Cteva exerciii i jocuri folosite pentru dezvoltarea pronuniei corecte, educarea sunetelor n vorbire la precolari

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA

GRADINITA CU P.N SI P.P. IULIA HASDEU, CAMPINA

Apropierea datei de 1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei, aduce din nou, in prim plan, nevoia de a trezi in fiecare dintre noi, mandria de a fi cetateni ai acestei tari si cunoasterea identitatii nationale de catre cei mai mici cetateni ai Romaniei.

24.11.2011

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA

TEMA ACTIVITATII:

LA MULTI ANI, ROMANIA, TARA MEA!

NIVELUL II ( grupa mare ALBINUTELOR)

TEMA ANUALA: Cum este/a fost si va fi aici pe PAMANT?

TEMA ACTIVITATII INTEGRATE: Sunt mandru ca sunt roman!

TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidare de cunostinte si deprinderi

CATEGORII DE ACTIVITATI:

ADP:- Rutine: Prezenta; Calendarul naturii

-I.D.: Sunt roman!;

-Tranzitii: poezii ritmate.

ALA 1: - Biblioteca: Citim din enciclopedii

-Arta: Coloram imagini cu steagul Romaniei-Constructii: Tara mea, RomaniaADE: Sunt mandru ca sunt roman! (DS, DLC)

-Joc didactic

-Harta Romaniei colaj (DOS)

ALA 2: Cu colegii la joaca euritmie pe o melodie preferata de copii (cu steguletele primite in cadrul activitatii).

SCOPUL ACTIVITATII: Verificarea si sistematizarea cunostintelor copiilor despre Ziua Nationala a Romaniei; favorizarea unui climat care sa permita desfasurarea simultana a mai multor activitati.

OBIECTIVE OPERATIONALE

Sa inteleaga semnificatia zilei de 1 Decembrie;

Sa aprecieze piesele costumului popular;

Sa raporteze numarul la cantitate si cantitatea la numar;

Sa selecteze obiecte dupa culoare, forma;

Sa stabileasca vecinii unui numar;

Sa redea cursiv si expresiv poezia si sa interpreteze imnul;

Sa colaboreze in cadrul grupului pentru realizarea si finalizarea lucrarilor;

Sa utilizeze tehnicile de lipire, actionand conform cerintelor;

Sa raspunda in propozitii si sa utilizeze un limbaj potrivit fiecarui domeniu.

STRATEGII DIDACTICEMetode si procedee: conversatia, demonstratia, jocul, explicatia, exercitiul, turul galerie, observatia.

Mijloace didactice: planse, carti, aparatura video, reviste, enciclopedii, harta Romaniei, hartie glasata, lipici, cifre, betisoare, stegulete, o fetita imbracata in costum popular.

Elemente de joc: intrecerea, aplauzele, surpriza, ghicirea, inchiderea si deschiderea ochilor, miscarea.

FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupuri.

DURATA: o zi

BIBLIOGRAFIE:

Antologie de proiecte tematice pentru activitati integrate Ed. Diana 2009

Revista Invatamantul prescolar 1-2/2011

Curriculum pentru invatamantul prescolar, MECI 2008.

SCENARIUL DIDACTIC

Activitatea debuteaza cu Intalnirea de dimineata in care copiii au posibilitatea de a-si impartasi ideile, de a-si manifesta starea de spirit, de buna dispozitie. Salutul porneste de la educatoare si este continuat de toti copiii grupei cu o formula specifica: - Buna dimineata, romani si romancute!

Prezenta : Dupa ce ne-am adunat

Si frumos ne-am salutat

Colegii ne-am intalnit;

Cine oare n-a venit?

Calendarul naturii: Se lucreaza pe panou:

-In ce anotimp suntem?

-Ce zi a saptamanii este astazi?

-Ce zi a fost ieri?

-Ce zi va fi maine?

-Cum este vremea?

Impartasirea cu ceilalti: Educatoarea le va reaminti copiilor tema studiata cu o zi inainte, despre ce zi importanta se apropie.

Vor canta imnul tarii.

