124118853 pilde confucius

65
SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofraşi Pilde şi cugetări din înţelepciunea popoarelor Filosofii greci Antistene Aflând odată că Platon îl vorbeşte de rău, făcu această remarcă: „Este un privilegiu al regilor de a face bine şi de a fi vorbiţi de rău.” Întrebat de un tânăr din Pont, care se pregătea să-i urmeze lecţiile, ce trebuie să aducă, îi răspunse: „Vino cu o foaie nouă, o pană nouă şi o tăbliţă nouă”, făcând aluzie totodată la „mintea” pe care s-o aducă. Fiind întrebat de ce are aşa de puţini discipoli: „Din pricină că am o nuia de argint cu care îi alung.” Punându-i-se întrebarea de ce îşi ceartă cu atâta asprime discipolii, el răspunse: „Tot aşa se poartă şi medicii cu bolnavii lor.” Într-o zi, văzând un bărbat condamnat pentru adulter, exclamă: „Nenorocitule, de ce pericol puteai să scapi cu preţul unui obol!” Avea obiceiul să spună că-i mai bine să dai peste corbi decât peste linguşitori, fiindcă cei dintâi te mănâncă după ce ai murit, iar ceilalţi te mănâncă de viu. Odată, fiind lăudat de nişte ticăloşi, spuse: „Tare mi-e teamă că am făcut ceva rău.” Către cineva care-i spuse: „Mulţi sunt care te laudă”, el replică: „Dar ce rău am făcut?” Într-o zi, fiind mustrat că stă în tovărăşia unor oameni răi, dădu acest răspuns: „Şi medicii stau cu bolnavii şi nu capătă friguri.” Întrebat ce folos a avut el din filosofie, dădu următorul răspuns: „Putinţa de a mă întreţine cu mine însumi.” Dădea sfatul ca oamenii să îndure bârfa cu mai mult curaj decât dacă ar fi loviţi cu pietre. Ducându-se să-l vadă pe Platon când era bolnav şi văzând vasul în care vomitase, făcu această observaţie: „Fierea ţi-o văd, dar nu şi trufia.” Odată el îşi întoarse haina, pe partea ruptă, numai ca să se vadă. Socrate, văzând aceasta, îi spuse: „Îţi văd trufia prin găurile de la haină.” Diocles notează din cugetările lui: „Fii atent la ceea ce-ţi spun duşmanii, căci ei, cei dintâi, îţi descoperă greşelile. Preţuieşte pe omul drept mai mult decât pe o rudă.” 1

Upload: vasile-adrian-stefan

Post on 03-Oct-2015

320 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    Pilde i cugetri din nelepciunea popoarelor

    Filosofii greci

    Antistene

    Aflnd odat c Platon l vorbete de ru, fcu aceast remarc: Este un privilegiu al regilor de a face bine i de a fi vorbii de ru.

    ntrebat de un tnr din Pont, care se pregtea s-i urmeze leciile, ce trebuie s aduc, i rspunse: Vino cu o foaie nou, o pan nou i o tbli nou, fcnd aluzie totodat la mintea pe care s-o aduc. Fiind ntrebat de ce are aa de puini discipoli: Din pricin c am o nuia de argint cu care i alung. Punndu-i-se ntrebarea de ce i ceart cu atta asprime discipolii, el rspunse: Tot aa se poart i medicii cu bolnavii lor.

    ntr-o zi, vznd un brbat condamnat pentru adulter, exclam: Nenorocitule, de ce pericol puteai s scapi cu preul unui obol!

    Avea obiceiul s spun c-i mai bine s dai peste corbi dect peste linguitori, fiindc cei dinti te mnnc dup ce ai murit, iar ceilali te mnnc de viu. Odat, fiind ludat de nite ticloi, spuse: Tare mi-e team c am fcut ceva ru. Ctre cineva care-i spuse: Muli sunt care te laud, el replic: Dar ce ru am fcut?

    ntr-o zi, fiind mustrat c st n tovria unor oameni ri, ddu acest rspuns: i medicii stau cu bolnavii i nu capt friguri.

    ntrebat ce folos a avut el din filosofie, ddu urmtorul rspuns: Putina de a m ntreine cu mine nsumi.

    Ddea sfatul ca oamenii s ndure brfa cu mai mult curaj dect dac ar fi lovii cu pietre.

    Ducndu-se s-l vad pe Platon cnd era bolnav i vznd vasul n care vomitase, fcu aceast observaie: Fierea i-o vd, dar nu i trufia.

    Odat el i ntoarse haina, pe partea rupt, numai ca s se vad. Socrate, vznd aceasta, i spuse: i vd trufia prin gurile de la hain.

    Diocles noteaz din cugetrile lui: Fii atent la ceea ce-i spun dumanii, cci ei, cei dinti, i descoper greelile. Preuiete pe omul drept mai mult dect pe o rud.

    1

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    Aristip

    Odat, pe cnd Diogene spla nite legume, trecu pe lng el Aristip batjocorindu-l, la care Diogene i zise: Dac te-ai fi obinuit s mnnci din aceste legume, n-ai fi avut nevoie s umbli cu lingueli pe la curile tiranilor.

    Fiind ntrebat ce a ctigat din filosofie, ddu acest rspuns: Putina de a m simi n largul meu cu oricine. Odat, un altul l ntreb ce avantaj au filosofii, iar el l lmuri: Dac n-ar mai fi legi, noi am tri tot ca acum.

    La ntrebarea lui Dionysios, de ce filosofii se duc la casele bogtailor n timp ce acetia nu-i viziteaz pe filosofi, rspunsul lui fu: Cei dinti tiu de ce au nevoie, iar ceilali nu.

    E mai bine, spunea el s fii ceretor dect s fii nenvat; cei dinti au nevoie de bani, ceilali au nevoie s fie umanizai.

    Cineva i aduse copilul la nvtur, iar cnd el i ceru o plat de 500 de drahme, tatl obiect: Cu preul acesta pot cumpra un sclav. N-ai dect s faci aa i vei avea doi sclavi, rspunse el.

    I se repro odat c i-a luat un avocat ntr-un proces. ntr-adevr, i cnd dau o mas angajez un buctar spunea el.

    Odat, ntr-o cltorie pe mare, de cum nelesese c vasul era condus de pirai, i scoase banii, ncepu s-i numere, i, ca din nebgare de seam i ls s cad n ap; dup aceea, firete, ncepu s se vicreasc. Spunea c-i mai bine s piar banii pentru Aristip dect Aristip din pricina banilor.

    Obinuia s-i mustre pe oameni c la cumprarea vaselor de lut le ncearc dup sunet, dar cnd e s judece viaa merg la ntmplare.

    Aristotel

    Criticat odat c dduse poman unui om ru, el explic: Mi-a fost mil de om, nu de caracterul lui.

    Avea obiceiul s spun mereu prietenilor i elevilor oriunde i oricnd se ntmpla s in o lecie: Dup cum vederea i ia lumina n aerul nconjurtor, tot aa o ia i sufletul de la nvtur.

    Auzind c cineva i btuse joc de el, spuse: n absena mea poate chiar s m i bat cu biciul.

    Fiind ntrebat cum se deosebesc cei educai de cei needucai, rspunse: Tot att de mult ca viii de mori. Spunea c educaia este o podoab n fericire i un refugiu la nenorocire. Profesorii care educ copiii merit, spunea el, mai mult cinstire dect prinii care i-au nscut numai; cci acetia le-au dat viaa, pe cnd ceilali o via frumoas.

    La ntrebarea: Ce-i un prieten?, ddu rspunsul: Un suflet mare care locuiete n dou corpuri: ntrebat ce folos a tras din filosofie, ddu aceast lmurire: Acela

    2

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    de a face de bun voie ceea ce alii fac de teama legilor. Educaia spunea c este cea mai bun provizie pentru btrnee.

    Viciul este suficient ca s produc nefericirea, orict de multe bunuri exterioare i corporale i s-ar aduga. Mai afirma c virtuile nu se implic una pe alta, fiindc un om poate fi prudent i totodat drept, dar n acelai timp nestpnit i fr msur. El mai spunea c neleptul nu este fr patimi, ci moderat n patimi.

    Bias

    Belug de bani pot avea muli datorit norocului. Spunea de asemenea c acela care nu poate suporta o nenorocire este un adevrat nenorocit; c e o boal a sufletului s te ndrgosteti de lucruri imposibile i s nu te poi gndi la nenorocirile altora.

    ntrebat ce-i greu, el rspunse: S supori cu demnitate o schimbare n mai ru.

    Odat cltorea pe mare cu nite oameni lipsii de pietate; dar, cnd se strni furtuna, chiar i aceia ncepuser s cheme zeii n ajutor. Tcei, le spuse el, s nu cumva s v simt zeii c suntei aici, n corabie.

    Cnd un necredincios l ntreb ce este pietatea, el tcu, iar acela ntrebndu-l care-i pricina tcerii lui, el rspunse: Tac, fiindc vrei s afli lucruri ce nu i se cuvin.

    Nu vorbi repede, cci asta-i semn de sminteal. I-ai ce i se cuvine prin convingere, nu prin for. Atribuie zeilor faptele tale bune. F-i provizii de nelepciune pentru cltoria de la tineree la btrnee, cci aceasta e mai sigur dect toate celelalte bunuri.

    Bion

    Nenorocirea cea mai mare e s nu fii n stare s nduri o nenorocire. Numea nchipuirea o piedic n calea progresului.

    Chilon

    Chilon l-a ntrebat pe Esop ce face Zeus, iar acesta rspunse: Coboar pe cel trufa i nal pe cel umil.

    ntrebat prin ce se deosebesc cei nvai de cei nenvai, Chilon rspunse: Prin ndejdi temeinice. Ce e greu? S pstrezi o tain, s ntrebuinezi bine timpul liber i s poi ndura o nedreptate.

    Nu amenina pe nimeni, cci asta-i apuctur femeiasc. F o nunt modest. nva s fii un stpn nelept n propria-i cas. Cnd vorbeti, s nu gesticulezi, cci aceasta e un semn de sminteal. F-te cheza i vei fi pguba.

    3

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    Cleobul

    Zicea c trebuie s ne mritm fiicele cnd sunt fete la vrst i femei la minte; prin aceasta voia s spun c i fetele trebuie date la nvtur.

    Cnd cineva pleac de acas, mai nti el s cerceteze ce are de gnd s fac; i la ntoarcere, s se ntrebe singur ce-a fcut. Ddea sfatul ca omul s-i exercite trupul; s-i fie mai drag ascultatul dect vorbitul; s prefere nvtura, nu netiina; s aib cuvinte de bun augur; s fie prieten al virtuii i duman al viciului. nva s nduri cu brbie schimbrile sorii.

    Crates

    i-a prefcut averea n bani numerar, cci aparinea unei familii sus puse, i fcnd astfel dou sute de talani, i-a mprit concetenilor si. A devenit apoi un filosof att de tenace nct se spunea: Vara ntreag purta pe el o manta groas; iarna, o zdrean pe trup.

    Adesea Crates alunga cu bul pe rudele sale care l vizitau i ncercau s-l abat din drumul ales, rmnnd neclintit n hotrrea sa.

    Se povestete c i-a dat n pstrare banii unui bancher, cu condiia c dac fii lui se dovedeau oameni de rnd, s-i dea lor, iar dac deveneau filosofi, s-i mpart n popor, cci fii lui, mbrind filosofia, n-ar mai fi avut nevoie de nimic. (Filosofii cinici g sesc de cuviin s elimine din filosofie studiul logicii i al fizicii i s se concentreze cu totul asupra eticii, sus innd c scopul urm rit este via a n conformitate cu virtutea, ntocmai ca stoicii. Spun c trebuie s tr im frugal, mncnd strictul necesar i purtnd o singur hain . Dispre uiesc bog ia, gloria i noble ea; unii dintre ei sunt vegetarieni, beau numai ap i se mul umesc cu orice ad post se ntmpl precum Diogene care locuia ntr-un butoi i spunea c este privilegiul zeilor s nu aib nevoie de nimic, iar al oamenilor, care au asem nare cu zeii, s aib nevoie de pu in. Ei cred c virtutea poate fi nv at , i c odat dobndit nu poate fi pierdut . Omul n elept merit s fie iubit; el este ferit de greeal i-i prieten aproapelui s u. Nu trebuie s ne l s m n voia sor ii, la fel, ei socotesc indiferent ceea ce e intermediar ntre virtute i viciu.)

    Diogene

    Ajuns la Atena, se ntlni cu Antistene, care-l respinse din cauz c, de felul lui, Antistene nu ntmpina niciodat elevii cu vorbe bune, dar Diogene i cuceri locul de discipol cu de-a sila. Odat chiar Antistene l-a ameninat cu bul, dar discipolul i-a oferit capul, spunnd aceste cuvinte: Lovete, fiindc nu vei gsi un lemn destul de tare care s m ndeprteze de tine ct timp te aud vorbind! din acest moment a devenit elevul lui i, cum era un exilat fr patrie, se apuc s duc o via simpl.

    4

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    Teofrast, n scrierea sa Megaricul, spune c, vznd un oarece cum alerga fr s caute un loc de culcu, fr s in seama de ntuneric i fr s doreasc din lucrurile socotite ca desfttoare, Diogene descoperi o ieire din mprejurrile grele n care se afla.

