1. teoria artei ca expresie.ppt

TEORIA ARTEI CA TEORIA ARTEI CA EXPRESIEEXPRESIE

LECT. UNIV. DR. MARA RAŢIU LECT. UNIV. DR. MARA RAŢIU

SUPORT CURS SUPORT CURS

““ESTETICA ARTELOR VIZUALE ESTETICA ARTELOR VIZUALE 22””

REFERINREFERINŢE BIBLIOGRAFICEŢE BIBLIOGRAFICE• Ernst Cassirer, Ernst Cassirer, Eseu despre om. O Eseu despre om. O

introducere în filozofia culturii umaneintroducere în filozofia culturii umane, , Ed.Humanitas, Bucureşti, 1994: cap. "Arta"Ed.Humanitas, Bucureşti, 1994: cap. "Arta"

• George DickieGeorge Dickie, , Introduction to Aesthetics. Introduction to Aesthetics. An Analytic ApproachAn Analytic Approach, Oxford University , Oxford University Press, 1997Press, 1997

• H.-G. GadamerH.-G. Gadamer, "Art and Imitation", în , "Art and Imitation", în The The Relevance of the Beautiful and Other EssaysRelevance of the Beautiful and Other Essays, , Cambridge University Press, Cambridge, 1991Cambridge University Press, Cambridge, 1991

• Gordon GrahamGordon Graham, , Philosophy of The Arts. An Philosophy of The Arts. An Introduction to AestheticsIntroduction to Aesthetics, Routledge, 2005, Routledge, 2005

• Dabney TownsendDabney Townsend, , Introducere în esteticăIntroducere în estetică, , Ed. All, Bucureşti,1997Ed. All, Bucureşti,1997

INTRODUCEREINTRODUCERE

• În secolul al XVIII-lea, hegemonia În secolul al XVIII-lea, hegemonia conceptului de conceptului de ““imitaţieimitaţie”” avea să fie avea să fie pusă sub semnul întrebării, în urma pusă sub semnul întrebării, în urma trecerii în prim-plan a unui alt concept, trecerii în prim-plan a unui alt concept, cel de “cel de “expresieexpresie”, exaltat în special de ”, exaltat în special de estetica literară şi de cea muzicală estetica literară şi de cea muzicală (Cassirer).(Cassirer).


• Piatra de încercare pentru Piatra de încercare pentru teoria imitaţiei a constituit-teoria imitaţiei a constituit-o o fenomenul poeziei fenomenul poeziei liricelirice. .

• În această privinţă, numele În această privinţă, numele lui lui Jean-Jaques RousseauJean-Jaques Rousseau (1712 – 1778)(1712 – 1778) marchează marchează un punct de cotitură un punct de cotitură decisiv. (Cassirer)decisiv. (Cassirer)


• Rousseau a respins întreaga tradiţie Rousseau a respins întreaga tradiţie clasică şi neo-clasică a artei. clasică şi neo-clasică a artei.

• Pentru el, arta nu este o descriere sau o Pentru el, arta nu este o descriere sau o reproducere a lumii empirice, ci o reproducere a lumii empirice, ci o revărsare de emoţii şi pasiuni. revărsare de emoţii şi pasiuni.

• Romanul său Romanul său Nouvelle HeloïseNouvelle Heloïse s-a s-a dovedit a fi o forţă revoluţionară: principiul dovedit a fi o forţă revoluţionară: principiul mimetic, care prevalase multe secole, a mimetic, care prevalase multe secole, a trebuit să facă loc unei noi concepţii şi trebuit să facă loc unei noi concepţii şi unui nou ideal - unui nou ideal - idealul "artei idealul "artei caracteristice"caracteristice". (Cassirer). (Cassirer)


