ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA

ARHEOVEST

V2

-IN HONOREM DOINA BENEA-

Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie

Timişoara, 25 noiembrie 2017

JATEPress Kiadó

Szeged 2017

Editor: Sorin FORȚIU (cu mulțumiri pentru ajutorul punctual acordat lui Andrei STAVILĂ, Cristian OPREAN, Adrian CÎNTAR și Simona REGEP) Coordonator: Dorel MICLE DVD-ROM: Adrian CÎNTAR WEB: Sorin FORȚIU și Claudiu TOMA Coperta: Alice DUMITRAȘCU Foto copertă: Tudor VREME-MOSER, http://ideatm.ro/wordpress/ Această lucrarea a apărut sub egida:

© ArheoVest, Timișoara, 2017 Președinte Lorena SMADU

www.arheovest.com

ISBN 978-963-315-358-1 (Összes/General) ISBN 978-963-315-360-4 (II. kötet/volumul)

Avertisment: Acest volum digital este o imagine cât se poate de fidelă a celui tipărit.

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor.

DVD-ROMul conține contribuțiile în varianta color precum și imaginile la rezoluția maximă trimisă de autor.

611

OASE DE ANIMALE DIN AŞEZAREA NEOLITICĂ TÂRZIE DE LA UIVAR, JUD. TIMIŞ.

MATERIALUL DIN ŞANŢURILE DE FORTIFICAŢIE

Georgeta El Susi* * getasusi@yahoo.com Abstract. About 7586 animal bones were collected from the trench S. IV, performed to inves-tigate the fortification system of the Vinča C settlement. About 3266 fragments collected from clear contexts of the fortification ditches. The metric evaluations, the slaughter profiles and anatomical distribution of the bones are inserted in the first part of the study. In the second part we insist on the results of Chi2 –test, applied on the samples from the fortification ditches and the buildings’ area (S. I–III). Specifically, more cattle and red deer bones and fewer from pig, ovicaprids and roe deer were refused into the ditches. Instead, fewer remains from cattle, red deer and more from pigs, roe deer and small ruminants were observed in buildings’ sector. Obviously, it is confirmed that, in the ditches firstly were discarded bones of large animals, and fewer from small ones. In the case of cattle, many bones come from distal parts of the legs (34%); the cephalic elements are quite numerous (23%). A similar distribution is found in case of red deer. Many antlers (shed or attached to frontal) from cervids were thrown into the ditches. Regarding the pig, the cephalic remains account for 42.1%, and the distal part of the feet only 9.2%. In the case of the dog, the skull bones make over 46%. Even a complete skull dog and some long bones were collected suggesting the corpses will have been thrown within. In con-trast, many remains from skull and feet of sheep, goat, pig, roe deer accumulated in the edifices’ area. Bone distribution by species (as NISIP) indicates significant percentages only for cattle (31.06%) and red deer (29.66%) in the fortification sector. The sheep, goat, pig and boar rep-resent about 9%. The aurochs totals only 2.7% and the roe deer only 6.4%. The wild mammals record 48.4%, compared to 51.6%, the rate of the dometicates. By contrast, cattle and red deer have lower frequencies (18–22%) in the buildings’area (S. I–III ); instead the pig and small ruminants reach similar percentages to the large mammals, 15–21%. The wild species amount about 41–42%, slightly less than in the fortification trenches. Keywords: Uivar, Vinča C, fortification ditches, faunal remains, slaughter profiles.

Situl de la Uivar a fost cercetat în perioada 1999–2009 printr-un proiect comun româno-german. Din sit am determinat şi introdus în baza de date circa 44000 resturi de mamifere, care provin din locuirile neo-eneolitice, epoca bronzului, epoca fierului şi evul mediu. Din suprafaţa S. IV trasată pentru cercetarea unei părţii a sistemului de fortificaţie al aşezării vinciene (faza C)1 s-au prelevat 7586 oase de animale, dintre care

1 Schier, 2008, p. 56.

612

3284 provin din nivelele neo-eneolitice (Vinča și Tiszapolgár), 1036 din mai multe epoci şi 3266 din nivelele Vinča C. Acestea din urmă vor reprezenta baza analizei fau-nistice prezentată în materialul de faţă. Din cele 3266 oase de mamifere, 2370 fragmente au fost determinate până la gen şi specie (Tabel 1, Fig. 1). Proporţia speciilor domes-tice este de 51,56% (1222 oase) faţă de 48,45% proporţia celor sălbatice (48,45%). Vita prevalează cu 31,06%, porcul şi rumegătoarele mici cu 9,32% fiecare şi câinele cu 1,86%. Dintre speciile sălbatice cerbul are o reprezentare de 29,66, mistreţul 9,2%, căpriorul 6,4%, bourul 2,74%; iepurele, vulpea şi lupul înregistrează sub 0,5%. Procen-tajele pe număr minim de indivizi (NMI) denotă prevalenţa cerbului (21,7%), vita tota-lizând numai 17,46%, porcul şi ovicaprinele 14–15%. Mistreţul înregistrează 11,64%, iar căpriorul 8,47%. Să mai notăm o pondere importantă a câinelui, de 4,76%, chiar mai mare decât a bourului (3,17%).

Contexte F. 1002 F. 1029 F. 1043 F. 1053-

55 F. 1158-

1159 Bos taurus 67 176 191 185 34 Sus s. domesticus 22 46 52 57 6 Ovis/Capra 12 33 63 47 4 Canis familiaris 3 9 15 8 Specii domestice 104 264 321 297 44 Cervus elaphus 67 229 202 123 14 Capreolus c. 8 24 53 31 2 Sus s. ferrus 17 38 54 65 13 Bos primigenius 3 14 7 24 10 Lepus sp. 1 1 3 Vulpes vulpes 1 2 Canis lupus 1 Specii sălbatice 96 306 320 246 39 Specii determinate

200 570 642 543 83

Bos/Cervus 35 29 23 30 Corn cerb 1 10 12 Ovis/Capreolus 4 4 8 9 Coaste 3 59 34 39 3 Sus sp. 5 Aşchii 63 201 67 63 18 Total eşantion 306 863 784 696 109

Tabel 1. Ponderea speciilor în nivelele S. IV.

613

S. IV Gr.

palisadă Total NISP

% NMI %

Bos taurus 83 736 31,06 33 17,46 Sus s. domesticus 38 221 9,32 29 15,35 Ovis/Capra 62 221 9,32 28 14,81 Canis familiaris 9 44 1,86 9 4,76 Specii domestice 192 1222 51,56 99 52,38 Cervus elaphus 68 703 29,66 41 21,69 Capreolus c. 34 152 6,4 16 8,47 Sus s. ferrus 31 218 9,2 22 11,64 Bos primigenius 7 65 2,74 6 3,17 Lepus sp. 1 6 0,26 2 1,06 Vulpes vulpes 3 0,13 2 1,06 Canis lupus 1 0,05 1 0,53 Specii sălbatice 141 1148 48,45 90 47,62 Specii determinate

333 2370 100 189 100

Bos/Cervus 12 129 Corn cerb 3 26 Ovis/Capreolus 21 46 Coaste 43 181 Sus sp. 5 Aşchii 97 509 Total eşantion 509 3266

Tabel 1 (continuare). Ponderea speciilor în nivelele S. IV.

Fig. 1. Procentajele taxonilor în S. IV.

614

Fig. 2. Distribuţia pe regiuni corporale a oaselor din S. IV.

