1 · web view230. hipertensiune arteriala pulmonara se determina in caz de: a) [ ] hipetensie...

Release by Medtorrets.com

Teste la radiologie , 2013

by Medtorrets.com

1. Unitatea de masura a intensitatii curentului electric este: a) [ ] voltb) [x] amperc) [ ] omd) [ ] wate) [ ] -

2. Unitatea de masura a puterii curentului electric este:a) [ ] kilovolt b) [ ] amper c) [x] kilowatd) [ ] om e) [ ] -

3. Unitatea de masura a dozei absorbite este:a) [ ] Roentgen b) [ ] Kiuri curie-c) [x] gray d) [ ] sievert(e) [ ] -

4. O imagine radiografica cu un contrast mai putin pronuntat are un volum de informatii:a) [x] mai mareb) [ ] mai micc) [ ] nu are importantad) [ ] -e) [ ] -

5. Cu cit sunt mai multe trepte de tonalitate intre sectorul cel mai transparent si cel mai intunecat a filmului imaginea radiografica pare:a) [ ] mai contrastab) [x] mai putin contrastac) [ ] nu influenteazad) [ ] -e) [ ] -

6. Cu marirea cantitatii razelor secundare contrastul imaginii radiografice se:a) [x] se micsoreazab) [ ] se marestec) [ ] nu influenteazad) [ ] -e) [ ] -

7. Criteriile calitatii imaginii radiografice sunt:

a) [x] contrastul imaginiib) [x] netitatea imaginiic) [x] densitatea optica a innegrireid) [x] pozitia de examinare si incidentae) [ ] dimensiunile filmului

8. Cu marirea campului de iradiere numarul elementelor mici care pot fi determinate pe imaginea radiografica se:a) [x] se micsoreazab) [ ] se marestec) [ ] nu influenteazad) [ ] -e) [ ] -

9. Neclaritatea geometrica depinde de:a) [x] dimensiunile focarului optic al tubului roentgenb) [x] miscarea obiectivului in timpul radiografieic) [x] distanta dintre pelicula si procesul patologicd) [ ] distanta dintre focarul tubului roentgen si filmul radiografice) [ ] toate raspunsuri sunt incorecte

10. Lungimea de unda a razelor X depinde de: b) [x] diferenta de potential intre anod si catodc) [x] tensiunea inalta aplicata tubuluid) [ ] -e) [ ] -

11. Duritatea razelor X este mai mare cind:a) [ ] lungimea de unda e mai mareb) [x] lungimea de unda este mai micac) [ ] nu depinde de lungimea de undad) [ ] -e) [ ] -

12. Cantitatea de raze X care actioneaza asupra filmului radiografic este mai mare:a) [x] din partea catoduluib) [ ] din partea anoduluic) [ ] este egala din ambele partid) [ ] -e) [ ] -

13. Folosirea razelor dure in comparatie cu cele de duritate medie aduce la o iradiere a pielii si organelor interne: a) [x] mai micab) [ ] mai marec) [ ] nu are importantad) [ ] -e) [ ] -

14. Folosirea razelor mai dure ne permite sa obtinem o imagine radiografica:a) [x] cu detalii a imaginii mai bogateb) [ ] mai saraca in detaliic) [ ] nu influenteazad) [ ] -


e) [ ] -

15. La obtinerea unei radiografii calitative doza de iradiere a pacientului va fi mai mica cind folosim:a) [ ] raze " moi"b) [ ] raze de duritate mediec) [x] raze "dure"d) [ ] -e) [ ] -

16. Procesul care sta la baza utilizarii metodei ultrasonore de investigare este:a) [ ] Vizualizarea organelor si tesuturilor pe ecranul aparatuluib) [x] Interactiunea ultrasunetului cu tesuturile organismuluic) [x] Receptionarea semnalelor reflectated) [ ] Raspindirea undelor ultrasonoree) [ ] Toate raspunsuri sunt incorecte

17. Ultrasunetul se caracterizaza prin frecventa mai mare de:a) [ ] 15 kHzb) [x] 20000 kHz c) [ ] 1 MHzd) [ ] 30 Hze) [ ] -

18. Viteza de propagare a ultrasunetului creste daca:a) [ ] Se micsoreaza densitatea mediuluib) [ ] Se mareste elasticitateac) [x] Se mareste elasticitatea si d) [ ] Densitatea se micsoreaza , elasticitatea se marestee) [ ] -19.Cu majorarea frecventei lungimea de unda:a) [x] Se micsoreaza b) [ ] Nu se modificac) [ ] Se marested) [ ] -e) [ ] -

20. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxima in:a) [ ] Aerb) [ ] Hidrogenc) [x] Apad) [ ] Tesut adipose) [ ] Os 21. Sunetul este :a) [ ] Unda electromagneticab) [ ] Particulac) [ ] Fotond) [x] Unda acustica mecanicae) [ ] -

22. Atenuarea semnalului ultrasonor include:a) [x] Dispersia(difuzia), reflexia si absorbtiab) [ ] Reflexiac) [ ] Absorbtiad) [ ] Dispersia si absorbtiae) [ ] -

23. Ultrasunetul se reflecta la interfata dintre medii care se deosebesc prin:a) [ ] Densitateb) [x] Impendanta acusticac) [ ] Viteza de propagared) [ ] Elasticitatee) [ ] Diferenta de densitate si impendanta acustica

24. Pentru a determina distanta pina la obiectul reflectat trebuie sa stim:a) [ ] Atenuarea, viteza, densitateab) [ ] Atenuarea, impedantac) [ ] Atenuarea, absorbtiad) [x] Timpul de returnare a semnalului, vitezae) [ ] -

25. Intensitatea semnalului Doppler este proportionala cu:a) [ ] Viteza fluxuluib) [ ] Unghiul de incidentac) [x] Densitatea hematiilor in fluxul sanguind) [ ] Sunt corecte toate raspunsurilee) [ ] -

26. Cite complete de mijloace de radioprotectie sunt necesare intr-un cabinet de radiodiagnostic:a) [ ] unulb) [x] douac) [ ] treid) [ ] la decizia medicului radiologe) [ ] –

27. Din care moment necesita eliberare de la lucru la aparatul radiologic o femeie gravida:a) [ ] de cind a declarat ca e gravidab) [ ] de cind au aparut semne vizibile de graviditatec) [x] din momentul confirmarii medicale a graviditatiid) [ ] la dorinta salariateie) [ ] -

28. Cine este responsabil de securitatea radiotionala a tuturor participantilor la investigatia radiologica:a) [ ] seful sectieib) [x] medicul radiologc) [ ] tehnicianul radiologd) [ ] administratia institutiei medicalee) [ ] -

29. Intensitatea iradierii pacientului in timpul radiografiei depinde de:a) [ ] valorile kVb) [x] expozitiec) [x] grosimea pacientuluid) [ ] grosimea filtruluie) [ ] nu depinde de cele enumerate


30. Capacitatea de penetrare a razelor X depinde de:a) [x] valorile kVb) [ ] timpul de expunerec) [ ] valorile curentului anodicd) [ ] grosimea filtruluie) [ ] nu depinde de cele enumerate

31. Unitatile de masura a dozei absorbite sunt:a) [ ] roentgenb) [x] greic) [x] radd) [ ] echivalentul biologic al roentgenului (EBR)e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

32. Din metode imagistice fac parte urmatoarele:a) [x] Radioscopiab) [x] Ecografiac) [ ] Endoscopiad) [x] Scintigrafiae) [ ] Laparoscopia

33. Care din urmatoarele sunt unde electromagnetice:a) [x] Razele Xb) [x] Razele Gammac) [ ] Ultrasunetuld) [x] Undele radioe) [x] Razele infrarosii

34. Care din urmatoarele sunt radiatii ionizante:a) [x] Razele Xb) [x] Razele Gammac) [ ] Ultrasunetuld) [ ] Undele radioe) [ ] Razele infrarosii

35. Care din urmatoarele metode imagistice utilizează razele X:a) [ ] Scintigrafiab) [x] Irigoscopiac) [ ] eco-Dopplerd) [x] Tomografia computerizatae) [ ] Termografia

36. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza razele Gamma:a) [x] Scintigrafiab) [ ] Radiografiac) [ ] Eco-Dopplerd) [ ] Tomografia Computerizatae) [ ] Termografia

37. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza unde radio:a) [x] Imagistica prin Rezonanta Magneticab) [ ] Radioscopiac) [ ] Eco-Dopplerd) [ ] Tomografia Computerizatae) [ ] Termografia38. Care din următoarele metode imagistice utilizează

ultrasunet:a) [x] Ultrasonografiab) [ ] Irigoscopiac) [x] Eco-Dopplerd) [ ] Tomografia Computerizatae) [ ] Termografia

39. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza unde infrarosii:a) [ ] Ultrasonografiab) [ ] Irigoscopiac) [ ] Eco-Dopplerd) [ ] Tomografia Computerizatae) [x] Termografia

40. Sursa razelor X este:a) [ ] Cristalul piezoelecticb) [x] Tubul radiologicc) [ ] Radionucliduld) [ ] Magnetule) [ ] Corpul uman

41. Sursa razelor Gamma este:a) [ ] Cristalul piezoelecticb) [ ] Tubul radiologicc) [x] Radionucliduld) [ ] Magnetule) [ ] Corpul uman

42. Sursa ultrasunetului este:a) [x] Cristalul piezoelecticb) [ ] Tubul radiologicc) [ ] Radionucliduld) [ ] Magnetule) [ ] Corpul uman

43. Sursa undelor radio este:a) [ ] Cristalul piezoelecticb) [ ] Tubul radiologicc) [ ] Radionucliduld) [x] Antena de radiofrecventăe) [ ] Corpul uman

44. Sursa undelor infrarosii este:a) [ ] Cristalul piezoelecticb) [ ] Tubul radiologicc) [ ] Radionucliduld) [ ] Antena de radiofrecventae) [x] Corpul uman

45. Care din urmatoarele sunt substante de contrast radionegative:a) [ ] Sulfatul de bariub) [x] Aerulc) [ ] Preparatul radiofarmaceuticd) [x] Bioxidul de carbone) [ ] Substantele de contrast iodate

46. Care din urmatoarele sunt substante de contrast radiopozitive:


a) [x] Sulfatul de bariub) [ ] Aerulc) [ ] Preparatul radiofarmaceuticd) [ ] Bioxidul de carbone) [x] Substantele de contrast iodate

47. Absorbtia razelor X depinde de:a) [ ] Elasticitatea structuriib) [x] Densitatea structuriic) [ ] Localizarea structuriid) [x] Grosimea structuriie) [ ] Cantitatea protonilor de hidrogen in tesut

48. În majoritatea cazurilor intensitatea opacităţii depinde de:a) [x] caracterul substratului anatomicb) [ ] localizarec) [ ] regiunea anatomica afectatad) [ ] tensiunea aplicata tubului radiologice) [ ] grosimea pacientului

49. Tomografia estea) [x] Imaginea unei sectiunib) [ ] Reconstructia 3-dimensionala a unui organc) [ ] Imaginea planara sumara a unei regiuni d) [ ] -e) [ ] –

50. Structurile cu densitate mare in imaginea radiologica se numesc:a) [x] Opaceb) [ ] Hiperdensec) [ ] Hiperecogened) [ ] Hiperintensee) [ ] Nici una din cele enumerate

51. Structurile cu densitate mica in imaginea radiologica se numesc:a) [x] Transparenteb) [ ] Hipodensec) [ ] Hipoecogened) [ ] Hipointensee) [ ] Nici una din cele enumerate

52. Structurile cu densitate mare in tomografia computerizata se numesc:a) [ ] Opaceb) [x] Hiperdensec) [ ] Hiperecogened) [ ] Hiperintensee) [ ] Nici una din cele enumerate

53. Structurile cu densitate mica in tomografia computerizată se numesc:a) [ ] Transparenteb) [x] Hipodensec) [ ] Hipoecogened) [ ] Hipointense

e) [ ] Nici una din cele enumerate

54. Structurile cu densitate mare in ultrasonografie se numesc:a) [ ] Opaceb) [ ] Hiperdensec) [x] Hiperecogened) [ ] Hiperintensee) [ ] Nici una din cele enumerate

55. Structurile cu densitate mică in ultrasonografie se numesc:a) [ ] Transparenteb) [ ] Hipodensec) [x] Hipoecogened) [ ] Hipointensee) [ ] Nici una din cele enumerate

56. Contraindicatie pentru investigatia radiologica este:a) [ ] Perioada de alaptareb) [x] Graviditateac) [ ] Prezenta corpurilor straine metalice in corpul umand) [ ] Prezenta leziunilor cutanate in aria de investigate) [ ] Nici una din cele enumerate

57. Contraindicatie pentru investigatia IRM (imagistica prin rezonanta magnetică) este:a) [ ] Perioada de alaptareb) [ ] Graviditateac) [x] Prezenta corpurilor straine metalice in corpul umand) [ ] Prezenta leziunilor cutanate in aria de investigate) [ ] Nici una din cele enumerate

58. Contraindicatie pentru investigatia CT (computer-tomografia) este:a) [ ] Perioada de alaptareb) [x] Graviditateac) [ ] Prezenta corpurilor straine metalice in corpul umand) [ ] Prezenta leziunilor cutanate in aria de investigate) [ ] Nici una din cele enumerate

59. Contraindicatie pentru investigatia ultrasonografica este:a) [ ] Perioada de alaptareb) [ ] Graviditateac) [ ] Prezenta corpurilor straine metalice in corpul umand) [ ] Toate cele enumeratee) [x] Nici una din cele enumerate

60. Angiorgafia este efectuata utilizind substanta de contrast:a) [ ] Radiopozitiva insolubilab) [ ] Radionegativac) [x] Radiopozitiva hidrosolubilad) [ ] Radiopozitiva liposolubila


e) [ ] Preparatul radiofarmaceutic

61. Investigatia radiologica a intestinului gros cu sulfat de bariu este:a) [ ] Colonoscopiab) [x] Irigoscopiac) [ ] Endoscopia d) [ ] Radioscopiae) [ ] Celioscopia

62. Artrografia este:a) [ ] Investigatia ultrasonografica a arterelorb) [ ] Investigatia radiologica cu contrast a arterelorc) [ ] Investigatia endoscopica a articulatiilord) [x] Investigatia radiologica cu contrast a articulatiilore) [ ] Nici una din cele enumerate

63. Efectele actiunii razelor X sunt:a) [x] biologicb) [x] ionizantc) [x] fotoefectd) [ ] nici un efect e) [ ] -

64. Tipurile de radiatie nucleara sunt:a) [ ] Razele infrarosiib) [x] Particulele Alfac) [x] Particulele Betad) [x] Razele Gammae) [ ] Undele radio

65. Radionuclidul este:a) [ ] Substanta de contrast radiopozitivab) [ ] Substanta de contrast radionegativac) [ ] Preparat radiofarmaceuticd) [x] Izotop radioactive) [ ] Nici una din cele enumerate66. Preparatul radiofarmaceutic este:a) [ ] Substanta de contrast radiopozitivab) [ ] Substanta de contrast radionegativac) [x] Molecula complexa ce prezinta tropism fata de un anumit tesut, marcata cu radionuclidd) [ ] Substanta de contrast in IRMe) [ ] Nici una din cele enumerate

67. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxima in:a) [ ] Aerb) [ ] Apăc) [ ] Tesut moaled) [x] Metale) [ ] Os

68. Unitatea de măsură a activităţii sursei de radiaţie ionizantă in Sistemul |International este.a) [ ] Roentgenb) [ ] Kuriec) [x] Beckereld) [ ] siverte) [ ] grei

69. Unitatea de măsură a dozei echivalente estea) [ ] Roentgenb) [ ] Kuriec) [ ] Beckereld) [x] siverte) [ ] grei

70. Unităţile Sistemului Internaţional pentru radiaţii ionizante sunt următoarelea) [ ] Roentgenb) [ ] Radc) [x] Beckereld) [x] siverte) [x] grei

71. Grila antidifuzoare este destinata pentrua) [ ] a emite raze "moi"b) [x] a absoarbe raze secundarec) [ ] a emite raze dured) [ ] a proteja personalul de radiaţii ionizantee) [ ] nici una din cele enumerate

72. Metoda ecografiei Doppler este bazată pe a) [ ] reflexia ultrasunetului de ţesuturi moib) [ ] absorbţia ultrasunetului la nivelul ososc) [x] reflexia ultrasunetului de obiecte în mişcared) [ ] reflexia ultrasunetului de obiecte imobilee) [ ] toate sus numite