• Plecând din acest punct, putem urmări Plecând din acest punct, putem urmări drumul unui principiu nou în întreaga drumul unui principiu nou în întreaga literatură europeană, întrucât în literatură europeană, întrucât în Germania, Herder şi Goethe îi vor urma Germania, Herder şi Goethe îi vor urma exemplul, inaugurând o perioadă nouă în exemplul, inaugurând o perioadă nouă în istoria esteticii, istoria esteticii, perioadă care pune perioadă care pune accentul peaccentul pe latura emoţională a latura emoţională a operei de artăoperei de artă, , pe reproducerea pe reproducerea vieţii interioare, a sentimentelor vieţii interioare, a sentimentelor artistuluiartistului. (Cassirer). (Cassirer)

FUNDAMENTELE FILOSOFICE FUNDAMENTELE FILOSOFICE ALE TEORIEI ARTEI CA ALE TEORIEI ARTEI CA EXPRESIEEXPRESIE

• În timpul secolului al XIX-lea, teoria În timpul secolului al XIX-lea, teoria conform căreia arta, şi în special conform căreia arta, şi în special literatura, este expresia emoţiei literatura, este expresia emoţiei artistului a devenit viziunea dominantă.artistului a devenit viziunea dominantă.

• Dar o teorie a artei nu apare într-un Dar o teorie a artei nu apare într-un vacuum intelectual: ea este generată de vacuum intelectual: ea este generată de concepţia generală / filosofică asupra concepţia generală / filosofică asupra lumii din epoca respectivă.lumii din epoca respectivă.


• Astfel, teoria Astfel, teoria expresiei este legată expresiei este legată de Romantism.de Romantism.

• Doctrinele filosofice Doctrinele filosofice ce stau la baza ce stau la baza Romantismului sunt Romantismului sunt cele ale lui Fichte cele ale lui Fichte (1762-1814)(1762-1814) , , Schelling (1775-Schelling (1775-1854), ...1854), ...


• Schopenhauer Schopenhauer (1788-1860) şi (1788-1860) şi Nietzsche (1844-Nietzsche (1844-1900).1900).

• Aceştia au Aceştia au dezvoltat noţiuni dezvoltat noţiuni ce îşi au originea în ce îşi au originea în teoria cunoaşterii teoria cunoaşterii formulată de Kant.formulată de Kant.


• Kant face distincţia Kant face distincţia dintre dintre lumea empiricălumea empirică – obiectul cunoaşterii – obiectul cunoaşterii ştiinţifice – şi ştiinţifice – şi lumea lumea noumenalănoumenală care se care se găseşte dincolo de găseşte dincolo de lumea simţurilor şi lumea simţurilor şi despre care nu putem despre care nu putem cunoaşte nimic.cunoaşte nimic.


• Lumea empirică este Lumea empirică este construită de structura construită de structura minţii umane.minţii umane.

• Lumea noumenală – a Lumea noumenală – a lucrurilor în sine – nu lucrurilor în sine – nu este afectată de este afectată de structura minţii structura minţii umane.umane.


• Din punct de vedere filosofic, Din punct de vedere filosofic, Romantismul poate fi înţeles ca: Romantismul poate fi înţeles ca:

• 1) 1) o reacţie împotriva filosofiei o reacţie împotriva filosofiei empirice şi a mentalităţii ştiinţificeempirice şi a mentalităţii ştiinţifice

• 2) 2) o tentativă de a ajunge dincolo o tentativă de a ajunge dincolo de ecranul simţurilor şi a de ecranul simţurilor şi a cunoaşterii ordinare la ceva înţeles cunoaşterii ordinare la ceva înţeles ca vital.ca vital.


• Când Romantismul filosofic a fost aplicat Când Romantismul filosofic a fost aplicat lumii artei, acesta a generat un nou rol al lumii artei, acesta a generat un nou rol al artistului şi un nou interes în creaţia artistului şi un nou interes în creaţia artistică.artistică.

• Artistul a fost înţeles ca cel care poate Artistul a fost înţeles ca cel care poate intra în legătură cu sursele vitale şi care intra în legătură cu sursele vitale şi care poate atinge un tip de cunoaştere pe care poate atinge un tip de cunoaştere pe care ştiinţa nu o poate da, iar creaţia artistică ştiinţa nu o poate da, iar creaţia artistică a fost identificată sau cel puţin asociată a fost identificată sau cel puţin asociată cu eliberarea emoţiilor.cu eliberarea emoţiilor. (Dickie) (Dickie)


• În acest context, emoţia are o În acest context, emoţia are o importanţă pe care nu a avut-o până importanţă pe care nu a avut-o până atunci.atunci.