Bovinele totalizează 737 oase (31,06%), aparţinând la minimum 33 indivizi. În şanţ s-au aruncat mai puţine elemente maxilare (23%), drept consecinţă, numărul minim de indivizi identificat este redus. Referitor la distribuţia elementelor osoase pe regiuni anatomice, am grupat oasele pe categoriile A–E, în funcţie de importanţa lor alimentară. Grupa A reprezintă capul, grupa B coloana (vertebrele şi coastele), grupa C centura scapulară, humerusul, radiusul, deci partea proximală a membrelor anterioare, cu valoare alimentară mare. La fel, grupa D include partea proximală a membrelor posterioare (centura pelvină, femurul, tibia, fibula), tot cu valoare alimen-tară mare. Grupa E include extremităţile distale ale membrelor anterioare şi posterioare2. Distribuţia pe elemente scheletice (Tabel 2, Fig. 2) indică prevalenţa oaselor provenite din părţile carnate ale centurilor şi extremităţilor (35,73%) cât şi din extremităţile distale ale lor (33,86%). Coloana a furnizat puţine resturi, dar trebuie avute în vedere cele 129 spărturi de coaste neatribuite specific (grupa vită/cerb). Elementele maxilare fiind defi-citare, pentru stabilirea grupelor de vârstă s-au avut în vedere şi datele de epifizare ale oaselor lungi3. Grupa early-fusing (fuzionare timpurie) (Tabel 3) include 92,26% elemente fuzionate, faţă de 7,74% nefuzionate, sugerând o proporţie mică de animale tăiate primăvara și vara. Grupa middle-fusing (fuziune medie) include un procent de 77,38% oase sudate, faţă de 22,62% resturi nefuzionate. Această categorie nu oferă informaţii clare pentru vârstele de tăiere4. Ultima grupă, late-fusing (fuzionare târzie) include 67,1% oase fuzionate şi 32,9% oase nefuzionate (Tabel 3). Adică, 67,% din resturi provin de la exemplare tăiate peste 3,5–4 ani, care cel puţin au creşterea în lun-gime încheiată. Evident, datele asupra grupelor de sacrificare nu sunt foarte precise

2 Cu valoare alimentară mare (părţi proximale ale membrelor), medie (coloană), redusă sau deloc (cap, părţi distale ale membrelor) -cf. Reitz, Wing, 2008, p. 217-219. 3 Reitz, Wing, 2008, p. 194. 4 Reitz, Wing, 2008, p. 194.

615

Vită Porc Ovic. Cerb Căprior Mistreţ Bour Câine Neurocraniu/ ossa corni

51 12 20 37 17 6 2 3

Viscerocr. 18 30 5 20 2 19 4 Dentes sup. 30 3 5 8 1 4 Mandibula 46 44 32 68 22 25 2 11 Dentes inf. 24 4 5 10 1 3 1 2 Atlas 10 2 2 3 2 Axis 4 3 Vertebrae 30 3 7 23 1 3 2 Sacrum 4 1 2 7 Costae 7 10 13 4 1 2 4 Scapula 28 14 9 36 2 13 4 Humerus 44 20 10 30 8 16 6 8 Radius 47 11 28 55 16 17 8 2 Ulna 20 9 20 5 14 1 4 Carpalia 7 1 6 1 Metacarpus 44 6 10 57 13 15 4 1 Pelvis 33 16 9 29 2 10 2 1 Femur 53 4 7 38 3 16 2 Patella 1 Tibia 37 14 34 40 9 9 2 Fibula 4 1 Talus 21 8 1 9 4 Calcaneus 19 5 7 22 1 13 4 Metatarsus 81 2 18 101 36 4 5 Tarsalia 10 13 1 1 Phalanx 1 39 1 48 3 11 4 Phalanx 2 19 1 15 1 2 2 Phalanx 3 4 2 3 1 Metapodalia 6 4 2 4 5 4 Total 736 221 221 703 152 218 65 44

Tabel 2. Distribuţia oaselor pe regiuni corporale în S. IV (şanţurile de fortificaţie).

însă oferă, cât de cât, o imagine generală asupra exploatării animalelor în lipsa unor ele-mente dentare adecvate. Pe analiza dentiţiei s-au stabilit următoarele vârste de sacri-ficare: un individ tăiat în jur de 6–8 luni (3,03%, tăiat toamna), nouă între 1–2 ani (27,27%), 14 între 2–3 ani (42,42%), doi între 4–6 ani (6,06%) şi nouă peste 6 ani (27,27%). Per ansamblu, 30,31% este proporţia animalelor tinere, 42,42% cea a sub-adulţilor şi 27,27%, cea a adulţilor şi maturilor (Fig. 3). Deşi predomină sacrificările imaturilor corporali în proporţie de 73%, s-au făcut totuşi puţine tăieri de viţei, tocmai pentru a proteja cireada şi aşa nu foarte numeroasă.

616

Oase Vârstă Nefuzionat Fuzionat Total oase Fuzionare timpurie Total 12-7,74% 143-92,26% 155

Humerus distal 15-20 6 27 33

Scapula, distal 7-10 13 13

Radius proximal 12-15 1 31 32

Acetabulum 7-10 20 20

Ph. I, II 15-18 5 52 57

Fuzionare medie Total 19-22,62% 65-77,38% 84

Tibia distal 24-30 4 10 14

Calcaneum 36 2 10 12

Metapodial distal 24-30 13 45 58

Fuzionare târzie Total 27-32,9% 55-67,1% 82

Humerus proximal 42-48 3 3

Radius distal 40-48 1 8 9

Ulna, prox., dist. 36-42 3 10 13

Femur proximal 36 9 13 22

Femur distal 42 3 6 9

Tibia proximal 48 6 5 11

Vertebrae 54-60 5 10 15

Tabel 3. Stadii de fuziune pe oasele lungi de vită, S. IV.

Aşa cum era de aşteptat, în şant s-au aruncat numeroase coarne de la animalele sacri-ficate. Din cele 26 piese prelevate, 14 coarne provin de la femele, 9 de masculi (două măsurabile)5 şi 3 neatribuite ca gen. Coarnele femelelor, tip brahyceros au următoa-rea morfologie: cornul este uşor arcuit, plasat în plan cu frontalul, vârful orientat ante-rior, pedicelul bine exprimat. În alte cazuri cornul este foarte curbat, cu vârful orientat în jos. Pentru coarnele masculilor, de tip primigenius, s-au stabilit următoarele repere morfologice: sunt în plan cu frontalul, de la jumătate sau de la o treime din traiect se arcuiesc în faţă şi apoi în sus; spirală primigenă e slab exprimată. O mare parte din pie-sele taurilor provin de la imaturi corporali, sacrificaţi înainte de atingerea stadiului adult. Piesa cu dimensiunile bazei OC/BA6 – 360/77 mm am atribuit-o unui mascul domestic, existând o alta cu valori de 423/78 mm atribuită unei femele sălbatice. Atri-buirea este relativă, realizându-se doar pe criteriul lungimii piesei. Menţionăm că în materialul de la Gomolava un corn cu dimensiunile bazei de 79,5/64,5/230 mm a fost atribuit unui specimen domestic7. Un alt corn de la Uivar, cu dimensiunile bazei de

5 Celelalte şapte coarne de masculi sunt incomplete la bază și nu s-au putut dimesiona, atribui-rea făcându-se după proporţii. 6 Lungimea pe curbura mare / diametrul mare al bazei. 7 Clason, 1979, p. 88.

617

103/75/286 mm, prin datele sale metrice l-am atribuit unui taur sălbatic, coarnele atri-buite femelelor de bour au valori destul de mici în comparaţie cu materialul similar din siturile neolitice târzii maghiare8.

Fig. 3. Vârste de sacrificare la speciile domestice de la Uivar, S. IV.

