, de a fi mai buni, de a-i ajuta şi înţelege pe cei din jur, sunt trăiri nobile

vii în această perioadă.

Chiar şi cei săraci şi plini de greutăţi nu rămân nemângâiaţi de undele bucuriilor

Crăciunului, pentru că oricât de egoistă şi nepăsătoare ar fi inima omului de azi

faţă de lipsurile altora, în aceste sărbători se găsesc ,, oameni sufletişti” care se

gândesc şi la cei săraci. Dacă dai dovadă de bunatate, credinţă şi omenie bucuria ta

va fi mai mare şi sărbătoarea ta va fi plăcută. Numai aşa vei simţi binefacerile

Crăciunului.

În săptămâna 15-19 decembrie 2008 elevii clasei I C Step by Step , împreună cu

doamnele învăţătoare Bodnar Ecaterina şi Mazilu Mirela, au desfăşurat o serie de

activităţi ,,sub semnul omeniei”.

Astfel, am prelucrat două povestioare cu tâlc,”Dar din dar” şi ”Omul milostiv”,

am vizionat prezentări powerpoint “Mulţumire”, “Nisip şi piatră”, “Gânduri pentru

prieteni” şi am purtat discuţii despre ce înseamnă să fii un bun creştin, despre

omenie şi nu în ultimul rând despre prietenie.

La sfârşitul săptămânii elevii au participat la o tombolă organizată de colegii lor

mai mari, cu scopul de a strânge fonduri pentru biserică, de unde au cumpărat

jucării pentru a le oferi copiilor mai puţin norocoşi.

Revenind în sala de clasă, fiecare elev ne-a împărtăşit cui îi va oferi jucăria.


23

Apoi ne-am amintit despre tot ce am discutat pe parcursul întregii săptămâni,

iar elevii au realizat câte un desen în care să prezinte cum au făcut ei milostenie în

această perioadă.

În ora de abilităţi practice au realizat un Moş Crăciun pe care, împreună cu

jucăria cumpărată, îl vor dărui unui copil nevoiaş.

Sărbătoarea Crăciunului este a tuturor.Oferind din puţinul pe care-l au,

bobocii noştri au simţit magia Crăciunului .


24

Dar din dar Întors seara târziu de la un târg de departe, de unde adusese, între altele, şi un coş cu o minunăţie de

piersici, un ţăran îşi puse în gând să-i încerce pe cei patru feciori ai săi. Chemându-i la el în dimineaţa

următoare, le arătă coşul şi-i lăsă mai întâi să se minuneze de frumuseţea acelor fructe, cum nu prea

creşteau prin partea locului, apoi dărui fiecăruia câte o piersică, lăsându-i să-şi vadă de ale lor. Pe la

apusul soarelui, întorcându-se de pe unde fusese cu treburi, îi chemă pe toţi patru în tindă şi prinse a-i

iscodi:

- Ia zi, tu ce-ai făcut cu piersica ta ? - l-a întrebat întâi pe cel mai mare.

- M-am grăbit de-am mâncat-o, tătucă, şi-ţi multumesc, că tare a fost bună! Dar ştii ce m-am gândit?

Dacă aş lua sâmburele şi l-aş îngropa cu grijă în spatele casei, udând locul, oare nu s-o prinde şi-n

pământul nostru aşa minunăţie de piersic? Şi m-am şi pus pe treabă...

- Bine ai făcut, băiatul tatii! Se vede tu o să ajungi un bun gospodar. Dar tu ce-ai făcut cu piersica ta? -

îi zise celui de-al doilea.

- Păi, am mâncat-o... A fost aşa de dulce, de fragedă şi de parfumată...

- Ai mâncat-o şi gata?

- Ba, după ce-am aruncat sâmburele şi m-am lins pe degete, i-am mai cerut maichii una, că prea a fost

bună...

- Fiule, fiule, ai grijă şi păzeşte-te de lăcomie, că lacomul mai mult păgubeşte şi leneşul mai mult

aleargă! - îl dojeni tatăl cu întristare. Dar ţie ţi-a plăcut piersica, a fost bună? - l-a iscodit ţăranul şi pe cel

de-al treilea fecior.

