0 interpelare în reichsrath. situaţiunea în românia. filecari, prin modul acesta de propa gandă...
TRANSCRIPT
REDACTIUNEA ,
Adiinistratiunea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.Scrisori nefrancate nu se p ri
mesc.— Manuscripte nu se retrimit.
I N S E R A T E ae primesc la Adminlstraţiune în
Braşov şi la următorele
B IROURI de ANUNŢURI: în Viena la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek. A. Op- pelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Gold- berger, Ekstein Bemat, lu liu Leopold(V II Erzsebet-korut).
PREŢUL INSERŢIU NILOR: o seria garmond pe o col6nă 10 banî pentru o publicare. — Publicări m ai dese după tarifa şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 banî.
A N U L L X I V .
, s a z e t a “ iese la Mure di.Abonamente pentru Austro-Unzaria:Pe un an 24 cor., pe şâse Ioni
12 oor., pe trei luni 6 oor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franol, pe sése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franol.' Se prenumeră la tóté ofi-
ciele poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori.
Abonamentul pentrn BraşovAdnunistrafiunea, Piaţa inaié.
Târgul Inului Nr. 30, etagiu I . : Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe 8 luni 12c., petrei luni 6 coróne. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.
Nr. 34. Braşov, Miercuri 14 (27) Februarie. 1901.
0 interpelare în Reichsrath.In mijlocul luptelor, pline de
amărăciune, politice şi naţionale din parlamentul austriac, s’a introdus de cătră Germanii radicali, al căror grup şi-a adoptat numirea de reuniune pan-germană (Alldeutsche Ve- reinigung), şi un soiü de luptă reli- giosă. având de scop a sprijinii între Germani mişcarea de trecere la protestantism.
Acâstă mişcare cu devisa „Los von Rom“, seim, că s’a pornit din Boemia de cătră estremii germani, cari, prin modul acesta de propagandă pentru trecerea Germanilor catolici la biserica protestantă, urmăresc ţînta mai mult politică de a înfrânge supremaţia clericalismului din sînul Germanilor austriacî, clericalism, care este acusat, că nu- tresce planuri reacţionare anti-ger- mane, că sprijinesce slavismul şi altele.
Unul din membrii grupului pan- german, căpetenia mişcărei „Los von Rom“, din Boemia de Nord, advo- cat şi deputat al oraşului Aussig, Dr. Eisenkolb, în unire cu soţul séu, deputatul Stein, a presentat presidiului camerei o interpelaţiune din causa broşurei i^upra^regulelor de spo- vedaniă ale Liguorianilora.
Preşedintele vexând cuprinsul acestei interpelări, care colida cil ori-ce sentiment'de moralitate, a stăruit pe lângă cei doi deputaţi se-şi retragă interpelarea ca se nu între astfel de lucruri în protocolul stenografie.
Deputaţii pan-germani s’au învoit a şi-o retrage décá preşedintele, anunţând camerei retragerea, va constata tot odată, că cuprinsul in* terpelărei este în cea mai mare parte o traducere a broşurei „Teologia morală a s-lui Alfons de Liguori".
Acésta a făcut’o preşedintele, cuvintele lui înse au produs mare turburare în cameră, şi mai aleslîn
sînul centrului catolic, ér deputaţii pan-germani începură se strige contra s-lui Liguori într’un mod atât de lărmuitor, încât preşedintele s’a veefut silit a ordona o şedinţă secretă.
In acésta şedinţă s’a cetit întreg cuprinsul interpelărei cu tóté că au protestat în contra cetirei ei catolicii poloni, germani şi sloveni, cjicend, că prin modul de procedere al deputaţilor pan-germani se atacă sentimentele religióse ale popora- ţiunei.
A vorbit dintre interpelanţi şi Dr. Eisenkolb, care declară, că mişcarea „Los vom Rom" (a-se rupe de Róma) este fructul alianţei partidei poporale catolice cu Cehii. ţ)ice, că pangermanii nu vor se vateme sentimentele religióse ale catolicilor, ei se întorc numai contra sistemului clerical ultramontan şi vor se scuture jugul domnirei clericale. Tre- cénd apoi la cuprinsul * interpelărei sale 4ice, că ar fi trist décá „imorala teologiă morală a lui Liguori" n’ar fi produs indignare în cameră. In cele din urmă se ridicară şi alţi vorbitor!, cari toţi pledară pentru eliminarea interpelărei lui Eiseukolb din protocolul stenografie, — ceea-ce s’a şi decis.
Astfel interpelarea asupra regu- lelor de spovedaniă liguoriane (dela Alfonso de Liguori, care a întemeiat ordul liguorian seu redemtorist şi care a fost canonisat în anul 1839) a introdus şi în parlament mişcarea confesională - naţională „Los von Rom" şi lângă cele multe obiecte de litigiu de pănă acuma, s’a adaus şi unul de caracter religios.
Avea dreptate acel vorbitor din şedinţa secretă, care afirma, că introducând — pe lângă certele naţionale — şi lozinca „Los vom Rom“ în parlament, se póte revolta con- sciinţa tuturor locuitorilor statului şi de aici se póte aprinde şi o luptă religi0să.
Situaţiunea în România.Se scie, că după-ce s’a fost re-
solvat crisa ministerială aşa, că Regele n’a primit dimisiunea cabinetului Carp şi acesta a rémas se guverneze mai departe, s’au început din nou conferenţele între comitetul delegaţilor camerei şi între guvern pentru a-se stabili o înţelegere asupra proiectelor financiare ale d-lui Carp.
Deşi foile scrieau în (Jilele aceste, că înţelegerea între guvern şi delegaţi s’a făcut, totuşi în şedinţa de Sâmbătă se ivi din nou un conflict, care a pus capét în mod brusc consfătuirilor între comitetul delegaţilor şi guvern. '
Şejdinţa comitetului delegaţilor n’a durat decât o jumetate de 0ră. A fost vorba de urcarea patentelor pentru diferitele categorii de contribuabili. Au vorbit d-nii Ioan La- hovari şi Tache Ionescu, făcând propuneri, ce se contrariau cu proiectul ministrului de fináncé Carp. In fine votându*se asupra propunerei d-lui Carp de-a se primi cifrele stabilite în proiectul seu pentru diferitele clase de patentarî, comitetul delegaţilor a respins acésta propunere cu 6 voturi contra şi numai 1 pentru (votul d-lui Dr. Pallade).
In urma acestui vot d-1 Carp a declarat, că nu póte lucra mai departe cu comitetul delegaţilor, şi că va comunica camerei resultatul în şedinţa de Luni. După acésta s’a închis şedinţa.
Privitor la cele petrecute după ruptura din şedinţa comitetului delegaţilor, scrie „La Roumanie":
In urma desacurdului ivit Sâmbătă
între delegaţii birourilor camerei şi guvern
asupra oestiunei impositelor d-1 P. P. Carp
preşedintele consiliului de miniştrii, s’a dus
imediat la palatul regal şi a espus situa-
ţiunea Majestăţei Sale Regelui.
Duminecă diminâţa s’a ţinut un con
siliu de miniştrii, sub preşedinţa d-lui Carp.
S’au ţinut şi mai multe Reuniuoi private,
dintre cari una la d-1 Cautacuzino şeful
părtidului conservator.