Noutatea zilei este data de faptul ca vor primi vizita unei fetite imbracata in costum popular

Se prezinta centrele deschise si sarcinile ce urmeaza a fi realizate:

-Biblioteca : Citim din enciclopedii

-Constructii Tara mea, Romania

-Arta: Coloram imagini cu steagul Romaniei

TRANZITIE:

Dar sa incepem lucrul

Si s-avem mult spor,

Azi lucreaza fiecare

Cu ce are la sector.

Copiii lucreaza la centre si in functie de cum lucreaza primesc stegulete. Se vor analiza lucrarile realizate la fiecare centru.

Rutine: Sunt harnic si ordonat

Educatoarea le va spune copiilor ca cei ce vor raspunde corect la intrebarile din plicuri vor castiga cat mai multe stegulete. Se va anunta titlul jocului, regulile, explicandu-se si demonstrandu-se jocul. Copiii vor executa jocul didactic. Grupa va fi impartita in trei echipe: rosie, galbena si albastra. Echipa castigatoare va fi desemnata cea care va strange cele mai multe stegulete.

In continuare, copiii vor rupe hartie glasata si o vor lipi in trei culori pentru a obtine Harta Romaniei.

In incheierea activitatii, copiii vor dansa pe o melodie preferata Cu colegii la joaca cu steguletele primite in timpul lectiei.

Metodele utilizate pe parcursul desfasurarii activitatilor vor da posibilitatea fiecarui copil sa se manifese, sa actioneze, sa interactioneze cu ceilalti copii, sa adreseze intrebari si sa afle raspunsuri.

DESFASURAREA ACTIVITATII

EVENIMENTUL DIDACTICCONTINUTUL STIINTIFICSTRATEGII

DIDACTICEEVALUARE

1. MOMENT

ORGANIZATORICAsigurarea unui climat educational favorabil necesar bunei desfasurari a activitatii:

-Aerisirea salii de grupa;

- Aranjarea mobilierului pe trei centre de lucru;

- Pregatirea materialului demonstrativ si distributiv;

- Intrarea copiilor si aranjarea scaunelelor.Observarea comportamentului non-verbal.

2. CAPTAREA ATENTIEISe va realiza prin vizita unei fetite imbracata in portul popular din zona noastra (Muntenia). Fetita va numi partile componente ale costumului popular.

ConversatiaStimularea interesului pentru activitate

3. ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIVELOREducatoarea le prezinta copiilor tema activitatii integrate: Sunt mandru ca sunt roman!, un joc-concurs. Va prezenta intr-o maniera accesibila scopul si obiectivele acesteia.Conversatia, ExplicatiaObservarea comportamentului verbal si nonverbal

4. REACTUALIZAREA CUNOSTINTELORAdresez copiilor intrebari legate de tema saptamanii. Vor privi centrul tematic acolo unde sunt asezate steagul, stema, harta Romaniei.

-Ce sarbatorim la 1 Decembrie?

- Cum se numeste tara noastra?

- Care este limba oficiala?

- Care este capitala?

- Ce culori are steagul Romaniei?

- Care este imnul tarii?ConversatiaAprecierea verbala

5. PREZENTAREA SI DIRIJAREA CONTINUTULUICopiii se indreapta spre centrele deschise primind explicatii pentru fiecare centru in parte.

La Arta vor colora stegulete.

La Biblioteca vor citi imagini despre tara noastra (steag, stema, harta, imagini din orase, cartier, relief, costume nationale, etc., la alegere).

La Constructii vor construi Tara mea, Romania.

Dupa ce toti copiii au trecut pe la fiecare centru de interes isi vor strange lucrarile pentru a le expune

TRANZITIA catre activitatea integrata se va face prin jocul de miscare:

Mainile sus, mainile jos!Mainile sus, mainile jos,Stanga, dreapta, dansam frumos,

Batem din palme, ne rasucim

Dam din cap si ne invartim.

a) Explicarea jocului

Educatoarea va explica regulile jocului si va demonstra modalitatea de joc. Grupa va fi impartita in trei echipe: rosie, galbena si albastra. Copiii vor extrage cu ochii inchisi jetoane rosii, galbene si albastre, iar in functie de culoarea aleasa se vor forma echipele. Fiecare echipa trebuie sa raspunda cat mai corect la intrebarile din plicul cu aceeasi culoare. Echipa care va raspunde corect va fi recompensata cu un stegulet, in final castigand cei ce vor avea cele mai multe stegulete.

b) Demonstrarea jocului

Educatoarea va alege un bilet dintr-un plic colorat special pregatit pentru aceasta proba, citind cerinta si rezolvand-o.

c) Jocul de proba

Se executa jocul de catre copii extragand biletele din plicul clorat pentru a verifica daca au inteles modul de desfasurare a jocului.

d) Executarea jocului propriu-zis

Dupa ce copiii au inteles regulile jocului, se va trece la executarea jocului propriu-zis.