    Unii spun c el, cel dinti, i-a ndoit mantaua, din pricin c era silit s doarm n ea, c a purtat desaga pentru a-i ine hrana, c folosea orice loc pentru orice scop, pentru mncat, dormit i conversaie.

    Odat ar fi spus, artnd porticul lui Zeus i sala de procesiuni, c atenienii i-au pus la dispoziie locuri unde s triasc. S-a sprijinit pe un toiag numai cnd a czut bolnav, dar dup aceea l purta oriunde, e drept nu n cetate, ci cnd mergea la drum, avnd i desaga, dup cum spune Olympiodoros. Scrisese cuiva s-i fac rost de o csu i, cum acesta ntrzia, Diogene i-a luat ca locuin un butoi n Metroon, aa cum explic el nsui n scrierile sale. Vara se tvlea pe nisipul fierbinte, iar iarna mbria statuile acoperite cu zpad, folosind orice mprejurare pentru a se cli.

    ntr-o zi, Platon l invitase la el acas mpreun cu ali prieteni care veneau de la Dionysios. Diogene, clcnd cu picioarele pe covoarele lui Platon, i spuse: Calc n picioare deertciunea lui Platon, la care acesta i rspunse: De ct orbire dai dovad, Diogene, cu aparena ta de a nu fi orbit. Alii spun c vorbele lui Diogene au fost: Calc pe trufia lui Platon i acesta i-a replicat: Da, Diogene, cu o trufie de alt fel.

    Pe cnd vorbea ntr-o zi, despre lucruri serioase fr ca nimeni s ia aminte, se apuc s ciripeasc i cum toi fcur roat n jurul lui, el i mustr c veneau cu toat graba s asculte fleacuri, dar cu ncetineal i neglijen cnd era o tem serioas. Mai spunea c oamenii se concureaz la lovit cu piciorul i la diferite exerciii, dar nu caut s se ntreac unul pe altul n buntate i dreptate.

    ntr-o zi strig: Venii oameni!, i cnd acetia se strnser n jurul lui, i alung cu bul, spunnd: Am chemat oameni, nu lepdturi.

    Ctre unul care i spuse: Eti btrn, e timpul s te odihneti., el rspunse: Cum aa? Dac a alerga la curse i a fi aproape de int, ar trebui s ncetinesc, n loc s fac un efort mai mare?

    Spunea c lucruri preioase se vnd n pia pe nimic i invers: o statuie se vinde cu trei mii de piese de aram, pe cnd o msur de fin se vinde pentru dou monezi de aram.

    Diogene i spuse lui Xenaides, care-l cumprase: Vino i vezi s faci ce i voi porunci!, la care acesta i reaminti c el este sclavul, i n consecin el trebuia s se supun. Diogene l ntreb atunci: Dac, fiind bolnav, i-ai fi cumprat un medic, ai fi ascultat de el sau ia-i fi spus c el trebuie s se supun?

    Cineva dorea s studieze filosofia cu el, iar Diogene i ddu s duc o scrumbie i i spuse s-l urmeze, dar cellalt, de ruine, arunc scrumbia i se ndeprt. Dup un timp, ntlnindu-l pe acela, Diogene i spuse rznd: Prietenia noastr a stricat-o o simpl scrumbie! Versiunea lui Diocles este ns urmtoarea: cineva, spunndu-i: Poruncete-ne, o, Diogene!, el l lu deoparte i-i ddu s duc o bucat de brnz care costase o jumtate de obol. Cellalt refuz, iar dup aceea Diogene fcu

    5

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    observaia: Prietenia dintre noi a fost rupt de o bucat de brnz care cost jumtate de obol.

    ntr-o zi, vznd un copil cum bea ap din palm, i arunc ulcica din desag cu cuvintele: Un copil m-a ntrecut n felul simplu de a tri. Tot aa i arunc blidul dup ce vzu un copil care-i sprsese vasul, punnd lintea n scobitura unei buci de pine.

    Civa oareci se urcaser pe masa lui, iar el exclam: Ia te uit, pn i Diogene ntreine parazii! Platon fcndu-l odat cine, el spuse : E foarte adevrat, fiindc i eu m-am ntors la cei care m-au vndut. Odat, la ieirea din baia public, cineva l ntreb dac erau muli oameni nuntru. Nu spuse el , nici unul. Dar altuia care ntreb dac era mare gloat, el i rspunse: Da. Altdat, aprinznd o lamp n plin zi, umbla ncoace i ncolo spunnd: Caut un om!

    n ce privete pe cei nfricoai de visurile lor, le spunea c nu se ngrijesc de ceea ce fac cnd sunt treji, dar sunt foarte preocupai de nlucirile din timpul somnului.

    Repeta mereu cu glas tare c zeii au dat oamenilor posibilitatea de a tri uor, dar c acest lucru a rmas ascuns acestora din cauz c ei rvnesc la tot felul de delicatese. De aceea spuse unui om cruia sclavul i lega nclmintea: Nu vei ajunge la deplina fericire pn ce sclavul nu-i va sufla i nasul, i acest lucru cnd vei avea minile paralizate.

    Cineva i repro c a fost exilat din patrie, iar el i spuse: Dar, o, nenorocitule, prin exil am devenit filosof! Tot aa, cnd cineva i aminti c poporul din Sinope te-a osndit la exil, spuse: i eu pe ei ca s stea acas.

    Odat ceru poman de la o statuie i fiind ntrebat de ce face aceasta, rspunse: Ca s m exercit n a fi refuzat.

    El zicea c dragostea de bani este metropola tuturor relelor.

    Cnd fu ntrebat de ce oamenii dau de poman ceretorilor, dar nu dau filosofilor, rspunse: Fiindc se gndesc c ntr-o zi pot s fie i ei chiopi sau orbi, dar niciodat s ajung filosofi.

    Pe cnd se napoia din Sparta la Atena, fiind ntrebat de unde vine i ncotro se duce, rspunse: De la locuinele brbailor spre cele ale femeilor.

    Phryne (curtezan celebr prin frumuseea ei fr seamn) ridic o statuie de aur Afroditei din Delfi i se spune c Diogene a scris pe ea: Ridicat din desfrnarea grecilor. Diogene compara pe cei desfrnai cu smochinii care cresc pe o stnc prpstioas; nici un om nu se bucur de fructele lor care sunt mncate de corbi i vulturi. Un nvingtor de la Olympia nu-i mai lua ochii de la o curtezan. Ia privete colo, spuse Diogene, cum berbecul aprig n lupt este dobort de o fetican oarecare! Dup el, curtezanele frumoase erau la fel ca otrava ndulcit cu miere.

    Odat Alexandru cel Mare, venind la el , i spuse: Sunt Alexandru, marele rege! Iar eu sunt Diogene Cinele, (cinele era un animal detestat i necurat).

    Cineva l ntreb ce a ctigat din studiul filosofiei, iar el rspunse urmtoarele: Dac nu altceva, cel puin pot fi pregtit pentru orice soart.

    6

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    Diogene obinuia s afirme c exist dou feluri de educaie: una sufleteasc i alta corporal; aceast educaie e cea prin care, cu o exercitare continu, (exerciiul perseverent, este unul dintre punctele fundamentale ale moralei cinice: clirea individului pentru a suporta frigul, foamea, reducerea preteniilor lui la un minim necesar ndestularea cu ce ai iat elurile urmrite de cinici i mijloacele pentru a ajunge la ele) se asigur deprinderea pentru faptele virtuoase; o jumtate a acestei educaii e incomplet fr cealalt, sntatea i fora fiind tot aa de mult cuprinse printre lucrurile necesare att pentru corp, ct i pentru suflet. El aducea ca dovad indiscutabil faptul c uor se ajunge la virtute prin exercitare, deoarece n meserii, n deprinderile manuale i n celelalte arte se poate vedea cum, prin practic, meteugarii i dezvolt o extraordinar dibcie. La fel putem lua cazul cntreilor din flaut i al atleilor: ce minunat dibcie dobndesc ei prin munca lor nencetat! Iar, dac i-ar fi pus sforrile lor n educarea sufletului, este nendoielnic c efortul lor n-ar fi zadarnic i fr realizri de seam. Nimic n via susinea el, nu are sori de izbnd fr o practic perseverent; aceasta poate s nving orice, prin urmare, n loc de o cazn nefolositoare, oamenii trebuie s aleag cazna prin care ei pot tri fericii. Dar, din cauza neghiobiei lor, oamenii sunt nefericii. nsui dispreul plcerii este foarte plcut dac ne-am obinuit cu el; cci ntocmai cum cei obinuii cu o via de plceri simt neplcere cnd trec la un fel de via opus, tot aa cei care s-au exercitat n aceast direcie contrar, simt mai mult plcere n a dispreui plcerile.

    Cnd a fost vndut ca sclav, a ndurat totul cu noblee sufleteasc. ntr-o cltorie pe mare la Egina a fost prins de piraii de sub comanda lui Scirpalos i dus la Creta, unde fu scos la vnzare. ntrebat de crainic ce se pricepe s fac, rspunse: S conduc oameni. Dup aceea i art pe un corintean mbrcat ntr-o hain tivit cu purpur, Xeniades i spuse: Vinde-m acestui om, cci are nevoie de un stpn. Aa s-a fcut c l-a cumprat Xeniades, care l-a luat la Corint, l-a pus s-i supravegheze copiii i i-a ncredinat toat gospodria casei. A condus-o n toate privinele n aa fel, nct Xeniades spunea oriunde se ducea: Un geniu bun mi-a intrat n cas.

    Unii spun c-ar fi lsat cu limb de moarte ca s-l arunce fr s-l nmormnteze, ca orice animal slbatic s se poat hrni din el, sau s fie aruncat ntr-un an i s se mprtie puin rn peste el.

    Heraclit

    Spunea c e mai mult nevoie s stingi arogana dect un incendiu.

    Darius a dorit s-l cunoasc i i-a scris urmtoarele: Regele Darius, fiul lui Hystaspes, trimite salutul su lui Heraclit, neleptul din Efes. Eti autorul tratatului Despre natur, care-i greu de neles i de interpretat. n unele pri, dac o interpretm cuvnt cu cuvnt, pare s conin un studiu al ntregului univers i a tot ce se afl n el i c totul depinde de o micare divin; dar, n cele mai multe locuri, gndirea e ntrerupt, aa nct chiar cei mai cunosctori n literatur sunt ncurcai i nu tiu care e justa interpretare a celor scrise de tine. De aceea regele Darius, fiul lui Histaspes, dorete s se bucure de nvtura ta i de cultura greac. Vino, deci, pe dat, s m vizitezi n palatul meu. De obicei, grecii nu-s nclinai s-i pun n

    7

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    lumin oamenii lor nelepi i neglijeaz frumoasele lor nvturi, fcute s fie ascultate cu atenie i nsuite. La curtea mea ns i sunt asigurate tot felul de privilegii, zilnic o conversaie nobil i demn i o via care ine socoteal de ndemnurile tale.

    Heraclit din Efes salut pe regele Darius, fiul lui Hystaspes. Toi oamenii de pe pmnt se in departe de adevr i de dreptate i, din pricina unei sminteli primejdioase, ndrgesc avariia i setea de popularitate. Eu ns, care nu tiu ce-i rutatea i m feresc de sturare, care e totdeauna strns cu invidia, i am groaz de a cdea n trufie, nu voi veni n Persia, ci m mulumesc cu puinul care e pe gustul meu.

    Menedem

    Nefiind n stare s nfrneze risipa unuia dintre cei care-l pofteau al mas, odat cnd fu invitat nu spuse nimic, ci i dezaprob n tcere gazda, mulumindu-se s mnnce numai msline.

    Periandru

    S nu faci niciodat ceva pentru bani; las ctigul pe seama treburilor care urmresc asemenea foloase.

    Pitagora

    Dup informaiile lui Timaios, el, cel dinti, a spus c prietenii au toate lucrurile n comun i c prietenia nseamn egalitate; ntr-adevr, discipolii lui puneau tot ce aveau laolalt. De asemenea, timp de cinci ani, pstrau tcerea, ascultndu-i numai nvturile, fr s-l vad pe Pitagora, pn ce erau supui unui examen. Din acel moment erau primii n casa lui i le era ngduit s-l vad.

    Pitagora interzicea omorrea animalelor, i nu permitea mncarea unor vieti care mpart cu noi privilegiul de a avea suflet. Un alt motiv mai era ca oamenii s se deprind cu o via simpl, s se obinuiasc a tri cu lucruri uor de gsit, punnd pe mas numai hran nepregtit la foc i bnd ap; cci acesta este mijlocul de a avea un corp sntos i o minte ascuit. Unii spun c se mulumea cu puin miere sau cu fagure cu miere sau pine, nelund vin n gur; n timpul zilei, pe lng pine mnca legume fierte sau crude, i numai rar pete. Haina i era alb i curat, aternutul de pat din ln alb. N-a fost vzut niciodat uurndu-se, fcnd dragoste, sau beat. Se ferea s rd i nu-i plcea dezmul i povestirile vulgare. La mnie nu pedepsea nici pe sclav, nici pe omul liber.

    Se povestete c-i ndemna discipolii, ca totdeauna, intrnd pe ua casei, s ntrebe: Ce greeal fcui? Ce lucru ru fptuit-am? Ce datorie mi-a rmas nendeplinit?

