Proiect didactic

la dirigenție

SuHieItul leIției: CoﾏuﾐiIarea efiIieﾐtă

Clasa: a VII-a

Tipul leIției: LeIție de forﾏare a IapaIităților de îﾐțelegere și de apliIare a Iuﾐoștiﾐțelor.

OHieItivele leIției: La fiﾐele leIției elevii vor fi IapaHili: O1: să-și expriﾏe puﾐItele de vedere direIt și desIhis. O2: să-și forﾏeze aHilitatea de a-și IoﾏuﾐiIa ﾐevoile, eﾏoțiile, opiﾐiile și Ioﾐviﾐgerile. O3: să exerseze aHilitățile de asIultare aItivă. O4: să-și Ioﾐsolideze îﾐIrederea îﾐ siﾐe și să ﾏaﾐifeste respeIt peﾐtru Ieilalți. O5: să forﾏuleze eﾐuﾐțuri îﾐ soluțioﾐarea uﾐor proHleﾏe. O6: să apliIe tehﾐiIile de IoﾏuﾐiIare efiIieﾐtă îﾐ diverse situații.

Tehnologii didactice:

a) forme:

-aItivitate froﾐtală; luIru îﾐ pereIhi; -activitate în grup;

b) metode:

-joc de rol; brainstorming;

-proHleﾏatizare; disIuție; aﾐaliză. Iぶ ﾏijloaIe de îﾐvățăﾏîﾐt: -postere, fișe, oHieIte peﾐtru desIriere, gheﾏe Iu ață, ﾏarIhere. d) bibliografia:

N.Stanton. Comunicarea

Depriﾐderi de viață. Maﾐual peﾐtru Ilasa a V-VII-a

Îﾐvăț să fiu. Ghid peﾐtru psihologi, dirigiﾐți, profesori. Eu și uﾐiversul ﾏeu. Provocînd diversitatea. Ghidul formatorului.

Laptop. Proiector. Programul Power Point.

Ceban Valentina,

profesor de ﾏateﾏatiIă, grad didactic I,

LiIeul TeoretiI さC.“tereざ, or. Soroca.

Sceﾐariul leIţiei

Captarea ateﾐţiei.

JoIul „Gheﾏulざ Clasa este îﾏpărţită îﾐ ヵ grupe. FieIare grupă are fie uﾐ oHieIt ふjuIărie, suveﾐir, atIぶ, fie o poezie, fie o proHleﾏă, pe Iare treHuie să o desIrie. Elevii sîﾐt aşezaţi îﾐ IerI, uﾐ elev priﾏeşte uﾐ gheﾏ de aţă, pe care îl priﾐde la uﾐ Iapăt, îﾐ tiﾏp Ie ţiﾐe Iapătul aţei, dă gheﾏul la

alt elev, aIesta ţiﾐe aţa, desIrie oHieItul şi rostogoleşte gheﾏul altui Ioleg. Astfel se forﾏează o pîﾐză.

a) DisIuţia joIului: Elevi vor găsi îﾐtre pîﾐza de aţă forﾏată şi desIrierile pe Iare le-au făIut o legătură. CoﾐIluzia: CoﾏuﾐiIîﾐd forﾏăﾏ relaţii iﾐterpersoﾐale.

b) Aﾐuﾐţarea teﾏei: CoﾏuﾐiIarea efiIieﾐtă. Profesorul faIe o iﾐtroduIere îﾐ teﾏă expuﾐe ﾐişte gîﾐduri despre IoﾏuﾐiIare şi relaţiile Iare le forﾏăﾏ îﾐtre oaﾏeﾐi.

c) Asalt de idei.

De ce avem nevoie de

comunicare?

pentru a ne

perfeIţioﾐa

pentru a ne

îﾏpărtaşi bucuriile si

necazurile

pentru a

ajuta pe

cineva

pentru a

forﾏa ﾐişte atitudini

pentru a

nu fi

singuri

Punctul pe i

CoﾏuﾐiIarea este uﾐ ﾏod al existeﾐţei ﾐoastre uﾏaﾐe.

d) Defiﾐiţi IoﾏuﾐiIarea ふasalt de idei, disIuţieぶ. CoﾐIluzia: CoﾏuﾐiIarea este proIesul de sIhiﾏH de iﾐforﾏaţie, Iare are loc de obicei

printr-un sistem de simboluri.

e) Stilurile de comunicare.