La 4 óre după amiatti miniştrii s’au
întrunit la d-1 Nicolae Filipescu, ministrul
domeniilor. Mai mulţi deputaţi au luat
parte la acésta îutrunire.
După întrunire, care s’a terminat la
5 óre, d-1 Carp s’a dus din. nou la palat,
unde a fost primit în audienţă deMajesta- tea Sa Regele.
Audienţa a durat pănă la 6 óre.
*
Duminecă séra s’a ţinut o întrunire publică a partidului naţional- liberal în sala Daciei. Au vorbit d-nii Isvoranu, Corbescu, Missir, Ionel Bră- tianu şi în fine a luat cuvântul d-1 D. Sturdza, care între altele 4*se> că tótá ţâra e în picióre pentru a spune, că trebue se se reducă chieltuelile spre a se face economii. Scie t0tă lumea de ce e vorba, când naţional-liberalii se întrunesc aici (la Dacia). „Ei în loc se vină la guvern prin revolte, vor veni, atunci când vor veni, în mod liniştit".
Gimnasiile naţionalităţilor — spin în ochii sovinistilor.> *
In şedinţa de alalta-eri a dietei ungare s’a continuat desbaterea specială a budgetului instrucţiunei. La posiţia „şcolele medii“ a luat cuvântul şi faimosul Secuiu Nicolae Bartha, îndreptând nisce atacuri fu- rióse şi nesăbuite în contra şc0lelor medii române şi sâsescî. Estragem ur- măt0rele din vorbirea lui Bartha:
Suntem deja stat maghiar, vorbim
despre cultură naţională, despre unitate na
ţională, despre cultură naţională unitară.
Dór eu véd, că în Sibiiu, Braşov, Sighiş0ra,
Bistriţă, Náséad, Blaşiu, Mediaş, Beiuş sunt
gimnasiî a căror limbă de propunere nu
este cea maghiară şi al căror spirit nu e
maghiar. Gimnasiile acestea cresc pe séma
statului maghiar profesori, pictori, oficerl,
funcţionari, advocaţi, medici, ingineri, adecă
FOILETONUL „GAZ. TRANS.u
Noptea cu trenul.După câte-va luni petrecute în sgo-
moţul Capitalei, simţi un fel de re’utinerire
suflerescă, depărtându-te câte-va 6re măcar
de acest haos, în care se consumă atâta vig6re
şi se istovesc atâtea inteligenţe. Ochii plic®
tisiţî de îngustimea stradelor, se odihnesc
l&ooml pe câmpul deschis şi mintea simţin-
du-se mai liberă în mijlocul naturei, plăs-
muesoe tablourile cele mai variate, în care
se scaldă sufletul şi să răcoresce.
La cinci şi oinci-cjeci şi cinci de mi
nute am pornit din gara de nord. Mă ener
vau căsuţele mititele din marginea Bucu-
resoilor, cari spe buouria mea se răriau din
oe în ce şi peste puţin ochii-mi scăpară de
ele şi alergau în voie pe largul câmpului.
Cât vedeai, o haină albă îmbrăca ţi
nutul şi ţi-ai fi uitat ou uşurinţa, că e pă
mânt dedesubt, decă nu se ridica ici colo
câte un arbore desfrundit, care părea şi mai
negru contrastând cu albul zăpezii. |
Sorbiam cu privirea, tot ce întîlneam !
şi în curând impresiile prea reped! şi chiar
prea variate mă pierdură într’o oontemplare
vagă, în care nu mai puteam distinge, de
cât dór’ conturele lucrurilor. Ochii prea
lacomi la început acum ’mi-erau obosiţi şi
pleópele mi-le simţiam tot mai grele. îm i
uitasem de mine şi era oeva plăcut în
acóstá uitare, oăcl nu mai gândeam nimic,
nimio nu mai gândeam şi ou tóté astea mö
simţiam bine.
S’a înoptat.
In compartimentul meu mai erau doi
omeni, adecă o damă ?tînără şi frumosă şi
un bărbat mai în verstă, tatăl ei.... póte.
Aceştia încă dela plecarea trenului începu
seră o conversaţiă, pe care eu n’avui parte
s’o aud, fiind cu totul răpit de peisagele,
oe-mi surîdeau pe ferestra vagonului. Acum
când întunereoul îmi tăiă orî-ce cale de co-
municaţiă cu natura, putu-i surprinde oâte-
va vorbe, ce le eşiau din gură abia pe şop
tite. Povesteau despre un tîner, care se si
nucise.
După o tăcere scurtă, în care amân
doi aveau aerul că se gândeso, ea ridicând
uşor din umeri adause ca un fel de în
cheiere :
„La urma urmei... o nebuniă! Eu nu
găseso motivul destul de puternic. Sé te
desparţi de viaţă... hm, asta n’o pot pri-
cepeu.
Bărbatul rémase nemişcat şi replica
cu un aer obosit:
„Nu trebue sé judece cine-va după
sine; fie-care om simte după felul lui, unul
mai mult, altul mai puţin*.
„Aşa va fi..., dór în caşul ăsta e lim
pede; dâcă nu i-a primit amorul, par’că nu
găsia o alta, care să-l înţelâgă...., sunt atâtea
femei în lume...“
El o privi o’un zîmbet întrebând’o :
„Ai iubit vre-odată?K
„De sigur! Şi te miri, că mő vedl încă
trăind ! Hei.. , noi femeile seim sé suferim..,
nu ne sdrobim creerii eu una cu doué. Su
ferinţa în iubire! Étá de ce s’a înspăimân
tat el. De ca n’a avut curagiul s’o supórte?u..
„Apoi tocmai asta e, — adause băr
batul cu acelaşi aer obosit de mai înainte
— n’a avut curagiul... vecii, şi de ce n’a
avut curagiul ?... Réspunde, decă-ţi dă mâna !u
„li uşor, — relua ea repede — e forte
uşor; fiind-că a fost un papă-lapte... asta
e o fire cu desăvîrşire comună. N’a putut
să se pătrundă de frumseţea acestei sufe
rinţe, care pentru sufletele superiore e cea
mai frum6să parte din viaţă. El n’a putut
să se bucure de asta, fiind-că n’a fost în
stare şi.... nefiind în stare, se ’cţ^lege... l’a
plictisit. Asta-i.... şi dâcă iubirea.
„Mofturi de prin romane !w o între
rupse el, căci altfel, după cum se pornise,
se părea că are de gând să-şi espună tote
teoriile despre iubire.
Ea făcu o mutră, ca o actriţă, *care
nu-şi scie rolul şi n’aude nici suflerul şi c’o
mişcare bruscă se ghemui în colţul cana
pelei.
Linişte. Bărbatul râmase ca mai îna
inte gânditor şi la lumina slabă a lampei
părea o statuă de bronz.
Trenul îşi vedea de drum cu tăoăni-
tul lui, ce părea că variâză la diferite in
tervale. Pe partea de jos a geamului se
făcuse nisce flori de ghiaţă, oe sămănau cu
o c6stă de munte acoperită cu bradl, âr
prin partea de sus, care rămăsese curată,
se vedea fumul dela maşină amestecat ou
scântei şi-ţi fficea impresiunea cerului aoo-
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 34.—13901.
tocmai acea clasă de oetăţenl, care prin
cultura sa, prin nivelul ounoscinţelor sale
dă direcţiă ţării şi conduce ţâra.
