166429112 carte civil contractele

1

CZU 347.4(075.8)

D82

Cuprins

Drept civil. Partea specială / Sub redacţia dr. profesor universitar

Gheorghe Chibac, dr. conf. univ. Sergiu Baieş

Recomandată la şedinţa Catedrei Drept Civil în data de 08.05.2012.

Prezenta lucrare a fost elaborată de colectivul de autori al Catedrei Drept Civil a Facultăţii

de Drept, Universitatea de Stat din Moldova, în componenţa:

Bănărcscu lulia - tema nr.l, 2 Brumă Sorin

- tema nr. 20, 28 Chelaru Oleg - tema nr. 3,

6, 22 Chibac Gheorghe - tema nr. 8, 9

Chibac Natalia - tema nr. 5, 19, 25 Cimil

Dorin - tema nr. 12, 13, 15, 16, 17

Constantinescu Elena - tema nr. 29

Pistriuga Vitalie - tema nr. 4, 7, 11, 14

Robu Oxana - tema nr. 1,2 Ţonova Irina -

tema nr. 10, 21, 26, 27 Vasluian Ghenadie

- tema nr. 23, 24 Velişco Lilian - tema nr.

18

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Drept civil: Partea specială: Scheme, speţe, teste / colectiv de aut.: Bănărescu lulia,

Brumă Sorin, Chelaru Oleg [et al.] ; sub red.: Gheorghe Chibac, Sergiu Baieş; Univ. de Stat

din Moldova, Fac. de Drept, Catedra Drept Civil. - Ed. a 2-a. - Ch. : S. n., 2013 (Î.S. F.E.-P.

„Tipografia Centrală"). - 332 p.

ISBN 978-9975-53-185-6.

347.4(075.8) D 82

© Bănărescu I., Brumă S., Chelaru O., Chibac G., Chibac N., Cimil D., Constantinescu E., Pistriuga V., Robu O.,

Ţonova I., Vasluian Gh.,Velişco L. 2013

ISBN 978-9975-53-185-6

Tema nr. 1. Contractul de vînzare-cumpărare .............................................. p.5-35

(Bănărescu Mia, Robu Oxana)

I e r n a nr. 2. Contractul de schimb ............................................................. p.36-40

(llănărescu Mia, Robu Oxana)

I e r n a nr. 3. Contractul de donaţie ..............................................................p.41-48

(Chelaru Oleg)

Tema nr. 4. Contractul de rentă ....................................................................p.49-57

(Pistriuga Vitalie)

Tema nr. 5. Contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia

întreţinerii pe viaţă ......................................................................... p.58-61

(Chibac Natalia)

Tema nr. 6. Contractul de comodat ................................................................ p.62-67

(Chelaru Oleg)

Tema nr. 7. Contractul de împrumut .............................................................. p.68-74

(Pistriuga Vitalie)

Tema nr. 8. Contractul de locaţiune ............................................................... p.75-86

(Chibac Gheorghe)

Tema nr. 9. Contractul de arendă ................................................................... p.87-91

(Chibac Gheorghe)

Tema nr. 10. Contractul de concesiune .......................................................... p.92-99

(Ţonova Irina)

Tema nr. 11. Contractul de leasing ............................................................... p.100-111

(Pistriuga Vitalie)

Tema nr. 12. Contractul de antrepriză .......................................................... p.l 12-121

(Cimil Dorin)

Tema nr. 13. Contractul de transport ............................................................ p.122-128

(Cimil Dorin)

Tema nr. 14. Contractul de expediţie ............................................................. p.129-135

(Pistriuga Vitalie)

Tema nr. 15. Contractul de mandat ................................................................ p.136-141

(Cimil Dorin)

_

2 5

Tema nr. 16. Contractul de comision ............................................................. p.142-148

(Cimil Dorin)

Tema nr. 17. Contractul de administrare fiduciară ......................................... p.149-155

(Cimil Dorin)

Tema nr. 18. Contractul de depozit şi magazinaj ......................................... p.156-170

(Velişco Lilian)

Tema nr. 19. Contractul de servicii turistice .................................................. p. 171-175

(Chibac Natalia)

Tema nr. 20. Contractele bancare (credit, depozit, cont curent) ..................... p.176-186

(Brumă Sorin)

Tema nr. 21. Contractul de factoring ............................................................. p. 187-192

(Ţonova Irina)

Tema nr. 22. Contractul de asigurare ............................................................. p. 193-206

(Chelaru Oleg)

Tema nr. 23. Contractul de societate civilă .................................................. p.207-214

(Vasluian Ghenadie)

Tema nr. 24. îmbogăţirea fără justă cauză ..................................................... p.215-224

(Vasluian Ghenadie)

Tema nr. 25. Contractele în cadrul dreptului de autor .................................... p.225-230

(Chibac Natalia)

Tema nr. 26. Contractele în cadrul dreptului de inventator ............................ p.231-238

(Ţonova Irina)

Tema nr. 27. Contractul de franchising ........................................................ p.239-244

(Ţonova Irina)

Tema nr. 28. Obligaţiile ce se nasc din daune, fapte juridice şi alte

acte juridice unilaterale ........................................................... p.245-254

(Brumă Sorin)

Tema nr. 29. Dreptul succesoral ................................................................... p.255-302

(Constantinescu Elena)

Tema nr. 1. Contractul de vînzare-cumpărare Schema 1.

Contractul de vînzare-cumpărare

Contractul de vînzare-cumpărare - contractul în baza căruia o parte (vînzător) se obligă să predea un

bun în proprietatea celeilalte părţi (cumpărător), iar acesta se obligă să preia bunul şi să plătească

preţul (art.753 CC al RM

Vînzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea

bunului, documentele referitoare la bun, prevăzute de lege, dacă

în contractul de vănzare-cumpărare nu este prevăzut altfel

Cheltuielile de vînzare a unui bun imobil (art.755 CC al RM)

In sarcina persoanei care cumpără un teren sau un alt bun imobil sunt puse

cheltuielile ce ţin de:

- întocmirea; autentificarea notarială;

- înregistrarea contractului de

vînzare-cumpărare în registrul bunurilor imobile;

preluarea documentelor necesare

Schema 2. Natura juridică a

contractului de vînzare-cumpărare

- Caracterul sinalagmatic al contractului de

vînzare-cumpărare denotă faptul că, odată fiind încheiat,

acesta dă naştere la obligaţii reciproce şi interdependente

pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia

din părţi avîndu-şi cauza juridică în obligaţia respectivă a celeilalte părţi;

- Caracterul oneros presupune că fiecare parte urmăreşte să obţină în urma încheierii contractului un interes

patrimonial (folos, echivalent) în schimbul prestaţiei la care se obligă, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi

contractante incluzînd ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte;

- Contractul de vînzare-cumpărare este consensual, deoarece se consideră valabil încheiat din momentul în care

părţile au realizat un acord în privinţa tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;

- Caracterul comutativ al contractului presupune faptul că existenţa certă şi întinderea determinată a drepturilor

şi obligaţiilor reciproce sînt cunoscute de către părţi de la încheierea contractului şi nu depind de faptul dacă s-a

produs sau nu un eveniment;

- Caracterul translativ de proprietate presupune faptul că odată fiind realizat acordul de voinţă al părţilor

contractante şi, potrivit regulii generale, predarea bunului, are loc transferul dreptului de proprietate de la

vînzător la cumpărător

Schema 3. Preţul bunului în contractul de vînzare-cumpărare

(art.756 CC al RM)

Schema 5. Obligaţiile vînzătorului

Preţul bunului reprezintă suma de bani pe

care o datorează cumpărătorul în schimbul bunului

transmis de către vînzător

- Preţul bunului trebuie să fie fixat în bani;

- Dacă în contractul încheiat între comercianţi preţul bunului nu este determinat, în

mod expres sau implicit, sau printr-o dispoziţie care permite să fie determinat, se

va considera, în lipsa unor prevederi contrare, că părţile s-au referit la preţul

practicat în mod obişnuit în momentul încheierii contractului în ramura

comercială respectivă, pentru aceleaşi bunuri vîndute în împrejurări

comparabile;

- Dacă preţul este stabilit în raport cu greutatea bunului, greutatea netă este aceea

care, în caz de îndoială, determină preţul

Schema 4. Termenul predării bunului (art.757 CC al RM)

Termenul predării bunului

♦

Vînzătorul este obligat să predea bunul

Obligaţiile vînzătorului

- predarea în termen a bunului în proprietate împreună cu documentele de însoţire ale acestuia;

- asigurarea dobîndirii dreptului de proprietate asupra bunului;

- respectarea condiţiilor cu privire la cantitatea bunului; respectarea

condiţiilor cu privire la calitatea bunului; respectarea condiţiilor cu privire

la asortiment, completivitate, garnitură sau ambalaj.

Schema 6. Obligaţiile vînzătorului la expedierea bunului (art.758 CC al RM)

1. Vînzătorul este obligat să transmită cumpărătorului un aviz de expediţie care specifică bunul în caz dacă, în

conformitate cu contractul, vînzătorul predă bunul către cărăuş şi dacă bunul nu este clar individualizat, potrivit

contractului, prin aplicarea unui semn distinctiv pe el, prin documentele de transport sau prin orice alt mijloc.

2. Dacă este obligat să ia măsuri pentru transportarea bunurilor, vînzătorul trebuie să încheie contracte necesare pentru ca

transportul să fie efectuat:

a) pînă la locul prevăzut;

b) cu vehicule adecvate circumstanţelor;

c) în condiţiile obişnuite pentru un astfel de transport.

3. Dacă nu este obligat să asigure bunul pe timpul transportării, vînzătorul urmează să

transmită la cererea cumpărătorului toată informaţia de care dispune, necesară pentru

încheierea contractului de asigurare

- la data stabilită în contract sau la data care poate fi dedusă din contract;

- în orice moment în cursul perioadei stabilite în contract sau determinate

prin referire la contract, cu excepţia cazului în care din împrejurări rezultă

că alegerea datei revine cumpărătorului;

- într-un termen rezonabil calculat de la data încheierii contractului, în

celelalte date

Contractul de vînzare-cumpărare se consideră

încheiat cu clauze de executare strict la data

stabilită dacă din contract rezultă clar că, la

încălcarea acestui termen, cumpărătorul pierde

interesul faţă de executarea contractului

Vînzătorul poate executa contractul cu clauze

de executare strict la data stabilită, înainte de

acest termen sau după el numai cu

consimţămîntul cumpărătorului

Cheltuielile de vînzare a unui bun

mobil (art.754 CC al RM)

Cheltuielile de predare a bunului mobil, în particular de

măsurare, cîntărire şi ambalare, sunt puse în sarcina

vînzătorului;

Cheltuielile de primire şi transportare a bunului din locul

încheierii contractului de vînzare-cumpărare sunt puse în

sarcina cumpărătorului, dacă în contract nu este prevăzut

altfel

Schema 7. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului în contractul de

vînzare-cumpărare (art.759 CC al RM)

Schema 9. Viciile materiale şi de natură juridică ale bunului

(art.763- 764 CC al RM)

Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului

___ i ---- __________ Riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului este transferat cumpărătorului în momentul în care vînzătoral

şi-a executat obligaţiile contractuale privind punerea bunului la dispoziţia cumpărătorului

♦ ---------

In cazul vînzării bunului pe parcursul transportării, riscurile sunt transferate cumpărătorului din momentul

încheierii contractului

♦ ----- Dacă contractul este încheiat după predarea bunurilor, riscurile cunoscute vînzătorului sau a căror existenţă

nu putea să nu o cunoască la încheierea contractului rămîn ale vînzătorului

Viciile materiale ale bunului (art.763 CC al RM)

Bunul este lipsit de vicii, dacă

Corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod

obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta

ţinând cont de felul bunului

In cazul vînzării bunurilor determinate generic, riscul nu trece la cumpărător anterior individualizării

bunului

Schema 8. Momentul executării obligaţiei de predare a bunului

(art.760 CC al RM)

Excepţie

Inclusiv şi cele pe care cumpărătorul le poate

accepta conform specificaţiilor publice

ale vînzătorului, producătorului sau ale

reprezentantului acestora, îndeosebi prin reclamă

Cazul în care specificaţiile nu puteau

influenţa decizia de cumpărare

Momentul executării obligaţiei de predare ; se consideră a

fi

bunului Vicii materiale

Momentul predării bunului către

cumpărător sau către persoana indicată

de el

Momentul punerii bunului la dispoziţia

cumpărătorului sau a persoanei indicate

de el, dacă bunul urmează să fie predat la

locul aflării lui

Cînd asamblarea convenită contractual a

fost realizată defectuos de către vînzător

sau de ajutoarele lui

Excepţie în cazul în care vînzătoral predă:

numai o parte a bunului;

- un alt bun;

- bunul într-o cantitate mai decît

cea convenită

Cînd este viciată numai o parte a bunului

Dacă din contract nu rezultă obligaţia vînzătorului de a asigura transportarea bunului sau predarea

lui la locul aflării cumpărătorului, obligaţia vînzătorului de a preda bunul se consideră executată

de la data predării bunului către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi transportat la cumpărător, dacă

contractul nu prevede altfel

Cazul cînd viciul nu exercită o

influenţă substanţială asupra utilizării

bunului

Corespunde destinaţiei ce reiese

din contract

11 4

Schema 7. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului în contractul de

vînzare-cumpărare (art.759 CC al RM)

Schema 9. Viciile materiale şi de natură juridică ale bunului

(art.763- 764 CC al RM)

Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului

____ i __________

Riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului este transferat cumpărătorului în momentul în care vînzătorul

şi-a executat obligaţiile contractuale privind punerea bunului la dispoziţia cumpărătorului

i în cazul vînzării bunului pe parcursul transportării, riscurile sunt transferate cumpărătorului din momentul

încheierii contractului j

Dacă contractul este încheiat după predarea bunurilor, riscurile cunoscute vînzătorului sau a căror existenţă

nu putea să nu o cunoască la încheierea contractului rămîn ale vînzătorului

Viciile materiale ale bunului (art.763 CC al RM)

Bunul este lipsit de vicii, dacă

Corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în mod

obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate aştepta

ţinând cont de felul bunului

In cazul vînzării bunurilor determinate generic, riscul nu trece la cumpărător anterior individualizării

bunului

Schema 8. Momentul executării obligaţiei de predare a bunului

(art.760 CC al RM)

Excepţie

Inclusiv şi cele pe care cumpărătorul le poate

accepta conform specificaţiilor publice

ale vînzătorului, producătorului sau ale

reprezentantului acestora, îndeosebi prin reclamă

Cazul în care specificaţiile nu puteau

influenţa decizia de cumpărare

Momentul executării obligaţiei de predare a bunului se consideră a fi Vicii materiale

Momentul punerii bunului la dispoziţia cumpărătorului

sau a persoanei indicate de el, dacă bunul urmează să fie

predat la locul aflării lui

Dacă din contract nu rezultă obligaţia vînzătorului de a asigura transportarea bunului sau predarea

lui la locul aflării cumpărătorului, obligaţia vînzătorului de a preda bunul se consideră executată

de la data predării bunului către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi transportat la cumpărător,

dacă contractul nu prevede altfel

în cazul în care vînzătorul predă:

- numai o parte a bunului; un alt

bun;

- bunul într-o cantitate mai mică

decît cea convenită

Excepţie Cînd este viciată numai o parte a bunului

Cazul cînd viciu' nu exercită o influenţă substanţială asupra utilizării bunului

Schema 10. Viciile de natură juridică în contractul de

vînzare-cumpărare

(art.764 CC al RM)

Schema 12. Obligaţia vînzătorului în cazul evicţiunii (art.766 CC al

RM) Răspunderea vînzătorului în cazul evicţiunii (art.767 CC al RM)

Viciile de natură juridică

Vînzătorul este obligat să predea bunul fără vicii de natură juridică (liber de drepturile

unui terţ asupra lui), cu excepţia cazului cînd cumpărătorul a consimţit să încheie

contractul cunoscînd drepturile terţului asupra bunului

__________ ± ___________ Se consideră viciu de natură juridică şi situaţia în care

în registrul bunurilor imobile este înscris un drept

inexistent

Schema 11. Evicţiunea în contractul de vînzare-cumpărare

(art.766-767 CC al RM)

Dacă un terţ, în temeiul dreptului său asupra unui bun apărut înainte de încheierea contractului de

vînzare-cumpărare, intentează o acţiune de evicţiune împotriva cumpărătorului, acesta din urmă este

obligat să atragă în calitate de copîrît pe vînzător şi poate opune terţului toate excepţiile care le-ar fi putut

opune vînzătorului

Neatragerea vînzătorului în calitate de copîrît îl eliberează pe acesta de răspundere faţă de cumpărător

dacă va dovedi că atragerea sa ar fi prevenit evicţiunea cumpărătorului

în cazul evicţiunii cumpărătorului în baza drepturilor unui terţ asupra bunului care s-au constituit înainte

de încheierea contractului de vînzare-cumpărare, vînzătorul repară prejudiciul cauzat cumpărătorului

Obligaţia de verificare a calităţii bunului

_________ V _____________

Drepturile cumpărătorului în privinţa viciilor sînt excluse dacă, în

momentul încheierii contractului, cunoştea aceste vicii

i ------ Cumpărătorul poate beneficia numai atunci de drepturile care rezultă din viciul pe care nu 1-a cunoscut

în urma unei culpe grave cînd vînzătorul a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o

garanţie pentru existenţa unei caracteristici

Cumpărătorul care este comerciant trebuie să verifice sau să pună pe cineva să verifice bunul într-un

termen atît de scurt, cît permit împuternicirile, iar în cazul constatării viciilor, să-1 informeze

neîntîrziat pe vînzător

Cumpărătorul pierde dreptul de a invoca viciul dacă nu 1-a comunicat vînzătorului într-un termen

rezonabil din momentul în care a constatat sau trebuia să constate viciul şi felul lui. Vînzătorul nu poate

invoca dispoziţiile acestui aliniat dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul

V -----------

Vînzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sînt excluse sau limitate ca

urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o garanţie pentru

existenţa unei caracteristici

Schema 13. Restituirea şi repararea prejudiciului în contractul de

vînzare-cumpărare (art.768-769 CC al RM) Schema 14. Dreptul de înstrăinare a bunului (art.781 CC al RM)

Remedierea (art.768 CC al RM)

______ i _________ Posibilitatea cumpărătorului de a solicita la alegerea sa înlăturarea viciului sau livrarea

unui bun fără viciu în cazul în care bunul prezintă vicii

j Vînzătorul suportă cheltuielile de remediere utile, îndeosebi cheltuielile de transport, de drum, de executare a lucrărilor şi

de procurare a materialelor

j

Vînzătorul poate refuza remedierea viciilor dacă acestea necesită cheltuieli neproporţional de mari 1

Momentul predării bunului către

cumpărător sau către persoana indicată

de el

Cînd asamblarea convenită contractual a fost

realizată defectuos de către vînzător sau de

ajutoarele lui

Corespunde destinaţiei ce reiese

din contract

5

In cazul în care în locul remedierii viciilor livrează un bun fără vicii, vînzătorul poate cere

cumpărătorului restituirea bunului cu vicii în conformitate cu regulile privind efectele

rezoluţiunii contractului

Dreptul de înstrăinare a bunului

i Partea obligată să

conserveze bunul este în drept să-1

vîndă la un preţ convenabil, în cazul

Dacă bunul este pasibil de pieire sau

de alterare (deteriorare) rapidă şi

dacă conservarea lui ar genera

Partea care a vîndut bunul remite suma

încasată avînd dreptul de a reţine

cheltuielile rezonabile de conservare şi

în care cealaltă parte tergiversează

exagerat preluarea lui sau plata

cheltuielilor de

conservare, dacă a înştiinţat

cealaltă parte despre intenţia de

a vinde

cheltuieli disproporţionale, partea

obligată să-1 corserveze îl poate

vinde

vînzare

Schema 15. Executarea în natură (art.782 CC al RM)

Efectele imposibilităţii restituirii bunului

___ j _____

Dacă cumpărătorul nu poate restitui vînzătorului bunurile în starea în care le-a primit, el pierde

dreptul de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere vînzătorului predarea unor bunuri de

înlocuire

Experţii

______ * _________ Cazuri în care imposibilitatea de restituire a bunurilor se datorează: acţiunii sau inacţiunii

vînzătorului;

- inutilităţii bunurilor;

dacă alterarea lor este o consecinţă a nerespectării condiţiilor de predare (inclusiv

asamblarea);

- dacă bunurile au fost utilizate pînă a se constata neconformitatea

lor

I Pierderea de către cumpărător a dreptului de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere

vînzătorului predarea bunurilor de înlocuire nu afectează dreptul lui la alte mijloace de protecţie

juridică, prevăzute de lege sau de contract

Dreptul de a cere executarea în natură a obligaţiilor

Cumpărătorul este în drept să ceară executarea în natură a obligaţiilor contractuale, dacă o astfel

de cerinţă este îndreptăţită pentru părţi şi pentru protecţia drepturilor cumpărătorului, referitor la

bunurile unice, la bunuri individualizate pentru contractul în cauză sau la alte bunuri pe care

cumpărătorul nu le poate achiziţiona de la alte persoane sau dacă aceste acţiuni de achiziţionare

nu au efect

14 6

Schema 16. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare Schema 17. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare

Termenul de răspundere a vînzătorului pentru viciile bunului (art.783

CC al RM) Termenul de înaintare a pretenţiilor pentru viciile bunului în

termen de garanţie (art.784 am RM)

Cumpărătorul are dreptul să înainteze vînzătorului, îndată ce a descoperit viciile bunului

nedeclarate de acesta pînă la vînzare, pretenţii, dar nu mai târziu de termenul stabilit de contract

+ Dacă în contract nu este stabilit un termen, pretenţiile pot fi înaintate în cel mult 6 luni din ziua predării

bunului, iar în privinţa imobilelor, cel mult un an

Dacă este imposibilă stabilirea zilei de predare a bunului care urmează să fie înregistrat sau dacă

bunul este predat cumpărătorului înainte de încheierea contractului, termenul de înaintare a

pretenţiilor se calculează din ziua înregistrării bunului în modul stabilit

Termenul de prescripţie pentru acţiunile privind viciile bunului

(art.785 CC al RM)

In cazul cînd pentru bunul vîndut este stabilit un termen de garanţie, pretenţiile pentru viciile depistate pot

fi înaintate în acest termen

Termenul de garanţie a bunurilor principale şi a celor accesorii

In cazul în care pentru accesorii sînt stabilite prin contract termene de garanţie mai scurte decît pentru bunul

principal, cumpărătorul este în drept să înainteze pretenţiile

referitoare la viciile accesoriilor în perioada de garanţie a

bunului principal

Poate fi intentată acţiune privind viciile bunului în termen de un an din data înaintării pretenţiilor, iar dacă nu

au fost înaintate pretenţii sau nu poate fi stabilită data înaintării lor, în termen de un an din data expirării

termenelor stabilite privind răspunderea vînzătorului pentru viciile bunului şi de înaintare a pretenţiilor

pentru viciile bunului în termen de garanţie

Dacă pentru accesorii în contract sînt stabilite termene de

garanţie mai mari decît pentru bunul principal,

cumpărătorul este în drept să înainteze pretenţiile ce ţin de

viciile accesoriilor în perioada lor de garanţie

7

Schema 18. Răscumpărarea (art.786 - 791 CC al RM) Schema 19. Dreptul de preemţiune (art.793-797 CC al RM)

Cumpărarea în baza drepturilor de preemţiune

Răscumpărarea

_________ ____________________ j ___________________

Dacă în contractul de vînzare-cumpărare vînzătorul şi-a rezervat dreptul de răscumpărare,

aceasta se face prin declaraţia vînzătorului faţă de cumpărător că va exercita dreptul de

răscumpărare. Declaraţia nu necesită forma stabilită pentru contractul de vînzare-cumpărare

Titularul dreptului de preemţiune poate face

uz de el în cazul în care persoana obligată

încheie cu un terţ contract de

vînzare-cumpărare

In cazul în care de dreptul de preemţiune

beneficiază cîteva persoane împreună, acest

drept poate fi exercitat numai în comun dacă

legea sau contractul nu prevede altfel

Preţul de răscumpărare

j ~

Răscumpărarea se efectuează la preţul de

vânzare

Dreptul de preemţiune nu este transmisibil şi nu trece prin succesiune dacă

contractul dintre persoana obligată şi titularul dreptului de preemţiune nu

prevede altfel

Persoana obligată urmează să informeze neîntîrziat titularul dreptului de

preemţiune drept intenţia sa şi condiţiile vînzării. Informarea poate fi executată

de terţul cu care vînzătorul intenţionează să încheie contractul de

vînzare-cumpărare

Revînzătorul este în drept să ceară

compensarea cheltuielilor aferente bunului

cumpărat pînă la răscumpărare în cuantumul

egal cu creşterea valorii bunului datorită

acestor cheltuieli. Dacă pînă la exercitarea

dreptului de răscumpărare a dispus de

obiectul contractului, cumpărătorul este

obligat să înlăture drepturile terţilor asupra

bunului

Dacă bunul pe care trebuie să îl restituie a

fost dotat cu un accesoriu, cumpărătorul îl

poate reţine dacă nu dăunează bunului.

Se consideră că revînzătorul a dispus de bun

şi în cazul în care bunul a fost înstrăinat în

cadrul procedurii de executare silită sau a

fost înstrăinat de către administratorul

procesului de insolvabilitate

Schema 20. Exercitarea

dreptului de preemţiune

(art.795 CC al RM)

Dreptul de preemţiune se

exercită pe calea informării

persoanei obligate

D

u

p

ă

p

r

i

m

i

r

e

a

i

n

f

o

r

m

a

ţ

i

e

i

d

e

s

p

r

e

i

n

t

e

n

ţ

i

a

d

e

v

î

n

z

a

r

e

,

d

r

e

p

t

ul de preemţiune poate fi exercitat în termen de 1

lună în cazul terenurilor şi în termen de 10 zile în

cazul altor bunuri dacă acordul dintre părţi nu

prevede altfel

Persoana obligată poate cere ca dreptul de preemţiune

să se extindă asupra tuturor bunurilor care nu pot fi

separate fără a fi dezavantajate

Accesoriile * Revânzătorul este obligat să predea celui care exercită dreptul de răscumpărare bunul

împreună cu accesoriile lui

z

8

Termenul de răscumpărare

_______ j _________ Răscumpărarea poate fi exercitată doar în termenul stipulat în contract, care nu poate

fi mai mare de 10 ani pentru terenuri şi de 5 ani pentru alte bunuri. Aceste termene nu

pot fi prelungite

Prin declaraţie faţă de persoana obligată, între ea

şi persoana împuternicită se încheie un contract

de vînzare-cumpărare în condiţii stabilite de

persoana obligată şi de terţ

Dacă terţului i s-a amînat achitarea preţului de

cumpărare, cel care are dreptul de preemţiune

poate beneficia de amînare dacă oferă o garanţie

pentru suma ce urmează a fi plătită

/

Schema 21. Vînzarea cumpărare la licitaţie (art.809-816 CC al RM) Schema 22. Consecinţele neachitării preţului în contractul de vînzare-cumpărare la

licitaţie (art.815 CC al RM)

Modalităţile de vînzare Consecinţele neachitării preţului în contractul de

vînzare-cumpărare la licitaţie (art.815 CC al RM)

Benevolă

Preţul sau alte condiţii

Vînzătorul poate stabili preţul sau alte condiţii de vânzare.

Această stipulaţie nu este opozabilă adjudecatarului daca

nu a fost comunicată persoanelor prezente pana la

primirea ofertelor ___________________________________________ . ____

în cazul în care adjudecatarul nu achită preţul

în condiţiile contractului, adjudecătorul are

dreptul, pe lângă remediile de care dispune

vînzătorul, să revîndă bunul la licitaţia

următoare în conformitate cu uzanţele şi

numai după notificarea corespunzătoare a

adjudecatarului

Adjudecatarul nu are dreptul să participe din

nou la licitaţie şi este obligat să plătească

diferenţa dintre preţul cu care bunul i-a fost

vândut şi preţul cu care a fost revîndut, dacă

acesta este mai mic, dar nu are dreptul să

pretindă excedentul

Denunţarea identităţii

Vînzătorul are dreptul să nu-şi demintă identitatea la

licitaţie, dar dacă identitatea lui nu a fost comunicata

adjudecatarului, adjudecătorul răspunde personal

pentru toate obligaţiile vînzătorului ____________

■ ----- T? ' : i

Contractul de vînzare a imobilului

V ---------------1

Adjudecatarul răspunde, de asemenea, în cazul vînzării silite, faţă de

vînzător, de persoana în a cărei favoare a fost sechestrat bunul şi faţă de

creditorul care obţinuse o hotărîre judecătorească pentru dobînzile, costurile

şi prejudiciile cauzate prin neexecutare

Schema 23.Vînzarea-cumpărarea de bunuri pentru consum (art.803-808 CC al RM)

Legea Republicii Moldova privind protecţia consumatorilor din 13.03.2003

Vînzarea la licitaţie este încheiată prin

adjudecător ultimului ofertant. înscrierea în

registrul adjudecătorului a numelui sau a

denumirii adjudecatului şi a ofertei acestuia

face proba vânzării, dar, dacă lipseşte o

asemenea înscriere, este admisă proba cu

martori

Vînzătorul şi adjudecatarul

unui imobil trebuie să

întocmească contractul de

vînzare-cumpărare a

imobilului în termen de 10 zile de la cererea

celeilalte părţi

Inversarea

sarcinii

probaţiunii

Dacă un consumator procură de la

întreprinzător un bun mobil

(cumpărarea de bunuri pentru consum)

şi, în termen de 6 luni de la transferul

riscului, constată un viciu al bunului, se

prezumă că bunul a fost viciat în

momentul transferării riscului, cu

excepţia cazului în care prezumţia nu

este compatibilă cu felul bunului sau al

viciului

Prevederi speciale pentru garanţii

Trimiterea la drepturile legale ale

consumatorului şi la faptul că prin

garanţie acestea nu vor fi limitate

Toate menţiunile necesare pentru a

se putea beneficia de garanţie

Durata protecţiei

prin garanţie

Aplicabilitatea în spaţiu a

protecţiei prin garanţie

Schema 24. Vînzarea cu utilizarea aparatelor automate (art.806 CC al RM)

Vînzarea cu utilizarea

aparatelor automate

z

Schema 26. Vînzarea-cumpărarea întreprinderii ca un complex patrimonial


Contractul de vînzare-cumpărare <

întreprinderii

Dacă la vînzarea bunului se utilizează aparat

automat, proprietarul acestuia trebuie să informeze

cumpărătorul afişând pe aparat (sau în alt loc):

denumirea vînzătorului;

date pentru relaţii cu el;

denumirea bunului;

preţul bunului;

instrucţiunea despre acţiunile pe care

cumpărătorul urmează să le efectueze

pentru plata şi recepţionarea bunului

Contractul se consideră încheiat în momentul

efectuării acţiunilor necesare pentru recepţionarea

bunului.

în cazul în care aparatul automat este utilizat pentru

schimbarea monedelor, valutei, procurarea

tichetelor, sînt aplicabile normele cu privire la

vînzarea-cumpărarea de bunuri pentru

consum, dacă din esenţa obligaţiei nu rezultă

altfel

Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii este contractul, în baza căruia vânzătorul se

obligă să dea în proprietate cumpărătorului întreprinderea în calitate de complex patrimonial

unic, cu excepţia drepturilor şi obligaţiilor inalienabile

în baza contractului se transmit cumpărătorului

mijloacele de individualizare a lucrărilor şi serviciilor; drepturile de folosinţă

asupra mijloacelor de individualizare

Silită

Momentul vînzării

mijloace de individualizare a

întreprinderii; mijloace de

individualizare a producţiei

9 21

Schema 25. Preţul şi preschimbarea bunului pentru consum


i ----------------------------------------------------- 1

Schema 27. Evaluarea patrimoniului întreprinderii (art.819 CC al RM)

Preţul bunului j

Preţul, alte clauze esenţiale ale contractului de vînzare-cumpărare a

bunurilor pentru consum se stabilesc în mod egal pentru toţi

cumpărătorii

Preschimbarea hunului

cumpărătorul are dreptul ca, în decursul a 14 zile din momentul recepţionării bunului nealimentar, daca

vînzătorul nu a stabilit un termen mai mare, să preschimbe bunul la locul cumpărării lui sau în alt loc,

stabilit de vînzător, cu un bun similar de o altă mărime, formă, gabarit, model, culoare sau completare

etc, cu efectuarea, în cazul diferenţei de preţ, a recalculării;

- dacă lipseşte bunul necesar pentru preschimbare, cumpărătorul are dreptul să restituie bunul cumpărat,

iar vînzătorul este obligat sa-i restituie suma plătită;

cererea cumpărătorului de a preschimba bunul sau de a-1 restitui urmează sa fie executată dacă:

o bunul nu este utilizat,

o nu şi-a pierdut calităţile de consum,

o dacă există probe că a fost cumpărat de la vînzătorul respectiv;

- bunurile care nu pot fi preschimbate sau restituite în temeiul prezentului articol se

stabilesc prin lege sau prin alte acte normative

Evaluarea patrimoniului întreprinderii

___________ j

Componenţa întreprinderii şi valoarea ei se determină în baza actului (procesului-verbal) de

inventariere întocmit în conformitate cu regulile inventarierii

j

Actele ce urmează a fi întocmite şi examinate la semnarea contractului

______ ♦ actul de inventariere; bilanţul

contabil;

- concluzia auditorului independent asupra componenţei şi valorii întreprinderii;

lista datoriilor vînzătorului incluse în componenţa întreprinderii; creditorii

întreprinderii; caracterul datoriei;

- cuantumul executării obligaţiilor; termenele de

executare a obligaţiilor

Schema 28. Predarea întreprinderii (art.821 CC al RM)

Predarea întreprinderii

Predarea întreprinderii către cumpărător se efectuează în baza actului de predare în care se

indică datele despre bunurile predate, faptul că sînt înştiinţaţi creditorii, viciile întreprinderii

Momentul predării întreprinderii

Se consideră că întreprinderea este predată către cumpărător în momentul semnării actului

de predare de către ambele părţi. Din acest moment, riscul pieirii sau deteriorării fortuite a

întreprinderii trece la cumpărător

Speţe

Speţa 1. V.M. a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui A.M. şi S.U. cu

privire la anularea contractului de vînzare-cumpărare.

în motivare a indicat că la 16 septembrie 2004, între A.M. şi S.U. a fost încheiat un

contract de vînzare-cumpărare a apartamentului nr.22 din str. AB, nr.2, or. Teleneşti.

Contractul menţionat este pasibil de anulare din motiv că V.M., ca rezultat al divorţului cu

pîrîta A.M., a devenit proprietar al unei părţi din apartamentul menţionat. Acest apartament

era alcătuit din patru odăi şi s-a format din reamenajarea a două apartamente, nr. 22 şi nr. 23

din str. AB, nr.2.

Pîrîta, fără a-1 anunţa pe fostul soţ, a vîndut partea sa din apartament, încălcînd

dispoziţiile art.325,739,794,795 ale Codului civil.

Soluţionaţi litigiul.

Speţa 2. Cetăţenii M.E. şi R.E. au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

M.A. şi R.V. cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare, motivînd

prin nerespectarea dreptului de preemţiune la vînzarea de către M.A. a unei odăi ce

constituia cota-parte a lui din apartamentul deţinut în coproprietate pe cote-părţi cu ei, lucru

prin care li s-au lezat drepturile.


Speţa 3. R.D. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului de

Hxecutare Ştefan Vodă cu privire la anularea rezultatelor licitaţiei.

în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că s-a adresat în instanţă cu privire la

partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, obiect al acţiunii fiind şi depozitul

din. strada A, nr.15 or. Ştefan Vodă, ce aparţine cu drept de proprietate privată ÎI „D", care

a fost vîndut la licitaţie în vederea executării hotărîrii judecătoriei economice de

circumscripţie din 03 mai 2006, prin care a fost încasată suma de 30.900 lei. Reclamanta a

considerat rezultatele licitaţiei ilegale şi cere anularea acestora, deoarece ea a cerut

suspendarea vînzării depozitului pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti la

cererea cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.


Speţa 4. I.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui CB. cu privire la

recunoaşterea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a lotului de pămînt.

în motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că pîrîtul CB. refuză să-i achite plata

cuvenită în sumă de 5000 lei pentru terenul vîndut cu suprafaţa de 0,2347 ha, situat în

extravilanul satului Urîta r-nul Dubăsari. A considerat că părţile la încheierea contractului

l-au indus în eroare.

Vînzarea terenului era determinată de situaţia în care se află el.

I.S. a solicitat declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare a lotului de

pămînt cu destinaţie agricolă din 14 martie 2003.

La 25 mai 2003 I.S. a decedat. în proces ca succesori în drepturi au fost admişi A.D.,

fosta soţie şi P.S., tatăl defunctului, care au motivat acţiunea suplimentar prin aceea că

terenul vîndut este un bun al gospodăriei ţărăneşti cu via plantată, care a fost folosit de

membrii GŢ „SPI" al cărei membru a fost I.S.


Speţa 5. ÎI."B" şi Consiliul mun. Bălţi au depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui S.N., E.E., L.B. şi V.C, cu privire la recunoaşterea nulă a contractelor de

vînzare-cumpărare, transmitere-primire a casei de locuit şi anularea titlului de autentificare

a dreptului deţinătorului de teren pe numele lui V.G. în motivarea acţiunii reclamanta a

indicat că la 31 octombrie 2002, în baza deciziei Primăriei mun. Bălţi nr.30/7 şi

contractului de arendă nr. 1912 a primit în arendă un teren cu o suprafaţă de 456 m2 pe

str.C120 mun. Bălţi, pe care anterior a fost situată o construcţie locativă care la 12 aprilie

1999, în urma unui incendiu, a ars din temelie.

Deşi casa de locuit nu exista, în privinţa acesteia s-au întocmit contracte translative de

proprietate, care se solicită a fi anulate. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 6. S.V. şi S.E. au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.G.,V.N.

şi V.S. cu privire la declararea valabilităţii contractului de vînzare-cumpărare a odăii din

apartament.

în motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că în luna iulie 2002, la propunerea

pîrîtei V.R., au convenit de a cumpăra de la ultima o odaie din apartamentul nr.15 din str.

2/1 A, mun. Chişinău, la preţul de 1200 dolari SUA. Conform înţelegerii, la 25 iulie 2002,

ei i-au achitat pîrîtei suma de 600 dolari SUA în contul vînzării-cumpărării odăii,

instalîndu-se cu domiciliul în odaia în litigiu, iar restul sumei urma să fie achitată după

întocmirea contractului de vînzare-cumpărare. Pentru a documenta primirea sumei, pîrîta a

eliberat o recipisă scrisă şi s-a obligat în scurt timp să întocmească actele necesare. Mai

tîrziu, ei au aflat că apartamentul pîrîtei nu era privatizat, însă pîrîta s-a obligat de a întocmi

contractul de vînzare-cumpărare după privatizarea apartamentului. Ulterior au achitat

restul sumei, apartamentul a fost privatizat însă pîrîţii au început să se eschiveze de la

întocmirea contractului.


Speţa 7. B.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U.S. cu privire la

anularea contractului de vînzare-cumpărare şi evacuarea lui din casa de locuit.

în motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 19 septembrie 2003 a vîndut lui

U.S. casa de locuit situată pe str. A., nr.59, or. Ialoveni. Preţul vînzării imobilului constituia

suma de 1500 dolari SUA, care urma să fie achitat de către cumpărător pînă la 10 octombrie

2003. Pînă în prezent pîrîtul refuză să-şi onoreze obligaţia contractuală.


Speţa 8. CE. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.I. cu privire la

declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare .

în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 07 august 2003 a vîndut lui P.I.

terenul agricol cu suprafaţa de 0,2342 ha la preţul de 10.000 lei. A considerat că ea, la o

vîrstă înaintată, nu a avut capacitatea de a încheia acest contract, fapt pentru care a solicitat

anularea acestuia cu repunerea părţilor în situaţia anterioară.


Speţa 9. Dolta a cumpărat de la Burlacu o parte dintr-o garnitura de mobilă cu 6000

lei: o masă, două fotolii, două scaune şi un dulap, refuzînd canapeaua şi patru scaune.

Părţile au convenit că Dolta devine proprietar al bunurilor cumpărate din momentul

încheierii contractului. Plătindu-i lui Burlacu arvună în mărime de 1000 de Ici, Dolta a

promis să mai aducă încă 5000 de lei peste 3 zile şi tot atunci Burlacu a promis că îi va

transmite mobila. După 3 zile Dolta nu s-a prezentat să primească mobila, deoarece a fost

10 23

bolnav. 5 zile mai tîrziu, noaptea, în urma folosirii neglijente a unui aparat electric de către

feciorul lui Burlacu, în vîrstă de 19 ani, în apartamentul acestuia s-a declanşat un incendiu

şi ca rezultat toată mobila a devenit inutilizabilă, cu excepţia unui fotoliu şi a canapelei.

Dolta a cerut de la Burlacu restituirea arvunei. Burlacu a obiectat, cerînd, la rîndul

său, de la Dolta să-i achite suma restantă, deoarece au pierit bunurile ce-i aparţineau deja lui

Dolta.


Speţa 10 . Zavatin a cumpărat de la Feraru o geacă de piele la preţul de 2220 lei. La

încheierea contractului geaca a fost examinată minuţios de către cumpărător, care nu a

descoperit nici un defect. în curînd Zavatin a început reparaţia în casă şi în legătură cu

aceasta toate bunurile, inclusiv geaca, au fost strămutate într-o magazie (şură). Peste o lună,

după ce a terminat reparaţia, Zavatin a decis să aducă bunurile înapoi în casă, dar, depistînd

că în magazie era destul de umed, a considerat să usuce bunurile păstrate acolo.

Peste o săptămînă, îmbrăcînd geaca, Zavatin a observat că aceasta a devenit mai

mică, pielea a devenit mai aspră şi pe alocuri s-a fisurat. Considerînd că i-a fost vîndută o

marfă de proastă calitate, Zavatin a cerut rezilierea contractului şi restituirea de către Feraru

a sumei plătite. Feraru a refuzat să-i satisfacă cerinţele, invocînd faptul că însuşi Zavatin

este vinovat de deteriorarea hainei. Zavatin s-a adresat cu o acţiune în instanţă.


Speţa 11. Iarna Grigoriu a cumpărat de la Ciuchitu o vilă. în mai, dorind să se

instaleze în vilă, cumpărătorul a depistat că în două odăi locuia deja Sidorov cu familia.

Sidorov a declarat că anul trecut, vara, a încheiat cu Ciuchitu contract de închiriere a două

odăi din vilă pe un termen de 5 ani şi i-a plătit anticipat chiria pe tot termenul contractului,

deşi nu exista contract scris în acest sens. Grigoriu s-a adresat cu pretenţii faţă de Ciuchitu,

dar ultimul a declarat că Grigoriu cunoştea faptul că ( iuchitu închiria sistematic vila şi la

încheierea contractului de vînzare-cumpărare nu a pus întrebări referitor la prezenţa sau

lipsa chiriaşilor în vilă. în afară de aceasta, după cum a înţeles, Grigoriu era interesat numai

în perfectarea documentelor asupra vilei, neavînd intenţia să folosească vila, deoarece

locuia permanent cu familia peste hotare. Grigoriu s-a adresat la avocat.

în calitate de avocat pronunţaţi-vă asupra cazului.

Speţa 12. Arhirii i-a vîndut lui Vasilev ceasul de mînă la preţul de 5000 lei. Vasilev

a plătit 1000 lei, restul sumei promiţînd să o aducă peste 3 zile. Pînă la achitarea deplină,

ceasul se păstra la Arhirii. Vasilev nu s-a prezentat să ia ceasul timp de două săptămîni.

Atunci Arhirii a vîndut ceasul lui Burlacu. După aceasta a apărut Vasilev şi a lămurit că a

fost bolnav şi de aceea nu s-a prezentat să-şi ia cumpărătura. Arhirii era de acord să restituie

suma de 1000 lei primită de la Vasilev. Vasilev, însă, considera că 1000 lei au fost lăsaţi în

calitate de arvună şi de aceea Arhirii trebuie să-i restituie arvuna în mărime dublă, adică

2000 lei, şi să execute real contractul (în natură).

Deoarece Arhirii a refuzat satisfacerea acestor pretenţii, Vasilev s-a adresat în

instanţa de judecată cu acţiune, cerînd de la Arhirii plata a 2000 lei, iar de la Burlacu

transmiterea ceasului.


Speţa 13. în octombrie 2003 Burlacu a cumpărat de la Arhirii o bicicletă. în mai

2004 Burlacu 1-a rugat pe Sineev să-i pregătească bicicleta pentru nişte eventuale călătorii,

achitîndu-i acestuia 20 lei. în procesul pregătirii bicicletei, s-au descoperit vicii ascunse.

Burlacu s-a adresat cu o acţiune împotriva lui Arhirii, cerînd rezilierea contractului şi

restituirea preţului, precum şi recuperarea prejudiciului în mărime de 20 lei. Arhirii a

declarat că, în primul rînd, el însuşi nu a cunoscut existenţa acestor vicii; în al doilea rînd,

Burlacu nu a înaintat pretenţii, dar s-a adresat dintr-o dată cu acţiune în judecată şi că, în al

treilea rînd, a expirat termenul de prescripţie, deoarece au trecut mai mult de 6 luni din

momentul cumpărării bicicletei.


Speţa 14. în baza contractului de vînzare-cumpărare întreprinderea de stat „Izvoraş"

a procurat de la Călugăreanu o casă de locuit în or. Floreşti contra 30 mii lei. Contractul a

fost autentificat de autorităţile administraţiei publice locale, deşi în or. Floreşti exista birou

notarial. Procurorul a înaintat acţiune în judecată cu privire la recunoaşterea nulităţii

contractului de vînzare-cumpărare, bazîndu-se pe aceea că ueeastă casă a fost procurată nu

la preţ de inventar, care constituie 20 mii lei, ci la preţ de piaţă.


Speţa 15. Şargu a cumpărat de la magazinul universal un frigider la preţul de 5800

lei. în timpul termenului de garanţie frigiderul s-a defectat de 2 ori, fiind reparat de atelierul

de garanţie. Dar şi după a doua reparaţie frigiderul a încetat să mai funcţioneze, iar atelierul

de garanţie i-a comunicat lui Şargu că nu sînt în stare să-1 repare.

Şargu s-a adresat cu o acţiune în judecată împotriva magazinului, cerînd restituirea

costului frigiderului. Instanţa de judecată, din proprie iniţiativă, a atras în calitate de copîrît

atelierul de garanţie de la care a fost încasată suma de 5600 lei. Magazinul a fost exonerat

de răspundere. Refuzînd satisfacerea integrală a pretenţiilor reclamantului, instanţa de

judecată a menţionat în hotărirea sa că reclamantul a folosit frigiderul în cadrul termenului

de garanţie. Nefiind de acord cu aşa o hotărîre, Şargu a făcut apel.

Ce hotărîre trebuie să pronunţe instanţa de apel?

Speţa 16. La 9 martie 2005 Feraru a încheiat cu concubina sa Burlacu un contract de

vînzare-cumpărare prin care a înstrăinat imobilul format din casă cu două camere,curte şi

grădină la preţul de 6000 lei. După moartea lui Feraru în anul 2010, Hui său a înaintat

acţiune împotriva lui Burlacu pentru constatarea nulităţii absolute a contractului de

vînzare-cumpărare încheiat în 2003 şi restabilirii situaţiei anterioare încheierii acestuia,

deoarece nu a fost real, vînzătorul fiind alienat mintal.

Acţiunea a fost admisă, anulîndu-se contractul cu obligarea lui Burlacu de a restitui

imobilul, motivîndu-se că vînzarea-cumpărarea, de fapt o donaţie deghizată, a avut o cauză

imorală, fiind încheiată între 2 persoane care trăiesc în concubinaj.

l.Alienaţia mintală, pretinsă de reclamant, este oare o cauză de anulare a

contractului?

2. Vînzarea între concubini este valabilă? Hotărirea pronunţată este legală?

Speţa 17. Axenti îi vinde lui Ionaşcu un televizor color cu preţul de 4000 lei.

Televizorul este de origine moldovenească şi are o vechime de 5 ani, fiind în stare bună de

funcţionare. Preţul se plăteşte şi televizorul este predat.

Soţia lui Axenti cheamă în judecată pe Axenti şi Ionaşcu, cerînd desfacerea

contractului, deoarece: a) preţul nu este serios (real), b) bunul este proprietatea ei exclusivă,

fiind dobîndit înaintea căsătoriei. Ionaşcu solicită respingerea acţiunii, deoarece la

momentul încheierii contractului nu cunoştea situaţia reală. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 18. Axenti, în calitate de vînzător, încheie cu Burlacu, în calitate de

cumpărător, un contract de vînzare-cumpărare constatat printr-un înscris cu privire la

autoturismul Ford , fabricat în 2002, avînd rulaj de peste 300 mii km, contra preţ de 26 mii

lei. A doua zi Axenti încasează preţul şi predă lui Burlacu autoturismul şi toate

documentele aferente acestuia. Ulterior se constată că autoturismul funcţionează defectuos.

De aceea se efectuează o expertiză care atestă existenţa încă din momentul vînzării a unui

viciu la motor. Burlacu îl cheamă în judecată pe Axenti, cerînd desfacerea contractului şi

restabilirea situaţiei existente pînă la încheierea contractului din următoarele motive:

- contractul semnat nu a fost autentificat notarial, fiind deci nul absolut (de aceea

organele de poliţie au refuzat înmatricularea autoturismului pe numele cumpărătorului);

- chiar dacă actul semnat de părţi ar fi valabil, se cere rezilierea contractului pentru

existenţa viciilor ascunse, întrucît viciul existent nu putea fi depistat de cumpărător, care,

fiind de profesie artist, nu avea cunoştinţe în domeniu.

Necontestînd existenţa viciului, pîrîtul a cerut respingerea acţiunii, deoarece nici măcar el

însuşi nu ştia despre existenţa viciului invocat. Soluţionaţi litigiul.

.

Speţa 19. La 8 mai Şerbenco a procurat de la magazin un costum şi o pereche de

cizme, în prealabil măsurîndu-le şi examinîndu-le minuţios. Sosind acasă, Şerbenco a

măsurat din nou costumul, dar nu i-a plăcut nici fasonul, nici culoarea. Şerbenco a decis să

schimbe costumul duminica viitoare, la 12 mai. Costumul nu 1-a mai îmbrăcat. La 11 mai,

întorcîndu-se de la serviciu, Şerbenco s-a împiedicat pe scări şi, sosind acasă, a depistat că

talpa unei cizme s-a dezlipit. La 12 mai Şerbenco a cerut magazinului preschimbarea

costumului şi restituirea costului cizmelor. Magazinul a refuzat să schimbe costumul,

invocînd motivul că acest costum este calitativ, de mărimea corespunzătoare şi nu există un

motiv serios pentru a-1 preschimba. în ceea ce priveşte cizmele, magazinul a acceptat să le

primească înapoi, dar numai în schimbul unei alte perechi. Şerbenco s-a adresat cu acţiune

în judecată.


Speţa 20. Magazinul universal i-a vîndut lui Beleaev un pian cu obligaţia de a-1

transporta la domiciliul cumpărătorului. în timpul transportării, în urma ploii, pianul a (bst

udat şi, ca urmare, a fost deteriorat. Cumpărătorul a refuzat să primească Cumpărătura şi a

cerut restituirea banilor sau transmiterea unui alt pian calitativ şi funcţionabil. La cererea sa

Beleaev a primit de la magazin următorul răspuns: Beleaev alegînd pianul şi plătind preţul a

devenit proprietar şi de aceea trebuie să luporte consecinţele deteriorării pianului, rezultat

al unor circumstanţe întîmplătoare. Beleaev s-a adresat cu acţiune în judecată, prin care

cerea încasarea de la magazin a costului pianului sau acordarea în schimb a unui frigider

nou. Magazinul universal cerea instanţei, la rîndul său, să-1 oblige pe Beleaev să primească

pianul cumpărat.


11 23

Speţa 21. în decembrie 2003, Enache a procurat la magazin un televizor color. In

ianuarie 2004 s-a defectat tubul televizorului. Enache a cerut schimbarea Iclevizorului.

Magazinul a refuzat să satisfacă aceste cerinţe şi i-a propus lui Enache să se adreseze în

atelierul de garanţie pentru schimbarea tubului. Peste 2 luni tubul a fost schimbat, dar peste

o săptămînă televizorul a ars. Ca rezultat, în apartament s-a declanşat un incendiu şi au fost

deteriorate multe lucruri ale cumpărătorului. Acesta s-a adresat în instanţă cu o acţiune

împotriva magazinului, cerînd restituirea costului iclevizorului şi recuperarea prejudiciului

legat de deteriorarea bunurilor din apartament. Magazinul a cerut ca în proces să fie atras şi

producătorul de la care Irebuie încasate sumele respective, deoarece, conform concluziilor

expertului, incendiul a fost cauzat de un defect de producţie a televizorului.

Cine trebuie să recupereze prejudiciul?

Speţa 22. Axenti a cumpărat un aparat de fotografiat în rate. Achitînd jumătate de

preţ, Axenti s-a concediat de la serviciu şi, timp de cîteva luni, nu a achitat plăţile cuvenite.

în legătură cu aceasta, magazinul 1-a chemat în judecată pe Axenti, cerînd încasarea

integrală a sumei restante, deşi pînă la expirarea termenului de plată a ultimei rate mai erau

3 luni. Instanţa de judecată a satisfăcut cerinţele magazinului. Nelîind de acord cu aşa

decizie, Axenti a atacat hotărîrea instanţei, deoarece încasarea integrală a sumei restante

contravine conţinutului contractului, care prevede efectuarea unor plăţi periodice.

Ce hotărîre urmează să pronunţe instanţa superioară?

Speţa 23. Salariatul SA"Respect" Dolta a procurat în rate un casetofon de la

magazinul universal, cu amînarea achitării costului în termen de 12 luni, perfectînd în

modul corespunzător dispoziţia-obligaţiune în conformitate cu care SA deconta

magazinului de două ori pe lună plăţile periodice. După un timp decontările au încetat.

Ulterior, a fost stabilit că Dolta a trecut la un nou loc de muncă în parcul de troleibuze, iar

casetofonul 1-a vîndut surorii sale. Magazinul doreşte să ştie: / . Este legală vînzarea unui

bun neplătit şi poate magazinul cere casetofonul de la sora lui Dolta?

2. Pot fi prezentate pretenţii SA „Respect" cu privire la plata sumei restante, pe care

contabilitatea nu a reţinut-o la concedierea lui Dolta?

3. Este valabilă dispoziţia-obligaţiune şi produce ea efecte în privinţa parcului de

troleibuze, unde în prezent lucrează Dolta?

4. In ce mod pot fi urmărite forţat sumele restante de la cumpărător?

Speţa 24. Liceul „I.Creangă" a încheiat cu SA „Respect" un contract de

vînzare-cumpărare, în conformitate cu care SA se obliga la 1 august să furnizeze liceului 15

calculatoare de producţie SUA pentru echiparea unei clase de studiu. SA nu şi-a executat

obligaţia şi liceul a înaintat acţiune în judecată cu privire la plata clauzei penale

contractuale în mărime de 4% din costul mărfii nefurnizate. In procesul examinării

litigiului s-a depistat că în contractul încheiat între părţi nu s-a indicat marca, configuraţia

calculatoarelor ce urmau a fi furnizate şi, de asemenea, nu au fost stabilite cerinţe referitor

la calitate şi modul de determinare a ei. Dat fiind că în contract nu s-au stipulat clauze

referitor la obiectul şi calitatea mărfurilor, instanţa de judecată a recunoscut acest contract

neîncheiat şi a refuzat satisfacerea pretenţiilor reclamantului.

Este corectă hotărîrea instanţei de judecată?

Speţa 25. Combinatul de panificaţie a înaintat acţiune în judecată împotriva SA

„MMM", cerînd modificarea contractului de vînzare-cumpărare a făinii. Cumpărătorul a

propus introducerea în contract a unei sancţiuni pentru fiecare caz de neprezentare a

reprezentantului SA, la cererea cumpărătorului, în caz de depistare a neconcordanţei dintre

calitatea şi cantitatea prevăzută în contract cu cantitatea şi calitatea mărfii furnizate de

vînzător. SA era împotriva introducerii în contract a unei atare sancţiuni. Instanţa de

judecată a admis pretenţiile reclamantului şi a introdus în contract clauza cu privire la

amendarea vînzătorului pentru fiecare caz de neprezentare, considerînd că aceasta va

contribui la asigurarea integrităţii mărfii.

Este legală hotărîrea instanţei de judecată?

Speţa 26 . Cooperativa „Style" a furnizat magazinului „Moda" un stoc de rochii şi

după expirarea termenului prevăzut în contract a prezentat cumpărătorului 1 1 u i ca de plată

a costului mărfurilor. Magazinul a refuzat să plătească marfa primită, nivocînd faptul că

nu-i cerere la această marfă propunînd cooperativei rezilierea I Oiltractului şi restituirea

mărfii. Cooperativa nu a acceptat această propunere, înaintând acţiune împotriva

magazinului cu privire la încasarea sumei de 17500 lei, OOStul mărfii furnizate, precum şi

a amenzii pentru refuzul de a plăti marfa.


Speţa 27. SA „Tracom" a expediat în august 2008 în adresa SA „Prut" 10 tractoare,

în actul de recepţionare, întocmit la 20 septembrie cu participarea reprezentantului

vînzătorului şi a cumpărătorului, s-a prevăzut că tractoarele au fost examinate sub aspect

calitativ şi nu au fost depistate careva vicii.

Peste o lună după punerea în exploatare a tractoarelor, un tractor s-a defectat. O

comisie specială a constatat: defecţiunea a avut loc în urma confecţionării necalitative II

unei supape la motor, fapt ce a dus la deteriorarea unui cilindru.

Motorul a fost reparat cu forţele şi mijloacele cumpărătorului. în iulie 2009

cumpărătorul a prezentat vînzătorului pretenţie cu privire la plata amenzii prevăzute tic

contract în mărime de 20% din costul tractorului şi recuperarea cheltuielilor i'l'cctuate în

legătură cu înlăturarea viciului . SA "Tracom" a refuzat satisfacerea pretenţiei,

considerînd-o ca neîntemeiată. Cumpărătorul a înaintat acţiune în judecată.


Speţa 28. Trustul „Monolit", încâlcind contractul, nu a furnizat în primul liimestru al

anului 2008 8 tone de metal întreprinderii individuale „Sam". în legătură cu aceasta, ÎI

„Sam" nu şi-a executat obligaţiile faţă de SA „Monolit" cu privire la executarea unor lucrări

de reparaţie, plătindu-i despăgubiri în mărime de 4 mii lei. ÎI „Sam" a înaintat acţiune

împotriva trustului cu privire la plata amenzii, în mărime de 6% din costul mărfii

nefurnizate şi recuperarea prejudiciului în mărime de 4 mii lei.

Obiectînd împotriva acţiunii, trustul a invocat faptul că nu există vinovăţia sa in

nefurnizarea mărfii, deoarece fosta administraţie a trustului, fiind necompetentă, a încheiat

acest contract de vînzare-cumpărare, nedispunînd de această marfă.


Speţa 29. SRL „East" a înaintat acţiune împotriva Fabricii de zahăr „Brătuşeni" cu

privire la încasarea amenzii în legătură cu nefurnizarea a 30% din marfă. Obiectînd

împotriva acţiunii, fabrica a invocat faptul că furnizarea mărfii n-a fost posibilă din lipsa

vagoanelor pentru încărcarea şi expedierea mărfii. Conform contractului de transport, calea

ferată a livrat vagoane pentru încărcarea numai a 70% din marfa, de aceea şi exclude

vinovăţia vînzătorului. Soluţionaţi litigiul.

■

Speţa 30. SRL"Alfa" a înaintat la 13 februarie 2007 acţiune împotriva SA „Steaua"

cu privire la încasarea costului ţesăturii, furnizate cu vicii ascunse, şi plata amenzii pentru

furnizarea unei mărfi necalitative. Ţesătura a fost primită de cumpărător la 12 septembrie

2006.La 10 decembrie cumpărătorul a înştiinţat vînzătorul despre descoperirea viciilor şi a

rugat prezenţa unui reprezentant al vînzătorului pentru întocmirea actului. Cu toate că au

fost expediate mai multe telegrame, reprezentantul vînzătorului nu s-a prezentat, atunci

cumpărătorul a invitat un reprezentant al Camerei de Comerţ şi Industrie pentru întocmirea

actului. în actul întocmit la 7 februarie 2007 au fost consemnate viciile depistate. Instanţa

de judecată a respins acţiunea, invocînd depăşirea termenului de prescripţie, care a început

a curge, după părerea acesteia, la 13 octombrie 2006.

Este corectă hotărîrea instanţei?

Speţa 31. Vînzătorul a expediat în iulie 2005 în adresa SA „Transcostrucţia" un

excavator. în iulie 2004, în cadrul termenului de garanţie, s-a defectat întrerupătorul

automat montat în excavator. Prin expertiză s-a stabilit că întrerupătorul a avut vicii

datorate fabricării, admise de producător. Cumpărătorul a înaintat acţiune în judecată cu

privire la încasarea de la vînzător a amenzii în mărime de 5 % din costul excavatorului şi

recuperarea daunelor cauzate de staţionarea lui neproductivă. Pîrîtul a obiectat împotriva

acţiunii deoarece, în conformitate cu condiţiile tehnice, termenul de garanţie, stabilit pentru

excavator, nu se răsfrînge asupra pieselor care se uzează uşor şi pe care cumpărătorul

trebuie să le schimbe din contul pieselor de rezervă, furnizate în garnitură cu excavatorul.

Pîrîtul a rugat, de asemenea, să fie luat în consideraţie şi faptul că întrerupătorul a fost

produs de uzina electromecanică, care trebuie să poarte răspundere pentru viciile ascunse

ale întrerupătorului. în procesul examinării litigiului s-a constatat că vînzătorul nu a inclus

întrerupătorul în lista pieselor ce se uzează uşor şi în garnitura pieselor de rezervă care a

fost predată cumpărătorului odată cu predarea excavatorului.


Speţa 32. La 14 decembrie cooperativa „Rest" s-a adresat uzinei electrice cu

propunerea de a i se vinde în această lună 75 de transformatoare, indicînd contul său şi

garantînd plata lor imediată. La 20 decembrie uzina a expediat cooperativei marfa

respectivă. Pretenţia uzinei cu privire la plata mărfii furnizate a rămas neexaminată de către

cooperativă, de aceea uzina a înaintat acţiune în judecată.

în procesul examinării litigiului, cooperativa a refuzat să recunoască pretenţiile

reclamantului, considerînd că contractul n-a fost încheiat, iar scrisoarea transmisă uzinei

trebuie calificată ca propunere de încheiere a contractului.


Speţa 33. Conform contractului, uzina chimică trebuia să furnizeze în iulie unui trust

de construcţie 6 tone de vopsea şi 500 kg de lac, dar de fapt a furnizat 1250 kg de vopsea şi

300 kg de lac.

12 23

în legătură cu aceasta, vînzătorul a decontat benevol pe contul cumpărătorului

clauza penală şi a lămurit că nu şi-a putut executa obligaţiile din cauza prelungirii reparaţiei

la uzină. Trustul care la 1 octombrie trebuia să dea în exploatare un sanatoriu s-a adresat în

instanţa de judecată cu acţiune, cerînd obligarea uzinei de a furniza marfa rămasă nu mai

tîrziu de 1 septembrie.


Speţa 34. Dumbravă a cumpărat de la Ghimpu o garnitură de mobilă la preţul de

3000 lei, dintre care 1500 lei s-au plătit imediat, iar restul sumei urma să fie plătită peste 3

zile, la momentul primirii bunurilor de către cumpărător. Părţile au convenit că

cumpărătorul dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor din momentul încheierii

contractului. După expirarea a 3 zile, cumpărătorul nu s-a prezentat să primească bunurile,

din motiv de boală. După expirarea a 5 zile, ca rezultat al neglijenţei fiului major al

vânzătorului, în apartamentul acestuia s-a declanşat un incendiu şi toată mobila s-a

deteriorat. După 7 zile cumpărătorul s-a prezentat şi a cerut de la vînzător restituirea sumei

de 1500 lei. Vînzătorul a refuzat şi a cerut cumpărătorului achitarea sumei restante,

deoarece s-au deteriorat bunurile care aparţineau acestuia cu titlu de proprietate .

1.1. în ce formă trebuia să fie încheiat contractul în speţă? Aveau dreptul părţile prin

contract să stabilească astfel momentul transferului dreptului de proprietate către

cumpărător?

1.2. Cine va suporta prejudiciul cauzat? Argumentaţi răspunsul.

1.3. Soluţionaţi litigiul în esenţă.

■

Teste-grilă

1. După natura sa contractul de vînzare-cumpărare este un contract:

a) translativ de posesie;

b) translativ de posesie şi folosinţă;

c) translativ de proprietate.

2. Conform regulii generale, dreptul de proprietate asupra bunului mobil este

transferat cumpărătorului:

a) în momentul încheierii contractului;

b) în momentul predării bunului;

c) în momentul achitării preţului.

3. Vînzarea-cumpărarea este un act:

a) de constituire;

b) de dispoziţie;

c) de conservare.

4. Nu pot forma obiectul contractului de vînzare-cumpărare:

a) bunurile consumptibile;

b) bunurile necorporale;

c) drepturile prevăzute de lege.

5. Dacă datoria de a executa imediat nu rezultă din lege, contract sau din natura

obligaţiei, debitorul trebuie să execute obligaţia:

a) în termen de 7 zile de la data semnării contractului;

b) în termen de 7 zile de la data încheierii contractului;

c) în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului.

6. Vînzătorul este obligat să-1 garanteze pe cumpărător împotriva evicţiunii

dacă:

a) cauza evicţiunii este anterioară vînzării;

b) vînzătorul a cunoscut cauza evicţiunii;

c) cumpărătorul nu a cunoscut cauza evicţiunii.

7. Dreptul de preemţiune apare dacă partea socială:

a) se vinde;

b) se schimbă;

c) se donează.

8. Contractul de vînzare-cumpărare este sinalagmatic, deoarece:

a) se încheie valabil prin acordul părţilor;

b) dă naştere la obligaţii reciproce pentru ambele părţi;

c) pentru încheierea sa valabilă este necesar consimţămîntul a două părţi.

9. Are dreptul tutorele să încheie contract de vînzare-cumpărare cu persoana

Aflată sub tutela sa:

a) da;

b) nu;

c) numai cu autorizaţia prealabilă a autorităţii tutelare.

10. Preţul bunului imobil trebuie să fie plătit:

a) la momentul stabilit de părţi;

b) la momentul autentificării contractului;

c) la momentul încheierii contractului.

1 1 . In cazul evicţiunii cumpărătorului, acesta are dreptul de a pretinde de la

vînzător:

a) reducerea preţului de cumpărare;

b) repararea prejudiciului cauzat;

c) remiterea unui alt bun liber de drepturile terţilor.

12. Drepturile cumpărătorului în privinţa viciilor sînt excluse dacă, în momentul

încheierii contractului:

a) vînzătorul nu cunoştea aceste vicii;

b) cumpărătorul cunoştea aceste vicii;

c) calificarea cumpărătorului îi permitea cunoaşterea viciilor.

13. încăperea neizolată:

a) poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare;

b) nu poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare;

c) poate constitui obiect distinct al contractului de vînzare-cumpărare cu autorizaţia

organelor locale.

14. Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii se înregistrează:

a) în Registrul Bunurilor Imobile;

b) la Camera înregistrării de Stat;

c) la Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale.

15. Răscumpărarea se efectuează:

a) la preţul stabilit în contract;

b) la preţul de vînzare;

c) la preţul de piaţă al bunului existent la data răscumpărării.

Tema nr. 2 Contractul de schimb Schema 3. Elementele contractului de schimb

Schema 1. Contractul de schimb (art.823-828 CC al RM) Părţile în calitate de părţi la acest contract (copermutanţi) pot apărea orice subiecţi de drept civil -

atît persoanele fizice şi juridice, cît şi statul Republica Moldova şi unităţile administrativ

teritoriale

Contractul de schimb - contractul în baza căruia părţile se obligă de a-şi transmite

reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun

Subiecţii contractului

Obiectul

Obiectul material al contractului de schimb pot fi bunurile aflate în circuitul civil. Potrivit

art.285 CC al RM bunuri sînt atît lucrurile susceptibile apropierii individuale sau

colective, cît şi drepturile patrimoniale. Obiect al contractului de schimb pot fi atît

lucrurile, cît şi drepturile patrimoniale

Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vînzător al bunului

pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb

Schema 2. Natura juridică a contractului de schimb

Preţul Preţul contractului de schimb reprezintă valoarea bunurilor, obiecte materiale ale

contractului. Preţul prezintă interes în măsura în care o asemenea condiţie de formare şi

validare a contractului cum este forma acestuia suferă impactul valorii bunurilor

schimbate. Cînd are loc schimbul bunurilor neechivalente ca valoare şi în contract este

prevăzută sulta, faţa de aceasta se aplică reglementările vînzării-cumpărării cu privire la

preţ (art.756 CC)

Caracterul consensual al contractului de schimb se consideră încheiat din momentul realizării în forma cuvenită

a acordului de voinţă în privinţa tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;

Caracterul sinalagmatic denotă faptul că, odată fiind încheiat, acesta dă naştere la obligaţii reciproce şi

interdependente pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia din părţi avîndu-şi cauza juridică în

obligaţia respectivă a celeilalte părţi;

Caracterul oneros prevede faptul că fiecare copermutant, în urma încheierii contactului, urmăreşte scopul de a

obţine în proprietate un bun în schimbul unui alt bun, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi contractante

incluzînd ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte;

Caracterul

comutativ al

contactului

presupune

faptul că

existenţa certă

şi întinderea

determinată a

drepturilor şi

obligaţiilor

reciproce sînt

cunoscute de

către părţi de la încheierea contractului şi nu depind de producerea în viitor a unor

evenimente asemenea contractelor aleatorii;

Caracterul translativ de proprietate presupune că odată fiind realizat acordul de voinţă al

părţilor contractante (solo consensu) şi, potrivit regulii generale, predarea bunului, are loc

transferul dreptului de proprietate asupra acestora

36 13

Forma Contractul se

consideră

valabil

încheiat odată

fiind

respectate

condiţiile

generale cu

privire la

forma actului

juridic

(art.208-215

CC al RM).

Contractul de

schimb poate

fi încheiat în

una din cele

trei forme:

verbală, scrisă

şi prin

săvîrşirea

acţiunilor

concludente,

forma

autentică fiind

o derivată a

formei scrise

care presupune

autentificarea

notarială a

contractului.

14 38

Schema 4. Efectele contractului de schimb Speţe

- drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de schimb se determină în conformitate cu normele specifice

vînzării-cumpărării (art.824 CC al RM), dacă aceste norme nu intră în contradicţie cu esenţa schimbului şi cu regulile

specifice aplicabile acestui contract;

- obligaţia principală a copermutanţilor constă în transmiterea reciprocă a dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse

schimbului;

- părţile se obligă să remită, concomitent cu predarea bunurilor, documentele referitoare la bunuri, prevăzute de lege, dacă

contractul nu prevede altfel (art.753, alin.2 CC al RM);

- obligaţia de predare se consideră executată în momentul:

- predării bunului către copermutant sau către persoana indicată de el;

- punerea bunului la dispoziţia copermutantului sau a persoanei indicate de el, dacă bunul urmează să fie predat la locul

aflării lui;

- obligaţiile părţilor contractului de schimb în ceea ce priveşte termenul predării bunurilor, cît şi obligaţiile de expediere se

reglementează de art.757, art.758 CC al RM;

- toate drepturile şi obligaţiile copermutanţilor ce ţin de respectarea condiţiilor contractului cu privire la garanţia

caracteristicilor bunurilor supuse schimbului, cantitatea, asortimentul, completivitatea, garnitura, ambalajul acestora etc,

sînt reglementate de normele specifice ale vînzării-cumpărării;

- părţile contractului de schimb sînt obligate de a asigura reciproc dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunurilor

schimbate

Schema 5. Compensarea diferenţei de valoare (art.825 CC al RM)

în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi

compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract

Sulta nu poate depăşi valoarea bunului

Schema 6. Dreptul de a refuza predarea bunului (art.826 CC al RM)

Partea care poate demonstra că cealaltă parte nu este proprietarul bunului are dreptul,

chiar şi după ce a primit bunul, să refuze executarea prestaţiei la care s-a obligat

în acest caz, partea poate fi obligată să restituie doar ceea ce a primit în baza

contractului

Speţa 1. Petrachi i-a transmis lui Soltan o maşină de spălat „Ariston"

cumpărată de acesta 4 luni în urmă în schimbul unui acordeon. La încheierea

contractului părţile au examinat minuţios bunurile primite, neavînd nici o pretenţie.

Predînd maşina de spălat, Petrachi a declarat că paşaportul tehnic şi instrucţiunea au

fost pierdute, dar el garantează funcţionarea normală a maşinii.

Peste trei luni maşina de spălat s-a defectat şi Soltan a fost nevoit s-o repare la

atelier, plătind pentru aceasta 800 lei.

Primind maşina de la reparaţie, Soltan s-a adresat lui Petrachi cu cerinţa de a

restitui costul reparaţiei, deoarece ultimul, după părerea sa, garantînd funcţionarea

normală a maşinii de spălat, trebuie să suporte cheltuelile de reparaţie.Primind refuz

de la Petrachi, Soltan s-a adresat cu acţiune în judecată, cerînd rezilierea

contractului şi recuperarea costului reparaţiei.


Speţa 2. Croitoru avea o casă de locuit în proprietate privată cu costul de 60

mii lei,iar Josanu o casă cu costul de 40 mii lei. Josanu presupunea că în legătură cu

construcţia unui drum, casa lui va fi demolată şi i se va acorda o locuinţă mai mare

în casa ce aparţinea autorităţilor publice locale.Despre această presupunere Josanu

i-a comunicat lui Croitoru, care, dorind să primească un apartament cu toate

comodităţile, i-a propus lui Josanu să facă schimb de case. Ei au încheiat contract de

schimb şi l-au perfectat în ordinea legală. Ulterior, organul autoadministrării locale

a anunţat că casa în care s-a instalat Croitoru nu va fi demolată. Josanu a refuzat să

se strămute înapoi. Croitoru a înaintat o acţiune în judecată, cerînd restituirea casei.

Instanţa de judecată a refuzat satisfacerea cerinţelor lui Croitoru,acesta adresîndu-se

în instanţa ierarhic superioară.


Speţa 3. T.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui A.C. şi I.C.

„Cu privire la declararea nulităţii contractului de schimb."

A motivat că ea împreună cu A.C. au dobîndit prin moştenire în coproprietate

cîte 'A cotă parte din casa din str. Drumurilor , nr. 48, or. Cahul.

Ulterior, A.C. a încheiat cu I.C. un contract de schimb al cotei sale părţi din

imobilul în litigiu cu casa din satul Zorile, raionul Cahul, în urma căruia lui T.B. i-a

fost încălcat dreptul de preemţiune.


Speţa 4. M.R. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui N.B. cu privire la

declararea contractului de schimb ca fiind nul.

în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 27 aprilie 2004 a fost autentificat

notarial şi înregistrat la organul cadastral contractul de schimb al

15 41

locuinţelor încheiat între ea, care era proprietara apartamentului nr.21 situat pe str. Păcii,

nr.8 din or.Drochia şi N.B., care era proprietarul casei de locuit din comuna Calaraşeuca,

raionul Drochia.

Reclamanta consideră că a fost indusă în eroare de către pîrît la încheierea

contractului, deoarece casa din comuna Calaraşeuca, raionul Drochia, unde ea a trecut cu

traiul, are multe vicii, cum ar fi umiditate sporită, necesitate de schimb a ferestrelor şi uşilor

şi altele.


Teste -grilă

1. Contractul de schimb :

a) este un contract consensual;

b) este un contract real;

c) este un contract cu executare succesivă.

2. în contractul de schimb :

a) părţile se numesc copermutanţi;

b) părţile se numesc vînzători;

c) părţile se numesc dobînditori.

3. Contractul de schimb :

a) este translativ de proprietate;

b) este translativ de posesie;

c) este translativ de posesie şi folosinţă.

4 Contractului de schimb îi sînt aplicabile:

a) regulile contractului de vînzare-cumpărare;

b) regulile contractului de rentă;

c) regulile generale în materie de obligaţii.

5. Bunurile schimbate:

a) trebuie să nu fie determinate;

b) trebuie să fie ilicite;

c) trebuie să fie în circuitul civil.

6. Contractul de schimb avînd ca obiect terenuri:

a) se încheie sub sancţiunea nulităţii absolute, în formă autentică;

b) în formă scrisă;

c) în formă verbală.

Tema nr. 3. Contractul de donaţie

Schema 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului

Prin contract de donaţie o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu

gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar) (art.827 CC)

Caracterele juridice

Real (poate fi Şi

consensual)

Schema 2. Modalităţile donaţiei

Transmiterea efectivă către donatar a unui lucru în proprietate —.

Transmiterea către donatar a unui drept patrimonial în privinţa donatorului (acordarea

donatarului a unui anumit drept de creanţă faţă de donator)

Transmiterea către donatar a unui drept patrimonial în privinţa persoanelor terţe (acordarea donatarului a unui drept de creanţă asupra unui terţ ce aparţinea donatarului). în acest caz transmiterea are loc cu respectarea regulilor ce ţin de cesiunea de creanţă şi pot fi transmise numai acele drepturi care nu au legătură cu persoana creditorului (donatorului)

Eliberarea donatarului de obligaţii patrimoniale faţă de donator (stingerea obligaţiei donatarului

faţă de donator)

Eliberarea donatarului de obligaţii patrimoniale faţă de persoanele terţe (stingerea la donatar a

obligaţiilor faţă de persoanele terţe). Se aplică normele ce ţin de preluarea datoriei

Unilateral obligaţional

(excepţie donaţia cu

sarcină)

Comutativ

Translativ de

proprietate

(Iratuit (libcralitate)

16 43

Schema 3. Elementele de bază ale contractului Speţe

Oricare persoană fizică sau juridică care dispune de capacitate civilă

Donatar Proprietarul bunului sau persoana

împuternicită de lege sau de către proprietar

Bunuri corporale; drepturi patrimoniale; eliberarea de obligaţii

Forma verbală I

a) promisiunea de donaţie în viitor a unui bun;

b) donaţia terenurilor;

c) donaţia întreprinderii ca complex patrimonial unic.

Schema 4. Inadmisibilitatea donaţiei

în numele persoanelor incapabile

proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor din instituţii medicale, educative, de

asistenţă socială şi din alte instituţii similare din partea persoanei care se afla în ele sau

din partea soţului sau rudelor acesteia de pînă la gradul patru inclusiv Nu se admite donaţia:

în relaţii dintre persoanele juridice cu scop lucrativ

către funcţionarii publici

Schema 5. Revocarea donaţiei

Speţa 1. Fermierul Andronache a promis să cumpere o maşină la alegerea

nepotului său Ion după absolvirea universităţii, confirmînd acest fapt printr-o reeipisa.