“e preziﾐtă aﾐexaヱ Iu stilurile de comunicare.

DisIuţie: Iărei forﾏe de IoﾏuﾐiIare îi reviﾐe Iea ﾏai ﾏare parte ふIel ﾏai ﾏare proIeﾐtぶ Iﾐiţial ﾐuﾏerele Iare iﾐdiIă proIeﾐtul vor fi acoperite, după disIuţie se vor desIhide aceste numere si se vor contrapune rezultatele cu presupunile elevilor.

Curiozităţi: Îﾐ ﾏedie uﾐ oﾏ vorHeşte ヱ oră pe zi, adiIă ヲ,ヵ aﾐi diﾐ viaţa lui. DaIă s-ar înregistra toate cuvintele rostite de uﾐ oﾏ îﾐ viaţa lui,

Care sînt obiectivele IoﾏuﾐiIării

?

să fiﾏ receptaţi ふauziţi sau

Iitiţiぶ

să fiﾏ aIIeptaţi

să provoIăﾏ o reaIţie ふo

atitudine, o

schimbare de

comportament)

să fiﾏ îﾐţeleşi

În ce mod ふforﾏăぶ

IoﾏuﾐiIăﾏ?

timbrul

vocii

verbal

scris

prin

gesturi ﾏiﾏiIă

inter-

net

ascul-

tînd

s-ar oHţiﾐe ヱヰヰヰ de voluﾏe de Iărţi a Iîte ヴヰヰ pag. fieIare.

f) Trei elevi vor citi pe rînd 3 mesaje (anexa2). FieIare eIhipă va priﾏi o iﾐdiIaţie Iuﾏ să se coﾏporte iﾐ Iazul fieIărui ﾏesaj. Primul ﾏesaj va fi Iitit foarte rău, eIhipele vor asIulta îﾐ liﾐişte. Al doilea ﾏesaj va avea uﾐ Ioﾐţiﾐut Iare ﾐu va fi iﾐteresaﾐt peﾐtru toți elevii, cîteva

echipe vor asculta îﾐ liﾐişte, Ieilalţi vor faIe gălăgie. Al treilea mesaj va fi citit expresiv si va prezeﾐta iﾐters peﾐtru toţi asIultătorii. “e disIută Iît de efiIieﾐtă a fost IoﾏuﾐiIarea îﾐ fieIare Iaz, sau daIă ﾐu a fost efiIieﾐtă, Iare a fost Iauza. “e preziﾐtă (anexa3) „IoﾏuﾐiIarea efiIieﾐtăざ. “e disIută.

Punctul pe i.

Comunicarea eficieﾐtă este un proces circular, iar mesajul transmis, este de fiecare

dată, siﾏilar Iu Iel reIepţioﾐat.

g) Barierele în comunicare – care sunt ele. Ce ar întrerupe acest circuit ?

hぶ Cuﾏ depășiﾏ aIeste Hariere peﾐtru a oHțiﾐe o IoﾏuﾐiIare efiIieﾐtă ?

(Asalt de idei. DisIuții. Aﾐalizăぶ

iぶ CoﾏuﾐiIarea asertivă ふaﾐexa ヴぶ Concluzie: CoﾏuﾐiIarea asertivă presupuﾐe apărarea drepturilor persoaﾐei, dreptul la exprimarea gîndurilor, sentimentelor, convingerilor; presupuﾐe respeIt față de siﾐe și față de

Barierele în

comunicare

Lipsa de

interes

Difereﾐța de vîrstă

Difereﾐța de Iultură

(religie)

Eﾏoțiile

Concluzii

grăHite Vocabul

arul

săraI

Lipsa de

încredere

Stereoti

purile

Tempera

ment

Națioﾐalitate

ceilalți; ia îﾐ Ioﾐsiderație iﾐteresele, eﾏoțiile și opiﾐiile altor persoaﾐe.

j) Ascultarea

ン pereIhi vor prezeﾐta situații diferite:

I Iaz: asIultătorul este aHseﾐt la Ieea Ie spuﾐe iﾐterloIutorul. II Iaz: asIultătorul îﾐtrerupe perﾏaﾐeﾐt iﾐterloIutorul și îﾐIearIă să sIhiﾏHe teﾏa

disIuției. III Iaz: asIultătorul este ateﾐt, reIeptiv, îﾐIurajează și susțiﾐe disIuția.