Educatoarea va citi pe rand intrebarile din plicul fiecarei echipe, acestia se vor sfatui si vor da raspunsul.

Raspunsurile corecte vor fi recompensate cu aplauze si cu stegulet pentru fiecare echipa in parte (rosu, galben si albastru).

PROBA I

-Alege stegulete mici, mijlocii si mari si spune cifra corespunzatoare

PROBA II

-alege betisoare de culoarea echipei tale si spune cate sunt, alege cifra corespunzatoare lor.

PROBA III

Numara copiii din echipa ta si alege cifra corespunzatoare lor, stabilind vecinii.

PROBA IV

Un copil din fiecare echipa va recita poezia Portul romanesc.

PROBA V

Un copil din fiecare grupa va interpreta imnul national Desteapta-te romane! versurile si aranjamentul muzical: Andrei Muresanu (prima strofa).

TRANZITIA spre activitatea DOS: Harta Romaniei.

Cu creioane ne jucamSi frumos noi desenam

Lucruri multe, minunate

Lucrari frumos realizate

Conversatia

Explicatia

Exercitiul

Explicatia

Demonstratia

Demonstratia

Jocul

Conversatia

Exercitiul

Exercitiul

ExercitiulObservarea comportamentului verbal si non-verbal

Observarea comportamentului verbal si non-verbal

Copiii vor fi aplaudati si incurajati permanent.

Raspunsurile corecte vor fi rasplatite cu cate un stegulet

Aprecieri verbale

6. OBTINEREA PERFORMANTEIIntuirea materialului.

Copiii observa si denumesc materialele puse la dispozitie. Educatoarea le va explica modul de lucru trecandu-se la executarea lucrarii. Vor rupe hartie glasata si o vor lipi pe harta Romaniei pe care au primit-o, fiind atenti si la modelul prezentat de educatoare.

In prealabil, au facut exercitii de incalzire a muschilor mici ai mainii:

Mana mea - ca un cuvant,Care ravaseste-un gand

Mana bate, mana tace,

Mana floare se desface.

Daca vrei in sus sa zbori

Fa degetele pocnitori

Si pocneste de trei ori

1, 2, 3

PROBA VI

Un copil de la fiecare echipa va trebui sa recunoasca partile componente ale costumului popular cu care este imbracata fetita care se afla la ei in clasa.Explicatia

Demonstratia

Exercitiul

ObservatiaAprecierea modului de lucru

Observarea comportamentului non-verbal.

7. EVALUAREA PERFORMANTEISe va realiza prin metoda Turul galeriei. Fiecare echipa afiseaza lucrarea, apoi trece de la o lucrare la alta pentru a le examina. Se vor face aprecieri globale asupra participarii copiilor si a modului de lucru pe parcursul activitatilor.

Se recompenseaza echipele care au lucrat corect si frumos.

Va fi numita echipa castigatoare.

In continuare, copiii vor dansa pe o melodie aleasa de ei si steguletele pe care le-au primit in cadrul activitatii. Cu colegii la joaca.Turul galeriei

Conversatia

Explicatia

Conversatia

JoculEvaluarea lucrarilor

Aprecieri verbale.

Analiza produselor activitatii.

8. INCHEIEREA ACTIVITATIIFetita imbracata in portul popular le va multumi copiilor pentru ospitalitate, apreciindu-le activitatea si efortul fiecaruia in desfasurarea activitatii oferindu-le in dar cate o felie de cozonac.ConversatiaAprecieri finale, individuale si colective.