În privinţa resturilor maxilare, dimensionările lungimii lui M3 indică o variaţie de 29–34 mm (M=31,1 mm). O valoare de 38 mm ar reprezenta bourii. Pe seria lungimii lui M3 pentru specia domestică s-a înregistrat o variaţie de 33–40 mm (M=37,3 mm), iar pentru bour s-au înregistrat valori de 42–43 mm. Pe humerusul distal am stabilit o variaţie a lăţimii trohleii de 71–82 mm (M=77,4 mm), pentru bour variaţia trohleii humerale este de 85–103 (M=91,5 mm). În privinţa seriei de radiusuri proximale, pe lăţimea proximală (Bp) s-a estimat o variaţie de 72,5–82 mm (M=76,4 mm) pentru vită şi 84–85 mm (M=84,7 mm) pentru bour. Valorile lăţimilor speciei sălbatice sunt des-tul de mici dar ele se asociază cu diametre mari (vezi anexa măsurătorilor). Lăţimea distală a metacarpului oscilează între 56–70,8 mm (M=63 mm) asociată cu o variaţie a diametrului distal de 33–39,5 mm (M=35,7 mm); pentru bour s-a măsurat o singură piesă, cu Bd/Dd – 76/42 mm (Fig. 4). Pentru metatarsul distal de vită, lăţimea oscilează între 53–68 mm (M= 61,1 mm), asociată cu o variaţie a grosimii distale de 32–39 mm (M=35,5 mm). Pentru bour, limitele de variaţie ale lăţimii distale sunt cuprinse între 72–75 mm pentru lăţime, asociate cu un diametru distal de 42 mm (Fig. 5). Datele metrice prelevate pe oasele bovinelor caracterizează bovine de proporţii mari, robuste, caracteristice neoliticului târziu din Banatul de câmpie.

Bourului îi aparţin 65 fragmente (2,74%) de la şase animale (3,17%). Unul a fost sacrificat sub 3 ani, altul în jur de 3–3,5 ani şi patru peste 4–5 ani. Un exemplar

8 Bartosiewicz, 1999, p. 115, appendix 1; Bökönyi, 1960, p. 121.

618

avea cam 9–11 ani. Oasele sale provin în procent de 38% din părţile distale ale picioa-relor, 31,7% din părţile carnate ale scheletului apendicular şi doar 6,36% din craniu. Probabil craniile au fost îndepărtate având o anume utilizare (trofee, depuneri de bucra-nii, prelucrarea cornului).

De la porc s-au determinat 221 oase (9,32%) de la 29 exemplare (15,35%). 42,1% sunt resturi cefalice şi 41,62% resturi din părţile bogat carnate ale membrelor şi centurilor. Oasele din labele picioarelor (categoria E) reprezintă doar 9,97%. Este vorba de elemente mici, fie “rătăcite”, fie consumate de animale sau om. Pe resturile maxilare s-au identificat patru indivizi tăiaţi între 0–6 luni (13,79%), opt între 6–12 luni (27,59%), 12 între 1–2 ani (41,38%), doi între 2–3 ani (6,9%), doi între 3–5 ani şi unul între 5–7 ani (3,44%). Aşadar, în primii doi ani de viaţă s-a tăiat cam 83% din efectivul stabilit, mai ales în al doilea an, atunci atingându-se greutatea optimă. Porcul era destul de gracil, astfel pe un radius cu GL de 143 mm s-a estimat o înălţime la grea-băn de 73,92 mm. Osul respectiv avea proximal dimensiuni de 24/18 mm (Bp/Dp) şi distal 32/23 mm (Bd/Dd). Acestea sunt printre cele mai mici valori din seriile respec-tive.

Mistreţul totalizează 218 fragmente (9,2%) de la 22 indivizi (11,64%). Aceş-tia au următoarele vârste de sacrificare: doi indivizi sub un an (9,1%), şase între 1–2 ani (27,27%), cinci între 2–3 ani (22,72%), trei între 3–5 ani 13,64%) şi 27,27% peste 5 ani. Am identificat şi exemplare de peste 10 ani. Practic, tineretul şi subadulţi repre-zintă cam 50% din exemplarele identificate. Este posibil ca vânarea speciei să fi avut ca scop şi reducerea densităţii mari, existente la un moment, dacă avem în vedere pro-centul mare de tineret şi subadulţi. Distribuţia oaselor sale indică un procent de 44% elemente din părţile carnate ale corpului, 26,15% resturi cefalice şi tot atâta din labele picioarelor. Doar coloana a furnizat numai 3,67% din eşantionul speciei. Pe 18 piese întregi s-a obţinut o variaţie a înălţimii la greabăn de 91,38–120,26 cm şi o medie de 101 cm (N=18).

Eşantionul rumegătoarelor mici include 221 oase (9,32%), dintre care 26 frag-mente provin de la oaie, 13 de la capră şi 182 sunt neatribuite specific. Cinci coarne de ovicaprine au urme de tăiere pentru îndepărtarea lor. Pe coarne am identificat cinci capre (două femele şi trei masculi) şi 13 ovine (o femelă şi 12 berbeci). În general, coar-nele de berbeci sunt răsucite înspre exterior, cu secţiunea bazei triunghiulară, una-două muchii ascuţite, a treia rotunjită. Printre coarnele de berbeci evidenţiem unul cu diame-trele bazei ceva mai mari, de 58/48/157 mm; restul pieselor au dimensiuni modeste. Per ansamblu, cei 28 indivizi (Ovis+Capra) au următoarele vârste de tăiere: patru între 0–6 luni (14,29%), trei între 6–12 luni (10,7%), nouă între 1–2 ani (32,14%), şase între 2–4 ani (21,43%), doi între 4–6 ani (7,14%), patru între 6–8 ani. Practic, raportul juve-nili/ subadulţi/ adulţi-maturi este de 1/ 2/ 1 sau 25/ 50/ 25%. Conform acestui raport, 75% din animale s-au tăiat înainte de atingerea stadiului adult, doar un sfert fiind păstrat pentru exploatarea pe mai mulţi ani (lână/păr, lapte, indivizi reproducători). În schimb, se făceau puţine tăieri între 6–16 luni (perioada de gestaţie, fătare) pentru a se proteja turma. În cazul ovinelor se sacrificau mulţi masculi subadulţi, după cum o arată prepon-derenţa lor pe coarnelor. Distribuţia pe regiuni corporale evidenţiază un procent de 44% categoriile C, D, faţă de numai 16,74% categoria E şi 9,05% categoria B.

619

Fig. 4. Diagrama metacarpului distal (cu roşu9 datele bourului).

Fig. 5. Diagrama metatarsului distal de vită (cu roşu9 bour).

9 vide DVD (ArheoVest, V).

620

Resturile cefalice totalizează 30,3%. Dimensionările pe lăţimile oaselor indică o gra-cilitate semnificativă a ovinelor, fapt confirmat şi de taliile modeste. Pe un metacarp al unei oi de 18–24 luni, cu GL 118 mm, s-a estimat o înălţime de 57,23 cm. Pe un cal-caneu s-a obţinut o valoare de 58,14 cm; ambele valori sunt mici, normale pentru feme-le. Pe materialul ovinelor de la Uivar s-a estimat o variaţie a înălţimii la greabăn de 48,3–58,6 cm, cu o medie de 55,4 cm (N=14)10. În acelaşi registru valoric se înscriu datele de la Sânandrei, 49,6–58,2 cm (N=3; M=55,2 cm), Parţa I (57,2 cm), Parţa II (53,5 cm), Opovo (57,48 cm)11 şi Vinča-Belo Brdo (47,8–56,04 cm, M=52,5 cm)12. Pe un alt lot de la Vinča s-au apreciat valori de 50,8 cm, 52,27 cm şi 55,18 cm13. Per ansamblu, datele sunt mici peste tot, confirmând un tip de ovină mic şi gracil.