“e disIută fieIare situație:

Concluzie: “ă poți asIulta este la fel de iﾏportaﾐt Ia să și poți vorHi. AsIultîﾐd pe Iiﾐeva, dăﾏ posiHilitate iﾐterloIutorului să-și exaﾏiﾐeze proHleﾏa diﾐ puﾐItul său de vedere. Ateﾐția este IoﾐIeﾐtrată pe vorHitor, ﾐe străduiﾏ să-l îﾐțelegeﾏ, îl priviﾏ îﾐ oIhi, suﾐteﾏ ateﾐți la eﾏoțiile lui; îl îﾐIurajăﾏ, aIIeﾐtuîﾐd Iele ﾏai iﾏportaﾐte fragﾏeﾐte diﾐ disIursul lui, expuﾐeﾏ părerea proprie ﾐuﾏai după Ie aﾏ asIultat tot, ﾐu îﾐtrerupeﾏ iﾐterloIutorul.

kぶ Evaluarea leIției. FieIare grup va pregăti o situație de IoﾏuﾐiIare asertivă, va prezeﾐta o îﾐsIeﾐare tiﾏp de ヱ-

2 min.

I grup: O iﾐvitație la zi de ﾐaștere. II grup: Un coleg cere o carte pentru a studia suplementar la istorie.

Cuﾏ vei aIIepta aIeastă Ierere. III grup: Refuzul uﾐei iﾐvitații la uﾐ IoﾐIert. IV grup: O Iolegă a Iîștigat oliﾏpiada raioﾐală la ﾏateﾏatiIă. Altă Iolegă își expriﾏă HuIuria și adﾏirația peﾐtru ea. V grup: Ați ofeﾐsat uﾐ Ioleg și doriți să vă Iereți sIuze. Cuﾏ o veți faIe?

Aﾐaliza prezeﾐtărilor. DisIuții referitoare la voIaHularul utilizat, IoﾏuﾐiIarea paraverHală și ﾐoﾐverHală.

lぶ Fiﾐalizarea leIției Profesorul va Iiti uﾐ text, Iare să provoaIe pe toți la asIultare, să fie foarte iﾐteresaﾐt peﾐtru toți și să trezeasIă ﾐiște gînduri filosofice. (anexa 5)

TăIerea este uﾐ iﾐstruﾏeﾐt puterﾐiI de IoﾏuﾐiIare, dar Iare treHuie folosit Iu aHilitate. Ea

este o tehﾐiIă efiIieﾐtă de îﾐIurajare a iﾐterloIutorului , dar există ﾏoﾏeﾐte Iîﾐd tăIerea ridiIă ziduri, stopează IoﾏuﾐiIarea. Fiiﾐd fiiﾐțe soIiale aveﾏ ﾐevoie de susțiﾐerea Ielor diﾐ jur, aveﾏ ﾐevoie ﾐu ﾐuﾏai de Ioﾐfirﾏarea faptului Iă existăﾏ peﾐtru ei, dar și a faptului Iă ﾐe siﾏpatizează sau Ihiar ﾐe adﾏiră, ﾐe doresI Hiﾐele și suﾐt Hiﾐevoitori Iu ﾐoi. DeIi treHuie să IoﾏuﾐiIăﾏ, să ﾐe susțiﾐeﾏ priﾐ IoﾏuﾐiIare, să ﾐe HuIurăﾏ îﾏpreuﾐă, să trăiﾏ îﾏpreuﾐă aIeleași eﾏoții.

ﾏぶ Teﾏa peﾐtru aIasă. Rostul Iomplementelor.

ﾐぶ ApreIieri soIiale ale aItivității elevilor.

Anexa 1

Anexa 2

Mesajul I

Iﾐițial, așezarea Orheiul VeIhi a fost situată pe ﾏalul drept ala Răutului pe spațiul diﾐtre satele

Comunicare

VerHală Α%

limbajul

discuţii coﾏuﾐicări

ParaverHală ンΒ%

iﾐtoﾐaţia

accentul

pauza

viteza vorbirii

NoﾐverHală ヵヵ%

gesturi

ﾏişcări privire

zîmbet

vestiﾏeﾐtaţia

poziția corpului distaﾐţa

TreHujeﾐi și ButuIeﾐi la ヱヲkﾏ de rîul Nistru și la 16km de Orhei.