• Pentru romantici, emoţia joacă un rol Pentru romantici, emoţia joacă un rol important în atingerea unui tip superior important în atingerea unui tip superior de cunoaştere.de cunoaştere.

• Arta devine vehicolul acestui tip de Arta devine vehicolul acestui tip de cunoaştere şi competitoarea ştiinţei.cunoaştere şi competitoarea ştiinţei.


• Pe acest fundal intelectual este formulată Pe acest fundal intelectual este formulată teoria artei ca expresie: teoria artei ca expresie: arta este arta este expresia emoţiei creatorului ei.expresia emoţiei creatorului ei.

• Teoria artei ca expresie poate fi înţeleasă Teoria artei ca expresie poate fi înţeleasă ca o tentativă de a realiza mai multe ca o tentativă de a realiza mai multe lucruri:lucruri:


• 1) 1) reatribuirea unui loc central artei reatribuirea unui loc central artei în cultura occidentalăîn cultura occidentală (în sec. XIX, (în sec. XIX, rolul crescut al ştiinţei şi consecutiva rolul crescut al ştiinţei şi consecutiva expansiune a tehnologiei şi expansiune a tehnologiei şi industrializării au redus considerabil industrializării au redus considerabil rolul şi statutul artei în cadrul societăţii)rolul şi statutul artei în cadrul societăţii)


• 2) 2) raportarea artei la vieţile raportarea artei la vieţile oameniloroamenilor (emoţia este ceva ce (emoţia este ceva ce oricine poate experimenta şi, în oricine poate experimenta şi, în consecinţă, extrem de importantă consecinţă, extrem de importantă pentru existenţa umană)pentru existenţa umană)


• 3) 3) punerea în lumină a calităţilor punerea în lumină a calităţilor emoţionale ale artei şi a felului în emoţionale ale artei şi a felului în care acestea afectează oameniicare acestea afectează oamenii (nu (nu numai arta-reprezentare poate afecta numai arta-reprezentare poate afecta oamenii ci şi arta nereprezentaţională, oamenii ci şi arta nereprezentaţională, cum este cazul muzicii instrumentale cum este cazul muzicii instrumentale sau a picturii abstracte)sau a picturii abstracte)

CRITICI ADUSE TEORIEI ARTEI CRITICI ADUSE TEORIEI ARTEI CA EXPRESIECA EXPRESIE

• Se spune frecvent că ceea ce contează Se spune frecvent că ceea ce contează cel mai mult în artă este emoţia, atât cel mai mult în artă este emoţia, atât sentimentul artistului cât şi impactul sentimentul artistului cât şi impactul emoţional al operei asupra receptorului.emoţional al operei asupra receptorului.

• Dacă plăcerea este un lucru comun în Dacă plăcerea este un lucru comun în explicarea valorii artei, expresia emoţiei explicarea valorii artei, expresia emoţiei este un lucru comun în explicarea este un lucru comun în explicarea naturii artei.naturii artei.


• Întrebarea crucială este dacă Întrebarea crucială este dacă apelul la emoţie poate explica apelul la emoţie poate explica ceea ce este valoros şi important ceea ce este valoros şi important în artă.în artă.


• Lev Tolstoi (1828-1910): Lev Tolstoi (1828-1910): „Arta este o activitate „Arta este o activitate umană ce consistă în aceea umană ce consistă în aceea că un om, prin intermediul că un om, prin intermediul unor semne externe, unor semne externe, transmite celorlalţi transmite celorlalţi sentimente pe care le-a trăit, sentimente pe care le-a trăit, iar ceilalţi sunt afectaţi de iar ceilalţi sunt afectaţi de aceste sentimente şi le aceste sentimente şi le trăiesc la rândul lor”trăiesc la rândul lor”

• ((Ce este arta?Ce este arta?, 1897), 1897)