73. Care din proprietăţi ale razelor X ne permite să obţinem imaginea pe ecranul radioscopului a) [ ] acţiunea chimică fotograficăb) [x] acţiunea luminescentăc) [ ] acţiunea ionizantăd) [ ] răspândirea în toate direcţiilee) [ ] toate sus numite

74. Care din proprietăţi ale razelor X ne permite să obţinem imaginea pe filmul radiografic a) [x] acţiunea chimică fotograficăb) [ ] acţiunea luminescentăc) [ ] acţiunea ionizantăd) [ ] răspândirea în toate direcţiilee) [ ] toate sus numite

75. Actualmente radioscopia se foloseşte cel mai frecvent pentru a) [ ] explorarea morfologică a corduluib) [x] explorarea tubului digestivc) [ ] explorarea ficatului şi a căilor biliared) [x] ghidarea manipulaţiilor invazivee) [ ] toate sus numite

76. In care tesut (organ) din cele enumerate se absorb in cantitate mai mica razele roentgen:a) [ ] oaseb) [ ] ficatc) [x] tesutul grasosd) [ ] tesutul muscular


e) [ ] splina

77. Care sunt prioritatile radiofotografiei digitale fata de radiofotografia traditionala:a) [x] micsorarea dozei de iradiere a pacientuluib) [x] lipsa necesitatii procesului de prelucrare fotochimicac) [x] lipsa necesitatii filmului radiofotograficd) [ ] marirea dozei de iradiere a pacientuluie) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

78. Tomografia lineară este necesară mai degrabă în diagnosticul:a) [ ] pneumoniei acuteb) [ ] pleureziei exudativec) [x] cancerului pulmonard) [ ] afecţiunilor diafragmei79. CT este folosită cu preferinţă în investigaţia afecţiunilor:a) [ ] mediastinuluib) [ ] pulmonilorc) [ ] pleureid) [x] toate afirmaţiile sunt corecte80. Simptomul de opacitate pe imaginea radiografica apare în caz de:a) [x] mărirea densităţiib) [ ] micşorarea densităţiic) [ ] micşorarea rezoluţiei spaţialed) [ ] mărirea contrastuluie) [ ] micşorarea contrastului

81. Simptomul de hipertransparenţa pe imaginea radiografica apare în caz de:a) [ ] mărirea densităţiib) [x] micşorarea densităţiic) [ ] micşorarea rezoluţiei spaţialed) [ ] mărirea contrastuluie) [ ] micşorarea contrastului

82. Care sunt măsuri de protecţie a pacienţilor în investigaţii radiologice :a) [x] efectuarea investigaţiei strict după indicaţia mediculuib) [ ] efectuarea investigaţiei la solicitarea pacientuluic) [x] folosirea mijloacelor individuale de ecranare d) [ ] mărirea duratei aflării pacientului în sala de investigaţiee) [x] micşorarea duratei aflării pacientului în sala de investigaţie

83. Avantajele investigaţiei prin RMN:a) [x] vizualizarea mai bună a ţesuturilor moib) [ ] vizualizarea mai bună a structurilor osoasec) [x] posibilitatea de a investiga femei gravided) [ ] posibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalicee) [ ] toate răspunsuri sunt incorecte

84. Avantajele investigaţiei prin tomografia computerizată:

a) [ ] vizualizarea mai bună a ţesuturilor moib) [x] vizualizarea mai bună a structurilor osoasec) [ ] posibilitatea de a investiga femei gravided) [x] posibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalicee) [ ] toate răspunsuri sunt incorecte

85. Dezavantajele investigaţiei prin RMN:a) [ ] gradul înalt de iradiereb) [ ] imposibilitatea de a investiga pacienţii cu claustrofobiec) [ ] imposibilitatea de a investiga femei gravided) [x] imposibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalicee) [ ] toate răspunsuri sunt incorecte86. Dezavantajele investigaţiei prin tomografia computerizată:a) [x] gradul înalt de iradiereb) [ ] vizualizarea mai bună a structurilor osoasec) [x] imposibilitatea de a investiga femei gravided) [ ] imposibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalicee) [ ] toate răspunsuri sunt incorecte

87. Angiografia vaselor craniocerebrale este cea mai informativă în:a) [ ] hidrocefalieb) [x] aneurismec) [x] malformaţii arterio-venoased) [ ] traumatism cerebrale) [ ] abces al сreerului

88. Metoda imagistică cea mai informativă pentru vizualizarea fracturilor craniului este:a) [ ] ultrasonografiab) [ ] rezonanţa magnetică nuclearăc) [ ] radiografia convenţionalăd) [x] tomografia computerizatăe) [ ] angiografia

89. Dezavantajele investigaţiei ultrasonografice:a) [ ] gradul înalt de iradiereb) [x] dependenta de calificarea operatoruluic) [ ] imposibilitatea de a investiga femei gravided) [ ] imposibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalicee) [ ] toate răspunsuri sunt incorecte

90. Avantajele principale ale tomografiei computerizate fata de cea liniara consta in:a) [ ] gradul mai mic de iradiereb) [x] vizualizarea doar a structurilor situate la nivelul sectiunii alese (fara suprapunerea celor situate mai sus si mai jos de acest nivel)c) [x] mai multe trepte de contrastare naturala (scara Haussman)d) [ ] posibilitatea de a investiga pacienţii cu implante metalicee) [x] posibilitatea reconstructiei tridimensionale


91. Radioscopia permite investigaţia:a) [ ] stării hilurilor pulmonarib) [ ] desenului pulmonarc) [ ] scizurilor interlobared) [x] mobilităţii diafragmeie) [ ] mediastinului

92. Baza structurii segmentare pulmonare este ramificaţia:a) [ ] bronhiilorb) [ ] bronhiilor şi arterelor pulmonarec) [ ] arterelor pulmonare, bronhiilor şi venelor pulmonared) [x] arterelor pulmonare şi bronhiilore) [ ] -93. Substratul anatomic al umbrei hilului pulmonar în normă sunt trunchiurile:a) [ ] arterelorb) [x] arterelor şi venelorc) [ ] arterelor, venelor şi bronhiilord) [ ] arterelor şi bronhiilor

94. Care elemente anatomice reflectă hilul pulmonar:a) [ ] limfonodulib) [ ] vasele limfaticec) [x] arterele si veneled) [ ] bronhiilee) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

95. Cea mai mică unitate pulmonară autonomă este:a) [x] acinusulb) [ ] sublobululc) [ ] lobululd) [ ] segmentul

96. Localizarea procesului patologic în plămân este preferabil de făcut după:a) [ ] spaţiile intercostaleb) [ ] zonele pulmonarec) [x] segmented) [ ] lobi

97. Câte segmente are lobul inferior al plămânului stâng:a) [ ] 2b) [ ] 3c) [x] 4 d) [ ] 5e) [ ] –

98. Claritatea radiografiei cutiei toracice se apreciază după conturul:a) [ ] mediastinuluib) [ ] diafragmeic) [ ] vaselor magistraled) [x] coastelore) [ ] hilului pulmonar

99. Metodele radiologice de baza in investigatia aparatului respirator sunt:a) [x] radioscopiab) [x] radiografiac) [ ] tomografiad) [ ] bronhografiae) [ ] angiopulmonografia100. Metodele radiologice speciale in investigatia aparatului respirator sunt:a) [ ] radioscopiab) [ ] radiografiac) [x] tomografiad) [x] bronhografiae) [x] angiopulmonografia

101. Ultrasonografia în explorarea aparatului respirator este informativă în cazul: a) [ ] proceselor inflamatoareb) [ ] cancerului pulmonarc) [x] pleureziei exudatived) [ ] atelecţaziei e) [ ] în toate sus numite

102. Criteriile poziţiei corecte a pacientului pe radiografia standard a cutiei toracice sunt: a) [x] poziţia claviculelorb) [ ] poziţia hilului pulmonar c) [x] poziţia scapulelord) [ ] desenul pulmonare) [ ] nici una in cele de mai sus

103. Care este poziţia pacientului pentru efectuarea laterografiei:a) [ ] decubit dorsalb) [ ] decubit ventralc) [x] decubit laterald) [ ] ortostatism laterale) [ ] pozitia Trendelenburg

104. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:a) [ ] lobul inferior al plamanuui stang are 5 segmenteb) [ ] lobul mediu al plămânului stâng are 2 segmentec) [x] lobul inferior al plămânului drept are 5 segmented) [x] lobul mediu este separat de cel inferior prin scizura oblicăe) [ ] lobul mediu al plămânului drept are 4 segmente

105. Care din urmatoarele afirmatii corespund unei imagini radiologice a cutiei toracice in normă:a) [x] hilul pulmonar este situat intre coastele a II-a si a IV-ab) [ ] cupola diafragmatica dreapta este situata mai jos cu 1-1.5cm fata de cea stingac) [ ] desenul pulmonar este mai bogat in regiunea apicalad) [x] desenul pulmonar este mai bogat in regiunea bazalae) [ ] hilul pulmonar drept este situat mai sus decat cel stang


106. Opacităţile pulmonare nodulare pot avea dimensiuni de:a) [x] 0,5 mmb) [x] 5 mmc) [x] 10 mmd) [ ] 50 mme) [ ] 75 mm

107. Pentru diagnosticul diferencial în cazul opacităţii pulmonare totale şi subtotale este necesar să apreciem a) [ ] dimensiunile opacităţiib) [x] poziţia mediastinuluic) [ ] starea desenului pulmonard) [ ] poziţia bulei de aer în stomace) [ ] toate sus numite

108. Pentru diagnosticul diferencial în cazul hipertransparenţei pulmonare în primul rând este necesar să evaluăm a) [ ] Poziţia mediastinuluib) [ ] Hilurile pulmonarec) [x] Desenul pulmonard) [ ] Poziţia bulei de aer în stomace) [ ] Toate sus numite

109. Radiografia cutiei toracice standard se efectueaza in pozitia pacientului: a) [x] ortostaticab) [ ] decubit dorzalc) [ ] decubit laterald) [x] cu partea anterioara spre ecrane) [ ] cu spatele spre ecran

110. Simptomul de hipertransparenta in cimpul pulmonar apare datorita:a) [ ] densificarii tesutului pulmonarb) [ ] prezentei lichidului in cavitatea pleuralac) [ ] absentei pneumatizarii tesutului pulmonard) [x] cresterii continutului aeric al plamanuluie) [ ] –

111. Simptomul de opacitate în câmpul pulmonar apare datorită:a) [x] densificării ţesutului pulmonarb) [ ] prezenţei aerului în cavitatea pleuralăc) [x] absenţei pneumatizării ţesutului pulmonard) [ ] creşterii conţinutului aeric al plămânuluie) [x] prezenţei lichidului în cavitatea pleurală

112. Opacitatea mărginită în câmpul pulmonar inferior, omogenă, cu contur superior net orizontal permite să gândim la: a) [ ] prezenţa de lichid în cavitatea pleuralăb) [ ] prezenţa de aer în cavitatea pleuralăc) [x] prezenţa simultană de aer şi lichid în cavitatea pleuralăd) [ ] proces inflamator pulmonar

e) [ ] densificarea ţesutului pulmonar

113. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din atelectazia pulmonara:a) [x] omogenab) [ ] neomogenac) [ ] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa opacitatiid) [x] deplasarea opacitatii mediastinale spre opacitatee) [ ] nu deplaseaza organele mediastinale

114. Care din structurile osoase mentionate mai jos sunt vizibile pe radiografia toracica dorzoventrala:a) [x] vertebrele toraciceb) [x] coastelec) [ ] sternumd) [x] claviculelee) [ ] mandibula

115. Opacitatea totala sau subtotala care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica pentru:a) [x] pleurezie exudativa masivab) [x] hernie diafragmatica cu continut de anse intestinalec) [ ] atelectazie pulmonarad) [ ] ciroza pulmonarae) [ ] inflamatie acuta a parenchimului pulmonar

116. Care afirmaţii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din pleurezia exudativa:a) [x] omogenab) [ ] neomogenac) [x] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa opacitatiid) [ ] deplasarea opacitatii mediastinale spre opacitatee) [ ] nu deplaseaza organele mediastinale117. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din hernia diafragmatica cu conţinut de anse intestinale:a) [ ] omogenab) [x] neomogenac) [x] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa opacitatiid) [ ] deplasarea opacitatii mediastinale spre opacitatee) [ ] nu deplaseaza organele mediastinale118. Opacitatea limitata in regiunea medie a cimpului pulmonar cu contur sters, forma poligonala (triunghiulara), intensitate costala este caracteristica pentru:a) [ ] formatiune tumoralab) [x] proces inflamator a parenchimului pulmonarc) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleuralad) [ ] pneumotoraxe) [ ] abces pulmonar

119. In cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea marginita in campul pulmonar are urmatoarele caracteristici:


a) [ ] contur clarb) [x] forma poligonala (triunghiulara)c) [x] contur stersd) [ ] deplaseaza organele mediastinale spre partea afectatae) [ ] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa

120. Dislocarea opacitatii şi schimbarea formei acesteia la schimbarea pozitiei pacientului este caracteristica pentru:a) [ ] acumulare de lichid incapsulat in cavitatea pleuralab) [x] acumulare de lichid liber in cavitatea pleuralac) [ ] proces inflamator al parenchimului pulmonard) [ ] atelectaziee) [ ] -

121. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala este caracteristic:a) [x] modificarea formei si dislocarea opacitătii la schimbarea poziţiei pacientuluib) [x] contur superior oblicc) [ ] hipertransparenta cimpului pulmonard) [ ] contur superior orizontale) [ ] nici una de mai sus

122. Simptomul de opacitate rotunda in câmpul pulmonar cu contur net, bine delimitat poate fi dat de:a) [ ] caverna tuberculoasab) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleuralac) [ ] infiltrat eozinofilicd) [x] chist hidatice) [x] formaţiune tumorală

123. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:a) [ ] opacitate totala ce deplaseaza mediastinul spre opacitateb) [x] opacitate rotunda cu contur clar, regulatc) [ ] opacitate rotunda cu contur neregulatd) [ ] opacitate nodulara unica in cimpul pulmonare) [ ] -124. Nivel hidroaeric apare in:a) [ ] hidrotoraxb) [ ] pneumotoraxc) [x] hidropneumotoraxd) [x] abces pulmonar evacuat pe jumatatee) [ ] pneumonie segmentara

125. Simptomul de opacitate inelara cu prezenta bronhiei de drenaj este caracteristic pentru:a) [x] abces pulmonarb) [ ] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizarec) [ ] chist aericd) [ ] pneumotoraxe) [ ] nici una de mai sus

126. Simptomul de opacitate inelara cu peretii grosi, contur intern neregulat, rupt, cu prezenţa „traseului vascular" spre hil şi limfonodulii hilari mariti, este caracteristic pentru:

a) [ ] abces pulmonarb) [x] cancer pulmonar periferic c) [ ] chist aericd) [ ] pneumotoraxe) [ ] nici una de mai sus

127. Simptomul de opacitate nodulara spiculara unica in cimpul pulmonar este caracteristic pentru:a) [ ] tuberculoza nodularab) [ ] pneumoconiozac) [ ] bronhopneumonied) [x] cancer pulmonar periferice) [ ] chist hidatic

128. Opacitati nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru:a) [x] tuberculoza miliarab) [x] pneumoconioza c) [ ] pleurezied) [x] hemosideroza e) [ ] pneumonie segmentara

129. Hipertransparenta cimpurilor pulmonare, dilatarea spatiilor intercostale, aplatizarea diafragmei, limitarea excursiei respiratorii a diafragmei sunt caracteristice pentru:a) [ ] atelectazie pulmonarab) [ ] ciroza pulmonarac) [x] emfizem pulmonard) [ ] tuberculoză miliarae) [ ] hipovolemie pulmonara

130. Pentru emfizem pulmonar sunt caracteristice urmatoarele:a) [x] aplatizarea diafragmeib) [ ] ascensionarea diafragmeic) [x] reducerea desenului pulmonard) [x] cutie toracica in formă de butoie) [ ] accentuarea desenului pulmonar

131. Opacitatea campului pulmonar apare in:a) [ ] bronhostenoza parţialab) [ ] bronhostenoza prin supapac) [x] bronhostenoza totalad) [ ] nici una din cele indicatee) [ ] -

132. Hipertransparenta paracostala pe fondul careia lipseste desenul pulmonar este caracteristica pentru:a) [ ] emfizem pulmonarb) [x] pneumotoraxc) [ ] displazie a vaselor şi bronhiilor pulmonared) [ ] cavernă tuberculoasăe) [ ] hipovolemia in circuitul mic