"DETEAPT-TE ROMNE!"

de Andrei Muresanu (1816-1863)

Deteapt-te, romne, din somnul cel de moarte, n care te-adncir barbarii de tirani! Acum ori niciodat, croiete-i alt soarte, La care s se-nchine i cruzii ti dumani. Acum ori niciodat s dm dovezi la lume C-n aste mni mai curge un snge de roman, i c-n a noastre piepturi pstrm cu fal-un nume Triumftor n lupte, un nume de Traian! nalta-i lata frunte i caut-n giur de tine, Cum stau ca brazi n munte voinici sute de mii; Un glas ei mai ateapt i sar ca lupi n stne, Btrni, brbai, juni, tineri, din muni i din cmpii! Privii, mree umbre, Mihai, tefan, Corvine, Romna naiune, ai votri strnepoi, Cu braele armate, cu focul vostru-n vine, "Viaa-n libertate ori moarte!" strig toi. Pre voi v nimicir a pizmei rutate i oarba neunire la Milcov i Carpai! Dar noi, ptruni la suflet de sfnta libertate, Jurm c vom da mna, s fim pururea frai! O mam vduvit de la Mihai cel Mare Pretinde de la fii-i azi mn d-ajutori, i blastm cu lacrmi n ochi pe oriicare, n astfel de pericul s-ar face vnztori! De fulgere s piar, de trsnet i pucioas, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Cnd patria sau mama, cu inima duioas, Va cere ca s trecem prin sabie i foc! N-ajunse iataganul barbarei semilune, A crui plgi fatale i azi le mai simim; Acum se vr cnuta n vetrele strbune, Dar martor ne e Domnul c vii nu o primim! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al crui jug din seculi ca vitele-l purtm; Acum se-ncearc cruzii, n oarba lor trufie, S ne rpeasc limba, dar mori numai o dm! Romni din patru unghiuri, acum ori niciodat Unii-v n cuget, unii-v-n simiri! Strigai n lumea larg c Dunrea-i furat Prin intrig i sil, viclene uneltiri! Preoi, cu crucea-n frunte cci oastea e cretin, Deviza-i libertate i scopul ei preasfnt. Murim mai bine-n lupt, cu glorie deplin, Dect s fim sclavi iari n vechiul nost'pmnt!

PORTUL ROMANESC

de Eugen Frunza

Mult mi place i iubescPortul nostru romnesc.Alb ia cu altie,Cu cicori i lmiei bundia ca un lanPicurat cu mrgeani cu spice i cu fluturi,De la vechile-nceputuri.Desenat cu ac vrjit,Rde brul vlurit,Sub sumanul gros de ln,Cu flori negre de fntn;Chiar i traista, uneoriParc scapr de flori.

Vocabular:( port = ( aici) mbracaminte naional ( ie = bluz femeiasc tradiional

( bundi = vest ( mrgean = piatr semipreioas roie

( cicoare = plant cu flori albastre ( lmi = plant cu flori lila ( mov);

( bru = cingtoare lat de ln i se mai spune cimbru

( suman = hain rneasc lung ( vlurit = care face cute

( iari = pantaloni rneti lungi din ln ( borangic = fir de mtase

sau bumbac

( catrin ( fot) = fust rneasc din ln

( maram = fie din borangic cu care femeile si acoper capul

Cteva exerciii i jocuri folosite pentru dezvoltarea pronuniei corecte, educarea sunetelor n vorbire la precolari.

Prof. Drgan Alexandra

Material verbal pentru fixarea i consolidarea sunetului S

Somnoroase pasarele Somnoroase psrele,

Pe la cuiburi se adun

Se ascund n rmurele,Noapte bun!

Luna Luna blnd i sfioas Rsare de dup o cas E palid i frumoas. Spune povestea c-ar fi o criasTcut i misterioas.

PisoiiMiau, miau, miau, Pe nserat Pisoii au adormit. Iar mmica lor pisica La fereastr st i coase Hinue noi i frumoase.

Material verbal pentru fixarea i consolidarea sunetului Z

LunaUite luna sus pe case Suie scrile de raze i presar zahr tos De lumin, dulce jos.

PisicuaPisicu pis, pis, pis,Te-am visat azi noapte -n vis Te splm, te pieptenam Fund roie i puneam. ns tu te-ai suprat i pe mini m-ai zgriat.

Material verbal pentru fixarea i consolidarea sunetele CE CI

Ariciul Un arici cu epii mici i un bot catifelat Lng gard s-a tupilat Necjit i suprat C l-a plouat.