În şanţurile de fortificaţie s-au aruncat probabil şi animale moarte; aşa se face că din S. IV am recuperat 44 fragmente (1,86%) de la cel puţin nouă exemplare canine (4,76%) de mărimi diferite. Din cele nouă animale, unul avea 9–10 luni, altul 13–16 luni şi un altul 18–20 luni. Din contextul F. 1043 provine un craniu (nr. 1), cu arcadele zigomatice şi regiunea palatină deteriorate. Lipsa acestora nu permite anumite dimen-sionări necesare încadrării sale tipologice. Somatoscopic el pare de dimensiuni mode-rate, bine proporţionat între segmentele sale. Lungimea este moderată (lungimea bazală este de 181 mm), există o proporţie egală (1,03) între masivul facial şi neurocraniu; pro-filul facial este uşor concav, relieful canin moderat, parietalul globular, creasta sagitală bine exprimată, triunghiul occipital bine conturat, tras în spate. Pe lângă datele metrice am calculat şi câţiva indici cranieni (inseraţi în anexa măsurătorilor), necesari pentru a defini mărimea şi proporţiile dintre diferitele segmente componente, cât şi pentru a avea o bază de comparaţie cu alte materiale. Comparând valorile indicilor cranieni cu cei obţinuţi pe o colecţie de referinţă, care include 42 schelete de câini aparţinând diver-selor rase actuale14, am identificat cele mai bune analogii cu indicii cranieni ai indivi-zilor-corcituri. Măsurătorile mandibulei aferente indică o lungime Dahr 159, ceea ce încadrează craniul în categoria intermedius, deci un câine de mărime medie. Lui îi cores-punde humerusul cu lungimea de 142 mm, pe baza căruia s-a estimat înălţimea anima-lului la 46,05 cm. Din scheletul altui individ s-a prelevat un humerus cu lungimea de 129 mm, pe baza lui estimându-se o înălţime de 41,6 cm. Din S. IV, context neprecizat (004/110A), provine un alt craniu (nr. 2) cu regiunea anterioară deteriorată. Partea neu-rocraniului (de altfel păstrată) are bosele proeminente, creasta sagitală slab dezvoltată, triunghiul occipital mare. Măsurătorile sale sunt cele mai mari din serie, după cum o arată şi valoarea lungimii Dahr a mandibulei (170,6); ea încadrează piesa în clasa supra-medie, fiind vorba de un exemplar mare, fapt neobişnuit pentru epoca respectivă. Întru-cât piesa provine din şanţul de fortificaţie nu excludem apartenenţa piesei la alt nivel de locuire (postneolitic). Craniului i-ar putea aparţine şi o tibie cu GL 183 mm, esti-

10 Este vorba de întreg materialul osteologic din sit aflat în studiu. 11 Greenfield, 1984, p. 411. 12 Am estimat talii pe baza datelor de la Vinča-Belo Brdo, apud Dimitrijević, 2006, p. 264, tab. 5. 13 Bökönyi, 1990, p. 51. 14 Pentru calculul indicilor şi comparaţii am utilizat articolele: Onar, Ozcan, Pazvant, 2001, p. 41-48; Alpak, Onar, Mutuș, 2004, p. 323-330.

621

mându-se o talie de 53,23 cm. Pe lângă cele două cranii, din S. IV s-au adunat nume-roase mandibule disparate. Conform valorilor lungimii bazale Dahr, trei piese aparţin clasei palustris, patru clasei ladogensis şi două clasei intermedius. Cu alte cuvinte în aşezare existau câini de mărimi diferite, prevalând cei de talie mică şi submedie.

Cerbului îi sunt atribuite 703 oase (29,66%) de la cel puţin 41 indivizi (21,69%). Dintre aceştia, doar pentru 29 exemplare am stabilit vârsta pe dentiţie. Potrivit acesteia, cinci exemplare aveau între 4–8 luni (17,24%), fiind vânaţi vara/toamna. Între 1–2 ani şi 2–3 ani rata se menţine la 17,24%, între 3–4 ani avem trei indivizi (10,34%), între 4–6 ani patru indivizi (13,79%) şi doi între 6–8 ani (6,9%). Doi indivizi au fost sacrificaţi sub 2 ani şi alţi trei peste acestă vârstă. În şanţurile fortificaţiei s-au arun-cat multe coarne de cerb, unele ataşate frontalelor. Este vorba de zece piese drepte şi nouă stângi, de la 17 masculi. Pentru aceşti 17 indivizi am estimat vârsta în funcţie de raportul dintre diametrul/lungimea pedicelului. Câteva piese cu diametrul de peste 47–48 mm provin de la exemplare mature şi bătrâne, unele sacrificate peste 16 ani. Animalele respective au fost vânate în sezonul rece. Beneficiul era dublu, obţineau o aprovizionare cu carne pe perioada rece şi pe de altă parte, materia primă pentru pre-lucrat. Frontalele respective aveau coarnele îndepărtate, păstrându-se doar baza ata-şată pedicelului. Aşadar, se practica o vânate selectivă cu accent pe capturarea mas-culilor. Combinând datele oferite de dentiţie cu cele ale coarnelor am estimat cel puţin 41 animale, dintre care, 35% sunt mature şi bătrâne, unele cu vârsta de peste 10–15 ani potrivit datelor din anexă. Pe baza stadiilor de sutură ale oaselor lungi15 s-a stabilit un procent mic de elemente nefuzionate pe intervalul 15–20 luni (7,75%). Pe intervalul 2–2,5 ani se înregistrează 21,11% nefuzionate şi 78,8 fuzionate (Tabel 4). Până la vâr-sta de 3,5 ani rata elementelor nefuzionate scade la 19,8%, cele fuzionate fiind de apro-ximativ 80%. Se confirmă întrucâtva datele furnizate de analiza dentiţiei. Distribuţia pe regiuni corporale este aidoma celei pentru bovine. Concret, predomină oasele din categoriile C, D (35,4%) şi categoria E (39,4%). Datele metrice au evidenţiat câteva fragmente de dimensiuni mari, după cum urmează: mandibulă cu M1–M3/ M3 de 85/ 37 mm; radius proximal cu Bp de 70–71,5 mm, metatars distal cu Bd de 61 mm; astra-gal cu GLl de 67 mm. Pe calcanee s-a estimat o variaţie a taliei de 117,6–134,5 cm, cu o medie de 127,3 cm (N=12), valori ce sugerează masculi de talie mare. Populaţia de cerb exploatată de comunităţile de la Uivar includea animale înalte, robuste, unele exem-plare fiind foarte mari. Legat de talia cerbului, valori de 123,3 cm s-au înregistrat la Opovo16 şi 118,7–132,4 cm (M=123,1 cm, N= 4) la Obre17.

De la căprior s-au determinat 152 fragmente (6,4%), de la minimum 16 indivizi (8,47%). Şi în acest caz, prezenţa coarnelor, cele mai multe pe peduncul au completat datele furnizate de resturile maxilare pentru stabilirea claselor de vârstă. Pe dinţi s-au identificat doi indivizi între 4–8 luni (vânaţi toamna/iarna), doi între 8–12 luni (iarna/ primăvara), doi între 12–16 luni (vara) şi 10 adulţi şi maturi. Coarnele provin de la zece masculi, dintre care trei capturaţi iarna şi şapte capturaţi în sezonul cald. Se pare că

15 Reitz, Wing, 2008, p. 72, tab. 3.5. 16 Greenfield, 1984, p. 411. 17 Bökönyi, 1977, anexe măsurători.

622

Oase Vârsta Nefuzionat Fuzionat Total Fuzionare timpurie Total 11-7,75% 131-92,25% 142

Humerus distal 12-20 l 3 19 22

Scapula, distal 4 25 29

Radius proximal 5-8 l 0 12 12

Acetabulum 8-11 l 2 14 16

Ph. I, II 11-20 l 2 61 63

Fuzionare medie Total 19-21,11% 71-78,89% 90

Tibia distal 20-23 l 5 14 19

Calcaneum 26-29 l 3 19 22

Metapodial distal 26-29 l 11 38 49

Fuzionare târzie Total 22-19,82% 89-80,18% 111

Humerus proximal >42 l 3 3 6

Ulna, prox., dist. 26-42 l 3 20 23

Femur proximal 32-42 l 2 8 10

Femur distal 26-42 l 9 20 29

Tibia proximal 26-42 l 3 17 20

Vertebrae 35-42 l 2 21 23

Tabel. 4. Stadii de fuziune pe oasele lungi de cerb, S. IV.

specia era prezentă în arealul aşezării cam tot anul, fiind destul de numeroasă. Proba-bil, se practica o vânare selectivă ce viza masculii, pentru carne, piei, corn, proteja-rea culturilor. Distribuţia elementelor corporale indică prevalenţa părţilor proximale şi distale (39,48%) ale membrelor (29,6%), cât şi a celor cefalice (28,3%). Un corn de căprior pe peduncul, prelevat din F. 1043 (004. 221A), prezintă o dezvoltare abe-rantă a ţesutul cornos,datorită excesului de testosteron. Piesa are aspect de “perucă”.