133. Accentuarea desenului pulmonar are loc in urmatoarele stari patologice:a) [x] staza venoasa în circuitul micb) [ ] obturatie bronsica prin supapa


c) [ ] hipovolemie arteriala pulmonarad) [x] hipertensiune arteriala pulmonarae) [ ] pneumotorax

134. Deformarea desenului pulmonar are loc in urmatoarele stari patologice:a) [ ] obturatie bronsica prin supapab) [ ] hipertensiune arteriala pulmonarac) [x] boala bronsectaticad) [x] pneumoconioza e) [ ] hipoventilatie

135. Pentru marirea limfonodulilor hilului pulmonar pe radiografie este caracteristic:a) [ ] contur sters al hilului pulmonarb) [ ] contur neregulat al hilului pulmonarc) [x] contur policiclic al hilului pulmonard) [ ] nici una din cele indicatee) [ ] -

136. Radiografia standard a cutiei toracice se efectueaza in pozitia verticala a pacientului cu scopul:a) [ ] comoditatii pacientuluib) [x] reprezentarii fiziologice ale vaselor sanguinec) [x] facilitarii diagnosticului (gaz se deplaseaza cranial iar lichid - caudal)d) [ ] micsorarii iradierii pacientuluie) [ ] nici una din cele indicate

137. Radiografia standard a cutiei toracice efetuata calitativ trebuie sa includa:a) [ ] oasele humeraleb) [x] apexurilec) [x] sinusurile costo-diafragmaled) [ ] vertebrele lombare I-IIe) [ ] toate cele enumerate

138. Lichidul din scizura oblica se evidentiaza mai bine in incidenta:a) [ ] posteroanterioarab) [ ] oblicac) [x] lateralad) [ ] sunt corecte toate raspunsurilee) [ ] -

139. Care metoda imagistica este mai eficienta in determinarea unei cantitati minime de lichid in cavitatea pleurala:a) [ ] radioscopiab) [ ] radiografiac) [ ] tomografiad) [x] USGe) [ ] -

140. Care metoda radiologica este mai eficienta pentru diagnosticul formatiunilor „mici" (până la 2 cm) rotunde din plaman:a) [ ] radioscopiab) [ ] radiografia

c) [x] CTd) [ ] bronhografiae) [ ] -141. Câte segmente are plaminul drept:a) [ ] 7b) [ ] 9c) [x] 10 d) [ ] 12e) [ ] -

142. Conturul inferior al lobului mediu al plaminului drept pe o radiografie în incidenta posteroanterioara se afla la nivelul:a) [ ] arcului anterior al coastei a douab) [ ] arcului anterior al coastei a patrac) [x] arcului anterior al coastei a şasead) [ ] apexul pulmonare) [ ] -

143. Care din simptome ne vorbesc despre localizarea intrapulmonara a procesului patologic cind opacitatea se determină in regiunea parietala a plaminului:a) [ ] forma rotunda a procesului patologicb) [ ] modificarea formei în diferite incidentec) [ ] contururile nete ale opacitatiid) [x] unghiurile ascutite formate de cutia toracica si opacitatee) [ ] -

144. In caz de opacitate totala cu micşorare in volum a pulmonului in primul rind are loc:a) [ ] deplasarea mediastinului in partea opusab) [x] deplasarea mediastinului spre opacitatec) [ ] deplasarea diafragmei caudald) [ ] micsorarea diametrului vertical al plaminuluie) [ ] -

145. Pentru metastaze in hilul pulmonar este caracteristic:a) [x] dilatarea hilului pulmonarb) [ ] deplasarea cranială a hilului pulmonarc) [ ] deplasarea caudala a hilului pulmonard) [x] omogenizarea hilului pulmonare) [ ] ingustarea hilului pulmonar

146. Care este caracterul conturului opacitatii lobare sau segmentare cauzate de atelectazie:a) [ ] dreptb) [x] triunghiularc) [ ] convexd) [ ] neclare) [ ] nu este corect nici un raspuns

147. Simptomul de opacitate nodulară unică în cimpul pulmonar este caracteristic pentru:a) [x] Tuberculomulb) [ ] diseminare bronhogenă de origine tuberculoasăc) [x] cancer pulmonar perifericd) [ ] metastaze pulmonaree) [ ] pneumoconioze


148. Investigatia de prima intentie a plamanilor este:a) [x] Radiografiab) [ ] Ultrasonografiac) [ ] Scintigrafiad) [ ] Tomografia Computerizatae) [ ] Rezonanta magnetica nucleara

149. Pentru scintigrafia ventilatiei pulmonare:a) [ ] substanta de contrast este introdusa intrabronsicb) [ ] substanta de contrast este introdusa intravenosc) [ ] preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenosd) [x] preparatul radiofarmaceutic este inhalate) [ ] -

150. Pentru scintigrafia perfuziei pulmonare:a) [ ] substanta de contrast este introdusă intrabronsicb) [ ] substanta de contrast este introdusa intravenosc) [x] preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenosd) [ ] preparatul radiofarmaceutic este inhalate) [ ] –

151. Scintigrafia de perfuzie permite diagnosticarea:a) [ ] obstructiei bronsiceb) [x] trombozei arterelor pulmonarec) [ ] cancerului pulmonar perifericd) [ ] metastazelore) [ ] abcesului pulmonar

152. Scintigrafia de ventilatie permite diagnosticarea:a) [x] obstructiei bronsiceb) [ ] trombozei arterelor pulmonarec) [ ] cancerului pulmonar perifericd) [ ] metastazelore) [ ] abcesului pulmonar

153. Bronhografia permite investigatia starii:a) [ ] parenchimului pulmonarb) [x] bronhiilorc) [ ] parenchimului pulmonar si bronhiilord) [ ] parenchimului pulmonar, bronhiilor si pleureie) [ ] arterelor bronhiale

154. Arterele bronhiale care alimenteaza tesutul pulmonar incep din:a) [x] arterele intercostale si aorta toracicab) [ ] aorta abdominalac) [ ] arterele pulmonared) [ ] venele pulmonaree) [ ] aorta ascendenta155. Substratul anatomic al desenului pulmonar in norma este alcatuit de:a) [ ] bronhiib) [x] ramificatii ale arterelor si venelor pulmonarec) [ ] vase limfaticed) [ ] parenchimul pulmonare) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

156. In pneumotorax plamanul colabat se deplaseaza:a) [ ] superiorb) [ ] inferiorc) [x] mediald) [ ] laterale) [ ] nu se deplaseaza

157. Anatomic numarul zonelor intr-un plamin este:a) [ ] Treib) [x] patruc) [ ] cincid) [ ] sasee) [ ] sapte

158. Intensitatea opacitatii depinde de urmatoarele criterii ale substratului morfologic:a) [x] Densitate si dimensiunib) [ ] Localizarec) [ ] Dimensiunid) [ ] Dimensiuni si localizaree) [ ] Densitate si localizare

159. Bifurcatia traheii este localizata la nivelul vertebrei toracice:a) [ ] treib) [ ] patruc) [x] cinci-sased) [ ] saptee) [ ] –

160. Pentru efectuarea angiopulmonografiei generale substanta de contrast se injecteaza:a) [ ] prin cateter in ventriculul stangb) [ ] prin cateter in una din ramurile arterei pulmonarec) [x] in una din venele perifericed) [ ] prin cateter in aortae) [ ] -

161. Pentru efectuarea angiopulmonografiei selective substanta de contrast se injecteaza:a) [ ] prin cateter in ventriculul stangb) [x] prin cateter in una din ramurile arterei pulmonarec) [ ] in una din venele perifericed) [ ] prin cateter in aortae) [ ] -

162. Pentru efectuarea bronhografiei substanta de contrast se introducere:a) [ ] intr-o vena perifericab) [ ] in artera pulmonarac) [ ] aorta ascendentad) [x] direct in bronhiie) [ ] in trahea

163. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:a) [ ] plamanul stang are 3 lobi, iar cel drept are 2 lobi


b) [ ] lobul mediu al plamanului stang are 2 segmentec) [x] lobul inferior al plamanului drept are 5 segmented) [ ] scizura orizontala separa lobul superior de cel inferiore) [x] lobul mediu este separat de cel inferior prin scizura oblică

164. Simptomul de hipertransparenta in campul pulmonar apare datorita:a) [ ] densificarii tesutului pulmonarb) [ ] prezentei lichidului in cavitatea pleuralac) [ ] absentei pneumatizarii tesutului pulmonard) [x] cresterii continutului aeric al plaminuluie) [x] micsorarii elementelor tesutului pulmonar intr-o unitate de volum

165. O opacitate totala sau subtotala omogena ce deplaseaza organele mediastinale spre opacitate este caracteristică pentru:a) [ ] pleurezie exudativa masivab) [ ] hernie diafragmatica cu continut de anse intestinalec) [x] atelectazie pulmonarad) [ ] ciroza pulmonarae) [ ] inflamatie acuta a parenchimului pulmonar

166. O opacitate totala sau subtotala ce nu deplaseaza organele mediastinale este caracteristica pentru:a) [ ] pleurezie exudativa masivab) [ ] hernie diafragmatica cu continut de anse intestinalec) [ ] atelectazie pulmonarad) [ ] ciroza pulmonarae) [x] inflamatie acuta a parenchimului pulmonar

167. O opacitate totala sau subtotala neomogena care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica pentru:a) [ ] pleurezie exudativa masivab) [x] hernie diafragmatica cu continut de anse intestinalec) [ ] atelectazie pulmonarad) [ ] ciroza pulmonarae) [ ] inflamatie acuta a parenchimului pulmonar

168. O opacitate totala sau subtotala care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica pentru:a) [x] pleurezie exudativa masivab) [x] hernie diafragmatica cu continut de anse intestinalec) [ ] atelectazie pulmonarad) [ ] ciroza pulmonarae) [ ] inflamatie acuta a parenchimului pulmonar

169. O opacitate totala sau subtotala omogena care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica pentru:a) [x] pleurezie exudativa masivab) [ ] hernie diafragmatica cu continut de anse intestinalec) [ ] atelectazie pulmonarad) [ ] ciroza pulmonarae) [ ] inflamatie acuta a parenchimului pulmonar

170. O opacitate totala sau subtotala neomogena ce deplaseaza organele mediastinale spre opacitate este caracteristica pentru:a) [ ] pleurezie exudativa masivab) [ ] hernie diafragmatica cu continut de anse intestinalec) [ ] atelectazie pulmonarad) [x] ciroza pulmonarae) [ ] inflamatie acuta a parenchimului pulmonar

171. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din atelectazia pulmonara:a) [x] omogenab) [ ] neomogenac) [ ] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa opacitatiid) [x] deplasarea opacitatii mediastinale spre opacitatee) [ ] nu deplaseaza organele mediastinale

172. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din ciroza pulmonara:a) [ ] omogenab) [x] neomogenac) [ ] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa opacitatiid) [x] deplasarea opacitatii mediastinale spre opacitatee) [ ] nu deplaseaza organele mediastinale173. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din pleurezia exudativa:a) [ ] neomogenab) [x] omogenac) [x] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa opacitatiid) [ ] deplasarea opacitatii mediastinale spre opacitatee) [ ] nu deplaseaza organele mediastinale

174. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din hernia diafragmatica cu continut de anse intestinale:a) [ ] omogenab) [x] neomogenac) [x] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa opacitatiid) [ ] deplasarea opacitatii mediastinale spre opacitatee) [ ] nu deplaseaza organele mediastinale

175. O opacitate limitata in regiunea medie a cimpului pulmonar cu contur sters, forma poligonala (triunghiulara), intensitate costala este caracteristică pentru:a) [ ] formatiune tumoralab) [x] proces inflamator a parenchimului pulmonarc) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleuralad) [ ] pneumotoraxe) [ ] nici una de mai sus

176. In cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea marginita in


campul pulmonar are urmatoarele caracteristici:a) [ ] contur clarb) [x] forma poligonala (triunghiulara)c) [x] contur stersd) [ ] deplaseaza organele mediastinale spre partea afectatae) [ ] isi schimba forma cu schimbarea pozitiei pacientului

177. Dislocarea opacitatii şi schimbarea formei acesteia la schimbarea pozitiei pacientului este caracteristica pentru:a) [ ] acumulare de lichid incapsulat in cavitatea pleuralab) [x] acumulare de lichid liber in cavitatea pleuralac) [ ] proces inflamator al parenchimului pulmonard) [ ] atelectaziee) [ ] formatiune tumorala178. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea pleurală este caracteristic:a) [x] modificarea formei si dislocarea opacitatii la schimbarea pozitiei pacientuluib) [x] contur superior oblicc) [ ] hipertransparenta cimpului pulmonard) [ ] contur superior orizontale) [ ] structura neomogena

179. Simptomul de opacitate rotunda in cimpul pulmonar cu contur net, bine delimitat poate fi dat de:a) [ ] caverna tuberculoasab) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleuralac) [ ] infiltrat eozinofilic (inflamator)d) [x] chist hidatice) [x] formatiune tumorala

180. Cancerul pulmonar periferic fara necrotizare poate sa apara pe radiografie ca:a) [ ] opacitate totala ce deplasează mediastinul spre opacitateb) [ ] opacitate rotunda cu contur clar, regulatc) [x] opacitate rotunda cu contur neregulatd) [x] opacitate nodulara unica in cimpul pulmonare) [ ] opacitate inelara

181. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:a) [ ] opacitate totala ce deplaseaza mediastinul spre opacitateb) [x] opacitate rotunda cu contur clar, regulatc) [ ] opacitate rotunda cu contur neregulatd) [ ] Transparenta in cimpul pulmonare) [ ] opacitate inelara

182. Cancerul pulmonar periferic in faza de necrotizare apare pe radiografie ca:a) [ ] opacitate rotunda cu contur net, neregulatb) [x] opacitate inelara cu peretii grosi, conturul intern neregulatc) [ ] opacitate rotunda cu contur stersd) [ ] opacitate inelară cu opacitati nodulare in jure) [ ] opacitate nodulara

183. Nivelul hidroaeric apare in:a) [ ] hidrotoraxb) [ ] pneumotoraxc) [x] hidropneumotoraxd) [x] abces pulmonar evacuat pe jumatatee) [ ] cancer pulmonar periferic fara necrotizare

184. Simptomul de opacitate inelara cu prezenta bronhiei de drenaj si opacitati nodulare in teritoriile adiacente este caracteristic pentru:a) [ ] abces pulmonarb) [ ] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizarec) [ ] chist aericd) [x] caverna tuberculoasae) [ ] nici una de mai sus

185. Simptomul de opacitate inelara cu peretii grosi, contur intern neregulat, rupt, cu prezenţa „traseului vascular" spre hil si limfonodulii hilari mariti, este caracteristic pentru:a) [ ] abces pulmonarb) [x] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizarec) [ ] chist aericd) [ ] caverna tuberculoasie) [ ] nici una de mai sus

186. Simptomul de opacitati inelare multiple, de dimensiuni variabile, forma rotunda sau ovalara, cu pereti subtiri, cu contur net, regulat, fara continut lichidian, este caracteristic pentru:a) [x] chisturi aerice multiple (polichistoza)b) [ ] hist hidaticc) [ ] caverne tuberculoased) [ ] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizaree) [ ] nici una de mai sus

187. Tendinta spre confluenta a opacitatilor nodulare poate fi observata in:a) [x] bronhopneumonie acutab) [ ] cancer pulmonar perifericc) [x] diseminare bronhogena de origine tuberculoasad) [ ] metastaze pulmonaree) [ ] pneumoconioze

188. Simptomul de opacitate nodulara unica in cimpul pulmonar este caracteristic pentru:a) [ ] pleurizieb) [ ] pneumoconiozac) [ ] bronhopneumonied) [ ] hemosiderozae) [x] cancer pulmonar periferic

189. Opacitati nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru:a) [x] tuberculoza miliarab) [x] pneumoconiozac) [ ] pleurezied) [x] hemosiderozae) [ ] abces pulmonar


190. Pentru emfizemul pulmonar sunt caracteristice urmatoarele:a) [ ] opacitate totala a cimpului pulmonarb) [x] hipertransparenta campului pulmonarc) [x] largirea spatiilor intercostaled) [ ] ingustarea spatiilor intercostalee) [ ] accentuarea desenului pulmonar

191. Hipertransparenta campurilor pulmonare, largirea spatiilor intercostale, aplatizarea diafragmei, limitarea excursiei respiratorii a diafragmei sunt caracteristice pentru:a) [ ] atelectazie pulmonarab) [ ] ciroza pulmonarac) [x] emfizem pulmonard) [ ] tuberculoza miliarae) [ ] nici una de mai sus