    8

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    Platon

    Odat Platon vzu pe cineva jucnd zaruri i l lu la rost, iar cnd acesta se dezvinovi spunnd c joac pe nimica toat, Platon i replic: Dar obinuina nu-i o nimica toat.

    ntr-o zi, Xenocrate tocmai sosise la el i Platon l rug s-i biciuiasc sclavul, deoarece el nu putea s-o fac, fiindc era nfuriat. Tot aa se pretinde c a spus unuia din sclavii si: Ai fi fost btut cu biciul dac nu eram nfuriat.

    nclecnd ntr-o zi, desclec imediat, spunnd c trebuie s se pzeasc ca s nu fie apucat de trufia cabalin.

    Pyrrhon

    La bordul unei corbii, n timp ce tovarii de drum erau nfricoai de furtun, el i pstr calmul i le ntri curajul, artnd spre un purcelu de pe corabie care continua s mnnce, i le spuse c omul nelept trebuie s-i menin o stare de suflet netulburat asemntoare.

    Socrate

    De cele mai multe ori, era dispreuit i luat n rs, dar ndura cu rbdare aceast purtare proast; odat chiar cineva se mir foarte c primise linitit o lovitur de picior, iar el spuse: Dac un mgar m-ar fi lovit cu copita, l-a fi dat n judecat?

    Alcibiade i-a oferit odat un loc mare ca s-i zideasc o cas; dar Socrate i spuse: S zicem c-a avea nevoie de o pereche de nclminte i c tu mi-ai drui o piele ntreag; nu m-a face de rs primind-o?

    Adesea, cnd privea la mulimea de mrfuri expuse spre vnzare n pia, i spunea singur: Cte lucruri de care eu nu am nevoie exist!

    Era aa de ordonat n felul lui de via, nct de mai multe ori, cnd a izbucnit ciuma n Atena, el rmase singurul neatins de boal.

    Avea obiceiul s spun c-i place cel mai mult mncarea care are nevoie de ct mai puine garnituri i butura care nu-i deschide pofta pentru alta; c, avnd cele mai puine nevoi, este cel mai apropiat de zei.

    El a invitat odat nite oameni bogai i Xantipei i era ruine cu masa ei: Fii pe pace, i spuse el, dac-s oameni cumptai se vor mulumi cu att, iar dac-s oameni de nimica nu ne vom necji pentru ei.

    Aceluia care i-a spus: Atenienii te-au osndit la moarte, el i-a rspuns: i pe ei natura i-a osndit la fel! Soiei, lui care se tnguia: Mori pe nedrept! i spuse: Nu cumva ai fi vrut s mor pe drept? nainte de a bea cucuta, Apollodoros i oferi o hain frumoas, ca s moar mbrcat cu ea. Cum aa i zise Socrate haina mea a fost destul de bun ct am trit, i acum nu-i bun ca s mor?

    9

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    Spunea c a trit cu o femeie aspr, aa cum unor clrei le plac caii focoi, dar ntocmai cum acetia, dup ce-i domolesc, pot uor s-i stpneasc pe ceilali, tot aa i eu, obinuindu-m cu Xantipa, voi nva s m comport cu ceilali oameni.

    Solon

    Unii povestesc c regele Cresus, mbrcat n podoabe de tot felul, se aez pe tronu-i i-l ntreb pe Solon dac a vzut vreodat un spectacol mai frumos. Da fu rspunsul lui Solon cocoi, fazani i puni; cci ei strlucesc n culori naturale, care sunt de mii de ori mai frumoase.

    Avea obiceiul s spun ca vorba s fie pecetluit de tcere, iar tcerea de timpul potrivit.

    Cei cu trecere pe lng tirani seamn, zicea el, cu pietricelele ntrebuinate la socoteli: fiecare din ele nseamn cnd un lucru de valoare mare, cnd unul mic; tot aa i tiranii fac din fiecare din jurul lor cnd om mare i cu vaz, cnd om fr nici o consideraie.

    ntrebat de ce n-a fcut i o lege mpotriva paricizilor, rspunse: Pentru c n-am crezut posibil o astfel de crim.

    Bogia duce la sturare, iar sturarea la crim.

    l mpiedic pe Thespis s reprezinte tragedii, pentru motivul c ficiunea e duntoare.

    ncrede-te n nobleea de caracter mai mult dect n jurmnt. Nu mini niciodat. Urmrete scopuri demne. Nu lega uor prietenii i pe cele vechi nu le renega. nva nti s-asculi i dup aceea s comanzi. Cnd dai un sfat cuiva, caut s-i fii ct mai folositor, nu ct mai plcut.

    Stilpon

    Atunci cnd Demetrios, fiul lui Antigonus, a cucerit Megara, a luat msuri ca locuina lui Stilpon s-i fie pstrat sub paz i s-i fie napoiat toat avuia pierdut n timpul jafului; dar cnd a cerut s i se ntocmeasc o list cu bunurile pierdute, Stilpon tgdui c-ar fi pierdut ceva care s-i fi aparinut cu adevrat, cci nimeni nu-i luase nvtura, devreme ce avea nc raiunea i cunotinele sale.

    Thales din Milet

    Cnd era ntrebat de ce nu are copii, el rspundea: Pentru c iubesc copiii.

    Se povestete c, atunci cnd mama sa l silea s se nsoare, el i rspundea c nc nu este timpul, iar cnd nu mai era n floarea tinereii, la insistenele mamei sale, el rspundea c a trecut timpul.

    10

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    Ieind odat din cas nsoit de o btrn ca s observe stelele, czu ntr-o groap i strigtele sale de ajutor fcur pe btrn s-i spun: Cum vrei s tii ce-i n cer, Thales dac nu eti n stare s vezi ce-i la picioarele tale?

    Un brbat adulter, care-l ntreb dac ar putea s jure c n-a comis adulterul, el i rspunse: Jurmntul strmb nu-i mai ru dect adulterul.

    Fiind ntrebat ce-i greu, rspunse: A te cunoate pe sine. Ce e uor? A da sfat altuia. Care-i lucrul cel mai plcut? Reuita. Cum am putea tri o via mai bun i mai dreapt? Ferindu-ne de a face ceea ce dojenim la alii. El ne spune s ne amintim de prieteni, fie prezeni, fie abseni. S nu ne flim cu nfiarea noastr, ci s ne silim s avem o purtare frumoas. Ferete-te de bogia dobndit pe ci necinstite spune el i caut s nu fii acuzat de necredin fa de cei care i-au fost camarazi credincioi.

    Grija pe care o ai de prinii ti, tot aceiai s-o atepi i de la copiii ti.

    Theofrast

    El i spuse unuia care nu deschidea niciodat gura la osp: Dac eti un ignorant, purtarea ta e neleapt, dar dac eti un om instruit, purtarea i-e neghioab.

    Xenocrate

    Odat, curtezana Phryne, vrnd s-l pun la ncercare sub pretext c ar fi urmrit de nite indivizi, se refugie n csua lui. El o primi din omenie, i cum n odaie nu era dect un singur pat ngust, accept, la rugmintea ei, s-i fac loc n pat i ei; dar, la urm, cu toate provocrile ei, ea plec cum venise, spunnd acelora care o ntrebau c se culcase, nu cu un brbat, ci cu o statuie.

    Aa de mult era crezut pe cuvnt, nct, dei era ilegal s se aduc mrturie fr jurmnt, totui numai lui atenienii i-au ngduit s fac astfel.

    Se mulumea cu foarte puin. Cnd Alexandru cel Mare i trimise o sum mare de bani, el lu trei mii de drahme atice i trimise restul napoi, spunnd c nevoile lui Alexandru erau mai mari ca ale lui, deoarece are de ntreinut un numr mai mare de oameni.

    Unuia care nu nvase niciodat nici muzica, nici geometria, nici astronomia, dar dorea totui s-i urmeze leciile, i spuse: Vezi-i de drum, cci n-ai instrumente ca s nelegi filosofia! Alii povestesc c-ar fi spus: Nu la mine trebuie s vii ca s drceti lna.

    Era cu totul lipsit de trufie; adesea se consacra meditaiei despre sine nsui i se spune c o or pe zi o consacra tcerii.

    11

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    Xenofon

    Povestea spune c Socrate l-a ntlnit pe o uli ngust i, punndu-i bul n fa ca s-l opreasc din drum, l-a ntrebat unde se vinde tot felul de bucate. Dup ce primi rspunsul, i puse o alt ntrebare: Unde devin oamenii mai buni i mai demni de cinste? Xenofon nu putu rspunde. Atunci urmeaz-m i spuse Socrate i vei afla. Din acel moment deveni elevul lui Socrate.

    Zenon Cineva era att de lacom la mncare, nct nu mai lsa nimic pentru ceilali

    comeseni. ntr-o zi se aduse la mas un pete mare i Zenon l apuc ca i cum ar fi vrut s-l mnnce tot. Pe cnd lacomul se uita la el indignat, Zenon i zise: Ce crezi c simt cei ce triesc cu tine zi de zi, cnd tu nu poi suporta, o singur dat lcomia mea?

    Arta cea mai mare oelire i frugalitate; hrana pe care o folosea nu era pregtit la foc, iar haina pe care o purta era subire.

    n Republica, el declar c educaia obinuit este fr folos, i ddea tuturor oamenilor care nu-s virtuoi epitetele de inamici, dumani, sclavi i strini unii fa de alii, prini fa de copii, fraii ntre frai, prietenii ntre prieteni. Numai omul nelept poate fi cu adevrat cetean, prieten, rud sau om liber, nct, dup prerea stoicilor, prinii i copiii, dac nu-s nelepi, sunt dumani ntre ei.

    Frica este o ateptare a rului. n fric intr urmtoarele emoii: teroarea, oviala, ruinea, groaza, panica, anxietatea. Teroarea este o fric care produce spaim, ruinea e frica de infamie, oviala este frica de faptele viitoare, groaza este frica produs de reprezentarea unui lucru neobinuit, panica este frica care-i mrete debitul vorbirii, anxietatea e frica pe care o simim n faa unui lucru neclar.

    12

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    TAO n aforismeZhuang Zi

    Nu ncercai s aflai opinia unui orbDespre o pictur.Nu invitai un surd la un concert.Dar orbirea i surzenia nu suntNumai fizice.Ele pot atinge chiar i spirituli team mi-eC aceasta-i tocmai cazul dumneavoastr . i sufletul poate fi orb. Exist o mul ime de fiin e umane care r mn inerte n fa a poeziei, muzicii, artei celei mai sublime. Exist oameni care nu vibreaz la fiorul omenescului, care nu simt mil , compasiune, dragoste pentru semenii lor. Dar exist i o cecitate spiritual : atunci cnd nu pricepi nimic din tot ceea ce i explic maestrul spiritual; sau, atunci cnd via a spiritual i se pare o pierdere de vreme.

    Oare cum a putea ti dac iubirea de viaNu este dect o iluzie? Cum a putea tiDac nu cumva cel care se teme de moarteNu este ca i un copil care s-a rtciti plnge, pentru c nu-i mai regsete casa?Doamna Li, fiica ofierului de frontier Ai Feng,A tot plns pn i-a udat tivul rochieiAtunci cnd a luat-o cu el ducele Tsin.Dar numai ce a intrat n palatul lui,S-a ntins n culcu i a nfulecat pe nersuflateC a i regretat c a exagerat cu plnsul.Oare cum a putea ti dac nu cumvaMort, nu voi rde de dragostea de via?

    Cel care obine linitea, izbutete.S-ar putea spune mai degrab : cine are r bdare, izbutete. Conform principiilor taoiste, orice realizare vine la timpul ei, astfel c nu ai nimic de f cut dect s atep i ncredin at c i vei atinge scopul. Este ca i n anecdota cu pescarul care a debarcat la malul m rii i a ateptat r bd tor fluxul s -i transporte barca pe mal. F cnd astfel, el s-a scutit de un efort istovitor i totui i-a atins scopul.

    Cel care l cultiv pe TaoNu cultiv datoria i dreptatea socialCi-i dezvolt mai nti calitile proprii.Cci cel care i vede pe aliiFr a se vedea pe el nsui,Cel care i aude pe ceilali fr a se auzi pe sine,i pierde claritatea viziunii

    13

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    i devine un altulDect el nsui.

    Ts`ui Kiu l-a ntrebat pe Lao Zi: Cum am putea mbunti fiinele fr a le guverna?Bgai de seam s nu le tulburai spiritul, rspunse Lao Zi, cci spiritul fiinei umane este astfel constituit, nct se simte oprimat de orice presiune, i exaltat de orice incitare. Oprimat, el se simte ncarcerat; exaltat, el poate comite ravagii. Supleea i blndeea ntrec asprimea i violena care nghea ca i gerul sau ard ca i focul.

    Dac linitea apei permiteOglindirea a tot ce se prezint,Oare ce nu poate face cea a spiritului?Spiritul neleptului este linitit,Oglind a universului i a fiinelor.

    Cel care vrea s obin bunuri, devine pofticios.Cel care vrea onoruri, este avid de toate titlurile.Cel care dorete putereaCu greu s-ar mai putea lipsi de ea:Acesta tremur atunci cnd o arei disper atunci cnd e silit s o abandoneze.Aceti oameni nu-i nfrneaz dorinelei cad sub instrumentele guvernrii:Dizgraie, favoare, confiscare, bunuri, ofens,Porunci, suferine, condamnri, se nlnuiePn la moarteAa c s-a zis:A-i conduce pe alii nseamnA te rectifica mai nti pe tine nsui.Porile eliberrii nu se deschidPentru cel care nu practic aceste precepte.