De la lup provine un radius întreg cu GL de 151 mm, pe baza lui estimându-se o înălţime de 64,24 cm. Cele şase oase de iepure provin de la două animale, iar vulpii s-au atribuit trei mandibule de la două specimene adulte.

Discuţii Deşi materialul de faţă vizează o parte din oasele de la Uivar, şi anume pe cele

aruncate în şanţurile de fortificaţie, există câteva aspecte interesante pe care le ridică acest eşantion. În primul rând, este vorba de variaţiile de reprezentare a principalilor taxoni în şanţurile de fortificaţie şi zona locuinţelor. Pentru a exemplifica în ce măsură frecvenţele principalelor specii (ca NISP) diferă în şanţuri şi zonele de locuit am apli-cat testul Chi2 pe eşantioanele din cele trei contexte (Tabel 5). Comparaţia dintre datele

623

înregistrate pe lotul din S. IV şi cel din zona edificiilor18 şi am obţinut un χ² =342,4 (p=.000; df-6); valoarea sugerează diferenţe semnificative între valorile observate şi teoretice în cazul vitei, ovicaprinelor, porcului, cerbului şi căpriorului; practic aceşti

Şanţuri Zona construcţii (Vinča C1+C2)

Valori Observate Aşteptate Observate Aşteptate

Bos taurus 736 595 691 832

Sus s. domesticus 221 327 564 458

Ovis/Capra 221 355 630 496

Cervus elaphus 703 542 596 758

Capreolus c. 152 223 383 312

Sus s. ferrus 218 230 335 322

Bos primigenius 65 44 41 62

Test Ch2 – 342,4; p- .000; df-6

Şanţuri Strat (Vinča C1+C2) Bos taurus 736 605 869 1000

Sus s. domesticus 221 304 586 503

Ovis/Capra 221 389 809 641

Cervus elaphus 703 556 771 918

Capreolus c. 152 195 364 321

Sus s. ferrus 218 212 343 349

Bos primigenius 65 55 80 90

Test Ch2 – 278,7; p- .000; df-6

Tabel 5. Aplicarea lui Chi2 pe oasele din şanţuri şi zonele de locuit.

taxoni marchează diferenţele dintre cele două contexte. Nu se raportează diferenţe majo-re între valorile observate şi prognozate în cazul bourului şi mistreţului. Concret, în şanţ s-au aruncat mai multe oase de vită şi cerb, dar mai puţine de porc, ovicaprine şi căprior. În schimb în zonele de locuit s-au observat mai puţine resturi de bovine, cerb şi mai multe de porc, căprior şi rumegătoare mici. Evident, se confirmă faptul că în şanţuri s-au aruncat, în primul rând, oase de la animale de talie mare, vită, cerb şi mai puţine de la cele de talie mică, porc, căprior, ovicaprine. Testarea valorilor înregistrate de specii în şanţuri raportat la stratul de cultură arată diferenţe semnificative între valo-rile observate şi prognozate în cazul bovinelor, porcului, ovicaprinelor, cerbului şi căpri-orului (într-o măsură mai mică). Dacă în şanţuri sunt mai multe resturi de vită şi cerb, în strat numărul lor este mai mic decât s-a prognozat. În schimb, din şanţuri s-au adu-

18 Este vorba de locuinţele din S. I–III; pentru simplificare am utilizat valorile cumulate ale spe-ciilor din nivelele Vinča C1+C2.

624

nat mai puţine resturi de oi, capre, porci, căprior comparativ cu stratul de cultură din S. I–III. Şi procentajele înregistrate de principalii taxoni confirmă rezultatele testului. Astfel, în loturile din şanţurile de fortificaţie, vita şi cerbul au procentajele cele mai mari, 31,06% şi 29,66%. Ovinele, porcul şi mistreţul totalizează doar 9% fiecare. Bou-rul totalizează 2,7% şi căpriorul 6,4%. Şi în acest context vânatul se menţine la cote ridicate, de 48,4%, faţă de 51,6%, ponderea segmentului domestic (Tabel 6, Fig. 6).

Vinča C1+C2 S. IV S. I–III

Nivel Şanţuri Locuinţe Strat

Bos taurus 31,06 20,85 22,23

Sus s. domesticus 9,32 17,02 14,99

Ovis/Capra 9,32 19,01 20,7

Canis familiaris 1,86 1,15 1,18

Cervus elaphus 29,66 17,98 19,72

Capreolus c. 6,4 11,56 9,31

Sus s. ferrus 9,2 10,11 8,76

Bos primigenius 2,74 1,24 2,05

Alte sp. 0,44 1,08 1,07

Specii domestice 51,56 58,03 59,09

Specii sălbatice 48,45 41,97 40,91

Tabel 6. Frecvenţele speciilor în contexte Vinča C la Uivar.

Fig. 6. Frecvenţele speciilor în contexte Vinča C la Uivar.

625

În nivelele de construcţie din S. I–III cât şi în strat vitele şi cerbul au ponderi mai mici, între 18-22%; în schimb porcul, ovicaprinele ating procente de 15–21%, apropiate spe-ciilor mari. Vânatul atinge 41–42%, ceva mai puţin decât în eşantionul din şanţuri, evi-dent datorită numărului mai mic de oase de cerb. Distribuţia oaselor pe regiuni corpo-rale constituie un alt criteriu de diferenţiere a materialelor din şanţuri şi zonele de locuit. Repetăm, în şanţuri s-au aruncat multe oase din craniu dar şi din părţile proximale (cate-goriile C, D) şi distale (categoria E) ale scheletului apendicular mai ales, de la speciile de talie mare (cerb, bour, vită). Astfel în cazul vitei, cele multe oase provin din părţile distale ale picioarelor (34%), relativ bine reprezentate fiind şi elementele cefalice (23%). O distribuţie asemănătoare o are şi eşantionul cerbului, categoria E reprezintă 39,4%, iar scheletul cefalic 20,3%. În şanţuri s-au aruncat multe coarne de cerb. O situaţie similară se constată şi pentru căprior. Pentru suinele domestice predomină resturile cefalice în proporţie de 42,1%, extremităţile distale ale picioarelor însumând doar 9,2%. În cazul mistreţului avem o reprezentare echivalentă, de 26%, a scheletului capului, părţilor distale de picior şi părţile carnate ale membrului anterior. În cazul câinelui resturile de craniu totalizează peste 46%. Amintim chiar un craniu întreg găsit în şanţ, dar nu şi restul scheletului, probabil animalele moarte au fost aruncate în şanţuri. În schimb, în zonele de locuit şi în strat s-au acumulat preponderent numeroase res-turi cefalice şi din extremităţile distale ale membrelor, în general elemente mici de la ovicaprine, porc, căprior, sau oase şi spărturi mici (multe coaste) de la specii mari19.

Întrucât eşantionul prezentat în materialul de faţă urmează să facă parte din-tr-o sinteză asupra faunei din locuirea Vinča C, credem că nu este momentul pentru o dezabatere detaliată asupra a ceea ce a însemnat exploatarea animalelor în situl de la Uivar, în raport cu aşezările neolitice târzii din Câmpia Banatului ori arealele înve-cinate. Oricum, datele obţinute au vizat un sector de colectare a resturilor faunistice, e drept bogat în oase (S. IV); prin publicarea viitoare a celorlalte eşantioane şi core-larea tuturor observaţiilor se va putea realiza o perspectivă detaliată asupra economiei animaliere a comunităţilor de la Uivar.