Mi arici cu epii mici Hai n cas la caldur Unde nimeni nu te fur Sus dup cuptor s stai S nu capei guturai

Lucican grdin e Lucica Zi de zi cu gleica Cu grebla i lopaica ngrijete floricica.

Pisicel Vezi ce are pisicel Are ceai de mueel i friptur de purcel nvelit-n erveel

Material: ilustrate sau jucrii;

Desfurarea jocului:Educatorea va arta ilustraia sau jucria corespunzatoare jocului i va recita versurile:

Ma-ma-ma/ Este mama mea Na-na-na/ Ppuica mea Piu-piu-piu/ Puioru-i viuGa-ga-ga/ Gsculia meaMac-mac-mac/ Raa e pe lacFs-fs-fs/ Mergem prin tufiVai-vai-vai/ Pe coda-o clcai .

S NU M ATING MINGEA DE PING PONG Scopul: pronunarea ct mai corect a consoanei "f" izolat;

Material: o minge de ping pong;

Desfurarea jocului: Copiii se adun n jurul unui grup de msue (2-3 mese) alturate. Educatoarea pune o minge n faa unui copil care sufl - rostind consoana f- asigurnd un suflu puternic i suficient de intens pentru a metine mingea n zona central. Jocul se rencepe cnd mingea se atinge de un copil, sau dup scurte pauze, atunci cnd copiii au obosit.

REPET DUP MINE Scop: exersarea onomatopeelor "cu-cu; ga-ga"; perfecionarea auzului fonematic;

Desfurarea jocului:Copiii sunt aezai n cerc, unul n mijloc cu ochii legati. Copiii se nvrt n cerc pn cnd copilul din mijloc bate din palme, atunci se opresc. Copilul merge, atinge pe unul dintre ei i spune pe un ton oarecare "cu-cu" sau "ga-ga". Copilul atins, pe acelai ton, trebuie s repete dup el. Dac a repetat mai bine, intr el n cerc.

JOCUL DE-A BALONUL Scop: Exersarea pronunrii corecte a consoanelor , f izolate.

Desfurarea jocului:Copiii stau n cerc mic, ei reprezint balonul. La comanda educatoarei "Umflm balonul", toi copiii sufl rostind consoana f i lrgesc cercul (balonul se umfl). La comanda "Am nepat cu un ac" copiii spun "Se desumfl" i rostesc consoana lin, ndelungat apoi revin n cerc mic.

RSPUNDE REPEDEScop: exersarea consoanei r asociat cu alte consoane.

Material: un scule cu nisip, sau o minge.

Desfurarea jocului:Copiii stau n semicerc n picioare. Educatoarea pune o ntrebare, apoi arunc sculeul la un copil, acesta trebuie s rspund repede, cu for i s arunce sculeul napoi.

ntrebri:

Cum spunem cluului s se opreasc? (pr, pr)

Cum face creanga cnd se rupe? (tr, tr, trrrrosc)

Cum facem cnd ne este frig? (brrr, br)

Cum sun ceasul? (trr, trr)

Cum se aude cnd fuge calul? (trap, trap)

URSUL I ALBINELE Scopul: exersarea vorbirii, pronunarea corect a sunetelor b, z, r.

Material: coulee - care reprezint stupul.

Regula jocului: bzie numai grupul de albine la care ursul merge s fure mierea.

Indicaii pentru desfurarea jocului: Couleele sunt aezate n clas, n jurul lor albinele. Vine ursul s fure mierea primului stup. Albinele bzie cu o intensitate mic bz-bz-bz. Ursul merge la al 2-lea stup, apoi la al 3 lea stup, intensitatea sunetelor crete de la un stup la altul bz-bz-bz, bz-bz-bz.

Ursul mormie : mor-mor-mor.

PSRELELE I MAINA Scopul: consolidarea suetelor c, r, n combinaii

Regula jocului: onomatopeele sunt executate de ctre copii numai la auzul zgomotului mainii.

Material: scaunele.

Indicaii pentru desfurarea jocului: Copiii sunt aezati pe scunelele aranjate pe dou rnduri. n faa scunelelor sunt desenate pe sol cercuri, care reprezint cuiburile.