    S-a zis:neleptul este linite.Calmul i asigur echilibrul,Detaarea i asigur libertateai ndeprteaz de la elAngoase, mhniri, influene pernicioase;Integru, el i pzete mintea limpedei, senin, el strlucete.

    Esenialul este s te reformezi pe tine nsui.Astfel am putea atinge ultima bucurie:Cei din vechime apreciauC este fericit o astfel de fiin.Astzi, se crede c fericirea se gsetentr-o funcie important, o nsrcinare oficial.i totui unde este natura omului n toate acestea?

    14

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    Aceste demniti vin cu titlu provizoriuNu le putem nici evita i nici pstra.Este inutil s te mndreti pentru funcia ta nalt,Aa cum este inutil s te subestimeziDac eti srac.Este suficient s-i pstrezi echilibrul sufletesci aceasta, n toate situaiile pentru a fi fericit.Dar astzi, a avea sau a nu avea funcieEste un motiv zadarnic de ngrijorare.Astfel s-a zis:A te lsa dominat de afaceri,A permite naturii tale s fie corupt prin cuvinte,nseamn a nate o confuzie de valori,E ca i cum ai merge n mini.Suferin a omului provine din aceea c i-a pierdut natura sa real . El se identific cu o func ie, cu un post, cu un titlu de noble e, cu un rol social i astfel i ngr dete propria-i libertate iat ce nseamn o r sturnare de valori.

    A cltori pe mare i a nu te temeNici de erpi i nici de dragoniIat curajul pescarilor.A cltori pe pmnt i a nu te temeNici de tigri i nici de rinoceriIat curajul vntorilor.Atunci cnd tiurile nude se ciocnescA considera c moartea este ca i viaaIat curajul rzboinicilor.A ti c eecul i are destinul suC succesul i are ora sai a sta fr team n catastrofIat curajul neleptului.

    Regele Zhou a trimis doi emisari la Zhuang Zi pentru a-i propune un post de ministru. Zhuang Zi pescuia n ru. Dup ce i-a ascultat, fr a-i ridica undia din ap, le-a zis: Am auzit spunndu-se c regii Zhou pstreaz cu veneraie, n templul strmoilor, carapacea unei estoase sacre care ar fi murit de mai bine de trei mii de ani. Ce credei, aceast estoas ar fi preferat s moar i s fie venerat, sau vie i s-i trasc coada prin noroi? Ar prefera s continue s triasc i s-i trasc coada prin noroi, rspunser emisarii. ntoarcei-v, zise Zhuang Zi, i eu la fel, prefer s-mi trsc coada prin noroi. Pentru un taoist via a la curte, posturile nalte, onorurile, nu nseamn altceva dect alterarea autenticei naturi umane. Ele echivaleaz cu moartea.

    Dac miza unei partide este fcut din jetoaneJuctorul se simte n largul su.Dac miza este haina sau centura saEl se va simi nervos.

    15

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    Dac miza este aurul galbeni va risca toate avuiile.i totui iscusina este aceeaiDar tulburarea i vine din valoarea mizei.Cel care se ataeaz de bunurile exterioareDevine stngaci n forul su interior.

    Interiorizarea fr exagerareExteriorizarea fr excesA ti s ii msuraSunt aici trei elemente ale succesului.

    Un fermier nu ddea doi bani nici pe rangurile onorifice i nici pe onorariile aferente. El se ngrijea de turma sa aa nct boii si erau toi bine hrnii. Ducele Meu, fr a se sinchisi de condiia lui modest, i oferi un minister.

    Dac trupul tu seamnCu o ramur de copac uscatDac sufletul tu seamnCu cenua stins,Cum ai mai putea fi atinsDe o catastrof?

    Strinul spuse:Adevrul se afl n sinceritateCine nu este sincerNu-l poate influena pe un altulNumai adevrul interiorPermite minii s acioneze n exterior;n asta const valoarea adevrului.Utilitatea sa consist n a puneFiecare lucrul la locul su.

    Metalul i lemnul l pedepsesc pe om din exterior.Agitaia i excesull pedepsesc din interior.Numai fiina autenticScap pedepselorCare vin din interior i din exterior.

    Dintre toate instrumentele moriiAmbiiaEste cea mai nociv. Ambi ia este cea mai ucig toare pentru c se opune firescului. Ea for eaz nota c utnd s ob in cu tot dinadinsul ceea ce i-a propus. De aceea ea este potrivnic vie ii.

    A te mulumi s consideri faptele, a fi circumspect, a evita orice exprimare superflu a sentimentului, i astfel riscul ntlnit ntr-o negociere este sczut. Cci n orice raport

    16

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    interuman antagonismul se ascunde sub cordialitatea aparent i poate izbucni, la fel cum butorii la un chef, mai nti calmi, se excit din ce n ce mai mult. Tot astfel n toate afacerile ntre oameni, cuvntul este ca i vntul pentru val: aciunea nceput poate fi deturnat de la scopul ei.Prin vnt, valurile se ridicMnia amplific divergena i urmeaz vorbele inutile, tari i argumentele false care a pasiunile, aa nct, fr a ne da seama, uitm scopul iniial.Nu trebuie s forezi niciodat rezultatul. Orice exces depete dreapta msur.

    Confucius i-a spus lui Yen Mui:Tao n sinea noastr nu poate fi scindat. Altminteri i pierde unitatea i dac-i pierde unitatea el devine nesigur i-i provoac astfel minii tulburare, tulburare creia nu-i putem scpa.Pe bun dreptate cei din vechime spuneau c omul ar trebui mai nti s se ntreasc i s-l afle pe Tao n sine nsui i apoi s-l gseasc pentru sau n alii.nainte de a fi realizat aa ceva, la ce bun s te expui vicisitudinilor celorlali?Cci altminteri, riscm ca toat eficacitatea s se reduc la dorina zadarnic de renume i ca toat nelepciunea s se piard n dispute.

    Cel care se las devorat de griji se dezechilibreaz grav. Teama i paralizeaz aciunea, mintea sa cuprins de ndoial pare c plutete ntre cer i pmnt, mprit ntre emoiile pozitive i negative, ntre avantajele de obinut i prejudiciile de evitat. Toate acestea agitndu-se n el creeaz o flacr devoratoare care i distruge pacea interioar. Mintea, limpede ca i luna, nu rezist flcrilor pasiunilor care te fac s-i pierzi controlul i s uii calea just.

    Omul, cnd se bucur prea multGraviteaz n jurul polului pozitiv.Cnd se necjete prea mult,El graviteaz n jurul polului negativ.Fr echilibru ntre luminos i obscur,Cadena anotimpurilor,Armonia ntre cald i frig,Sunt perturbate.Fiina din aceast pricin,i pierde centru de greutate,i deregleaz umorile i devine incapabilS-i finalizeze gndurile i faptele.Astfel lumea ntreag devine pradaIpocriziei i instabilitii.

    17

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    Povestiri Zen

    Nan-in, un maestru din epoca Meji, a fost vizitat de un profesor universitar, care dorea s cunoasc ce nseamn filozofia Zen. Nan-in l servi cu ceai. A umplut ceaca oaspetelui, dar a continuat s toarne. Profesorul l privi mirat i-i spuse: Ceaca s-a umplut, nu mai ncape nimic! Maestrul spuse: Tu, ca i aceast ceac, eti plin de prerile tale, de prejudeci. Cum s-i explic ce nseamn Zen, dac nu are unde s intre? Golete-i mai nti ceaca

    Maestrul Hakuin era admirat de vecini pentru puritatea vieii sale. Alturi locuia o fat frumoas, fiica unor negustori de alimente. ntr-o zi, ca un trsnet picat din senin, prinii descoperir c fiica lor era nsrcinat. Dei fata nu voia s spun cine-i tatl, pn la urm mrturisi c era Hakuin. Atunci, prinii furioi, se duser la maestru. Aaa, da? a fost singurul lui rspuns. Cnd s-a nscut copilul, i l-au adus lui Hakuin, care l-a ngrijit, fr s-i pese c-i pierduse reputaia. Dup un an, tnra mam nu mai rezist i spuse adevrul. Tatl copilului era un tnr care lucra n trgul de pete Dup ce prinii se mpcaser cu ginerele, tinerii prini se duser la Hakuin s-i cear iertare i s-i ia copilul napoi. Hakuin nu le repro nimic, ci spuse doar att: Aaa, da?

    Un student l ntreb pe Gasan: Ai citit Biblia cretinilor? Nu. Citete-mi tu din ea. Studentul deschise Biblia i citi din Evanghelia lui Matei: De ce te ngrijeti de haine? Privete crinii cmpului: nu lucreaz, nu es, dar nici Solomon nu a fost mbrcat att de frumos Cel ce a spus asemenea lucruri, preciz Gasan, pare un om ce a atins iluminarea! Studentul citi n continuare: Cere i i se va da, caut i vei gsi, bate i i se va deschide Gasan coment: Foarte frumos! Cel care a spus asta, e un Buddha!

    Juin, un maestru din Shingon, era, era un savant renumit n cunoaterea limbii sanscrite. n tineree inuse conferine asupra unui subiect. Mama sa afl i-i scrise. Nu cred, fiule, c ai devenit clugr din dorina de a te transforma ntr-o enciclopedie ambulant. Informaiile, comentariile, gloria i onorurile nu au sfrit. A vrea s renuni la conferine i s te retragi ntr-un templu mic, izolat. Dedic-te meditaiei i aa te vei realiza cu adevrat.

    Maestrul Shaku prsi aceast lume cnd avea aizeci i unu de ani. Dup munca de-o via, ls multe nvminte, mai bogate dect ale majoritii maetrilor Zen. n timpul vieii, discipolii si puteau s doarm ziua. El ns, dei tolera acest lucru, nu irosea nici o clip. Pe cnd avusese doisprezece ani, studia filosofia Tendai. ntr-o zi de var, n timp ce maestrul plecase undeva, micul Soyen se simise att de toropit, nct se ntinsese pe pmnt i adormise. Dup trei ore, s-a trezit brusc, simind c a intrat maestrul. Era prea trziu, maestrul era lng el. Scuz-m, opti maestrul, nvelindu-l cu grij, ca pe un oaspete de seam. De atunci, Soyen nu a mai dormit niciodat dup-amiaza.

    18

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    Tosui a fost un maestru Zen celebru la vremea sa. Vizitase multe temple i predase n multe provincii. Ultimul templu n care predase era att de plin de discipoli, nct Tosui decise s-i ntrerup cursurile, sftuindu-i elevii s plece unde vor voi. Apoi, dispru i el Dup trei ani, unul dintre discipoli l descoperi trind printre ceretori, sub un pod din Kyoto, i-l rug s-l instruiasc. Dac reueti s faci ce fac i eu, mcar cteva zile, poate c te voi instrui, i rspunse Tosui. Discipolul se mbrc n zdrene i petrecu o zi alturi de maestru. Unul dintre ceretori murind, Tosui i discipolul i crar cadavrul i-l ngropar, la miezul nopii. Apoi se ntoarser sub pod. Tosui dormi profund, dar discipolul nu reui s nchid ochii. Dimineaa Tosui i spuse: Azi nu mai e nevoie s ne cerim mncarea cci a mai rmas cte ceva de la cel ce-a murit. Discipolul n-a fost n stare s mnnce. tiam c n-o s fii n stare, i-a spus Tosui, du-te deci n pace!

    ntr-o zi, cnd armata japonez fcea manevre, comandanii i-au stabilit cartierul general n templul lui Gasan. Acesta i spuse buctarului: S-i serveti pe ofieri cu aceleai mncruri simple pe care le mncm i noi. Militarii, obinuii s fie tratai altfel, s-au suprat i unul i-a spus lui Gasan: De ce nu ne tratezi cum se cuvine? Noi suntem soldai, ne sacrificm viaa pentru patrie! Gasan i rspunse: i noi ce suntem? Noi suntem soldaii ntregii omeniri i ne strduim s salvm toi oamenii!

    Un soldat, numit Nobushige, se duse la Hakuin i-l ntreb: Exist cu adevrat rai i iad? Cine eti tu? l ntreb Hakuin. Sunt un samurai Tu? se mir Hakuin, ce nobil te-ar lua pe tine n garda lui? Ai o mutr de caraghios! Soldatul se nfurie i duse mna la teac, dar Hakuin continu: Ai i sabie! Pariez c-i prea tocit ca s-mi tai capul! Nobushige trase sabia din teac, dar Hakuin i spuse: Aa se deschid porile infernului! La aceste cuvinte, samuraiul, nelegnd n sfrit pilda maestrului, puse sabia n teac i se nclin. Aa se deschid porile raiului, zise atunci maestrul.

    Nobunaga, un mare rzboinic, hotrse s atace dumanul, dei armata lui era doar a zecea parte din cea inamic. El era sigur c va nvinge, dar soldaii lui erau plini de ndoial. Atunci, Nobunaga opri marul n faa unui templu i le spuse oamenilor si: Dup ce m voi ruga n templu, voi da cu banul: dac iese cap, vom ctiga; dac iese stema, vom pierde. Suntem, doar, n mna destinului Intr astfel n templu, se rug cu tcere, apoi iei i ddu cu banul. La aruncare a czut cap. Soldaii, ncreztori, erau nerbdtori s dea lupta. Dup ce au ctigat btlia, locotenentul lui Nobunaga spuse: Nimeni nu poate schimba destinul! Aa e, recunoscu Nobunaga, artndu-i moneda care avea cap pe ambele fee.