• În aceste câteva cuvinte, Tolstoi desenează o În aceste câteva cuvinte, Tolstoi desenează o imagine a activităţii artistice care este foarte larg imagine a activităţii artistice care este foarte larg împărtăşită: împărtăşită: artiştii sunt oameni inspiraţi de artiştii sunt oameni inspiraţi de trăirea unor emoţii adânci şi care îşi trăirea unor emoţii adânci şi care îşi folosesc abilităţile specificefolosesc abilităţile specifice – cuvinte, – cuvinte, culoare, sunete, formă, mişcare – culoare, sunete, formă, mişcare – pentru a pentru a întrupa acea emoţie într-o operă de artăîntrupa acea emoţie într-o operă de artă..

• Marca întrupării cu succes a emoţiei este faptul Marca întrupării cu succes a emoţiei este faptul că opera stimulează aceeaşi emoţie receptorului.că opera stimulează aceeaşi emoţie receptorului.


• Aceast tip de viziune Aceast tip de viziune asupra artei întâmpină, asupra artei întâmpină, însă, multe dificultăţi însă, multe dificultăţi filosofice, dificultăţi ce au filosofice, dificultăţi ce au fost cel mai clar catalogate fost cel mai clar catalogate de filosoful american John de filosoful american John Hospers (n.1918), în studiul Hospers (n.1918), în studiul The Concept of Artistic The Concept of Artistic ExpressionExpression, publicat în , publicat în 1969.1969.


• În primul rândÎn primul rând, prin identificarea , prin identificarea originii producţiei artistice cu experienţa originii producţiei artistice cu experienţa emoţională, este determinat emoţională, este determinat a prioria priori ceea ce poate fi determinat doar ceea ce poate fi determinat doar a a posterioriposteriori..

• Cu alte cuvinte, teoria expresiei pare să Cu alte cuvinte, teoria expresiei pare să afirme, afirme, înainte de a investiga fapteleînainte de a investiga faptele, , că experienţa emoţională a lui Leonardo că experienţa emoţională a lui Leonardo da Vinci, Shakespeare sau Haydn a fost da Vinci, Shakespeare sau Haydn a fost cauza operelor lor.cauza operelor lor.


• Chiar dacă în cazul lui Tolstoi enunţat Chiar dacă în cazul lui Tolstoi enunţat mai sus această interpretare este mai sus această interpretare este corectă, în cazul altor artişti celebri corectă, în cazul altor artişti celebri această viziune este falsă, deoarece această viziune este falsă, deoarece aceştia au negat în mod expres aceştia au negat în mod expres faptul că emoţia stă la baza operei faptul că emoţia stă la baza operei lor.lor.


• În al doilea rândÎn al doilea rând, prin desemnarea , prin desemnarea originii operei de artă ca şi criteriu de originii operei de artă ca şi criteriu de clasificare a artei, teoria expresiei clasificare a artei, teoria expresiei face apel la ceea ce putem numi face apel la ceea ce putem numi “sofism genetic”.“sofism genetic”.

• Acest sofism constă în faptul că Acest sofism constă în faptul că atribuim merite (sau lipsă de merite) atribuim merite (sau lipsă de merite) unui lucru prin referinţă la cauza sa.unui lucru prin referinţă la cauza sa.


• Dar, după cum notează Hospers, o Dar, după cum notează Hospers, o operă de artă nu trebuie judecată operă de artă nu trebuie judecată în raport cu condiţiile sale de în raport cu condiţiile sale de producţie (deci, în raport cu producţie (deci, în raport cu emoţia trăită de artist) ci în emoţia trăită de artist) ci în raport cu ceea ce este ea, raport cu ceea ce este ea, indiferent de condiţionările sale.indiferent de condiţionările sale.


• În al treilea rândÎn al treilea rând, dacă căutăm în , dacă căutăm în opera de artă o emoţie originară opera de artă o emoţie originară ignorăm diferenţa dintre operele ignorăm diferenţa dintre operele simple – care se întemeiează pe o simple – care se întemeiează pe o singură emoţie – şi cele complexe – singură emoţie – şi cele complexe – care se întemeiează pe mai multe care se întemeiează pe mai multe emoţii. emoţii.