Educatoarea anun jocul- explic modul de desfurare. Psrelele s-au adunat pe marginea drumului (oselei).

n copaci ciripesc:

-cirip-cirip-cirip; cirip-cirip-cirip;

Un copil sau mai muli cu maini circul pe osea i emit sunetele:

-ttrr-trr-trr; trr-trr-trr;

Psrelele speriate execut srituri din cuib n cuib (cercuri) ciripind: cirip-cirip-cirip; cirip-cirip;

Micrile se repet- cu alte exerciii propuse de educatoare- psrelele imit zborul i ciripesc. Se pot face i schimbri de copii, cei care au fost psrele s fie i maini i invers.

TELEFONUL FR FIR Scop: perfecionarea concomitent a auzului fonematic i a pronuniei corecte a combinaiei de sunete (nonsens).

Desfurarea jocului: Copiii stau aliniai unul lang altul. Educatoarea n faa irului rostete un cuvnt fr sens primului copil cu glas tare, acesta spune copilui urmtor s.a.m.d. Daca cineva greeste educatoarea merge lng el i pronun un alt nonsens mai uor, care trebuie s fie rostit de fiecare copil pn la captul irului. Dac toat grupa reuete s spun acelai nonsens, dup ce a spus i ultimul copil, toi copiii bat din palme. Jocul poate avea variante mai complicate n funcie de nivelul grupei.

Exemple de nonsens:

man, naum, munuam

tadad, tamnad, tutudat, tadad

fever, fuvor, favir

cabag, pugubag, gipag, pigab

seza, sazur, zusa, sasir

sajaj, iasaj, sijas

tacog, tecag, tigoc

tra, pra, cra, cro, cru, zbra, zbru,

carapra, parbra, tramna

CURTEA CU PSRI Scopul: nsuirea deprinderii de a articula corect sunetele g-c.

Regula jocului: copiii denumesc i imit glasul psrilor care apar la teatrul de masaj.

Material: jucrii sau siluete.

Desfurarea jocului: Jocul ncepe prin redarea unei ntmplri povestit de educatoare.

-Am fost n vacan la bunica. Dis-de-diminea m-a trezit cineva:

- cu-cu-ri-gu, cu-cu-ri-gu

- Cine credei c era? (cocoul, cocoul - cor)

- cot-codac, cot-codac

- Oare cine s-a sculat? (gina, gina - cor)

- ga-ga-ga, printre psri ssia / Gsca alb i frumoas/ De mncare ea cerea.

Not: dup fiecare vers enunat de educatoare, copiii repet sunetele de mai multe ori.

ANIMALELE Scopul: exersarea sunetelor: m, n, c, r, i a triftongilor.

Material: jucrii sau ilustraii cu animale.

Regula jocului: la ridicarea jucriilor sau ilustraiei copiii vor produce onomatopee.

Desfurarea jocului: Educatoarea va arta copiilor ilustraia i i va stimula s denumeasc raa, dup care va invita copiii la rspuns:

- Cum face raa? (mac, mac)

- Cum face vaca? (muu, muu) etc.

n timpul articulrii de ctre copil a onomatopeelor respective copiii vor executa micri imitative, care s simuleze micrile animalului respectiv.

VRBIUA I COPACII Scop: perfecionarea pronunrii corecte a sunetelor n combinaii, , f, v, j. Regula: copiii vor emite sunetele (onomatopeele) i micrile respective, odat cu expunerea povestirii.

Material: se poate utiliza i nregistrarea povestirii pe suport CD

Desfurarea jocului: Copiii sunt aezai n semicerc. Educatoarea spune povestirea. ntr-o zi copiii din grupa mare au plecat la plimbare. Cnd se jucau mai frumos a nceput o furtun mare. Vntul a nceput s bat puternic f, f, f. Frunzele copacilor foneau - vj-vj-vj. (Copiii repet sunetele odat cu educatoarea nsoite de micri potrivite)

-Pe copacul nverzit,

Vrbiua a sosit ,

Hu-a-hu-a cu crengua

Ce voioas-i vrbiua

C o leagn crengua!

Versurile se repet de ctre copii, odat cu educatoarea- nsoite de micrile sugerate n versuri.

Bibliografie: Sa invatam, sa vorbim, sa scriem, sa citim... cu placere, Bucuresti 2005, Unicef si Asociatia Reninco, Coord. Ecaterina Vrasmas

Exercitii poezii pentru cei mai mici copii, L Carol, EDP Bucuresti, 1976