    Yamaoka Tesshu era unul dintre nvtorul mpratului. Era i maestru de scrim i foarte pregtit n filosofia Zen. Casa lui era refugiul ceretorilor i npstuiilor. Avea doar o singur hain pentru c mprea tot ce avea celor sraci. mpratul, vzndu-i haina roas, i ddu bani s-i cumpere alta nou. A doua zi, Yamaoka apru tot n haina cea veche. De ce nu i-ai luat haine noi? l ntreb mpratul. I-am mbrcat pe fiii Maiestii voastre, rspunse nvatul.

    Hogen, un nvat chinez, tria ntr-un templu mic, la ar. ntr-o zi, au sosit patru clugri rtcitori i l-au rugat s le dea voie s aprind un foc n curtea templului, ca s fac baie. Hogen i auzi vorbind, n timp ce tiau lemnele, despre subiectivitate i obiectivitate. Se duse la ei i le spuse: Privii piatra asta mare. Ce credei, exist doar

    19

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    n mintea voastr, sau n afara ei? Unul dintre clugri rspunse: Conform budismului, totul e doar o nchipuire a minii. Piatra, deci, se afl doar n mintea mea. Cred c ai un cap tare greu, remarc Hogen, dac umbli crnd cu tine o piatr ca asta!

    Zengetsu, un maestru chinez din timpul dinastiei Tang, a scris pentru elevii si urmtoarele sfaturi: S trieti n lume, dar s nu strngi legturile cu pulberea lumii, aceasta este linia de conduit a unui adevrat discipol Zen. Cnd vezi fapta bun a cuiva, caut s o repei. Chiar i cnd eti singur, poart-te de parc ai avea alturi un oaspete nobil. Exprim-i sentimentele, dar nu fi peste msur de expansiv. Srcia este comoara ta; n-o schimba cu o via mbelugat. Un om poate prea altora prost, fr s fie n realitate. O poate face pentru a-i apra spiritul cu discernmnt. Virtuile sunt fructul autodisciplinei, nu cad din cer, ca ploaia sau zpada. Modestia este baza tuturor virtuilor. Las-i pe ceilali s descopere c ai atins iluminarea. Un suflet nobil nu se expune n vzul tuturor. Cuvintele trebuie s fie ca nite pietre preioase, scoase rar la iveal, dar de mare valoare. Pentru cel ce filosofeaz cu adevrat, fiecare zi e o zi bun. Timpul trece, dar el nainteaz. Nici gloria, nici defimarea nu trebuie s-l influeneze. Critic-te des, dar nu-i critica pe alii. Nu discuta despre ce-i drept i ce-i ru. Unele lucruri drepte au fost socotite, mult timp, rele. Pentru c-i posibil ca dreptatea s fie recunoscut dup secole, nu trebuie s pretinzi recunoaterea ei imediat. Triete cu un scop i las rezultatele n seama marii legi a universului. Petrece-i fiecare zi ntr-o contemplare plin de senintate.

    Pe cnd studia, Yamaoka Tesshu vizitase toi maetrii. ntr-o zi, se duse la Dokuon din Shokoku. Dorind s-i arate pregtirea sa, i spuse: Mintea, Buddha, fiinele, nu exist, de fapt! Adevrata natur a fenomenelor este vidul. Nu exist realitate, nici iluzie, nici nelepciune, nici prostie. Nu exist nimeni care s dea, nimeni care s primeasc Dokuon, care bea tcut o ceac cu ceai, nu spunea nimic. Deodat ns, l lovi pe Yamaoka cu un b, fcndu-l s sar de durere. Dac nu exist nimic, l ntreb Dakuon, ce sari aa?

    Hyakujo, un maestru chinez, muncea, chiar i la optzeci de ani, cot la cot cu elevii si. Discipolilor nu le plcea faptul c maestrul se ostenea att. tiind c-i inutil s discute cu el, i-au ascuns uneltele. n ziua aceea, maestrul n-a mai mncat, nemaimncnd nici n zilele urmtoare. S-a suprat c i-am ascuns uneltele, i spuser elevii, mai bine s le punem la locul lor n ziua aceea, maestrul a lucrat i a mncat, aa cum fcea de obicei, iar seara le spuse: Cine nu muncete, nu mnnc!

    Maestrul Gettan, care a trit la sfritul epocii Tokugawa, spunea: Exist trei feluri de discipoli: cei care-i pot nva Zen pe alii, cei care au grij de templu i de sanctuar, iar alii sunt pur i simplu, de decor. Gasan nu mprtea aceeai idee. Pe cnd studia cu Tekisui, care era foarte sever, fusese lovit de mai multe ori de maestru. Unii elevi nu suportau felul acesta de nvtur i renunau. Gasan ns rmase spunnd: Un discipol fr valoare utilizeaz prestigiul maestrului, un discipol mediocru admir buntatea unui maestru, dar un discipol bun se formeaz doar sub disciplina maestrului!

    Sub ndrumarea maestrului Sengai nvau meditaia muli elevi. Unul dintre ei se scula noaptea, srea zidul templului i se distra n ora. ntr-o noapte, trecnd prin

    20

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    dormitoare, Sengai descoperi lipsa elevului i gsi scara cu ajutorul creia srise zidul. Sengai a luat scara i culcnd-o lng zid s-a aezat s-l atepte. Cnd elevul se ntoarse, vrnd s sar, puse piciorul pe capul lui Sengai. Dndu-i seama ce fcuse, ncremeni. Sengai i spuse: E frig n zori Du-te, s nu rceti! De atunci, elevul n-a mai ieit din templu.

    Matajuro Yagu era fiul unui celebru spadasin. Tatl su, convins c fiul e prea lene pentru a-i egala miestria, l-a izgonit. Atunci Matajuro s-a dus pe muntele Futara, la celebrul spadasin Banzo. Vrei s nvei mnuirea sbiei sub ndrumarea mea? i lipsesc cele necesare. Dac lucrez din greu, ci ani mi sunt necesari pentru a ajunge un maestru?, insist tnrul. Restul vieii tale. Nu pot atepta att. Dac accepi s-mi dai lecii, voi fi servitorul tu devotat. Ct timp va dura deci? Probabil zece ani, se mblnzi Banzo. Tatl meu a mbtrnit, va trebui s am grij de el Dac voi munci din greu, ct va dura? Treizeci de ani! Cum aa? se mir Matajuro, adineauri ai spus c zece ani, iar acum zici treizeci? A accepta orice lipsuri, doar ca s nv aceast art ntr-un timp ct mai scurt! Se pare, spuse Banzo, c va trebui s rmi cu mine aptezeci de ani cci un om care se grbete n felul acesta rareori reuete ceva! Bine, zise tnrul, nelegnd c-i pedepsete nerbdarea, accept. Pentru nceput, Matajuro primi ordinul s nu aminteasc nimic de scrim i s nu se ating de sabie. n schimb, gtea, spla vasele, fcea patul, mtura curtea, ngrijea grdina Aa trecur trei ani i Matajuro se ocupa cu aceleai ndeletniciri. Nici mcar nu ncepuse s nvee primele noiuni din arta creia i dedicase viaa. ntr-o zi, Banzo se strecur pe la spatele lui i-i ddu o lovitur teribil cu o spad de lemn. n ziua urmtoare, n timp ce Matajuro gtea, Banzo l lovi din nou, pe neateptate. De atunci, zi i noapte, Matajuro trebuia s se apere de atacurile surpriz. Nu era clip n care s nu se gndeasc la sabia lui Banzo. Atunci zri pe figura maestrului un zmbet Matajuro ajunse cel mai mare spadasin din Japonia.

    Hakuin le povestise discipolilor si despre o btrn care avea o ceainrie, ludndu-i cunotinele despre Zen. Acetia nu l-au crezut i s-au dus la ceainrie s se conving. Dup ce au intrat, btrna i-a ntrebat dac veniser s bea ceai sau ca s-i verifice cunotinele despre Zen. n primul caz i va servi cu plcere, n al doilea, s-o urmeze dup un paravan. ndat ce elevii venir dup ea, btrna ncepu s-i loveasc cu un vtrai. ase elevi din zece suportar loviturile, nednd bir cu fugiii.

    21

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    Poveti filosofice din toat lumea(Jean-Claude Carriere)

    Unui predicator i plcea s arate c lucrarea Domnului este desvrit. Un cocoat care l ascultase l-a ateptat la ieirea din biseric i i-a spus: Zici c Dumnezeu face bine tot ceea ce face, dar uite cum m-a fcut pe mine! Predicatorul l-a privit o clip i i-a rspuns: De ce te plngi prietene? Pentru un cocoat, ari foarte bine!

    Un om pe nume Mojud, ducea o via ct se poate de obinuit. Lucra la Biroul de Msuri i Greuti. ntr-o zi, a vzut ivindu-se n grdin, n faa lui, statura lui Khidir, cluza tainic a sufitilor. Iar Kidir i-a spus: Las-i lucru. Vin-o s m caui peste trei zile pe malul rului. Mojud s-a dus la eful lui i i-a spus ce hotrre luase. Nu mai dorea s lucreze. Toat lumea din ora l-a luat drept nebun. Prietenii, familia au ncercat n zadar s-l fac s se rzgndeasc. Curnd, fiindc locul lui de munc era foarte cutat, Mojud a fost dat uitrii.

    n ziua cu pricina, s-a dus pe malul rului i s-a ntlnit cu duhul lui Khidir, care i-a spus: Sfie-i vemintele i arunc-te n ap. Mojud a fcut ntocmai fr s crcneasc. Cum tia s noate, nu s-a necat. Un pescar care trecea cu barca pe ru l-a sltat n barc i i-a spus: i-ai pierdut cumva minile? Ce vrei s faci?

    Nu prea tiu, a rspuns Mojud. Aa c a rmas pe lng pescar care l-a nvat s scrie, s citeasc i l-a ajutat la treab. Aa au trecut cteva luni. Duhul lui Khidir s-a ivit din nou lng patul lui Mojud i i-a spus: Scoal-te i pleac.

    Mojud a prsit pe dat coliba srman a pescarului i a mers pn ce a ajuns la un drum mare. Cnd se crpa de ziu s-a ntlnit cu un ran care se ndrepta spre pia clare pe un mgar. ranul i-a spus: Dac vrei ceva de lucru, vino cu mine, am nevoie de un ajutor. Mojud l-a urmat fr s ovie i a lucrat alturi de el vreme de aproape doi ani. A nvat o mulime de lucruri despre pmnt i despre roadele lui. ntr-o dup-amiaz, pe cnd fcea nite baloturi de ln, i s-a artat din nou Khidir care i-a spus: Las-i treaba, du-te la Mossul i cumpr-i cu banii pe care i-ai strns o prvlie de piei. Mojud a fcut ntocmai. Vreme de trei ani s-a ndeletnicit la Mossul cu negoul de piei. Strnsese o avere frumoas i se gndea s-i cumpere o cas, cnd a venit din nou Khidir i i-a spus: Ia-i banii i cumpr o bcnie n Samarkand. Mojud a prsit de ndat oraul i s-a dus la Samarkand unde a deschis o bcnie. Atunci a nceput s dea primele semne de cucernicie. Vedea de bolnavi, i ajuta pe nevoiai. Ptrundea din ce n ce mai adnc n tainele necuprinse ale lumii. Veneau la el dervii i poei i-l ntrebau: Cine i-a fost nvtor? Cine i-a arta calea?

    Greu de spus, rspundea Mojud. Ce ai fcut mai nainte? Am lucrat la Msuri i Greutii i-ai lsat slujba tiind c ai putea tri n lipsuri?Nicidecum. Am plecat i gata.

    Oamenii nu pricepeau nimic.Povestete-ne viaa ta, i spuneau. Cu ce anume te-ai ndeletnicit?

    22

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    Am srit n apa unui ru i m-am fcut pescar, apoi am plecat n toiul nopii. Am lucrat pmntul precum un ran. Pe cnd fceam baloturi de ln, am hotrt s merg la Mossul, unde m-am fcut negustor de piei. Am strns bani i i-am dat. Pe urm am venit la Samarkand i am deschi s o bcnie. Asta-i tot.

    Purtarea ta este de neneles, i-au spus oaspeii, nu ne ajut deloc s desluim de unde i-ai cptat puterile.

    tiu, a rspuns Mojud, dar totul s-a petrecut ntocmai cum v-am spus.Nimeni nu putea pricepe care era n viaa lui Mojud locul lumii nevzute, lumea care se

    strecoar tainic n toate cele i care face lucrurile de neneles. Credem c tim de unde vin ntmplrile, i spunea Mojud, fiecare se laud c tie de ce anume se petrec lucrurile aa cum se petrec, dar nimeni nu vede c suntem n puterea unei lumi nevzute care ne mn s facem ceea ce facem.

    Mojud s-a stins la Samarkand, unde dobndise o faim ciudat, dup ce le spusese tuturor doar att: Am fcut asta i nimic mai mult.

    Dup moartea sa, biografii i-ai furit o via mai frumoas i deosebit de zbuciumat. Pentru c sfinii trebuie s aib o via pe msur. Dorina cititorului este mai presus de realitatea tainic a existenei.