192. Hipertransparenta in campul pulmonar apare in:a) [ ] brohostenoza partialab) [x] bronhostenoza prin supapac) [ ] bronhostenoza totalad) [ ] nici una de mai sus

193. Hipotransparenta in campul pulmonar apare in:a) [x] bronhostenoza partialab) [ ] bronhostenoza prin supapac) [ ] bronhostenoza totald) [ ] nici una din cele indicate

194. Opacitate in campului pulmonar apare in:a) [ ] bronhostenoza partialab) [ ] bronhostenoza prin supapac) [x] bronhostenoza totalad) [ ] nici una din cele indicate

195. Accentuarea desenului pulmonar are loc in:a) [x] staza venoasa in circuitul micb) [ ] obturatie bronsica prin supapac) [ ] hipovolemie arteriala pulmonarad) [ ] boala bronsectaticae) [ ] nici una din cele indicate

196. Deformarea desenului pulmonar are loc in:a) [ ] obturatie bronsica prin supapab) [ ] hipertensiune arteriala pulmonarac) [x] boala bronsectaticad) [x] pneumoconiozae) [x] bronsita cronica

197. In staza venoasa in circuitul mic are loc:a) [ ] reducerea desenului pulmonarb) [x] accentuarea desenului pulmonarc) [ ] deformarea desenului pulmonard) [ ] desenul pulmonar neschimbate) [ ] nici una din cele indicate

198. In hipovolemia arteriala pulmonara are loc:a) [x] reducerea desenului pulmonarb) [ ] accentuarea desenului pulmonar

c) [ ] deformarea desenului pulmonard) [ ] desenul pulmonar neschimbate) [ ] nici una din cele indicate

199. In boala bronsectatica are loc:a) [ ] reducerea desenului pulmonarb) [ ] accentuarea desenului pulmonarc) [x] deformarea desenului pulmonard) [ ] desenul pulmonar neschimbate) [ ] nici una din cele indicate

200. In bronsita cronica are loc:a) [ ] reducerea desenului pulmonarb) [ ] accentuarea desenului pulmonarc) [x] deformarea desenului pulmonard) [ ] desenul pulmonar neschimbate) [ ] nici una din cele indicate

201. Pentru marirea limfonodulilor hilului pulmonar pe radiografie este caracteristic:a) [ ] contur sters al hilului pulmonarb) [ ] contur neregulat al hilului pulmonarc) [x] contur policiclic al hilului pulmonard) [ ] ingustarea hilului pulmonare) [x] dilatarea hilului pulmonar

202. Pentru infiltrarea inflamatorie a hilului pulmonar pe radiografie este caracteristic:a) [x] contur sters al hilului pulmonarb) [ ] contur neregulat al hilului pulmonarc) [ ] contur policiclic al hilului pulmonard) [ ] ingustarea hilului pulmonare) [ ] nici una din cele indicate

203. Directia de deplasare a opacitatii in momentul inspirului depinde de:a) [ ] substratul anatomic al opacitatiib) [x] localizarea opacitatiic) [ ] dimensiunid) [ ] relaţiile cu hilul pulmonare) [ ] nici una din cele indicate

204. Care metoda radiologica este mai eficientă in determinarea unei cantitati mici de lichid in cavitatea pleurala:a) [ ] radioscopiab) [ ] radiografiac) [ ] tomografiad) [x] laterografiae) [ ] pneumoperitoneumul diagnostic

205. Examinarea structurilor cardiace in miscare in Ecocardiografie este efectuata prin aplicarea modului:a) [ ] Ab) [ ] Bc) [x] Md) [ ] Dopplere) [ ] Nici una din cele enumerate

206. Investigatia de prima intentie a cordului este:


a) [ ] Radiografiab) [x] Ultrasonografiac) [ ] Scintigrafiad) [ ] Tomografia Computerizatae) [ ] Rezonanta magnetica

207. Ordinea corecta a arcurilor cordului pe stinga in incidenta posterioara-antero este:a) [ ] butonul aortei, aorta descendenta, arcurilor atriului sting, ventriculul stingb) [ ] butonul aortei, conul arterei pulmonare, auricula atriului sting, ventriculul stingc) [x] butonul aortei, artera pulmonara, auricula atriului sting, ventricului stingd) [ ] butonul aortei, conul arterei pulmonare, atriul sting, ventriculul stinge) [ ] -

208. Ordinea corecta a arcurilor cordului pe dreapta in incidenta antero-posterioara este:a) [ ] ventriculul drept, aorta ascendenta, vena cava superioarab) [x] atriul drept, aorta ascendenta, vena cava superioarac) [ ] ventriculul drept, aorta ascendenta, vena cava superioarad) [ ] ventriculul drept, atriul drept, vena cava superioarae) [ ] -

209. Care este directia axului cardiac la normostenic?a) [x] oblicab) [ ] orizontalac) [ ] verticalad) [ ] -e) [ ] -210. Care este directia axului cardiac la hiperstenic?a) [ ] oblicab) [x] orizontalac) [ ] verticalad) [ ] -e) [ ] -

211. Care este directia axului cardiac la astenic?a) [ ] oblicab) [ ] orizontalac) [x] verticalad) [ ] -e) [ ] –

212. Care din metode ultrasonografice se utilizează pentru explorarea cordului:a) [ ] Ecografia modul Ab) [x] Ecografia modul Mc) [x] Ecografia modul Bd) [x] Doppler pulsatile) [x ] Doppler color

213. Care din metode ultrasonografice permite

aprecierea gradului de stenozare valvulară:a) [ ] Ecografia modul Mb) [ ] Ecografia modul Bc) [ ] Doppler pulsatild) [x] Doppler continuue) [ ] Doppler color

214. Pentru aprecierea permeabilităţii arterelor coronariene metoda imagistică de elecţie este :a) [ ] Ecocardiografia b) [ ] Radiografia cutiei toracicec) [x] Angiocoronarografiad) [ ] Rezonanţa magnetică nuclearăe) [ ] Termografia

215. Pentru aprecierea contractilităţii miocardului (fracţia de ejecţie) se foloseşte:a) [x] Ecografia modul Mb) [ ] Ecografia modul Bc) [ ] Doppler pulsatild) [ ] Doppler continuue) [ ] Doppler color

216. Culoarea roşie a getului sanguin în investigaţia Doppler color înseamnăa) [ ] Sângele arterialb) [ ] Sângele venosc) [x] Direcţia getului sangvin spre transduserd) [ ] Direcţia getului sangvin de la transdusere) [ ] Jet sanguin patologic

217. Culoarea albastră a getului sanguin în investigaţia Doppler color înseamnăa) [ ] Sângele arterialb) [ ] Sângele venosc) [ ] Direcţia getului sangvin spre transduserd) [x] Direcţia getului sangvin de la transdusere) [ ] Jet sanguin patologic

218. Scintigrafia miocardului este informativă în caz dea) [x] Cardiopatie ischemicăb) [ ] Stenoză mitralăc) [ ] Pericardită exudativăd) [ ] Defect septal atriale) [ ] Toate sus numite

219. Care portiunea cordului formeaza arcul inferior al cordului pe dreapta in incidenta antero-posterioara?a) [ ] ventriculul dreptb) [x] Atriul dreptc) [ ] ventriculul drept si atriul dreptd) [ ] Ventriculul stinge) [ ] Atriul sting

220. Golful cordului este format de:a) [ ] atriul dreptb) [x] atriul stingc) [ ] aorta descendenta


d) [x] artera pulmonarae) [ ] ventriculul sting

221. Pentru configuraţia triunghiulară a cordului este caracteristic a) [x] dilatarea bilaterală a umbrei corduluib) [ ] golful cardiac pronunţatc) [ ] proeminenţa arcului arterei pulmonared) [x] arcurile cordului ştersee) [ ] unghiul atriovasal drept deplasat caudal

222. Pentru configuraţia aortală a cordului este caracteristic a) [ ] dilatarea bilaterală a umbrei corduluib) [x] golful cardiac pronunţatc) [ ] proeminenţa arcului arterei pulmonared) [ ] arcurile cordului ştersee) [x] unghiul atriovasal drept deplasat caudal

223. Configuratia aortica este caracteristica pentru:a) [ ] persistenta canalului arterialb) [x] tetralogia Fallotc) [ ] stenoza arterei pulmonared) [x] coarctatie de aortae) [x] stenoza aortica

224. Configuratia mitrala este caracteristica pentru:a) [x] persistenta canalului arterialb) [ ] tetralogia Fallotc) [x] stenoza arterei pulmonared) [ ] coarctatie de aortae) [ ] hipertensiunea arteriala

225. In care situatie unghiul atriovasal din dreapta este deplasat cranial:a) [x] stenoza mitralab) [ ] stenoza aortalac) [x] insuficienta mitralad) [ ] insuficienta aorticae) [x] defect de sept atrial

226. Transparenta pulmonara la pacientii cu staza venoasa pulmonara:a) [ ] se mareste la periferieb) [ ] se mareste pe toata suprafatac) [x] se micsoreaza pe toata suprafatad) [ ] se micsoreaza la periferiee) [ ] nu se modifica

227. Insuficienta mitrala se caracterizeaza prin marirea in dimensiuni a:a) [ ] atriului dreptb) [ ] ventricului dreptc) [x] atriului stingd) [x] ventricului stinge) [ ] aortei

228. Configuratia triunghiulara a cordului este caracteristica pentru:a) [ ] Anomalie de implantare a venelor pulmonareb) [ ] tetralogia Fallotc) [ ] stenoza mitralad) [x] Miocarditae) [x] cardiomiopatie dilatativa

229. Care configuratia cordului este caracteristica pentru pericardita exudativa cu exudat voluminos:a) [ ] mitralab) [ ] aortalac) [x] triunghiularad) [ ] normalae) [ ] -

230. Hipertensiune arteriala pulmonara se determina in caz de:a) [ ] hipetensie arteriala sistemicăb) [ ] insuficienta mitralac) [x] persistenta canalului arteriald) [ ] coarctatia aorteie) [x] defect septal ventricular

231. În cazul cărora malformaţii cardiace congenitale are loc hipovolemia pulmonară:a) [x] tetralogia Fallotb) [ ] defect septal ventricularc) [x] atrezia de artera pulmonarăd) [ ] persistenta canalului arteriale) [ ] coarctaţie aortică

232. Componentele tetralogiei Fallot sunt:a) [x] stenoza arterei pulmonareb) [ ] defect al septului atrialc) [x] defect al septului ventriculard) [x] hipertrofia ventricului drepte) [x] dextrapozitie a aortei

233. In care configuratie a cordului se observa golful cardiac pronuntat, unghiul atriovasal drept deplasat caudal, butonul aortei proeminent:a) [ ] mitralab) [x] aortalac) [ ] triunghiularad) [ ] normalae) [ ] -

234. Pentru configuratia normala a cordului este caracteristic:a) [x] Marginea stanga inferioara a cordului este situata cu 1,2-2 cm medial de linia medioclaviculara stangab) [ ] Marginea stanga inferioara a cordului este situata cu 1,2-2 cm lateral de linia medioclaviculara stanga c) [x] unghiul atriovasal drept este situat in mijlocul bordului drept al corduluid) [ ] unghiul atriovasal drept este deplasat cranial


e) [ ] golful cordului lipseste

235. Care sarcini sinestatatoare poate rezolva explorarea radiologica a tubului digestiv fara a folosi substante de contrastare artificiala: a) [x] depistarea corpilor straini si a calculilorb) [ ] controlul calitatii de pregatire a pacientilor pentru examinarea ulterioara cu substanta opacac) [ ] determinarea dereglarilor de evacuared) [x] determinarea gazului liber in cavitatea abdominalae) [ ] -

236. Care sarcini auxiliare poate rezolva explorarea radiologica a tubului digestiv fara a folosi substante de contrastare artificiala:a) [ ] depistarea corpilor straini si a calculilorb) [x] controlul calitatii de pregatire a pacientilor pentru examinarea ulterioara cu substanta opacac) [ ] determinarea dereglarilor de evacuared) [ ] determinarea gazului liber in cavitatea abdominalae) [ ] -

237. Metodele de baza de examinare a tubului digestiv sunt:a) [x] radioscopiab) [x] radiografiac) [ ] parietografiad) [ ] contrastarea primara dublae) [ ] poligrafia

238. Metodele speciale de examinare a tubului digestiv sunt:a) [ ] radioscopiab) [ ] radiografiac) [x] CTd) [x] IRMe) [ ] USG

239. Care din metodele enumerate ne permit sa examinam starea reliefului mucoasei:a) [x] examinarea in strat subtire cu sulfat de bariub) [ ] examinarea in faza de umplere c) [x] contrastarea primara dublad) [ ] radiografia abdominala pe gole) [ ] sunt corecte toate raspunsurile240. Care din metodele enumerate ne permit sa obtinem informatie despre microrelieful mucoasei gastrice (areae gastrica):a) [ ] pneumogastrografiab) [ ] folosirea preparatelor farmacodinamicec) [x] contrastarea primara dublad) [ ] contrastarea in strat subtiree) [ ] toare metodele enumerate

241. Care este metoda cea mai simpla de obtinere a contrastarii duble a esofagului:a) [ ] introducerea aerului printr-o sonda subtire aflata in lumenul esofaguluib) [ ] inghitind aerc) [x] inghitind aer impreuna cu suspensa baritata

d) [ ] bolnavului i se administreaza solutie de bicarbonat si acid tartrice) [ ] -

242. Explorarea multiproiectionala a tubului digestiv este:a) [ ] metoda speciala de investigatieb) [x] o manevra suplimentara folosita in cadrul examenului de baza a tubului digestivc) [x] o manevra suplimentara folosita in cadrul examenelor speciale ale tubului digestivd) [ ] sunt corecte toate raspunsurilee) [ ] -

243. Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologica a stomacului consta in:a) [x] examenul radiologic se face pe golb) [ ] in ajun clisma de curatirec) [x] retinerea de la fumat in ziua examenuluid) [ ] in ajun administrarea unui purgative) [x] se renunta la administrarea medicamentelor care modifica fiziologia gastrica

244. Examinarea radiologica a stomacului trebuie sa fie efectuataa) [x] dimineata b) [ ] la ameazac) [ ] searad) [ ] nu are importantae) [ ] –

245. Metodele radiologice care ne dau informatie despre peristaltismul sunt:a) [x] radioscopia b) [ ] radiografiac) [ ] contrastarea primara dublad) [ ] parietografiae) [ ] CT

246. Care metode radiologice din cele enumerate sunt mai efective pentru depistarea formatiunilor vegetante:a) [ ] radioscopiab) [x] contrastarea primara dublac) [x] CTd) [ ] USG

247. În bulbul duodenal pliurile sunt:a) [x] longitudinaleb) [ ] transversalec) [ ] haoticed) [ ] -e) [ ] - 248. Care din simptomele enumerate reflecta starea morfologică a tubului digestiv:a) [x] forma si dimensiunile organuluib) [ ] peristaltismul


c) [x] pozitiad) [x] conturule) [x] relieful mucoasei

249. În care caz cauza abdomenului acut poate fi depistată cu ajutorul radiografiei abdominale pe gol:a) [ ] apendicită acutăb) [x] perforaţia unui organ cavitarc) [ ] adnexită acutăd) [x] ocluzie intestinalăe) [ ] toate sus numite

250. Pentru examinarea reliefului mucoasei in cavitatea organului examinat se introduce substanta de contrast in cantitate:a) [x] micab) [ ] marec) [ ] nu are importantad) [ ] -e) [ ] -

251. Ce preparate sunt folosite pentru accelerarea tranzitului tubului digestiv:a) [ ] atropinab) [ ] metatinac) [x] sorbituld) [ ] nitroglicerinae) [x] sulfatul de bariu la temperatura scazuta

252. Indicatiile pentru folosirea preparatelor farmacodinamice vagotrope sunt:a) [x] functie motorica gastrica maritab) [ ] tonus gastric micsoratc) [x] tonus sporit al sfincterului Oddid) [ ] sunt corecte toate raspunsurilee) [ ] -

253. Indicatiile pentru folosirea preparatelor simpaticomimetice sunt:a) [ ] majorarea functiei motorice gastriceb) [x] micsorarea tonusului gastricc) [ ] sporirea tonusului sfincterului Oddid) [ ] sunt corecte toate raspunsurilee) [ ] -