Din aceste gimnasii ies la an, să cli-
cem, 200 indivicj! ca omeni maturi. Aşa-
dórá noi ca legislativă şi guvern, tolerăm
' ca o invasiune de ‘200 ómenl sé nâvâUscâ asupra statului maghiar. Acésta este un ic,
oare lărgesce tot mai mult spărtura, ce
într’un stat istoricesce unitar n’ar fi permis
sé esiste. Mé róg de iertare, mie nu mî-ar
plăoâ ső prigonesc limba şi cultura nici
unui popor (??) dimpotrivă apreţiez pe fiă-
care în cea mai mare măsură. Dór ca noi
sö crescem Nórnt şi Român....
M ad arasz: Valah!
Bartha.... décá vő place fie dór Valaht
în serviciul statului maghiar, asta nu merge;
atunci, deu, nu mai putem vorbi despre cultură maghiară unitară şi despre unitate naţio
nală maghivră. Dâcă cine-va cresc8 în spi
ritul lui Schiller şi Goethe, póte sé fiă bun
German, póte sö fiă fórte cinstit şi capa
bil, dór nu va fi Maghiar şi nu va fi aco
modat pentru a servi interesele naţionale
ale statului maghiar. Cel ce ne servesce pe
noi, acela în trup şi suflet, în tóté pornirile
iui trebue sö fiă contopit cu istoria nostră,
cu tradiţiile şi vechile nóstre obiceiuri şi
cu literatura nostră. Acela trebue sé cu-
noscă pe Vörösmarty, pe Petőfi, Eötvös,
Madach, ér nu pe Goethe, Schiller şi Le
asing (!)...
N. Bartha spune apoi, că în şoolele
medii amintite se propune în spirit străin
şi cere reforme ca în şcolele acestea „atât limba, cât şi spiritul sé fiă maghiarM.
Ministrul Wlassics respuncjend lui Bartha, (Jice între altele;
totul s’a| făcut ca ső se validiteze
pretutindeni instrucţiunea patriotică.
Gimnasiile despre cari a vorbit Bartha,
stau sub scutul legii naţionalităţilor. El
ínső promite, că va eserciţa un strict oon-
trol în tóté direcţiunile. Când iese la ivâlă,
că în vr’o şcolă se folosesc cărţi contrare
statului maghiar, aceste sunt confiscate.
Ugron: Trebue închisă şcola.
Interesant este, că însuşi organul budapestan al lui Bartha şi soţi conatată, că Wlassics „a onorat în tóté direcţiile ideile lansate41 de faimosul demagog secuiü.
Din România.Dela legaţiunea bulgară sa comunică,
că guvernul bulgar a terminat ou tradu- oerea dooumentelor relative la complotul bulgăresc.
*
Societatea pentru cultura poporului „Stâua** de sub preşedinţa d-lui Kalinderu, s’a întrunit Sâmbătă. S’a luat iniţiativa de a-se tipări m ii multe scrieri populare ou preţuri eftine pentru luminarea masselor poporului.
perit cu nori, printre oarî se zăreso icl-colo
steliş0re.
Companióna nóstrá se íntórse din po-
siţia, ce şl-o luase, privi spre însoţitorul ei,
ca şi oând aştepta o esplicare. El surprin-
4endu-o şi înţelegându-i, pe s emne, dorinţa
începu clătinând din cap:
„Ce uşor judecă lumea! Susţii, că n’a
avut motiv destul de puternic, ui, dóc’ar fi
fost numai rőoéla ei la mijloc! Dér a fost
alt-oeva... cu totul alt-oeva“.
Se apropiară unul de altul şi începură
sé şl şoptesoă. Mi-ascuţîi urechile cât putui
mai bine, dér înzadar. Pe faţa ei ceteam
ínső mirarea, care se pronunţa tot mai
mult, şi care peste puţin culmina într’un
„A !u, esclamat cu-o mutră imposibilă de
descris. Pe urmă r0maseră amândoi tăcuţi
şi într’un târdiu el adause oa încheiere de
finitivă :
„Şi aşa..., ei, ce mai d:cl?a...
Ea n’a mai făcut nici un semn şi spri-
jinindu-şl capul pe mâna dréptá se lăsa pe
gânduri, pe când el îşi alipi obrazul stâng de
una din răzimăt0rele vagonului, făcută anu
me pentru asta.
In jurul meu nu mai era niol o miş-
In urma oererei făcute de Mitropolitul Primat, prefectura poliţiei Capitalei a a interdis orl-ce spectacole publice în timpul primei şi ultimei săptămâni a postului Paştilor.
Poliţia Capitalei a mai luat măsuri, pentru-ca să nu se mai repete barbariile, ce se făoeau în toţi anii după lăsatul secului ou darea cânilor în tarbacă.
*
Reducerile esacte, făcute în budgetul ministerului instrucţiunei publice în urma intervenirei ministerului de finanţe, ating cifra de 464.000 lei şi anume:
S’au realisat economii de 242.000 lei dela salariile învăţătorilor, 9000 lei dela şoolele normale şi seminarii, 9000 prin desfiinţarea postului de director al cultelor,150.000 din desfiinţarea claselor divisionare deia şc61ele secundare şi restul dela diferite alte capitole.
*
După o statistică întocmită de ministerul de domenii, întinderea terenurilor infectate de lăcuste în Dobrogea, este de 2000 hectare. Campania pentru stîrpirea lăcustelor va începe la 10 Aprilie.
*
Vineri s’a semnat de cătră Es. Sa d-1 de Fonton, ministru plenipotenţiar al Rusiei şi delegat al guvernului imperial rus, şi de oătră d-1 Al. Marghiloman, ministru de esterne şi delegat al guvernului român, convenţiunea asupra pescuitului încheiată între România şi Rusia.
Prin acâstă eonvenţiune Rusia aderă la disposiţiile române asupra pescuitului cu privite la cruţarea pescejui şi pe viitor va lua aceleaşi măsuri, ca şi România pentru cruţarea pescilor îu apele sale. *
*
Comisiunea de remontă a plecat din nou în Ungaria pentru a cumpăra caii necesari pentru artileriă.
*
Săptămâna trecută a venit înaintea tribunalului din Rîmnicul-Sărat procesul resvrătitilor din BordescI, cari cuocasiuiiea măsurăt6rai borhotului au maltratat pe controlorul Stănescu, i-au distrus câţl-va stâlpi telefonici pentru a împiedeca sosirea armatei.
Tribunalul a condamnat pe Dumitru Regeecu şi Constantin Năstase la câte o lună închis6re core ţională şi 100 lei despăgubiri cătră direcţia poştelor; âr pe Ră- ducan Enuţă şi Constantin a Babei la câte15 cjîle închisore.
*
Episcopul Dunărei-de-jos a oferit Aca- demi române următ6rele documente istorice: 11 documente vechi veneţiene, pe pergament; O foie de pergament dintr’un manuscript latin; O jalbă scrisă românesce cătră v*ztrul Mehemeb-Paşa Silistra Valesi, de obştea boerăscă şi negustorescă şi de tot norodul din ţinutul Valahiei celei mici.