    Un btrn arab care arta ca vai de lume i tria din mila altora rtcea pe strzile unui ora. Nimeni nu-l bga n seam. Un trector i-a spus, plin de dispre:

    - Ce faci aici? Vezi bine c nu te cunoate nimeni.Omul cel srman s-a uitat linitit la trector i i-a rspuns:- Nu-mi pas. M cunosc eu nsumi i mi-e de-ajuns. Ar fi fost mai cumplit s fie pe dos: s m cunoasc toi i s nu m cunosc eu.

    Tagore spune povestea lui Govinda, marele predicator sikh, care citea crile sfinte aezat pe o stnc, lng un ru. nvcelul su, Raghunath cel bogat, s-a nclinat n faa lui i i-a dat dou frumoase brri de aur mpodobite cu pietre preioase. Govinda a luat una din brri i a nvrtit-o ntre degete. Brara i-a czut din mn, a alunecat pe stnc i a fost nghiit de apele repezi. Raghunath a scos un strigt i s-a aruncat n ap. A cutat ndelung brara, n vreme ce Govinda se cufundase din nou n cri. Se fcuse sear cnd nvcelul s-a ntors la mal, obosit i ud.

    - Dac-ai vrea numai s-mi ari unde a czut, i-a spus el neleptului, poate c a gsi brara. Govinda a luat atunci cealalt brar i a aruncat-o n bulboan, spunnd:- A czut chiar acolo!

    ntr-o diminea, califul unei ceti vestite l-a vzut pe marele vizir prad unei stranice tulburri. L-a ntrebat care este pricina, iar vizirul i-a spus:

    - ngduie-mi, rogu-te, s prsesc chiar azi cetatea.- De ce?- Azi de diminea, cnd am strbtut piaa ca s vin la palat, am simit o izbitur n umr. M-am ntors i am vzut moartea uitndu-se int la mine.- Moartea?- ntocmai. Am recunoscut-o pe dat, aa cum era ea mbrcat n negru i cu un al rou. Este aici. Se uita la mine ca s m sperie. Pentru c m caut, de asta sunt ncredinat. Las-m s plec din ora tot acum. Am s iau calul cel mai iute i desear am s fiu la Samarkand.- Era chiar moartea? Eti sigur?

    23

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    - Ct se poate de sigur. Am vzut-o cum te vd. Sunt sigur c ea era, aa cum tiu c tu eti tu i nimeni altcineva. ngduie-mi s plec, rogu-te.Califul, care inea la vizir, l-a lsat s plece. Omul s-a ntors acas, a neuat cel mai bun

    cal i a ieit n galop printr-una din porile oraului ndreptndu-se prin Samarkand. Ceva mai trziu, califul, mnat de un gnd tainic, a hotrt s se deghizeze, cum fcea cteodat, i s ias din palat. S-a dus singur n piaa cea mare, s-a pierdut n zarva trgului, s-a uitat dup moarte, a zrit-o i a recunoscut-o. Vizirul nu se nelase. Era chiar moartea, nalt i slab, nvemntat n negru, cu chipul pe jumtate acoperit de un al de bumbac rou. Umbla de colo colo prin pia fr s fie bgat n seam, atingnd uor cu degetul umrul unui negustor care-i nira marfa pe tejghea ori braul unei femei purtnd o legtur de frunze de ment, ferindu-se din calea vreunui copil care alerga spre ea. Califul s-a ndreptat spre moarte. Aceasta l-a recunoscut pe dat, cu toate c era deghizat, i s-a nclinat n semn de respect.

    - Am s te ntreb ceva, i-a spus ncet califul.- Te ascult.- Marele vizir este un brbat nc tnr, n plin putere, harnic i, dup cte tiu eu, cinstit. De ce azi de diminea, cnd venea la palat, l-ai mpins i l-ai speriat? De ce te-ai uitat urt la el?Moartea a prut uor surprins i i-a rspuns califului:- Nu vroiam s-l sperii. Nu m-am uitat urt la el, doar c, atunci cnd ne-am ntlnit ntmpltor n mulime i l-am recunoscut, nu mi-am putut ascunde mirarea, iar el s-a gndit poate c-l amenin.- De ce mirare? a ntrebat califul.- Fiindc, a rspuns moartea, nu m ateptam s-l vd aici. Am ntlnire cu el desear la Samarkand.

    Un pescar a gsit undeva pe un rm o tigv goal i uscat i a ntrebat-o, n glum, cum ajunsese acolo. Dintre flcile fr via a ieit un glas care a spus:

    - Vorba.Pescarul, nspimntat, a luat-o la fug spre sat i de acolo spre rege. I-a povestit nemaipomenita ntmplare.

    - O tigv vorbitoare? A ntrebat regele, care credea c omul buse peste msur ori fusese lovit n cap cu vreo bt de bambus. Fii cu bgare de seam: dac mi-ai povesti o prostie, va fi vai de capul tu!Pescarul, vioi, l-a dus pe rege cu toat suita pe rm, unde zcea tigva. De aceast dat

    ns, tigva s-a ncpnat s tac. n ciuda rugminilor pescarului, n-a scos un sunet, a rmas mut ca orice tigv obinuit. Regele i-a scos sabia din teac i i-a retezat capul pescarului. Apoi s-a ntors n sat nsoit de curteni. Tigva cea veche a ntrebat atunci easta proaspt tiat, care zcea alturi n nisip

    - Ce te-a adus aici?- Vorba, a rspuns easta.

    Cunoaterea, care duce ntotdeauna la nelegere (altminteri este o fals cunoatere), e adesea nsoit de o ncercare, aa cum arat o strveche poveste indian. ntr-o cetate crmuit de un rege buddhist pe nume Kalingadatta tria un negustor, buddhist i el. Negustorul avea un fiu care se inea cu strnicie de vechea credin i care-i reproa tatlui su o convertire demn de dispre. Credina adevrat, spunea tnrul, este cea brahmanic, iar singura religie adevrat este cea nfiat de Vede.

    24

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    - Clugrii buddhiti sunt de cea mai joas spe! S-au lepdat de purificrile rituale! Mnnc la orice or! i rad easta n loc s pstreze uvia sfnt!Tatl ncerca s-i arate c religiile sunt de mai multe feluri, c buddhismul

    propovduiete nu numai pacea, ci i iubirea fa de tot ceea ce este viu. Ce putea fi mai ru ntr-o asemenea credin?

    Fiul nici nu vroia s aud i-i nvinuia fr ncetare tatl. n cele din urm, acesta l-a dus la rege, care tia de nenelegerile dintre tat i fiu, s-a artat dintr-o dat necrutor i l-a osndit pe tnr la moarte.

    - Da! a strigat el, trebuie s moar numaidect! Fiindc este o primejdie pentru toi supuii notri!Tatl s-a rugat, a czut n genunchi, iar regele i-a dat tnrului fanatic un rgaz de dou

    luni, ca s-i ndrepte viaa. Ce ru am fcut oare ca s fiu trimis la moarte? se ntreba fiul negustorului. N-am fcut dect s apr credina adevrat! De ce trebuie s mor?

    Curnd n-a mai avut nici un chef, n-a mai putut dormi i n-a mai gustat nici o bucurie. Dou luni mai trziu, negustorul, nsoit de tnrul slbit i fr vlag, s-a nfiat regelui, care i-a ntrebat:

    - De unde aceast slbiciune? Te-am oprit oare s mnnci?- S mnnc? A spus tnrul. Dar cum oare a fi putut mnca? Din clipa n care m-ai osndit la moarte, nu m-am gndit la nimic altceva! Moartea a alungat din mintea mea orice alt gnd.- Toate fiinele se tem de moarte, i-a rspuns regele. De aceea vin i te ntreb: exist oare o credin mai bun dect aceea care ncearc s-l lecuiasc pe om de teama de moarte?Tnrul nu tia ce s zic. Era peste msur de slbit i tremura.- Iat cum are s vin moartea la tine, i-a rspuns regele. Ia blidul acesta, plin ochi cu untdelemn, i du-te s nconjuri cetatea. Clul meu te va urma pas cu pas. Dac pic din blid o singur pictur de untdelemn, i va tia capul pe loc.Tnrul a plecat, cu ochii aintii n blidul cu untdelemn, pe care l inea strns cu

    amndou minile. Un clu uria, purtnd la bru o sabie scnteietoare, mergea n urma lui. Au mers aa, amndoi, pe strzi, prin mulime, n jurul templelor, au strbtut piaa. Clul pea n tcere n urma fiului de negustor.

    Acesta nu a vrsat nici mcar o pictur de untdelemn.Cnd s-a ntors la palat, la cderea nopii, regele l-a ntrebat:- Ce-ai vzut astzi n cetate?- N-am vzut nimic, a rspuns tnrul, i nici n-am auzit nimic.- N-ai vzut i n-ai auzit nimic, i-a spus regele, pentru c nu te uitai dect la blidul cu untdelemn pe care l ineai n mn. Poate c ai descoperit ns, prin puterea de concentrare, adevrata credin. Fiindc nu te-ai gndit nici mcar la moarte, care a fost mereu pe urmele tale.

    C tiina i prin ea nelepciunea nu pot fi dobndite dect cu ajutorul unui dascl constituie un lucru pe care l arat toate tradiiile. Numai c identitatea i personalitatea dasclului sunt nfiate n mii de chipuri.

    Iat, mai nti, lecia pe care un rege din sudul Indiei a primit-o de la un ho.Doritor s afle toate tainele furatului, nu pentru a se apuca de aceast meserie, ci ca s

    poat mpri mai bine dreptatea, un rege l-a chemat la el pe un ho vestit i i-a cerut s-i dea lecii. Omul s-a artat peste msur de mirat, ba chiar s-a suprat.

    - Eu, ho? Cine i-a spus o asemenea minciun? Am trit cinstit de cnd m tiu: cum s-i dau lecii de furat? Spunnd fr ncetare c este nevinovat i artndu-se indignat de rutatea vecinilor si, care-l prser, firete, pentru a-i strica bunul nume, omul a fost lsat

    25

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    s plece. Nu trecuser dect cteva clipe de la plecarea lui i regele a bgat de seam c-i lipsea de pe deget un inel scump. A poruncit ca omul s fie prins i cercetat, dar inelul nu a fost gsit; poate c gsise rgazul s-l dea vreunui tovar. De aceast dat, fiindc-l jignise pe rege, omul a fost aruncat n nchisoare, urmnd s fie tras n eap chiar n a doua zi. Seara, regele nu izbutea s adoarm. Avea mustrri de cuget, gndindu-se la omul care spusese c este nevinovat, mai nti cnd l chemase la palat, apoi cnd fusese dus la temni. n toiul nopii, regele s-a sculat i a cobort n nchisoare. S-a strecurat nuntru pe furi, ca o umbr, i l-a auzit pe prizonier, singur n celula ntunecat, rugndu-se cu rvn, plngnd ncetior i spunnd ce mare nedreptate i se fcuse. Regele pe care omul nu-l putea zri a plecat tot pe furi, precum venise, adnc micat, i a hotrt s-i dea drumul, fiind ncredinat de nevinovia lui. Apoi a adormit. A doua zi, omul a fost eliberat i dus n faa regelui. i-a trecut repede o mn peste alta i a scos la iveal inelul. L-a apucat cu dou degete i i l-a nmnat, cu toate semnele de supunere i respect. Peste msur de uimit, regele l-a ntrebat de ce se purtase astfel.

    - Mi-ai cerut s te nv, i-a spus houl. Iat prima lecie: un ho trebuie s se poarte ntotdeauna ca i cum ar fi un om cinstit, care ascult de lege i de credin. Iat-o i pe a doua: trebuie neaprat s spun c este nevinovat, chiar atunci cnd nu mai are nici o scpare. Cnd vrei s-o facem pe a treia?

    ntr-o poveste arab clasic, dasclul este un fierar de rnd. ntr-o cetate unde se nvau toate tiinele tria un tnr studios, nsufleit de o dorin arztoare de a se desvri. ntr-o zi a aflat, ascultnd vorbele unui cltor, c tria ntr-un inut ndeprtat un om fr pereche nzestrat cu virtuile tuturor timpurilor. Dei era att de nvat, omul muncea ca fierar, cum fcuse i tatl su, i tatl tatlui su. ndat ce a auzit vorbindu-se despre aceast minune a tiinei, tnrul i-a luat sandalele i bocceaua i a pornit la drum. Dup luni i luni de mers i de oboseal, a ajuns n cetatea fierarului, i s-a nfiat acestuia, i-a srutat poala vemntului i a ateptat cu umilin. Fierarul, un brbat n vrst, l-a ntrebat:

    - Ce doreti?- S nv tiina, a rspuns tnrul.Fierarul i-a ntins atunci frnghia de la foale i i-a spus s trag. Tnrul a tras aa de

    frnghie pn la apusul soarelui. A doua zi a fcut la fel, i tot aa n zilele i n lunile urmtoare. A trudit aa vreme de un an, fr ca nimeni s-i spun o vorb. Au trecut astfel cinci ani. ntr-o zi, tnrul i-a spus fierarului:

    - MetereTotul s-a oprit pe dat n fierrie. Ceilali lucrtori preau nelinitii. n tcerea ncremenit, fierarul l-a ntrebat pe tnr:- Ce doreti?- tiina, metereFierarul a rspuns:- Trage de frnghie.Au mai trecut cinci ani de trud n tcere. Nimeni nu scotea un cuvnt. Dac un nvcel

    dorea s-i pun dasclului o ntrebare, o scria pe un petic de hrtie. Uneori, meterul arunca hrtia n foc, semn c ntrebarea nu fcea dou parale. Alteori rsucea hrtia i o punea n turban, iar a doua zi nvcelul gsea rspunsul scris cu litere de aur pe peretele chiliei.