După un an de zile Andronache a decedat. După absolvirea universităţii, Ion a cerut de la

unicul succesor al lui Andronache, indicat în testament, să-i doneze un automobil de

model "Renault Symbol" sau să-i plătească costul automobilului în hani. Primind refuz,

Ion s-a adresat în instanţa de judecata.


Speţa 2. O asociaţie obştească a transmis cu titlu de donaţie un plic cu 20 mii lei

unui grup de scriitori începători. Aceştia au împărţit banii în mod egal între fiecare

scriitor. Unul dintre donatari - funcţionar public, aflînd de la un avocat despre

consecinţele neplăcute, ce pot apărea de la o astfel de donaţie, a întors partea sa de hanii

primiţi donatorului. Un alt donatar, de asemenea funcţionar public, la fel a respins

donaţia şi a promis să transmită banii donaţi în scopuri de caritate. Restul scriitorilor au

considerat aceste acţiuni incorecte şi bazîndu-se pe faptul ca banii au fost donaţi

întregului colectiv de scriitori au considerat că aceştia urmează a fi împărţiţi între acei ce

nu au renunţat la donaţie. Donatarii nu au putut ajunge la un consens şi s-au adresat în

instanţa de judecata.

Rezolvaţi cazul.

Speţa 3. Boţan a donat un ceas scump de model elveţian unei rude de-a lui,

irlăţeanului Ermurache. După o perioadă, relaţiile dintre aceştia s-au înrăutăţit <

onsiderabil şi în timpul unei certe Ermurache 1-a insultat grav pe Boţan şi, mai mult CB

atît, i-a cauzat leziuni corporale şoferului celui din urmă, fapt pentru care a şi fost

condamnat la privaţiune de libertate. în lipsa lui Ermurache, Boţan i-a luat din casa

acestuia ceasul donat, susţinînd că renunţă la executarea obligaţiei ce rezultă din Contractul

de donaţie. Soţia lui Ermurache s-a adresat în instanţa de judecata cu i ererea de a i se restitui

darul.

Soluţionaţi cazul.

Speţa 4. Fiind la pensie, Vrancea a donat o jumătate din biblioteca sa de cărţi

bibliotecii şcolii unde a predat ultimii 20 de ani, cu condiţia ca aceste cărţi să fie folosite de

elevi. Cealaltă jumătate din biblioteca sa de cărţi el a donat-o profesorilor din şcoală,

stabilind printr-un acord comun, că aceştia să le folosească în scopuri de formare

profesională. Peste 5 ani Vrancea a încercat să afle care este soarta bunurilor

Donator Părţile

Obiectul —

H Forma

------1 -----

Forma scrisă

~ I

Forma

Donatarul nu îndeplineşte sarcina

Donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia

Donatarul se face vinovat de o altă faptă ilicită faţă de donator sau faţă de o ruda

apropiată acestuia, situaţii care atesta o ingratitudine gravă

Donatarul refuza fără motive întemeiate sa acorde donatorului întreţinerea datorată

Elementele —

44 17

donate. S-a stabilit - cărţile sale donate şcolii se aflau în biblioteca acesteia, iar celelalte

cărţi, care au fost donate profesorilor, au fost luate de către unii din aceştia la concediere.

Vrancea a cerut întoarcerea tuturor cărţilor în biblioteca şcolii. Sunt justificate acţiunile lui

Vrancea?

Speţa 5. în aprilie 2009, Ioniţă a donat fiicei sale Alina 1/2 cotă din casa sa de pe str.

Liviu Deleanu. Peste un an de zile Alina s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere de a

obliga pe Moşneaga (locatar) să părăsească partea casei donate, în care cea din urmă a locuit

ultimii 20 de ani. Reclamanta justifica ca ea are nevoie de a-şi îmbunătăţi condiţiile de trai,

deoarece la moment ocupă o odaie cu o suprafaţa de 16 m2 împreună cu familia sa, compusa

din 4 membri, iar pîrîta, fiind singură, foloseşte 3 odăi cu o suprafaţă de 29 m2. Moşneaga,

în apărarea sa, a cerut instanţei de judecată să declare contractul de donaţie nul, întrucît în

momentul încheierii contractului, Alina era proprietara unei case de pe strada Alba lulia şi

nu a avut dreptul să accepte donaţia.

Ce hotărîre va emite instanţa de judecată?

Speţa 6. Zlotea şi Iordachi şi-au înregistrat căsătoria în anul 2003. în timpul trăit

împreună, soţii au procurat un automobil "Honda". La 10.01.2011 soţii au încheiat un

contract de donaţie a automobilului cu Carpu, contractul fiind autentificat notarial. La

03.04.2011 soţii au divorţat. După desfacerea căsătoriei, Carpu s-a adresat în instanţa de

judecată cu o acţiune împotriva lui Zlotea, indicînd ca pîrîtul a furat automobilul donat din

garajul lui Carpu şi respectiv Zlotea refuză să-1 întoarcă. Pîrîtul nu a recunoscut acţiunea,

justificînd faptul că automobilul nu este înregistrat pe numele reclamantului la organul de

înregistrare a autovehiculelor, iar documentele asupra automobilului se afla la pîrît, astfel

automobilul nu este transmis în posesia lui Carpu. Prin urmare, contractul încheiat între

foştii soţi si Carpu nu poate fi recunoscut definitiv valabil, iar automobilul se află în

proprietate comună în devălmăşie a lui Zlotea si Iordachi, şi urmează a fi obiectul împărţirii

bunurilor drept urmare a desfacerii căsătoriei.

Ce hotărîre va emite instanţa de judecată?

Speţa 7. Mîndru s-a adresat la un birou notarial cu o cerere de autentificare a

contractului de donaţie a automobilului său fiicei şi fiului său. Notarul a refuzat să

autentifice contractul de donaţie în favoarea a două părţi, ţinînd cont de faptul ca la organul

de înregistrare a autovehiculelor dreptul de proprietate asupra automobilului poate fi

înregistrat doar pe numele unei singure persoane, astfel proprietar poate fi doar o singură

persoană.

A procedat just notarul?

Speţa 8. în martie 2010 Barbăscumpă a încheiat un contract de donaţie cu Marinescu.

Obiect al contractului de donaţie a constituit 1/2 cotă din casa de locuit, contractul fiind

autentificat notarial. în baza unui acord verbal realizat între părţi, Marinescu urma sa

efectueze reparaţia întregii case şi sa-i ofere lui Barbăscumpă careva ajutor de întreţinere. în

noiembrie 2010 Barbăscumpă a înaintat o acţiune civilă în instanţa de judecata împotriva lui

Marinescu, în vederea revocării donaţiei, justificînd că Marinescu a început sa se comporte

necorespunzător cu aceasta şi îi tulbură traiul liniştit în casă. Pîrîtul a susţinut în instanţa de

judecată faptul că el a efectuat reparaţia casei în sumă de 6000 lei. Reclamantul respinge

afirmaţiile pîrîtului, bazîndu-se pe faptul ca acesta a reparat doar jumătate din casa.

Apreciaţi tipul contractului încheiat între părţi. Cum urmează a fi soluţionată cauza?

Speţa 9. Bătrînac a transmis lui Scumpu proprietatea asupra unei case de locuit, în

baza unui contract de donaţie autentificat notarial. Scumpu s-a obligat să o întreţină pe

Bătrînac şi să-i lase în folosinţă o cameră. Această obligaţie a fost stabilită de către părţi

printr-o recipisă. După 3 ani de zile, Bătrînac s-a îmbolnăvit. Cît timp aceasta a fost bolnavă,

Scumpu nu i-a oferit nici o îngrijire şi nici un ajutor material fiind întreţinută de prietenii săi.

Bătrînac s-a adresat în instanţa de judecată în vederea revocării donaţiei. Pîrîtul nu a

recunoscut acţiunea, susţinînd faptul ca contractul nu poate fi rezoluţionat, deoarece

Bătrînac are bani pe cont în bancă şi de aceea nu a avut nevoie de ajutor material.

Rezolvaţi cazul.

Speţa 10. Stancu, aflîndu-se în spital la lecuire staţionară, a dăruit nepotului său

Chiroşca brăţara de mînă din aur în valoare de 20 mii lei, iar peste două zile şi lănţişorul din

aur de la gît în valoare de 30 mii lei. Peste o săptămînă Stancu a decedat. Soţia defunctului a

cerut de la Chiroşca restituirea bunurilor donate, deoarece, a declarat că contractul respectiv

de donaţie este nul ca urmare a uerespectării formei autentice şi bijuteriile aparţin ei ca fiind

unicul succesor. (înroşea a refuzat predarea bunurilor donate.


Teste-grilă

1. Prin contractul de donaţie:

a) donatarul îşi micşorează patrimoniul, în mod irevocabil;

b) se transmite, prin esenţa sa, numai dreptul de proprietate;

c) donatorul măreşte în mod irevocabil cu titlu gratuit patrimoniul altei persoane.

2. Care sînt caracterele juridice ale contractului de donaţie:

a) contract cu executare succesivă;

b) contract cu titlu oneros;

c) contract translativ de proprietate.

3. Donaţia este un contract unilateral, deoarece:

a) presupune numai consimţămîntul donatorului;

b) naşte obligaţii numai pentru donator;

c) naşte obligaţii numai pentru donatar.

4. Caracterul irevocabil al donaţiei:

a) ocroteşte alît interesele donatorului, cît şi pe cele ale donatarului;

b) poate fi înlăturată oricînd, convenţional, de părţi;

c) poate fi înlăturată numai de donator.

5. Este imposibilă donaţia:

a) în numele persoanelor incapabile;

b) în timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator;

c) de către persoanele juridice cu scop lucrativ.

6. Obiect al contractului poate fi:

a) bunuri mobile sau imobile corporale;

b) drepturi şi obligaţii cu caracter patrimonial;

c) a) şi b).

7. Care este forma contractului care conţine promisiunea de a dona în viitor un bun:

a) verbală;

b) scrisă;

c) autentică.

8. In cazul în care un bun mobil este transmis fără acordul celeilalte părţi, contractul este:

a) valabil încheiat dacă partea a declarat primirea bunului însă nu a confirmat acceptul;

b) nu produce efecte juridice chiar dacă transmiţătorul a stabilit un anumit termen pentru ca cealaltă parte să poată declara expres că acceptă sau refuză să accepte donaţia;

c) valabil încheiat în cazul cînd partea respectivă, la expirarea termenului rezonabil, nu a

refuzat să accepte donaţia.

9. Dacă o creanţă este donată, contractul:

a) se supune regulilor cesiunii de creanţă, şi nu regulilor donaţiei;

b) se supune regulilor donaţiei, şi nu regulilor cesiunii de creanţă;

c) se supune atît regulilor cesiunii de creanţă, cît şi regulilor donaţiei, în mod

corespunzător.

10. Contractul poate fi declarat nul în următoarele cazuri:

a) donatorul se obligă să transmită în viitor întreg patrimoniul actual sau o fracţiune din

el fără a specifica bunurile care urmează sa fie predate;

b) stipulează obligaţia donatarului de a achita datorii sau sarcini care nu există la

momentul încheierii contractului sau şi natura, şi întinderea datoriilor sau sarcinilor nu

sînt stipulate in contract;

c) care prevede predarea bunului după decesul donatorului.

d) contractul de donaţie încheiat în timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru

donator, urmată de însănătoşirea acestuia.

11. Care sînt obligaţiile donatarului:

a) în toate cazurile, donatarul nu are nici o obligaţie;

b) dacă donaţia este cu sarcină, donatarul este obligat să execute sarcina, iar în caz

contrar donaţia poate fi revocata;

c) dacă donaţia este cu sarcina, donatarul este obligat să execute sarcina, iar în caz

contrar donaţia poate fi anulata.

12. Dacă contractul nu prevede altfel, donatarul:

a) nu este obligat să plătească datoriile donatorului;

b) este obligat să plătească datoriile donatorului;

c) este obligat să plătească doar datoriile donatarului pe care le cunoştea.

13. Care sînt obligaţiile donatorului:

a) în principiu, donatorul are obligaţia de a-1 garanta pe donatar pentru evicţiune sau

pentru viciile ascunse ale lucrului;

b) în principiu, donatorul nu are obligaţia de a-1 garanta pe donatar pentru evicţiune sau

pentru viciile ascunse ale lucrului;

c) donatorul nu are nici o obligaţie faţă de donatar, atunci cînd contractul de donaţie

este pur gratuit.

14. Donatorul este îndreptăţit să refuze îndeplinirea promisiunii de a transmite

un bun:

a) în orice moment din data încheierii contractului;

18

b) în cazul imposibilităţii îndeplinirii promisiunii fără ca prin aceasta să-şi

pericliteze propria întreţinere corespunzătoare sau executarea obligaţiilor sale

legale de întreţinere a unor alte persoane;

c) în cazul atentării de către o rudă a donatarului la viaţa şi sănătataea donatorului.

15. Ce este principiul irevocabilităţii donaţiilor:

a) irevocabilitatea priveşte numai efectele contractului de donaţie;

b) părţile pot insera în contractul de donaţie clauze care să contravină irevocabilităţii

donaţiei;

c) irevocabilitatea donaţiilor priveşte nu numai efectele contractului, ci însăşi esenţa

contractului, fiind o condiţie de validitate pentru formarea lui.

16. Cînd se revocă donaţia pentru ingratitudine:

a) cînd donatorul a atentat la viata donatarului;

b) cînd o rudă a donatorului a atentat la viaţa donatarului sau a unei rude a acestuia;

c) în cazul refuzului donatarului de a acorda întreţinere donatorului care se află în

nevoie.

17. Ce caracteristici prezintă acţiunea în revocarea donaţiei pentru

ingratitudine:

a) trebuie introdusa în termen de 3 ani, care se calculează de la data producerii faptului

sau din ziua cînd donatorul 1-a cunoscut;

b) este o acţiune reala, astfel că poate fi introdusă atît de donator, cît şi de moştenitorii

acestuia;

c) trebuie introdusă în termen de 1 an, care se calculează de la data producerii faptului

sau din ziua cînd donatorul 1-a cunoscut.

18. Revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii poate fi cerută:

a) de donator;

b) de terţul în favoarea căruia a fost stipulată sarcina;

c) de orice persoană interesată.

19. Cine poate formula acţiunea în revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii:

a) de succesorii în drepturi ai donatorului;

b) numai de donator;

c) de creditorii donatarului.

20. Care sînt cazurile în care donatorul datorează garanţie pentru viciile

lucrului:

a) cînd viciile ascunse, cunoscute de donator, au provocat un prejudiciu donatarului;

b) numai dacă donaţia este cu sarcini;

c) numai atunci cînd contractul de donaţie este pur gratuit.

Tema nr.4. Contractul de rentă Schema 1. Tipurile contractului de rentă în

dependenţă de termenul rentei

Renta se constituie printr-un contract în baza căruia o parte (debirentier) se obligă să

plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte părţi (crédirentier) (art. 847

alin. (1) din CC RM)

viageră - în cazul în care durata ei este limitată prin durata vieţii unei sau mai multor persoane, în

caz de dubiu, să efectueze plata rentei pe durata vieţii credirentierului

non-viageră - existenţa şi întinderea obligaţiilor nu sînt cunoscute de părţi la încheierea contractului

şi depind de un eveniment viitor şi incert, cu excepţia duratei de viaţă

Schema 2. Forma contractului de rentă

Contractul de rentă îmbracă forma:

în cazul bunului imobil - autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile (ai*. 849

alin. (2) CC RM)

în celelalte cazuri - autentificată notarial (art. 849 alin. (1) CC RM)

renta (redeventa) se plăteşte periodic:

în bani

în natură - în altă formă decît banii (bunuri, servicii, lucrări)

Schema 3. Formele de plată a rentei (redevenţei)

19 53

Schema 4. Construcţia raporturilor juridice între părţile contractului de rentă

CREDIRENTIER

DEBIRENTIER

Moştenitorii debirentierului, în cazul decesului

acestuia

Schema 5. Drepturile şi obligaţiile credirentierului şi debirentierului

Crédirentier Debirentier

Drepturile Drepturile

a consimţi la înstrăinarea, ipotecarea sau grevarea în alt fel a

bunurilor transmise de persoana care a constituit renta (art. 852

CC RM)

a constitui renta în favoarea unui terţ (art. 847 alin. (3) CC RM)

a solicita schimbarea formei de plată a rentei (art. 853 CC RM) a solicita de la crédirentier acordul la înstrăinarea, ipotecarea sau

grevarea în alt fel a bunurilor transmise de persoana care a

constituit renta (art. 852 CC RM)

de a cere rezilierea contractului de rentă dacă, în urma

neexecutării obligaţiilor sau din alte motive temeinice,

continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin.

(1)CC RM)

de a cere rezilierea contractului de rentă dacă, în urma

neexecutării obligaţiilor sau din alte motive temeinice,

continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin.

(1) CC RM)

a stipula caracterul insesizabil al rentei cu titlu gratuit (art. 857

CC RM)

Obligaţiile Obligaţiile

a transmite bunul în constituirea rentei, în cazul contractului de

rentă cu titlu oneros (art. 847 alin. (1) CC RM)

de a plăti periodic redevenţe (art. 847 alin. (1) CC RM)

în urma rezilierii contractului de rentă, a restitui prestaţia

efectuată de debirentier, dacă contractul prevede astfel (art. 856

alin. (2) CC RM), cu excepţia cazului contestării de către un terţ

(art. 855 alin. (2) CC RM)

a solicita înscrierea contractului în registrul bunurilor imobile, în

cazul bunurilor imobile (art. 849 alin. (2) CC RM)

a restitui bunul transmis în constituirea rentei, în urma rezilierii

contractului de rentă (art. 856 alin. (2) CC RM)

Schema 6. încetarea contractului de rentă

Contractul de rentă încetează prin:

rezilierea contractului, ca urmare a contestării de către terţ, care are dreptul de a fi întreţinut de cel obligat la

plata rentei (art. 855 alin. (1) CC RM)

rezilierea contractului, la cererea uneia dintre părţile contractului, dacă, în urma neexecutării obligaţiilor

sau din alte motive temeinice, continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin. (1) CC RM)

declaraţia succesorilor debirentierului de renunţare la bunul transmis în constituirea rentei (art. 858 alin. (2)

CC RM)

decesul persoanei, pe durata vieţii căreia este constituită rentă, în cazul rentei viagere

survenirea evenimentului pînă la apariţia căruia a fost constituită renta, în căzui rentei non-viagere

în alte cazuri prevăzute de lege

Speţe

Speţa 1. Familia Cebotarescu, ambii pensionari, locuiesc într-un apartament cu trei

odăi din Chişinău, cumpărat de soţi în decursul căsătoriei. Dat fiind faptul că pensia primită

nu este suficientă pentru un trai decent, au încheiat cu cet. Maimescu, în anul 2007, un

contract de rentă. In anul 2009 soţia a decedat într-un accident rutier. Ulterior, cet.

Cebotarescu a întîlnit o altă femeie cu care s-a căsătorit. Urmărind drept scop un trai

comun, soţul a solicitat rezilierea contractului de rentă cu cet. Maimescu şi restituirea

apartamentului în întregime în proprietatea sa. La rîndul său, cet. Maimescu consideră că,

dat fiind faptul că unul dintre credirentieri a decedat, 1/2 cola-parte din apartament urmează

să rămînă în proprietatea sa, iar altă 1/2 va fi restituită soţului.

Stabiliţi natura juridică a obligaţiei de plată a rentei. Soluţionaţi litigiul. Propuneţi

clauze contractuale şi norme juridice care ar reglementa situaţia juridică relatată.

Speţa 2. în anul 2006, cet. Calodun a încheiat cu cet. Borocan un contract de rentă,

prin care, în vederea constituirii rentei, a transmis ultimului un mijloc de transport Lexus

RX350. Părţile s-au înţeles că cet. Borocan va plăti lunar o rentă egală cu 600 lei. în anul

2010 preţurile la toate serviciile comunale s-au majorat brusc şi cet. Calodun a solicitat

majorarea cuantumului rentei pînă la 700 lei lunar. Cet. Borocan a refuzat modificarea

cuantumului rentei, invocînd faptul că o astfel de înţelegere nu este prevăzută nici în

contract, nici în lege. Cet. Calodun s-a adresat în instanţa de judecată.

Soluţionaţi litigiul. Propuneţi clauze contractuale şi norme juridice care ar

reglementa situaţia juridică relatată.

Speţa 3. în anul 2004 cet. Flavius a transmis în proprietatea cet. Chetrescu un

apartament în scopul constituirii rentei. în anul 2007 cet. Chetrescu a decedat. Moştenitorii

cet. Chetrescu sînt soţia şi fiul. Fiul, declarînd acceptarea succesiunii, a refuzat să achite în

continuare renta. Soţia a manifestat acordul la continuarea raporturilor de rentă. Avînd în

vedere problemele din cadrai moştenirii, cet. Flavius a solicitat rezilierea contractului de

rentă şi restituirea apartamentului.

Soluţionaţi litigiul. Examinaţi cazul, luînd în consideraţie prevederile art. 1432 şi art.

1444 din Codul civil al RM. Oferiţi un proiect de reglementare juridică clară a situaţiei

date.

Speţa 4. La 12.10.2003, familia Marcus (Ion şi Claudia) a încheiat un contract de

rentă cu cet. Macuvei, prin care părţile au stabilit constituirea unei redevenţe pînă la decesul

cet. Claudiei Marcus şi care urma să fie achitată în avans pentru 3 luni. In vederea

constituirii rentei, familia Marcus a transmis apartamentul, care era unicul loc de trai.

în decembrie 2008 cet. Macuvei a achitat renta pentru tot anul 2009. în martie 2009

cet. Claudia Marcus a fost omorîtă de o persoană neidentificată.

Ca urmare a decesului cet. Claudia Marcus, cet. Macuvei a solicitat restituirea rentei

achitate pentru anul 2009, cu excepţia primului trimestru, precum şi eliberarea

apartamentului de către cet. Ion Marcus. Ultimul, la rîndul său, a menţionat că clauza

privind termenul contractului a fost stabilită în modul corespunzător reieşind din faptul că

soţia era mai tînără decît soţul său cu 10 ani şi, ca urmare, se presupunea că el va muri mai

înainte. Astfel, contractul nu a încetat, iar cet. Macuvei trebuie să-şi execute obligaţiile pînă

la decesul cet. Ion Marcus. Totodată, ultimul a relatat că dacă cet. Macuvei doreşte să

rezilieze contractul, atunci apartamentul urmează a fi restituit în întregime, conform art.

856 alin. (2) din Codul civil al RM.

Stabiliţi cauza contractului. Determinaţi influenţa cauzei contractului asupra

clauzelor acestuia. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 5. La 12.03.2009 cet. Chelter a încheiat cu cet. Avraam un contract de rentă,

prin care ultimul s-a obligat să achite renta pînă la decesul cet. Chelter. în schimb, cet.

Chelter a transmis în proprietatea cet. Avraam o casă de locuit.

în septembrie 2009, cet. Avraam privatizează terenul aferent casei de locuit transmise

în constituirea rentei. Drept urmare a cutremurului, survenit în ianuarie 2010, casa de locuit

s-a dărîmat.

După distrugerea casei de locuit, cet. Avraam a stopat achitarea rentei. Cet. Chelter a

solicitat continuarea raporturilor juridice sau, dacă debirentierul nu doreşte continuarea

acestora, să-i fie transmisă o contravaloare a casei de locuit, din motiv că bunul transmis în

constituirea rentei deja nu există.

Cet. Avraam a relatat, că art. 856 alin. (2) din Codul civil al RM, în cazul rezilierii

contractului prevede doar restituirea bunului, fără a stabili vreo obligaţie de compensare.

Bunul deja nu există, deci nu poate fi restituit, iar terenul îi aparţine lui ca rezultat al

privatizării şi nu i-a fost transmis în constituirea rentei. Deci, toate pretenţiile cet. Chelter

nu sînt întemeiate. Cet. Chelter s-a adresat în instanţa de judecată.


Speţa 6. Cet. Zepata, fiind antreprenor, a încheiat cu cet. Kaur, invalid de gradul I, un

contract, prin care cet. Zepata şi-a asumat obligaţia de a-i plăti cet. Kaur, în timpul vieţii

acestuia, cîte 300 lei lunar.

Peste trei ani, întreprinderea cet. Zepata a falimentat. Ca urmare, ultimul a refuzat să

plătească în continuare suma de bani cet. Kaur, considerînd că contractul încheiat este un

contract de donaţie sub formă de plăţi periodice, iar art. 836 din Codul civil al RM îi

permite rezoluţiunea contractului, invocînd faptul că nu are venituri suficiente pentru

întreţinerea propriei familii.

Cet. Kaur a relatat că contractul încheiat urmează a fi calificat nu drept un contract de

donaţie, ci unul de rentă. Ca urmare, lipseşte temeiul nominalizat de iczoluţiune a

contractului.

Persoana care constituie renta, în cazul în care

renta este constituită de un terţ

20

Calificaţi natura juridică a contractului încheiat. Urmează oare a fi restituită suma de

bani plătită în executarea acestui contract. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare

calificarea juridică, dacă cet. Kaur ar fi capabil de muncă.

Speţa 7. La 15.01.2008 cet. Loput a predat cet. Sumacer un apartament cu trei odăi în

scopul constituirii rentei. Părţile s-au înţeles, că cet. Sumacer va plăti o rentă egală cu 3000

lei lunar. Peste un an, cet. Sumacer a solicitat acordul cet. Loput la încheierea contractului,

prin care acest apartament cu trei odăi să fie schimbat pe altul de 2 odăi locative, dat fiind

faptul că cheltuielile de întreţinere a apartamentului s-au scumpit, iar pentru ei doi sînt

suficiente două odăi. Cet. Loput şi-a exprimat acordul la încheierea contractului de schimb.

Peste 6 luni după încheierea contractului, cet. Sumacer a vîndut apartamentul cu două

odăi cet. Bodur şi a plecat peste hotare, sistînd achitarea rentei. Cet. Bodur a cerut eliberarea

apartamentului de către cet. Loput. Ultimul a solicitat rezilierea contractului de rentă, din

motiv că nu se achită renta, şi restituirea bunului transmis, considerînd că, deşi contractul de

schimb a fost încheiat, apartamentul transmis urma să rămînă în continuare grevat cu rentă.

Proprietarii apartamentului cu 3 odăi au spus că, deoarece cet. Loput şi-a exprimat acordul la

încheierea contractului de schimb, apartamentul transmis a fost eliberat de grevare cu rentă,

bunul fiind înlocuit cu apartamentul de 2 odăi.

Expuneţi poziţia argumentată referitor la soarta grevării cu rentă, în cazul în care

credirentierul a exprimat acordul la înstrăinarea apartamentului. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 8. Cet. Popescu, fiind grav bolnav de o maladie prezumată a fi letală, a încheiat

un contract de rentă cu cet. Vertu, prin care ultimul şi-a asumat obligaţia de a plăti o

redevenţă de 5000 lei lunar, primind în schimb un apartament. Peste 1 lună de la încheierea

contractului, cet. Popescu a decedat.

Moştenitorii cet. Popescu s-au adresat în instanţa de judecată cu acţiune de declarare a

nulităţii contractului de rentă, din motiv că lipseşte caracterul aleatoriu al contractului,

deoarece la încheierea contractului era vădit faptul că cet. Popescu va muri în curînd.

Cet. Vertu a relatat că legislaţia civilă nu prevede o astfel de normă juridică, din care

motiv acţiunea depusă trebuie să fie respinsă.

Determinaţi natura juridică a contractului încheiat. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 9. Cet. Limen a încheiat cu cet. Olarescu un contract de rentă, prin care, în |l

liimbul unei redevenţe lunare de 3000 lei, i-a transmis o casă de locuit cu terenul iferent.

Peste un an, cet. Olarescu a cerut acordul cet. Limen la ipotecarea casei de locuit cu terenul

aferent, explicînd că doreşte să facă reparaţii în casă şi să ■ (instruiască un garaj. Cet. Limen

şi-a exprimat acordul la încheierea contractului de ipotecă.

După încheierea contractului de ipotecă şi primirea creditului de la bancă, cet. ()larescu

a plecat peste hotare, stopînd plata rentei. Cet. Limen a depus în instanţa de liidecată cererea

de reziliere a contractului de rentă din motiv că debirentierul nu-şi execută obligaţiile

asumate şi a cerut restituirea bunului imobil transmis în ((instituirea rentei. Banca, fiind

creditorul ipotecar, a depus o acţiune de exercitare a dreptului de ipotecă prin

comercializarea silită a bunului ipotecat.

Expuneţi opinia argumentată privind soarta grevării cu rentă, în cazul în care

credirentierul şi-a exprimat acordul la ipotecarea obiectului rentei. Este oare nevoie de

acordul credirentierului la comercializarea silită a bunului imobil transmis în constituirea

rentei în cazul examinat. Stabiliţi prioritatea satisfacerii pretenţiilor credirentierului şi

creditorului ipotecar. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 10. Cet. Aramen a încheiat cu vecina, cet. Gheorghescu, un contract de rentă,

prin care şi-a asumat obligaţia de a plăti lunar 1300 lei pe durata vieţii acesteia, iu schimbul

unui autoturism. Totodată, părţile au stipulat în contract faptul că renta tiu poate fi urmărită.

După un an, către cet. Aramen s-a adresat executorul judecătoresc cu titlu executoriu,

prin care a solicitat reţinerea din renta ce urma a fi plătită cet. Gheorghescu şi achitarea în

contul SA. „Termocom" a datoriei, în baza hotărîrii instanţei de judecată. Cet. Aramen a

refuzat, făcînd trimitere la prevederile contractuale. însă, executorul judiciar a invocat că art.

110 din Codul de executare al R M nu include renta în calitate de venit ce nu poate fi urmărit.

Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare situaţia, dacă cet. Aramen nu va beneficia de

anumite contraprestaţii?

56 21

Teste-grilă

1. In cazul în care renta cu titlu oneros se constituie în favoarea unui terţ,

crédirentierul este cel care:

a) plăteşte rentă;

b) primeşte rentă;

c) terţul.

2. Forma de plată a rentei poate fi schimbată:

a) doar renta în natură poate fi înlocuită cu o sumă de bani plătită periodic; b) doar renta într-o sumă de bani plătită periodic poate fi înlocuită prin plata în natură;

c) ambele cazuri sînt permise de lege.

3. In caz de pluralitate de credirentieri, dacă contractul nu prevede altfel, obligaţia lor este:

a) solidară;

b) divizibilă;

c) de alternativă.

4. în caz de pluralitate de debirentieri, dacă contractul nu prevede altfel, obligaţia lor este:

a) solidară;

b) divizibilă;

c) de alternativă.

5. Dacă contractul nu prevede altfel, renta este:

a) divizibilă;

b) indivizibilă;

c) flotantă.

6. în cazul rezilierii contractului de rentă şi în absenţa unei clauze în această

privinţă, bunul transmis în constituirea rentei, cu îmbunătăţiri esenţiale şi

inseparabile:

a) se restituie fără vreo compensare;

b) rămîne în proprietatea debirentierului, care achită plata de compensare credirentierului;

c) se restituie cu obligaţia de compensare a costului îmbunătăţirilor.

7. Renta se constituie:

a) doar prin contract;

b) doar prin lege;

c) prin contract şi/sau prin lege.

N. Renta poate fi constituită pe un termen:

a) doar pe durata vieţii persoanei;

b) dependent de un eveniment viitor şi incert;

c) fix.

<i. în timpul vieţii credirentierului, debirentierul:

a) nu poate înstrăina bunul transmis în constituirea rentei;

b) poate liber înstrăina bunul transmis în constituirea rentei;

c) poate înstrăina bunul transmis în constituirea rentei doar cu acordul credirentierului.

10. Contractul de rentă, prin care se transmite un bun imobil, se consideră încheiat

din momentul:

a) semnării;

b) autentificării notariale;

c) înscrierii în Registrul bunurilor imobile.

à v j r : st'. :(.".; . . i ■ ; M<

:

59 22

Tema nr.5. Contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia

întreţinerii pe viată

Speţe

Schema 1. Subiecţii contractului

Subiecţii contractului

(art.839 CC RM)

Beneficiarul întreţinerii

Dobînditorul (sau mai multe persoane)

Schema 2. Forma contractului de înstrăinare a bunurilor

pe viaţă

Forma contractului

(art.840 CC RM)

Forma autentică

Schema 3. Rezoluţiunea contractului

Rezoluţiunea contractului de înstrăinare a bunului cu

condiţia întreţinerii pe viaţă (art.844 CC RM)

Din iniţiativa dibînditorului - în cazul imposibilităţii executării

obligaţiilor contractuale în virtutea unor circumstanţe independente

de voinţa lui

Speţa 1. Josanu a încheiat cu Barbu,

pensionar, contract de înstrăinare a casei (ic locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă.

După încheierea contractului, Josanu cu liiinilia s-a instalat în casa primită conform

contractului. După 3 ani de la încheierea I ontractrului casa lui Josanu a fost

demolată, deoarece terenul a fost retras pentru necesităţile statului. Josanu a primit un

apartament cu 4 camere, unde s-a instalat cu liiinilia sa şi cu Barbu.

Instalîndu-se în noul apartament, Josanu continuă să-şi execute obligaţiile de

întreţinere a lui Barbu, dar, schimbîndu-şi locul de muncă, a început să vină acasă în

. i . i r o de ebrietate. în legătură cu aceast fapt în familia Josanu au început neînţelegeri.

Soţia lui Josanu a înaintat acţiune în judecată, cerînd evacuarea lui Josanu în baza a r i .

102 CL al RM. Instanţa de judecată a admis acţiunea, prin care Josanu a fost evacuat

fără acordarea altui spaţiu locativ. După aceasta soţia lui Josanu a cerut ca Barbu să

elibereze apartamentul, deoarece ea nu este obligată să-1 hrănească şi să-1 |ină în

apartamentul său. Barbu s-a adresat după consultaţie la avocat.


Speţa 2. Vîntea, împreună cu familia sa compusă din 3 persoane, locuia într-un

apartament de stat cu 2 odăi. în Chişinău locuia o rudă îndepărtată - Sîrcu, invalid de

prima grupă, care avea în proprietate privată o casă de locuit. Deoarece ultimul nu

avea rude, care ar fi putut să-1 întreţină, Sîrcu i-a prorus lui Vîntea să locuiască în

uasa lui cu scopul ca acesta să-i acorde întreţinere materială şi ajurotul necesar în

schimbul casei.

Părţile au încheiat un contract, conform căruia Sîrcu i-a transmis lui Vîntea

casa în proprietate privată, iar ultimul s-a obligată să-1 întreţină pe Sîrcu. După

încheirea contractului, apartamentul lui Vîntea a fost întors statului, acesta

instalîndu-se în casa lui Sîrcu.

Peste 6 ani Sîrcu a făcut un control medical la Berlin, unde, în urma

intervenţiilor medicale, s-a însănătoşit pe deplin. Sîrcu a fost declarat apt de muncă,

întorcîndu-se acasă, Sîrcu a cerut rezilierea contractului şi evacuarea familiei Vîntea.

Primind refuz, Sîrcu s-a adresat cu acţiune în judecată care a admis cerinţele acestuia.


Speţa 3. Reclamanta Soltan i-a chemat în judecată pe pîrîţii Croitoru, soţ şi soţie,

cerînd să se constate că aceştia nu-şi îndeplinesc obligaţiile de întreţinere în condiţiile

stabilite prin contract şi rezilierea contractului.

Forma verbală Forma scrisă

Din iniţiativa beneficiarului întreţinerii - în cazul

nerespectării obligaţiilor contractuale de către dobînditor

cu condiţia întreţinerii

23

In motivarea acţiunii, reclamanta a menţionat că prin contractul de înstrăinare a casei

de locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă a transmis pîrîţilor dreptul de proprietate asupra

casei, iar pîrîţii s-au obligat să-i asigure toate cele necesare existenţei, obligaţie pe care nu

şi-au executat-o.

Pîrîţii s-au opus admiterii acţiunii, iar prin cererea reconvenţională depusă, au cerut

să se constate simulaţia contractului de întreţinere, deoarece prin act secret au convenit cu

reclamanta că în schimbul transmiterii dreptului de prorpietate asupra casei să-i plătească

suma de 23 mii euro, iar în contul întreţinerii cîte 60 euro lunar pînă la achitarea integrală a

costului casei, reclamanta cerînd a fi îngrijită de părţi doar în cazul în care nu se va putea

îngriji singură. Cu ocazia încheierii contractului, pe lîngă suma de 23 mii euro, pîrîţii au

achitat anticipat în contul întreţinerii suma de 7 mii euro, astfel că s-a achitat costul integral

al casei.

în dovedirea cererii lor, pîrîţii au depus la dosar înscrisul semnat de părţi (semnătură

privată) încheiată în aceeaşi zi cu actul autentic de vînzare-cumpărare a casei de locuit.


Speţa 4. Mihaleş, invalid de grupa II, a încheiat cu Petrescu un contract de înstrîinare

a unui lot de pămînt de 2 h cu condiţia întreţinerii pe viaţă. La momentul încheierii

contactului el se afla în relaţii proaste cu feciorii săi. Peste 5 ani Mihalaş s-a împăcat cu

feciorii şi s-a adresat în judecată către Petrescu cu cererea de rezoluţiune a contractului pe

motivul că nu i se acordă întreţinerea stipulată în contract. Petrescu a respins învinuirile din

cererea de chemare în judecată invocînd o altă cauză -împăcarea cu feciorii şi

neprezentarea probelor care ar demonstra necespectarea obligaţiilor contractuale.

Instanţa de judecată a respins cererea lui Mihalaş, care s-a adresat în instanţa de apel.

La data examinării cauzei în Curtea de Apel s-a constatat că Mihalaş a decedat şi interesele

lui în instanţă sînt prezentate de feciorul Ion.


Teste-grilă

1. După natura sa contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii

pe viaţă este un contract:


b) translativ de proprietate;

c) translativ de posesie şi folosinţă.

2. în cazul decesului beneficiarului întreţinerii:

a) contractul se reziliează;

b) drepturile şi obligaţiile trec la succesorii dobînditorului;

c) drepturile şi obligaţiile beneficiarului se sting.

3. Garanţiile beneficiarului întreţinerii:

a) în timpul vieţii beneficiarului întreţinerii dobînditorul poate înstrăina bunul doar cu

consinţămîntul beneficiarului întreţinerii;

b) în timpul vieţii beneficiarului întreţinerii dobînditorul poate înstrăina bunul fără

consinţămîntul beneficiarului întreţinerii;

c) în timpul vieţii beneficiarului întreţinerii dobînditorul nu are dreptul să înstrăineze

bunul.

4. Efectele decesului dobînditorului:

a) drepturile beneficiarului întreţinerii se sting;

b) contractul se reziliează;

c) drepturile şi obligaţiile dobînditorului trec la succesorii lui.