Din străinătate.T urcii urm ăresc pe B u lgari. Cu
data de 8 Februarie, primesce din Salonic „Gazeta Macedoniei** următorea scrisore:
„In corespondenţele prinse la Bulgari
oare şl o linişte aducătore de somn se fu
rişa de prin tóté colţurile. Pe ferâstră cósta
de munte acoperită ou brad! de adineauri,
se preschimbase acum într’un oimitir, pe
care par’ că-1 mai vădusem odată, dér nu
’mi-aduceam aminte unde. Crucile steteau
rânduite una lângă alta de-asupra mor
manelor, peste cari plutea un nor de me
lancolie întunecată.
îmi luai o posiţiă mai prielnică pen
tru odichuă, închisei ochii şi încurând
că^ui într’o toropélá plăcută, într’un fel de
jumătate de viaţă leneşe şi somnor0să. Cu
ochii minţii dór mai vedeam o lume nouă,
afar’ din cale de frumósá, scăldată într’o
lumină roşietică, spălăcită. Din ce în ce
însă aoéstá lume dispărea şi peste ea se aş-
ternea tot mai gren întunerecul. Când
nóptéa ajunsese stăpână peste tóté, mintea
mi-se opri, se făcu linişte şi abia..., abia
mai aucfiam monotonul sgomot al locomo
tivei.
Ceva însă mă mai jicnea. La început
nu putui să-mi dau séma ce, aveam numai
sensaţia, că sunt înţepat ca de ace. Intr’un
târcliu abia observai un fel de cârtă straş
nică între uşe şi íeréstrá. Uşa, care nu era
tocmai bine închisă clănţănia ca o babă uri-
s’au găsit hârtii ofioiale emanate fie dela
„agentul bulgar din localitate, fie prove
nite direot din Sofia. Prin ele se arată clar
tot plauul revoluţionar al 'Bulgarilor din
Macedonia. Gnvernul turcesc a îasărcmat
pe Turkhan-Paşa, ca să presideze consiliul,
care a luat în cercetare aceste hârtii com-
promiţătore. Turkhan Paşa, fost ministru de
esterne al Turciei, albanes de origine, a şi
sosit incognito Duminecă. Agenţia bul
gară a fost somată de autorităţile turcesc!,
3 comisari de poliţiă şi vre’o 6 soldaţi, se
cobore stegul arborat oa de obiceiii şi i-s’a
pus în vedere, oă guvernul imperial nu-I
va mai permite, că sub masoa de agenţiă
comercială, să se ocupe cu afaceri politice
nepermise şi în oontra imperiului otoman.
„Aci este o ferbere ne mai pomenită.
Arestările Bulgarilor continuă. Gendarme-
ria a fost sporită cu încă 300 de Albanes!
şi ac}!, în urma unei depeşl, s’a trimis ar
mată în Ghevghele, unde s ̂ c}ioe> că Bul
garii ar fi făcut o încercare de răscolă. Cât
despre Bulgarii din Salonic, profesori, co
mercianţi, etc., toţi sunt oonstemaţî de tur
nura neaşteptată, oe au luat lucrurile. Ei
nu credeau, că Turcii vor ti capabil! să le
descopere tote iţele, întrâga corespond&nţă
şi să le dejoce tote planurile. Mai ales de
claraţia făcută de ambasadorul rus la Con-
stantinopol Sinowieff, i-a descuragiat
complet.
Pregătirile E m iru lu i d in A fgan istan. Lui „Globe“ din Londra i-se tele-
graftză din Constantinopol: Nu mai este
secret, că Emirul afgan face paşî pentru
aş! asigura ţera contra atacurilor acelor
puteri, cari pot să-i invaleze teritoriul. în
cercările de mobilisare de-alungul căii fe
rate ost asiatice au deşteptat bănuelile Emi
rului. In oei i2 ani din urmă s’au ridicat
mai multe fortăreţe la graniţa afgană şi
Heratul a fost asigurat contra atacurilor
neaşteptate. Afară de acâsta de-alungul gra
niţei persiane, între Herat şi Kandabar, s’au
făcut fortificaţii însemnate. Organisarea ar
matei afgane a înaintat aşa de considera
bil, încât în vreme de o săptămână s’ar
putâ mobilisa 100,000 omeni. Emirul crede,
că atacul Rusiei contra Afganistanului ar fi
un semn pentru rescularea întregii Asii
centrale rusescl.
Corespondenta „Gazetei Transilvaniei".Deva, 24 Februarie 1901.
Stimate D-le Redactor! Şovinismul scâr
bos a cangrenat totă ungurimea şi pe la
noi, încât luptele politice, au ajuns pănă şi
în straturile vieţii sociale.
Am ajuns, ca să nu ne putem petreoe
în tichnă nic! chiar în centre curat româ
nesc!, fără oa să fim bănuiţi şi insultaţi,
de nisce esistenţe lipsite de cele mai ele
mentare cunoscinţa a regulelor buuei ou-
viinţe.
ciósá, dér nici feréstra, nepctă-sa, nu se lăsa
şi răspundea c’un glas piţigăiat de mă plic
tisise. Mai pe urmă începui să mă obicl-
nuesc cu cérta lor şi nu esagerez spunâud,
că-mi făcea chiar plăcere ascultându-le.
La un moment mi-s’a părut, că seîn-
furiă amândouă şi că baba făcând spume
la gură se repede spre nepoţică. Eram si
gur, că are să se întâmpla lucru mare, mai
ales oând tresărind de spaimă deschisei
ochii mar! şi văcjui, că în partea babei,
adecă la uşă, se mişcâ o mătăhală uriaşe.
Mă desmetecii însă din zăpăcâla asta când
conduotorul stând în uşe strigi:
„Biletele pentru Pitesc!!u
Peste 4ece minute eram singur.
’Mi-aprinsei o ţigară şi mă lungii îu
voie pe o canapea. Mă simţiam obosit. Fu
matul îmî făcea rău şi ’mi-aruncai ţigara.
Inchiseiü ochii şi mő ouprinse amorţâlăprin
tóté ósele. Capul par’că ’mi era împrejmuit
de-un nor plumburiu, oare vedeam, că se
destramă şi se împrăscie. Când dispăruse
aprópe cu totul, tinărul sinucis îmi veni în
faţă. Nu mi-a fost nicl-odată frică de ca
davre şi gândul la mórte totdéuna m’a lă
sat rece.
Mă uitai la faţa lui plină de sânge şi
Tinerimea română din comitatul Hu-
nedórei, a arangiat la 16 Februarie a. c. o
modestă petrecere românesoă, îu favorul bi*
sericei gr. or. din loc şi al „Reuniunei femei-
lor române din comitatul Hunedóreiu.J
Ce era mai natural, deoât ca acésta
petrecere, să aibă caracter românesc, prin
urmare, ca invitările şi ordinea de dans sö
se facă românesce.
Comitetul arangiator, — după obice
iul de pănă acuma, — a trimis învitărî şi
la famili maghiare din loc, adresând, fireşt e,
invitările românesce, ba un anumit domn
(membru în comitet) a adresat câte va in
vitări pe răspunderea sa şi unguresce.
Abia se lăţise vorba, că Românii încă
voesc să-şi petrécá o seră împreună, şi unii
şoviniştl de pe aici au şi început a-şi es-
prima nemulţumirilor lor, că de ce nu s’au
făcut invitările unguresce şi cum comitetul
arangiator n’a pus în ordinea de dans şi
oâte-va jocuri unguresc!, sóu cel puţin un
„csárdást
A sosit apoi diua petrecerei şi în sala
„Redutei*, din cei mai mulţi învitpţ! abia
am védut trei flăcăi unguri; probabil, şi
aceştia au venit, ca să fiă martori la un cas
de rebeliune séu „trădare de patriău.