Măsurători Bos taurus / Bos primgenius* Coarne

Context OC BA BB BC M/F

F. 1043 423* 78 68,5 238 F

F. 1043 440* 103 75 286 F

F. 1043 240 60 48 169 F

F. 1055 360 77 M?

F. 1029 53 F

F. 1029 89* 78 260 F

F. 1043 54 43 157 F

F. 1043 55 44 157 F

19 Cu ocazia publicării materialelor faunstice din locuirea Vinča C se vor detalia aceste aspecte.

626

Context OC BA BB BC M/F

F. 1043 57 42 169 F

F. 1043 60 48 172 F

F. 1043 71 57 226 M

F. 1051 51 42 159 F

F. 1054 52 42 152 F

F. 1054 58 41,5 168 F

F. 1054 58 49 173 F

F. 1054 62 49 178 F

F. 1054 64 56 191 F

F. 1054 68 53 196 F

Mandibula Scapula

Context M3 Context SLC GLP LG

F. 1054 35 F. 1029 62,6 74,8 64

F. 1027 38 F. 1029 66 82 61

F. 1043 33 F. 1053 63,5 80 68

F. 1043 39 F. 1053 64 68

F. 1053 39 F. 1053 65,5 80,5 67,5

F. 1078 40 F. 1053 67,8 84,2 67,3

F. 1029 42*

F. 1029 43*

Maxilla Atlas

Context M1-M3 M3 Context BFcr BFcd

F. 1043 81 29 F. 1029 111

F. 1107 89 F. 1053 87 82

F. 1088 29 F. 1054 91,5

F. 1043 31 F. 1053 120* 126

F. 1043 31 F. 1142 135*

F. 1053 32

F. 1029 32

F. 1029 34

F. 1029 38*

627

Humerus

Context Bt Bd Dd

F. 1002 89* 102 97

F. 1002 89* 102 97

F. 1029 71 74

F. 1029 77 84 80

F. 1029 80

F. 1043 76

F. 1043 78

F. 1043 78 81

F. 1053 85* 92 91,5

F. 1054 82

F. 1158 103* 115 111

Radius

Context BFp Bp Dp

F. 1002 62 32

F. 1002 73 41

F. 1002 80 88 35

F. 1029 75 83 42

F. 1029 76 79 42

F. 1043 85* 91,5 45

F. 1053 84* 92 47

F. 1053 85* 93 42

F. 1054 72,5 86 40,5

F. 1054 74 43

F. 1054 79 44

F. 1054 82 91 42

Metacarp Metatarsus

Context Bd Dd Context Bp Dp

F. 1002 61 34,5 F. 1029 46,5 48

F. 1002 63 F. 1058 46,5 45

F. 1029 56 35 F. 1029 48,5 49

F. 1029 57,1 34,8 F. 1053 48,5 49

F. 1029 67 39 F. 1029 49 47,5

F. 1029 68 F. 1043 49 48

628

F. 1029 70 38,5 F. 1054 49 48

F. 1029 70 38 F. 1043 52 51

F. 1029 70,8 39,5 F. 1029 55,5 55,5

F. 1029 76* 42 F. 1029 56 53

F. 1042 61,3 F. 1043 56 55

F. 1043 56 33 F. 1043 58 52

F. 1043 59 34

F. 1043 59,1 33,2 Pelvis

F. 1043 62 Context LA

F. 1043 62,1 33 F. 1054 70

F. 1051 62,8 39 F. 1029 71

F. 1053 62 36,5 F. 1043 71

F. 1053 63 34 F. 1029 72

F. 1053 63,5 37,5 F. 1054 72

F. 1058 64 34 F. 1043 74

F. 1142 65,2 33,2 F. 1029 77*

Metatars Calcaneus

Context Bd Dd Context Gl GB

F. 1053 53,6 36,5 F. 1029 136 49

F. 1053 54,7 32,5 F. 1029 137 57

F. 1029 55 32 F. 1029 140 54

F. 1043 56 32 F. 1043 141 55

F. 1043 56 34 F. 1054 145 54

F. 1054 56 33 F. 1158 157* 62

F. 1085 56 F. 1029 58*

F. 1029 57 32,5 F. 1029 64*

F. 1043 57 33

F. 1054 57 33

F. 1029 58 33 Femur

F. 1029 59 35 Context Bd

F. 1053 59 35 F. 1029 103

F. 1043 62 36 F. 1053 133*

F. 1053 63 36,5

629

F. 1055 63 34,5 Tibia

F. 1044 64 38 Context Bd Dd

F. 1142 64 38 F. 1043 67 50

F. 1029 66 39 F. 1029 67,5 48

F. 1029 66 39 F. 1043 67,5 49

F. 1043 67 38 F. 1043 67,5 51

F. 1043 67 38 F. 1029 71 51

F. 1054 67 38 F. 1054 71 53

F. 1002 68 F. 1053 73 52

F. 1002 68 38 F. 1053 73

F. 1043 68 37 F. 1223 75,6* 53,6

F. 1021 72* 42 F. 1055 78* 51

F. 1092 75* 42 F. 1029 88,5* 52

Talus

Context GLl GLm Bd Context GL

F. 1029 64 60 40 F. 1043 56,5

F. 1029 67,5 63 41 F. 1053 61

F. 1043 68 61,5 45 F. 1053 64

F. 1029 69 63 44 F. 1158 64

F. 1029 69 63 44 F. 1158 67,5

F. 1043 70 64,5 45 F. 1002 72*

F. 1043 70 65 44

F. 1051 70 65 41,5

F. 1043 70 64,5 45

F. 1051 70 65 41,5

F. 1053 70 65 45

F. 1054 71 63 44

F. 1054 71 63 44

F. 1002 73 Radius

F. 1043 76,5 70 45,5 Context Bd Dd

F. 1158 77,5* F. 1029 87,5* 58

F. 1029 78* 71 51 F. 1053 103* 69

630

Ovis / Capra Coarne

Context OC BA BB BC M/F Taxon

F. 1029 56 35 149 M Ovis

F. 1043 22 93 F Capra

F. 1043 55 38,5 153 M Ovis

F. 1051 120 54 37 149 M Ovis

F. 1053 37,1 25,6 101 M Capra

F. 1053 95 48 32 138 M Ovis

F. 1053 48 37 136 M Ovis

F. 1053 51,5 37 145 M Ovis

F. 1077 58 48 157 M Ovis

F. 1094 53 32 145 M Ovis

Maxila Pelvis

Context P2-M3 M1-M3 M3 Taxon Context LA

F. 1043 68 38 16 O/C F. 1043 31/Capra

F. 1043 19 Capra F. 1029 23/Ovis

F. 1043 19 Capra F. 1043 31/Capra

Mandibula

Context P2-M3 M1-M3 M3 Taxon

F. 1043 67 47 23 O/C

F. 1053 69 47 22,5 Capra

F. 1158 74 47 22 O/C

F. 1043 81 56 23 Capra

F. 1044 51 24 Capra

F. 1094 51 24 Capra

F. 1043 18 O/C

F. 1054 22 O/C

F. 1078 20,5 O/C

Humerus Calcaneus

Context Bd Dd Taxon Context GL Taxon

F. 1043 28 23 Ovis F. 1036 51 Ovis

F. 1043 25 23 Ovis F. 1053 67 Capra

631

Radius

Context BFcr Bp Dp Bd Dd Taxon

F. 1043 27 28,5 14 Capra

F. 1146 28 28,5 14 Capra

F. 1029 27 14 O/C

F. 1053 30 15 O/C

F. 1053 25,5 17 Ovis

Metacarp (Ovis)

Context Gl Bp Dp Sd Bd Dd

F. 1002 118 20 15 13 22,5 14

Metatars

Context Gl Bp Dp Bd Dd Taxon

F. 1043 17 18 Ovis

F. 1029 24 22 Ovis

F. 1104 24 18 Ovis

Tibia (O/C) Tibia (O/C)