62 24

Tema nr.6. Contractul de comodat Schema 1. Noţiunea şi

caracterele juridice ale contractului

Schema 3. Elementele de bază ale contractului

Oricare persoană fizică sau juridică

Noţiunea j

Prin contract de comodat o parte (comodant) dă cu titlu gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi

(comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat (art.859 CC)

Elementele

>

Obiectul

Forma

Termenul

Comodatarul

Proprietarul bunului sau persoana

împuternicită de lege sau de către proprietar

(ex: uzufructuarul şi locatarul)

— Bunuri nefungibile, determinate individual, mobile sau imobile

Se aplică normele generale privind forma actului juridic civil:

art.208 -215 CC

Bunuri nefungibile, determinate individual, mobile sau imobile

Schema 2. Particularităţile contractului de comodat Schema 4. Drepturile şi obligaţiile comodatarului

p Contractul de comodat este un contract civil

Drepturile comodatarului asupra bunului nu sînt drepturi reale ci de creanţă

Obligaţiile

Să păstreze şi să îngrijească bunul cu diligenta unui bun

proprietar

Q Particularităţi

Riscul pieirii bunului - obiect

al contractului îl suportă:

Comodantul ca proprietar în

toate cazurile cu excepţia

Comodatarul nu restituie

bunul la termen, precum şi:

Drepturile şi \

obligaţiile comodatarului I

Să folosească bunul

numai în scopul

stabilit de contract sau

determinat prin natura

bunului

Să suporte cheltuielile

necesare folosinţei

bunului

Să solicite acordul

comodatarului pentru a

da bunul în folosinţă

unor terţi

Foloseşte bunul contrar destinaţiei sau naturii bunului

Contractul a fost încheiat fără indicarea

termenului

în orice moment la cererea comodantului dacă termenul

contractului nu poate fi stabilit în baza scopurilor de utilizare a

bunului

Să restituie bunul în starea prevăzută în contract luându-se în

consideraţie uzura normală a bunului

Drepturile — Compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare şi urgente pe care

a fost nevoit să le facă pentru conservarea bunului

Dreptul de retenţie a bunului pentru creanţele privind cheltuielile

extraordinare, necesare şi ureente făcute nentru conservarea bunului

Comodantul poate cere

restituirea bunului mai devreme

dacă a trecut o perioadă

suficientă pentru valorificarea lui

Comodantul

Părţile

Bunul a fost transmis

unui terţ fără acordul

comodantului

Restituirea bunului contract

Translativ de folosinţă

Unilateral

Comutativ

Nu suportă cheltuielile necesare

folosinţei bunului şi nu întreprinde

măsuri pentru conservarea bunului

în orice moment de comodatar. însă de regulă

la sfîrşitul valorificării bunului în scopul

menţionat în contract

64 25

Drepturile şi obligaţiile comodantului

D

e

a rezilia contractul dacă:

SSSBSSS?» j^fe^ărnp^ mare, ca urmare a

X

Speţe

Speţa 1. Cocieru transmiţînd în comodat un ferestrău electric nu i-a comunicat lui

Vascan despre defecţiunile acestuia. în timpul tăierii lemnelor cu ferestrăul Vascan a

depistat că discul ferestrăului este deformat, iar motorul lucrează cu abateri. Cu acordul lui

Cocieru, Vascan a schimbat discul vechi cu unul nou şi a înaintat contul de plată lui Cocieru

care a refuzat să-1 achite argumentînd că Vascan şi aşa foloseşte ferestrăul în mod gratuit.

Văzînd că Cocieru nu doreşte să achite costul discului, Vascan a refuzat să-1 restituie după

finisarea lucrărilor. Vascan s-a adresat în instanţă.

Care va fi decizia instanţei de judecată?

manual pe care urma să-1 restituie în decurs de 14 zile. Fiind în

ospeţie la Castraveţ, Lupaşcu a solicitat să-i fie împrumutată pentru cîteva zile cartea

respectivă pentru a-şi face o copie. Vasilică, feciorul minor a lui Lupaşcu, a rupt mai multe

foi din carte fără ştirea tatălui său, care a doua zi a şi restituit cartea lui Castraveţ. După 14

zile Castraveţ a întors cartea la bibliotecă care, după examinarea acesteia, 1-a obligat pe

acesta să plătească costul cărţii. Castraveţ a refuzat să satisfacă aceste cerinţe, deoarece a

considerat că nu este vinovat pentru deteriorarea cărţii.

Avea dreptul Castraveţ să transmită cartea lui Lupaşcu? Cine trebuie să suporte

prejudiciul?

Speţa 3. Airapetean a chemat în judecată pe Banaru şi Costaş, cerînd obligarea lor la

plata costului autoturismului proprietatea lui, care a fost distrus într-un accident de circulaţie

în timp ce era folosit de pîrîţi, cărora le-a fost transmis în folosinţă. în acţiune s-a arătat că,

fiind rugat de cei doi, reclamantul le-a împrumutat autoturismul pentru cîteva ore, dar

aceştia, contrar înţelegerii, s-au deplasat în altă localitate, iar la întoarcere, din neatenţia lui

Banaru, au izbit maşina de un copac. Instanţa a admis acţiunea prin care a obligat pîrîţii la

plata sumei solicitate, în părţi egale. Costaş a declarat apel, susţinînd că nefiind vinovat de

producerea accidentului, obligarea sa la repararea prejudiciului apare nejustificată.


Speţa 4. în legătură cu plecarea la muncă peste hotare, Ionaşcu a transmis vărului său

Boldescu pentru un an de zile o vioară. Peste 6 luni Ionaşcu a decedat pe şantier la locul de

muncă. Fiica defunctului, fiind unica succesoare, a solicitat de la Boldescu restituirea

vioarei. Ionaşcu a refuzat restituirea vioarei, deoarece termenul contractului a fost de un an

care încă nu a expirat, şi că instrumentul muzical este necesar pentru finalizarea studiilor

muzicale de către fiul acestuia. Fiica lui Ionaşcu a insistat asupra cerinţelor sale declarînd că

ea nu are careva raporturi contractuale cu Boldescu, precum şi că tatăl său nu a încheiat cu

acesta un contract în formă scrisă, de aceea vioara trebuie restituită unicului moştenitor.


Speţa 5. SA „CivilConstruct" a transmis în folosinţă gratuită către SRL

„EuroMontaj" o macara, 2 camioane şi un tractor pe un termen de 2 ani pentru construcţia

propriului oficiu. Cu acordul comodantului, comodatarul a transmis macaraua unei CCL

pentru 10 luni. După expirarea a 5 luni, părţile contractului de comodat au decis, prin acord

comun, să desfacă contractul. Drept urmare, SA „CivilConstruct" a cerut de la CCL

restituirea macaralei. CCL a refuzat să restituie macaraua, invocînd că termenul de 10 luni

încă nu a expirat. în ceea ce priveşte camioanele, acestea au fost restituite comodantului,

însă ultimul a solicitat şi plata uzurii pentru utilizarea acestora, iar tractorul nu a fost

restituit, deoarece a ars în urma unui incendiu provocat de un fulger. SA „Civil Construct"

s-a adresat în judecată cerînd de la comodatar compensarea în bani a valorii tractorului şi

plăţii uzurii camioanelor, precum şi restituirea de la CCL a macaralei. Care va fi hotărîrea

instanţei de judecată?

Teste-grilă

1. Comodatul este un contract:

a) prin esenţa sa gratuit;

b) numai prin natura sa gratuit;

c) poate fi şi cu titlu gratuit, şi cu titlu oneros.

2. Comodatul este un contract:

a) bilateral şi solemn;

b) prin care se transmite dreptul de folosinţă; b)

translativ de proprietate.

3. Contractul de comodat se încheie:

a) doar între persoanele fizice;

b) între persoanele fizice şi juridice, inclusiv organizaţiile necomerciale;

c) între comercianţi.

4. Comodatul are ca obiect:

a) doar bunuri determinate generic;

b) doar bunuri individual determinate;

c) bunuri individual determinate şi bunuri determinate generic.

5. Comodatul se încheie în formă:

a) verbală;

b) scrisă;

c) cu respectarea cerinţelor generale înaintate faţă de forma actului juridic civil.

6. în cazul în care comodantul nu execută obligaţia de a transmite bunul,

comodatarul poate cere:

a) doar executarea obligaţiei;

b) doar repararea prejudiciului cauzat;

c) executarea obligaţiei şi repararea prejudiciului cauzat.

7. în cazul în care bunul transmis are vicii, comodantul răspunde:

a) doar în cazul în care a ascuns viciile cu viclenie;

b) pentru toate prejudiciile cauzate comodatarului;

c) doar în cazul în care viciul era ascuns.

8. în caz de pluralitate de comodatari, aceştia răspund pentru deteriorarea sau

pieirea bunului:

a) pe cote-părţi;

b) solidar;

c) subsidiar.

9. Comodantul este în drept să ceară compensarea de la comodatar a uzurii

bunului:

a) în toate cazurile;

b) în cazul restituirii bunului într-o stare modificată sau înrăutăţită;

c) în cazul existenţei unei prevederi expres în această privinţă.

10. Comodatarul are dreptul de retenţie asupra bunului:

a) pentru toate creanţele faţă de comodant;

b) pentru creanţele privind cheltuielile extraordinare, necesare şi urgente făcute pentru

conservarea bunului;

c) legea nu prevede pentru comodatar drept de retenţie.

ll.Contractul de comodat care nu stabileşte termenul de restituire a bunului este:

a) nul;

b) poate fi declarat nul de părţi sau de persoane cointeresate;

c) nu afectează valabilitatea contractului.

12. Riscul pierii fortuite a bunului îl suportă:

a) comodatarul în toate cazurile fiind proprietarul bunului;

b) comodatarul în cazul neexecutării obligaţiilor sale dacă nu dovedeşte că prejudiciul

ar fi survenit chiar dacă el şi-ar fi îndeplinit obligaţiile;

c) comodatarul şi comodantul în condiţiile celor menţionate la lit.a) şi b).

13. Comodantul poate rezilia contractul:

a) oricînd din momentul încheierii contractului;

b) dacă a trecut suficient timp pentru valorificarea bunului de către comodatar în scopul

menţionat în contract;

c) daca în virtutea unor circumstanţe neprevăzute, comodantul însuşi are nevoie < bun.

Drepturile

Schema 5. Drepturile şi obligaţiile comodantului

Obligaţia de restituire a cheltuielilor extraordinare

Obligaţii!

Obligaţia de a repara prejudiciul dacă a ascuns cu

Comodantul poate cere imediat restituirea bunului ş.reparaţm prejudiciului

cauzat dacă comodatat nu-şi mdeplmeşte obligaţiile sale

26 68

Tema nr. 7. Contractul de împrumut Schema 1. Formele şi caracterele

juridice ale contractului de împrumut

Prin contractul de împrumut o parte

(împrumutător) se obligă să dea în proprietate

celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte

Caracterele bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să

juridice * restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la

expirarea termenului pentru care i-au fost date (art. 867 alin. (1)

CC RM)

transi propi ativ de

•ietate

cu ext succ 'cutare esivă

1 " -. A "

comutativ, în cazul în care este cu titlu oneros, iar în cazul

în care este cu titlu gratuit, existenţa şi întinderea

obligaţiilor sînt cunoscute de părţi de la încheierea

contractului şi nu depind de un eveniment viitor şi incert,

care ar face să existe şanse să fie schimbată această situaţie

Schema 2. Drepturile şi obligaţiile părţilor

Imprumutătorul împrumutatul


a-şi asuma obligaţia de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)' a restitui împrumutul înainte de termen, în cazul contractului cu

titlu gratuit (art. 871 alin. (1) CC RM)

a stabili plata unei dobînzi (art. 869 alin. (1) CC RM) a cere repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligaţiei

de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)

a cere restituirea imediată a împrumutului şi a dobînzii aferente,

dacă împrumutatul nu plăteşte dobînda în termen (art. 869 alin. (4)

CC RM)

a revoca promisiunea de împrumut, în cazul prevăzut de lege (art.

870 CC RM)

a cere pentru întreaga sumă datorată o dobîndă de întîrziere legală

sau contractuală, în cazul nerestituirii împrumutului în termen


a cere restituirea imediată a întregului împrumut şi a dobînzii

aferente, în cazul în care nu a fost restituită cel puţin o rată,

stabilită în contractul de împrumut cu restituirea în rate (art. 872

alin. (2) CC RM)

a cere restituirea imediată a împrumutului şi a dobînzii aferente, în

cazul în care împrumutatul nu-şi respectă obligaţiile privind

garantarea restituirii bunului (art. 873 CC RM)


a transmite în proprietatea împrumutatului bani sau alte bunuri

fungibile (art. 867 alin. (1) CC RM)

a achita dobînda (art. 869 alin. (1) CC RM)

a expedia cererea de restituire, dacă contractul nu prevede nici

termen de restituire, nici termen de preaviz (art. 871 alin. (4) CC

RM)

a restitui banii în sumă sau bunuri de genul, calitatea şi cantitatea

celor primite, în termenul şi în modul stabilit de contract sau de

lege (art. 867 alin. (1); art. 871 CCRM)

a plăti valoarea bunului calculată în funcţie de locul şi timpul

executării obligaţiei, în cazul în care nu-1 poate restitui (art. 872

alin. (3) CC RM)

Formele contractului de împrumut

Contractul de

împrumut

Promisiunea de împrumut

(antecontract de împrumut)

consensual, dacă sub forma promisiunii de împrumut, şi

real, dacă în formă de contract de împrumut sinalagmatic, dacă sub forma promisiunii de

împrumut, şi unilateral, dacă în formă de contract de

împrumut

gratuit, dacă legea sau contractul nu prevăd că este cu

titlu oneros (împrumut cu dobîndă)

70 27

Speţe

Părţile contractului:

împrumutătorul - orice persoană fizică sau juridică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

împrumutatul - orice persoană fizică sau juridică.

Termenul: Termenul contractului se stabileşte de către părţi. Dacă în contract nu este stabilit nici termenul de restituire,

nici termenul de preaviz, împrumutul trebuie restituit în decursul a 30 zile de la data la care împrumutatul a primit cererea

de restituire

Forma: Se aplică normele generale, cu excepţia cazurilor cînd există normele speciale faţă de împrumut. De ex., în cazul

asociaţiilor de economii şi împrumut - în formă scrisă, în cazul lombardului - bilet nominativ de amanet

Schema 4. încetarea contractului de împrumut

Contractul de împrumut încetează prin:

restituirea în modul corespunzător a împrumutului

revocarea promisiunii de împrumut (art. 870 CC RM)

neexecutarea promisiunii de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)

cererea de restituire a împrumutului, în cazul de neexecutare a obligaţiilor (art. 968 alin. (4); art. 871 alin. (4);

art. 872 alin. (2); art. 873 din CC RM)

în alte cazuri prevăzute de lege

Speţa 1. Cet. Morevici a încheiat cu cet. Laeru un contract, prin care şi-a

asumat obligaţia de a oferi ultimului un împrumut în sumă de 15000 Euro peste o

lună, la 01.03.2010. Cet. Laeru, fiind cert de faptul că va obţine împrumutul,

plăteşte cet. Pelivan o arvună, în sumă de 5000 Euro pentru cumpărarea

apartamentului, în acordul de arvună stabilind data achitării totale a contractului -

02.03.2010.

La 26.02.2010, fratele lui Morevici nimereşte într-un accident rutier. Potrivit

medicilor, este necesară o operaţie urgentă care costă 10000 Euro. Cet. Morevici a

achitat costul operaţiei fratelui său. Astfel, la data de 01.03.2010, cet. Morevici a

spus că poate acorda în împrumut doar o sumă egală cu 5000 Euro, şi nu 15000

Euro, după cum au convenit iniţial. Cet. Laeru nu a fost de acord, cerînd să-i fie

transmis împrumutul promis în întregime, altfel el pierde arvuna, pe care a dat-o

cet. Pelivan.

Are oare dreptul cet. Morevici să revoce obligaţia de a da cu împrumut în

această situaţie? Este obligat cet. Morevici să repare prejudiciul suportat de cet.

Laeru, inclusiv în mărimea arvunei? Soluţionaţi litigiul.

Speţa 2. La 13.02.2009, cet. Huardo a luat cu împrumut 10000 Euro, cu o

dobîndă de 18 % anual, pe un termen de 3 ani. împrumutătorul, cet. Moldovanu, a

fost de acord că dobîndă stipulată în contract este rezonabilă.

La 20.09.2009, cet. Huardo a solicitat de la cet. Moldovanu micşorarea

dobînzii pînă la 12 %, motivînd cererea prin faptul că Consiliul de Administraţie

al Băncii Naţionale a Moldovei a stabilit noi rate de dobîndă, micşorîndu-le cu 4

puncte. Cet. Moldovanu nu a fost de acord, invocînd forţa obligatorie a

contractului şi faptul că la momentul încheierii contractului această dobîndă

corespundea ratei de refinanţare a BNM.

In ce cazuri fiecare dintre părţile contractului de împrumut poate solicita

modificarea cuantumului dobînzii? Soluţionaţi litigiul.

Speţa 3. Membrul Asociaţiei de Economii şi împrumut „Coloniţa", cet. Buzgan, n

luat un împrumut în sumă de 10000 lei pe un termen de 3 ani. Peste o lună, la solicitarea

Asociaţiei, părţile au încheiat un contract de ipotecă cu titlu de garanţie a restituirii

împrumutului.

La expirarea a şase luni de la încheierea contractului, cet. Buzgan a fost exclus din

Asociaţie. Asociaţia a solicitat restituirea integrală a împrumutului înainte de termen, dat

fiind faptul că nu poate acorda împrumuturi persoanelor care nu sînt fnembri ai Asociaţiei,

menţionînd că în caz contrar vor exercita dreptul de ipotecă.

Cet. Buzgan nu a fost de acord, invocînd faptul că la data acordării împrumutului

acesta era membru al Asociaţiei, iar legea nu prevede încetarea calităţii de membru ca

temei pentru restituirea anticipată a împrumutului. Mai mult decît atît, acesta a pretins

nulitatea contractului de ipotecă, argumentînd că în contractul de împrumut este inclusă o

clauză prin care nu se stabileşte vreo obligaţie de asigurare a executării obligaţiei de

restituire a împrumutului.

Soluţionaţi litigiul. Expuneţi propria opinie referitor la fiecare argument adus.

Speţa 4. Gospodăria ţărănească (de fermier) „Ion Calun" a luat cu împrumut de la cet.

Ertescu 1 tonă de grîu în calitate de material săditor. Părţile s-au înţeles că Gospodăria

ţărănească va restitui împrumutul peste 1 an, plus 200 kg de grîu cu titlu de dobîndă.

Deşi a fost sădit la timp, grîul totuşi nu a dat roadă. Invocînd faptul că materialul

săditor a fost necalitativ, Gospodăria ţărănească a pretins declararea nulităţii contractului

de împrumut şi repararea prejudiciului care i-a fost cauzat prin viciile griului.

La rîndul său, cet. Ertescu a solicitat executarea obligaţiilor asumate prin contractul

de împrumut, motivînd că la momentul predării griului Gospodăria ţărănească nu a depistat

careva vicii ale griului.

Soluţionaţi litigiul. S-ar schimba decizia, dacă grîul ar fi rodit, însă ar fi fost distrus

de grindină?

Speţa 5. Părţile au încheiat un contract, prin care „împrumutătorul a transmis în

proprietatea împrumutatului o sumă de bani (împrumut) în mărime de 5000 Euro, ceea ce

constituia, conform cursului oficial al BNM la ziua predării, 78000 lei moldoveneşti".

împrumutul a fost oferit pe un termen de 1 an.

La expirarea termenului, împrumutatul, cet. Grecu, a pretins restituirea împrumutului

în sumă de 72000 lei moldoveneşti, deoarece la ziua restituirii anume această sumă

constituia echivalentul a 5000 Euro.

împrumutătorul, cet. Ferson, nu a fost de acord, argumentînd că împrumutul

constituie nu 5000 Euro, ci 78000 lei, din motiv că anume în această valută a fost transmis

de facto împrumutul, iar conform legii, împrumutul trebuie să fie restituit în sumă nominală

primită, fără a ţine cont de inflaţie.

Stabiliţi obiectul împrumutului. Soluţionaţi litigiul.

■ ■ ■

Teste-grilă

1. Care din următoarele bunuri nu poate constitui obiectul contractului de

împrumut:

a) o bancnotă de 100 euro;

b) o monedă comemorativă din argint cu valoare nominală de 100 lei „Aniversarea a

150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu";

c) un costum purtat de Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova în ziua semnării

Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova.

2. în temeiul contractului de împrumut bunurile se transmit împrumutatului

cu drept de:

a) folosinţă;

b) proprietate;

c) posesiune.

3. împrumutătorul are dreptul să revoce obligaţia de a da în împrumut:

a) în cazul în care contractul de împrumut este cu titlu gratuit;

b) în cazul unei promisiuni de împrumut;

c) în orice situaţie, dacă contractul nu prevede altfel.

4. Contractul de împrumut trebuie să îmbrace:

a) forma autentică;

b) forma scrisă, dacă obiectul depăşeşte 1000 lei;

c) forma verbală, în orice situaţie.

Elementele contractului de împrumut

Obiectul: banii sau alte bunuri fungibile

Schema 3. Elementele contractului de împrumut

Preţul: dobîndă, care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a

Băncii Naţionale a Moldovei

70 28

5. Dacă nu poate restitui bunul, împrumutatul trebuie:

a) să plătească contravaloarea acestui bun;

b) să plătească valoarea acestuia calculată luînd în consideraţie locul şi timpul

executării obligaţiei de restituire a bunului;

c) să plătească valoarea acestuia calculată luînd în consideraţie locul şi timpul

executării obligaţiei de a da în împrumut.

6. în contractul de împrumut părţile pot stabili o dobîndă:

a) care trebuie să fie într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a Băncii

Naţionale a Moldovei;

b) care se stabileşte de Guvernul Republicii Moldova;

c) care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a

Băncii Financiare Mondiale.

7. Asociaţia de economii şi împrumut acordă împrumuturi:

a) oricărei persoane fizice, care oferă cea mai mare dobîndă;

b) oricărei persoane, care solicită acordarea împrumutului.

c) doar membrilor săi.

76 29

Schema 2. Structura raporturilor contractuale în locaţiune

(art.art.889, 890, 896, 897 CC RM)

Locator

Locatar Locatar Locatar

Sublocatar

Art.894 CC

Sublocatar

Art.894 CC

Sublocatar

Art.894 CC

Schema 3. Modificarea contractului de locaţiune

Temeiurile modificării

chiriei

Prin

acordul

părţilor

Locatorul

-numai o dată

pe an

Pentru

nerespectarea

obligaţiilor

contractulae

Locatarul poate

cere

reducerea chiriei

dacă

f

olosirea

bunului s-a

înrăutăţit

considerabil

Tema nr.8. Contractul de locaţiune

Schema 1. Forma contractului

8. Lombardul acordă împrumuturi:

a) tuturor persoanelor care apelează;

b) în mod prioritar persoanelor care depun cu titlu de garanţie bunuri imobile;

c) doar persoanelor fizice.

9. Lombardul acordă împrumut:

a) doar în lei moldoveneşti;

b) atît în lei moldoveneşti, cît şi în valută străină, pe care o deţine;

c) în bani sau în alte bunuri fungibile.

10.In cazul în care bunul transmis în împrumut a fost cu vicii,

împrumutătorul:

a) este obligat să repare prejudiciul cauzat astfel;

b) este obligat să repare prejudiciul cauzat astfel, doar dacă viciile au fost ascunse cu

viclenie;

c) este exonerat de răspundere, dacă împrumutul este gratuit.

Forma contractului de locaţiune (art.876 CC

RM)

1 Bunuri Bunuri mobile imobile

Scris şi înregistrat în Registrul

Bunurilor Imobile, dacă termenul

depăşeşte 3 ani

Scris Scris Verbal

http://art.art.889/

30

Schema 4. Prelungirea contractului de locaţiune Schema 6. Structura raporturilor contractuale în contractul de închiriere a

spaţiului locativ

Dreptul prioritar al locatarului pentru

prelungirea locaţiunii (art.904 CC RM)

Locator

Locatar (membrii

familiei)

Şi-a onorat

anterior obligaţiile

contractuale

Bunul se dă în locaţiune

pe un nou termen

Este de acord cu noile

condiţii contractuale

stabilite de locator

I Sublocatar Alte persoane (rude, cunoscuţi)

Schema 5. Rezilierea contractului de locaţiune

Temeiurile rezilierii

contractului Schema 7. Membrii familiei locatarului (care au dreptul Ia spaţiul locativ)

Din iniţiativa locatorului:

a) Locatarul nu foloseşte bunul închiriat după

destinaţie;

b) Admite intenţionat sau din culpă înrăutăţirea stării

bunului;

c) Nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea

termenului de plată;

d) încheie un contract de sublocaţiune

fără acordul locatorului (art.906 CC

RR)

Legea sau contractul poate prevedea şi alte

temeiuri de reziliere din iniţiativa ambelor părţi

Chiriaşul (locatarul) (art. 55

CL RM)

Condiţie - conlocuirea

Copiii oricărui membru al familiei

Alte persoane (fraţi, surori, alte rude şi cunoscuţi) care locuiesc

temporar şi nu au dreptul la spaţiul locativ

Copiii

locatarului

Din iniţiativa locatarului:

a) Şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nu

poate folosi bunul închiriat;

b) Este privat de libertate şi nu poate

executa obligaţiile contractuale (art. 907

CC RM)

76 31

Schema 8. Modificarea contractului de închiriere a spaţiului Icoativ

Temeiurile modificării contractului în spaţiul

locativ privat

Prin acordul părţilor

X

Din iniţiativa locatorului (proprietarului)

Numai în cazurile prevăzute de lege şi numai pe cale judiciară (art.102, 104CLRM)

Neachitarea Deteriorarea Folosirea ▼

încălcarea

sistematică sistematică spaţiului sistematică

a chiriei şi a spaţiului locativ nu a regulilor

serviciilor locativ după de

comunale destinaţie convieţuire

comună

Speţe

Speţa 1. SA „Baştină" a dat în locaţiune cooperativei un depozit de consum. Acest

depozit se afla pe terenul primit de SA în folosinţă perpetuă. în termenul de valabilitate a

contractului cooperativa, cu acordul SA, a reutilat depozitul în magazin, iar în continaure,

fără acceptul SA, depozitul a fost demolat şi folosit în calitate de materiale de construcţie

pentru construcţia pe acelaşi teren a unei case de locuit.

Acţiunea SA împotriva cooperativei cu privire la restituirea depozitului a fost

satisfăcută cu obligarea locatarului de a restitui bunul şi a recupera locatorului prejudiciul

cauzat în legătură cu demolarea bunului. Atacînd hotărîrea, pîrîtul a declarat că pretenţiile

SA trebuie respinse, deoarece bunul nu există, iar construcţia casei a costat foarte mult şi în

ea s-au instalat deja locatari.

Soluţionaţi speţa.

Speţa 2. Primăria mun.Chişinău a transmis în locaţiune SRL „Basarabia" o încăpere

cu două etaje pentru activitatea de antreprenoriat pe termen de 25 ani. ( ontractul a fost

încheiat pe baza unui concurs cîştigat de SRL, care a achitat 20 mii Ici.

Peste 5 ani SRL a constituit împreună cu un investitor străin, o persoană luridică, şi a

depus în calitate de aport în capital social dreptul de folosinţă a Vi din incăperea închiriată

pe termen de 10 ani.

Reprezentantul primăriei a depistat că chiria nu se achita de SRL, dar de

uilrcprinderea mixtă constituită. în legătură cu aceasta, primăria a chemat în judecată

locatarul, cerînd rezilierea contractului, deoarece SRL, după cum considera primăria, :\

încălcat clauza contractuală de a nu transmite bunul în sublocaţiune. Pîrîtul consideră că nu

a încălcat contractul de locaţiune, deoarece acesta nu conţine interdicţia de a transmite

dreptul de folosinţă în calitate de aport în capital social al unei persoane juridice nou create.

în ce priveşte achitarea chiriei de către Întreprinderea mixtă, aceasta se face din

însărcinarea SRL şi în contul datoriei faţă de ultima.


Speţa 3. SA „Agroconstructor" a transmis în locaţiune unei organizaţii de construcţie

un excavator pe termen de 5 ani. Cu acordul locatorului, locatarul a transmis excavatorul în

sublocaţiune unui SRL pe termen de 3 ani. Peste 6 luni părţile contractante au decis să

înceteze contractul de locaţiune. Respectiv, au cerut restiturea excavatorului de la

sublocatat. Sublocataral a refuzat să restituie obiectul respectiv, invocînd contractul de

sublocaţiune încheiat, al cărui termen nu a expirat.


Speţa 4. SA „Osiris" a transmis în locaţiune SRL „Anubis" automobilul „Volvo 850"

pe termen de 3 ani cu dreptul de răscumpărare. Totodată, s-a stabilit că chiria va fi în acelaşi

timp şi plata de răscumpărare. La expirarea termenului contractului, locatarul putea să

achite diferenţa preţului de răscumpărare şi din acest moment să devină proprietarul

automobilului.

După expirarea a doi ani, locatarul a dat faliment şi în procesul lichidării s-a pus

problema restituirii plăţilor de răscumpărare. Locatorul a obiectat împotriva unor aşa

cerinţe, considerînd că dreptul de răscumpărare apare la locatar numai după expirarea

termenului contractului la achitarea integrală şi deci nu este nevoie de a restitui plăţile

achitate. în afara de aceasta, contractul de locaţiune conţine clauza în

Din iniţiativa

locatarului

în orice moment (art.139

CL RM)

Consecinţele

rezilierii

Fără acordarea altui

spaţiu locativ

32 SI

conformitate cu care, dacă contractul va fi reziliat anticipat de locator, din cauza unoi

încălcări, admise de locatar, dreptul de răscumpărare încetează. Soluţionaţi speţa.

Speţa 5. Institutul de cercetări ştiinţifice a închiriat de la SR1 „Profit" o încăpere cu

suprafaţa de 200 m2, compusă din 3 camere, pentru instalarea unei sec|ii noi de cercetare.

Peste 10 zile s-a constatat că încăperea este în stare necorespunzătoare. Specialiştii invitaţi

de institut, după examinarea încăperii, au ajuns la concluzia că este necesară reacoperirea

clădirii fără de care încăperea nu va putea fi folosită conform destinaţiei. Institutul s-a

adresat SRL-lui cu cererea de a repara acoperişul şi să aducă încăperea într-o stare utilă

pentru folosirea ei conform destinaţiei. Totodată, institutul a comunicat că întrerupe

achitarea plăţii pe tot timpul efectuării reparaţiei.


Speţa 6. In baza contractului semnat cu calea ferată, SA a primit în locaţiune o linie

secundară de cale ferată (linie de garaj) împreună cu o locomotivă şi 10 vagoane ce

aparţineau SA, pentru deservirea transportării de încărcături. în urma unei furtuni,

locomotiva şi 3 vagoane au fost deteriorate într-atît, încît nu puteau fi folosite de SA pentru

efectuarea transportării. SA s-a adresat căii ferate cu cererea de a repara locomotiva şi

vagoanele. Calea ferată, recunoscînd că deteriorarea a avut loc nu din vina SA, dar, totuşi, a

refuzat să efectueze reparaţia, invocînd faptul că, conform contractului, locatarul trebuie să

efectueze reparaţia capitală. Locatarul, la rîndul său, a cerut rezilierea contractului de

locaţiune şi recuperarea daunelor cauzate.


Speţa 7. Burlacu a închiriat un pian pe termen de un an, întocmind contractul de

locaţiune cu Chicu. în legătură cu plecarea în deplasare pe termen de trei luni, Burlacu i-a

transmis pianul în folosinţă temporară vecinului său Ionaşcu, cu condiţia că acesta va plăti

chiria pentru timpul cît pianul se va afla în folosinţa lui. Ionaşcu a pus pianul lîngă un

calorifer, ca rezultat apărîndu-i 2 fisuri.

La expirarea termenului contractului, Burlacu a restituit pianul lui Chicu. După

examinarea pianului, Chicu a refuzat să-1 primească şi i-a propus lui Burlacu să-1 repare pe

cont propriu. Burlacu a refuzat să satisfacă aceste cerinţe, considerînd că vinovat pentru

deteriorarea pianului este Ionaşcu.


Speţa 8. Reclamantul, SA „Atom", a cerut ca pîrîtul, ÎI „Mihăieşti", să fie Obligat să

evacueze bufetul „Cozia" şi să-1 predea cu inventarul existent. Instanţa de liiclccată a

admis acţiunea. Pîrîtul a declarat apel, susţinînd că la expirarea termenului de locaţiune

prevăzut de contract (31 decembrie 2010), contractul a fost reînnoit, în mod tacit, pe o

perioadă de încă doi ani, conform clauzei contractuale, astfel că evacuarea s-a efectuat

greşit.

Instanţa de apel a considerat că, întra-devăr, alineatul penultim din contractul de

locaţiune prevede posibilitatea prelungirii contractului la expirarea termenului convenit pe

un termen de încă doi ani, prin acordul comun al părţilor. în instanţă nu s-a dovedit că un

asemenea acord ar fi avut loc.


Speţa 9. în legătură cu plecarea într-o deplasare îndelungată, Popescu a încheiat cu

vecinul său Rîmbu un contract prin care i-a transmis acestuia automobilul pe un termen de

un an. Peste 3 luni Popescu a decedat în urma unui accident rutier. Fiul defunctului, fiind

unicul moştenitor, a înaintat acţiune împotriva lui Rîmbu, cerînd restituirea automobilului.

Obiectînd împotriva acţiunii, Rîmbu a explicat că contractul de locaţiune a fost

încheiat pe un termen de un an şi termenul nu a expirat, iar automobilul este necesar pentru

activitatea profesională.

Reclamantul a insistat asupra cerinţelor sale, declarînd că el nu are raporturi

contractuale cu Rîmbu şi, în afară de aceasta, tatăl nu a încheiat cu pîrîtul contract în scris,

de aceea automobilul trebuie transmis lui ca fiind unicul moştenitor.


Speţa 10. Reclamantul i-a chemat în judecată pe Secrieru şi Ursu, cerînd obligarea

lor la plata costului autoturismului proprietatea lui, ce a fost distrus într-un accident rutier în

timp ce era folosit de cei doi în baza contractului de locaţiune pe termen de 2 săptămîni.

în acţiune s-a arătat că, fiind rugat de cei doi pîrîţi, reclamantul le-a dat în locaţiune

autoturismul pentru a pleca la mare, dar aceştia, contrar prevederilor contractuale, s-au

deplasat în altă localitate, iar la întoarcere, din neatenţia conducătorului auto - pîrîtul

Secrieru - s-au răsturnat, izbind maşina de un copac.

Instanţa a admis acţiunea prin care a obligat pîrîţii la plata sumei solicitate. Ursu a

declarat apel, susţinînd că, nefiind vinovat cu nimic de producerea accidentului, obligarea

sa la reparaţia prejudiciului apare nejustificată.


33 83

Speţa 11. Ciubotarii împreună cu soţia şi fiica locuiau într-un apartament (listat cu

trei odăi cu suprafaţa de 50 m2 (odăile de 22, 16 şi 12 m2). După căsătoria fiicei în acelaşi

apartament a trecut să locuiască şi soţul ei, Negru. Tinerii locuiau în odaia de 12 m2. Peste 2

ani soţii Negru au divorţat. Negru a cerut partajul apartamentului şi acordarea lui a odăii de

12 m2. Ciubotaru era împotriva unei astfel de separări şi Negru s-a adresat în judecată,

cerînd partajul apartamentului.


Speţa 12. Nederiţă, proprietar al casei, locuia cu familia din 5 persoane într-un spaţiu

locativ de 42 m2. în legătură cu retragerea lotului pentru utilitate publică, casa lui Nederiţă

urma să fie demolată. Autorităţile publice locale i-au propus familiei un apartament cu

suprafaţa de 58 m2. Nederiţă a refuzat acest apartament, cerînd costul casei demolate,

acordarea unui teren pentru construcţia casei, precum şi acordarea unui apartament cu 3

camere pentru feciorul său căsătorit care avea un copil. Feciorul lui Nederiţă împreună cu

familia ocupau o odaie separată în casa tatălui şi ducea cu acesta gospodărie comună.

Aceste circumstanţe au servit drept temei pentru refuzul satisfacerii cerinţelor lui

Nederiţă, care, primind aşa un răspuns, a refuzat categoric demolarea casei. Autorităţile

locale au înaintat acţiune cu privire la evacuarea familiei Negeriţă din casă şi instalarea

acestuia într-un apartament cu 4 camere.


Speţa 13. După eliberarea (1989) din rîndul forţelor armate, Cotos Nicolae s-a

instalat în apartamentul surorii sale, Ionaşcu, care, împreună cu familia compusă din 3

persoane, locuiau într-un apartament cu 2 odăi. în 1992 Cotos s-a căsătorit, ulterior în

familia acestuia s-au născut doi copii, continuînd să locuiască în apartamentul surorii. în

scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai, în 1993 Ionaşcu a primit odaia izolată, care s-a

eliberat. în noul bon de repartiţie au fost înscrişi şi familia Cotos ca membri ai familiei.

în legătură cu vătămarea sănătăţii şi stabilirea invalidităţii, Ionaşcu în 1994 a primit

un apartament cu 3 odăi cu suprafaţa de 44 m2. în bonul de repartiţie au fost înscrişi în

calitate de locatari temporari şi membrii familiei Cotos, dar aceştia au refuzat să se instaleze

în noul apartament şi au continuat să locuiască în vechiul apartament.

Primăria s-a adesat în instanţa de judecată cu acţiunea de evacuare a familiei Cotos.

Nefiind de acord cu acţiunea Primăriei, Cotos a menţionat că nu s-a obligat să

.libereze vechiul apartament şi să se instaleze în cel nou şi, în afară de aceasta, lui nu i -. a

atribuit spaţiu locativ. Soluţionaţi speţa.

Speţa 14.Adamova locuia împreună cu fiica sa Dana de 13 ani într-o odaie i-parată în

casă de stat. în legătură cu încheierea căsătoriei, Adamova s-a mutat la Boţul său, iar în

odaia sa a lăsat o parte din bunuri şi a cerut recunoaşterea în calitate de chiriaş pe fiica sa.

Proprietarul casei a cerut eliberarea camerei pe cale judiciară şi instalarea fiicei lui

Adamova în apartamentul unde locuia mama şi tatăl ei vitreg.


Speţa 15. Soţii Coroi aveau 3 copii şi ocupau un apartament de 3 odăi cu suprafaţa de

47 m2. Familia Cazacu ocupau de asemenea un apartament de 3 odăi cu suprafaţa de 47,07

m2, după cum era indicat în bonul de repartiţie. Familiile Coroi şi (Cazacu au perfectat

schimbul acestor apartamente. Ulterior Coroi a înaintat acţiune în Itidecată împotriva

familiei Cazacu de reziliere a contractului şi evacuarea acesteia din apartamentul cu

suprafaţa de 47m2. Ultimii au obiectat împotriva acţiunii şi au înaintat acţiune

reconvenţională, cerînd declararea nulităţii contractului, invocînd faptul că în procesul

perfectării schimbului s-au înşelat cu bună credinţă în ce priveşte mărimea spaţiului locativ

primit în schimb care, de fapt, era mai mic cu 9 m .


Speţa 16. Roman i-a dat în chirie lui Moşanu 2 odăi din casa ce-i aparţinea în

proprietate privată. Părţile au convenit verbal mărimea chiriei şi au determinat termenul

contractului - 12 ani, la a cărui expirare Moşanu s-a obligat să elibereze spaţiul. Peste 10 ani

Roman s-a adresat în judecată cu cererea de reziliere a contractului şi evacuarea lui

Moşanu. întemeind acţiunea, acesta a adus următoarele argumente:

1) Moşanu, deşi plăteşte chiria, deseori se află în expediţii, în timp ce spaţiul locativ

este liber;

2) Roman are nevoie de acest spaţiu personal şi nu doreşte să-1 mai dea în locaţiune.

Moşanu a consimţit să elibereze încăperea numai după expirarea termenului contractului,

adică peste 2 ani. Soluţionaţi speţa.

