1 tulburari de ritm

8/12/2019 1 Tulburari de Ritm

1/37

Tulburari de ritm

2008-2009


2/37

ARITMII

P = sistola atriala

QRS= sistola ventriculara

PR= intarziere impuls la nivel NAV

T = repolarizare ventriculara

NSA:

Mic grup de celule ce initiaza activitatea A

NAV:

1. Asigura intarzierea transmiterii impulsului

2. Protejeaza ventriculii de fibrilatia atriala

Fascicul His:

1. Divizat in rr dr si stg

2. Asigura depolarizarea VD, VS


3/37


4/37

SUBSTRAT MOLECULAR AL POTENTIALULUI DE

ACTIUNE


5/37

Ritmul sinusal si tulburarile sale

RS:

Prezenta in toate derivatiile a undei P de aspect normal (axa P=0-80grade)

Frecventa unde P= 70-80 / min (60-120)

Intervale P-P egale sau aproape egale


6/37

Tahicardia sinusala:

Succesiune rapida cx PQRST, > 120/min, unda P de origine sinusala, interval PQ normal

Intervalul TP se scurteaza, fuzioneaza T cu P si amplitudinea undei P creste putin

Dg dif: TPSV (unda P extrasinusala), flutter atrial cu transmitere 2:1

Semnificatie: fiziologica, patologica in cardiopatii, etc.

Tahicardie sinusala

Tahicardie ectopica atriala

Tahicardie jonctionala


7/37

Bradicardia sinusala:

RS


8/37

Aritmia sinusala

Variabilitate P-P de la un ciclu la altul cu mai mult de 0,16 sec

Ritmul este sinusal si poate varia ca frecventa intre 45 si 100/min

Artimia sinusala respiratorie: variatii legate de ciclul respirator (creste in inspir

scade tonusul vagal, scade in expir)

Aritmia sinusala nerespiratorie: neinfluentata de miscari respiratorii, mai alesin cardiopatia ischemica sau in supradozaj digitalic

Aritmia sinusala ventriculofazica: in BAV complet gr III cu disociatie AV, se

caracterizeaza prin faptul ca intervalele P_P ce contin un cx QRS sunt mai

scurte decat cele fara; similar in BAV gr II si uneori in extrasistole ventriculare

(PP cu extrasistole< PP fara)


9/37

Oprirea sinusala: absenta unda P de origine sinusala cu interval PP< multiplu

de PP; poate apare scapare jonctionala sau ventriculara, in functie de durata

pauzei

Sindrom nod sinusal bolnav (SSS):bradicardie sinusala marcata, perioade de

pauza sinusala, alternanta BSTS, bradifibrilatie Ain IM cu ocluzie art nod

sinusal, CICD


10/37

Aritmii prin cresterea excitabilitatii in focare

ectopice

SISTOLE SI RITMURI ECTOPICE ACTIVE Crestere excitabilitate focar ectopic care descarca impulsuri izolate sau in

serie: extrasistole, tahicardii paroxistice, Fia, FlA = ritmuri active sau de

uzurpare

ARITMIA EXTRASISTOLICA:

Ectopica: modificari aspect unda P, cx QRS sau ambele

Precoce: ES apare totdeauna mai devreme decat impulsusl NSA de

aceea intervalul postextrasistolic RR < RR de baza

Paraziteaza ritmul de baza

Doua grupe mari: ES supraventriculare , ES ventriculare.


11/37

Extrasistole supraventriculare ES sinusale: cx PQRST identice cu cele ale ritmului de baza dar care apar mai devreme; intervalul RR postES identic

cu cel al ritmului de baza, ar reprezenta activarea intamplatoare a unor grupuri de celule ale NSA care stau in repaus

uzual

ES atriale:modificari ale undei P:premature, forma diferita

Focare atriale stg = unde P negative in DI si pozitive in DIII

Focare atriale drepte caudale = unda P negativa in DII, DIII, aVFactivare retrograda

Interval PQ in limite normale in general, alungit in caz de BAV sau prinde sist de conducere in per refractara;

ESA blocata = unda P fara cx QRST deoarece prinde sist de conducere AV in per refractara absoluta

Cx QRS de morfologie n sau modificata daca ESA este f precoce = conducere aberanta intraventriculara (leziunidiscrete fasc His)aspect de BR , similar ESV precedate de unda P

Pauza postES > PP de baza dar fara a fi compensatorie

ESA monofocale monotope sau polifocale politope, sistematizate (bigeminism, trigeminism) sau

nesistematizate


12/37

ES nodale: focar in jonctiunea AV sup, medie sau inf

P negativ in DII, DIII, aVF

Cx QRS normale, interval PQ scurtat

Unda P precede QRS (ES nodale sup), lipseste (ES nodale mijlocii), urmeaza QRS (ES nodale inf)

Pauza post ES necompensatorie, poate fi compensatorie daca impulsul nodal nu descarca si

NSA datorita fenomenului de interferenta care opreste stimulul nodal in ascensiunea sa

Se traduce EKG prin unde P de fuziune, bifazice initial + si apoi -

Pauza compensatorie: suma PP pre si post ES = 2xPP


13/37

Extrasistole ventriculare Hiperactivitate centrii ectopici V

Depolarizare V asincronaaspect BR

Durata mult crescuta cx ES, TADI crescut

Hipervoltaj

Axa cx ES deviata spre V activat tardiv

Modificari secudare de faza terminala

Unda P in general absenta

Pauza postES de cele mai multe ori

compensatorie (stimulul V nu se transmite

retrograd la NSA, nu descarca NSA)