254. Preparatele vagotrope:a) [x] maresc tonusul gastric si al intestinuluib) [ ] micsoreaza tonusul gastric si al intestinuluic) [x] accelereaza tranzitul prin intestined) [ ] diminueaza tranzitul prin intestinee) [ ] -

255. Metoda optimala de explorare a portiunii superioare gastrice este incidenta postero-anterioara si laterala:a) [ ] in faza de umplere in pozitia orizontala pe spate a pacientuluib) [ ] prin contrastare primara dubla in pozitie orizontala

pe burtac) [ ] in faza de umplere cu contrastarea esofaguluid) [x] in pozitia verticala a pacientuluie) [ ] nici una din cele enumerate

256. Conditii optimale pentru examinarea portiunii cardio-esofagiene se obtin in pozitia orizontala a pacientului. Incidenta optimala este:a) [ ] oblica anterioara stinga (pe spate)b) [ ] oblica anterioara dreapta (pe spate)c) [ ] oblica posterioara stinga (pe burta)d) [x] oblica posterioara dreapta (pe burta)

257. Grosimea peretelui organelor tubului digestiv se poate determina cu ajutorul:a) [x] ultrasonografieib) [ ] contrastarii primare dublec) [x] CTd) [ ] angiografieie) [ ] -

258. Care din simptomele radiologice enumerate se intilnesc in caz de ulceratie in peretele organului tubului digestiv:a) [x] simptomul de "nisa"b) [ ] simptomul de "lacuna"c) [x] simptomul "valul de inflamatie"d) [x] simptomul "degetului aratator"e) [ ] -

259. Cauzele care aduc la modificarea pozitiei organelor tubului digestiv pot fi:a) [x] modificari in organul examinatb) [x] modificari in organele si tesuturile din vecinatatea organului examinatc) [x] cantitatea sporita de aer in cavitatea organuluid) [ ] nu este corect nici un raspunse) [ ] -

260. Pentru determinarea naturii ulceratiei (benigna sau maligna) are importanta:a) [x] forma ulceratieib) [x] dimensiunilec) [x] conturuld) [x] localizareae) [ ] nu este corect nici un raspuns

261. La modificarile de evacuare a tubului digestiv pot sa aduca:a) [x] modificarile functoinale a tubului digestivb) [x] ingustarea lumenuluic) [x] dilatarea lumenului cauzata de micsorarea tonusuluid) [x] dilatarea congenitala a lumenuluie) [ ] nu este corect nici un raspuns

262. Care din simptomele enumerate reflecta functia organelor tubului digestiv:a) [ ] forma si dimensiunile


b) [x] peristalticac) [ ] pozitia organului examinatd) [x] secretiae) [x] tonusul

263. In care directii din cele enumerate se pot modifica dimensiunile organului tubului digestiv:a) [x] alungireb) [x] scurtarec) [x] dilatarea lumenuluid) [x] ingustarea lumenuluie) [ ] toate raspunsuri sunt incorecte

264. Pentru depistarea modificarilor de mucoasa produse de formatiuni vegetante de dimensiuni mici este necesar de folosit:a) [x] substanta de contrast fluidab) [ ] substanta de contrast mai compactac) [ ] nu are importantad) [ ] -e) [ ] -

265. La esofag se intilnesc ingustari fiziologice in numar de:a) [ ] 2b) [ ] 3c) [x] 4d) [ ] 5e) [ ] 6

266. Numarul segmentelor esofagiene dupa Blombard este de:a) [ ] 3b) [ ] 5c) [ ] 7d) [ ] 6e) [x] 9

267. Latimea medie a esofagului normal in faza de umplere nu depaseste:a) [ ] 1 cmb) [ ] 2 cmc) [x] 3 cmd) [ ] 4 cme) [ ] 5 cm

268. Esofagul este scurtat, lumenul ingustat, tranzitul micsorat, pliurile se evidentiaza bine, sunt inguste se inalte. Tabloul este caracteristic pentru un esofag cu tonusul:a) [ ] normalb) [x] crescutc) [ ] micsoratd) [ ] -e) [ ] -

269. Care este tonusul unui esofag alungit, cu timpul de tranzit marit, pliurile aplatizate si dilatate:

a) [ ] normalb) [x] micsoratc) [ ] maritd) [ ] -e) [ ] -

270. In care faza a examenului radiologic mai optimal se obtine relieful mucoasei esofagiene:a) [ ] in repletiune (faza de umplere)b) [x] dupa trecerea bolului baritatc) [ ] in momentul contrastarii dubled) [ ] la folosirea preparatelor farmacodinamicee) [ ] -

271. Care este proiectia otimala pentru examenul portiunii distale a esofagului in pozitia verticala a pacientului:a) [ ] anterioarab) [ ] lateralac) [ ] oblica anterioara dreaptad) [x] oblica anterioara stingae) [ ] -

272. Pozitia optimala pentru examinarea portiunii cervicale a esofagului este incidenta:a) [ ] anterioarab) [ ] oblica anterioara dreaptac) [ ] oblica anterioara stingad) [x] in profile) [ ] -

273. Radiografia faringelui si a portiunii cervicale a esofagului in pozitia laterala fara contrastare artificiala mai frecvent se foloseste in caz de:a) [ ] tumoare a faringelui si a esofaguluib) [x] corp strain esofagianc) [ ] tumoare a glandei tiroided) [ ] dereglari de deglutitiee) [ ] -

274. Esofagul terminal formeaza cu stomacul un unghi (unghiul Hiss) care in norma este:a) [x] ascutitb) [ ] dreptunghiularc) [ ] obruzd) [ ] -e) [ ] -

275. Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si simetrice, separate de incizuri stenozate cu localizare in treimea medie si inferioara. Se poate presupune:a) [ ] contractii secundare esofagieneb) [ ] contractii tertiare esofagienec) [x] spasme etajated) [ ] ahalazia cardieie) [ ] diverticuloza

276. Reflux-esofagita este rezultatul:a) [x] micsorarea tonusului sfincterului inferior esofagianb) [x] dereglari motorice gastrice si esofagiene


c) [x] micsorarea activitatii propulsive a stomaculuid) [ ] nu este corect nici un raspunse) [ ] -

277. Ingustarea portiunii superioare a esofagului este caracteristica pentru:a) [x] cancer esofagianb) [x] consecinte ale combustiei esofagienec) [ ] esofagita stenozanta d) [ ] varice esofagienee) [ ] nu este corect nici un raspuns

278. Ingustarea lumenului esofagului este caracteristica pentru:a) [x] cancer de foma endofitab) [x] consecintele ulcerului esofagianc) [ ] varice esofagiened) [x] tumoare benignae) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

279. Dilatarea opacitatii mediastinale cauzata de patologia esofagului se intilneste in caz de:a) [ ] cancer a treimii medii a esofaguluib) [ ] combustii esofagienec) [x] acalazie a cardieid) [ ] in caz de reflux esofagitae) [ ] varice esofagiene

280. Starea pacientului este satisfacatoare. Pe fondul mediastinului se determina opacitate cu nivel orizontal. In primul rind este necesar:a) [ ] de examinat pacientul in lateropozitieb) [ ] de efectuat tomografia mediastinuluic) [x] de examinat esofagul cu substanta opacad) [ ] de efectuat radiografia cutiei toracice in 2 incidentee) [ ] -

281. Nivel orizintal de lichid pe fondul mediastinului se poate intilni in urmatoarele afectiuni ale esofagului:a) [x] diverticulb) [ ] spasme etajatec) [ ] esofag scurt de origine congenitalad) [x] acalazie a cardieie) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

282. La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca regula este:a) [ ] dilatatb) [x] scurtatc) [ ] deformatd) [ ] alungit si ondulate) [ ] -

283. Cauzele care aduc la aparitia varicelor esofagiene sunt:a) [x] ciroza hepaticab) [x] tromboza venei splenicec) [x] neoplasm hepaticd) [ ] aterosclerozae) [ ] nu este corect nici un raspuns

284. In combustiile esofagiene ingustarea esofagului mai frecvent se intilneste la nvelul:a) [ ] treimii superioareb) [ ] treimii mediic) [ ] portiunii distale (abdominale)d) [x] ingustarilor fiziologicee) [ ] portiunii cervicale

285. Simptomul radiologic de baza a atreziei esofagiene este:a) [ ] ingustarea esofaguluib) [ ] dilatarea esofaguluic) [x] determinarea unui "sac orb"d) [ ] deformarea esofaguluie) [ ] deformarea so alungirea esofagului

286. Portiunea abdominala a esofagului descrisa sub forma simptomului "coada de soarece" este caracteristica pentru:a) [ ] sclerodermieb) [ ] cancer cardioesofagianc) [x] achalazie a cardieid) [ ] diverticul epifrenice) [ ] spasme etajate

287. Bula cu aer gastrica la pacientii cu achalazie de gradul III-IV:a) [ ] este deformatab) [x] lipsestec) [ ] este micsoratad) [ ] este maritae) [ ] nu este schimbata

288. După examinarea esofagului cu substanţă de contrast este depistat defect de contur prin minus de umplere, lumenul îngustat, pliurile lipsesc. Concluzii diagnostice posibile:a) [ ] diverticul esofaguluib) [x] formaţiune tumorală malignăc) [x] consecinţele combustiei causticed) [ ] leiomiomule) [ ] ahalazia cardiei

289. Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana prin:a) [ ] lulngimea esofaguluib) [x] pozitia portiunii abdominale a esofagului fata de diafragmac) [x] pozitia cardiei fata de diafragmad) [ ] pozitia fornixului gastrice) [ ] -

290. Ulcerul esofagian mai frecvent se intilneste la nivelul:a) [ ] portiunii cervicaleb) [ ] treimii superioarec) [ ] treimii mediid) [x] treimii inferioaree) [ ] -


291. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului esofagian este:a) [ ] malignizareab) [x] ingustarea cicatricialac) [ ] perforatia peretelui esofagiand) [ ] hemoragiae) [ ] -

292. Mai frecvent dintre tumorile benigne ale esofagului se intilneste:a) [ ] adenomulb) [ ] papilomulc) [x] leiomiomuld) [ ] fibromule) [ ] -

293. Cancerul esofagian se localizeaza mai frecvent in portiunea:a) [ ] superioara toracalab) [ ] medie toracalac) [ ] inferioara toracalad) [x] abdominalae) [ ] -294. Dilatarea suprastenotica a esofagului mai frecvent se intilneste la cancerul esofagian cu forma de crestere:a) [x] endofitab) [ ] exofitac) [ ] nu depinde de forma de crestered) [ ] -e) [ ] -

295. Tumorile intestinului gros mai frecvent se localizeaza la nivelul:a) [x] rectosigmoidianb) [ ] colonului descendentc) [ ] colonului transversd) [ ] colonului transverse) [x] cecoascendentului

296. La tip longilin-astenic pozitia gastrica se caracterizeaza prin urmatoarele:a) [ ] unghi deschis la curbura micab) [x] punctul decliv gastric jos situatc) [x] bulbul duodenal apare alungit si cu margini drepted) [ ] bulbul mic cu margini convexe in afara segmentului distale) [ ] directie predominant verticala a segmentului distal

297. La tip picnic si atletic pozitia gastrica se caracterizeaza prin urmatoarele:a) [ ] unghiul ascutit al micii curburib) [x] directie de sus in jos a pilorului si bulbului duodenalc) [ ] bulbul duodenal apare alungit si cu margini drepted) [x] bulb duodenal mic cu margini convexe in afarae) [x] unghi deschis la curbura mica

298. Modificarile de pozitie sau dimensiuni ale

stomacului sunt:a) [x] ptozab) [x] alungireac) [x] volvulusd) [x] deplasareae) [ ] toate raspunsuri sunt incorecte

299. Stomacul ortoton radoilogic se caracterizeaza prin urmatoarele:a) [x] se umple de sus in josb) [x] bula de aer are forma rotundac) [ ] suspensia baritata de forma prasadei cu virful in susd) [x] apare plin cu substanta opaca pina la fornix independent de cantitatea de cintinute) [ ] substanta opaca incet coboara in jos

300. Stomacul hipoton se intilneste in caz de:a) [ ] dureri abdominaleb) [x] multiple nasteric) [x] afectiuni gastrice croniced) [ ] vegetoneurozee) [ ] afectiuni endocrine

301. Stomacul hipoton radiologic se caracterizeaza prin urmatoarele:a) [ ] se umple de sus in josb) [x] camera de aer de forma ovala cu diametrul mai mare verticalc) [x] nu apare complet plin decit daca contine o cantitate mare de substanta opacad) [ ] camera de aer surta si latae) [x] se umple de jos in sus

302. Stomacul hiperton se intilneste in caz de:a) [x] dureri abdominaleb) [x] procese inflamatoriic) [x] afectiuni endocrined) [x] vegetoneurozee) [ ] nu este corec nici un raspuns

303. Stomacul hiperton se caracterizeaza prin urmatoarele:a) [x] stomacul se umple de sus in josb) [ ] bula de aer are forma rotundac) [ ] nu apare complet plin decit daca contine o cantitate mare de substanta opacad) [x] camera de aer scurta si latae) [ ] camera de aei de forma ovala cu diametrul mai mare vertical

304. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de:a) [x] tonusul gastricb) [x] tonusul musculaturii abdominalec) [x] constitutiua pacientuluid) [ ] nu este corect nici un raspunse) [ ] -

305. Evacuarea gastrica depinde de:a) [x] componenta chimica a masei ingerate


b) [x] cantitatea masei ingeratec) [x] starea stratului muscular gastricd) [x] elasticitatea peretelui segmentului piloric si a duodenuluie) [ ] nu este corect nici un raspuns

306. Evacuarea incetinita a stomacului se intilneste in caz de:a) [x] spasm a portiunii antraleb) [ ] gastrita cronicac) [x] modificari a tonusului pilorului si duodenului (reflexa)d) [x] cancer subcardial, corpului pancreatic cu concresterea plexului nervose) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

307. In care caz este accelerata evacuarea gastrica:a) [ ] hiperaciditate gastricab) [x] hipoaciditate gastricac) [x] afectiuni gastrice si pancreaticed) [x] cancer gastic infiltrative) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

308. Fornixul are raporturi anatomice cu:a) [x] colonul transversb) [x] colonul descendentc) [x] lobul sting hepatic d) [x] splinae) [ ] sunt corecte "a" si "b"

309. Capul pancreasului contacteaza cu:a) [x] bulbul duodenalb) [ ] ramura orizontala superioara a duodenuluic) [x] ramura descendenta a duodenuluid) [x] ramura orizontala inferioara a duodenuluie) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

310. Fata posterioara gastrica are raporturi cu:a) [ ] pancreasulb) [ ] ansele intestinului grosc) [ ] glanda suprarenala stingad) [x] ansele intestinului subtiree) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

311. Segmentul fix al stomacului este:a) [x] fornixulb) [ ] curbura micac) [ ] unghiul gastricd) [ ] antrule) [ ] canalul pyloric

312. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de:a) [x] tonusul gastricb) [x] tonusul musculaturii peretelui abdominalc) [x] constitutia pacientului

d) [x] sex (barbati, femei)e) [ ] nu este corect nici un raspuns313. Atrofia pliurilor gastrice ne indica la prezenta:a) [x] unui proces inflamator profundb) [x] unui proces trofic (o stare carentiala)c) [ ] unei infiltratii neoplazice a straturilor superficialed) [ ] unui edem a pliurilor gastricee) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

314. Pentru diferentierea modificarilor functionale de cele morfologice in portiunea gastro-duodenala mai efectiv este folosirea:a) [ ] atropinei si inetatineib) [x] nitroglicerineic) [ ] buscopanuluid) [ ] morfineie) [ ] -

315. Deplasarea portiunii cardiace si corpului stomacului posterior si spre stinga, iar portiunii antrale caudal se intilneste in caz de:a) [ ] hipertensiune portalab) [x] marire in dimensiuni a lobului sting a ficatuluic) [ ] marire in dimensiuni a pancreasuluid) [ ] marire in dimensiuni a splineie) [ ] -

316. Modificarile radiologice elementare de ordin functional prin tulburari la nivelul straturilor superficiale ale stomacului sunt:a) [ ] atoniab) [x] hipersecretiac) [ ] hipertoniad) [ ] spasmule) [ ] -

317. Devierea pliurilor gastrice ne indica exitenta:a) [ ] unui edem al pliurilorb) [x] unor compresii exterioarec) [ ] unei infiltratii prin inflamatie cronicad) [x] unor procese tumorale benignee) [ ] sunt corecte toate raspunsurile