Speţa 17. Familia Baciu (soţ, soţie şi 2 fiice) ocupau în baza contractului un

apartament cu 4 odăi cu suprafaţa de 92 m2. După decesul soţiei şi plecarea copiilor în

legătură cu căsătoriile lor, Baciu a rămas unicul locatar în acest apartament. în legătură cu

retragerea lotului pentru utilitate publică, casa urma să fie demolată, iar locatarii evacuaţi.

Lui Baciu i s-a propus un apartament cu suprafaţa de 23 m2. Baciu a refuzat considerînd că

are dreptul la un apartament cu 4 odăi, deoarece în prezent ocupa un apartament cu 4 odăi.

Primăria a înaintat acţiune cu privire la evacuarea lui Baciu şi instalarea în

apartamentul de 23 m2.

Care va fi hotărîrea instanţei de judecată?

Speţa 18. Primăria mun.Chişinău a înaintat în judecată acţiune cu privire la

evacuarea d-nei Burlacu şi a surorii acesteia Mocanu din casa compusă dintr-o cameră de 16

m2 şi bucătărie, proprietate privată pe cote-părţi, în legătură cu demolarea acestei case.

Surorilor li s-a propus instalarea într-un apartament cu o odaie cu suprafaţa de 19 m2.

Piritele nu au recunoscut acţiunea şi au prezentat acţiune reconvenţională, cerînd acordarea

pentru fiecare în parte a apartamentelor cu o odaie. întemeind acţiunea, surorile au

menţionat că această casa a fost dobîndită prin succesiune, fiecare deţinînd în proprietate

cîte 1/82 din casă şi de aceea fiecare are dreptul asupra unui apartament separat.


Teste-grilă

1. După natura sa contractul de locaţiune este un contract:


b) translativ de proprietate;


2. In conformitate cu Codul civil neînregistrarea în termen a contractului de

locaţiune pe un termen de peste 3 ani în registrul bunurilor imobile are ca

efect:

a) nulitatea contractului;

b) inadmisibilitatea probei cu martori;

c) inopozabilitatea faţă de terţi.

3. Locatorul răspunde pentru viciile bunului închiriat:

a) doar dacă viciul nu poate fi remediat;

b) doar dacă bunul nu poate fi folosit după destinaţie;

c) doar dacă nu există o clauză contractuală care-1 exonerează de răspundere.

4. Locatorul poate cere modificarea chiriei:

a) când starea bunului s-a înrăutăţit considerabil în virtutea unor circumstanţe

obiective;

b) când condiţiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă;

c) dacă locatarul foloseşte bunul contrar destinaţiei.

5. Contractul de locaţiune poate fi încheiat pentru un termen:

a) de maximum 99 de ani;

b) care nu va depăşi termenul de folosinţă a bunului;

c) nelimitat.

6. în cazul decesului uneia din părţi, contractul de locaţiune:

a) încetează;

b) nu încetează;

c) se reziliază.

7. Dacă raporturile contractuale continuă în mod tacit după expirarea

termenului contractului de locaţiune, acesta se consideră prelungit:

a) pe un termen egal cu cel stipulat în contract;

b) pe o perioadă nedeterminată;

c) pe termen de 1 an.

8. în cazul pieirii bunului închiriat:

a) contractul de locaţiune încetează de drept;

b) contractul de locaţiune încetează prin acordul părţilor;

c) locatorul este obligat să pună la dispoziţia locatarului un alt bun.

9. Forma contractului de locaţiune a bunurilor mobile:

a) verbală;

b) scrisă;

c) scrisă şi autentificată notarial.

10. Forma contractului de locaţiune a bunurilor imobile:

a) scrisă;

b) scrisă şi autentificată notarial;

c) scrisă, autentificată şi înregistrată în registrul bunurilor imobile;

d) scrisă, autentificată şi înregistrată în registrul bunurilor imobile, dacă termenul

contractului depăşeşte 3 ani.

35

11. Obiectul contractului de închiriere a spaţiului locativ social:

a) o cameră izolată cu o suprafaţă locativă sub norma stabilită de lege;

b) o cameră legată cu altă cameră printr-o intrare comună (camere adiacente);

c) o locuinţă izolată, care este constituită din una sau mai multe camere.

12. Termenul contractului de închiriere a spaţiului locativ social:

a) pe un termen de pînă la 3 ani;

b) pe un termen de pînă la 5 ani;

c) pe un termen de pînă la 10 ani.

13. Forma contractului de închiriere a spaţiului locativ:

a) verbală;

b) scrisă;

c) scrisă şi înregistrată la organul teritorial cadastral.

14. Care organ ia decizie de evacuare din spaţiul locativ social:

a) autoritatea publică locală;

b) proprietarul;

c) instanţa de judecată.

15. Consecinţele evacuării din spaţiul locativ social:

a) cu acordarea altui spaţiul locativ social;

b) fără acordarea altui spaţiul locativ social;

c) după caz cu sau fără acordarea altui spaţiu locativ social.

16. Formele contractului de închiriere a spaţiului locativ privat:

a) verbală,

b) scrisă,

c) scrisă şi înregistrată la administraţia publică locală.

17. Termenul contractului de închiriere a spaţiului locativ privat:

a) pe un termen de 5 ani;

b) pe un termen nedeterminat;

c) pe un termen determinat de proprietar.

Tema nr.9. Contractul de arendă Schema 1. Forma

contractului

Forma contractului de arendă (art. 912 CC RM)

In conformitate cu Legea RM nr.198 din 15 mai 2003 numai scrisă, nerespectarea formei scrise atrage nulitatea

contractului

Schema 2. încetarea raporturilor contractuale în baza legii

Temeiurile încetării contractului de arendă (art. 13 al Legii cu privire la arendă în agricultură nr.198 din 15 mai

2003)

în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contract Rezilierea

contractului

Declararea

nulităţii

contractului

Pieirii

bunurilor

arendate

în conformitate cu art.912 CC RM -

scrisă

Expirarea

termenului

arendei

36 88

Schema 3. Rezilierea contractului

Temeiurile rezilierii contractului de arendă (art.14 al Legii cu privire la arendă în

agricultură)

Temeiurile generale

în baza deciziei judecătoreşti

Din iniţiativa părţilor

Din iniţiativa arendatorului (art.14 alin.3 al Legii)

- nu a înregistrat contractul în termenele prevăzute de prezenta lege;

- refuză să ia în arendă bunurile agricole stipulate în contract;

- a schimbat modul de folosinţă a bunurilor arendate fără

consimţămîntul arendatorului;

- a înrăutăţit starea bunurilor încît nu pot fi restabilite pînă la

expirarea contractului;

- nu a plătit plata arendei în termen de 3 luni din momentul

expirării termenului;

- a încheiat un contract de subarenda fără consimţămîntul

arendatorului

Schema 4. Structura raporturilor

contractuale în arendă

(art.2, 18 ale Legii Republicii Moldova cu

privire la arendă în agricltură)

Arendaş

Speţe

Speţa 1. SA „Bucovăţ" a transmis în locaţiune fermierului Dolta două

încăperi, contractul de locaţiune fiind semnat numai peste 6 luni de la

transmiterea efectivă a incăperilor. Invocînd faptul că raporturile contractuale

între SA şi fermier au apărut numai după semnarea contractului, fermierul a

început să plătească chiria numai din momentul semnării contractului, iar

pentru lunile precedente a refuzat să plătească.

în procesul examinării litigiului în instanţa de judecată, fermierul a

declarat că contractul nu a fost semnat la timp, deoarece SA a predat

încăperile neamenajate conform destinaţiei şi fermierul a fost nevoit personal

să le reamenajeze. Totodată, fermierul a confirmat faptul că, din momentul

transmiterii, el folosea o încăpere pentru depozitarea pieselor de rezervă

pentru tractoare. Obiectul contractului era destinat păstrării roadei de grîu şi

de floarea-soarelui.


Speţa 2. Prin acţiunea introdusă la 16.03.1981 Direcţia de Muncă şi

Ocrotire Socială a chemat în judecată pe fermierul Burlacu, cerînd obligarea

acestuia la plata sumei de 13200 lei cu titlul de despăgubiri.

în acţiune s-a arătat că la 02.02.1977 reclamantul i-a predat pîrîtului în

folosinţă, în baza contractului încheiat, un tractor pentru prelucrarea terenului

agricol, evaluat prin contract la 17 mii lei, dar pîrîtul n-a avut grijă de paza lui

şi de aceasta i-a fost sustras de persoane necunoscute în noaptea de 20-21

iulie 1981.

Judecătoria a admis acţiunea aşa cum a fost formulată, reţînînd că în

baza contractului încheiat pîrîtul urmează să răspundă pentru prejudiciul

cauzat reclamantului prin dispariţia bunului încredinţat. Curtea de Apel a

respins recursul cu motivarea că nu s-a făcut dovada că pîrîtul ar avea vreo

vină care să fi facilitat furtul tractorului.


Speţa 3. Businessmanul Petrov a procurat un lot de pămînt agrar de 10 ha. Dat lîind

faptul că se ocupa cu mai multe forme de business nu avea timp, cunoştinţe şi practică

pentru a se ocupa de agricultură, fapt ce 1-a determinat să dea lotul de pămînt în arendă pe

un termen de 20 ani la un preţ foarte avantajos, dar cu condiţia că plata arendei va fi

achitată anticipat pe primii 5 ani. Contractul respectiv a fost încheiat cu loniţă în decembrie

2009.

Peste 2 ani businessul lui Petrov a suferit careva eşecuri şi el a decis să finiseze loată

activitatea în Republica Moldova şi să plece în Rusia.

în mod urgent, la un preţ accesibil, în ianuarie 2011 lotul de pămînt a fost vîndut lui

Petrache.

Noul proprietar în luna martie a anului următor a decis să înceapă lucrările agricole

pe terenul procurat, însă, cînd s-a prezentat la faţa locului, a stabilit că lucrările agricole sînt

în toi, fiind începute de către arendaşul Ioniţă.

între Petrache şi Ioniţă s-a iscat o ceartă, însă verificînd situaţia şi luînd cunoştinţă de

contractul de arendă, Petrache s-a adresat în judecată cu o cerere de reziliere a contractului

de arendă invocînd faptul că a fost indus în eroare de către Petrov, care a plecat în Federaţia

Rusă, unde i s-a pierdut urma.


Speţa 4. Verdeş a încheiat un contract de arendă a unui tractor de marca „Belarusi"

cu toate accesoriile tehnice pentru efectuarea lucrărilor agricole pe cotele de pămînt ale

familiei Crudu pe un termen de 10 ani şi pe un teren de 16 ha.

Părţile au stipulat în contract condiţia că toate lucrările vor fi efectuate de către

însuşi proprietarul tractorului Verdeş în termenele stabilite de Crudu.

Plata a fost stabilită prin acordul părţilor şi era compusă din 2 componente: pentru

arenda tractorului în mărime de 100 lei pe zi şi 200 lei - tractoristului. Costul

combustibilului era acoperit suplimentar de către Crudu.

în al patrulea an tractorul s-a defectat din cauza termenului îndelungat de exploatare

şi Verdeş şi-a procurat un nou tractor de aceeaşi marcă, dar a refuzat să execute contractul

încheiat cu Crudu motivînd refuzul prin faptul că are alte solicitări mai favorabile şi doreşte

să majoreze atît arenda, cît şi remuneraţia muncii cu cîte 100 lei fiecare.

Crudu s-a adresat în instanţă cu cerere de a-1 obliga pe Verdeş să-şi execute

obligaţiile contractuale în condiţiile iniţiale stipulate în contract.


Speţa 5. Oglindă a încheiat cu liderul Secrieru un contract de arendă a lotului de

pămînt (3 ha) şi a cotei valorice ce-i revenea din bunurile imobile şi mobile după lichidarea

sovhozului „Biruinţa" şi privatizării bunurilor ce aparţineau acestei gospodării. Cele 3 ha

de pămînt era situate în 6 locuri diferite.

Termenul contractului a fost stabilit pe 5 ani. Plata arendei a fost stabilită în mărime

de 800 kg de grîu, 100 kg de floarea-soarelui şi 100 kg de zahăr anual. Peste 5 ani

contractul a fost reînnoit încă pe 5 ani în aceleaşi condiţii. Oglindă a decedat peste 2 ani şi

toată averea acestuia a trecut prin succesiune la 2 feciori în părţi egale.

După decesul lui Oglindă, Secrieru a redus plata arendei pînă la 500 kg de grâu, 50

kg de floarea-soarelui şi 50 kg de zahăr, adică cu 50%, motivînd reducerea prin faptul că

cota valorică (costul clădirilor, tehnicii agricole ş.a.) s-au epuizat din cauza amortizării

absolute.

Fraţii Oglindă s-au adresat cu o cerere în judecată către Secrieru în care au solicitat

plata arendei în mărime iniţială, dat fiind faptul că unele unităţi de tehnică şi clădiri au fost

reparate şi sînt folosite pînă în prezent.


Teste-grilă

1. După natura sa contractul de arendă este un contract:

a) translativ de proprietate;

b) translativ de posesie;


2. Termenul minimal al contractului de arendă:

a) nu poate fi mai mic de 6 luni;

b) nu poate fi mai mic dc 1 an;

c) nu poale fi mai mic de 30 ani.

3. Termenul maximal al contractului de arendă:

a) nu poate depăşi 99 ani;

La expirarea termenului

Din iniţiativa arendaşului (art.14

alin.4 al Legii)

- arendatorul refuză să dea în arendă bunurile

stipulate în contract, nu le-a transmis la timp ori

face imposibilă exploatarea bunurilor;

- bunurile arendate, din motive ce nu depind de

voinţa sa, au ajuns într-o stare inutilizabilă;

- se află în incapacitatea de muncă, este privat de

libertate ori au survenit alte circumstanţe care fac

imposibilă executarea de mai departe a

contractului

Arendator, arendatori

Arendaş Arendaş

subarendaş

Prin acordul părţilor

37 88

b) nu poate depăşi 25 ani;

c) nu poate depăşi 30 ani.

4. Plata arendei se face:

a) în natură;

b) în bani;

c) în bani şi în natură.

5. Reducerea arendei din iniţiativa arendaşului:

a) în caz de pieire fortuită a recoltei obţinute;

b) în caz de pieire fortuită a 1/3 din recolta obţinută;

c) în caz de pieire fortuită a mai mult de jumătate din fructele

obţinute.

6. Forma contractului de arendă:

a) verbală;

b) scrisă;


38 92

Tema nr. 10 Contractul de concesiune

Schema 1. Noţiunea contractului de concesiune

Schema 3. Tipurile contractului de concesiune

Tipurile contractului de

concesiune

Concesiunea

Concesiune de bunuri De activităţi economice De servicii publice

Un contract prin care statul sau unităţile administrativ-teritoriale (concedentul) cesionează (transmite) unui investitor

(concesionarului persoană fizică sau juridică, inclusiv străină), în

schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor

naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a exploata bunurile mobile şi imobile proprietate

publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care conform legislaţiei sînt scoase integral sau parţial din circuitul

civil, precum şi dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului, preluînd

gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială (art.l Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)

Concesionarul obţine dreptul de a

exploata

bunuri publice (proprietate de stat

sau municipală), care sînt retrase

integral sau parţial din circuitul

civil


desfăşura activităţi de

prospectare, explorare,

valorificare sau restabilire a

resurselor naturale, precum şi

desfăşurarea anumitor genuri de

activitate care constituie

monopolul statului


presta servicii publice, care

presupune gestionarea serviciului

public în funcţie de exigenţele

interesului general

Schema 2. Natura juridică a contractului de concesiune

Natura juridică a contractului de

concesiune

De drept administrativ De drept civil

Clauzele reglementare sînt stabilite unilateral de

către concedent şi pot fi

modificate de către acesta în orice moment, de

exemplu clauze referitoare la condiţiile de exploatare

a bunurilor concesionate

Clauzele de natură contractuală sînt stabilite

prin acordul de voinţă al părţilor

Schema 4. Elementele contractului de concesiune Schema 5. Drepturile şi obligaţiile concesionarului

Elementele contractului de concesiune Concesionarul

Părţile

Obiectul

Termenul

Concedentul: a) Guvernul, în cazul concesionării terenurilor şi altor resurse naturale; b)

organele centrale de specialitate şi autorităţile administraţiei publice locale, în limitele

competenţei lor, în cazul concesionării bunurilor întreprinderilor de stat (municipale), a altor

obiecte economice (art.4 din Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)

Concesionarul - persoană fizică şi juridică din Republica Moldova şi din alte state(art.4

din Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)

Pot face obiectul concesiunii: a) terenurile şi alte resurse naturale, prospectarea,

explorarea şi valorificarea acestora; b) bunurile mobile şi imobile ale domeniului public ori privat

al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; c) lucrările şi serviciile de interes public

naţional sau local (art.3 alin.(2) din Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)

Se încheie pe o durată ce nu va depăşi 50 de ani (art.13 alin.(4) din Legea cu privire la concesiuni

nr.534/1995)

Drepturi

să exploateze bunul, serviciul public sau să execute lucrările

publice prin stabilirea direcţiilor principale şi perspectivele

dezvoltării întreprinderii concesionale, precum şi să

planifice activitatea ei;

să culeagă fructele bunului ce fac obiectul concesiunii;

să stabilească structura organelor de conducere, statul de

funcţii, să angajeze lucrătorii, inclusiv cetăţeni străini şi

apatrizi;

să numească şeful întreprinderii concesionale, adjuncţii lui,

conducătorii subdiviziunilor structurale, dacă contractul de

concesiune nu prevede altfel;

Obligaţii

să asigure funcţionarea serviciului publie, exploatarea

bunurilor sau activităţii publice, cu respectarea prevederilor

contractului de concesiune;

să asigure continuitatea serviciului, fiind exonerat numai

prin forţa majoră;

să respecte egalitatea beneficiarilor în faţa serviciului public

în ceea ce priveşte calitatea prestaţiei pentru niveluri tarifare

egale;

să plătească redevenţă la voaloarea prevăzută în ofertă, în

modul şi în termenele prevăzute de contract;

să-şi execute personal sarcinile care îi revin din contract,

fără a putea subconcesiona, integral sau parţial, obiectul

concesiunii;

Forma

Contractul de concesiune se încheie în formă scrisă în baza rezultatelor concursului de selectare a

concesionarului (art.12, art.13 din Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)

să desfăşoare activităţi extraconcesionale în corespundere

cu legislaţia şi contractul de concesiune sau cu acordul

concedentului;

să desfăşoare activitate de întreprinzător, să ţină evidenţa

contabilă şi statistică în conformitate cu legislaţia;

39

Poartă denumirea de redevenţă şi se stabileşte în natură, în bani sau mixt, sub formă de plăţi de

o singură dată (bonus), chirie (rentă), plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru

fabricarea producţiei (royalty) (art.15 din Legea cu privire la concesiuni nr.534/1995)

să atace în instanţă de contencios administrativ competentă

acţiunile organelor centrale de specialitate ale

administraţiei publice (autorităţilor administraţiei publice

locale) în cadrul reglementării raporturilor concesionale;

să prezinte, la încetarea contractului de concesiune,

documentele care dovedesc că obiectele concesiunii sînt

libere de orice sarcini;

să recupereze costul îmbunătăţirilor aduse obiectului

concesiunii, cu acordul concedentului, în cazul expirării

contractului ori în cazul rezilierii lui, dacă contractul nu

prevede altfel;

să ceară, în caz de modificare unilaterală a contractului,

acoperirea prejudiciului şi a venitului nerealizat (art.16 din

Legea cu privire la concesiuni 534/1995)

să restituie concedentului, la expirarea contractului de

concesiune sau în cazul rezilierii lui, bunurile în starea în

care le-a preluat, ţinîndu-se cont de uzura naturală;

să lichideze întreprinderea concesională în corespundere cu

legislaţia şi contractul de concesiune, în termen de 6 luni de

la expirarea contractului sau în cazul rezilierii lui înainte de

termen (art.16 din Legea cu privire la concesiuni 534/1995)

40

Schema 6. Drepturile şi obligaţiile concedentului Speţe

Concedentul

Drepturi

să modifice unilateral clauzele contractului, în cazul în care

apar circumstanţe deosebite de cele care au fost prevăzute la

acordarea concesiunii, şi anume în cazul modificării unui

interes general;

să intre în componenţa organelor de conducere şi de

control'ale întreprinderii concesionale pentru a controla

modul cum concesionarul îşi îndeplineşte obligaţiile

contractuale;

să primească sau să procure în mod prioritar o parte din

producţia fabricată de concesionar, dacă contractul de

concesiune nu prevede altfel;

să procure în mod prioritar bunurile concesionarului după

încetarea efectului contractului de concesiune;

să ceară, în caz de expirare a contractului de concesiune sau

de reziliere a lui, să i se transmită gratuit îmbunătăţirile care

nu pot fi separate de obiectul concesiunii fără a-i cauza

prejudicii, aduse de către concesionar acestui obiect, precum

şi construcţiile executate pe sectorul concesionat fără

consimţămîntul concedentului;

să efectueze controlul asupra activităţii económico-financiare

a concesionarului prin antrenarea unui serviciu de audit

independent (art.18 din Legea cu privire Ia concesiuni

534/1995)

Obligaţii

să acorde concesionarului, la timp şi în volum deplin,

drepturile asupra obiectelor concesiunii, prevăzute de

contractul de concesiune;

să predea concesionarului obiectele concesiunii în starea şi

termenele prevăzute de contractul de concesiune;

sa păstreze secretul comercial al concesionarului, în

conformitate cu Legea cu privire la secretul comercial;

să nu intervină în activitatea economică şi operativă a

concesionarului (art.18 din Legea cu privire la concesiuni

534/1995)

Speţa 1. Prin contractul de

concesiune din 06 iulie 1995 Guvernul

Republicii Moldova a concesionat

Companiei de explorare şi exploatare a

resurselor 1(1 DECO" LTD (SUA)

dreptul de a desfăşura activitate de

cercetare, explorare şi . \|>loatare a

resurselor de ţiţei şi gaze pe teritoriul

Republicii Moldova pe un termen di- .'()

de ani în schimbul plăţii pentru arendă.

La 11 martie 2000 concedentul a

înaintat în instanţa de judecată o acţiune

plivind rezilierea contractului de

concesiune invocînd următoarele

circumstanţe.

Deşi concesionarul a activat în

baza contractului circa şase ani, acesta

nu a prezentat concedentului informaţii

argumentate privind analiza geologică a

rezervelor de ţiţei şi gaze în Republica

Moldova. Căpătînd dreptul de atribuire

a terenului cu perimetrul minier pentru

forarea a 24 de sonde de extragere,

concesionarul a testat numai o sondă de

petrol, înzestrată cu instalaţie de foraj de

tip vechi, care are o productivitate doar

de 1,2 - 1,5 tone pe zi. Conform

contractului de concesiune, concedentul

urma să încaseze plata pentru

concesiune mixtă în dolari SUA sau

produse naturale - ţiţei brut, conform

datelor contoarelor instalate la gura

fiecărei sonde. Insă, din momentul

extragerii primei producţii, concedentul

n-a instalat la gura sondei contor.

Concesionarul „REDECO" LTD a

obiectat împotriva cerinţelor

reclamantului invocînd că, deşi obiectul

concesionat a fost transmis la timp şi

concesionarul dispunea de tot arealul

necesar pentru activitate în domeniul

prevăzut de contract un şir de obiective

n-au putut fi exploatate din cauza

divergenţelor cu Ministerul Ixologiei,

Construcţiilor şi Amenajării Teritoriului

care solicita o licenţă specială pentru

explorarea, exploatarea zăcămintelor,

producerea, transportarea gazelor

naturale, cerinţă pe care concesionarul o

consideră incompatibilă cu prevederile

legislaţiei în vigoare. Referitor la

veridicitatea volumului de gaze naturale

extrase, cu toate că nu a fost instalat

contor la intrarea gazelor în conductă,

evidenţa lui s-a ţinut conform datelor

contoarelor instalate la consumatori, iar

20% din volumul produselor realizate

au fost transferate la bugetul de stat.

1. Analizaţi obiectul şi părţile

contractului de concesiune pornind de

la conţinutul speţei.

2. Descrieţi care sînt condiţiile de

reziliere a contractului de concesiune?

3. Este întemeiat argumentul concesionarului referitor la imposibilitatea obţinerii în

termen rezonabil a permisiunilor, autorizaţiilor şi altor documente aferente realizării

concesiunii, prevăzute de actele legislative sau de contract.

41 98

Speţa 2. întreprinderii concesionale „Star Auto" i-a fost transmis dreptul de a exploata

parcarea auto şi terenul aferent acesteia cu suprafaţa de 0,9951 ha, amplasate în preajma

Terminalului Aerogării aflate în gestiunea economică a ÎS „Aeroportul Internaţional

Chişinău" pe o perioadă de 20 de ani, în scopul modernizării infrastructurii parcării

existente, prin construcţia parcării auto multietajate şi exploatarea acesteia de către

concesionar pe durata contractului de concesiune. Redevenţa concesionării parcării auto şi

terenului aferent acesteia a fost stabilită în mărime de 2% din venitul realizat din activitatea

întreprinderii concesionale.

După finisarea construcţiei parcării, concesionarul a înregistrat în registrul bunurilor

imobile ţinut de OCT Chişinău imobilul parcării ca proprietate a statului, cu grevarea

dreptului său asupra construcţiei şi terenului pe perioada contractului de concesiune.

La expirarea duratei contractului, concesionarul a solicitat de la concedent costul

îmbunătăţirilor inseparabile aduse obiectului concesiunii.

Concedentul a obiectat împotriva cerinţei întreprinderii concesionale, argumentîndu-şi

poziţia prin faptul că venitul obţinut de concesionar, ca rezultat al exploatării obiectului

concesiunii pe durata contractului, permite acoperirea investiţiilor legate de îmbunătăţirile

inseparabile ale obiectului concesiunii.

1. Analizaţi părţile, obiectul şi preţul contractului de concesiune ce rezultă din

conţinutul speţei.

2. Este oare concedentul în drept, la expirarea contractului de concesiune, să ceară

transmiterea gratuită a îmbunătăţirilor inseparabile aduse de către concesionar

obiectului concesiunii?

3. Cine este proprietarul valorilor îmbunătăţirilor aduse obiectului concesiunii, dacă

acestea pot fi separate de obiectul în cauză fără a-l prejudicia?

Teste- grilă

1. După natura sa, contractul de concesiune este un contract:

a) cu titlu oneros şi translativ de proprietate;

b) real, aleatoriu şi solemn;

c) cu executare succesivă, intuitu personae, solemn şi comutativ.

2. Pot face obiectul concesiunii:

a) terenurile şi alte resurse naturale, prospectarea, explorarea şi valorificarea acestora,

precum şi alte bunuri imobile ale domeniului privat al statului sau al unităţilor

administrativ-teritoriale;

b) exclusiv bunuri mobile ale domeniului public al statului sau al unităţilor

administrativ-teritoriale.

c) lucrările şi serviciile de interes public naţional sau local, precum şi terenurile

agricole.

3. Dreptul de proprietate în baza contractului de concesiune:

a) produsele şi beneficiul (venitul) obţinut de concesionar ca rezultat al exploatării

obiectului concesiunii constituie proprietatea exclusivă a concedentului, indiferent

de prevederile contractului de concesiune;

b) concedentul cesionează concesionarului drepturile sale de posesiune şi de folosinţă

asupra obiectului concesiunii, rezervîndu-şi dreptul exclusiv de dispoziţie asupra

acestuia;

c) îmbunătăţirile inseparabile aduse obiectului concesiunii de către concesionar

constituie proprietatea concesionarului.

4. Redevenţa concesiunii se stabileşte:

a) doar în plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru fabricarea producţiei

(royalţy);

b) doar în bani sub formă de plăţi de o singură dată (bonus), care sînt sume fixe, egale

cu valoarea estimată a obiectului concesiunii;

c) în natură, în bani sau în ambele modalităţi, sub formă de plăţi de o singură dată

(bonus), chirie (rentă), plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru fabricarea

producţiei (royalty).

5. Concedentul garantează concesionarului:

a) neamestecul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

(autorităţilor administraţiei publice locale) în activitatea de întreprinzător a

concesionarului, inclusiv în cazul în care printr-o astfel de activitate se încalcă

legislaţia, se creează pericol real pentru viaţa şi sănătatea populaţiei sau se pot

declanşa alte urmări grave;

b) compensarea în folosul concesionarului, după lichidarea întreprinderii concesionale,

a părţii neamortizate de cheltuieli efectuate în perioada concesiunii, dacă contractul

nu prevede altfel;

c) apărarea drepturilor concesionarului doar de către judecata arbítrala.

6. Rezilierea înainte de termen a contractului la cererea concedentului se

permite în cazul:

a) lichidării concesionarului - persoană juridică sau decesului concesionarului

-persoană fizică ce a încheiat contractul;

b) în situaţia cînd obiectul concesiunii trece în domeniul privat al statului pînă la

expirarea contractului;

c) transmiterii de către concesionar a obiectului concesiunii unor terţi pe un termen ce

depăşeşte 50 ani.

Tema nr.ll. Contractul de leasing Schema 3. Formele leasingului

Schema 1. Forma juridică a operaţiunilor de leasing Leasingul poate avea următoarele forme:

COMPANIA DE ASIGURARE BANCA

TT

LOCATOR

□

leasingul financiar - operaţiune care trebuie să îndeplinească cel puţin una din

următoarele condiţii:

a) riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al

leasingului să fie transferate locatarului la momentul încheierii contractului de

leasing;

b) suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a

bunului dat în leasing;

c) contractul de leasing să prevadă expres transferai dreptului de proprietate asupra

bunului obiect al leasingului către locatar la expirarea contractului;

d) perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a bunului

obiect al leasingului

leasingul

operaţional -

operaţiune

care nu

îndeplineşte nici

una din

condiţiile

contractului

de leasing

financiar

i

□

http://nr.ll/

42 101

D

>2 o 5

" cd

□

leasingul intern - operaţiune de leasing în cadrai căreia

toate subiectele sînt rezidenţi ai Republicii Moldova leasingul internaţional - operaţiune de leasing în

cadrul căreia locatorul sau locatarul nu este

rezident al Republicii Moldova

LOCATAR transmite bunul

VINZĂTOR (FURNIZOR)

leasingul direct - operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de

furnizor al bunului

Schema 2. Lease-back

leasingul de consum - operaţiune de leasing în cadrai căreia locatarul are calitatea de consumator

leasingul barter - operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror

proprietar este

+ leasingul compensaţional - operaţiune în cadrul căreia locatorul primeşte în contul ratelor de leasing marfă produsă

cu utilajul obiect al leasingului

lease-back - operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi dreptul de proprietate asupra unui bun în

scopul de a-1 lua ulterior în leasing

Schema 4. Elementele contractului de leasing Schema 5. Forma ratelor de leasing

Elementele contractului de leasing

Obiectul - orice bunuri mobile sau imobile, cu excepţia:

a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a căror circulaţie este limitată prin lege;

b) terenurilor agricole;

c) bunurilor consumptibile;

d) obiectelor proprietăţii intelectuale care nu pot fi cesionate

Preţul (rată de leasing) - plată periodică, efectuată de locatar către locator:

în cazul leasingului financiar - cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobînda

de leasing;

în cazul leasingului operaţional - cota de amortizare calculată în conformitate cu actele normative în vigoare şi un

beneficiu stabilit de părţile contractante

Rata de leasing se plăteşte periodic:

în bani

în natură - în altă formă decît banii (bunuri, servicii, lucrări): în cazul leasingului barter - în bunuri;

în cazul leasingului compensaţional - marfa produsă cu utilajul obiect al leasingului.

informă mixtă - care include atît plăţi în expresie bănească, cît şi în natură

Schema 6. încetarea contractului de leasing

Părţile contractului:

Locatorul - persoană fizică sau juridică ce practică activitate de întreprinzător şi transmite, în condiţiile contractului

de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumită perioadă, dreptul de posesiune şi de folosinţă asupra

unui bun al cărui proprietar este, cu sau fără transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea

contractului;

Locatarul - persoană fizică sau juridică ce primeşte, în condiţiile contractului de leasing, în posesiune şi folosinţă

bunul specificat în contract pentru o anumită perioadă în schimbul achitării ratelor de leasing;

Vînzătorul (furnizorul) - persoană fizică sau juridică ce vinde locatorului, în condiţiile contractului de

vînzare-cumpărare încheiat cu locatorul sau ale contractului complex încheiat cu locatorul şi cu locatarul, bunul

solicitat de locatar

Termenul:

Termenul contractului se stabileşte de către părţi, însă nu poate fi mai mic de un an de la data intrării lui în vigoare

Forma:

Contractul se încheie în scris (art. 924 alin. (1) din CC RM) Clauzele esenţiale ale

acestuia sînt prevăzute expres în lege

Contractul de leasing încetează în caz de:

expirare

reziliere cu acordul părţilor (locatorului şi locatarului)

reziliere a contractului de către locator, dacă locatarul: - încalcă esenţial clauzele contractului; * -

a decis să se dizolve ori împotriva lui este intentat proces de insolvabilitate

reziliere a contractului de către locatar, dacă:

- bunul nu a fost furnizat în termenul stipulat în contract;

' - bunul nu corespunde calităţii, ansamblului de piese şi de accesorii, altor condiţii de

furnizare (transmitere) ori clauzelor contractuale;

- locatorul încalcă esenţial alte clauze ale contractului

alte circumstanţe prevăzute de lege

Speţe

Speţa 1. Compania de leasing „NOROC" SA a încheiat cu locatarul Serin un contract

de leasing financiar, potrivit căruia în posesia şi folosinţa lui Serin se transmitea un atelier

pentru a fi prestate servicii de cizmărie pe un termen de 7 ani, cu transferul dreptului de

proprietate către locatar la expirarea termenului contractului. Atelierul a fost asigurat pentru

riscul pieirii sau deteriorării.

Peste 3 ani de zile, ca urmare a cutremurului, atelierul a fost distrus. Compania de

asigurare a transferat pe contul „NOROC" SA despăgubire de asigurare în mărime de

475000 lei - valoarea atelierului minus franciză 5 %. Serin a solicitat Companiei de leasing

să-i achite o sumă de 200000 lei, motivînd că potrivit contractului de leasing suma ratelor de

leasing la data achitării despăgubirii de asigurare constituie 800000 lei, iar el a achitat

525000 lei, deci Compania de leasing a primit un venit ilegal în sumă de 200000 lei, care i se

cuvin lui. Compania de leasing a menţionat, că locatarul nu a fost proprietarul atelierului, iar

în cazul asigurării de bunuri despăgubirea de asigurare poate fi efectuată numai în favoarea

proprietarului bunului şi doar în scopul reparării prejudiciului cauzat. Ca urmare, locatarul

Serin nu poate să beneficieze de această sumă.

Determinaţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Stabiliţi cine poartă riscul

pieirii obiectului contractului de leasing şi momentul trecerii dreptului de proprietate.

Determinaţi dacă locatarul în cazul dat a suportat prejudiciul. Soluţionaţi litigiul.

3

LOCATOR - persoana fizică sau juridică ce practică activitatea de întreprinzăt

104 43

Speţa 2. Compania de leasing a cumpărat pentru SRL „Gogoşele" cinci copiatoare.

Aceste copiatoare au fost transmise SRL „Gogoşele" în baza unui contract de leasing,

potrivit căruia în decurs de 5 ani locatarul va plăti lunar cîte 1000 lei (rata de leasing), iar la

expirarea termenului aceste copiatoare devin proprietatea SRL „Gogoşele".

După 50 luni de achitare a plăţilor, a fost intentat procesul de insolvabilitate a SRL

„Gogoşele". Cu toate că locatorul îşi continua achitarea ratelor de leasing, Compania de

leasing a declarat rezilierea contractului de leasing şi a solicitat revendicarea obiectului

contractului de leasing. în temeiul ordonanţei instanţei de judecată, Compania de leasing a

luat în posesia sa aparatele de copiere şi a încheiat un alt contract de leasing cu SRL „Bam".

Administratorul insolvabilităţii al SRL „Gogoşele" a contestat în instanţa de judecată

acţiunile companiei de leasing şi a menţionat că ratele de leasing au fost achitate în modul

corespunzător, iar contractul de leasing prevedea dreptul de opţiune al locatarului de a

cumpăra obiectul contractului. Deci, compania de leasing a fost obligată să-i propună

cumpărarea copiatoarelor şi doar după aceea să încheie un alt contract de leasing.

Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru reziliere

a contractului de leasing. Descrieţi opţiunea de cumpărare a obiectului contractului de

leasing. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract

de leasing de consum cu o persoană fizică?

Speţa 3. Firma „Peştişorul" SRL a vrut să dobîndească cu titlu de proprietate de la cet.

Calert o uzină. Din cauza insuficienţei de surse financiare, Firma „Peştişorul" SRL a apelat

la Compania de leasing „Minune" SA cu o cerere de încheiere a unui contract de leasing

financiar respectiv. Nedorind să procure uzina direct de la proprietar, Compania de leasing a

propus Firmei „Peştişorul" SRL să încheie contract de vînzare-cumpărare cu proprietarului

uzinei, iar după aceea să încheie un contract de leasing (lease-back) cu ea. Părţile au apelat la

notar pentru autentificarea contractului de leasing, însă notarul a refuzat autentificarea

acestui contract pe motiv că contractul este unul simulat, părţile avînd alt scop decît cel

necesar pentru un contract de leasing (lease-back), şi anume creditare pentru procurarea

obiectului contractului de leasing; precum şi din motiv că contractul de vînzare-cumpărare

între cet. Calert şi Firma „Peştişorul" SRL nu a fost autentificat notarial.

Nefiind de acord cu refuzul notarului, Compania de leasing a depus o cerere în instanţă

de judecată, unde a relatat că motivele invocate nu se bazează pe lege.

Stabiliţi forma contractelor stipulate în speţă. Identificaţi normele de drept care

reglementează argumentele notarului şi Companiei de leasing. Determinaţi scopul

lease-backului. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 4. La 01.09.2010, cet. Burlacu a încheiat un contract de leasing operaţional, prin

care a luat în folosinţă şi posesie de la Compania de leasing „Patrioţii" SRL două combine

agicole, pe un termen de 10 ani. în luna august a anului 2014, Compania de leasing a

falimentat şi cele două combine transmise în leasing au fost înstrăinate pentru datoriile

locatorului, contractul de leasing fiind reziliat, iar locatarul deposedat.

Nefiind de acord cu acţiunile administratorului insolvabilităţii, cet. Burlacu a înaintat o

acţiune în instanţa de judecată, menţionînd că schimbarea proprietarului combinelor nu

poate afecta drepturile locatarului şi solicitînd repararea prejudiciului cauzat prin aceste

acţiuni, în sumă de 300000 lei, pentru imposibilitatea de a recolta roadă la timp. La rîndul

său, administratorul insolvabilităţii a menţionat că pretenţiile cet. Burlacu nu au nici un

suport legal, iar el s-a condus după planul aprobat de instanţa de judecată.

Stabiliţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Determinaţi dacă în cazul dat

există temei pentru rezilierea contractului de leasing şi repararea prejudiciului. Identificaţi

normele de drept care soluţionează acest litigiu. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare

soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing financiar?

Speţa 5. Cet. Simonu a vrut să cumpere un autoturism uzat de la firma „Mereu". Din

cauza insuficienţei de bani, primul a apelat la o companie de leasing. Compania de leasing a

încheiat un contract de vînzare-cumpărare cu firma „Mereu", precum şi un contract de

leasing financiar, prin care i-a transmis lui Simonu acest mijloc de transport. în contractul de

leasing părţile au stipulat că ratele de leasing vor fi plătite lunar în timp de 36 de luni, în

mărime de 2000 lei, din care 500 lei valoare reziduală.