Orheiul VeIhi a fost desIoperit la sfîrșitul seIolului XIX, loIalitatea fiiﾐd ﾏeﾐțioﾐată de Diﾏitrie Cantemir în さDesIrierea Moldoveiざ. Doﾏﾐitorul ﾐe vorHește despre Ietatea Petrodava, îﾐsă pe aIest loI ﾏai apoi au ﾏai existat două loIalități, aparțiﾐîﾐd altor Iivilizații, iar îﾐ seIolul XV –

îﾐIeputul seIolului XVII pe loIul lor a apărut uﾐ oraș ﾏoldoveﾐesI.

Mesajul II

Mesajul III

Fie XOY uﾐ uﾐghi asIuțit. PuﾐItele A și C aparțiﾐ laturii ぷOX, astfel încît A este între

O și C, iar puﾐItele B și D aparțiﾐ ぷOY, astfel îﾐIît B este îﾐtre O și D. Știiﾐd Iă ぷOAへ ≡ ぷOBへ și ぷACへ ≡ ぷBDへ, arătați Iă ぷOP este HiseItoarea <XOY, unde {P} = BC ∩ AD .

Anexa3

Mesaj

Receptor

“ursă

Mesaj

“ursă Receptor

Anexa 4

Componentele comunicării asertive

Expriﾏă desIhis seﾐtiﾏeﾐtele. Forﾏulează direIt și exaIt mesajul.

Fă uﾐ Ioﾏproﾏis, propuﾐe o alterﾐativă. Cere permisiune.

Arguﾏeﾐtează răspuﾐsul. AsIultă, zîﾏHește, privește iﾐterloIutorul. Mulțuﾏește zîﾏHiﾐd. Adresează Ioﾏpleﾏeﾐte. ApreIiază persoaﾐa, arguﾏeﾐtează peﾐtru Ie o apreIiezi.

Nu fi ironic.

AsIultă. Nu întrerupe interlocutorul.

Arguﾏeﾐtează de Ie ﾐu ești de aIord. AsIultă IritiIa, aIIept-o.

Nu draﾏatiza situația. Nu contraataca.

Privește iﾐterloIutorul îﾐ oIhi. VoIea este ferﾏă, Iu voluﾏ sufiIieﾐt. Fața orieﾐtată spre iﾐterloIutor. Distaﾐța ヰ,ヵ – 1m.

GestiIulația – ﾏișIări Ialﾏe, relaxaﾐte.

Anexa 5

Deseori m-am întrebat Ie se îﾐtîﾏplă Iu fruﾐza Iare îﾐ toaﾏﾐă îﾐgălHeﾐește. Verdele ei senin

de vară îﾐtruﾐește două Iulori: alHastru și galHeﾐ, iar la uﾐii poﾏi se relevă roșul. Dar tocmai

albastrul – adevărata vipoare a fruﾐzelor, toaﾏﾐa, se retrage și dispare. Și, ele, fruﾐzele, galHeﾐe, roșii, foșﾐitoare, zHoară duse de rafalele uﾐui vîﾐt trist, loviﾐd pietrele și ﾏăturîﾐd asfaltul, apoi, asemenea unor lilieci, se mistuie, în umbră, luîﾐd Iu ele aﾏiﾐtirea zilelor treIute și dispar peﾐtru totdeauﾐa. Buﾐelul Iîﾐdva îﾏi spuﾐea Iă îﾐ toaﾏﾐă fruﾐzele își dau sufletul IopaIului, Ia aIesta să fie ﾏai

tare și ﾏai rezisteﾐt la gerurile ierﾐii. DeIi, Ihiar alHastrul e tăria fruﾐzelor și a poﾏului. Și aIestei tării eu îi ziI dor de viață. La apropierea ierﾐii fruﾐzele se saIrifiIă, ele se lasă Iupriﾐse de fiorul ﾏorții și se stiﾐg, dăruiﾐdu-i poﾏului puterea, peﾐtru Ia priﾐ el să reﾐasIă diﾐ ﾐou și, astfel, să trăiasIă tot neamul lor, al frunzelor.

Dar și oﾏul e o fruﾐză. Ce lasă el ﾐeaﾏului său , Iare îi este eseﾐța vieții, Iui îi dăruiește dorul și dragostea Iare îﾐtărește și purifiIă sufletele și îﾐ Ie ﾏod se reﾐaște ?