• În al patrulea rândÎn al patrulea rând, pot fi formulate obiecţii , pot fi formulate obiecţii în ceea ce priveşte conţinutul emoţional nu în ceea ce priveşte conţinutul emoţional nu numai în raport cu anumite opere de artă ci în numai în raport cu anumite opere de artă ci în raport cu anumite forme de artă.raport cu anumite forme de artă.

• De exemplu, este aproape imposibil să De exemplu, este aproape imposibil să argumentăm că operele arhitecturale exprimă argumentăm că operele arhitecturale exprimă emoţii.emoţii.

• Mai mult, chiar în cadrul unei anumite forme Mai mult, chiar în cadrul unei anumite forme de artă, conceptul de expresie devine de artă, conceptul de expresie devine problematic.problematic.


• Edvard Munch, Edvard Munch, The The ScreamScream, 1893, 1893

• Piet Mondrian, Piet Mondrian, Composition II in Red, Composition II in Red, Blue and YellowBlue and Yellow, 1930, 1930


• În al cincilea rândÎn al cincilea rând, Hospers , Hospers observă că prin teoria artei ca observă că prin teoria artei ca expresie este eliminat rolul expresie este eliminat rolul imaginaţiei în producţia artistică, imaginaţiei în producţia artistică, atâta timp cât, conform atâta timp cât, conform expresivismului, opera de artă îşi are expresivismului, opera de artă îşi are originea în emoţiile trăite de artist.originea în emoţiile trăite de artist.


• Dacă e să ţinem cont Dacă e să ţinem cont de teoria artei ca de teoria artei ca expresie, William expresie, William Shakespeare (1564-Shakespeare (1564-1616) a fost o 1616) a fost o personalitate cel puţin personalitate cel puţin ciudată, fiind capabil să ciudată, fiind capabil să trăiască toate tipurile trăiască toate tipurile de emoţii posibile:de emoţii posibile:


• gelozie şi răutate gelozie şi răutate ca în ca în OthelloOthello


• frustrare şi furie ca frustrare şi furie ca în în Regele LearRegele Lear

• John Rogers John Rogers Herbert (1810-Herbert (1810-1890)1890)


• nebunie şi nebunie şi răzbunare ca în răzbunare ca în HamletHamlet


• sau iubire tragică ca sau iubire tragică ca în în Romeo şi JulietaRomeo şi Julieta..

• Buz Luhrmann Buz Luhrmann (regizor), (regizor), Romeo Romeo and Julietteand Juliette, 1996, 1996


• În mod evident, Shakespeare nu a În mod evident, Shakespeare nu a trăit toate emoţiile personajelor sale. trăit toate emoţiile personajelor sale.

• Ceea ce stă la baza uneia dintre cele Ceea ce stă la baza uneia dintre cele mai importante producţii literare din mai importante producţii literare din istoria umanităţii nu este emoţia ci istoria umanităţii nu este emoţia ci imaginaţiaimaginaţia..


• Un alt mod de a aborda critic teoria Un alt mod de a aborda critic teoria artei ca expresie ţine de capacitatea artei ca expresie ţine de capacitatea artei de a stimula anumite experienţe artei de a stimula anumite experienţe emoţionale receptorului.emoţionale receptorului.

• În cazul lui Platon, după cum ştim, În cazul lui Platon, după cum ştim, tocmai acest fapt a constituit substanţa tocmai acest fapt a constituit substanţa celui de-al treilea argument (cel etic) în celui de-al treilea argument (cel etic) în vederea izgonirii artei din cetatea vederea izgonirii artei din cetatea ideală.ideală.


• Mulţi esteticieni se opun ideii de a Mulţi esteticieni se opun ideii de a considera capacitatea operelor de artă considera capacitatea operelor de artă de a stimula răspunsuri emoţionale din de a stimula răspunsuri emoţionale din partea receptorului ca trăsătură partea receptorului ca trăsătură fundamentală a artei.fundamentală a artei.