Astfel ne-am petrecut noi de noi cu
veseiiă pănă în doi! de di, oăc! o frumosă
cunună de dame şi darnicele o’un oârd de
voinici, au petrecut o nópte delioiósá ro-
mánéscá.
Petrecerea a fost înveselitore şi din
causă, că a luat parte la ea câte-va român-
euţe şi din locuri îndepărtate, ca de pe
valea Bârgăului, de pe laSălişte, dela Turda
şi Cheia Turcjii, dela Beiuş, ţâra Haţegului,
Orăştie şi alte locuri. Costumul româneso
încă n’a lipsit.
însăşi petrecerea a decurs în oea mai
perfectă ordine, cum Românii de eomun
sciu să-şi petrecâ. Venitul curat, după cum
aflăm, încă este mulţămitor.
Reuşita esemplară a petrecerei, — aşa
se vede, — a turburat inima şi minţile ce-
lor-ce nu-şl mai încap în piele, căci etă şo*
vinistii noştri nu s’au mulţumit cu oârtirea
petrecerei nóstre, ci acum îş! varsă veni
nul otrăvitor şi în fiţuica locală „Hunyad“
Nr. 9.,luându-ş! un aer pe cât de îndrăsneţ,
pe atât de ridicul.
Adecă cum? Am fi ajuns, oa să nu
ne fiă permis, fără voia şi placul stăpânirr,
să ne putem petrece, fără ca să fim timbraţi
de „resvrătitor!4* ?
De unde şi pănă unde suntem datori,
ca să facem invitări ungurescl şi să dansăm
„csárdásu-ui!!?
Unde şi când Maghiarii au făcut vre-o
dată învităr! românesc! şi au pus în ordi
nea de dans vre un joc românesc?! Cu ce
sunt mai buni Maghiarii, decât noi, şi pen-
tru-ce s3 ne respeotăm noi pe noijmaijjpu-
ţin, decât pe Maghiari.
ceva ne ’uţeles se petrecea în sufletul meu.
Par’ c ă cunosceam capul acela. Ochii blând!
cu ca1! mă privia, îmi strîngeau inima. Vă-
dui brzele lui mişcâudn-se, ca şi când ar
voi sé ’ml vorbéscá. N’auc|ii însă nimic...,
nici un sunet.
Pe coridorul vagonului se audiră nisoe
paşî şi vedenia dispăru. E curios, cum &
dispărut de-odată şi ou totul acéstá vede-
niă, fără să ml lase nici o urmă în suflet
şi la trosniturile paşilor din coridor, mé pomer ii în faţa unui castel înegrit de vreme.
Ce transiţiă! şi într’adevăr vedeam aoesfc
castel cu faţada lui de lemn sculptat, ca
turnişorele-i ţuguiate, aşe4at îutr’un colţ de
pădure, şi simţiam oum se clătină sub paşii
castelanului.
Un roman întreg începu să mi-se în
chege în minte.
Vedeam viaţa cu tote miseriile şi bu-
ouriile ei, desfăşurându-se în jurul eroinei,
o contesă tinără şi nespus de frumosă.
Acesta pe furiş se amoresâ de un pesoar
şi cavalerul nu mai putea s’o ’nţelâgă de
un timp íncóce.
Şi paralel cu mersul trenului îmi ţe*
seam acţiunea romanului.
Nr. 34.-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
Perfidia din „fiţuica „Hunyad" oul-
ínézá însă în denunţarea ce o faoe.
E vorba adecă, că între aranger! bu
»t vre-o câţî-va tineri, cari sunt în func*
ddî publice, şi pe aceştia îi presintă ca pe
iii, cari uu vor „sé înainteze interesele
atnlui maghiar naţional“.
De când puţinii oficianţi români de
fî-ce categoriă, afară de datoriile lor ofi-
óse sunt datori „sé înainteze interesele
latului naţional maghiar"?
E un secret public, că oficialii români
este tot şi pretutindeni sunt în diverse
ioduri şicanaţi, huiduiţi şi chiar presionaţl,
№tru-că nu sunt destul în serviciul şovi-
imului şi că li-se fac, prin prepuşii lor,
«le mai neruşinate şi ridicule imputări, —
ir denunţare* cum o face „Hunyadu încă
in s’a mai întâmplat la noi.
Şi aoum întrebăm pentru oe tóté
iceatea ?
Cu astfel de denunţări ored şoviniştii
lela „Hunyadw, că sé póte dobéndi o apro-
iiere séu o înţelegere între Români şi Un-
[Drî pe terenul vieţii sociale?
Apoi nu-şi aduo aminte, oă ei se află
lici la noi într’un ocean de Români şi décá
ir fi vorba de-a imputa, óre nu cu mai
Diilt drept am putó face noi imputări ace-
ora, oari veniţi aici între noi, au o viaţă tich-
litfi din orunta sudóre a Românului.
Mai bine deci şi-ar vedé de pécatele
lor şi să nu se íncrédá în aşa măsură, căci
véclutu-i-am noi pe d-lor şi în alte pene,
ci sé ne lase în pace, oa să putem petrece
cel puţin câte-va óre, după cum avem drept
jj petrecem, căci orl-ce ar face şi ori ce ar
|ce, noi de nómul nostru nu ne vom
lép&da!
Serecanul.
S C L R I L K 1)1 L E L— 18 (26) Februarie.
Acusaţi de „agitaţia11. Tribunalul
din Sibiiu a pus sub acusă pe studenţii
»şî, cari au demonstrat în contra repre-
«entaţiilor în limba maghiară ale societăţii
„Urania44. Sunt acusaţi pe motivul delictu
al de agitaţie. Acusaţii principali sunt Her-
mann KWss, Hermann Knall şi G. Berglei- jur, toţi trei studenţi la şoole superiore. In
«stul de acusă se cl'ce următorele: Espre-
jitmile folosite de demonstranţi sunt o pro-
Tooare directă, ca în Ungaria limba ma
ghiară să fiă suprimată şi în locul ei să se
introducă o limbă străină; aceste espresiuni
după natura lor şi dupa tendenţa grobiană,
ce inv61vă în sine, sunt acomodate pentru
a stîrni şi a potenţa ura dintre naţionalita
tea maakiară şi sâsdscâ şi cu deosebire sunt
pctrivite, ca să agite poporul săseso în oon-
tra naţiunii maghiare.
Rusificarea Bucovinei. Din Viena
josesce scirea, că gimnasiul rutean din Cer-
i&uţl va fi sporit cu clasele superi6re. Gla-
In dosul castelului era o grădină şi
prin dosul grădinei curgea un rîu, peste
care era aşedată o punte. Frumosă eroină,
pe care nu soiu cum o chiema, stetea în
grădină cu braţele întinse peste gard, ér
pe punte începu să păşâscă ou grije tînărul
pescar şi să vie spre densa. Când ajunsese
a mijlocul punţii..... trenul se opri şi întreg
iabloul dispăru ca prin farmec. O linişte
de mórte plutea împrejur şi mórtea mi-ae
lăsa pe suflet. Tot oe putui aucji în cele
două minute, cât a stat trenai, a fost un lă
trat de câne şi-o talangă răguşită, al oăror
iunet unit se pierdea pustiu în linişte.