! In caz de aritmie ventriculofazica, pauza

post ES nu este compensatorie, sau in cazul

transmiterii retrograde a impulsului ectopic ESV mono/polifocale, nesistematizate /

sistematizate

Semnificatie: normali, cardiopati


14/37

Tahicardii paroxistice

Frecv cardiaca crescuta, regulata si fixa : 180-220/min, tulburari ce survin si se

termina brusc TPSV:

Stimuli patologici in atrii

Aparitia a cel putin 6 ESA sau ES nodale consecutive = criteriu minim de dg

In functie de sediul focarului, activarea A se face anterograd sau retrograd (P pozitiv sau

negativ inainte de QRS)

Cx QRS de aspect normal

Transmitere jonctionala de 1:1, variabila in caz de tahicardie cu bloc variabil

TPV:

6 sau > ESV consecutive

Depolarizare miocard V pe cai anormale si in ordine diferita fata de normalmodificari

morfologice QRS Criterii de diagnostic:

Absenta unde Psau P suprapuse peste cx QRS ca semn al disociatiei atrio-ventriculare, activarile

atriale nu pot fi transmise la V pt ca sunt in perioada refractara absoluta

Cx V deformate, durata>0,13 sec, deviere secundara de faza terminala, rar cx V de doua tipuri (A-B-A-

B)care implica fie doi centri ectopici, fie unul cu transmitere intermitenta dr - stg


15/37

Flutterul atrial

Activari atriale rapide si ritmice (300/min) din care numai o parte se transmit la

V in mod regulat sau neregulat Tulburare rara, paroxistica sau persistenta

Dg EKG:

Unde F - inlocuiesc undele P; aspect de dinti de fierastrau, toate undele F de

aceeasi forma, succesiune 280-340/min, se vad cel mai bine in DII, DIII, aVF, V1-V2

Cx V regulate 2:1, 4:1, 6:1, mai rar 3:1, 5:1; compresia globilor oculari cresteprogresiv gradul blocului AV (de la 2:1 la 3:1), scade alura ventriculara in trepte

fixe (150/min 100/min75/min) biar la incetarea probei revenirea se face tot in

trepte fixe

Transmiterea V se poate face si neregulat datorita schimbarii permanente a gradului

de bloc Cx V de morfologie normala, aberante in caz de WPW, BR

Dg dif: tahicardia sinusala (compresia globilor oculari creste gradul de bloc in

FlA), TPSV (compresie depresori cardiaci), TPV (in caz de FlA+ BR)


16/37

Flutter atrial


17/37

Fibrilatia atriala

Activare A desincronizata si neregulata cu frecventa de 400-600/min si

transmitere AV partiala si neregulata


18/37

Caracteristici EKG FiA - FlA

FlA FiA

Unde F

Monomorfe, dinti de fierastrau

Iau nastere una din alta (fara linie

izoelectrica)

Succesiune 250-350/min

DII, DIII, aVF si V1-V2

Unde f

Polimorfe

Frecvent linie izoelctrica intre unde

Succesiune 400-600/min

DII, DIII, aVF si mai ales V1-V2

Cx QRS

Succesiune regulata, RR egal, blocaj AV fix

Rar blocaj AV variabil

Aspect morfologic normal

Cx QRS

Succesiune neregulata

Aspect morfologic normal


19/37


20/37

Flutterul si fibrilatia ventriculara

EKG: traseu in zig-zag format din unde sinusoidale inalte (1-2 mV) cu frecventa

de 150-300/min, regulate (FlV) sau neregulate (FiV)


21/37

Aritmii ectopice pasive

Automatism sinusal diminuat sau suprimat pe perioade mai lungi sau mai scurte,

comanda inimii este preluata temporar de centrii inferiori acre inlocuiesc comanda

superioara = ritm pasiv sau de inlocuire, de scapare

SISTOLE ECTOPICE PASIVE

In bradicardii sinusale marcate

Determina neregularitate a ritmului de baza, trebuie diferentiate de extrasistole (precoce,

PPPP de baza

Pot fi

atriale: cx PQRST tardive, unda P diferita de cea a ritmului de baza

nodale: P nodale (sup, mijlocii, inf), cx QRST normale

ventriculare: cx QRS largite ce survin tardiv, unda P absenta

RITMURI ECTOPICE PASIVE

Ritmul sinusului coronar Zahn: cx QRS normale precedate de interval PQ>012 sec si de unde Pretrograde (- in DII, DIII, aVF)

Ritm vagabond:wandering pace-maker, schimbare permanenta centru dominant = schimbare

progresiva a aspectului undei P (tonus vagal crescut)

Ritm nodal sau jonctionalsimilar sistolelor nodale

Ritm idioventricularin blocul sinoatrial, oprirea sinusalacx QRS normale sau largite si

modificari de faza terminala


22/37


23/37


24/37

FlA + BRD


25/37


26/37


27/37


28/37

TV + BRD


29/37

FiA


30/37

Extrasistole atriale sistematizate

TPSV + BRD


31/37

TPSV BRD

Hi ti idi


32/37

Hipertiroidie


33/37

Tahicardie sinusala


34/37

TV, FiA, IM


35/37

, ,

Ritm ectopic atrial


36/37

Ritm ectopic atrial

Extrasistole ventriculare


37/37

Extrasistole ventriculare

1 tulburari de ritm

Documents