1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

SPECIALIZAREA: KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA – 4 ani

SUBIECTELE PENTRU EXAMENUL DE LICENA – SESIUNEA DE VARA, 2009

1. Valgusul este:

2. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprima:

3. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprima:

4. Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt:

5. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:

6. Flexia gatului este limitata de:

7. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:

8. Extensia gatului este limitata de:

9. Extensia gatului este realizata de:

10. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

11. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

12. Flexia trunchiului este realizata de:

13. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

14. Rotatia trunchiului este realizata de:

15. Extensia trunchiului este realizata de:

16. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se opune rezistenta:

17. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se opune rezistenta:

18. Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2:

19. Ridicarea bazinului este realizata de:

20. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului este:

21. Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata de:

22. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 2, pacientul este in:

23. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul este in:

24. Ridicarea omoplatului este realizata de:

25. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul se afla in:

26. Adductia omoplatului este realizata de:

27. Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de:

28. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul se afla in:

29. Coborarea si adductia omoplatului este realizata de:

2

30. Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului, forta 2 pacientul se afla in:

31. Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata de:

32. Flexia bratului este realizata de:

33. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in:

34. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in:

35. Extensia bratului este realizata de:

36. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla in:

37. Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla in:

38. Abductia bratului pana la 90º este realizata de:

39. Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre:

40. Abductia orizontala a bratului este realizata de:

41. Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de miscare de:

42. Adductia orizontala a bratului este realizata de:

43. Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului este:

44. Rotatia externa a bratului este realizata de:

45. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului este de:

46. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul se afla in:

47. Rotatia interna a bratului este realizata de:

48. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne este de:

49. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:

50. Flexia cotului este realizata de:

51. Extensia cotului este realizata de:

52. Extensia cotului are o amplitudine de miscare intre:

53. Extensia cotului pentru forta 3,4,5 presupune ca pacientul sa aiba pozitia de start:

54. Supinatia antebratului este realizata de:

55. Pronatia antebratului este realizata de:

56. Flexia pumnului are o amplitudine a miscarii de:

57. Flexia pumnului este realizata de:

58. Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:

59. Extensia pumnului este realizata de:

60. Extensia pumnului are o amplitudine de miscare de:

61. Inclinatia cubitala a pumnului masoara:

3

62. Inclinatia radiala a pumnului masoara:

63. Flexia soldului este realizata de:

64. Flexia soldului are o amplitudine de miscare de:

65. Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de start a pacientului este de:

66. Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start a pacientului este de:

67. Extensia soldului este realizata de:

68. Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4,5, pozitia pacientului este:

69. Extensia soldului are o amplitudine de miscare, de la linia mediana, de:

70. Muschiul principal care realizeaza abductia soldului este:

71. Abductia soldului are o amplitudine de miscare:

72. Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:

73. Pentru a testa abductia soldului, forta 4,5, pozitia de start a pacientului este:

74. Adductia soldului are o amplitudine de miscare intre:

75. Adductia soldului este realizata de:

76. Pentru a testa adductia soldului, forta 3,4,5, pozitia de start a pacientului este:

77. Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:

78. Rotatia externa a soldului este realizata de:

79. Rotatia interna a soldului masoara:

80. Rotatia externa a soldului masoara:

81. Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este de:

82. Rotatia interna a soldului este realizata de:

83. Flexia genunchiului este realizata de:

84. Flexia genunchiului are o amplitudine de miscare de:

85. Extensia genunchiului are o amplitudine de miscare de:

86. Extensia genunchiului este realizata de:

87. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:

88. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia pacientului este:

89. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:

90. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4,5, pozitia pacientului este:

91. Flexia plantara a gleznei are o amplitudine de miscare de:

92. Flexia plantara este realizata de:

93. Pentru testarea flexiei plantare forta 3 se realizeaza:

94. Flexia dorsala a gleznei este realizata de:

4

95. Inversia piciorului este realizata de:

96. Inversia piciorului are o amplitudine de:

97. Eversia piciorului este realizata de:

98. Eversia piciorului are o amplitudine de miscare de:

99. Miscarea de eversie a piciorului este limitata de:

100. Miscarea de eversie a piciorului este stabilizata de:

101. Patologia traumatica la sportivi impune circumstante specifice, printre care nu se numara una

dintre urmatoarele:

102. Lombalgia intr-o protruzie discala simpla este datorata:

103. La inspectie, in boala Parkinson atitudinea particulara caracteristica este:

104. Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor dezastruoase ale

inactivitatii fizice asupra:

105. In hemiplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:

106. In prima saptamana dupa orice traumatism, deci in faza acuta, sunt caracteristice

urmatoarele modificari fiziopatologice:

107. Examenul obiectiv in cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza:

108. In paraplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:

109. In faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive (histamina,

anafilatoxine, chinine, prostaglandine etc.) se produc:

110. In discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine:

111. Dintre factorii de risc in cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit si in legatura

cu:

112. Programele educationale kinetice in cazul discopatilor isi propun printre obiective:

113. Redoarea de ceafa apare in:

114. In saptamana a II-a si a III-a dupa traumatism, este caracteristica proliferarea de colagen,

care se produce:

115. Programele educationale kinetice in cazul discopatilor isi propun printre obiective:

116. In cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal:

117. In stadiul de lombosciatica, fragmentul discal herniaza:

118. In evaluarea motilitatii, se observa intai atitudinea pacientului in pat. Pozitia cu un membru

inferior flectat din coapsa si genunchi, evoca:

119. Asupra articulatiei, procesul inflamator si aparitia infiltratului produce:

120. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda

exercitii de tip:

121. Procesele inflamatoare influenteaza musculatura juxtaarticulara:

122. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda:

5

123. Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i pacientului:

124. Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare in cazul sportivilor:

125. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se recomanda:

126. In faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicata:

127. In perioada de cronicizare a lombosciaticii, trebuie ca, in ortostatism, sa se realizeze:

128. In cazul recuperarii umarului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este:

129. In faza I (imediat dupa traumatism / dupa interventie ortopedico-chirurgicala) imobilizarea

umarului posttraumatic se poate face:

130. Faza a II-a a recuperarii umarului posttraumatic, care incepe dupa suspendarea imobilizarii,

urmareste intretinerea miscarii:

131. Recuperarea functionala propriu-zisa a umarului posttraumatic se desfasoara in:

132. Primul obiectiv in recuperarea functionala propriu-zisa a umarului posttraumatic este:

133. Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:

134. Pregatirea programului kinetic de recuperare functionala se face folosind triada:

135. Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim:

136. Neuropatia suprascapularului se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:

137. In cazul cotului posttraumatic, profilaxia redorii presupune instituirea unei imobilizari scurte

de:

138. In perioada imediat urmatoare imobilizarii, in primele 2-3 saptamani daca persista inflamatia

se indica:

139. Mobilizarile analitice - autopasive si active - se introduc in programul kinetic de recuperare a

cotului posttraumatic:

140. Refacerea stabilitatii si miscarii controlate in recuperarea umarului incepe din:

141. In cazul leziunilor de tendon in zona pumnului, imobilizarile dureaza:

142. Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprima clinic printr-un deficit motor

pentru:

143. Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune triada:

144. Pe parcursul noptii este utila instalarea atelei care sa protejeze amplitudinea castigata in

cursul zilei, aceasta fiind la:

145. „Mana cazuta” este aspectul clinic major in paralizia de:

146. Lezarea tendoanelor flexorilor in zona palmara distala si/sau a degetelor proximal, se

recupereaza numai dupa rezolvarea chirurgicala care consta in:

147. Reflexul bicipital se exprima prin:

148. In recuperarea leziunii flexorilor in zona palmara distala dupa interventia chirurgicala este

contraindicata introducerea miscarilor pasive si/sau cu rezistenta:

149. Reflexul bicipital este controlat motor de:

6

150. Stimularile electrice cu participarea constienta a pacientului sunt:

151. Reflexul tricipital se exprima prin:

152. Recuperarea leziunilor tendoanelor extensorilor la nivelul falangei a II-a implica in programul

kinetic si exercitii cu rezistenta care se introduc:

153. Reflexul tricipital este controlat motor de:

154. In programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica si antrenarea adductorului

policelui (sa tina intre policele addus si index obiecte tot mai mici, tot mai subtiri) in cazul:

155. Reflexul rotulian depinde de radacinile:

156. Exercitiile de stoarcere a unei mingii, ca si miscarea “de a face mana cupa (caus)”, fac parte

din programul de reeducare analitica in:

157. Reflexul ahilian depinde de radacinile:

158. In recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive si/sau intinderile

cu pozitionare pe atele amovibile sunt:

159. La provocarea reflexului medio-plantar se obtine:

160. In cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este:

161. Cauzalgia este o complicatie care apare in leziunile nervului:

162. In fracturile de epifiza superioara femurala operate prin osteosinteza cu tije Ender sprijinul

total se permite:

163. La manevra de flexie brusca a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann apare daca

se produce:

164. Programul de recuperare al protezei cervico-cefalice (partiala, tip Moore) presupune o

imobilizare:

165. Testul foii de hartie (Froment) intre police si index – prin ineficienta adductorului policelui –

este pozitiv in neuropatia:

166. In cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive si din “suspendat”, pot

incepe:

167. La manevra de percutie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul Rossolimo la

mana daca apare:

168. Pacientul cu proteza totala de sold va evita urmatoarele manevre, cu exceptia uneia dintre

cele de mai jos:

169. In neuropatia radialului sunt compromise miscarile de:

170. In cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps sau jonctiune musculo-

tendinoasa), se prefera:

171. Dintre raspunsurile in flexie plantara, semnul Rossolimo apare la percutia fetei plantare a

degetelor, producand:

172. Dupa meniscectomie este necesara o perioada de imobilizare pe atela/bandaj compresiv,

fara sprijin,de:

173. In neuropatia medianului sunt compromise miscarile de:

7

174. In cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot incepe:

175. Clonusul apare in:

176. Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente anatomice,

dintre care cel mai important este:

177. Clonusul piciorului – miscari ritmice de flexie-extensie – apare dupa intinderea brusca a:

178. Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt:

179. Semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului Babinski reprezinta o sincinezie

caracteristica:

180. In neuropatia cubitalului sunt compromise miscarile de:

181. Sechela cea mai importanta care poate apare dupa fracturile bimaleolare este:

182. Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita terapeutica adoptata,

dureaza:

183. Stereognozia reprezinta:

184. Asomatognozia reprezinta:

185. Ruptura tendonului ahilian nu se produce:

186. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip superior cuprinde radacinile:

187. Sensibilitatea termica se examineaza cu doua eprubete pline cu apa:

188. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip mijlociu cuprinde radacinile:

189. Sensibilitatea proprioceptiva mio-artrokinetica reprezinta:

190. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip inferior cuprinde radacinile:

191. Teritoriul motor al nervului suprascapular afectat posttraumatic este reprezentat de muschii:

192. Teritoriul motor al nervului circumflex (axilar) afectat posttraumatic este reprezentat de

muschii:

193. Teritoriul motor al nervului musculocutanat afectat posttraumatic este reprezentat de muschii:

194. Nervul suprascapular are originea in radacinile:

195. Agnozia reprezinta:

196. Nervul circumflex (axilar) are originea in radacinile:

197. Neurotmesis reprezinta:

198. Nervul musculocutanat are originea in radacinile:

199. Axonotmesis inseamna:

200. Neurapraxie inseamna:

8

Bibliografie obligatorie:

1) Sidenco, L.E. – Evaluare articulara si musculara a membrului superior (Aplicatii in kinetoterapie

si in medicina sportiva), Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003

2) Sidenco, L.E. – Coloana vertebrala si membrul inferior (Evaluare mioarticulara in kinetoterapie si

in medicina sportiva), Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003

3) Sidenco, L.E. – Metodica recuperarii mainii – aplicatii in kinetoterapie si in medicina sportiva,

Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005

4) Sidenco, L.E. – Ghid practic de evaluare articulara si musculara in kinetoterapie, Editura Fundatiei

Romania de Maine, Bucuresti, 2005

5) Budica C. – Kinetoterapia in afectiunile ortopedico-traumatice, Editura Fundatiei Romania de

Maine, Bucuresti, 2005

_@@__