    Dup zece ani, btrnul fierar s-a apropiat de trgtorul de frnghie i l-a atins pe umr. Cel care venise s deprind tiina i care deprinsese rbdarea s-a oprit. Se simea cuprins de o poft de via fr margini. Btrnul l-a mbriat i la lsat s plece. Se

    26

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    spune chiar c n-a rostit nici un cuvnt. Tnrul, care era acum un brbat n toat puterea, s-a ntors acas, la prieteni. i a trit toat viaa linitit i pe deplin mpcat.

    Se povestea pe vremuri n China i n India o ntmplare destul de asemntoare. Un tnr, cruia i plceau de cnd era copil pietrele preioase, a hotrt s se fac giuvaergiu. A pornit, aadar, n cutarea unui meter care s-l nvee meseria i a fost primit de cel mai vestit. La prima lecie, meterul i-a pus n palm o piatr de jad, i-a nchis-o n pumn i i-a spus:

    - ine pumnul strns vreme de un an. Cu bine.i l-a trimis acas. Tnrul s-a ntors n casa prinilor si, cu piatra strns n pumn i

    tare suprat. Cum se poate, se ntreba el, ca meterul s-mi fi cerut un lucru att de prostesc i att de greu de ndeplinit? De ce aceast porunc fr nici o noim? Cu toate astea, n pofida ntrebrilor iscate de valul de mnie care-l cuprinsese la nceput, tnrul, care tot se gndea la ce i se ceruse, a izbutit s in pumnul strns vreme de dousprezece luni, chiar i noaptea, n somn. La mplinirea sorocului, s-a dus napoi la meter, a deschis pumnul i i-a dat piatra.

    - Ce trebuie s fac acum? a ntrebat el. Meterul i-a rspuns:- Am s-i pun alt piatr n mn i ai s stai aa un an. De ast dat, tnrul i-a artat mnia: nc una? De ce aceast porunc fr rost, ivit n

    mintea unui prost btrn? El, care dorea s se fac giuvaergiu, de ce s nu nvee meseria cum se cuvine? n vreme ce striga, meterul i-a pus n mn alt piatr. Fr s-i dea seama, tnrul a strns piatra n pumn i a spus deodat:

    - Piatra asta nu e jad!

    Printre cele mai cunoscute pilde zen gsim acest dialog scurt, atribuit neleptului Josshu. Un discipol l ntreab:

    - nvtorule, binevoiete i spune-mi, care este povestea adevrat a buddhismului?- i-ai isprvit masa? a ntrebat neleptul.- Da, stpne, tocmai acum.- Atunci du-te i spal vasul.

    Saadi, poetul persan, povestete: Un om cu mare faim avea un servitor cu un chip hidos i cu fire nesuferit. Nu putea primi nici o porunc fr s se mnie, se purta grosolan la mas, nu-i fcea treaba cum se cuvine, se mpiedica de oaspei i-i lsa stpnul s rabde de sete. Nici c-i psa de mustrri i dojeni, care nu fceau, oricum, dect s nruteasc lucrurile. n timpul nopii, casa rsuna de paii lui grei i de zgomotul vaselor sparte. I se ntmpla s arunce ginile n fntn i s pun mnunchiuri de vreascuri n mijlocul drumului pe unde urma s treac stpnul su. Nu te puteai bizui pe el cu nici un chip.

    Nite prieteni ai stpnului l-au sftuit s se descotoroseasc de servitorul cel nesuferit i s caute altul.

    - Dar de ce? a rspuns stpnul, zmbind. a datorez servitorului meu o adnc recunotin, pentru c m-a ajutat s m ndrept. M-a nvat ce nseamn rbdarea, i continu s m nvee asta n fiecare zi. Iar aceasta mi ngduie s trec mai uor peste toate necazurile vieii.

    Tria odat n nordul Chinei un nelept care mplinise optzeci de ani. Era cel mai vestit tlmcitor al nvturii lui Confucius, iar faima lui o ntrecea cum mult pe aceea a celorlali nelepi. La o vreme s-a auzit un zvon, care venea din sud, cum c tria acolo un om i mai nelept, cu mintea i mai ascuit. Btrnul nelept din nord, gsind c era cu neputin, a hotrt s porneasc la drum pentru a vedea cu ochii lui cum stau lucrurile.

    27

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    Drumul a fost greu i plin de piedici. Dup luni i luni de mers, a ajuns n sfrit la noul nelept, s-a dus la el i i-a spus cine este, iar cei doi au hotrt s-i arate tot ceea ce tiau, pentru a vedea care dintre ei este cel mai bun.

    Btrnul a nceput s vorbeasc. I-a trebuit mai multe ceasuri pentru a nfia, cu calm i inteligen, principalele puncte ale gndirii sale. La sfrit, i-a cerut omului din sud, un buddhist din coala numit zen, s-i mprteasc i el ideile.

    neleptul zen a spus doar att:- S caui s nu faci ru i pe ct poi s faci numai bine. neleptul cel btrn, auzind aceste vorbe, s-a nroit de mnie.- Ce! a strigat el. la vrsta mea, am nfruntat toate primejdiile unui drum att de lung! i-am spus de ce am venit! i-am artat n amnunt care este doctrina mea! Nu i-am ascuns nimic! Iar tu mi dai n schimb cteva vorbe nensemnate pe care le tie pe dinafar pn i un copil de trei ani! Nu cumva i bai joc de mine? nvtorul zen i-a rspuns:- Nu, nu-mi bat joc de tine. Dar dac este adevrat c un copil de trei ani tie pe dinafar acest lucru, vd c un om de optzeci de ani nu este n stare s triasc astfel.

    Dup ct se poate bnui, Nastratin Hogea a dat o grmad de lecii (dei nu se tie de la cine le-a luat). Un negustor a venit ntr-o zi la el i i-a spus:

    - i propun un trg pe cinste. mprumut-m 50 de dinari, din care eu am s fac 70. Ctig curat: 20 de dinari. Zece pentru tine, zece pentru mine. Ce zici?- ntr-adevr, n-ar fi de lepdat, a spus Nastratin, dup ce s-a gndit cteva clipe. Eu ns i propun un alt trg, mai bun pentru amndoi.- Cum aa?- Ei bine, iat: i dau cei zece dinari. ine. Ctigul l dobndeti pe loc, fr s fi scos nimic din buzunar. Iar eu ctig patruzeci. Pe deasupra, vezi bine c asta ne scutete de toate certurile care nsoesc de obicei un asemenea trg.

    Uneori, nvtorii sunt cei ce trebuie s ia seama la colari, fiindc nvtura se poate face i pe dos. n Grdina cu trandafiri, Saadi ne povestete c un om de vaz, un vizir, avea un fiu, din nefericire cam fr minte. La dus la un nvtor vestit, cruia i-a spus:

    - Ai grij de fiul meu. Poate c se va mai detepta, cu ajutorul tu.nvtorul a luat copilul i, vreme de luni de zile, s-a tot strduit s-l nvee. Dup aceea

    l-a adus la tatl su i i-a spus:- Fiul tu este tot fr minte. Numai c acum sunt i eu asemenea lui!

    Tagore istorisete povestea unui om care, nc din copilrie, spunea c are minte liber. Nu inea de nici o coal i nu credea n nici un zeu.

    Pn ntr-o zi, cnd aceast minte n-a mai fost. Civa ani mai trziu, l slujea cu credin pe un pustnic ce tria departe de lume. Zmbind, omul cu mintea slobod ndeplinea asculttor toate poruncile pustnicului. i umplea pipa i-i freca picioarele.

    Un prieten de odinioar a fost uimit vznd ct de tare se schimbase.- Cum de i-ai pierdut libertatea, la care ineai aa de mult?- N-am pierdut-o. Ba chiar mi-am ntrit-o.- Nu pricep. Omul acesta i poruncete s-i freci picioarele, iar tu o faci fr s crcneti!- Firete, a spus cellalt, numai c el n-are nevoie de aa ceva. Dac ar face-o doar pentru el, ar fi ntr-adevr ruinos s-mi cear un asemenea lucru. Ar fi ruinos i pentru mine s-o fac. Dar eu sunt acela care are nevoie de asta.

    Un copil evreu l-a ntrebat pe tatl su:- Ce nseamn banii?

    28

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    - Privete, i-a rspuns tatl. A luat un ciob de sticl obinuit i l-a pus lng fereastr. Copilul vedea astfel un ciob,

    ca ntr-o oglind, strada, trectorii, trsurile.- Acum, a spus tatl, uite-te bine: am s pun bani pe toat oglinda asta. Am s-o acopr cu bani. Acum nu mai vezi nimic din ceea ce se petrece n strad. Nu te mai vezi dect pe tine!

    Martin Buber ne arat, n ale sale Povestiri hasidice, c rabinul Mihal, un personaj foarte venerat, tria ntr-o srcie vecin cu mizeria. Cu toate acestea, prea ntotdeauna nespus de vesel. Unul dintre prietenii si l-a ntrebat:

    - Cum faci s-i mulumeti n fiecare zi Domnului i s-i spui: Fii binecuvntat, Tu care i ajui pe toi cei ce sunt n nevoie! Tu n-ai nimic, abia o duci de pe o zi pe alta!- Un lucru este limpede, a rspuns rabinul Mihal. Lucrul de care am cea mai mare nevoie este srcia. Iar Dumnezeu mi-o druiete, binecuvntat fie numele Lui!

    Un brahman a umplut un vas cu fina pe care o primise de poman. A atrnat vasul deasupra patului i, privindu-l int, a nceput s viseze:

    - Dac vine o foamete, ceea ce se poate ntmpla oricnd, am s vnd fina. Cu banii ctigai, am s cumpr dou capre. Am s vnd caprele i am s cumpr vaci. Vacile or s fac viei, iar vieii am s-i vnd. Dup aceea voi avea o turm de iepe, care or s fete o mulime de mnji. Am s vnd caii i am s-mi fac o cas mare. Va veni la mine un alt brahman, nsoit de frumoasa lui fiic. M voi cstori cu fiica lui, care mi va aduce o zestre pe cinste, i vom avea un fiu cruia i vom da numele de Somasarman. Cnd va avea civa aniori, va dori s se aeze pe genunchii mei. Ca s vin spre mine se va desprinde de braele mamei sale i va trece pe lng copitele cailor. ngrijorat, voi striga ctre maic-sa: Fii cu bgare de seam! Ai grij de copil! Ia-l de acolo! Prins cu treburile gospodriei, nu m va auzi. Atunci am s m ridic i am s-i trag un picior!Pierdut n vise, brahmanul a ridicat piciorul ca i cum ar fi lovit pe cineva. A nimerit

    vasul, care s-a spart, i toat fina a czut peste el.

    Dialogul de mai jos, dintre un medic i un btrn venit la consultaie, este povestit de Rumi:

    - Nu sunt ntreg la minte, spune btrnul. M las memoria, ncep s uit.- Asta e din pricina vrstei, spune doctorul.- Mi-a slbit i vederea.- Pentru c eti btrn.- Simt dureri ascuite n spinare. Am nc dorine, dar nu le mai pot satisface.- Asta e btrneea.- Pe deasupra, tot ce mnnc mi cade greu. Mi s-a nenorocit stomacul.- Ai peste aptezeci de ani. Acesta-i motivul.- Cnd respir, simt o apsare pe piept.- E firesc, pentru c eti btrn.Deodat, btrnul se supr:- Idiotule! Ce-mi tot spui acolo? Eti mai prost dect un mgar! Dumnezeu a fcut leacuri pentru toate bolile, dar tu habar n-ai! Nu-mi spui nimic altceva dect c sunt btrn!- Da, spuse medicul. Eti btrn. De asta eti i aa de suprcios.

    Ct despre natura dreptii, iat cum este nfiat acest subiect delicat ntr-o poveste evreiasc: Un om care dorea s cunoasc sensul cuvntului iudaism a mers s se lmureasc la rabin.

    - Mi-ar trebui pentru asta patruzeci de ani, a spus rabinul.

    29

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    Omul s-a artat dezamgit. Atunci rabinul i-a zis:Cunosc un alt rabin care te-ar putea lmuri n cinci minute.Omul a luat adresa celui de-al doilea rabin, s-a dus la el i i-a pus aceeai ntrebare.

    Rabinul a stat o vreme pe gnduri, apoi i-a spus:- Iudaismul nseamn dreptate pentru toi.- i ce nseamn dreptate pentru toi?- Mi-ar trebui patruzeci de ani ca s te lmuresc, a rspuns rabinul.

    Un beduin slab i srman, pe nume Harith, tria n pustiu de cnd se tia. Umbla de colo colo, nsoit de nevasta lui, Nafisa. Iarb uscat pentru cmil, insecte, din cnd n cnd un pumn de curmale, cte o gur de lapte: o via grea i plin de primejdii. Harith vna obolani de deert pentru blan i mpletea frnghii din fibre de palmier, pe care le vindea caravanelor. Nu bea dect ap slcie din fntni mloase.

    ntr-o zi, din nisip a nit un pria nou. Harith a gustat din apa necunoscut, care era amar i srat, i niel cam tulbure. I s-a prut ns c simea curgndu-i pe gtlej chiar apa raiului.