Peste 20 de luni de utilizare, din cauza unui viciu al autoturismului, s-a produs un

accident rutier, în urma căruia au fost cauzate prejudicii: sănătăţii cet. Simonu, autoturismul

acestuia a devenit ireparabil, totodată a fost deteriorat şi autoturismul cet. Lamur.

Din motiv că obiectul contractului a pierit, cet. Simonu a refuzat să plătească în

continuare ratele de leasing, menţionînd că nu poate folosi autoturismul în continuare, iar

compania de leasing nu va putea să-1 transmită în proprietate la expirarea termenului

contractului. Ba chiar mai mult, cet. Simonu a solicitat de la compania de leasing repararea

prejudiciului cauzat sănătăţii sale şi a celui cauzat cet. Lamur. Compania de leasing nu a

căzut de acord, solicitînd achitarea ratelor de leasing în total, relatînd că riscul pierii bunului

îl poartă cet. Simonu, iar în privinţa viciilor bunului răspunde firma „Mereu".

Stabiliţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Determinaţi dacă în cazul dat

există temei pentru rezilierea contractului de leasing şi repararea prejudiciului. Identificaţi

normele de drept care soluţionează acest litigiu. Decideţi dacă faţă de această situaţie poate

fi aplicat art. 623 din Codul civil şi dacă cet. Simonu poate solicita compensarea pagubei

morale. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract

de leasing operaţional?

Speţa 6. în anul 2005, Administratorul rutei maxi-taxi a procurat 20 de microbuze

pentru a le pune în circulaţie pe rutele din mun. Chişinău. Din motivul lipsei de surse

financiare, 80% din preţul microbuzelor au fost plătite de compania de leasing

„PrimAjutor". Potrivit clauzelor contractului, în decurs de 10 ani Administratorul rutei

trebuia să achite cîte 200000 lei lunar, iar la expirarea lermenului contractului să plătească o

sumă de 400000 lei pentru a deveni proprietar ;il acestor microbuze.

în anul 2012, concursul pentru administrarea rutei, organizat de Primăria mun.

(:hişinău, a fost cîştigat de o altă persoană juridică. Din motivul lipsei surselor de finanţare,

Administratorul rutei a sistat achitarea ratelor de leasing şi a solicitat rezilierea contractului

de leasing cu restituirea acestuia a unei sume de 9000000 lei clin suma totală a ratelor de

leasing achitate, considerînd că restul sumei, 7800000 lei, reprezintă plata pentru posesia şi

folosinţa microbuzelor. Compania de leasing a respins pretenţiile locatarului de a restitui

suma cerută şi a susţinut rezilierea contractului, solicitînd suplimentar repararea

prejudiciului cauzat. Compania de leasing a relatat că valoarea reziduală a microbuzelor

constituie doar cele 400000 lei, care urmau a fi achitate la expirarea termenului contractului

de leasing, iar celelalte plăţi au fost destinate doar pentru posesie şi folosinţă.

Dat fiind faptul că ambele părţi au susţinut rezilierea contractului, Compania de leasing

a încheiat un alt contract de leasing cu SRL „Veerul", potrivit căruia aceste microbuze se

transmit ultimului în folosinţă. însă Administratorul rutei a refuzat să transmită microbuzele

în folosinţa SRL „Veerul". SRL „Veerul" a înaintat în instanţa tic judecată acţiunea de

revendicare a microbuzelor.

Stabiliţi drepturile şi obligaţiile tuturor participanţilor la aceste raporturi juridice.

Care acţiune trebuie să fie înaintată de către SRL „ Veerul" şi Compania de leasing pentru

a soluţiona acest litigiu? Soluţionaţi litigiul, expunînd opiniile argumentate în privinţa

fiecărei pretenţii.

Speţa 7. La solicitarea SRL „Frigul", Compania de leasing a achiziţionat de la firma

„Rubin" un frigider la un preţ de 40000 lei şi 1-a transmis în leasing SRL „Frigul", cu

obligaţia acestuia de a plăti lunar, în termen de 10 ani, cîte 800 lei. Potrivit contractului, la

expirarea acestui termen, frigiderul devine proprietatea SRL „Frigul". Firma „Rubin" a

stabilit termenul de garanţie a bunului 3 ani.

Potrivit standardelor, uzura calculată a frigiderului peste 5 ani de zile a devenit 100%.

La expirarea a 5 ani de la încheierea contractului, SRL „Frigul" a refuzat să continue

achitarea ratelor de leasing, dat fiind faptul că frigiderul, din cauza amortizării, nu mai are

valoarea economică, cu alte cuvinte, a considerat că a expirat durata de funcţionare utilă a

frigiderului. Ca urmare, ţinerea acestuia la evidenţa contabilă a SRL „Frigul" este

imposibilă şi plata pentru folosinţa unui bun, care nu are valoare economică, la fel devine

imposibilă. Ba chiar mai mult, a relatat că în decursul a 5 ani de zile s-a achitat suma de

48000 lei, deci valoarea bunului a fost achitată integral.

Compania de leasing nu a căzut de acord, menţionînd că contractul este legea părţilor

şi nu încetează odată cu expirarea termenului de uzură a frigiderului.

Stabiliţi forma contractului de leasing. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor.

Decideţi dacă există temei pentru încetare sau reziliere a contractului de leasing.

Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de

leasing de consum cu o persoană fizică?

Speţa 8. Gospodăria ţărănească (de fermier) Ion Forescu a apelat la Compania de

leasing cu solicitarea de a procura un echipament pentru recoltarea griului. Ca rezultat al

negocierilor, Compania de leasing a procurat de la SRL „Moment" echipamentul convenit şi

1-a transmis GŢ Ion Forescu în leasing financiar. Potrivit contractului de leasing, locatarul

trebuia să achite rata de leasing în mărime de 15 tone de grîu anual, pe parcursul a 20 de ani.

în al cincilea an, din cauza căderii grindinii, 70% din roadă de grîu a fost compromisă.

Ca urmare, GŢ Ion Forescu a transmis doar 2 tone de grîu în contul ratelor de leasing.

Compania de leasing a calificat aceste acţiuni ale locatarului drept neexecutarea

esenţială a contractului şi a cerut rezilierea contractului şi repararea prejudiciului cauzat prin

achitarea parţială a ratelor de leasing. GŢ Ion Forescu a refuzat această pretenţie şi a

menţionat că în cazul în care plata este exprimată în roadă, atunci riscul neobţinerii acestei

roade aparţine atît locatorului, cît şi locatarului. Ba chiar mai mult, acesta a căzut de acord să

achite suma restantă în anii următori, însă fără plata prejudiciului.

Stabiliţi forma contractului de leasing. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor.

Decideţi dacă există temei pentru rezilierea contractului de leasing. Soluţionaţi litigiul. Se

va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing de consum cu o

persoană fizică?

Speţa 9. Firma de producţie „Pîineluţul" a încheiat un contract de leasing cu

Compania de leasing „Foaie verde". La solicitarea Firmei de producţie, Compania de

leasing a achiziţionat o moară, care a constituit obiectul contractului de leasing. Contractul

104 44

de leasing operaţional prevedea că locatarul va plăti lunar, în decurs de 10 ani, ratele de

leasing în sumă de 50000 lei.

La expirarea termenului contractului de leasing, Firma de producţie a expediat o ofertă

de a cumpăra moara. Compania de leasing a respins oferta propusă şi a încheiat cu SRL

„For" un contract de leasing financiar pe un termen de 5 ani cu ratele de leasing lunare de

120000 lei. Firma de producţie s-a adresat în instanţa de judecată cu cererea de a obliga

Compania de leasing să-i vîndă moara. Compania de leasing a menţionat că nu poate

satisface pretenţiile Firmei de producţie şi din motiv că deja a încheiat un alt contract de

leasing, iar Firma „Pîineluţul" a menţionat că a avut dreptul prioritar la prelungirea

contractului faţă de terţi.

Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Explicaţi esenţa dreptului de a prelungi

contractul şi comparaţi-l cu dreptul de a încheia un nou contract cu aceeaşi persoană. Cine

stabileşte condiţiile prelungirii contractului de leasing? Soluţionaţi, expunînd opinia

argumentată în privinţa fiecărei pretenţii. Se va fi schimbat oare soluţia, dacă Compania de

leasing ar fi intenţionat să vîndă moara?

Speţa 10. La 01.09.1999, cet. Lafescu a încheiat cu Compania de leasing „Veşnicie" un

contract de leasing, prin care Compania de leasing i-a transmis un apartament cu 4 camere

locative din mun. Chişinău, cumpărat la alegerea cet. Lafescu, contract încheiat pe un termen

de 20 ani, cu transferul dreptului de proprietate la expirarea termenului contractului de

leasing.

în urma unui accident rutier, la 04.10.2011 cet. Lafescu a decedat. în timpul vieţii, el a

întocmit un testament, potrivit căruia acest apartament i-a fost testat soţiei. După deschiderea

procedurii succesorale, doi feciori ai cet. Lafescu de la prima căsătorie au solicitat declararea

nulităţii testamentului pe motiv că apartamentul nu-i aparţine cet. Lafescu, ci Companiei de

leasing, astfel pot fi moştenite doar drepturile şi obligaţiile cet. Lafescu născute în temeiul

contractului de leasing.

La 04.01.2012 Compania de leasing a solicitat rezilierea contractului de leasing pe

motiv că nu sînt achitate ratele de leasing. Moştenitorii cet. Lafescu au solicitat respingerea

acţiunii Companiei de leasing pe motiv că încă nu se ştie cine va fi moştenitorul, iar după

constatarea acestui fapt, moştenitorul va achita şi restanţele la ratele de leasing. Compania de

leasing a respins aceste argumente, invocînd că contractul încheiat nu prevede transmiterea

drepturilor şi obligaţilor locatarului către moştenitori.

Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru reziliere

a contractului de leasing. Stabiliţi dacă drepturile şi obligaţiile locatarului pot fi moştenite.

Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing

cu locatarul - persoana juridică?

■

Teste-grilă

1. Valoare reziduală este:

a) valoarea obiectului contractului de leasing la data încheierii contractului;

b) valoarea obiectului contractului de leasing la data încetării contractului;

c) valoare la care, la expirarea contractului de leasing financiar, se face transferul către

locatar al dreptului de proprietate asupra bunului.

2. Capitalizarea ratelor de leasing:

a) se interzice de lege;

b) se permite de lege;

c) se permite doar în cazul leasingului financiar.

3. Leasingul direct este:

a) operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de

furnizor al bunului;

b) operaţiune de leasing în cadrul căreia toţi subiecţii sînt rezidenţi ai Republicii

Moldova;

c) operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al

căror proprietar este.

4. Nu poate constitui obiect al contractului de leasing:

a) o bicicletă;

b) o armă;

c) un maxi-taxi.

5. Locatarul este obligat să asigure obiectul contractului de leasing:

a) doar în cazul leasingului de consum;

b) la încheierea oricărui contract de leasing;

c) doar dacă contractul de leasing prevede această clauză.

6. în lipsa unei prevederi speciale, faţă de contractul de leasing se aplică:

a) dispoziţiile privind contractul de vînzare-cumpărare;

b) dispoziţiile privind contractul de locaţiune;

c) dispoziţiile privind contractul de credit şi ipotecă.

7. Dreptul de proprietate asupra obiectului contractului de leasing nu se

transmite locatarului în cazul:

a) leasingului operaţional;

b) leasingului financiar;

c) lease-backului.

8. Locatorul poate fi:

a) orice persoană juridică cu scop lucrativ;

b) orice persoană fizică sau juridică ce practică activitatea de întreprinzător;

c) doar persoana juridică care deţine licenţa respectivă.

9. Contractul de leasing îmbracă forma:

a) scrisă;

b) scrisă, iar în cazul leasingului mobiliar, la dorinţa părţilor, verbal;

c) scrisă, iar în cazul leasingului imobiliar - autentificată notarial.

10. în caz de deces al locatarului:

a) moştenitorii locatarului îl subrogă în contractul de leasing;

b) contractul de leasing încetează;

c) locatorul obţine dreptul de a rezilia contractul de leasing.

112 45

Tema nr. 12. Contractul de antrepriză Schema 3. Elementele contractului de antrepriză ■ ' ' "

:' ■ ■ ' ■ :

Schema 1. Noţiunea şi natura juridică a contractului de antrepriză

Contractul de antrepriză - contractul prin care o parte (antreprenor) se

obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client),

iar acesta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit

Consensual

De obicei intuitu personae

Schema 2. Varietăţile contractului de

antrepriză

Contractul de antrepriză

contractul de antrepriză pentru construcţii capitale - presupune

construirea, reconstruirea, modificarea, extinderea de clădiri şi alte

imobile, construcţii de orice fel, cum ar fi căi de comunicaţie, dotări

subterane, împrejurimi etc, precum şi lucrări de instalaţii şi reparaţii

la construcţii, inclusiv activităţi de proiecatre a lucrărilor de

construcţii

Elementele contractului de antrepriză

Subiecţi - părţi la contractul de antrepriză pot fi atît persoanele fizice cît şi persoanele juridice

Obiectul contractului - poate fi atît producerea sau transformarea unui bun, cît şi obţinerea unor

rezultate prin efectuarea de lucrări

Forma contractului - nu este o condiţie de valabilitate, aplicîndu-se regulile generale cu privire la

forma actului juridic (art. 208-215)

Termenul - este considerat o condiţie esenţială, deoarece interesul clientului constă în

recepţionarea la timp a obiectului contractului, iar pentru antreprenor importanţa prezintă

remuneraţia pentru executarea lucrării şi predării la timp

Clauza cu privire la preţ - constituie una esenţială ce constă din: cheltuielile suportate de către

antreprenor la executarea lucrării şi remuneraţia ce i se cuvine

Comutativ Bilateral Cu executare

succesivă

Oneros

contractul de deservire a cetăţenilor - se încheie în

urma ofertei publice prin afişarea de către prestator a

principalelor tipuri de lucrări şi prestări servicii,

precum şi a tarifelor

114 46

Schema 4. Drepturile şi obligaţiile antreprenorului Schema 5. Drepturile şi obligaţiile clientului

Antreprenorul

Clientul

Drepturi Obligaţii Drepturi Obligaţii

dreptul la remuneraţie deplină, dacă lucrarea nu poate fi

finalizată din cauza materialului necalitativ prezentat de

client, cu condiţia că antreprenorul şi-a executat obligaţiile

informaţionale obligaţia de a efectua lucrarea pe propriul

risc

obligaţia de a efectua personal lucrarea cînd aceasta reiese

expres din contract, din împrejurări sau din natura

obligaţiei dreptul de a cere executarea şi recepţionarea

lucrării

dreptul de a verifica cursul şi calitatea lucrărilor obligaţia

privind achitarea retribuţiei prevăzute de contract

obligaţia de participare activă la executarea contractului

dreptul la economia dobîndită prin reducerea costului

lucrării, cu condiţia de a nu fi redusă calitatea şi cantitatea

acesteia obligaţia preventivă de informare

dreptul de a cere înlăturarea viciilor din

contul antreprenorului obligaţia de

recepţionare a lucrării în termenul, locul şi

modul stabilit de contract

dreptul de retenţie şi de gaj asupra bunului produs sau

îmbunătăţit de el, dacă clientul refuză achitarea

remuneraţiei obligaţia de confidenţialitate

să participle la întocmirea actului de recepţionare dreptul

de a refuza achitarea retribuţiei integrale, pînă la

înlăturarea viciilor depistate

dreptul de a cere instituirea unei ipoteci, cînd obiectul

contractului prezintă o construcţie sau o parte din aceasta

obligaţia de a furniza materialele necesare executării

contractului, dacă această obligaţie nu este în sarcina

clientului

obligaţia de a executa lucrarea conform indicaţiilor

clientului fără careva abateri dreptul de a cere

recepţionarea lucrării parţiale cu repararea

prejudiciului cauzat prin executare necorespunzătoare

dreptul de a cere rezilierea contractului

dreptul de a cere rezilierea contractului

să transmită lucrarea clientului fără careva vicii materiale

sau juridice

Schema 6. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului

dreptul de opţiune: remedierea viciului sau efectuarea unei

noi lucrări să înlăture viciile şi abaterile depistate pe

parcursul recepţionării lucrării

Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului

să suporte cheltuielile suplimentare ce ţin de remedierea

viciilor depistate în cazul materialelor necesare

executării - le suportă partea care le-a furnizat,

dacă în contract nu este prevăzut altfel

I _____________

în cazul obiectului propriu-zis riscul îl suportă

antreprenorul pînă în momentul recepţionării bunului către

client. Imediat recepţionării acest risc trece de partea

clientului

Speţe

-

Speţa 1. La data de 20.08.2002, V.B. s-a obligat, conform contractului de antrepriză

încheiat, să efectueze lucrări de reparaţie a acoperişului gimnaziului nr. 50, (nun. Chişinău.

Costul lucrărilor de reparaţie fiind estimat la 2758 lei 62 bani.

La rîndul său, A.I. se obligă să achite suma sus-menţionată la finisarea reparaţiei

acoperişului, la data de 25.08.2002. Finisînd lucrările de reparaţie, V.B. solicită achitarea

costului lucrărilor în sumă de 2758 lei 62 bani.

A.I. a refuzat achitarea costurilor, motivînd că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile

conform contractului din 20.08.2002.

V.B. a depus cerere de chemare în judecată cu încasarea sumei şi repararea

prejudiciului moral.


Speţa 2. în temeiul unui contract de antrepriză, antreprenorul s-a obligat să ridice o

construcţie. Antreprenorul şi-a executat obligaţia de predare în termen a construcţiei

finalizate care a fost recepţionată de client fără careva obiecţii.

Peste un termen de 4 ani de la recepţionarea construcţiei, s- a dovedit că aceasta se

deformează şi că, de fapt, nu prezintă garanţii de securitate.

Clientul a înaintat pretenţii faţă de antreprenor. Antreprenorul a obiectat şi a declarat

că construcţia a fost recepţionată în termen şi fără careva obiecţii din partea acestuia, lucru

ce-1 eliberează pe antreprenor de răspundere în cazul dat, mai mult ca atît, termenul de

prescripţie întru înaintarea pretenţiilor a expirat.

Clientul s-a adresat în instanţa de judecată pentru repararea prejudiciului cauzat prin

vicierea construcţiei.


Speţa 3. încheind un contract de antrepriză, B s-a obligat faţă de C să construiască o

casă. Materialele de construcţie pentru casă au fost puse în sarcina clientului conform

contractului. Ajungînd la etapa de finalizare a casei şi de dare în exploatare a acesteia,

clientul refuză recepţionarea motivînd că aceasta prezintă vicii legate de calitate.

C s-a adresat faţă de B în privinţa rezilierii contractului pe motiv că această casă

prezintă vicii şi a cerut repararea prejudiciului cauzat prin executarea necorespunzătoare a

contractului. B însă a obiectat şi s-a adresat în instanţa de judecată şi a solicitat încasarea

Contractul de antrepriză Contractul de vînzare- cumpărare

Obiectul nu există la momentul încheieri contractului, el urmează

a fi produs, fabricat transformat, reparat de către antreprenor

Obiectul contractului de regulă există în realitate şi este transmis

cumpărătorului

Bunul se produce la cererea şi indicaţiile clientului Obiectul îl constituie bunul, chiar dacă urmează a fi comercializat,

intenţia vînzătorului a fost de a produce bunul pentru sine

Antreprenorul poate efectua sau transforma lucrarea care de la bun

început aparţine cu drept de proprietate clientului

Vînzătorul de fiecare dată este proprietarul bunului vîndut

Obiect al contractului pot fi doar bunurile individual determinate Obiect pot fi şi bunurile determinate generic

Bunul poate fi format atît din materialele proprietate a

antreprenorului, cît şi a clientului

Materialul din care este format bunul, chiar dacă iniţial se

intenţionează ca bunul format să fie vîndut, constituie întodeauna

drept de proprietate al vînzătorului

Contractul de antrepriză Contractul individual de muncă

Obiectul este însuşi rezultatul muncii sale şi în funcţie de aceasta

este şi remunerată

Obiectul este activitatea angajatului în profesia respectivă, angajatul

fiind remunerat pentru cantitatea şi calitatea muncii sale, independent

de rezultat

Antreprenorul se bucură de independenţă juridică în privinţa

modului de executare a lucrării, organizînd şi dirijînd procesul de

efectuare a lucrării în mod independent

Salariatul se subordonează ordinului angajatorului

fiind în imposibilitate de a lua decizii de unul singur

Clientul nu răspunde pentru prejudiciile cauzate terţilor Angajatorul răspunde pentru prejudiciile cauzate faţă de terţi din vina

salariatului

Contractul de antrepriză Contractul de mandat

Urmăreşte rezultatul activităţii antreprenorului pe contul şi riscul

propriu

Săvîrşirea actelor juridice în numele şi pe contul mandantului

însăşi activitatea de antreprenor nu se retribuie, scopul final al

antreprizei este bunul obţinut

Obiectul îl constituie activitatea de orice natură a prestatorului

Schema 7. Deosebiri dintre contractul de antrepriză şi alte contracte

117 47

sumei stabilite conform contractului de antrepriză, cît şi repararea prejudiciului cauzat prin

neexecutare de către C.

in instanţă a fost menţionat faptul că în conformitate cu contractul de antrepriză, C

s-a obligat să pună la dispoziţie lui B materialele de construcţie necesare pentru construcţia

casei.

Soluţionaţi speţa şi daţi apreciere acţiunilor instanţei de judecată în vederea

soluţionării litigiului.

Speţa 4. A a încheiat un contract cu B care prevedea că acesta din urmă să-i repare

casetofonul. Potrivit contractului, sarcina cumpărării pieselor de schimb necesare îi

revenea lui B. Preţul serviciului constituia 1000 lei. în timpul executării lucrului, B a

constatat deficienţe în schema casetofonului, drept urmare adresîndu-se inginerului C în

a-1 ajuta să elaborareze o nouă schemă. Drept urmare, B s-a obligat să-i achite o arvună în

sumă de 200 lei lui C. în timpul executării lucrului unele piese nici nu puteau fi găsite în

vînzare şi B le-a confecţionat singur. Astfel, B 1-a anunţat pe A că trebuie să mai achite

1000 lei. A, însă, a refuzat să achite această sumă, deoarece, conform contractului, B s-a

obligat să efectueze reparaţia pe riscul său la preţul stabilit, de aceea cheltuielile

suplimentare pe care le-a suportat cad pe seama luiB.

B, însă, a menţionat că suma de 1000 lei nu este una finală, ci una aproximativă în

executarea lucrării, de aceea, dacă nu doreşte să o achite, el reziliază contractul şi cere

repararea prejudiciului cauzat prin reziliere.


Speţa 5. S.C. a încheiat cu A.C. un contract de reparaţie curentă a apartamentului

său cu trei odăi. Costul lucrărilor şi procurarea materialului a fost estimat de către părţi la

10 000 lei. Potrivit contractului, efectuarea reparaţiilor trebuia să înceapă la data de 15

septembrie 2009 şi să fie finisată la data de 20 septembrie 2009. La momentul încheierii

contractului, S.C. a achitat suma de 5000 lei. La data de 14 septembrie 2009, A.C. i-a

telefonat lui S.C. şi 1-a rugat să-i acorde un termen de amînare pentru efectuarea lucrărilor

de reparaţie pe motiv că nu reuşeşte să dea în exploatare alte obiecte, la care era obligat, din

lipsa materialelor în vînzare. S.C. a refuzat motivînd că el şi-a luat concediu din cont

propriu pentru a fi prezent la efectuarea lucrărilor de reparaţie şi aşteaptă ca de pe 15

septembrie să fie începută reparaţia.

Efectuarea lucrărilor a fost începută abia la data de 20 septembrie 2009 şi finisate la

data de 28 septembrie 2009. La finele lucrărilor S.C. a achitat suma de 1250 lei, refuzînd să

achite restul motivînd că acesta constituie repararea prejudiciului cauzat prin nexecutarea

corespunzătoare a contractului.

A. C. a depus cerere de chemare în judecată cu încasarea sumei de 3750 lei de

Iu S.C.

Soluţionaţi speţa

Speţa 6. încheind contract de antrepriză, Drosu s-a obligat faţă de Ceban, în schimbul unei

remuneraţii de 5000 lei, să execute cu materialele sale lucrări de reparaţie a casei, în termen

de 2 luni. Efectuând o parte din lucrări, Drosu a fost internat în spital în rezultatul unui

accident. Ceban, dorind să finiseze reparaţia în iermen, a contractat un alt antreprenor.

Ultimul a finalizat lucrările, utilizând materialele lui Drosu. După expirarea a 3 luni, Drosu

i-a solicitat lui Ceban plata a 75% din lucrările efectuate şi restituirea a 800 lei - costul

materialelor utilizate de al 2-lea antreprenor. B a refuzat să plătească sumele sus-numite.

Soluţionaţi litigiul. Argumentaţi răspunsul.

Teste-grilă

1. Beneficiarul este obligat să furnizeze materialele necesare antreprenorului:

a) în cazul în care contractul nu prevede altfel;

b) dacă aceasta este prevăzut de contract;

c) la cererea antreprenorului.

2. Modalitatea prestării serviciilor este determinată de:

a) prestator;

b) beneficiar;

c) de lege.

3. în cazul sistemului antreprizei generale răspunderea faţă de client pentru

executarea lucrării revine:

a) antreprenorului general;

b) subantreprenorilor;

c) antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar.

4. Preţul forfetar în contractul de antrepriză:

a) nu poate fi modificat la cererea uneia din părţi;

b) poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a solicitat mai puţin lucru

sau cheltuieli;

c) poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că lucrarea a solicitat mai mult

lucru sau cheltuieli.

5. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului pînă la

recepţionarea Iui îl suportă:

a) antreprenorul;

b) clientul;

c) partea care a furnizat materialele.

6. Dacă se constată că materialele prezentate de client sînt improprii folosirii Ia

destinaţie sau au vicii, antreprenorul:

a) este obligat imediat să-1 informeze pe client;

b) este obligat să refuze executarea lucrării;

c) este obligat să rezilieze contractul.

7. In cazul decesului beneficiarului antreprizei:

a) contractul încetează de drept;

b) contractul încetează în cazul în care executarea lui devine imposibilă sau inutilă;

c) contractul încetează la cererea succesorilor.

8. Dacă clientul pretinde remedierea viciului, antreprenorul poate:

a) doar să remedieze viciul;

b) doar să execute o nouă lucrare;

c) refuza remedierea, plătind despăgubire, dacă este posibilă cu cheltuieli disproporţionate.

9. Beneficiarul este obligat să furnizeze materialele necesare antreprenorului:

a) în cazul în care contractul nu prevede altfel;


c) la cererea antreprenorului.

10. în cazul sistemului antreprizei generale răspunderea faţă de client pentru

executarea lucrării revine:

a) antreprenorului general;

b) subantreprenorilor;

c) antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar.

11. Preţul forfetar în contractul de antrepriză:

a) nu poate fi modificat la cererea uneia din părţi;

b) poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a solicitat mai puţin lucru sau cheltuieli;

c) poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că lucrarea a solicitat mai mult lucru sau cheltuieli.

12. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului pînă la

recepţionarea lui îl suportă:

a) antreprenorul;

b) clientul;

c) partea care a furnizat materialele.

13. Dacă se constată că materialele prezentate de client sînt improprii folosirii

la destinaţie sau au vicii, antreprenorul:

a) este obligat imediat să-1 informeze pe client;

b) este obligat să refuze executarea lucrării;

c) este obligat să rezilieze contractul.

14. In cazul decesului beneficiarului antreprizei:

a) contractul încetează de drept;

b) contractul încetează în cazul în care executarea lui devine imposibilă sau inutilă;

c) contractul încetează la cererea succesorilor.

15. Dacă clientul pretinde remedierea viciului, antreprenorul poate:

a) doar să remedieze viciul;

b) doar să execute o nouă lucrare;

c) refuza remedierea, plătind despăgubire, dacă este posibilă cu cheltuieli

disproporţionate.

16. Beneficiarul este obligat să plătească serviciile:

a) atunci cînd cere prestatorul;

b) la momentul încheierii contractului;

c) după prestarea serviciilor.

122 48

Tema nr. 13. Contractul de transport Schema 1.

Caracterele juridice ale contractului de transport

Schema 2. Varietăţile contractului de transport

Transport

Oneros

Contract de transport

Comutativ Sinalagmatic Consensual

Auto

Legislaţie: Codul

transporturilor autonr.

116-XIV din 29.07.1998

Regulamentul

transporturilor auto de

mărfuri din 09.12.1999

Regulamentul

transporturilor auto de

călători şi bagaje din

28.06.2006 Metodologia

de calculare a tarifelor

pentru serviciile de

transportare a călătorilor şi

bagajelor cu transportul

auto Regulamentul

Instituţiei publice

"Agenţia Naţională

Transport Auto" Anexa

nr.l la Hotărîrea

Guvernului nr.539 din V

23.04.2008

Naval

Legislaţie:

Codul

navigaţiei

maritime

comerciale

nr. 599-XIV din

30.09.1999

Regulamentul

Instituţiei

publice

"Căpitănia

portului

Giurgiuleşti"

nr.l 128 din

29.09. 2006

Codul

transportului naval

intern (Proiect)

Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

cu privire la

construcţia Portului

de pasageri

Giurgiuleşti nr.l54

din 14 februarie 2008

Feroviar

Legislaţie:

Regulamentul cu

privire la disciplina

salariaţilor din

transportul feroviar

din 25.02.2005

Regulamentul privind

prestările de servicii

în traficul feroviar de

călători, bagaje,

mărfuri şi mesagerii

în interes propriu,

anexa la Hotărîrea

Guvernului

Republicii Moldova

nr.238 din 25.02.2005

Proiectul

regulamentului

transportului de

mărfuri pe calea

ferată din Moldova

Legislaţie:

Legea aviaţiei civile

nr.l237-XIH din

09.07.1997_______________

Programul Naţional de

facilitare a transporturilor

aeriene nr. 1034 din

16.10.2000_______________

Legea privind securitatea

aeronautică nr. 92-XVI din

05.04.2007 Hotărîrea

Guvernului Republicii

Moldova privind aprobarea

Programului naţional de

securitate aeronautică nr.l49

din

09.02.1998_______________

Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova privind

măsurile ce ţin de asigurarea

activităţii

Administraţiei de Stat a

Aviaţiei Civile nr.l057din

19.10.1998

Speţe

Speţa 1. La data de 23 iulie 2010, SRL „Viitorul" a încheiat cu SRL „Râul" un contract

prin care ultima s-a obligat să-i pună la dispoziţia primei o navă de croazieră fluvială pentru

organizarea unei petreceri de vară pentru angajaţii săi. Prevederile contractului stipulau că

nava pusă la dispoziţia SRL „Viitorul" va fi acordată pentru organizarea petrecerii o

perioadă de 24 de ore (pe toată durata zilei de 1 august 2010), fiind ancorată în portul fluvial

Ungheni, fără drept de deplasare din locul ancorării.

Decideţi asupra instituţiei juridice ce guvernează raporturile contractuale dintre

SRL „ Viitorul" şi SRL „Râul", inclusiv şi în cazul în care respectivul contract ar fi prevăzut

că nava pusă la dispoziţie urma să se deplaseze, pe perioada acordată, spre portul

Giurgiuleşti.

Speţa 2. La data de 15 august 2010, SRL „Venit", companie specializată în transportul

auto internaţional de persoane, a încheiat cu Asociaţia Obştească „Ciprian Porumbescu" un

contract prin care prima îşi asuma, pe perioada 1 septembrie-1 octombrie 2010, obligaţia de

a-i acorda în mod gratuit ultimei servicii de transport necesare realizării unui turneu

concertistic al trupei orchestrale a Asociaţiei prin mai multe oraşe ale României. La data de

2 septembrie 2010, în drum spre oraşul Galaţi, autocarul pus la dispoziţia trupei s-a defectat,

fiind înlocuit cu un alt mijloc de transport. Din această cauză concertul din Galaţi a fost

amînat cu o zi, iar spectatorilor prejudiciaţi le-a fost returnat 50% din preţ cu titlu de

compensaţie pentru prejudiciul cauzat.

La întoarcerea trupei din România, AO „Ciprian Porumbescu" a acţionat-o în instanţa

de judecată pe SRL „Venit" pentru prejudiciul cauzat prin întîrziere, solicitînd despăgubiri

materiale în mărimea prejudiciului real şi a venitului ratat, care urma a fi utilizat în

activitatea Asociaţiei.

Decideţi asupra instituţiei juridice ce guvernează raporturile contractuale dintre SRL

„Venit" şi AO „Ciprian Porumbescu", inclusiv în cazul în care respectivul contract ar fi

prevăzut retribuţia pecuniară a transportatorului.

Speţa 3. La încheierea contractului de charter între părţile semnatare au apărut

anumite conflicte vizînd următoarele clauze contractuale:

a) obligaţia indicării mărimii navlului pornind de la volumul şi greutatea mărfii;

b) dreptul de retenţie a mărfii la predarea ei către destinatar în cazul neachitării mărimii

navlului;

c) dreptul de reziliere a contractului de charter în cazul necorespunderii vasului

maritim condiţiilor din contract şi documentelor maritime;

d) includerea în charter de către navlositor a unor prevederi vizînd dreptul lui de a plasa

pe navă „orice încărcătură legală", precum şi dreptul de a alege locul încărcării

mărfii în port.

Determinaţi natura juridică a contractului de charter şi decideţi asupra conţinutului

clauzelor sus-indicate.

Speţa 4. în conformitate cu prevederile contractuale, SRL „Piese de aluminiu" a

expediat marfa sa către destinatar, fiind încheiat în acest sens un contract complex de

transport combinat (feroviar şi automobilistic). Pînă la gara feroviară Drochia încărcătura a

fost deplasată utilizînd transportul feroviar. La predarea mărfii către cărăuşul automobilistic,

acesta a solicitat încheierea unui contract separat cu el, dat fiind faptul că a fost depistată o

cantitate mai mică a încărcăturii decît cea indicată în actele de transport. Reprezentanţii ÎS

„Calea Ferată a Moldovei" au declarat că nu sînt împuterniciţi să încheie un asemenea act

dat fiind faptul că ei la fel deţin doar calitatea de cărăuş. Fiind solicitat de a se prezenta

pentru încheierea contractului de transport auto, expeditorul a refuzat menţionând că deja

are încheiat un contract cu IS „Calea Ferată a Moldovei".

Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de

transport.

Speţa 5. SRL „Piese de aluminiu" s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune

către ÎS „Calea Ferată din Moldova", vizînd conflictul apărut la încheierea contractului de

transport în partea modalităţii de achitare pentru transportul prestat şi acordarea unor servicii

suplimentare de către cărăuş.

Astfel, ÎS „Calea Ferată a Moldovei" insista asupra includerii în pct. 2.2 a

contractului alin. (3) în corespundere cu care aceasta ar avea dreptul de a reţine expedierea şi

predarea mărfii pînă la acceptarea de către SRL „Piese de aluminiu" a preţului pentru

operaţiunea de încărcare a bunurilor.


transport.

Speţa 6. în conformitate cu prevederile contractuale, ÎS „Calea Ferată a Moldovei"

efectua transportarea mărfurilor textile din mun. Chişinău în oraşul Drochia. în luna mai a

anului 2010 în gara feroviară de destinaţie au parvenit 25 de vagoane de bumbac. întocmai

celor indicate în contract, cărăuşul a notificat destinatarul despre încărcătura ajunsă la

destinaţie în ziua imediat următoare celei în care a sosit marfa. Notificarea a fost realizată

telefonic. Destinatarul, însă, la scurgerea a 5 zile calendaristice nu a efectuat acţiuni de

descărcare şi recepţionare a mărfii, aceasta fiind preluată abia în a 10-ea zi de la sosirea ei la

destinaţie. în efect, aceasta a condiţionat anumite probleme legate de descărcarea

Aerian

49 49

încărcăturii de piese agricole destinată pentru un alt subiect - Uzina de tractoare din Drochia.

Astfel, ÎS „Calea Ferată a Moldovei" a solicitat de la destinatarul mărfii de bumbac

compensarea prejudiciului cauzat prin recepţionarea tardivă a încărcăturii.


transport.

Speţa 7. ÎS „Calea Ferată a Moldovei" a încheiat un contract cu SRL „Intermediar",

prin care ultima se obliga la efectuarea unor operaţiuni legate de transportarea încărcăturilor

către destinatari: perfectarea documentelor de transport, intermedierea plăţilor dintre terţi şi

ÎS „Calea Ferată a Moldovei", precum şi întocmirea actelor de recepţionare a mărfii de

respectivii terţi. în luna martie a anului 2010 în gara feroviară au parvenit vagoanele cu

marfa a căror recepţionare de destinatar era intermediată de SRL „Intermediar". ÎS „Calea

Ferată a Moldovei" i-a solicitat acesteia efectuarea descărcării imediate a mărfii pentru a

elibera calea ferată. SRL „Intermediar" a refuzat realizarea respectivelor acţiuni pe motiv că

aceste acţiuni nu intră în obligaţiile sale contractuale, ci, în baza contractului, acestea sînt

puse în sarcina destinatarului. Ultimul a efectuat descărcarea mărfii, însă cu încălcarea

termenelor prevăzute în contract.


transport şi expediţie.

Speţa 8. La data de 10 martie 2009 între SRL „Navlositorul" şi SRL „Armatorul" a

fost încheiat contractul de time charter, în temeiul căruia prima a obţinut în folosinţă nava

maritimă „Sfînta Elena", înregistrată în Republica Moldova, pe o perioadă globală de

închiriere de 3 luni de zile, destinată transportului de mărfuri din mai multe porturi

mediteraneene spre portul maritim Odesa. Pe parcursul executării contractului, SRL

„Navlositorul" în repetate rînduri i-a ordonat comandantului navei să mărească cu 15%

viteza de navigare a vasului închiriat, dat fiind faptul că înregistrează pierderi derivate din

ajungerea tardivă la porturile de destinaţie, fiind deseori obligat să achite amenzi portuare

pentru staţionarea supranormativă a navei în port la efectuarea acţiunilor de descărcare /

încărcare a bunurilor.

Comandantul a refuzat îndeplinirea ordinului respectiv pe motiv că o atare cerinţă

contravine regulilor de exploatare a vasului şi cu atît mai mult în partea dispoziţiilor

referitoare la conducerea navei acesta este subordonat doar armatorului.

La încetarea termenului contractului, SRL „Navlositorul" a acţionat-o în instanţă pe

SRL „Armatorul" pentru prejudiciul cauzat prin inacţiunea comandatului, pe motiv că

prepusul său a refuzat îndeplinirea unei însărcinări ce ţine de exploatarea comercială a

navei, or, dat fiind că raporturile contractuale dintre acestea erau limitate în timp, pentru

interesele comerciale ale navlositorului era conceptual de importantă utilizarea raţională a

timpului în care închiria nava.


navlosire.

Speţa 9. La data de 15 aprilie 2010, între SRL „Navlositorul" şi SRL „Armatorul" a

fost încheiat contractul de bareboat charter, în temeiul căruia prima a obţinut în folosinţă

nava maritimă „Andora", înregistrată în Republica Moldova, destinată transportului de

mărfuri din portul Bordeaux spre portul maritim Odessa. Pe parcursul executării

contractului SRL „Navlositorul" i-a ordonat comandantului navei să mărească cu 15%

viteza de navigare a vasului închiriat, dat fiind faptul că riscă ajungerea tardivă la portul din

Bordeaux.