318. In cazurile cind au loc modificari de volum a organelor din vecinatatea stomacului, ultimul se deplaseaza:a) [ ] spre procesul patologicb) [x] in partea opusa a procesului patologicc) [ ] nu are loc deplasaread) [ ] -e) [ ] -

319. La pacientul cu tabloul clinic de abdomen acut s-a determinat gaz liber in cavitatea abdominala, medicul radiolog trepuie sa:a) [ ] efectueze contrastarea dubla a stomaculuib) [ ] examineze stomacul cu substanta opacac) [x] termine investigatiad) [ ] suplimentar sa efectueze laterografiae) [ ] –


320. Ulcerul gastric penetrant situat pe marea curbura devine penetrant in:a) [ ] ficatb) [ ] pancreasc) [x] splinad) [ ] sunt corecte toate raspunsurilee) [ ] -

321. Ulcerul gastric benign se caracterizeaza radiologic cu o nisa:a) [x] pedicularab) [x] dreptunghiularac) [x] proeminenta din conturd) [x] ovalara sau rotundae) [ ] ovalara sau rotunda

322. Ulcerul gastric penetrant situat in partea inferioara a micii curburi penetreaza in:a) [x] ficatb) [x] pancreasc) [ ] splinad) [ ] sunt corecte toate raspunsurilee) [ ] -

323. Ulcerul gastric penetrant situat in partea superioara a micii curburi penetreaza in:a) [x] ficatb) [ ] pancreasc) [ ] splinad) [ ] sunt corecte toate raspunsurilee) [ ] -

324. Principalele criterii ale modificarilor periulceroase ale ulceratiilor benigne sunt:a) [x] digul ulcerosb) [x] linia Hamptonc) [ ] relief periulceros anarhicd) [ ] pliuri ingrosate in forma de maciucae) [ ] -

325. Pentru ulcerul gastric spre deosebire de cancerul ulcerat este caracteristic:a) [x] predominanta profunzimii pierderii de tesut fata de intinderea in suprafata a leziuniib) [ ] predominanta intinderii in suprafata a lezunii fata de profunzimea pierderii de tesut c) [ ] -d) [ ] -e) [ ] -

326. Ulcerul gastric penetrant situat pe fata posterioara a stomacului devine penetrant in:a) [ ] ficatb) [x] pancreasc) [ ] splinad) [ ] sunt corecte toate raspunsurilee) [ ] -

327. Simptomele morfologice ale ulcerului gastric

sunt:a) [x] nisab) [ ] defectul de umplerec) [x] convergenta pliurilord) [x] valul de inflamatie

328. Cantitatea minimala de gaz liber din cavitatea abdominala care poate fi depistata radiologic este de:a) [x] 1 cm3b) [ ] 10 cm3c) [ ] 50 cm3d) [ ] 100 cm3e) [ ] 25 cm3

329. In caz de suspectie de perforatie a ulcerului gastric sau duodenal este necesar de efectuat in primul rind:a) [x] examinarea cavitatii abdominale fara contrastare artificialab) [ ] contrastarea primara dubla a stomaculuic) [ ] examinarea stomacului cu substanta de contrast iodatad) [ ] examinarea stomacului dupa insuflare suplimentara de aer in stomac e) [ ] -

330. Principalele criterii ale modificarilor periulceroase ale ulceratiilor gastrice maligne sunt:a) [ ] digul ulceruluib) [ ] linia Hamptonc) [ ] relief periulceros anarhicd) [x] pliuri ingrosate in forma de maciucae) [ ] -

331. Pentru un proces gastric malign proliferativ este caracteristica nisa:a) [ ] pediculatab) [ ] dreptunghiularac) [ ] proeminenta din conturd) [x] in platore) [ ] -

332. Cancerul gastric timpuriu este o notiune:a) [ ] radiologicab) [ ] endoscopicac) [ ] chirurgicalad) [x] morfologicae) [ ] -

333. Modificari evidente de mobilitate a diafragmei se intiltesc in caz de:a) [x] pancreatitab) [ ] ocluzie intestinala mecanicac) [x] colecistitad) [x] abces subdiafragmatic al ficatuluie) [ ] ulcer gastric

334. Marirea in dimensiuni a splinei aduce in primul rind la deplasarea:a) [ ] diafragmei


b) [ ] stomaculuic) [x] intestinului grosd) [ ] duodenuluie) [ ] jejunului

335. Simptomul direct al abcesului in cavitatea abdominala este:a) [ ] opacitatea marginita a cavitatii abdominaleb) [ ] deplasarea organelor din vecinatatea opacitatiic) [ ] pareza locala a anselor intestinaled) [x] nivel orizontal de lichid intr-o cavitate marginitae) [ ] prezenta aerului liber in cavitatea abdominala

336. Metoda radiologica, care concretizeaza modificarile duodenului cauzate de procesele patologice a organelor din vecinatate este:a) [ ] examinarea stomacului si a intestinului cu sulfat de bariub) [x] duodenografiac) [ ] colangiografia intravenoasad) [x] CTe) [ ] irigoscpia

337. Unghiul lui Treitz se afla la trecerea:a) [ ] esofagului in stomacb) [x] duodenului in jejunc) [ ] jejunului in ileond) [ ] ileonului in cece) [ ] colonului descendent in cel sigmoid

338. Relieful mucoasei este mai bine pronuntat in:a) [x] jejunb) [ ] ileonc) [ ] duodend) [ ] toate segmentele enumeratee) [ ] -

339. Ansele apar radiologic in repletiune, contururile prezinta falduri de mucoasa rare si reduse ca inaltime, tranzitul este lent. Tabloul radiologic este caracteristic pentru:a) [ ] duodenb) [ ] jejunc) [x] ileond) [ ] colonul transverse) [ ] -

340. In conditii normale tranzitul substantei opace prin intestinul subtire este in limitele de:a) [ ] 1 orab) [ ] 2 orec) [x] 3 ored) [ ] 4 oree) [ ] 5 ore

341. Functia principala a ileonului este:a) [x] rezorbtia continutuluib) [ ] accelerarea tranzituluic) [x] reducerea tranzitului

d) [ ] nu este corect nici un raspunse) [ ] –

342. Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologica a intestinului gros consta in urmatoarele:a) [x] in preziua examenului regim alimentar fara celulozab) [x] in ajun clisma de curatirec) [ ] in ziua examenului radiologic pacientul nu ia masa de dimineatad) [x] a doua clisma cu 2 ore inainte de examene) [ ] nu necesita pregaterea

343. In care portiune a intestinului gros se observa mai bine haustrele:a) [ ] colonul ascendentb) [ ] colonul transversc) [x] colonul descendentd) [ ] colonul sigmoide) [ ] –

344. La inroducerea perorala a substantei de contrast in conditii normale de tranzit intestinul gros este contrastat complet inclusiv si rectum in limitele de:a) [ ] 1 orab) [ ] 6 orec) [ ] 12 ored) [x] 20-24 oree) [ ] 36 ore

345. Locul de amplasare a apendicelui este:a) [ ] mai sus de valvula ileo-cecalab) [x] mai jos de valvula ileo-cecala c) [ ] -d) [ ] -e) [ ] -

346. Pentru mezenterul comun al intestinului subtire si colonului este caracteristic:a) [x] lipsa flexurii duodeno-jejunaleb) [x] ansele jejunale localizate in dreapta cavitatii abdominalec) [ ] ansele jejunale localizate in stinga cavitatii abdominaled) [x] cecul localizat la mijlocul cavitatii abdominalee) [ ] -

347. Functia valvulei ileo-cecale este:a) [x] prevenirea trecerii inainte de timp a continutului din intestinul subtire in cecb) [x] prevenirea patrunderii retrograde a continutului din cec in intestinul subtirec) [ ] nu este corect nici un raspunsd) [ ] -e) [ ] -

348. Simptomul radiologic determinant in obstructia mecanica a intestinului gros este:


a) [ ] niveluri orizontale de lichid latimea carora este mai mare de cit inaltimea gazuluib) [x] niveluri orizontale de lichid latimea carora este mai mica de cit inaltimea gazuluic) [ ] acumularea gazului in intestinul grosd) [ ] cantitate sporita de gaz in intestinul subtire si grose) [ ] –

349. Metodele imagistice de baza de examinare a tubului digestiv sunt:a) [x] radioscopiab) [x] radiografiac) [ ] Fibrogastroscopiad) [ ] Laparoscopiae) [ ] ultrasonografia

350. Explorarea radiologica a tubului digestiv fara substanta de contrast poate depista urmatoarele:a) [x] corpi straini metalici si calculib) [ ] Ulcerul gastricc) [ ] Diverticulul esofagiand) [x] gaz liber in cavitatea abdominalae) [ ] colita spastica

351. Pregtirea pacientului pentru examinarea radiologica a stomacului include:a) [ ] aplicarea clismei de curatireb) [x] excluderea alimentarii in dimineata zilei de investigatie c) [ ] administrarea unui purgativd) [x] excluderea fumatului in dimineata zilei de investigatiee) [ ] folosirea lichidelor dimineata inainte de investigatie

352. Irigoscopia este:a) [ ] Examinarea radiologica a intestinului subtireb) [x] Examinarea radiologica a intestinului grosc) [ ] Examinarea radiologica a duodenuluid) [ ] Examinarea radiologica a stomaculuie) [ ] ici una de mai sus

353. Administrarea orala a lichidelor reci:a) [x] Accelereaza tranzitul intestinalb) [ ] incetineşte tranzitul intestinalc) [ ] Nu influentează viteza tranzitului intestinald) [ ] -e) [ ] -

354. Administrarea orala a lichidelor calde:a) [ ] Accelereaza tranzitul intestinalb) [x] incetineste tranzitul intestinalc) [ ] Nu influentează viteza tranzitului intestinald) [ ] -e) [ ] -

355. Evacuarea continutului gastric este favorizata mai mult de:a) [x] Lateropozitia pe dreapta

b) [ ] Lateropozitia pe stangac) [ ] Decubit dorsald) [ ] ortostatisme) [ ] Nici una de mai sus

356. Pregatirea pacientului pentru irigoscopie constă in:a) [x] aplicarea clismelor de curatareb) [ ] Evitarea alimentarii pentru 24 orec) [ ] Administrarea medicatiei hipotoned) [ ] nu necesita o pregatire specialae) [ ] -

357. Administrarea medicatiei hipotone:a) [ ] radioscopia cu bariu sulfatb) [ ] duodenografia hipotonac) [ ] irigoscopiad) [x] radiografia simpla (ansamblu)a abdomenuluie) [ ] laparoscopia

358. Care din urmatoarele sunt modificari functionale ale tubului digestiv:a) [x] atoniab) [ ] stenozac) [x] spasmuld) [x] hipersecretiae) [ ] atrofia

359. Care din urmatoarele sunt modificari morfologice ale tubului digestiv:a) [ ] atoniab) [x] stenozac) [ ] spasmuld) [ ] hipersecretiae) [x] atrofia

360. Pentru achalazie sunt caracteristice urmatoarele:a) [ ] Ingustare in treimea toracica medie a esofaguluib) [x] ingustarea cardieic) [x] Dilatarea difuza suprasenotica a esofaguluid) [ ] Dilatarea stomaculuie) [ ] nici una de mai sus

361. Complicatiile diverticulului sunt:a) [x] Diverticulitab) [x] Hemoragiac) [ ] Diverticulozad) [x] Perforatiae) [ ] toate de mai sus

362. In combustiile esofagiene ingustarea esofagului se intilneste mai frecvent la nivelul:a) [ ] treimii toracice superioareb) [ ] treimii toracice mediic) [ ] Portiunii distale (abdominale)d) [x] Ingustarilor fiziologice


e) [ ] Portiunii cervicale

363. Semnele radiologice morfologice ale ulcerului gastric sunt:a) [x] nisab) [ ] incizurac) [x] valul de inflamatied) [x] convergenta pliurilore) [ ] amprenta

364. Semnul radiologic al polipului gastric este:a) [ ] nisab) [x] lacunac) [ ] valul de inflamatied) [ ] convergenta pliurilore) [ ] Simptomul "degetului aratator"

365. Devierea pliurilor gastrice este caracteristica pentru:a) [ ] Ulcer gastric cronicb) [x] Formatiune tumorala benignac) [ ] Formatiune tumorala malignad) [ ] polip gastrice) [ ] toate cele enumerate

366. Intreruperea pliurilor gastrice este caracteristica pentru:a) [ ] Ulcer gastric cronicb) [ ] Formatiune tumorala benignac) [x] Formatiune tumorala malignad) [ ] polip gastrice) [ ] toate cele enumerate

367. Convergenta pliurilor gastrice este caracteristica pentru:a) [x] Ulcer gastric cronicb) [ ] Formatiune tumorala benignac) [ ] Formatiune tumorala malignad) [ ] polip gastrice) [ ] toate cele enumerate

368. Modificarea functionala prin tulburari la nivelul mucoasei stomacului este:a) [ ] atoniab) [x] hipersecretiac) [ ] hipertoniad) [ ] spasmule) [ ] atrofia

369. In caz de suspectie a perforatiei ulcerului gastric sau duodenal pacientul este investigat prin:a) [x] Examinarea cavitatii abdominale fara contrastare artificialab) [ ] Contrastarea primara dubla a stomaculuic) [ ] Duodenografia hipotonad) [ ] Examinarea stomacului cu bariu sulfate) [ ] nici una de mai sus

370. Simptomul radiologic al perforatiei ulcerului gastric este:

a) [ ] nisab) [x] Pneumoperitoneulc) [ ] Valul de inflamatied) [ ] convergenta pliurilore) [ ] Pneumotoraxul

371. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu ocluzie e a intestinului subtire este:a) [x] Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominalab) [ ] Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominalac) [ ] Pneumoperitoneuld) [ ] pneumotoraxule) [ ] nici una de mai sus

372. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu ocluzie e a intestinului gros este:a) [ ] Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominalab) [x] Nivele hidroaerice dispuse in cadru, periferic in regiunea abdominalac) [ ] Pneumoperitoneuld) [ ] Pneumotoraxule) [ ] nici una de mai sus

373. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominala sunt caracteristice pentru:a) [ ] Ulcer gastric perforatb) [ ] Ulcer gastric penetrantc) [x] Ocluzie a intestinului subtired) [ ] Ocluzie a intestinului grose) [ ] nici una de mai sus

374. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse in cadru, periferic in regiunea abdominala sunt caracteristice pentru:a) [ ] Ulcer gastric perforatb) [ ] Ulcer gastric penetrantc) [ ] Ocluzie a intestinului subtired) [x] ocluzie a intestinului grose) [ ] nici una de mai sus

375. Semnele radiologice ale cancerului de colon sunt:a) [x] Stenoza concentrica cu contur neregulatb) [ ] stenoza difuzac) [ ] nisad) [x] Lipsa peristaltismului in segmentul afectate) [ ] toate de mai sus

376. Pentru care patologia este caracteristic simptom de „măr muşcat”:a) [ ] ulcer duodenalb) [ ] ulcer gastricc) [x] cancer de colond) [ ] colită ulceroasăe) [ ] sunt corecte toate răspunsurile

377. Disparitia haustrilor si indreptarea peretelui


intestinului gros sunt caracteristice pentru:a) [ ] diverticulozab) [ ] ulcer gastricc) [ ] cancer de colon d) [x] proces inflamator al colonului e) [ ] sunt corecte toate răspunsurile

378. Metodele mai informative pentru depistarea formatiunilor de volum a pancreasului sunt:a) [x] ultrasonografiab) [x] CTc) [x] IRMd) [ ] pancreatografia retrogradae) [ ] -

379. Cea mai informativa metoda de examinare a sistemului biliar la pacientii cu concremente ale sistemului biliar este:a) [ ] colangiucolecistografia retrogradab) [x] ultrasonografiac) [ ] colangiucolecistografia retrogradad) [ ] colangiucolecistografia prin invuzie e) [ ] scintigrafia ficatului

380. Metoda cea mai informativa in depistarea modificarilor splinei este:a) [ ] radiografia de ansamblu a cavitatii abdominaleb) [ ] retropneumoperitoneumulc) [x] ultrasonografiad) [ ] angiografiae) [ ] scintigrafia

381. Scintigrafia hepatica este o metoda, in care sunt folosite substante:a) [x] radioactiveb) [ ] iodate solubilec) [ ] iodate insolubiled) [ ] sulfat de bariue) [ ] radionegative

382. Explorare hepatica ecografica este o metoda:a) [ ] paliativab) [ ] invazivac) [ ] radioactivad) [x] neinvazivae) [ ] -

383. Imaginea ecografica a ficatului la subiectii normali este:a) [x] omogenab) [ ] neomogenac) [x] micronodularad) [ ] mixtae) [ ] macronodulara