Odată ou pornirea trenului îmi reveni
«a prin minune tabloul, ce-mi dispăruse, şi
gândul meu îşi luâ firul întrerupt.
Ar fi curată pierdere de vreme sé vă
mai spun, décá a trecut séu nu puntea tâ-
üöral înamorat, cu tóté că mulţi vor fi do
ritori să scie. Ertaţi-mă..., dór soopul meu
t fost numai să arăt cum se întrerupe ac
ţiunea gândirei odată cu oprirea lucrului,
cu care s’a pornit paralel şi cum îţi reia
4răţl mersul îndată ce pornesce obiectul
însoţitor.
Acésta este o observaţia, pe oare de
sigur vor fi avut’o mulţi, mai cu sémá când
sele paralele române, vor rămâne de-ocam-
dată (?) staţionare. Decă se va adeveri
acâstă scire, vom sci cu toţii ce avem de
făcut, ciioe „Deşteptarea**. De-ocamdată am
ruga pe deputaţii „români" din Viena, să
se gândâscă, ce’-i póte aştepta, décá vor
suferi şi acâstă batjocură.
Logodnă. D-ş0ra Hortensia Penciu din
Sibiiu s’a logodit cu d-1 Dr. Gavriil Suciu
din Haţeg.
Societatea studenţilor români din Macedonia. Studenţii români din Macedo
nia au pus săptămâna trecută basele înfiin-
ţărei unei societăţi, al cărei soop principal
este să desvolte spiritul de înfrăţire între
membrii societâţei şi să vie în ajutorul stu
denţilor săraci. Preşedinte a fost ales d-1
St. Nicolaesoo.
Chipuri şi graiuri din parlament.Sub titlul acesta cetim următorele în orga
nul partidului poporal naţ’onal din Buco
vina despre scena de mai dăunăcll petre
cută în „Reichsrathw între deputatul român
bar. G-. Wasilco şi cehul Klofaâ: Şcieam, că
deputaţii actuali „români" din Viena sunt
apărători ai baronului Bourguignon. Păru
iala, ce-a avut’o baronul Wassilco aşa din
senin şi fără nici un motiv, ne arată, că ei
sunt orbi mameluol ministeriali, gata aşi
pune tóté puterile corporale — dă omul ce
are! — pentru apărarea lui domnu Koerber
şi domnu Vetter. Dór fie iertată o modestă
întrebare. Cine sare în apărarea naţiei ro
mâne, atât de vitreg tratate în clil0!0 aces
tor domni? La acâstă îutrebare tace clubul
„românw diu Viena tăcerea pescelui.
„Revue du monde latinw. A apărut la
Paris noua serie din „Revue du monde la-
tinu sub direcţiunea d-lui Rakini, la care
au promis oolaborarea mai toţi membrii
din comitetul central al Ligei. Vechiul jur
nal al bunului amic al Românilor, Baronul
de Tourtoulon, va relua apărarea interese
lor naţiunei române.
D-1 Constantin bar. Hormuzachi,binecunoscut şi ca scrutător zoolog, a pri
mit o invitare, ca să participe şi să ţină o
conferenţă la congresul zooîogic, care va
avé loc îu luna August la Berlin sub pro
tectoratul principelui moştenitor al Ger
maniei.
Spargere cu furt. Eri nóptea nisoe
răufăcători, pănă acum necunoscuţi, au in
trat în cârciuma din strada băilor Nr. 40
din Braşov, la Nic. Sfetea, şi au furat din
masă 800 coróne în bani gata.
In memoriile lui Milan se găsesce
un plan de confederaţiunl a României,
Serbiei, Bulgariei, Muntenegrului, Bosniei
şi Herţ^govinei, după modelul confedera-
ţiunei germanice şi sub garanţia Austro-
Ungariei, Turciei şi Angliei. Parlamentul
confederaţiunei ar fi trebuit să se reunéscá
pe la staţiile mici ardeau de dorinţa de-a
porni cât mai curând, nerăbdători de sfîr-
şitul romanului, ce şi ’1 plămădiseră deja
mai înainte.
Curioşii de sfîrşitul romanului meu
sunt rugaţi să se mulţumâscă cu aceste
versuri, cari mi-au venit atunci în minte şi
pe cari în urma unei meditaţii le-am con
siderat ca un fel de reflex isvorît din im
presia totală, ce mi-a făeut’o castelul din
oolţul de pădure...
Stă castelul de sub munte Invălit în taina serii,
Er în préjma lui, fantasme...J0că umbrele durerii.
Şi prin liniştea ceţ0săPare mort acum castelul...
Dér ce fulgeră la geamuri?Sunt doi ochi...; e cavalerul!
Un moment se uită ţintă Peste vale... ^i apoi plócá...
Gândul lui e nóptea négrá Şi-i e inima săraoă...
Tunet de pistol..., un ţipăt...Şl-apoi linişt» şi pac-e....
In oastelul de sub munte Cine scie cine zace?!...
pe rénd la Bucuresol, Belgrad şi Sofia.
Milán a tratat deja acum 12 ani despre
acéstá confederaţiune, cu România şi cu
Bulgaria, dér puterile s’au opus la acest
proiect.
împăcarea între regele Alexandru şi regina Natalia. Cercurile politice din
Belgrad comentézá mult faptul, oă regele
Alexandru a depeşat mamei sale, rugându-o
de a-se întorce la Belgrad. Acest fapt se
consideră, oa dorinţa regelui Alexaudru,
de-a restabili din nou bunele relaţiuni cu
mumă-sa.
Arşi de v ii. Ión Monza, ţăran din
comuna Ble’bea (România), aflându-se acasă
cu copilaşii săi, Aceta în verstă de trei ani
şi Nicolae în vârstă de 10 ani, şi voind să
facă focul la vatră, a încercat sé tórne
nisce gaz dintr’un bidon pentru a aprinde
mai curénd focul. Comunicându-se însă fla
căra bidonului, care conţinea mai bine de
4 litri de gaz, acesta a esplodat aprinc|ând
totul din casă. Copilaşii învăluiţi de flăcări
au fost găsiţi carbonisaţi, ér sáténul a scă
pat ca prin minune, alegendu-se numai cu
câte-va arsuri fără gravitate. Soţia sătânu-
lui, care fusese în vecini, găsindu-şl casa
în flăcări şi copilaşii morţi, a înebunit şi
voia să se arunce în foc. Cu multă greu
tate nenorocita mumă a fost oprită dela
acésta.
Descoperire astronomică. Din Baun-
berg se telegrafeză, că observatoriul astro
nomic de acolo şi din Erlangen a descope
rit o stea nouă în constelaţia Perseus. Noul
corp oereso aparţine stelelor, cari îşi schimbă
lumina şi pănă aoum nu i-sa văc^ut urma
pe bolta ceróscá.
Teatru gmnan în Braşov. Leo
Bauer, director de teatru din Sibiiu, face
cunoscut on. public braşovân, oă în 10
Martie n. o. va începe ciclul de represen-
taţiunî (20 la număr) cu íntrégá trupa sa.