• Dacă prin folosirea cu talent a cuvintelor Dacă prin folosirea cu talent a cuvintelor un actor este capabil să stimuleze ura un actor este capabil să stimuleze ura de rasă în spectator, cu siguranţă acest de rasă în spectator, cu siguranţă acest fapt nu garantează succesul şi admiraţia fapt nu garantează succesul şi admiraţia faţă de acea operă. faţă de acea operă.


• Una dintre cele mai de succes Una dintre cele mai de succes utilizări ale imaginilor, acţiunilor şi utilizări ale imaginilor, acţiunilor şi cuvintelor în vederea stimulării cuvintelor în vederea stimulării emoţiilor este pornografia.emoţiilor este pornografia.

• Faptul că pornografia poate induce Faptul că pornografia poate induce plăcere / poftă carnală în receptor nu plăcere / poftă carnală în receptor nu o face nici artă şi nici nu îi conferă o face nici artă şi nici nu îi conferă valoare.valoare.


• La publicarea La publicarea integrală a romanului integrală a romanului Amantul doamnei Amantul doamnei ChatterlyChatterly a lui a lui D.H.Lawrence (1885-D.H.Lawrence (1885-1930), în 1960, 1930), în 1960, editura Penguin editura Penguin Books a fost dată în Books a fost dată în judecată de statul judecată de statul britanic. britanic.


• Acuzatorii susţineau că romanul lui Acuzatorii susţineau că romanul lui Lawrence este pornografic. În Lawrence este pornografic. În consecinţă, apărătorul editurii a chemat consecinţă, apărătorul editurii a chemat martori care să depună mărturie că martori care să depună mărturie că romanul este o operă de artă. romanul este o operă de artă.

• Cu alte cuvinte, apărătorul nu a negat Cu alte cuvinte, apărătorul nu a negat că romanul cuprinde pasaje care că romanul cuprinde pasaje care stimulează plăcerile carnale în cititor, ci stimulează plăcerile carnale în cititor, ci a susţinut că stimularea plăcerilor este a susţinut că stimularea plăcerilor este realizată într-un mod artistic. realizată într-un mod artistic.


• Acestea fiind spuse, putem conchide Acestea fiind spuse, putem conchide că problematica crucială în ceea ce că problematica crucială în ceea ce priveşte operele de artă nu este priveşte operele de artă nu este faptul că trezesc în receptor emoţii, faptul că trezesc în receptor emoţii, ci felul în care acestea fac acest ci felul în care acestea fac acest lucru.lucru.


• Şi ajungem, astfel, Şi ajungem, astfel, la ultima la ultima problematică: cea problematică: cea a kitsch-ului.a kitsch-ului.


• După cum observă H.G. Gadamer După cum observă H.G. Gadamer (1900-2002), concepţia asupra artei (1900-2002), concepţia asupra artei conform căreia "conform căreia "autenticitateaautenticitatea", ", ""sinceritateasinceritatea" şi "" şi "intensitateaintensitatea" " expresiei sunt condiţiile general expresiei sunt condiţiile general acceptate ale producţiei artistice, acceptate ale producţiei artistice, întâmpină o mare dificultate: ea nu mai întâmpină o mare dificultate: ea nu mai poate răspunde întrebării decisive poate răspunde întrebării decisive asupra naturii asupra naturii kitschkitsch-ului. -ului.


• De ce? De ce?

• Deoarece Deoarece kitschkitsch-ul reprezintă, în mod -ul reprezintă, în mod cert, o formă intensă de expresie, a cert, o formă intensă de expresie, a cărei lipsă totală de valoare artistică cărei lipsă totală de valoare artistică nu implică şi lipsa unor sentimente nu implică şi lipsa unor sentimente sau a unei sincerităţi autentice din sau a unei sincerităţi autentice din partea spectatorului sau a celui care partea spectatorului sau a celui care l-a produsl-a produs..

1. teoria artei ca expresie.ppt

Documents

romanul su nouvelle

a trebuit s fac loc

n urma trecerii n prim

o reproducere a lumii

lumea simurilor i despre

philosophy of the arts

latura emoional a operei

o fenomenul poeziei