0 aspirina paracetamolul

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni

Titlul programului: Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor UmaneTitlul proiectului: Privim către viitor - Formarea profesională a cadrelor didactice pentru utilizarea resurselor informatice moderne în predarea eficientă a chimiei (e-CHIMIE)Număr de identificare contract: POSDRU/87/1.3/S/61839Beneficiar: Universitatea ‘Politehnica’ din BucureştiConţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Formarea profesională a cadrelor didactice pentru utilizarea resurselor informatice moderne în predarea

eficientă a chimiei

http://e-chimie.upb.ro



Medicamente antiinflamatorii- Aspirina, Paracetamolul

Cursant Buican Mariana



1. INTRODUCERE

2. Formula chimica a aspirinei

3. Fabricarea industrială a aspirinei

4.Identificarea acidului salicilic

5. Caracterul acid al acidului salicilic

6. Hidroliza acidului acetilsalicilic

7.Sinteza paracetamolului

Cuprins



• Formula chimica a aspirinei

• Aspirina este un hidroxiacid corboxilic.



Hidroxiacizii sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte:-COOH si –OH

Acidul salicilic este preparat chimic pe bază de fenol, în formă de cristale albe, întrebuinţat în medicină, în industria coloranţiilor şi al conservelor alimentare.



• Acidul acetil salicilic este folosit ca medicament sub denumirea de aspirină.



Fabricarea industrială a aspirineiSinteza acidului salicilic. Industrial, prima etapă în sinteza aspirinei este obţinerea acidului salicilic prin procedeul Kolbe-Schmitt care are la bază reacţia de carboxilare dintre ionii fenolat. C6H5-O- şi dioxid de carbon, CO2



Identificarea acidului salicilic

• Acidul acetilsalicilic se identifică folosind ca reactiv o soluţie de FeCl3. În mediul acid se obţine o coloraţie rosu-violetă.



Caracterul acid al acidului salicilic• Acidul salicilic este o substanţă cristalină

foarte solubilă în apă. Solubilitatea se datorează legăturilor de hidrogen care se pot stabili între grupele carboxil şi hidroxil ale moleculelor de acid salicilic în moleculele de apă.

• Acidul salicilic dizolvat reactionează cu apa, stabilindu-se un echilibru cu schimb de protoni:



• Soluţia apoasă de acid salicilic este acidă (are pH< 7) deoarece, aşa cum se vede din echilibrul, ea conţine o concentraţie de ioni hidroniu, H3O+

mai mare decât cea provenită numai din ionizarea apei.

• Acidul salicilic este un acid slab mai puternic decât acidul benzoic şi decât acidul hidroxibenzoic.



• Datorită caracterului acid, acidul salicilic reacţionează cu soluţii apoase de bază. Din reacţie rezultă săruri care se numesc salicilaţi.

Salicilaţii sunt substanţe ionice, uşor solubile în apă. Acidul salicilic şi salicilatul de sodiu se folosesc drept conservanţi în îndustria alimentară.



Reacţii de esterificare ale acidului salicilic

Acidul salicilic poate participa la reacţii de esterificare, cu ambele grupe funcţionale, în funcţie de reactivii chimici şi de condiţiile de lucru:-în reacţii cu alcooli, în mediul acid, se esterifică grupa carboxil şi se obţine un hidroxiester- în reacţii cu derivaţii funcţionali ai acizilor carboxilici se esterifică grupa hidroxil şi se obţine un compus cu funcţiuni mixte carboxil –COOH şi ester



Hidroliza acidului acetilsalicilic• Reacţia de esterificare este o reacţie de

condensare. Reacţia inversă esterificări este reacţia de hidroliză.

• Prin hidroliza acidului acetilsalicilic se obţin acidul salicilic şi acidul acetic:



• Sinteza aspirinei prin esterificarea acidului acetilsalicilic cu anhidridă acetică, în prezentă de acid sulfuric concentrat:



• În organism, are loc hidroliza enzimatică a aspirinei. Procesul are loc sub acţiunia unei enzime.



PARACETAMOLUL



Captura lectii

digitalizate



Bibliografie1. Suport de curs Proiect POSDRU 61839

2. Lectiile digitizate din platforma AeL create in cadrul Proiectului

3.http://www.scritube.com

4. www.didactic.ro

5.C. D. Neniţescu,Chimie Organică vol I-II, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1980

6.Chimia Organică, James B. Hendrickscen, Donald J.Cream, George S. Hammond, Editura ştiinţifică şi enciclopedică Bucureşti 1976

7.Manual Chimie clasa a XI-a, Luminiţa Vlădescu, Irinel Adriana Badea, Luminiţa Irinel Doicin, Editura ART

0 aspirina paracetamolul

Documents