Intre alte piese se vor representa şi ur-
mátórele novităţl: „Tcchter Erasmusw,
„Mădchentraum“, „Geisha“ mare operată
şi „Der dritte Escadronu. Abonamentul
pentru tóté 20 representaţiunile este: bal
con 40 cor., fotei 32 cor., parchet I. 24
cor., parchet II. 20 cor., şi rang I. 20 oor.
Bilete te pot căpăta în cancelaria tea
trului.
Esposiţia de tablouri. D. Arthur
Coulin pictor, care după-ce a terminat ou
succes studiile sale la Academia de pictură
din Budapesta, s’a dus să le continue ia
Roma, întoroându-se la Braşov, unde pe
trece familia sa, a arangiat aici o esposiţiă
a tablourilor sale, lucrate în parte mare la
Roma şi destinate a fi trimise mai târcjiu la
espos ţia tie primăvară din Budapesta. Es-
posiţ a s’a deschis Duminecă în strada Mi-
chail Weiss, casele lui Copony, parterre
şi se póte cerceta peste di.
In urmă nu mai eram în stare să gân
desc nimic, mă cuprinse lenea şi la corp
şi la suflet; mă plictisisem de drum. Din
oâud îq când mai aveam sensaţia, că merg
înainte, fapt care mă bucura.
Peste cinci minute trenul se opri.
Eram la Craiova, ţînta călătoriei mele.
Trântituri de uşi, vorbe, strigăte..., paşi...,
mişcare..., viaţă!
Viscolea de prăpădia pământul...
Dintre cei doi prietini ai mei, despre
cari eram sigur că au să mă-aştepte, nu era
decât unul.
„Eugeniu unde-i?u întrebai grabnic
privind împrejur.
Prietinul îmi răspunse posomorit şi
şovăitor:
-Eugeniu... nu mai este !u
— „Cum ? !u
— „Mort!“...
— „Ce ?u...
— „Amorul.,.u şi terîndu-mă de mână:
— „Vino..., am să-ţl spun tot! —
Z. B ărsan .
\
Reuniunea filantropică a femeilor protestante din loc aranjază în 2 şi 3
Martie n. c. în sala de concerte din loc
un bazar de flori împreunat cu petreoere
de dans. Preţul intrării: fotei numerotat
2 cor. 40 b., bilet de intrare parterre pen
tru 2 şi 3 Martie 2 cor. 40 b*nî; pentru
săra de Sâmbătă 1 cor., pentru cea de Du
minecă 2 cor., pentru studenţi 60 bani.
R&sboiul din Africa sudică.D0că este să se dea deplin creclăment
soirilor din isvor engles asupra evenimen
telor din Afrioa-sudioă, atunci Burii, ăr nu
Englesii au îndurat desastrul, oare de altfel
s’a fost profeţit înainte cu câte-va cjile.
Lord Kitchener a telegrafat adecă la
Londra, că generálisaimul bur Botha i-a trimis
parlamentari deolarându-i, că recunósce, că
e împresurat din tóté părţile şi că e incapa
bil pentru acţiune. Botha ar fi cerut o în
tâlnire cu Kitchener, ca să trateze asupra
capitulării. Kitchener a fixat terminul pe
diua da mâne, 27 Faur, la 2 óre d. a.
De altă parte se telegrafézá din Cap-
stadt, că generalul englea Plumer a silit pe
generalul bur Dewett se ia lupta ou el la
Diss«lfontein. Englesii au prins 50 de Buri
şi li-au luat Burilor şi 2 tunuri. Se dice,
că Dewett a scăpat ca prin minune o’o
mână de ómen!, treoând pe-o luntre rîul
Oranje.
Generalul French telegrafézá de-ase-
menea, că colónele trimise spre isgonirea
Burilor au dobândit succese neaşteptate.
Burii s’au retras în disordine.*
Notăm, că tóté acestea se anunţă din
isvor engles a doua c}i după-ce se comuni
case soirea despre capitularea lui Smith-
Dorrien. Soirea acésta o comunicaseră cjiR"
rele vienese „Reichsw«?hru, „Wiener Tag-
blattw şi altele.
Amănuntele lipsesc însă şi lumea póte
fi ou drept cuvânt curiósá sé afle, ce s’a
întâmplat aevea.
SC liii ULTIME.BucurescT, 25 Februarie. In şe
dinţa de acjî a camerei rainistru- preşedinte şi de finanţe P. P. Carp a comunicat, ca nu s’a putut înţelege cu comitetul delegaţilor. S’a pus cestiunea de încredere. Camera a votat cu 75 contra şi 74 pentru moţiunea de încredere. In urma a- c6sta se aşteptă ca cabinetul se-şî dea demisiunea.
» I V E R S E .TJn curios atestat de mórte de
prin anii 60 a eşit la ivélá, dintre multele
hârtii prăfuite, cari stau cu Recile de a tl
prin archive. Ca ouriositate âtă-l:
Numele mortului: Teresia G. rémasá
văduvă după soţul ei. Ştirea familiară: N’are.
Starea séu ocupaţiunea: Nici când n’a avut
stare, sărmana, şi fiind-că ea fü atinsă de
„vântul răuu, nu sta pe pioióre, ci şedea, şi
ocupaţiuoea ei era mai mult şederea. Etatea : Era de-odată cu*s0craînv0ţătorului dela noi,
aşa cam de 76—77 ani, de altcum a trăit des
tul, mai având sérmaaa să sufere mult;
bine, că a murit. Religiunea: Nu se scie,
fiind-că nu umbla la biserică. Causa morţH:
Am spus deja, oă era fórte bătrână, ast-fel
nu-i mirare, că a murit. Felul bóléi: Asta
n’o înţeleg. Numele medicului, care a îngri
jit de bolnav: N’a venit de mult aici, a?a
că décá m'ar lovi în cap, totuşi n’aţi sci
cum îl chiamă; de oetit i-au cetit numele,
aşa cum să scrie el pe recepte, dér din asta
nimeni nu se póte cuminţi. Óra şi $iui
morţii: 1 Ianuarie, séra pé la culoare. Xim
pui, când a fost ímorméntat: Asta n’o soiu
spune de bună sămă, fiind-că oésornicul
d-lui părinte nu umblă, er pe al d-lui can
tor l ’a dus copilul în vale. Observări: Nu
mita de fapt a murit. Dat în M ... la 2 Ia
nuarie 1862, Kebeles István, inspector de
morţi.
Proprietar: D r. Aurel M ureşianu»Redactor responsabil: T raian l i . Ttop.
ragma 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 34.—1910
Cursul la bursa din Viena.Din 25 Februarie, n. 1901.
Renta ung. de aur 4 % ................... 118.15
Renta de corone ung. 4°/0. . . . 93.70
Impr. căii. fer. ung. în aur 472% • 121.20
Impr. căii. fer. ung. înargint. 41/2°/0 100.55
Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 119.—
Bonuri rurale ungare 4% . . . . 92.85
Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.50
Impr. ung. cu p r e m i i ................... 169.50
LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 142.—
Renta de argint austr.......................98.45
Renta de hârtie austr....................... 98.35
Renta de aur austr............................118.05
LosurI din 1860................................. 187.50
Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 16 74
Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 683.50
Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 674 50
NapoleondorI...................................... 19.08
Mărci imperiale germane . . . 117.40
London vista.................................. 2 40.47 V2
Paris vista...................................... 95.30
Rente de corone austr. 4% • • • 97.95
Note ita l ie n e ...................................90.4U
Cursul pieţei Braşov.Din 26 Februarie. 1901.