Comandantul a refuzat îndeplinirea ordinului dat pe motiv că o atare cerinţă

contravine regulilor de exploatare a vasului şi cu atît mai mult în partea dispoziţiilor

referitoare la conducerea navei acesta este subordonat doar armatorului.

în final, la efectuarea acţiunilor de încărcare a bunurilor, SRL „Navlositorul" a fost

obligată la plata amenzilor portuare pentru staţionarea supranormativă a navei în portul

Bordeaux.

La încetarea contractului SRL, „Navlositorul" a acţionat-o în instanţă pe SRL

„Armatorul" pentru prejudiciul cauzat prin inacţiunea comandatului, pe motiv că ultimul a

refuzat îndeplinirea unei însărcinări ce ţine de exploatarea comercială a navei, or, pentru

interesele comerciale ale navlositorului era conceptual de importantă utilizarea raţională a

timpului în care închiria nava.


navlosire.

Speţa 10. La data de 15 aprilie 2010 între SRL „Personalitate" şi SRL „Expeditorul"

a fost încheiat contractul de expediţie, în virtutea căruia ultima s-a obligat în faţa primei la

contractarea unui cărăuş şi perfectarea tuturor documentelor necesare transportării auto a 50

de garnituri de mobilier din oraşul Verona în mun.

50 129

Chişinău. Astfel, la 1 mai 2010, SRL „Expeditorul" a încheiat un contract de transport auto

de mărfuri cu SRL „Cărăuşul", însă, la data plecării din oraşul Verona, acesta din urmă a

fost în stare să suplimenteze doar 72 din efectivul de vehicule necesare transportului de

bunuri. în final, SRL „Expeditorul" şi-a asumat de sine stătător obligaţia de transport a

mărfii în partea neacoperită de SRL „Cărăuşul". La 10 mai 2010 unul din vehiculele SRL

„Expeditorul" a suferit un accident rutier şi ca efect bunurile transportate de camionul

accidentat au fost ireparabil distruse, cauzîndu-i lui SRL „Personalitate" un prejudiciu de 35

000 euro. SRL „Expeditorul" i-a compensat dauna cauzată clientului, însă s-a adresat cu o

acţiune către SRL „Cărăuşul" prin care a cerut repararea prejudiciului cauzat prin

neonorarea obligaţiilor de transport, precum şi plata celor 35 000 euro pentru mobilierul

distrus.


transport şi expediţie.

Speţa 11. A a expediat în adresa lui B piese de schimb. încărcătura a sosit la

destinaţie cu întîrziere de 5 zile. Din acest motiv B nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de C,

plătindu-i ultimului o amendă pentru încălcarea obligaţiei de predare a bunului potrivit

contractului de vînzare-cumpărare.

B a prezentat ÎS „Calea ferată" pretenţie, solicitînd plata amenzii pentru întîrzierea

transportării şi recuperarea daunelor (amenda plătită lui C şi beneficiul neobţinut prin

sistarea temporară a activităţii).

Este obligatorie prezentarea pretenţiei în contractul de transport înainte de

intentarea acţiunii în judecată? Care este termenul de înaintare a pretenţiei? Soluţionaţi

speţa. Ce categorii de daune urmează să repare cărăuşul? Argumentaţi răspunsul.

> ' ■ » • ' a 1 v .3

Teste-grila

1. Este obligat cărăuşul să încheie contract de transport? a) nu este obligat; . ( . . . . . . . . . b) este obligat daca nu are un motiv serios de a refuza; c) este obligat dacă face ofertă publică de transport.

Tema nr. 14. Contractul de expediţie Schema 1. Reglementarea juridică a

raporturilor juridice de expediţie

Prin contractul de expediţie o parte (expeditor) se obligă, pe contul şi în numele celeilalte părţi (client)

sau în nume propriu, să încheie un contract de transport şi să efectueze actele necesare în vederea

efectuării transportării, iar clientul se obligă să achite remuneraţia convenită (comision) Raporturile

juridice sînt reglementate de:

dispoziţiile referitoare la mandat, dacă capitolul privind expediţia nu prevede altfel (art. 1075 alin.

(3) din CCRM)

normele juridice

care

reglementează

contractul de expediţie

Schema 2. Forma contractului de expediţie

Contractul de expediţie se încheie în scris

(art. 1075 alin. (2) din CC RM). în executarea acestuia

clientul întocmeşte:

procură în scris, dacă este necesară pentru executarea obligaţiilor

contractuale (art. 1075 alin. (2) CC RM)

dispoziţie de expediere în scris - document pentru organizarea * transportului şi deservirea de

expediţie a clientului

dispoziţie de expediere verbală sau prin telefon. Această dispoziţie necesită a fi confirmată

ulterior în scris

normele cu privire la contractul de

transport în situaţia descrisă în art. 1081 şi

în art. 1082 alin. (2) din CC RM

Schema 3. Drepturile şi obligaţiile părţilor Speţe

Expeditorul Clientul


să descarce, distrugă ori să facă inofensive oricînd, oriunde şi fără

plata vreunei despăgubiri bunurile despre al căror pericol

expeditorul nu a fost informat (art. 1077 alin. (3) CC RM)

să ceară verificarea conţinutului coletelor (unităţilor de

încărcătură) în momentul preluării de către expeditor, în schimbul

unei taxe speciale (art. 1078 CC RM).

să execute el însuşi transportarea, dacă clientul nu a dispus altfel


să retragă dispoziţiile de expediere şi să revoce procurile eliberate

expeditorului

să ceară compensarea tuturor cheltuielilor suportate la executarea

indicaţiilor clientului, dacă acestea nu sînt incluse în comision


să acţioneze pe contul şi în numele celeilalte părţi (client) sau în

nume propriu (art. 1075 alin. (1) CC RM)

să achite remuneraţia convenită (comision), care este exigibilă în

momentul în care expeditorul a predat transportatorului bunul (art.

1075 alin. (1), art. 1085 din CC RM)

să încheie un contract de transport (art. 1075 alin. (l)CCRM) să elibereze expeditorului actele necesare pentru executarea

obligaţiilor contractuale

să efectueze actele necesare în vederea efectuării transportării (art.

1075 alin. (1) CC RM)

la cererea expeditorului, să-i furnizeze la timp informaţii asupra

bunului, informaţii pentru întocmirea documentelor de transport,

precum şi îndeplinirea procedurilor vamale şi a altor formalităţi;

să transmită expeditorului documentele care atestă exactitatea

unor astfel de informaţii (art. 1077 alin. (1) CC RM)

să îndeplinească expedierea, în special sub aspectul alegerii

transportatorului, cu grija unui expeditor diligent. în acest sens, el

trebuie să ţină seama de interesele clientului şi să urmeze

indicaţiile acestuia (art. 1076 CC RM)

să atragă atenţia expeditorului asupra naturii pericolului şi asupra

măsurilor de precauţie, în cazul unor bunuri periculoase (art. 1077

alin. (2) CC RM)

la cererea clientului, să-i transmită pretenţiile sale faţă de terţa

persoană participantă la executarea contractului care a cauzat

prejudiciul, cu excepţia cazului cînd, în baza unui acord special,

expeditorul îşi asumă valorificarea pretenţiei pe contul şi pe riscul

clientului (art. 1084 CC RM)

să ambaleze bunurile în aşa fel încît să corespundă cerinţelor

transportării, dacă natura bunurilor reclamă aceasta (art. 1077

alin. (4) CC RM)

dacă bunul trebuie individualizat prin semne, să le aplice în aşa fel

încît să rămînă lizibile pînă la livrare (art. 1077 alin. (5) CC RM)

Speţa 1. SRL „Mogorici" a încheiat cu întreprinzătorul individual „Ion Feret" un

contract, prin care ultimul şi-a asumat obligaţia de a încheia un contract de transport,

conform căruia 15 tone de divin vor fi transportate din or. Călăraşi în or. Briceni, precum şi

să efectueze alte acţiuni, necesare în vederea transportării acestei încărcături. Părţile s-au

înţeles că pentru serviciile de transport vor fi achitaţi 5000 lei, iar pentru serviciile de

expediţie - 1500 lei, inclusiv 500 lei pentru încărcarea în mijlocul de transport.

Expeditorul a găsit un cărăuş, care a fost de acord să transporte 15 tone de divin cu

taxa de transport egală cu 4000 lei. Totodată, cărăuşul şi-a asumat obligaţia de a încărca

această marfă din contul taxei de transport.

Banii pentru serviciile în cauză, în sumă totală de 6500 lei, au fost transmise

expeditorului la momentul încheierii contractului de expediţie.

Aflînd despre faptul că întreprinzătorul individual „Ion Feret" a economisit 1500 lei,

SRL „Mogorici" a cerut să-i fie restituită această sumă, însă expeditorul a refuzat,

considerînd că suma respectivă se datorează experienţei sale şi, ca urmare, nu trebuie să fie

restituită.

Stabiliţi momentul achitării comisionului. Cui urmează să-i revină cîştigurile în cazul

dat? Soluţionaţi litigiul, expunînd propria opinie referitor la fiecare argument adus.

Speţa 2. S.A. „Voievod" a încheiat un contract, prin care a vîndut SRL „Kammilen"

50 tone de orz. Potrivit acestui contract, marfa urma a fi predată cumpărătorului din

depozitul S.A. „Voievod", aflat în s. Corjeuţi, r-nul Briceni. Pentru a transporta 50 tone de

orz la depozitul său, aflat în r-nul Cahul, s. Iujnoe, SRL „Kammilen" a încheiat cu SRL

„Viteza" un contract de expediţie, prin care ultima şi-a asumat obligaţia de a asigura

transportarea mărfii.

Costul serviciilor de expediere, de comun acord, a fost stabilit în mărime de 5000 lei,

deşi costul mediu al acestora pe piaţă este egal cu 4000 lei.

Expeditorul a încheiat un contract de transport cu SRL „Auto-transport", care şi-a

asumat obligaţia de a transporta marfa. Marfa a fost încărcată în cinci camioane şi

transportată în vrac. Pe parcursul transportării, şoferul unui camion a observat că, pe o

parte a bordului, orzul încărcat în camionul lui este alterat. în vederea excluderii

amestecării orzului alterat cu orzul bun, pentru a evita alterarea acestuia, şoferul a aruncat

aproximativ 1 tonă de orz alterat.

SRL „Kammilen" a înaintat pretenţii faţă de expeditorul SRL „Viteza" şi a cerut

achitarea costului orzului ce a fost aruncat - 7000 lei, plus prejudiciul cauzat - 4000 lei. La

rîndul său, expeditorul a menţionat că acesta nu şi-a asumat obligaţiunea de a verifica

marfa încărcată, deci, toate pretenţiile urmează a fi înaintate faţă de cărăuş, SRL

„Auto-transport", sau către vînzătorul, SA. „Voievod". SRL „Kammilen" a relatat că a

achitat cu 1000 lei mai mult pentru serviciile de expediere, considerînd că această suma

este o taxă specială pentru verificarea mărfii.

Stabiliţi cine poartă răspundere în această situaţie. Soluţionaţi litigiul, oferind

propria viziune argumentată privind fiecare pretenţie adusă.

Speţa 3. SRL „Gunive" a procurat de la SA „Treculi" 20 aparate de cultivat. Dat fiind

faptul că aparatele trebuiau să fie transportate din r-nul Ungheni în r-nul Ocniţa, SRL

„Gunive" a apelat la compania de expediţie „Moroca". Ultima a găsit un cărăuş, cu care a

încheiat contract de expediţie în nume propriu, unde a fost stipulat că toate serviciile de

transport să fie prestate contra sumei de 4000 lei. Expeditorul a încărcat aparatele.

Pe parcursul transportării, din cauza reparării drumului, şoferul a fost nevoit să

transporte aparatele pe altă cale, din care motiv cheltuielile efectiv suportate pentru

transport au crescut de 2 ori, constituind 6000 lei.

Cărăuşul a cerut de la „Moroca" modificarea taxei de transport, care a crescut din

contul forţei majore, şi achitarea suplimentară a încă 2000 lei. Compania „Moroca" a

menţionat că, deşi contractul de transport a fost încheiat în nume propriu, totuşi toate

pretenţiile urmează a fi înaintate faţă de SRL „Gunive", clientul său, care a şi plătit taxa de

transport.

Determinaţi părţile contractelor. Stabiliţi cazurile, care permit modificarea taxei de

transport. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 4. Firma de croitorie „Principesa" din r-nul Floreşti a procurat de la Gospodăria

ţărănească „Nelu Viitorul" din r-nul Cimişlia 6 tone de lînă de oi. Expeditorul, SRL

„Repejor", căruia Firma de croitorie i-a eliberat dispoziţia de expediere, a fost de acord să

presteze servicii de expediere: să încheie contractul de transport, ambalarea mărfii,

încărcarea şi descărcarea mărfii, precum şi verificarea mărfii, la un comision de 4000 lei.

SRL „Repejor" a găsit o companie de transport „Fuga-fuga", care a activat pe această

piaţă timp de 5 ani. După ce marfa a fost încărcată, camionul cu încărcătură a început

transportarea. însă încărcătura nu a ajuns la locul destinaţiei la timpul convenit în contractul

de transport.

Firma de croitorie a pretins de la SRL „Repejor" achitarea costului mărfii,

60000 Ic i , restituirea costului serviciilor de expediţie şi transport, precum şi repararea

prejudiciului cauzat în mărime de 15000 lei, dat fiind faptul că marfa nu a fost livrată

, I ... şi după expirarea termenului de 3 luni.

SRL „Repejor" a menţionat în referinţă că în alegerea cărăuşului s-a condus de

Informaţia obţinută din ziarul Makler şi din alte reviste publice, ca şi cum ar fi făcut-o

pentru sine însuşi, ca urmare, şi-a îndeplinit obligaţiile în modul corespunzător. Totodată,

acesta a respins pretenţiile clientului său şi din motiv că ultimul nu i-a dat hani pentru a

încheia un contract de asigurare a încărcăturii. Dacă ar fi fost încheiat un astfel de contract,

ar fi fost micşorat prejudiciul cauzat.

Conform datelor inspectorului fiscal, compania „Fuga-fuga" s-a dovedit a fi o

liimă-fantomă.

Stabiliţi natura juridică a obligaţiilor expeditorului. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 5. Firma de conserve „Gustoşică" a procurat de la GŢ „Aureliu Popuşoi" 50 tone

de mere şi 30 tone pere. în vederea asigurării transportării acestora din r-nul Şoldăneşti în

or. Cupcini, r-nul Edineţ, firma de conserve a încheiat cu expeditorul, SRL „Fluture", un

contract prin care ultima s-a obligat să încheie un contract de transport şi să presteze servicii

de: încărcare-descărcare, cîntărire, organizarea transportării, însoţirea şi paza acestor

fructe. Totodată, firma „Gustoşică" a înaintat următoarele cerinţe faţă de transportator: să

deţină licenţa necesară, să fie rezident al Republicii Moldova, să aibă o experienţă de cel

puţin 5 ani în domeniul transportului.

Dat fiind faptul că contractul nu stipula expres interdicţia expeditorului de a transporta

cu forţe proprii, SRL „Fluture" a încheiat cu sine un contract de transport din numele Firmei

de conserve, prin care s-a angajat să transporte legumele stipulate. Marfa a fost cîntărită şi

încărcată în 5 camioane închiriate de SRL „Fluture" de la o companie de transport terţă. Pe

parcursul transportării, 2 camioane s-au defectat, iar SRL „Fluture" a fost nevoită să încheie

un contract de transport cu o companie de transport moldo-ucraineană „Ajutorul" care a

obţinut licenţa pe teritoriul Moldovei cu doi ani mai înainte.

Fructele au ajuns la Firma de conserve la timp, însă din cauza mai multor

descărcări-încărcări, 10 % din marfa transportată de compania „Ajutorul" a fost deteriorată.

Compania „Gustoşică" a înaintat pretenţii faţă de expeditor: pentru transportarea cu

forţe propriii a fructelor, deşi contractul nu prevedea expres acest drept; pentru încheierea

contractului de transport cu o companie de transport care nu corespundea cerinţelor

prescrise în indicaţiile clientului, precum şi pentru prejudiciul cauzat bunurilor transportate.

SRL „Fluture" a contrazis prin argumentele sale că: avea dreptul să transporte cu forţe

proprii, dat fiind faptul că în legislaţia civilă se permite ceea ce nu este interzis expres; că a

fost nevoit să încheie contractul cu o companie de transport aleasă în interesele clientului,

urmînd scopul să reducă la minimum posibilele prejudicii ce puteau fi cauzate prin pierirea

fructelor. Ba chiar mai mult, compania atrasă şi-a executat întocmai clauzele contractului

de transport încheiat; iar prejudiciul este cauzat datorită viciilor transportului închiriat,

astfel ultima pretenţie urmează a fi înaintată faţă de proprietarul camioanelor arendate.

Identificaţi vinovăţia părţilor contractante. Stabiliţi răspunderea participanţilor

în aceste raporturi juridice. Soluţionaţi litigiul,

v ' • , . . ■ , , ,

Teste- grilă

1. Obligaţiile expeditorului sînt:

a) de prudenţă şi diligentă;

b) de rezultat;

c) de intermediere.

2. împuternicirile expeditorului pentru încheierea contractului de transport se atestă prin:

a) contract de expediţie;

b) contract de mandat;

c) procură specială, eliberată în mod obligatoriu.

3. Obligaţia de asigurare a încărcăturii este:

a) o obligaţie a expeditorului în orice situaţie;

b) o obligaţie a expeditorului doar în situaţia cînd a fost cerută de client;

c) o obligaţie a clientului.

b) aceasta urmează a fi confirmată ulterior în termen de 15 zile;

c) aceasta nu are putere juridică.

7. Destinatarul trebuie să formuleze obiecţii referitor la starea încărcăturii:

a) la momentul livrării încărcăturii, sub sancţiunea pierderii acestui drept;

b) pînă la a treia zi din data livrării, cu condiţia că viciul nu poate fi observat din

exterior;

c) pînă la a cincia zi din momentul livrării.

8. Expeditorul are obligaţia de verificare a încărcăturii:

a) indiferent de conţinutul contractului;

b) doar contra unei taxe speciale;

c) doar la solicitarea clientului, plata fiind inclusă în comision.

9. Expeditorul poate reprezenta şi interesele cărăuşului:

a) doar în cazul în care cărăuşul este rezidentul Republicii Moldova;

b) în orice situaţie;

c) în cazul în care îi este oferită expres această împuternicire.

10. în cazul decesului clientului:

a) contractul de expediţie încetează la data decesului;

b) contractul de expediţie nu încetează, dacă altfel nu este prevăzut în contract sau nu

rezultă din conţinutul obligaţiei;

c) contractul de expediţie încetează, dacă altfel nu este prevăzut în contract.

4. Dispoziţia de expediere se emite:

a) în mod obligatoriu în orice situaţie;

b) la solicitarea expeditorului;

c) din iniţiativa clientului.

5. Expeditorul poate efectua transportarea cu forţe proprii:

a) dacă îi este oferit acest drept prin contract;

b) dacă altfel nu este stipulat în contract;

c) dacă suplimentar a fost încheiat contract de transport.

6. In cazul în care dispoziţia de expediere a fost dată oral:

a) clientul suportă toate riscurile legate de transmiterea deplină sau incompletă a însărcinărilor;

■

Tema nr. 15. Contractul de mandat Schema 1.

Caracterele juridice ale contractului de mandat

Schema 2. încheierea, executarea şi încetarea contractului de

mandat

Contractul de

mandat

Contract de mandat

Gratuit Unilateral Comutativ

Consensual

Personal

încheierea

Subiecţi: 1 .Mandant

2.Mandatar

Obiect:

încheierea de către

mandatar în numele şi pe

contul mandantului de acte

juridice

Executarea

Natura obligaţiilor

mandatarului: - De

prudenţă şi diligentă

încetarea

Denunţarea mandatului:

1.Operabilă la iniţiativa

oricărei părţi

2.Inopozabilă terţilor în

cazul nenotificării lor

despre revocare

Decesul, incapacitatea

mandantului: 1 .în lipsa

prevederilor exprese nu

duce la încetarea

mandatului 2.Raporturile de

mandat continuă pînă la

preluarea obligaţiilor

mandatarului de către

succesor sau reprezentant

Decesul mandatarului: - în

lipsa

prevederilor exprese duce la

încetarea contractului de

mandat

Transmiterea executării

către un terţ:

1 .Este permisă

atragerea de ajutoare de

către mandatar

2.Transmiterea

executării integrale a

mandatului e permisă

doar în cazul:

2.1 .Prevederilor

exprese în contract

2.2.Cînd o cer

interesele mandantului

3. De efectele actelor

realizate de terţ este

ţinut responsabil

mandatarul _________________

Încheierea unui act cu sine însuşi: 1

.în cazul expres prevăzut în contract

2.Mandatul constă exclusiv în

executarea unei obligaţii (art. 251

CC.)

Acceptarea mandatului:

1. Expresă

2. Tacită ______________

Definirea împuternicirilor: 1

.Mandat general -acte

administrare şi conservare

2.Mandat special -acte de

dispoziţie, administrare şi

conservare

136 53

-

Speţa 1. Ionesu Anatol a decis să încheie un contract de mandat cu Sadoveanu

Grigore, în temeiul căruia ultimul urmează a fi împuternicit să reprezinte interesele

părinteşti ale primului în faţa tuturor organelor de stat şi administrative ale Republicii

Moldova, pe perioada plecării sale în străinătate, cu privire la drepturile fiului minor,

Ionescu Andrei.

In acest scop, mandatarul urmează a fi împuternicit să semneze în numele lui Ionescu

Anatol oriunde va fi necesar, orice cereri şi declaraţii, inclusiv la plecarea temporară sau

stabilire cu trai definitiv în străinătate a fiului minor, să decidă la intervenţii chirurgicale,

cât şi să îndeplinească orice alte acţiuni din numele acestuia.

Apreciaţi posibilitatea încheierii unui asemenea act prin prisma reglementărilor

referitoare la mandat.

Speţa 2. Grigoraş Măria, în calitate de mandant, şi Miron Simion, în calitate de

mandatar, au încheiat contractul de mandat, avînd ca obiect reprezentarea intereselor

primei în instanţele de judecată în pricina civilă cu privire la desfacerea căsătoriei cu

Grigoraş Fiodor şi partajul averii dobândite de soţi în perioada căsătoriei. Condiţiile

contractului au stipulat că, pentru executarea mandatului, mandatarul va primi de la

mandant retribuţia în mărime de 9000 lei, din care 4500 lei vor fi achitaţi la momentul

încheierii contractului, iar restul - la executarea integrală a mandatului, definită în contract

drept câştigarea procesului în condiţiile solicitate de Grigoraş Măria. Totodată, părţile

contractului au convenit să excludă dreptul fiecărei din ele de a denunţa mandatul.

Apreciaţi legalitatea unui asemenea act prin prisma reglementărilor referitoare la

mandat.

Speţa 3. Cet. Grigoraş Măria, în calitate de mandant, şi Miron Simion, în calitate de

mandatar, s-au adresat la notarul din Edineţ pentru autentificarea contractului de mandat,

avînd ca obiect reprezentarea intereselor în instanţele de judecată în pricina civilă cu privire

la desfacerea căsătoriei cu Grigoraş Fiodor şi partajul averii dobîndite de soţi în perioada

căsătoriei.Condiţiile contractului solicitat:

- mandatarul va deţine drepturile menţionate expres în art. 81 al Codului de Procedură

Civilă;

- termenul mandatului - 5 ani;

pentru executarea mandatului mandatarul va primi de la mandant retribuţia în

mărime de 20000 lei, din care 10000 lei vor fi achitaţi la momentul încheierii

contractului, iar restul - la executarea integrală a mandatului;

părţile contractului solicită să excludă dreptul fiecărei din ele de a denunţa

mandatul.

Speţa 4. Poate mandatarul în temeiul contractului de mandat să elibereze procuri iu

ordine de substituire pentru unele sau toate împuternicirile acordate de mandant? Poate

mandatarul să revoce împuternicirile transmise în ordine de substituire?

Poate mandatarul încheia acte juridice în numele mandantului cu sine însuşi?

Care este procedura de denunţare a mandatului?

Teste- grila

1. Mandatarul poate transmite executarea mandatului unui terţ:

a) numai în cazul în care este prevăzut acest drept în contract;

b) dacă aceasta o cer interesele mandantului;

c) dacă nu este interzis de contract.

2. Dacă au fost desemnaţi mai mulţi mandatari, mandatul produce efecte:

doar dacă este acceptat de toţi; dacă este acceptat măcar

de unul dintre mandatari; dacă este acceptat de

majoritatea mandatarilor.

3. în cazul desemnării mai multor mandatari aceştia încheie actele:

a) împreună, dacă altfel nu este stipulat sau nu rezultă cu certitidine din mandat;

b) dacă participă majoritatea;

c) fiecare în limitele mandatului.

4. Dubla reprezentare de către mandatari:

a) este interzisă;

b) este permisă;

c) este permisă numai cu acordul mandanţilor.

5. Mandatarul se poate abate de la indicaţiile mandantului:

a) doar dacă aceasta este prevăzut de contract;

b) dacă aceasta o cer interesele mandantului;

c) dacă o cer interesele mandatarului

6. Mandatarul poate încheia acte juridice în numele mandantului cu sine însuşi:

a) doar dacă aceasta este prevăzut expres de contract;

b) dacă aceasta nu este interzis de contract;

c) dacă mandantul dispune de capacitate de exerciţiu.

7. Mandatarul poate cere compensarea cheltuielilor:

a) dacă aceasta este prevăzut de contract;

b) dacă contractul este cu titlu oneros;

c) dacă acestea nu au fost compensate prin remuneraţie

8. Mandatarul este obligat să remită mandantului tot ceea ce a dobîndit în

executarea obligaţiilor sale contractuale:


b) doar dacă contractul este cu titlu gratuit;

c) dacă contractul nu prevede altfel.

9. Mandatarul are dreptul să folosească în avantajul său informaţia pe care o

obţine în exercitarea mandatului:

a) dacă nu este interzis de contract;

b) dacă există acordul mandantului;

c) dacă nu prejudiciază mandantul.

10. Mandatarul are dreptul să ceară compensarea cheltuielilor;

a) necesare;

b) utile;

c) prevăzute de contract.

11. în cazul decesului mandatarului:

a) contractul nu încetează;

b) contractul încetează;

c) încetează dacă este prevăzut de contract.

12. In cazul decesului mandantului:

a) contractul încetează;

b) contractul nu încetează;

c) contractul încetează dacă nu s-a prevăzut altfel.

13. Dreptul de denunţare a mandantului:

a) poate fi exclus;

b) nu poate fi exclus;

c) este posibil doar dacă contractul nu prevede altfel.

14. în cazul mandatului gratuit mandatarul răspunde:

a) doar în cazul intenţiei sau culpei grave;

li) indiferent de culpă;

<■) doar în limita prejudiciului real.

15. Dacă mandatarul este profesionist, mandatul:

a) este gratuit;

b) este oneros dacă este prevăzut de contract;

c) este prezumat oneros.

16. Contractul de mandat are ca obiect:

a) încheierea de acte juridice;

b) dobîndirea dreptului de proprietate;

c) săvîrşirea anumitor acţiuni.

17. Dacă actul juridic a fost încheiat de mandatar în condiţii mai avantajoase

decît cele stabilite de mandant, diferenţa:

aj revine mandantului;

b) revine mandatarului;

c) se împarte în mod egal între părţi.

18. Dacă pentru încheierea unui act juridic sînt desemnaţi mai mulţi

mandatari:

a) ei urmează să încheie împreună actul, dacă altfel nu este stipulat sau rezultă din

mandat;

b) fiecare are dreptul să încheie singur actul juridic;

c) ei răspund solidar pentru executarea obligaţiilor.

■

54 138

■

■

Tema nr. 16. Contractul de comision

Speţa 1. Magazinul de consignaţie a primit de la A, în consignaţie, un casetofon,

fiind evaluat la preţul de 1500 lei. La momentul încheierii contractului, comisionarul 1-a

preîntîmpinat pe A de posibilitatea reducerii preţului stabilit, dacă în termen de douăzeci de

zile bunul nu va fi vîndut. în termenul stabilit de contract casetofonul nu s-a vîndut.

Directorul magazinului de consignaţie a trimis o notificare către A cu solicitarea de a se

prezenta, în termen de douăzeci de zile, la comisionar pentru reevaluarea bunului, însă în

termenul indicat de la A nu a parvenit nici un răspuns. Astfel comisionarul a redus preţul

casetofonului la suma de 1000 lei, în urma cărui fapt bunul a fost vîndut.

în scurt timp din ziua vînzării, A s-a prezentat la magazinul de consignaţie şi a

declarat că nu este de acord cu reducerea preţului, solicitînd să-i fie achitată integral suma

stabilită iniţial în contract, motivînd că în perioada cînd a fost notificată se afla în deplasare,

fiind în imposibilitate de a da un răspuns.

Comisionarul a refuzat să transmită suma solicitată, motivînd prin faptul că A era

obligat de a înştiinţa despre lipsa sa.


Speţa 2. A a cumpărat de la magazinul de consignaţie o blană. Peste o perioadă de

timp de la procurare a depistat că în anumite locuri blana este deteriorată de molii, în

legătură cu acest fapt, A s-a adresat către vînzător cu cerinţa de a returna blana şi de a-şi

recupera suma de bani achitată sau de a fi redus preţul de cumpărare. Vînzătorul a refuzat

satisfacerea cerinţelor, fâcînd trimitere la faptul că bunurile achiziţionate în magazinul de

consignaţie nu pot fi returnate, iar ce ţine de viciu, acesta putea apărea după procurare.

A a atacat în judecată magazinul de consignaţie. Prin raportul de expertiză efectuat a

fost stabilit că blana a fost deteriorată de molii cu mult înainte de a fi transmis magazinului

de consignaţie spre vînzare.

Reprezentantul vînzătorului a declarat că, ţinînd cont de faptul că deteriorarea blănii

nu s-a produs din vina magazinului, acesta nu poate fi atras la răspundere. în calitate de

martor în instanţă s-a prezentat fosta proprietară a bunului în litigiu, care a declarat că în

momentul predării spre consignaţie blana nu avea nici un defect, iar comisionarul în

momentul recepţionării nu a prezentat careva obiecţii.


Speţa 3. A a încheiat cu B un contract de comision privind vînzarea pepenilor verzi.

întru executarea contractului, B a transmis pentru realizare cinci tone de marfă, preţul de

vînzare al căreia era de 10 lei pentru un kilogram. Din volumul total al mărfii, jumătate a

fost comercializată la preţul iniţial stabilit, iar cealaltă jumătate a l'ost comercializată la

preţul de 5 lei pentru un kilogarm. A nu a fost de acord cu reducerea preţului, drept urmare

s-a adresat instanţei de judecată, indicînd că anticipat realizării mărfii, în privinţa

schimbării preţului, trebuia cerat acordul comisionarului, în instanţă, reprezentantul

comisionarului a declarat că obţinerea acordului comitentului ar fi durat în timp, fapt care

putea duce la alterarea mărfii, deoarece comisionarul nu avea un loc special utilat pentru

depozitarea acesteia.

în legătură cu acest fapt, comisionarul a fost nevoit să realizeze marfa la preţ redus,

drept confirmare despre preţul acestui tip de marfă în ziua comercializării B a prezentat un

certificat de la administraţia pieţei care confirma că în zilele de comercializare marfa era

vîndută la preţul de cinci lei pentru un kilogram.


Speţa 4. A 1-a acţionat pe B în instanţă solicitînd încasarea a 5000 lei, în cerere

indicînd că la data de 10.10.2010 i-a predat pîrîtului pentru comercializare, prin

consignaţie, o combină muzicală, însoţită de paşaportul tehnic, inclusiv traducerea acestuia

în limba română. Conform contractului de comision, comisionarului îi revenea un

comision pentru comercializarea bunului în termenul stabilit de contract, în instanţă s-a

discutat problema achitării depozitării bunului. La examinarea cauzei s-a stabilit că

reducerea preţului iniţial s-a desfăşurat cu încălcări contractuale, iar reevaluarea a fost

făcută la cerinţa comitentului, alte reevaluări nefiind operate. La data de 10.10.2011, A a

solicitat returnarea bunului în legătură cu executarea necorespunzătoare a obligaţiilor

contractuale de către comisionar. Totodată, s-a stabilit că comisionarul pierduse actele

însoţitoare, fapt care făcea imposibilă comercializarea bunului, care era de producţie

străină. în afară de aceasta, A i-a achitat lui B pentru depozitare suma de 1000 lei.

Instanţa a satisfăcut parţial cerinţele reclamantului, cu încasarea în folosul lui A a

1500 lei, motivînd în hotărîre că bunul risca să nu poată fi vîndut din cauza lipsei cererii de

cumpărare.


Speţa 5. Societatea comercială A a încheiat contract de comision cu societatea

comercială B, prin care ultima se obliga să cumpere pentru prima mere la preţul de 5 lei

pentru 1 kg. Avînd în vedere conjunctura de piaţă, comisionarul a cumpărat

merele la preţul de 6 lei pentru 1 kg. Comitentul a acceptat cumpărătura, dar i-a restituit

comisionarului cheltuielile suportate în legătură cu cumpărarea merelor la preţul de 5 lei

pentru 1 kg., aşa cum era prevăzut în contract. Comisionarul s-a adresat în judecată, cerînd

de la comitent restituirea diferenţei de preţ. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi soluţia.

Speţa 6. Societatea comercială A a încheiat contract de comision cu societatea

comercială B, prin care ultima se obliga să vîndă costume la preţul de 400 lei bucata.

Comisionarul a vîndut costumele la preţul de 600 lei bucata, păstrând diferenţa de preţ de

200 lei în calitate de remuneraţie.

Comitentul, nefiind de acord cu aceasta, a solicitat de la comisionar restituirea

întregului preţ, susţinând că, potrivit contractului, comisionul a fost stabilit în mărime de

5% din preţul de vânzare.

Soluţionaţi speţa. Argumentaţi soluţia.

Speţa 7. A a încheiat contract de consignaţie cu magazinul de consignaţie B, prin

care ultimul se obliga să vândă un televizor nou la preţul de 2000 lei. Peste 10 zile

comisionarul a vândut televizorul lui C.

După expirarea a 5 zile, C a constatat că televizorul are vicii ascunse. Drept urmare,

C a solicitat comisionarului restituirea preţului sau reducerea acestuia. Comisionarul a

refuzat satisfacerea cerinţei lui C, motivând refuzul său prin faptul că bunurile cumpărate în

reţeaua de comerţ de consignaţie nu se supun restituirii, iar viciile puteau apărea din vina lui

C.

C a acţionat în judecată comisionarul, solicitând restituirea preţului în mărime de

2000 lei. La examinarea cauzei, s-a solicitat efectuarea expertizei, care a constatat că viciile

televizorului existau la data vânzării lui. Comisionarul a solicitat atragerea lui A în calitate

de pârât şi eliberarea sa de răspundere.

Soluţionaţi speţa. Cine va avea calitatea de pârât? Argumentaţi răspunsul.

Teste-grilă

1. Comisionul este:

a) un contract comutativ;

b) un contract cu titlu gratuit;

c) liberalitate.

2. Comisionul este un contract:

a) cu executare imediată;

b) aleatoriu;

c) cu executare succesivă.

3. Contractul de comision este un contract:

a) real;

b) consensual;

c) solemn.

4. Contractul de comision se încheie în formă:

a) verbală;

b) scrisă;

c) autentificată notarial.

5. Contractul de comision poate fi încheiat:

a) doar între persoane juridice;

b) doar între persoane fizice;

c) între orice persoane. < . i ..................................

6. Contractul de comision are ca obiect:

a) încheierea de acte juridice;

b) dobîndirea dreptului de proprietate;

c) săvîrşirea anumitor prestaţiuni de intermediere.

7. Comisionarul se poate abate de la indicaţiile comitentului:

a) doar dacă aceasta este prevăzut de contract;

b) dacă aceasta o cer interesele comitentului;

c) dacă o cer interesele comisionarului.

8. Dubla reprezentare de către comisionari: a) este interzisă;

.55 144

b) csle permisă; c) este permisă numai cu acordul comitenţilor.

9. Comisionarul trebuie să indice în actul juridic faptul că el acţionează în calitate de

comisionar:



c) dacă aceasta este în interesul comitentului.

10. Comisionarul poate încheia acte juridice în numele comitentului cu sine însuşi:

a) doar dacă aceasta este prevăzut expres de contract;

b) dacă aceasta nu este interzis de contract;

c) dacă mandantul dispune de capacitate de exerciţiu.

11. Actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naştere la drepturi şi

obligaţii:

a) pentru comisionar;

b) pentru comitent;

c) solidar pentru comisionar şi comitent.

12. Comisionarul răspunde pentru executarea obligaţiilor de către terţ:


b) dacă a garantat executarea obligaţiilor de către terţ;


13. Dreptul de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de

acesta pentru comitent aparţine:

a) comisionarului;

b) comitentului;

c) comisionarului, dacă contractul nu prevede altfel.

14. Obligaţiile din contractul încheiat de comisionar se execută:

a) de comisionar;

b) de comitent dacă contactul nu prevede altfel;

c) de comisionar dacă aceasta este prevăzut de contract.

15. In contractul de comision, dacă actul juridic a fost încheiat în condiţii mai

favorabile decît cele stabilite de comitent, tot beneficiul:

a) revine comitentului;

b) revine comisionarului;

c) se împarte egal între părţi, dacă contractul nu prevede altfel.

16. Dacă executarea indicaţiilor comitentului duce, în mod vizibil, la dezavantajarea

acestuia, comisionarul trebuie să execute indicaţiile:

a) dacă comitentul insistă asupra indicaţiilor;

b) dacă comisionarul 1-a notificat pe comitent;

c) dacă nu a primit răspuns de la comitent.

i < oiiiisionarul este obligat să remită comitentului tot ceea ce a dobîndit în , »rr II la

rea obligaţiilor sale contractuale:

l) dacă aceasta este prevăzut de contract;

b) doar dacă contractul este cu titlul gratuit;


IH. < oiiiisionarul este obligat să dea lămuririle cerute de comitent:

B) dacă aceasta este prevăzut de contract; li) dacă

contractul este cu titlu oneros; c) dacă contractul

nu prevede altfel.

19, ( oiiiisionarul are dreptul să ceară compensarea cheltuielilor:

a) necesare;

b) utile;

e) prevăzute de contract.

20. Cheltuielile de păstrare a bunurilor comitentului, inclusiv a celor primite

de la terţi, le suportă comisionarul:


b) dacă contractul este cu titlul oneros;

e) dacă în lege sau în contract nu este prevăzut altfel.

21. Comisionarul are dreptul să folosească în avantajul său informaţia pe care

o obţine în exercitarea comisionului:

a) dacă nu este interzis de contract;

b) dacă există acordul comitentului;

c) dacă nu prejudiciază comitentul.

22.în cazul decesului comisionarului:

a) contractul nu încetează;

b) contractul încetează;

c) încetează dacă este prevăzut de contract.

23. în cazul decesului comitentului:

a) contractul încetează;

b) contractul nu încetează;

c) contractul încetează dacă nu s-a prevăzut altfel.

24. în contractul de comision, dacă actul juridic a fost încheiat în condiţii mai

favorabile decît cele stabilite de comitent, tot beneficiul:

a) revine comitentului;

b) revine comisionarului;

c) se împarte egal între părţi, dacă contractul nu prevede altfel.

56

25. Actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naştere la drepturi şi

obligaţii:

a) pentru comisionar;

b) pentru comitent;

c) solidar pentru comisionar şi comitent.