Context Bd Dd Context Bd Dd

F. 1053 22,1 16,2 F. 1027 28 22

F. 1043 23 17 F. 1043 28 21

F. 1043 23 18 F. 1029 28,5 21

F. 1043 25,5 18,5 F. 1029 29 22

F. 1043 27,5 22

Sus domesticus/*S.s. ferrus Maxilla Mandibula

Context P2-M3 M1-M3 M3 Context M1-M3 M3

F. 1043 120* 78 36,5 F. 1029 78 40

F. 1029 83 48 F. 1029 40

F. 1029 84 45,5 F. 1029 40,5

F. 1029 42 F. 1054 45

F. 1029 45 F. 1094 66* 30

F. 1029 46 Atlas

F. 1043 36* Context BFcr

F. 1043 39* F. 1043 67,5

F. 1043 45 F. 1051 72

F. 1043 45

632

F. 1053 41 Radius

F. 1054 45 Context Bd Dd

F. 1055 49 F. 1029 32* 23

F. 1158 42 F. 1029 34* 30,5

F. 1054 50 36

Scapula Radius

Context SLC GLP LG Context Bp Dp

F. 1053 19,1* 32,1 27,4 F. 1029 24* 18

F. 1053 31,5 42 38 F. 1002 36* 25,5

F. 1053 32 44,5 38 F. 1043 38* 26

F. 1053 33 45 39 F. 1029 41 26

F. 1053 33,7 50 42 F. 1053 42 38,5

F. 1029 38* 33 F. 1043 43 29

F. 1044 43 30

Humerus Tibia

Context BT Bd Dd Context Bd Dd

F. 1158 38 48 51 F. 1055 35* 30

F. 1158 38 51,5 F. 1053 37? 32

F. 1104 39 54 F. 1043 38 33

F. 1158 40 50 49 F. 1029 39 34

F. 1051 43 52 53 F. 1053 39,4 33,7

F. 1054 44 54 F. 1157 41 35

F. 1054 48 59,5 57 F. 1043 45,5 38

F. 1043 49 62

F. 1053 49 59 58

Pelvis Talus

Context LAR Context GLl GLm Bd Talia

F. 1002 31* F. 1002 52 46 30 95,38

F. 1053 31* F. 1029 52 47 95,38

F. 1043 32* F. 1051 54 99,86

F. 1043 37* F. 1043 55 48 32 100,75

F. 1054 39*? F. 1002 56 51 32 102,54

F. 1094 39*? F. 1053 56,5 49 32 103,43

F. 1053 41 F. 1002 57 55 33,5 104,33

F. 1029 42

633

F. 1029 45

Calcaneus Mc. III

Context GL GB Talia Context GL Talia

F. 1043 95 37,5 91,33 F. 1043 99,5 103,8

F. 1043 100 37,5 96 Mc. IV

F. 1043 101 37,5 96,93 Context GL Talia

F. 1040 104 41 99,74 F. 1029 95 97,1

F. 1053 106,5 30,5 102,1 F. 1043 95 97,1

F. 1054 119 44 113,75 F. 1224 95,6 97,73

F. 1029 117 120,26

Capreolus Coarne/Antlers Mandibula

Context D.

pedicel H.

pedicel Context P2-M3 M1-M3 M3

F. 1054 20 16 F. 1043 69 42 16,5

F. 1043 21 F. 1078 65,5 49 16

F. 1043 22 F. 1002 39 15

F. 1028 23 16 F. 1054 68 34 16

F. 1054 23 14

Humerus Scapula

Context Bd Dd Context SLC GLP LG

F. 1029 28,5 27,5 F. 1054 18 27 24

F. 1029 29 29

F. 1029 30 38 Radius

F. 1029 32 31 Context Bd Dd

F. 1043 31 27,5 F. 1043 26 18

F. 1077 28,5 28,5 F. 1043 28 16,5

Radius Metatars

Context Bp Dp Context Bp Dp

F. 1044 25 15 F. 1085 21,5

F. 1042 26,5 15 F. 1029 22 21,5

F. 1043 26,5 16 F. 1029 23,5 22

F. 1043 27,5 16,5

F. 1043 27,5 Talus

F. 1043 28,5 16,5 Context GLl GLm Bd

F. 1043 28,5 17 F. 1043 32 31 25,5

634

Metacarp Tibia

Context Bp Dp Context Bp Bd Dd

F. 1002 20 14,5 F. 1043 42

F. 1029 23 18 F. 1053 23 18

F. 1078 24 16 F. 1043 28 23

F. 1043 29 22

Cervus elaphus Coarne Pelvis

Context Stg./dr. D.

pedicel H.