Bancnota rom. Oump. 18.76 Vend. 18.80
Argint român. Cump. 18.30 Vend. 18.36
Napoleond’orl. Oump. 19.— Vend. 19.12
Galbeni Cump. 11.30 Vend. 11.40
Ruble RusescI Cump. 127.— Vend. 2.57
Mărci germane Cump. 58.50 Vend. 23.65
Lire turcescl Cump. 10.70 Vend. 2170
Ccris. fonc. Albina 5°/0 100.— Vend. 101.—
Abonamentela
„Gazeta Transilvaniei"se pot face ori şi când pe timp mai
îndelungat seu lunare.
Domnii membrii ai „Sodetâţîide împrumut şi păstrare din Feldru"sunt invităţi a participa Ja
adunarea generală a XXIV-acare se va ţ i n 6 Duminecă in 17
Martie 1901, la 10 6re a. m.
O r d i n e a di leis1. Raportul direcţiunei şi al co-
siunei censurătore.
2. Statoriiea bilanţului pre anul 1900, distribuirea profitului şi darea absolutoriului pentru anul de gestiune espirat.
5. Alegerea comisinnei censară- t6re pre timp de un an.
4. Alegerea a doi membrii în consiliul administrativ pre timp de 8 ani.
5. Propunerile consiliului administrativ şi eventual alte propuneri insinuate in sensul statutului.
F e l d r u , în 10 Februar 1901.
Gregoriu Neamţiu m. p. Petru Neamţiu m. p.secretar. preşedinta.
CMef-Oilce 448, B raton -M , London si.lie pent ZagQnveritabil.
Un leac plăcut luat atât pentru tineri adulţi, cât şi copii, contra ori şi ce fel de tuse, catar de pept, flegmă şi alte suferinţe ale peptu- lui. Disolvă flegma. O sticla costă, 8 corone 50 bani şi se trimite contra asignărei
preţului de farmacistul
A. TMerry’s Balsam-FaMRin Pregrada bei Rohitsch-Sauerbrun.
Sticlele sS fie astupate cu capse tipărite cu firma: A. T h ie r ry ’ s Scliutzeng’el-Apotheke.
T IM Ig lA N A institut de credit şi economii în TIMIŞORA.
C O N V O C A R E .Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii „TIM IŞIANA“ societate pe acţii în Timiş6r
s e c o n v 6 c ă la a
X V I - a Adunare generală, ordinară,,pe cjiua de 5/18 Mar t ie 1901 la 10 ore înainte de amedi, în localul institutului: Timiştira-Cetate, Balâzs-te nr. 1, Etagiul I.
O b i e c t e l e a d u n ă r i i g e n e r a l e ;
1. Raportul direcţiunei, despre gestiunea anului
1900, şi al comitetului de supraveghiere.
2. Conclus asupra bilanţului anual.
3. Conclus asupra întrebuinţării profitului curat.
4. Votarea absolutoriului direcţiunei şi comitetu lui de supraveghere.
5. Alegerea comitetului de supraveghere, al căn mandat espiră.
6. Eventuale propuneri în sensul §-lui 22, literi h) din statutele institutului.
D i r e c ţ i u n e a .
î n c h e i e r e a s o c o t i l o ra institutului de credit şi economii „TIMIŞIANA" pro anul 1900.
C o n t u l B i l a n ţ u l u i .A C T I V A Cor6ne bani P A S I V A
iCor6ne bani
Cassa în numerar................................... 51857 80 Capital de a c ţ i i ................................... 56C000 _Cambii de bancă . . . c. 953232 4'. fond. de res. general . cor. 90 485.51Cambii hipotecate . . c. 526067.— 1.479299 40 fond. de p. dif. de curs . „ 2,800.—împrumutului hipotecar......................... 601253 20 fond. p. acop. dubioja . . „ 216.38 93501 89împrumute pe efecte (Lombard) . . 5824 — fondul de pens iune .............................. 15712 08Efecte p ro p r ii........................................ 13022 20 Depuneri spre fructificare . . . . 1,087710 55R e a lită ţ i.................................................. 36.964 05 Cambii reescontate.............................. 385495 —
Cassa institutului................................... 42,414 81 Sarcina casei ins titu tu lu i.................... 27000 —
M ob ilia r ......................... cor. 3533.74 Interese r a n s ito re .............................. 28293 18după amortisare de 10°/0 „ 353.37 3,180 37 Dividenda n e r id ic a tă ......................... 623 —
Giro-Cheque-Conto.............................. 3438 88 Cjntrib. d. % capital, ssrr. I I . . . 2736 82Inter, de reesc. anticipate.................... 2,466 47 Diverse conturi credit6re.................... 4170 21Interese restante ................................... 16450 66 P ro f i t c u r a t ................................... 60127 321Diverse conturi d e b ita re .................... 9 197 71
2 265369 55 2,265369
Contul pr ofitu] . u i şi al perderilor.S P E S E Cor6ne bani V E N I T E
V
Cor6ne baol
Interese pentru depuneri spre fruct. . 56153 09I n t e r ese :
Contribuţie erarială şi comunală , 13823 91 dela cambii de b a n c ă ......................... 83610 84Contribuţie 10°/0 int. depuneri sp. fruct. 2878 99 „ „ hipotecate ......................... 42066 —
Interese de reescompt......................... 184)8 70 „ împrumut hipotecar.................... 48435 6122534 — „ „ p e efecte (Lombard) . 499 17
Chiria şi spese de cancelarie. . . . 3528 51 Venitul re a lită ţ ilo r .............................. 2413 76Tipărituri şi post porto......................... 1203 06 „ efecte lor................................... 736 48Reparaturi neacoperite la cassa institut. 453 54 P rov is iune ............................................. 1712 6810% amortisare din mobiliar . . . 353 37Pr o f i t ne t .............................. 60127 32
179474 49 179474 49ii
T i m i ş 6 r a , în 31 Decemvre 1900.
Rotar iu m. p . , Mi cu 1 esc u m. p . ,
dir. esec. D I R E C Ţ I U N E A : contabil
Teodorovicî m. p., Dr. Puticî m. p., Butbaş m. p., Ionasiu m. p., Maniu m. p.,
Subsemnatul comitet am esaminat contul present al Bilanţului precum şi cel al venitelor şi al sar-
cinelor şi confrontându-le cu registrele principale şi ausiliare purtate în buna regulă, le-am găsit cu acelea
în consonanţă şi esacte.
C O M I T E T U L D E S U P R A V E G H I E R E :
Nicolae Gherdan m. p., loan Pinciu m. p., Vasiliu Vaianţiu m. p.
campanie■ se capătă la
OFERBACH G. BRONO Braşov
ş i c u p a l i a i u în Bodega.
A N D N C I U R I(mserţiuni şi reclame)
sunt a se adresa subscrisei administratiunf. In caşul publicării unui anunciu mai mult de odată se face sc&dement, care cresce cu cât publicare» se face mai de multe-ori.
Administr. „Gazetei Trans.“
WSf“ „Gazeta Transilvaniei* cn num6rul ă 10 fii. se vinde la librăria Nie. J. Cinrcu şi la Eremias Nepoţii.
Tipografia A. Mureşano, Braşov.