- Nu ştiu... - zise acesta, ridicând cam stânjenit din umeri

- Cum nu ştii?! Da' ce-ai făcut cu ea?

- Păi... am vândut-o. M-am dus cu ea în drum şi am dat-o bine, cu zece bani...

- Ehei, fiule, se vede că tu o sa ajungi mare negustor. Bagă însă de seamă, că nu toate sunt de vânzare în

viaţă, mai ales ceea ce ai primit de la părinţi!

În cele din urmă, ţăranul îl întrebă şi pe cel mai mic:

- Dar ţie, Prâsleo, ţi-a plăcut piersica?

- Nici eu nu ştiu, tătucă...

- Cum, şi tu ai vândut-o, bată-te să te bată?!

- Nu, tătucă, n-am vândut-o. Eu m-am dus pe la prietenul meu de peste drum, care-i tare bolnav, şi i-am

dat-o lui, să aibă şi el o bucurie, că poate se mai înzdrăveneşte puţin... Cu lacrimi în ochi, tatăl îşi luă

copilaşul pe genunchi şi-i spuse, sărutându-l pe creştet:

- Nu ştiu ce te vei face tu în viaţă, dar se vede treaba că vei fi un bun creştin, iar asta preţuieşte mai mult

decât toate!

Omul milostiv

Într-o şcoală de la ţară, la ora de religie, un copil l-a întrebat pe preot, care le vorbea despre milă, ca

despre prima virtute pe care trebuie să o avem neapărat ca să ne mântuim:

- Părinte, dar eu, care sunt sărac şi nu am ce dărui, cum sa fac eu milostenie ? Daca aş avea şi eu mai

mulţi bani, aş da cu dragă inima, dar aşa ...

- Fiule, nu asta înseamnă milă. Uite, de exemplu, ieri dimineaţă, plecând cu treburi, am văzut-o peste

drum pe mama ta, ieşind din curte şi ajutând până acasă o bătrâna, ce se ostenea cu o legătură de lemne.

Mai târziu, am zărit-o iarăşi îndrumând un călător ce se rătăcise şi, chiar dacă nu l-a putut ospata, un sfat

bun şi o cană cu apa rece s-au găsit şi pentru el. Când vecina de alături a plecat în târg cu treburi, i-a lăsat

în grijă copilul cel mic. Spre seară, când doi săteni se certau în drum, a ieşit şi, cu vorbe frumoase, i-a

împăcat. Vezi tu, acum, ce este mila ? Chiar dacă nu ai bani să dai şi celorlalti, nimic nu te impiedică să-i

ajuţi cu atât cât poţi. Nu trebuie să dai din buzunar, ci din suflet.

"Cu un bănuţ dăruit, poţi cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu

este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuţ, atunci dă un pahar cu apă rece!


25

SCOALĂ, GAZDĂ BUNĂ! În vizită la Grădinita cu Program Normal Nr.5 şi Căminul cu Program Prelungit Gulliver1


26

CADRELE DIDACTICE CARE AU COORDONAT ACTIVITĂŢI ÎN CADRUL

PROIECTULUI

« SĂPTĂMÂNA OMENIEI » Înv. Fărtăiş Dorina* Inst. Vartolomei Lăcrămioara* Inst. MovileanuLenuţa

Inst. Agrigoroaie Anca* Înv. Manole Olimpia * Inst. Atitienei Tatiana

Inst. Muntean Adriana* Inst. Guriţă Oana* Inst. Mazilu Mirela

Înv. Bodnar Ecaterina * Prof. Rangu Magdalena

Coordonatori: Director Prof. Carmen Sima

Înv. Fărtăiş Dorina

Mulţumim tuturor elevilor care au participat la aceste acţiuni şi

partenerilor noştri

COLECTIVUL DE REDACŢIE

* Înv. Fărtăiş Dorina *Inst. Atitienei Tatiana * Inst. Mazilu Mirela

Inst. Vartolomei Lăcrămioara * Inst. Agrigoroaie Anca*

*Inst. Airinei Greta-consilier educativ

Dec.2008- Ian. 2009

-viii nr.8 suceava sĂptĂ mÂna omenieiscoala8suceava.ro/imagini/saptamana omeniei/revista sapt....

Documents