pedicel Vârsta Context LAR

F. 1043 dr. 27 40 5-6 ani F. 1043 43

F. 1051 stg. 29 58 3-4 ani F. 1058 53,5

F. 1043 stg. 30 30 5-6 ani F. 1029 56

F. 1002 dr. 31 40 6-7 ani F. 1029 60

F. 1029 dr. 31 40 6-7 ani F. 1029 60

F. 1043 dr. 33 44 8-9 ani F. 1029 62

F. 1043 stg. 36 8-9 ani F. 1043 62

F. 1054 dr. 37 40 10-12 ani F. 1054 62

F. 1029 stg. 39 29 12-13 ani

F. 1043 stg. 40 34 7-8 ani

F. 1029 dr. 42 44 10-12 ani

F. 1054 stg. 44 38 14-16 ani

F. 1029 dr. 47 31 14-15 ani Femur

F. 1043 dr. 48 34 14-15 ani Context Bd

F. 1054 dr. 48 32 > 14 ani F. 1058 70

F. 1054 stg. 48 >16 ani F. 1043 71

F. 1043 stg. 52 >16 ani F. 1043 76,5

F. 1054 stg. 53 28 >16 ani F. 1043 83

F. 1043 dr. 62 >16 ani F. 1043 88

Scapula Mandibula

Context SLC GLP LG Context M1-M3 M3

F. 1029 34 47 F. 1029 86 35

F. 1043 34 58 43 F. 1054 32

F. 1029 39 60 45 F. 1053 33

F. 1029 39 42 F. 1054 33

F. 1053 40 61 49 F. 1002 33,5

635

F. 1043 41 64 51 F. 1054 34

F. 1085 45 71 54 F. 1054 37

Humerus Radius

Context Bd Dd Context Bd Dd

F. 1043 56 F. 1043 49 35

F. 1029 57 54,5 F. 1054 49 35

F. 1043 59 59 F. 1053 51 36

F. 1043 63 F. 1029 52 41

F. 1029 64 63 F. 1054 52 38

F. 1029 65 62 F. 1043 53 37

F. 1029 65 64 F. 1029 53,5 42

F. 1054 65 66 F. 1043 53,5 38

F. 1043 66 F. 1043 56 40

F. 1043 66 70 F. 1002 57 38

F. 1051 66 F. 1029 57 38

F. 1043 67 64 F. 1029 57 40

F. 1054 69 67,5 F. 1029 57 40

F. 1054 69 67,5 F. 1040 61 34

F. 1058 63 46

F. 1029 66 47

F. 1054 66,5 44

Radius Metacarp

Context Bp Dp Context Bp Dp

F. 1029 60 32 F. 1043 40 28,5

F. 1053 63 34 F. 1043 41 30

F. 1043 64 35 F. 1029 43 31

F. 1054 64 35 F. 1043 44 31,5

F. 1043 67 34 F. 1053 44

F. 1002 69 35 F. 1043 45 30

F. 1043 70 37 F. 1029 47 33,5

F. 1029 71,5 38 F. 1029 48 35

Metacarp Metatars

Context Bd Dd Context Bd Dd

F. 1002 42 29 F. 1029 45 30

F. 1043 42 30 F. 1043 45,5 35

636

F. 1029 44 29,5 F. 1043 47 33

F. 1029 45 30 F. 1043 49 33

F. 1043 46,5 31 F. 1043 61 35

F. 1054 46,5 31 F. 1043 46 32

F. 1029 47 32 F. 1053 44 31

F. 1043 47 33,5 F. 1053 50 33,7

F. 1043 48 32 Centrotars

F. 1029 49 36 Context GL

F. 1043 49 34 F. 1043 44

F. 1054 50 34 F. 1043 46

F. 1029 52 34 F. 1002 53

Metatars Tibia

Context Bp Dp Context Bp Bd Dd

F. 1043 36,5 38 F. 1054 68

F. 1054 36,5 39 F. 1029 77

F. 1029 39 43 F. 1054 77

F. 1054 39 44 F. 1002 57 43

F. 1029 40 46 F. 1002 61 45,5

F. 1043 43 47,5 F. 1029 57

F. 1029 44 48 F. 1029 49,5 38

F. 1029 45 47 F. 1040 56 34

F. 1029 46 46 F. 1054 61 45

F. 1029 46 47

F. 1029 47 47,5

F. 1043 47 51

F. 1043 48 44

Calcaneus Talus

Context GL Talia Context GLl GLm Bd

F. 1054 118 117,6 F. 1043 56 52 34,5

F. 1029 123,5 123,1 S IV 57 53

F. 1043 124 123,6 F. 1045 59,5 53,5 35,5

F. 1043 125 124,6 F. 1043 60 56 40

F. 1002 127 126,6 F. 1053 60 58 38,5

F. 1002 128 127,6 S IV 62 57,5 39

F. 1043 128 127,6 F. 1043 62 58,5 38

637

F. 1043 129 128,6 F. 1043 63 58 40

F. 1053 129 128,6 F. 1043 64 61 40

F. 1029 132 131,6

F. 1040 134 133,6

F. 1029 135 134,5

Canis familiaris / C. lupus* Mandibula

Context Lg. con-dilară

P1-M3 M1-M3 Lg. M1 H.

mandib. Lg. Dahr

F. 1043 127 66 30,5 19 147,4 F. 1043

(craniul 1) 134 70 34 19,5 50 159

F. 1043 (craniul 2)

146/144 74 36 21,5 46,7 170,6

F. 1053 61,5 19,5 44 134,4

F. 1002 63 18 138,7

F. 1029 63 19 138,7

F. 1053 63,5 22 140,2

F. 1078 65 144,5

F. 1043 66,3 19,4 47 148,3

F. 1053 69 20 156,1

Maxilla Radius Pelvis

Context LP4 Context Bp Bd Context LAR

F. 1002 16,5 F. 1043 23 F. 1051 19

F. 1029 16,5

Humerus

Context GL Bp Sd BT Bd Talia

F. 1029 129 10 24 41,59

F. 1043 142 37,5 12 22 29 46,05

F. 1043 151* 40 12 26 32 64,24

Cranii câine craniul 1 craniul 2

Context F. 1043 S. IV

1/Lg. totală (P-Ak) 181

3/Lg. bazală (B-P) 156

7/Lg. neurocr (Ak-F) 88

Lg. cutie craniană (Ak-N) 92

638

8/Lg. viscerocraniu (N-P) 89

9/Lg. facială (F-P) 104

12/Lg. bot 78,7

22/Lg. bulă timp. 22,5

23/Otion-Otion 60 70

25/Lţ. mx la condili occip. 34 40

26/Lţ. mx la apof. paraoccip. 55,5

27/Lţ. mx. foramen magnum 19,5

28/H. mx. foramen magnum 18,5

29/Lţ. neurocraniu (Euryon-Euryon) 51 57,5

31/Lţ. min craniu 36,5 37,5

32/Lţ. frontală (Ect.-Ect.) 50 53,5

33/Lţ. min. între orbite (Ent.-Ent.) 37,5

38/Înălţime craniu 52

40/H. triunghi occip. (B-Akr.) 42 51

Indicele neurocraniu (CI): Eur-Eur × 100/A-N 55,43

Indice 1 (I1): Eur-Eur × 100/ Lg. craniu 28,18

Indice 2 (I2): Eur-Eur × 100/ Lg. bazală 32,7

Raport cranio-facial (LLI) - A-N/ N-P 1,03

Raport lg. craniu-lăţime (LWI ): A-N/ Eur-Eur 1,8

Raport cranio-facial (CFO): (A-N) × 100/N-P 103,37

ABREVIERI BA diametru mare bază F. Feature M medie BB diametrul mic bază GB lăţime maximă M/F mascul/femelă BC circumferinţa bazei GL lungime maximă NMI nr. minim indivizi Bd lăţime distală GLl lungime laterală M1-M3 lungime şir molari

BFcd lăţime faţă caudală GLm lungime medială M3 molar 3 BFcr lăţime faţă cranială GLP lung. cap articular N număr cazuri BFp lăţime faţă articulaţie

proximală H. înălţime NISP număr fragmente

Bp lăţime proximală LAR lăţime cavitate acetabular

OC lungime pe cur-bura mare

Bt lăţime trohlee Lg. lungime carnsieră inferioară

P2-M3 lungime şir de dinţi

Dd diametrul distal LG lungime faţă articulară

S. suprafaţa

Dp diametrul proximal LP4 lăţime carnasieră superioară

Sd lăţime diafiză

BB diametrul mic bază SLC lăţime minimă col

639

BIBLIOGRAFIE Alpak, Onar, Mutuș, 2004

Hasan ALPAK, Vedat ONAR, Rıfat MUTUŞ, Correlation analysis of the skull and long bone measurements of the dog, În: Annals of Ana-tomy-Anatomischer Anzeiger, 186(4), 2004, pp. 323-330.

Bartosiewicz, 1999

Laszlo BARTOSIEWICZ, Aurochs (Bos primigenius BOJANUS, 1827) in the Holocene of Hungary, În: Archäologie und Biologie des Auero-chsen, Neanderthal Museum, Wissenschafliche Schriften, 1, 1999, pp. 103-117.

Bökönyi, 1960 Sandor BÖKÖNYI, A lengyeli kultúra gerinces faunája (I), În: Janus Pannonius Múzeum Évkönyve, I, 1960, pp. 85-133.

Bökönyi, 1977 Sandor BÖKÖNYI, The Vertebrate fauna from Obre I and Obre II. Neo-litic site in Bosnia, În: Wissenschaftliche Mittellungen des Bosnisch-Herzegowinischen Landsmuseum, 4, 1977, pp. 44-154.

Bökönyi, 1990 Sandor BÖKÖNYI, Tierknochenfunde der neuesten Ausgrabungen, În: Dragoslav SREJOVIČ, Nikola TASIČ (eds), Vinča and its World, Inter-national Symposium, The Danubian Region from 6000 to 3000 BC, LI, 14, Serbian Academy of Sciences and Arts, Center for Archaeo-logical Research, Faculty of Philosophy, Beograd, 1990, 206 pg., ISBN 8670250349; pp. 49-54.

Clason, 1979 A. T. CLASON, The farmers of Gomolava in the Vinča and La Tène period, În: Paleohistoria, 21, 1979, pp. 41-81.

Greenfield, 1986

Haskel J. GREENFIELD, The paleoeconomy of the Central Balkans (Serbia): a zooarchaeological perspective on the Late Neolithic and Bronze age (ca. 4500 – 1000 BC), Part ii, B.A.R. International Series, 304(ii), 1986, vii + 513 pg., ISBN 0 86054 390 0.

Onar, Ozcan, Pazvant, 2001

V. ONAR, S. ŎZCAN, G. PAZVANT, Skull typology of adult male Kangal dogs, În: Anatomia, Histologia, Embryologia, 2001, 30(1), pp. 41-48.

Reitz, Wing, 2008

Elizabeth J. REITZ, Elizabeth S. WING, Zooarchaeology (2nd Edition), Cambridge Manuals in Archaeology, Cambridge University Press, Cam-bridge, 2008 (editio princeps 1999), xxiv + 533 pg., ISBN 978-0-521-8 5726-0, 978-0-511-37270-4.

Schier, 2008 Wolfram SCHIER, Uivar: a late Neolithic-early Eneolithic fortified tell site in western Romania, În: Alasdair WHITTLE, Daniela HOFMANN, Douglass W. BAILEY (eds), Living well together? Settlement and Ma-teriality in the Neolithic of South-East and Central Europe, Oxbow Books, 2008, 178 pg., ISBN 9781842172674; pp. 54-67.