384. Dimensiunile minime ale unui concrement depistat ecografic sint:a) [ ] 1 mm

b) [ ] 2 mmc) [x] 4 mmd) [ ] 6 mme) [ ] 10 mm

385. Investigatia de prima intentie a ficatului este:a) [ ] Radiografiab) [x] Ultrasonografiac) [ ] Scintigrafiad) [ ] Tomografia Computerizatae) [ ] Rezonanta magnetica

386. Colecistografia perorala:a) [x] Permite vizualizarea vezicii biliare b) [ ] Permite vizualizarea vezicii biliare si cailor biliarec) [ ] Este efectuata la 15 de minute de la introducerea substantei de contrastd) [x] Este efectuata la 12 ore de la introducerea substantei de contraste) [ ] se efectuata la 2 ore de la introducerea preparatului radiofarmaceutic

387. Colangiocolecistografia intravenoasa:a) [ ] Permite vizualizarea vezicii biliare b) [x] Permite vizualizarea vezicii biliare si cailor biliarec) [x] Este efectuata la 15 de minute de la introducerea substantei de contrastd) [ ] Este efectuata la 12 ore de la introducerea substantei de contraste) [ ] Este efectuata la 2 ore de la introducerea preparatului radiofarmaceutic

388. Pentru scintigrafia hepatica:a) [ ] Substanta de contrast este introdusa peroralb) [ ] Substanta de contrast este introdusa intravenosc) [ ] Preparatul radiofarmaceutic este introdus perorald) [x] Preparatul radiofarmaceutic este introdus perorale) [ ] Substanta de contrast este introdusa direct prin punctie în ficat

389. Simptomul radiologic direct al calculului biliar colesterolic este:a) [ ] nisab) [x] lacunac) [ ] dilatarea cailor biliared) [ ] stenoza cailor biliaree) [ ] opacitate

390. Ultrasonografia hepatica este metoda care permite a evalua:a) [x] morfologia ficatuluib) [ ] functiac) [ ] starea morfo-functionalad) [ ] -e) [ ] -

391. Scintigrafia ficatului este metoda:a) [ ] morfologicab) [ ] funcţionalac) [x] morfo-functionala


d) [ ] -e) [ ] -

392. Tomografia computerizata a ficatului este metoda:a) [x] morfologicab) [ ] functionalac) [ ] morfo-functionalad) [ ] -e) [ ] -

393. Care din urmatoarele sunt afecţiuni hepatice de focar:a) [ ] hepatitab) [x] cancerul hepaticc) [x] abcesul hepaticd) [ ] ciroza hepaticae) [x] chistul hepatic

394. Care din urmatoarele sunt afectiuni hepatice difuze:a) [x] hepatitab) [ ] cancerul hepaticc) [ ] abcesul hepaticd) [x] ciroza hepaticae) [ ] chistul hepatic

395. In imaginea ultrasonografica un calcul biliar apare:a) [ ] opacb) [ ] hiperdensc) [x] hiperecogend) [ ] hiperintense) [ ] nici una de mai sus

396. In imaginea de tomografie computerizata un calcul biliar apare:a) [ ] opacb) [ ] hiperdensc) [x] hiperecogend) [ ] hiperintense) [ ] nici una de mai sus

397. Ficatul prezinta:a) [ ] 2lobib) [ ] 3lobic) [x] 4 lobid) [ ] 5 lobie) [ ] -

398. Metoda radiologica de baza in explorarea oaselor:a) [ ] radiofotografia medicalab) [ ] tomografia liniarac) [x] radiografiad) [ ] artrografiae) [ ] -399. Radiologic osteoscleroza oaselor tubulare se

manifesta prin:a) [ ] ingrosarea osuluib) [x] ingustarea canalului medularc) [x] ingrosarea compactelord) [ ] subtierea osuluie) [ ] -

400. Modificarile la osteoporoza oaselor se refera la:a) [x] masa structuriib) [x] densitateac) [ ] dimensiunid) [ ] formae) [ ] -

401. Destructia osului este un fenomen de:a) [ ] destrugere a osuluib) [x] destrugere cu substituire de substrat patologicc) [ ] rarifiered) [ ] densificaree) [ ] -

402. Osteoliza este conditionata de:a) [ ] rezorbtie totala fara substituire de product patologicb) [ ] rezorbtie totala cu substituire de product patologicc) [x] rezorbtie totala cu substituire de tesut fibrosd) [ ] rezorbtie totala insotita de sechestraree) [ ] –

403. Modificările patologice a dimensiunii osului sunta) [x] Hiperplasiab) [ ] Scoliostozac) [x] Aplaziad) [ ] Hiperostozae) [ ] Osteodestrucţia

404. Prezenta periostitei liniare detasate radiologic ne vorbeste de faza:a) [x] incipientab) [x] acutizarec) [ ] cronmizarea procesuluid) [ ] remisiee) [ ] -

405. Periostita dantelata (manson) caracterizaza:a) [x] progresareab) [ ] remisiac) [ ] malignizaread) [ ] cronizarea procesuluie) [ ] -

406. Periostita (periostoza) aciculara prezintă un simptom patognomnic pentru:a) [ ] procese inflamatoriib) [ ] tumori benignec) [x] tumori maligne


d) [ ] progresarea inflamatiei specificee) [ ] -

407. Periostoza - forma "cozoroc" este patognomica pentru:a) [ ] procese inflamatoriib) [ ] tumori benignec) [x] tumori maligned) [ ] progresarea inflamatiei specificee) [ ] -

408. Simptoamele radiologice ale anchilozei:a) [x] lipsa spatiului articularb) [x] trecerea trabeculilor de la os la osc) [ ] cavitati sechestraled) [ ] sechestree) [ ] -

409. Osteonecroza poate fi cauzata de:a) [x] trombozeb) [x] emboliic) [x] hemoragii intramedulared) [x] osteodestructiee) [ ] nu este corect nici un raspuns

410. Osteonecroza radiologic se manifesta prin:a) [ ] rarifierea osuluib) [x] avansarea densitatii structurii afectatec) [x] intreruperea continuitatii trabeculared) [ ] lizarea osuluie) [ ] -

411. Sindromul inflamator al tesutului osos (faza acuta) radiologic se manifesta prin:a) [x] osteoporoza localab) [x] periostitac) [ ] osteosclerozad) [ ] hiperostoza412. Sindromul inflamator al tesutului osos in faza de remisie se caracterizaza prin:a) [x] asimilarea straturilor periostaleb) [x] osteoscleroza tesutului spongiosc) [x] dilimitarea focarelor destructived) [ ] osteoporoza localae) [ ] -

413. Sindromul inflamator al tesutului osos in faze cronice se caracterizaza prin:a) [x] hiperostozab) [x] sechestrarec) [x] osteosclerozad) [ ] osteosclerozae) [ ] -

414. Simptoamele de baza ale fracturii mecanice in imagine radiologica sunt:a) [ ] hiperostozab) [ ] atrofiac) [x] linia fracturarii

d) [x] dislocarea fragmentelore) [ ] -

415. Explorarea radiologica la traumatisme se efectueaza obligatoriu in incidentae:a) [ ] lateralab) [ ] oblicac) [x] anterioara si lateralad) [ ] anterioarae) [ ] -

416. Dislocari longitudinale ale fragmentelor pot fi prin:a) [x] alunecareb) [x] indepartare (diastaza)c) [x] angrenared) [ ] periferiee) [ ] -

417. Oasele tubulare la copii cresc in lungime pe contul:a) [ ] epifizelorb) [ ] metafizelorc) [ ] periostuluid) [x] zonelor intermetaepifizaree) [ ] -

418. Determinam capacitatea pastrata de a creste in lungime a oaselor la copii prin studierea:a) [ ] diafizelorb) [ ] periostuluic) [x] zonelor intermetaepizared) [ ] endostuluie) [ ] -

419. Particularitati de virsta a fracturilor oaselor tubulare la copii:a) [ ] multifragmentareb) [ ] liniarec) [x] subperiostaled) [ ] intraarticularee) [ ] -

420. Particularitati de virsta a fracturilor la copii cu localizare metaepifizara:a) [ ] subperiostaleb) [x] epifizeolizec) [x] apofizeolized) [ ] multifragmentare e) [ ] -

421. Calusul osos poate fi constatat in imagine radiologica:a) [ ] dupa 10 zileb) [ ] dupa 20 zilec) [x] dupa 25-30 ziled) [ ] nu se vizualizeazae) [ ] –


422. Particularităţile fracturilor la persoane de vârsta înaintată:a) [x] Multifragmentare, cu margine ascuţiteb) [ ] În „lemn verde”c) [x] Cu durata consolidării mărităd) [ ] Deplasarea unghiularăe) [ ] Intraarticulare

423. Restabilirea completă a structurii osului tubular după fractură se produce în timp de:a) [ ] 2-3 zileb) [ ] 2-3 săptămânic) [ ] 3-4 săptămânid) [ ] 6-8 lunie) [x] 1,5-2 ani

424. Pentru fracturile patologice este caracteristic că ele pot fi produse în caz de:a) [ ] Acţiune unei forţe excesiveb) [x] Acţiune unui agent traumatic de mica intensitatec) [ ] Solicitare mecanică de duratăd) [ ] Proces infecţios virulente) [ ] Toate răspunsuri sunt corecte

425. Pentru fracturile „de oboseala” este caracteristic că ele pot fi produse în caz de:a) [ ] Acţiune unei forţe excesiveb) [ ] Acţiune unui agent traumatic de mica intensitatec) [x] Solicitare mecanică de duratăd) [ ] Proces infecţios virulente) [ ] Toate răspunsuri sunt corecte

426. Fracturile craniului de regulă sunt:a) [ ] Multifragmentareb) [x] Incompletec) [ ] Completed) [x] Prin infundaree) [ ] Cu deplasare laterală a fragmentelor

427. Fracturile coloanei vertebrale de regulă sunt:a) [ ] Multifragmentareb) [ ] In „lemn verde”c) [ ] Prin infundared) [x] Prin tasaree) [ ] Cu deplasare laterală a fragmentelor

428. Pentru tabloul radiologic al luxaţiei este caracteristic:a) [x] Lipsa completă a congruenţei suprafeţelor articulareb) [ ] Lipsa parţială a congruenţei suprafeţelor articularec) [ ] Spaţiul intraarticular îngustatd) [ ] Suprafeţele articulare zimţatee) [ ] Toate sus numite

429. Spatiul radiologic articular se poate studia efectiv folosind incidenta:

a) [ ] lateralab) [x] anterioarac) [ ] oblica stingad) [ ] oblica dreaptae) [ ] -

430. Numiti metodele mai sensibile in diagnosticul timpuriu a osteomielitei acute:a) [ ] radiografiab) [ ] computer tomografiac) [x] scintigrafiad) [x] rezonanta magneticae) [ ] ultrasonografia

431. Osteonecroza epifizelor oaselor tubulare poate fi determinata in faze timpurii efectiv aplicind:a) [x] scintigrafiab) [x] RM (rezonanata magnetica)c) [ ] radiografiad) [ ] tomografia liniarae) [ ] ultrasonografia

432. Ingustarea spatiului radiologic articular este motivată de destructia:a) [ ] suprafetelor articulareb) [x] cartilajului articularc) [ ] aparatului ligamentard) [ ] sinovieie) [ ] epifizelor

433. Scintigrafia scheletului cu tel de constatare a tumorilor primare si secundare se infaptuieste cu PRF:a) [ ] 67 Cab) [x] 99m Tc pirofosfatc) [ ] 198 Aud) [ ] 32 P

434. Sindromul inflamator al tesutului osos in faza de remisie se caracterizaza prin:a) [x] asimilarea straturilor periostaleb) [x] osteoscleroza tesutului spongiosc) [x] dilimitarea focarelor destructived) [ ] osteoporoza localae) [ ] -

435. Sindromul inflamator al tesutului osos in faze cronice se caracterizaza prin:a) [x] hiperostozab) [x] sechestrarec) [x] osteosclerozad) [ ] osteoporozae) [ ]


436. "Fracturi intraarticulare" se numesc situatiile cind linia fracturarii poarta forma de:a) [ ] litera Tb) [ ] litera Vc) [x] oblica metaepifizarad) [ ] transversalae) [ ] –

437. "Fracturi simultane" se numesc:a) [ ] cele multifragmentareb) [x] fracturile diferitor oase produse in acelas timpc) [ ] fracturile multiple ale unui si acelas osd) [ ] fracturile in combinatie cu luxatiie) [ ] fracturile in combinatie cu leziunea organelor parenhimatoase

438. Metoda imagistica de baza in explorarea oaselor si articulatiilor:a) [ ] radiofotografia medicalab) [ ] tomografia liniarac) [x] radiografiad) [ ] artrografiae) [ ] ultrasonografia

439. Artrografia este:a) [ ] Examinarea radiologica a arterelor fara substanta de contrastb) [ ] Examinarea radiologica a articulatiilor fara substanta de contrastc) [ ] Examinarea radiologica a arterelor cu substanta de contrastd) [x] Examinarea radiologica a articulatiilor cu substantă de contraste) [ ] -

440. Scintigrafia scheletului este indicata cel mai frecvent pentru depistarea:a) [ ] fracturilorb) [x] Metastazelor canceroasec) [ ] osteomieliteid) [ ] Anomaliilor de dezvoltare a scheletuluie) [ ] Varstei biologice a pacientului

441. Care din urmatoarele metode permite o mai buna vizualizare a structurilor osoase:a) [ ] Scintigrafia osoasab) [ ] Ultrasonografiac) [x] Tomografia Computerizata (CT) d) [ ] Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM)e) [ ] artrografia

442. Spatiul radiologic articular in norma este prezentat de:a) [ ] Spatiul anatomic articularb) [x] Grosimea cartilajului articularc) [ ] Grosimea stratului de lichidul articulard) [ ] Grosimea cartilajului de creşteree) [ ] -

443. Extremitatile osului tubular se numes:a) [x] epifizeb) [ ] diafizec) [ ] metafized) [ ] apofizee) [ ] -

444. Care sunt simptomele radiologice de baza ale fracturii:a) [ ] Deformarea osuluib) [x] Linia de fracturac) [x] Dislocarea fragmentelord) [ ] Sechestrul osose) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte

445. Linia de fractura poate fi:a) [x] Longitudinalab) [ ] Lateralac) [x] Transversalad) [ ] Angularae) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte

446. In cazul unei fracturi, raportul examenului radiografic trebuie sa includa informatia despre:a) [ ] tipul fracturiib) [x] linia de fracturac) [x] dislocarea fragmentelord) [x] vechimea fracturiie) [ ] cauza fracturii

447. In cazul traumatismului osos, radiografia regiunii afectate standard se efectueaza in proiectia:a) [ ] de fatab) [ ] lateralac) [x] de fata si lateralad) [ ] oblicae) [ ] depinde de localizarea

448. Fractura „in lemn verde" este:a) [x] Particularitate de varstă a fracturilor la copiib) [ ] Particularitate de varstă a fracturilor la varstnicic) [ ] Particularitate de localizare a fracturilor la nivelul oaselor tubulared) [ ] Particularitate a fracturilor la sportivie) [ ] nici una de mai sus

449. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:a) [ ] Aparitia calusului osos precede aparitia calusului conjunctivb) [ ] Aparitia calusului osos urmeaza aparitia calusului conjunctivc) [ ] Calusul osos apare vizibil radiologic după 15 ziled) [x] Calusul osos apare vizibil radiologic după 25-30 zilee) [ ] Pseudartoza este o etapă normală in procesul de de


vindecare a fracturii

450. Scoliostoza este:a) [ ] Curbarea colocanei vertebrale in plan frontalb) [ ] Curbarea coloanei in plan sagitalc) [ ] stergerea curburilor coloanei vertebraled) [x] Curbarea osului tubulare) [ ] nici una de mai sus

451. Osteoporoza este:a) [x] Demineralizarea matritei osoaseb) [ ] cresterea mineralizării matritei osoasec) [ ] Deformarea osoasad) [ ] Resorbtia osoasae) [ ] curbarea osoasa452. Osteoscleroza este:a) [ ] Demineralizarea matritei osoaseb) [x] Cresterea mineralizarii matriei osoasec) [ ] deformarea osoasad) [ ] rezorbtia osoasae) [ ] secvestrarea osoasa

453. Osteodestructia este:a) [ ] Demineralizarea matritei osoaseb) [ ] Resorbtia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu tesut fibrosc) [x] Distructia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu tesut patologicd) [ ] Procesul de formare a sechestrului osose) [ ] nici una de mai sus