    - Trebuie s duc apa asta, s-a gndit el, cuiva care va ti s-o preuiasc.A umplut dou burdufuri din piele de capr unul pentru el, altul pentru califul Harun al-

    Raid i a pornit spre Bagdad. La sosire, dup o cltorie obositoare, i-a istorisit povestea paznicilor i a fost lsat s intre la calif, aa cum se obinuia.

    Harith s-a prbuit la picioarele Stpnului drept-credincioilor i a grit astfel:- Nu sunt dect un srman beduin, legat de deert, unde soarta a vrut s m nasc. Nu cunosc nimic n afar de deert, dar deertul l cunosc bine. Cunosc toate apele care se afl acolo. Cnd am gsit apa raiului, m-am gndit s i-o aduc, ca s-o guti.Harun al-Raid a cerut o ulcic i a gustat din apa prului amar. ntreaga curte se uita la

    el. a but o nghiitur zdravn, dar pe chipul lui nu s-a zugrvit nimic. A rmas o clip pe gnduri, apoi a spus cu glas tare:

    - Luai-l pe acest om i ntemniai-l. S nu vad pe nimeni.Beduinul, uluit, nucit, a fost luat i aruncat ntr-o hrub ntunecat. Iar califul le-a spus

    celor de fa, care l ntrebau de ce luase o asemenea hotrre:- Ceea ce nu nseamn pentru noi nimic nseamn pentru el totul. Ceea ce el crede c este apa raiului este pentru noi o butur neplcut. Dar trebuie s ne gndim la fericirea acelui om.L-a chemat la el pe beduin la cderea nopii. Le-a poruncit paznicilor si s-l nsoeasc

    tot atunci la ieirea din cetate, pn la marginea deertului, fr s-i ngduie s vad apele Tigrului i nici fntnile oraului i fr s-i dea s bea altceva n afar de apa pe care o adusese.

    n vreme ce beduinul prsea palatul n toiul nopii, l-a vzut nc o dat pe calif. Acesta i-a druit o mie de galbeni i i-a zis:

    - i mulumesc. Te numesc paznicul apei raiului. Ai s ai grij de apa aceea n numele meu. Pzete-o i ocrotete-o. Toi cltorii s tie c te-am numit n aceast slujb.Beduinul a srutat mna califului i s-a ntors grabnic n deert.

    Suveranul se pricepe cel mai bine s ptrund tainele minii. Dar trebuie mai nti ca mintea lui s fie limpede.

    Tradiia sufist ne arat cele ce urmeaz.Un sultan a aflat despre un eic vestit, care tria n Anatolia i care avea sute de mii de

    credincioi. Speriat de o asemenea putere, sultanul l-a chemat pe eic la Istanbul i l-a ntrebat:

    30

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    - Ce mi-a fost dat s aud? C ai sute de mii de oameni gata s moar pentru tine?- Nici vorb, a rspuns eicul. N-am dect unul i jumtate.- Atunci de ce mi se spune c eti n stare s ridici toat ara? S vedem. Toi oamenii ti s se adune mine diminea pe cmp. Lng cetate.S-a dat vestea c toi supuii eicului aveau s se adune n a doua zi de diminea pe

    cmp, pentru c eicul se afla chiar el acolo.Pe un deal din mijlocul cmpiei, eicul a poruncit s se nale un cort. A dus n cort

    cteva oi, pe care nu le putea vedea nimeni.Credincioii au sosit n numr mare. Sultanul, care sttea n faa cortului alturi de eic, i-

    a spus:- Ziceai c n-ai dect un credincios i jumtate. Privete! Au venit cu miile! Cu zecile de mii!- Nici vorb, a rostit eicul. Nu am dect un singur credincios. Ai s vezi. Spune tuturor c am ucis pe cineva i c m trimii la moarte, dac nu se gsete vreunul printre supuii mei s primeasc pedeapsa n locul meu.Sultanul a fcut ntocmai i mulimea a nceput s murmure. Un om a fcut un pas nainte

    i a rostit:- Este stpnul meu. i datorez tot ceea ce tiu. mi dau viaa pentru el.Sultanul i-a spus s intre n cort unde, la porunca eicului, a fost tiat o oaie. Toi cei de

    fa au vzut sngele curgnd din cort.Sultanul a rostit:- O via nu este de ajuns. Mai este vreun credincios gata s se jertfeasc pentru eic?n tcerea deplin care a urmat i care a inut mai mult vreme, o femeie a fcut un pas

    nainte i a spus c este gata s moar. A fost dus n cort, unde a fost tiat nc o oaie. La vederea sngelui, mulimea a prins s se risipeasc. Curnd, pe cmp nu mai era nimeni.

    eicul i-a spus sultanului:- Vezi bine c n-am dect un credincios i jumtate.- Brbatul este adevratul credincios, a zis sultanul, iar femeia face ct jumtate, nu-i aa?- Nu, nicidecum, a rspuns eicul. E tocmai pe dos. Pentru c brbatul nu tia c are s i se taie gtul n cort, n vreme ce femeia a vzut sngele i cu toate astea a dorit s se jertfeasc. Ea este adevrata credincioas!

    Un pustnic care se numea Pafnutie i tria n deert, nu departe de Herapolis, se lovea, se biciuia i rbda de foame ani de zile. S-a gndit s-l ntrebe pe Dumnezeu la ce treapt a desvririi ajunsese.

    Dumnezeu i-a rspuns: Pe aceeai treapt ca i cntreul din fluier din sat.Pafnutie, mirat foarte, s-a dus n sat i i-a pus cntreului din fluier o mulime de

    ntrebri. A aflat c nainte de a fi muzicant, fusese tlhar. n timpul unei tlhrii scpase ns de la moarte pe o fecioar hrzit lui Dumnezeu.

    Pafnutie s-a ntors n deert i a luat-o de la capt cu suferinele, n tovria muzicantului-tlhar, care-i devenise nvcel. Pafnutie ducea o via din ce n ce mai aspr. Dup ani lungi de suferin, i-a pus lui Dumnezeu aceeai ntrebare: Pe ce treapt am ajuns?

    Dumnezeu i-a rspuns c pe aceeai treapt cu primarul cutrui sat, om de treab i cinstit, care nu fcea ru nimnui. Un al treilea rnd de ncercri l-a dus pe Pafnutie, al crui trup nu mai era dect un schelet, pe treapta unde ajunsese un negustor bogat din Alexandria, care le druia celor singuri, din cnd n cnd, cte un pumn de fructe uscate.

    31

  • PILDE I CUGETRI DIN NELEPCIUNEA POPOARELOR

    Pafnutie a cugetat ndelung la cele trei rspunsuri divine. N-a mai pus niciodat ntrebarea. Dar le spunea povestea lui tuturor celor care veneau s-l vad.

    Un dervi cu faim aleas mergea gnditor de-a lungul unui ru, cnd a auzit un glas omenesc care cnta un imn sfnt. Numai c n loc s rosteasc silabele. Ya Hu cum se cuvine, glasul spunea U Ya Hu.

    Derviul a socotit de datoria lui s ndrepte acest lucru. A nchiriat o barc i a vslit pn la o insuli din mijlocul apei, de unde venea glasul cntreului. A aflat acolo, ntr-o colib de trestie, un om n straie srmane care-i rostea rugciunile n chip nepotrivit.

    Derviul l-a ndreptat cu blndee. Omul i-a mulumit, cu umilin. S-au desprit. Derviul s-a suit n barc i a vslit pn la mal. Avea sufletul mpcat, tiind c fcuse o fapt bun. Fiindc se zice c un om care rostete cum trebuie rugciunile poate merge pe ap. Derviul i dorise toat viaa s fac acest lucru. Dar nu izbutise. Cnd se afla n mijlocul apei, glasul cntreului, care tcuse pentru cteva clipe, s-a nlat din nou de pe insuli. Omul nu-i ndreptase rostirea i cnta tot U Ya Hu. Derviul a dat drumul vslelor, cuprins de dezndejde, i a nceput s cugete de perversitatea firii omeneti. A auzit atunci un glas care l chema. L-a vzut pe cntreul singuratic i l-a auzit strignd:

    - Stai! Ateapt-m! Vreau s te rog ceva!Omul prsise insula i se avntase n apele rului. Mergea pe ap. A ajuns la marginea

    brcii i i-a spus derviului:- Iart-m, frate. Mi-a slbit inerea de minte. Am uitat care este rostirea corect. Binevoiete dar i mi-o mai spune odat.

    Un cltor ajunge la malul unui ru foarte lat. Malul pe care se afl el colcie de primejdii i de fiare slbatice. Cellalt mal pare linitit i sigur. Nu zrete nici o punte ca s treac dincolo i nici un pod plutitor. Se hotrte, prin urmare, s fac o plut din crengi de copac, ierburi i frunze. Apoi, slujindu-se de mini i de picioare trece rul cu pluta. Ajunge cu bine pe cellalt mal, care pare ntr-adevr linitit.

    Cltorul se gndete: Pluta mi-a fost de mare ajutor. Mi-a ngduit s trec de pe un mal pe cellalt. Ar fi bine s-o iau cu mine.

    Ia pluta n spinare i-i vede de drum.Buddha l scotea pe omul cu pluta n spinare lipsit de minte. i sftuia pe nvceii lui s

    renune chiar la lucrurile bune i chiar la o nvtur minunat, dac nu voiau s fie luai drept nebuni.

    O poveste de origine arab spune c un nebun trist a petrecut o noapte ntreag plngnd naintea locaului sfnt. Sprijinit de u, rostea:

    - Dac nu m lai s intru, am s m dau cu capul de u, precum ciocanul, pn am s-o sparg. Atunci voi scpa de suferin.S-a auzit atunci un glas nuntru, care gria astfel:- nc un cap spart nu nseamn nimic, pentru c oceanul nu este dect o pictur de rou. n dou-trei rnduri, acest lca a fost umplut de idoli, dar toi au fost sfrmai, pn la unul.Un idol sfrmat afar nu nseamn nimic. Fiindc, dac-i spargi easta izbind-o de u

    toat noaptea, n-ai s faci altceva dect s drmi nc un idol.

    Gsim O mie i una de nopi o poveste care istorisete cum prietenii i-au spus ntr-o zi lui Goha:

    - Nu i-e ruine s te trti prin via fr s faci nimic? i s nu te slujeti de cele zece degete dect ca s-i duci mncarea la gur? Nu crezi c a venit vremea s isprveti cu lenevia i s treci n rndul lumii?

    32

  • SKETIS PSYCHOLOGICAL RESEARCH Constantin Onofrai

    Goha n-a spus nimic. Dup cteva zile, a prins o barz mare i frumoas. A urcat pe teras i, de fa cu cei care-l dojeniser, a tiat aripile psrii cu un cuit ascuit, dup care i-a tiat ciocul cel lung (spaima obolanilor i a broatelor), apoi picioarele lungi i delicate. Dup care a aruncat pasrea de sus, ndemnnd-o:

    - Zboar! Hai, zboar!- Ce te-a apucat? l-au ntrebat prietenii.- Pasrea asta m scotea din srite, a rspuns Goha, pentru c nu era ca toate celelalte. Acum poate intra n rnd cu lumea.

    Nastratin Hogea, cu burta goal ca de obicei, rtcea odat pe uliele unei ceti, cnd deodat a auzit, ntr-o cas mare i artoas, zgomotele plcute ale unei petreceri. A btut la u i a cerut s fie i el primit la osp, ns era att de prost mbrcat nct paznicii nu l-au lsat s intre.

    S-a dus atunci la un prieten s ia cu mprumut un caftan cusut cu fir de aur. Astfel nvemntat, a btut din nou la ua casei i a fost primit, de data aceasta, cu toat cinstea.

    Nastratin s-a aezat n preajma bucatelor abia aduse, mulumind frumos. Cu mare grij, a ridicat o mn i i-a muiat mneca n sos. Ca i cum ar fi vorbit cu mneca, spunea:

    - Ia i mnnc.Stpnul casei s-a minunat, apoi s-a suprat i a strigat:- Ce faci acolo? Eti cumva nebun?- Nicidecum, a rspuns Nastratin. Nu pe mine m-ai poftit, ci caftanul. E firesc, prin urmare, s mnnce el.

    Sfntul Nicolae, care mergea odat pe rmul mrii, a dat peste un om care se ruga cu glas tare i striga:

    - Ai mil, Doamne, i nu m ajuta! Binevoiete i nu m ajuta, Doamne!Sfntul Nicolae s-a oprit i l-a mustrat pe omul acela care se ruga mpotriva firii,

    ndemnndu-l s spun tocmai pe dos, adic Ajut-m, Doamne! Doamne, ajut-m!Omul s-a supus i a nceput s se roage dup cum fusese sftuit. Sfntul Nicolae s-a urcat

    pe o corabie care s-a avntat n larg. Dup cteva clipe, omul uitase ndemnurile Sfntului Nicolae i nu mai tia cum s se roage. L-a chemat pe sfnt, dar acesta n-avea cum s-l aud. Atunci i-a scos mantia, a ntins-o pe ap, s-a aezat pe ea i a nceput s