454. Osteoliza este:a) [ ] Demineralizarea matritei osoaseb) [x] Resorbtia tesutului osos si tnlocuirea acestuia cu tesut fibrosc) [ ] Distructia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu tesut patologicd) [ ] Procesul de formare a sechestrului osose) [ ] nici una de mai sus

455. Osteonecroza este:a) [ ] Demineralizarea matritei osoaseb) [ ] Cresterea mineralizarii matritei osoasec) [ ] Resorbtia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu tesut fibrosd) [ ] Distructia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu tesut patologice) [x] Nici una de mai sus

456. Scolioza este:a) [x] Curbarea colocanei vertebrale b) [ ] Cresterea mineralizarii matritei osoasec) [ ] stergerea curburilor coloanei vertebraled) [ ] Curbarea osului tubulare) [ ] nici una de mai sus

457. Formarea unui sechvestru osos este rezultat al:a) [ ] osteoporozeib) [ ] osteolizeic) [ ] osteodestrucţiei

d) [x] osteonecrozeie) [ ] osteosclerozei

458. Osteoliza poate fi cauzată de:a) [ ] Proces inflamatorb) [ ] Tumoarec) [x] dereglări troficed) [ ] toate răspunsuri sunt corectee) [ ] toate răspunsuri sunt incorecte

459. Lipsa spaţiului intraarticular este caracteristică pentru:a) [ ] Artritab) [ ] artrozac) [x] anchilozad) [ ] osteomielitae) [ ] toate răspunsuri sunt corecte

460. Eroziunea suprafeţelor articulare este caracteristică pentru:a) [x] Artritab) [ ] artrozac) [ ] anchilozad) [ ] osteomielitae) [ ] toate răspunsuri sunt corecte

461. Metoda imagistică cea mai informativă în investigaţia coloanei vertebrale este:a) [ ] ultrasonografiab) [x] rezonanţa magnetică nuclearăc) [ ] radiografia convenţionalăd) [ ] termografiae) [ ] angiografia

462. Ce pot servi drept punct de reper pentru determinarea localizarii renale:a) [ ] tesuturile moib) [x] coastelec) [x] corpul vertebrald) [ ] corpul gastrice) [ ] -

463. Rinichii sunt situati:a) [ ] in cavitatea abdominalab) [ ] in cavitatea toracicac) [x] retroperitoneald) [ ] în cavitatea peritonealae) [ ] in bazinul mic

464. Care nivel de pozitie a bazinetului poate fi considerat ca nefroptoza:a) [ ] vertebra lombara Ib) [ ] vertebra lombara IIc) [ ] vertebra lombara IIId) [x] vertebra lombara IVe) [ ] -

465. Cu cit mai jos este situat in norma polul superior


a rinichiului drept in comparatie cu cel sting:a) [x] cu 1-2 cmb) [ ] cu 3-4 cmc) [ ] cu 5-6 cmd) [ ] cu 10 cme) [ ] -

466. La ce nivel sunt situati rinichii in norma:a) [ ] la nivelul vertebrelor ThVII -ThXb) [x] la nivelul vertebrelor ThXII - L1-LIIc) [ ] la nivelul vertebrelor L1-LVd) [ ] la nivelul vertebrelor ThX - ThXIIe) [ ] -

467. Caracteristica conturului renal in norma:a) [x] regulat - in forma de curbilinii, convexe in afarab) [ ] neregulat - mamelonatc) [ ] policiclicd) [ ] zimţate) [ ] -

468. La ce nivel se afla polul superior renal in norma:a) [ ] polul superior renal drept este situat mai sus ca cel stingb) [x] polul superior sting este situat mai jos decit cel dreptc) [x] polul superior al ambilor rinichi sunt situati la acelasi niveld) [ ] polul superior este mai sus de diafragme) [ ] -

469. Axele mari a rinichilor in norma sunt:a) [ ] paralele coloanei vertebraleb) [x] intersecteaza una cu alta sub un unghi, deschis in josc) [ ] intersecteaza una cu alta sub un unghi, deschis in susd) [ ] paralel cu diafragmule) [ ] -

470. Caracteristica opacitatii renale in norma la urografia intravenoasa:a) [x] structura umbrei omogenab) [ ] pe fondul umbrei se efectueaza incluziuni densec) [ ] pe fondul umbrei se evidentiaza transparented) [ ] structura rinichiului este invizibilae) [ ] -

471. Pentru investigarea radiologica renala se folosesc urmatoarele metode:a) [ ] cistografiab) [x] CTc) [x] urografia intravenoasad) [ ] USGe) [ ] scintigrafia

472. Pentru investigarea radiologica a ureterelor se

folosesc urmatoarele metode:a) [ ] cistografiab) [x] pielografia retrogradac) [x] urografia d) [ ] aortografiae) [ ] CT

473. Pentru investigarea radiologica a vezicii urinare se utilizeaza urmatoarele metode:a) [x] cistografiab) [ ] pielografia retrogradac) [x] urografia d) [x] CTe) [ ] radiografia abdominala pe gol

474. Pe cliseul panoramic nativ a cailor urinare opacitatea vezicii urinare se vizualizeaza:a) [x] foarte rarb) [ ] totdeaunac) [ ] niciodatad) [ ] totdeauna, dar cu o intensitate variabilae) [ ] -

475. Ce substante de contrast sunt utilizate pentru investigarea radiologica renala:a) [ ] sulfatul de bariub) [x] produsele de contrast iodatec) [x] produsele neioniced) [ ] gazoasee) [ ] produsele de contrast liposoluibile

476. Care din elementele de colectare renala se determina in norma la pielografie:a) [x] calicele secundareb) [x] calicele principalec) [x] bazinetuld) [ ] vezica urinarae) [ ] -

477. Care din elemente de baza caracterizaza opacitatea renala, vizibila pe cliseul radiologic:a) [x] numarul, sediulb) [x] forma, structurac) [x] contururile, dimensiuniled) [ ] structura, raspindireae) [ ] -

478. Indicati, daca marirea rinichiului in dimensiuni explica:a) [x] dezvoltarea in el a procesului malignb) [x] dezvoltarea in el a unui chist c) [ ] dezvoltarea a proceselor cicatriciale difuzed) [ ] dezvoltarea a proceselor de sclerozaree) [ ] -

479. Ce elemente de baza se studiaza la urografia intravenoasa:a) [x] rinichiulb) [x] ureterulc) [x] vezica urinara


d) [ ] uretrae) [ ] toate cele indicate480. Cum se contrasteaza ureterele cu substanta de contrast la urografia intravenoasa in norma:a) [ ] pe tot parcursulb) [x] pe portiunic) [ ] nu se contrasteazad) [ ] se contrasteaza numai la compresiee) [ ] toate raspunsuri sunt incorecte

481. Despre care modificari ne vorbesate lipsa contrastarii unui rinichi la urografia intravenoasa:a) [ ] modificari a functiei excretorii renaleb) [ ] administrarii unei conditii majore a substantei de contrast, cauzind o toxicitate renalac) [x] modificari acute de tranzit (sindromul obstructiv)d) [ ] accelerarea functiei de excretiee) [ ] proces inflamator

482. Semnele caracteristice pentru distopiei pelviene renale sunt:a) [x] sediul jos a rinichiuluib) [x] ureter scurtc) [ ] ureter incovoiatd) [ ] hidronefroza e) [ ] ureter alungit

483. Consecinta majorarii presiunii in bazinet este:a) [ ] lipsa de contrastare a cailor urinare superioareb) [ ] lipsa nefrogrameic) [ ] contrastarea intirziata a bazinetului si calicelord) [x] dilatatia bazinetuluie) [ ] dilatarea vezicii urinare

484. Polichistoza renala se caracterizaza cu:a) [x] marirea in dimensiuni a rinichiuluib) [ ] micsorarea in volum a rinichiuluic) [ ] dimensiunile nu sunt modificated) [x] deformatia rinichiuluie) [ ] toate cele indicate

485. Importanta majora in diferencierea distopiei si nefroptozei o are:a) [ ] nivelul bazinetuluib) [x] lungimea ureteruluic) [x] nivelul de pornire a arterei renaled) [ ] amplasarea ureteruluie) [ ] dimensiunile rinichiului

486. Majorarea tonusului cailor urinare poate fi cauzata de:a) [ ] virsta senilab) [x] hipertensiunea arterialac) [ ] proces inflamator acut renal si a cailor urinared) [ ] obstacol la nivelul cailor urinare superioaree) [ ] anomalia de dezvoltare

487. Concluzia de "lipsa a functiei" renale se poate de

facut in caz de:a) [ ] lipsa de contrastare a bazinetului si calicelirb) [x] lipsa nefrogrameic) [ ] la pielografia retrograda sistemul bazinet-calice fara modificarid) [ ] patul vascular renal fara modificarie) [ ] marirea in dimensiuni a rinichiului

488. La pacientii cu hidronefroza mai rational este de efectuat investigatia:a) [ ] urografia excretorieb) [ ] angiografiac) [ ] pielografia retrogradad) [x] ultrasonografiae) [ ] scintigrafia

489. Rinichiul micsorat in dimensiuni, bazinetul si calicele deformate, contururile calicelor mici neclare, obliteratia vaselor mici in stratul cortical sunt caracteristice mai mult pentru:a) [ ] tuberculoza renalab) [x] rinichi ratatinatc) [ ] hipoplazie renalad) [ ] tumoare renalae) [ ] pielonefrita

490. Dilatarea bazinetului si a calicelor, atrofia parenchimului renal, deminuare pronuntata a functiei renale este caracteristic mai mult pentru:a) [ ] chist renal solitarb) [ ] tumoare renalac) [x] hidronefrozad) [ ] pielonefrita cronicae) [ ] rinichi ratatinat

491. Ureterul si bazinetul deplasati, calicele comprimate si deplasate, angiografic se determina zona avasculara. Ultrasonografic se determina zona econegativa si defect in parenchimul renal cu contururi clar delimitate. Modificarile depistate sunt mai mult caracteristice pentru:a) [ ] tumoare renalab) [ ] pielonefrita cronicac) [x] chist renal solitard) [ ] hidronefrozae) [ ] tuberculoza renala

492. Rinichiul de dimensiuni normale, cu opacitate omogena, bazinetul moderat marit in dimensiuni, contururile rinichiului clar delimitate, calicele de dimensiuni normale. Tablou radiologic caracteristic mai mult pentru:a) [ ] hipoplazie renalab) [ ] pielonefrita cronica


c) [x] pieloectazied) [ ] tumoare renalae) [ ] tuberculoza renala

493. Pentru depistarea nefroptozei metoda principala de radiodiagnostic este:a) [ ] ultrasonografia in pozitie verticala a pacientuluib) [x] urografia excretoriec) [ ] pielografia retrogradad) [ ] pielografia retrogradae) [ ] radiografia abdominala pe gol

494. Pentru depistarea hipoplaziei renale mai efectiva metoda, din cele enumerate este:a) [ ] ultrasonografiab) [ ] urografia excretoriec) [ ] pielografia retrogradad) [x] arteriografia

495. Informatie veridicta despre o aplazie renala ne indica:a) [ ] radiografia panoramicab) [ ] urografia excretoriec) [x] arteriografiad) [ ] ultrasonografiae) [ ] -

496. Indicati semnele caracteristice nefroptozei:a) [x] sediul jos a rinichiuluib) [ ] ureter scurtc) [x] ureter incovoiatd) [ ] hidronefrozae) [ ] rinichi micsorat in dimensiuni

497. Indicati semnele caracteristice hidronefrozei:a) [x] bazinet marit in volumb) [ ] bazinet micsorat in volumc) [x] calicii dilatated) [ ] calicii spasmatee) [ ] ureter incovoiat

498. Este posibil in caz de tuberculoza de a evidentia pe radiografia standard afectarea calicelor renale:a) [ ] este posibilb) [x] nu este posibilc) [ ] uneori este posibild) [ ] in majoritatea cazurilore) [ ] -

499. Pe radiografie panoramica rinichiul marit in dimensiuni, opacitatea renala neomogena, cu contururi neregulate, defect de umplere, dilatare sau "amplutatia" calicelui la pielografia retrograda, defect de umplere cu contruri neclare a bazinetului este caracteristic mai mult pentru:a) [ ] chist renal solitarb) [ ] hidronefrozac) [x] tumoare renalad) [ ] tuberculoza renalae) [ ] toate raspunsuri sunt incorecte

500. Care din metodele radiologice pot fi utilizate cu scopul aprecierii starii bazinetului si calicelor in cazul unui rinichi mut la hidronefroza:a) [ ] urografia b) [x] CTc) [ ] pielografia anterogradad) [ ] radiografia panoramica abdominala pe gole) [ ] cistografia

501. In ce pozitie se efectueaza urografia intravenoasa, cind se suspecta o nefroptoza;a) [x] verticalab) [ ] in decubit lateralc) [ ] orizontalad) [ ] in pozitia Trendelenburge) [ ] in decubit dorsal

502. Care din simptoame sunt caracteristice pentru cancerul renal la urografia intravenoasa:a) [x] rinichi marit in dimensiunib) [ ] rinichi de dimensiuni mici, cu sistemul bazinet calice ne modificatc) [ ] deformarea bazinetului, calicelord) [x] lipsa omogenitatii opacitatii renale in faza parenchimatoasae) [ ] -

503. Pentru depistarea concrementelor radionegative in caile urinare superioare mai informativa este metoda:a) [ ] urografia excretorieb) [ ] radiografia panoramicac) [ ] tomografia liniarad) [x] examinarea ultrasonograficae) [ ] scintigrafia

504. Pentru determinarea starii bazinetului si calicelor in caz de "rinichi mut" se recomanda de folosit una din metodele enumerate:a) [ ] urografie prin infuzieb) [ ] pielografia retrogradac) [ ] radiografia panoramicad) [x] tomografia compuetrizata

505. Umbra coastei XII intersecteaza rinichiul drept la nivelul:a) [ ] hilul renalb) [x] la hotarul treimei superioare si mediic) [ ] la hotarul treimei medii si inferioare

506. Care din cele enumerate sunt patologii renale congenitale:a) [ ] hidronefrozab) [x] ectopia rinichiului


c) [x] dedublarea rinichiuluid) [ ] nefroptozae) [x] rinichi în forma de potcoava

507. Care din cele enumerate sunt patologii renale dobândite:a) [x] hidronefrozab) [ ] ectopia rinichiuluic) [ ] dedublarea rinichiuluid) [x] nefroptozae) [ ] rinichi în forma de potcoava

508. Calculul renal poate fi detectat folosind:a) [x] radiografia abdominală pe golb) [x] ultrasonografiac) [x] tomografia computerizatăd) [ ] scintigrafia renală e) [ ] toate răspunsuri sunt corecte

509. Care din metode imagistice este cea mai informativă în depistarea traumatismului renal:a) [ ] radiografia abdominală pe golb) [ ] ultrasonografiac) [x] tomografia computerizatăd) [ ] scintigrafia renală e) [ ] toate răspunsuri sunt corecte

510. Investigatia de prima intentie a rinichilor este:a) [ ] Radiografiab) [x] Ultrasonografiac) [ ] Scintigrafiad) [ ] Tomografia Computerizatae) [ ] Rezonanta magnetica

1 · web view230. hipertensiune arteriala pulmonara se determina in caz de: a) [ ] hipetensie...

Documents

Hemodinamica. Tensiunea arteriala

Stenoza mitrala studenti 2012

filehost_11Hipertensiunea arteriala

hipotensiunea arteriala

pacient cu stenoza mitrala

1_Hipertensiunea arteriala

Boala arteriala periferica

hipertensiunea arteriala-mghid SRC

Insuficienta Mitrala 03.2013

Insuficienta Mitrala Oct 2009

Insuficienta mitrala si stenoza mitrala

Obstructia arteriala acuta

ghid hipertensiune arteriala

circulatia arteriala

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiune Arteriala

6 Curs Patologie Arteriala

Hipertensiunea arteriala primara.ppt

Hipertensiunea Arteriala Primara

valva mitrala

Hipertensiune arteriala

HTA hipertensiunea arteriala

Hipertensiune Arteriala MG

Insuficienta Mitrala Studenti 2012

PATOLOGIE ARTERIALA (1)

Stenoza mitrala

Insuficienta mitrala

Hipertensiunea Arteriala (Hta)

Henodinamica Tensiunea Arteriala

Stenoza Mitrala Studenti 2014

TENSIUNEA ARTERIALA

Hipertensiunea arteriala esentiala +secundara