26. Comisionarul răspunde pentru executarea obligaţiilor de către terţ:


b) dacă a garantat executarea obligaţiilor de către terţ;


27. Dreptul de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de

acesta pentru comitent aparţine:

a) comisionarului;

b) comitentului;

c) comisionarului, dacă contractul nu prevede altfel.

28. Obligaţiile din contractul încheiat de comisionar se execută:

a) de comisionar;

b) de comitent, dacă contractul nu prevede altfel;

c) de comisionar, dacă aceasta este prevăzut de contract.

Tema nr. 17. Contractul de administrare fiduciară

Schema 1. Caracterele juridice ale contractului de administrare fiduciară

Contract de administrare fiduciară

Sinalagmatic

Real Comutativ Gratuit /

Oneros

150 57

Schema 2. Noţiunea şi subiecţii contractului de administrare fiduciară

Contractul de administrare

jiduciara

Administratorul fiduciar: Drepturile:

- de a dispune de un imobil doar în cazurile prevăzute de lege sau de contract

- să ceară remuneraţie pentru activitatea sa, doar în cazul când aceasta este stipulat

în conţinutul contractului

- să ceară de la fondator restituirea cheltuielilor suportate în legătură cu

administrarea

- să refuze administrare fiduciară, preavizînd în mod obligatoriu Fondatorul cu cel

puţin 3 luni până la aceasta

Obligaţiile:

- să administreze în nume propriu proprietatea încredinţată, dar pe riscul şi pe

contul fiduciantului

- să manifeste faţă de interesele fiduciantului diligenta de care dă dovadă în

afacerile proprii

- să facă public faptul separării bunurilor luate în administrare fiduciară de

bunurile sale

- să indice în actul juridic faptul că el acţionează în calitate de manager fiduciar

- să administreze personal patrimoniul care i-a fost transmis în administrare

fiduciară

- să

transmită fondatorului tot ce a obţinut în legătură

cu administrarea patrimoniului, dacă această

obligaţie este prevăzută de contract, iar în cazul

când această obligaţie nu este prevăzută de

contract, administratorul fiduciar este obligat să

includă toate drepturile şi bunurile obţinute ca

rezultat al activităţii de administrare fiduciară, în

componenţa patrimoniului primit în administrare

Schema 3. Deosebiri dintre administrarea fiduciară

şi alte contracte

Administrarea fiduciară Gestiunea economică

administratorul fiduciar nu dobândeşte atributele de posesie,

folosinţă şi dispoziţie, ci dobândeşte doar împuternicirea de a le

exercita

Persoana respectivă(gestionarul) dobândeşte un drept real limitat,

care este constituit din atributele de posesie, folosinţă şi

dispoziţie

Administratorul fiduciar exercită atributele dreptului de

proprietate doar în interesele fondatorului administrării, sau în

interesele persoanei indicate de către acesta (art. 1053, alin. (1,2)

CCalRM)

Atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie sunt exercitate nu

doar în interesele proprietarului, ci şi în interes propriu

Dreptul de administrare fiduciară este un drept obligaţional

conţinutul căruia este stabilit nu doar de lege, ci şi de contractul

dintre fondatorul administrării şi administratorul fiduciar

Dreptul de gestiune economică este un drept real, conţinutul şi

limitele exercitării căruia sunt stabilite de lege

Administrarea fiduciară Agenţia

Administrarea fiduciară întotdeauna presupune folosirea

patrimoniului în vederea obţinerii venitului

Agentul săvârşeşte doar acele fapte materiale care le însoţesc pe

acele juridice şi nu sunt legate de folosirea patrimoniului

principalului în vederea obţinerii beneficiului

Administratorul fiduciar exercită toate atribuţiile (posesie,

folosinţă şi dispoziţie) asupra patrimoniului fondatorului

administrării

Agentul, de regulă, poate doar să dispună de patrimoniul

principalului

Administratorul fiduciar poate acţiona doar din nume propriu,

nu şi din numele fondatorului administrării

Agentul are împuterniciri permanente de intermediere, de

încheiere de contracte comerciale cu bunuri şi servicii în numele

şi pe contul unei alte întreprinderi (art. 1199 alin. (1), CC al RM)

Speţe

Speţa 1. între SRL Andrieş şi SRL Visage a fost incheiat un contract de

administrare fiduciară a unui salon de frumuseţe, conform căruia administrator

fiduciar a fost numit SRL Andrieş. în timpul executării contractului, SRL

Andrieş a încheiat un contract de împrumut a unei sume de bani cu ÎI Floare,

garantînd cu salonul de frumuseţe ce aparţine SRL Visage. La expirarea

termenului contractului de administrare fiduciară salonul a fost transmis

proprietarului, însă suma de bani din contractul de împrumut nu a fost

rambursată.La scadenţă, ÎI Floare a înaintat acţiune în judecată privind

transmiterea salonului în proprietatea sa, deoarece nu i-au fost satisfăcute

creanţele băneşti. SRL Visage, la rîndul său, a protestat, invocînd faptul că ÎI

Floare trebuie să-şi satisfacă creanţele din bunurile şi patrimoniul SRL Andrieş,

şi nu din bunurile sale, deoarece contractul de împrumut a fost încheiat într-un mod

fraudulos, SRL Visage neştiind despre existenţa contractului de împrumut.


Speţa 2. între SA Market-Prim şi SRL First a fost încheiat un contract de

administrare fiduciară a patrimoniului. Fiind numit administrator fiduciar, SA

Market-Prim efectua toate actele necesare, fructele obţinute, insă, le împărţea în jumătate

cu SRL First. La expirarea contractului, fiind informat că toate fructele obţinute trebuiau

să aparţină doar lui, SRL First a acţionat în judecată pe SA Market, solicitînd

rambursarea tuturor fructelor care nu i-au fost date. SA Market a invocat, însă, că cererea

înaintată de SRL First este tardivă, după expirarea contractului, şi nu este în obligaţia lui

de a rambursa venitul.


Speţa 3. A a încheiat cu B contract de administrare fiduciară pe termen de 5 ani,

obiectul căruia îl forma administrarea clădirii de producere ce aparţinea lui A. în cursul

executării obligaţiilor sale administratorul fiduciar - B - a obţinut de la bancă un credit pe

termen de 6 ani, ipotecînd construcţia ce forma obiectul contractului.

După expirarea termenului contractului de administrare fiduciară, construcţia a

fost restituită lui A. în legătură cu neachitarea ratelor potrivit contractului de credit, banca

a procedat la urmărirea bunului ipotecat. A a intentat acţiune reconvenţională, solicitînd

nulitatea contractului de ipotecă, pe motiv că termenul acestuia nu poate depăşi termenul

contractului de administrare fiduciară.

Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.

Speţa 4. A a încheiat cu B contract de administrare fiduciară pe termen de 5 m i

obiectul căruia îl forma administrarea acţiunilor ce aparţineau lui A. Potrivit

L 'oiiliactului, A se obliga trimestrial să plătească administratorului fiduciar

I ....... ieraţie în mărime de 1% din valoarea acţiunilor şi să-i restituie cheltuielile

.i 11 H ii late.

Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea i

Examinînd un raport, A a constatat că, deşi preţul acţiunilor a diminuat, B şi-a ( llculat

remuneraţie şi a dedus din venitul pe care trebuia să-1 achite lui B cheltuielile lUportate.

A a solicitat de la B restituirea daunei cauzate şi a remuneraţiei reţinute, BOnsiderînd că

administratorul are dreptul la remuneraţie numai dacă în rezultatul lOtivităţii sale de

administrare a bunului obţine venit. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.

Teste-grilă

1. Contractul de administrare fiduciară va inceta în unul din următoarele

cazuri:

a) refuzul beneficiarului de a primi beneficiul, dacă altfel nu este prevăzut în

contract;

b) dispariţia administratorului fiduciar persoană fizică;

c) la cererea fondatorului administrării fiduciare.

2. Contractul de administrare fiduciară poate fi modificat în unul din

următoarele cazuri:

a) atunci cînd fondatorul administrării cere, clauzele contractuale trebuie să fie

modificate în mod obligatoriu;

b) prin acordul comun al părţilor şi doar în limitele stabilite de contract şi de

legislaţia în vigoare;

c) după 3 luni din ziua incheierii contractului.

3. în calitate de administrator fiduciar poate apărea:

a) orice persoană, fizică sau juridică;

b) autorităţile publice datorită atribuţiilor stabilite prin lege;

c) beneficiarul administrării fiduciare.

4. în ceea ce priveşte apartenenţa fructelor, legea menţionează imperativ că:

a) ele nu revin fondatorului administrării şi se includ în patrimonial

administrării fiduciare;

b) ele revin fondatorului şi nu se includ în patrimoniul administrării;

c) ele nu revin nici uneia dintre părţi.

5. Răspunderea administratorului fiduciar în raport cu terţii este

următoarea:

a) nu va răspunde el, ci beneficiarul administrării, deoarece el este proprietarul

bunurilor;

b) va răspunde personal şi se va limita la bunurile primite în administrare fiduciară;

c) va răspunde cu patrimoniul său pentru prejudiciile cauzate.

6. Riscul micşorării patrimoniului administrat, precum şi riscul pieirii

Fondatorul administrării:

Drepturile:

- să aleagă terţa persoană în

favoarea căreia va fi executat

contractul de către administratorul

fiduciar

- dreptul să exercite controlul

asupra activităţii administratorului

fiduciar, în limitele prevăzute de

contract

- dreptul să ceară şi să primească

toate veniturile obţinute de fiduciar

în urma administrării patrimoniului

respectiv Obligaţiile:

- de a transmite administratorului

fiduciar patrimoniul care urmează să

fie administrat

- de remunerare a administratorului

fiduciar, în cazul când contractul va

prevedea posibilitatea remunerării

acestuia

- de a restitui fiduciarului toate

cheltuielile suportate de către acesta

în legătură cu administrarea

patrimoniului, dacă contractul sau

legea nu prevede altfel

Noţiune - prin

contractul de

administrare fiduciară,

o parte (fondator al

administrării,

fiduciant)

predă bunuri în

administrare

fiduciară

celeilalte părţi

(administrator

fiduciar,

fiduciar), iar

acesta se obligă

să administreze

patrimoniul în

interesul

fondatorului

administrării,

administratorul

fiduciar

Părţile:

- Administratorul

fiduciar

- Fondatorul

administrării

- Beneficiarul

administrării Formă:

- Scrisă

- Verbală (după caz)

150 58

fortuite a acestuia îl suportă:

a) administratorul fiduciar;

b) fondatorul administrării;

c) beneficiarul, dacă acesta există.

7. în administrare fiduciară pot fi transmise:

a) orice bunuri;

b) doar bunurile determinate individual;

c) doar bunurile determinate generic.

8. în rezultatul încheierii contractului de administrare fiduciară,

administratorul fiduciar:

a) dobîndeşte atributele proprietăţii;

b) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din nume propriu;

c) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din numele

fondatorului administrării.

9. Administratorul trebuie să indice în actul juridic faptul că el acţionează

în

calitate de fiduciar:



c) dacă aceasta este în interesul fondatorului administrării.

10. Riscul pieirii bunurilor transmise în administrare fiduciară îl suportă:

a) administratorul fiduciar;

b) fondatorul administrării;

c) fondatorul administrării, dacă aceasta este prevăzut de contract.

11. în administrare fiduciară pot fi transmise:

a) orice bunuri;

b) doar bunurile determinate individual;

c) doar bunurile determinate generic.

12. în rezultatul încheierii contractului de administrare fiduciară,

administratorul fiduciar:

a) dobîndeşte atributele proprietăţii;

b) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din nume propriu;

c) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din numele

fondatorului administrării.

13. Administratorul trebuie să indice în actul juridic faptul că el

acţionează

în calitate de fiduciar:



c) dacă aceasta este în interesul fondatorului administrării.

156 59

Tema nr. 18. Contractul de depozit şi magazinaj Schema 1. Definiţia şi

caracterele juridice ale contractului de depozit

Contractul de depozit este contractul în baza căruia o parte (depozitar) se obligă să păstreze bunul mobil, predat de

cealaltă parte (deponent), o perioadă determinată sau nedeterminată, şi să-1 restitutuie la cerere (art. 1086 CC)

Cu executare succesivă

Intuitu personae

Schema 3. Obligaţiile depozitarului

Obligaţiile depozitarului

Depozit cu titlu oneros Depozit cu titlu gratuit

1. Să se îngrijească de integritatea

bunului primit cu prudenţa şi diligenta

unui bun profesionist (art.1089 alin.l

CC)

2. Costurile restituirii bunului revin

depozitarului (art.1100 alin.2 CC)

1. Să se îngrijească de integritatea bunului

primit ca de propriul bun (art.1089 alin.2

CC)

2. Costurile restituirii bunului revin

deponentului (art. 1100 CC)

3. Să restituie bunul pe care I-a primit în starea în care se află în momentul restituirii

(art. 1095 CC)

4. Să remită fructele bunului depozitat, percepute în perioada de depozitare. Să plătească dobînda pentru banii depozitaţi

numai din ziua din care a fost pus în întîrziere (art. 1099 CC)

Sinalagmatic Oneros sau

gratuit

Comutativ

Netranslativ

de proprietate

Schema 4.

Interdicţiile

şi

admisibilităţ

ile

depozitarul

ui

Subiecţi:

-Deponent

-Depozitar

Schema 2. Elementele contractului de depozit

Elementele contractului de depozit

Obiectul:

Obiectul juridic-serviciile de păstrare a bunului;

Obiectul material-bunurile

Termenul:

1) termen

determinat;

2) termen

nedeterminat

Numit

Consensual

Conţinutul:

Totalitatea

drepturilor şi

obligaţiilor corelative

ale părţilor

1. Depozitarul nu poate cere deponentului sau persoanei căreia trebuie să-i restituie bunul dovada faptului că este

proprietarul lui (art. 1090 CC)

2. Depozitarul nu are dreptul fără încuviinţarea deponentului, să transmită unui terţ depozitarea bunului (art. 1091

CCI

------- ► 3. Dacă contractul nu prevede altfel, depozitarul nu are dreptul să folosească, fără permisiunea deponentului, bunul

predat în depozit, cu excepţia cazului cînd faptul acesta este necesar conservării bunului (art. 1092 CC)

------- ►4. Depozitarul nu poate să ceară deponentului să predea bunul,însă deponentul de rea-credinţă va răspunde de

refuzul predării (art. 1087 CC)

Interdicţiile şi inadmisibilităţile stabilite de lege pentru depozitar

Forma:

Respectarea regulilor

generale cu privire la

forma actului juridic

60 159

Schema 5. Obligaţiile deponentului Schema 7. Instituţii speciale ale contractului de depozit Obligaţiile deponentului Instituţii speciale ale contractului de depozit

1. Să compenseze depozitarului cheltuielile necesare depozitării bunului, precum şi cele necesare pentru perceperea şi

păstrarea bunului (art.1088 alin.3 CC)

Sechestrul

Depozitul hotelier

2. Să repare prejudiciile cauzate depozitarului prin caracteristicile bunului depozitat dacă ştia sau trebuia să ştie despre

ele şi dacă nu a anunţat depozitarul sau dacă acesta nu ştia despre caracteristicile bunului (art.1094 CC)

3. Să repare prejudiciul cauzat prin preluarea anticipată a bunului, dacă depozitul a fost făcut în interesul depozitarului

(art. 1096 alin.2)

4. In cazul depozitului cu titlu oneros, deponentul este obligat să plătească remuneraţia la încetarea depozitului dacă în

contract nu este prevăzut altfel (art. 1102 CC)

5. Să-şi ridice la cerere bunul depozitat, dacă în contract nu este prevăzut un termen de depozitare (art. 1097 alin.l CC)

Schema 6. Drepturile părţilor

Sechestrul este depozitul în baza căruia persoanele

remit un bun în litigiu unui terţ, care se obligă să-1

restituie după terminarea procesului celui care are drept

asupra lui (art. 1106 CC)

Drepturile depozitarului însărcinat cu sechestru

(art.1108 CC)

Hotelurile, căminele, sanatoriile, casele de odihnă şi

altele asemenea răspund pentru distrugerea, pierderea

sau deteriorarea bunurilor persoanelor fizice pe care

acestea le au cu ele în încăperile rezervate lor, chiar

dacă bunurile, cu excepţia bijuteriilor, nu au fost

predate în depozit în mod special. Convenţia contrară

este nulă

Particularităţile depozitului hotelier (art.1105)

1. Depozitul hotelier poate fi dovedit prin orice mijloc

de probă

Drepturile părţilor

Depozitarul

1. Să refuze primirea bunului în cazul în care nu i-a fost

predat la timp, dacă în contract nu este prevăzut altfel

(art. 1087

2. Poate, cu autorizaţia instanţei de judecată, să vîndă

bunurile a căror depozitare implică cheltuieli

disproporţionate în raport cu valoarea lor

2. Hotelul şi alte instituţii asemănătoare sunt obligate să

repare integral prejudiciul cauzat

2. Să modifice după caz condiţiile de depozitare în

limitele prevăzute de lege (art. 1093 CC)

4. Răspunderea hotelului sau a altor instituţii

asemănătoare este exclusă în caz de forţă majoră, cînd prejudiciul este cauzat de un oaspete al clientului sau de

proprietăţile bunului

3. Să ceară oricînd deponentului să-şi ridice bunul

depozitat, dacă în contract nu este stabilit un termen de

depozitare

4. Să reţină bunul depozitat peste termenul prevăzut în

contract pînă la momentul retribuirii sale şi compensarea

cheltuielilor de păstrare (art. 1103CC)

1. Nu are dreptul să facă în privinţa bunului nici o

cheltuială sau alte acte, cu excepţia celor de conservare, în

lipsa unei stipulaţii contrare sau autorizaţii a instanţei de

judecată

Deponentul

3. Hotelul sau alte instituţii nu-şi asumă păstrarea banilor,

bijuteriilor şi a titlurilor de valoare, care reprezintă o listă

exhaustivă, dacă acestea nu au fost predate în locuri special

amenajate

1. Să-şi ridice oricînd bunul depozitat chiar şi atunci

cînd contractul prevede un termen de depozitare (art.

1096 CC)

61 161

Schema 8. Drepturile şi obligaţiile magazinerului Schema 9. Definiţia şi conţinutul recipisei de magazinaj

Drepturile şi obligaţiile magazinerului

Recipisă de magazinaj

— Drepturile magazinerului

1. Dreptul de a amesteca bunurile de acelaşi gen (art.l

118 alin. 1 CC)

Obligaţiile magazinerului Recipisă de magazinaj este documentul,care se întocmeşte şi se eliberează de către magaziner deponentului, cu scopul

constatării faptului încheierii contractului şi predării mărfii la depozitul magazinerului

I

In cazul înmagazinării unor bunuri determinate generic,

magazinerul este îndreptăţit să le amestece cu bunuri de

acelaşi gen doar dacă i s-a permis în mod expres

2. Dreptul de a vinde bunul la licitaţie (art. 1119

alin. 1 CC)

t Dacă bunul înmagazinat este expus degradării sau dacă

se produc modificări ale lui care implică un pericol de

depreciere şi nu mai este timp pentru prevenirea sau

înlăturarea degradării ori cel îndreptăţit, fiind informat,

nu a decis în timp util, magazinerul poate organiza

vînzarea bunului la licitaţie

3. Dreptul de gaj (art.l 128 CC)

în privinţa costurilor de magazinaj, magazinerul are un

drept de gaj asupra bunului cît timp acesta se află în

posesiunea sa

Magazinerul trebuie să asigure înmagazinarea şi

păstrarea bunurilor preluate cu diligenta unui bun

profesionist

2. Obligaţia de a permite inspectarea bunurilor (art. 1115

CC)

Magazinerul este obligat să permită, pe parcursul orelor de

lucru, deponentului sau unei alte persoane împuternicite să

ia mostre, să inspecteze bunurile înmagazinate şi să adopte

măsurile necesare conservării lor

3. Obligaţia de informare (art.l 116 CC)

Dacă se schimbă locul de înmagazinare, dacă

au apărut schimbări ale caracteristicilor bunurilor sau dacă

asemenea schimbări sînt pe cale de a se produce,

magazinerul este obligat să anunţe de îndată faptul acesta

4. Obligaţia de a preda fiecărui deponent, din stocul total,

partea ce i se cuvine,fără încuviinţarea celorlalţi deponenţi

(art.1118alin.3CC)

< onţinutul recipisei de magazinaj (art.l 121 CC)

4. Dreptul de a cere ridicarea bunului

înmagazinat (art. 1129 CC)

Magazinerul nu poate cere ridicarea bunului

înmagazinat înainte de expirarea termenului convenit

pentru magazinaj, iar dacă nu s-a convenit asupra unui

astfel de termen, înainte de a expira 3 luni de la

înmagazinare

în cazul întocmirii unei recipise de magazinaj la ordin,

magazinerul este obligat să livreze

bunurile înmagazinate numai posesorului legitim al

recipisei şi numai în schimbul recipisei

La primirea bunurilor, magazinerul are obligaţia

să elibereze o recipisă de magazinaj

6. Obligaţia de a elibera o recipisă de magazinaj

(art. 1120 CC)

1. Obligaţia de diligentă (art.l 113 CC)

Recipisă de magazinaj trebuie să conţină:

a) data întocmirii şi numărul înscrierii în registrul de magazinaj;

b) numele sau denumirea şi adresa persoanei ale cărei bunuri se

înmagazinează;

c) locul de înmagazinare;

d) regulile magazinajului;

e) cantitatea (numărul, măsura ori greutatea) bunurilor înmagazinate şi

calitatea, iar în cazul bunurilor ambalate, şi descrierea ambalajului;

f) costul de magazinaj, alte costuri care pot să apară;

g) faptul că bunul înmagazinat trebuie sau nu asigurat şi, după caz, costul de

asigurare;

h) termenul magazinajului şi data expirării lui ori

inexistenţa termenului;

i) alte date, la alegerea părţilor;

j) semnătura magazinerului şi ştampila

5. Obligaţia de a livra bunurile înmagazinate numai

posesorului legitim al recipisei şi numai în schimbul

recipisei (art.l 125 alin.l CC)

http://art.1118alin.3cc/

162 62

Schema 10. Varietăţile recipisei de magazinaj Schema 11. Delimitarea dintre depozit şi magazinaj

Recipisa de magazinaj

Delimitarea dintre Depozit şi Magazinaj, ca formă de depozit specializat

Recipisa de magazinaj simplă

(chitanţă de înmagazinare)

Recipisa dublă de magazinaj

(certificat de depozit) Recipisa de magazinaj la

ordin

Depozit Magazinaj

- constituie dovada încheierii

contractului şi respectării formei

scrise a acestuia;

- adevereşte predarea mărfii Ia

depozitul magazinerului;

- conferă deponentului dreptul de a

ridica marfa respectivă;

- nu oferă posibilitatea de a dispune

de marfă, adică nu este transmisibilă

(vom analiza certificatul de

depozit pentru cereale)

- este compus din 2 părţi: recipisa de

înmagazinare şi recipisa de gaj al

înmagazinării;

- este transmisibil fără limite sau

restricţii;

- se eliberează deponentului sub

semnătura acestuia în registrul

certificatelor de depozit;

- valabilitatea certificatului încetează

la expirarea termenului pentru care

acesta a fost eliberat;

- se stinge la restituirea cerealelor

deţinătorului certificatului;

- magazinerul este obligat să stingă

certificatul în cauză prin aplicarea

ştampilei cu inscripţia "Stins" şi

înscrierea datei stingerii, făcînd

menţiunea respectivă în registrul

certificatelor de depozit

- este un titlu de valoare transmisibil;

- oferă posesorului şi dreptul de dispoziţie

asupra mărfii prin intermediul operaţiunii de

andosare;

- marfa se eliberează deţinătorului legitim al

recipisei;

- este obiect al drepturilor şi obligaţiilor civile

1

.

P

ă

r

ţ

i

l

e

l

a

c

o

n

t

r

a

c

t

:

D

e

p

o

n

e

n

t

-

M

a

g

a

z

i

n

e

r

2. Are un caracter general în raport cu 2. Este un depozit specializat de păstrare a

magazinajul mărfurilor

3. Există prezumţia gratuităţii, cu excepţia depozitului

executat în cadrul unei activităţi profesionale 3. Magazinerul este totdeauna un profesionist, din care motiv

se va stabili prezumţia onerozităţii

4. Depozitarul poate fi orice persoană 4. Magazinerul va fi întotdeauna o persoană care este

înregistrată în una din formele activităţii de întreprinzător

5.

Magazi

nerul va

fi tot

timpul

obligat

la

păstrare

a

bunuril

or cu

diligent

a unui

bun

profesi

onist

6. Obiectul contractului îl reprezintă păstrarea oricăror

bunuri mobile 6. Obiectul contractului îl reprezintă păstrarea mărfurilor,

precum şi bunul sau totalitatea-de bunuri obţinute în procesul

de producţie şi destinate schimbului comercial

1. Părţile la contract: Deponent -

Depozitar

5. Depozitarul este obligat să îngrijească de

bunuri cu prudenţa şi diligenta unui bun

profesionist, în cadrul depozitului cu titlu

oneros

7. Este suficient contractul de depozit 7. Magazinerul, chiar dacă a fost încheiat un contract de

depozit, este obligat să elibereze o recipisa de magazinaj şi,

după caz, warantul

8. în cazul bunurilor determinate individual, riscul

pieirii sau deteriorării fortuite rămîne pe seama

proprietarului, în cazul bunurilor generice acest risc

îl preia depozitarul

8. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite se transmite

echitabil ambelor părţi ( vezi comentariul art. 1118 CC)

63 165

Speţe

Speţa 1. Popescu şi Florea au încheiat un contract, prin care primul i-a transmis celui

de-al doilea la păstrare un acordeon. Acordeonul urma sa fie păstrat în toată perioada de

timp în care Popescu se va afla într-o delegaţie peste hotare. Popescu i-a permis lui Florea să

se folosească de acordeon.

Părţile s-au înţeles că plăţii pentru păstrare îi corespunde plata pentru folosinţa

acordeonului, nefiind făcute calcule între părţi.

La întoarcerea lui Popescu din delegaţie, Florea a invocat că a suferit o traumă la

mînă şi nu a avut posibilitatea să se folosească de acordeon pe toata durata păstrării. De

aceea Florea consideră că Popescu trebuie să-i plătească pentru păstrarea acordeonului

Intrucît părţile n-au ajuns la o înţelegere, s-au adresat pentru o consultaţie juridică.

Ce explicaţii urmează să le acordăm?

Speţa 2. Barbu, cumparînd o garnitură de mobilă, s-a înţeles verbal cu cunoscuta sa

Oprea despre faptul că pînă cînd va primi ordinul de repartizare în noul apartament, va lăsa

garnitura de mobilă în apartamentul acesteia pentru păstrare, achitîndu-i o remuneraţie.

Cînd a primit ordinul de repartiţie, Barbu a venit dupa mobilă şi a văzut că lipsesc

două fotolii şi o măsuţa pentru reviste, care făceau parte din garnitura de mobilă. Oprea

susţine că ea nu a primit aceste obiecte de la Barbu pentru păstrare. Barbu afirma că el a

adus întreaga garnitura de mobilă direct de la magazin în apartamentul femeii, fapt

confirmat şi de cei 3 martori, care i-au ajutat sa transporte şi să descarce mobila în

apartamentul cunoscutei Oprea.

Litigiul a fost dat spre soluţionare instanţei.

Soluţionaţi cazul. Se va schimba oare soluţia instanţei dacă Oprea va restitui

fotoliile şi măsuţa de o altă culoare şi de o altă calitate decît cele aduse de Barbu?

Speţa 3. Chiriaşul unei vile - Stănescu, pentru a nu transporta în oraş pentru perioada

de iarnă obiectele de uz casnic, s-a înţeles cu vecinul sau de vila - Manole, care locuia acolo

permanent, să ia lucrurile acestuia la sine pentru păstrare.

Datorită faptului că lucruri erau destul de multe, Manole a fost nevoit să încălzească

şopronul (magazia), îmbracîndu-1 cu scîndura, precum şi să facă periodic focul. Primăvara,

cînd Manole a plecat în oraş pentru cîteva zile, în casă lui au intrat hoţii, furându-i o parte

din avere, precum şi lucrurile lui Stănescu ce se aflau la păstrare. Auzind despre cele

întîmplate, Stănescu a cerut de la Manole restituirea valorii averii furate. Manole, la rîndul

său, a cerut compensarea cheltuielilor pentru încălzirea şopronului cu scîndura, cît si

cheltuielile pentru foc.

Stănescu, insistînd asupra pretenţiilor sale, afirma că între ei nu a fost o înlelegere cu

privire la plată pentru păstrarea lucrurilor, de aceea el nu este obligat sa compenseze

cheltuielile făcute de Manole pentru încălzire, cu atît mai mult ca lucrurile au fost furate.

Cine are dreptate în situaţia dată?

Speţa 4. Administraţia unui magazin de legume a încheiat cu o bază de legume un

contract de păstrare a 20 t de cartofi, care erau destinaţi vînzării. Cartofii au fost depozitaţi

într-un subsol amenajat al unei case de locuit, unde se mai păstrau încă 101 de cartofi, care

aparţineau bazei de legume. în rezultatul ridicării sporite a nivelului apei în rîul Nistru, în

perioada inundaţiilor tomnatice, cartofii s-au acoperit cu apă şi s-au stricat.

Magazinul de legume a cerat de la bază transmiterea a 20 t de cartofi din alt depozit.

Reprezentantul bazei, la examinarea litigiului de către instanţa de judecată economică, a

afirmat că, întrucît cartofii daţi pentru depozitare au fost păstraţi într-o încăpere separată, ei

trebuie consideraţi ca bunuri individual determinate. In afară de (Weasta, reprezentantul

consideră că cartofii s-au stricat în rezultatul evenimentului de forţă majoră, de aceea baza

de legume nu trebuie să fie obligată la repararea prejudiciului. în şedinţă, însă, a fost supus

examinării un certificat conform căruia s-a constatat că nivelul de apă nu a depăşit nivelul

obişnuit caracteristic pentru această perioadă a anului.

Instanţa a refuzat satisfacerea pretenţiei magazinului.

Este oare legală hotărîrea instanţei de judecată?

Speţa 5. N practica înotul la piscină. într-o zi, văzînd că dulapul piscinei nu

funcţionează, el totuşi şi-a lăsat paltonul şi căciula pe umerar în dulap, deoarece Intrarea în

haine de iarnă nu era permisă şi, mai mult ca atît, toţi colegii lui îşi lăsau acolo hainele.

Ieşind de la lecţia de înot, N a constatat că paltonul şi căciula lui au dispărut. Băiatul s-a

adresat directorului bazinului cu pretenţia de a-i întoarce costul bunurilor furate. Directorul

însă a remarcat că N este vinovat de dipariţia bunurilor Iile, deoarece a venit într-un palton

foarte scump şi a lăsat hainele fără supraveghere. I )i rectorul a afirmat că nu poartă

răspundere pentru dulapul deteriorat, deoarece tOMta este deservit de lucrătorii

combinatului X, însă, în ziua cînd bunurile lui N au dispărut, persoana responsabilă de

deservirea şi supravegherea vestiarului s-a îmbolnăvit. In confirmarea spuselor sale,

directorul a prezentat actul şi telefonograma de la combinatul X.

N a cerut pe cale judecătorească întoarcerea în mod solidar, de la bazin şi combinat, a

costului bunurilor dispărute. Va admite oare instanţa acţiunea?

Speţa 6. P şi-a lăsat valiza în celula camerei automate de depozit a gării feroviare,

stabilind în calitate de cifru anul său de naştere. Ulterior, deschizînd celula, P a constatat că

valiza lui a fost furată. El s-a adresat la administraţia gării cu această pretenţie. Directorul

gării a replicat că, în conformitate cu instrucţiunile în vigoare ale Ministerului

Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, administraţia gării nu este obligată să întoarcă

costul bunurilor furate din camera de depozitare dacă aceasta funcţionează. Mai mult ca

atît, P a încălcat regulile de folosire a camerei de depozitare, stabilind în calitate de cifru

anul său de naştere, creînd astfel o situaţie benefică pentru depistarea lui.

Au fost oare corecte explicaţiile directorului gării? Dacă nu, pregătiţi o cerere

argumentată de chemare în judecată.

Speţa 7. fn hotel, .din camera cetăţeanului Mîndrescu, au fost furate aparatul de ras

şi o pereche de blugi. Administraţia hotelului a refuzat compensarea valorii bunurilor

furate, deoarece Mîndrescu nu a încheiat un contract de depozit a bunurilor cu administraţia

hotelului. în cadrul cercetării cazului, menajera de la etajul unde se afla camera lui

Mîndrescu a confirmat că a văzut aceste bunuri în cameră, dar aşa cum Mîndrescu tot

timpul purta cheia cu sine şi nu o lăsa la administraţie, nu există nici o vină a lucrătorilor

hotelului în legătură cu dispariţia bunurilor.

Rezolvaţi speţa.

Speţa 8. Cetăţeanul Munteanu, fiind plecat în deplasare în afara hotarelor ţării, a

lăsat la depozitul specializat de mărfuri al întreprinderii „Acira" bijuterii, tablouri şi obiecte

de mobilier anticariat, care îi aparţineau. La întocmirea actelor de depozit, reprezentantul

depozitarului a cerut lui Munteanu să indice adresa sa presupusă din afara ţării. Anume

această adresă a fost înscrisă în warant (recipisă dublă de depozitare).

Fiind în afara ţării, Munteanu s-a adresat reprezentanţei unei bănci comerciale din

Moldova cu cererea de a i se acorda un credit sub gajul warantului. Munteanu n-a putut

întoarce creditul în termen, în legătură cu care fapt banca a prezentat întreprinderii „Acira"

warantul şi contractul de gaj al warantului. Reprezentantul întreprinderii „Acira" a refuzat

să ofere bunurile depozitate, concretizînd că, după

I ui nea lui, a fost comisă o eroare la eliberarea warantului. în afară de asta, warantul

n fost transmis fără andosare.

Banca a ordonat juristconsultului să pregătească actele pentru înaintarea unei

noţiuni.

Ce argumente pot fi aduse în cererea de chemare în judecată şi cum trebuie

I I \zolvat conflictul respectiv?

Teste-grilă

1. în calitate de deponent va putea figura doar:

a) proprietarul bunului;

b) posesorul bunului;

c) atît posesorul, cît şi proprietarul bunului.

2. Depozitar profesionist poate fi:

a) SA "Scufiţa Roşie", cet. Filimon Gheorghe, AO "Tinerii Schimbă Lumea";

b) SA "Scufişa Roşie", AO "Tinerii Schimbă Lumea", ÎI "Vulcan";

c) ÎS "Poşta Moldovei", funcţionarul unei întreprinderi de depozitare, Partidul celor

Aprigi.

3. Obiect al contractului de depozit neregulat pot fi bunurile:

a) individual determinate, imobile;

b) individual determinate, generice;

c) mobile, generice.

/zolvat

64 165

4. Nerespectarea termenului de ridicare a bunului de către deponent în

contractul de depozit încheiat pe termen:

a) limitează răspunderea depozitarului doar la repararea prejudiciului cauzat din

intenţie sau culpă gravă;

b) impune obligaţia către depozitar să repare în orice caz prejudiciile cauzate

bunului;

c) dă depozitarului dreptul de proprietate asupra bunului.

5. Contractul de depozit este.

a) exclusiv cu titlu oneros;

b) doar cu titlu gratuit;

c) poate fi atît cu titlu oneros cît şi gratuit.

6. Drept probă pentru demonstrarea existenţei contractului de depozit avînd

obiect material un automobil poate servi:

a) declaraţiile a doi martori;

b) aldămaşul;

c) recipisa.

7. Contractului de depozit gratuit îi sînt specifice următoarele caractere juridice:

a) real, oneros, cu executare imediată;

b) intuitu personae, real, comutativ;

c) aleatoriu, consensual, gratuit.

8. Obiectul material al contractului de depozit pot fi:

a) bunuri mobile;

b) bunuri mobile şi imobile ca excepţie;

c) drepturi de creanţă.

9. Depozitul neregulat presupune transmiterea:

a) posesiunii;

b) posesiunii şi folosinţei;

c) posesiunii, folosinţei şi dispoziţiei.

lO.Contractul de depozit se încheie pe o perioadă:

a) nedeterminată;

b) determinată cu maximul prevăzut de lege - 99 ani;

c) determinată sau nedeterminată.

11.Legea obligă încheierea contractului de depozit în formă:

a) scrisă şi autentificat notarial;

b) scrisă şi înregistrat la organul administraţiei publice locale;

c) legea nu obligă o anumită formă.

12.DeponentuI răspunde pentru prejudiciul cauzat depozitarului prin refuzul de a preda bunul:

a) dacă aceasta nu este prevăzut expres în lege şi contract;

b) dacă prejudiciul este cauzat intenţionat sau din culpă gravă;

c) In toate cazurile de refuz de a preda bunul.

13.Bunul depozitat se restituie de regulă:

a) la locul unde a fost predat depozitarului;

b) la locul unde a fost încheiat contractul de depozit;

c) la locul de depozitare a bunului.

U.Costurile restituirii revin deponentului:

a) în cazul în care depozitul are titlu oneros;

b) în cazul în care depozitul are titlu gratuit;

c) în toate cazurile.

15. Dacă depozitul are titlu oneros, deponentul se obligă să plătească remuneraţia, de

regulă:

a) la încheierea contractului;

b) la predarea bunului spre depozitare;

c) la încetarea contractului de depozit.

I6.în cazul transmiterii în depozit a unor bunuri determinate prin caracteristice de

gen, atunci depozitarul:

a) poate folosi bunurile;

b) nu poate folosi bunurile;

c) poate folosi bunurile doar cu acordul deponentului.

17.în cazul depozitului oneros, cheltuielile de deplasare ale deponentului la locul de

preluare a bunului le suportă:

a) depozitarul;

b) deponentul;

c) deponentul, dacă sunt excesive.

18.Dacă nu se cunoaşte locul transmiterii unui portret în depozit, atunci el va fi predat

la:

a) domiciliul deponentului;

b) domiciliul depozitarului;

c) la locul aflării bunului;

19.Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului:

a) se transmite depozitarului din momentul încheierii contractului de depozit;

b) se transmite depozitarului din momentul predării bunului;

c) rămîne în sarcina deponentului.

20.ContractuI de magazinaj are ca obiect:

a) păstrarea bunurilor individual determinate;

b) păstrarea bunurilor fungibile şi nefungibile;

c) păstrarea bunurilor fungibile.

21.Pentru a fi valabilă, recipisa de magazinaj trebuie să îmbrace forma:

a) scrisă;

b) verbală sau scrisă;


65

22.Obligaţia de a elibera recipisa de magazinaj îi revine:

a) instituţiilor bancare sau depozitarului;

b) magazinerului;

c) notarului sau Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei Publice.

23.Este exclusiv nominativ următorul titlu de valoare:

a) recipisa de magazinaj;

b) acţiunea;

c) garanţia bancară;

24.Dacă bunul înmagazinat este expus degradării, magazinerul e obligat:

a) să rezilieze contractul cu informarea deponentului;

b) să informeze notarul, cu vînzarea ulterioară la licitaţie;

c) să informeze imediat deponentul.

25.1n vederea păstrării mărfurilor, obligaţia magazinerului este:

a) una de rezultat;

b) una de mijloace;

c) nu-şi asumă nici o obligaţie, întracît nu răspunde pentru riscul piei fortuite a mărfurilor.

26. în cazul depozitului hotelier suntem în prezenţa :

a) unor obligaţii solidare;

b) unor obligaţii conjuncte;

c) unor obligaţii alternative;

d) unor obligaţii divizibile.

a)

b) c)

d)

h) i) j)

k)

Tema nr. 19. Contractul de servicii turistice Schema 1.

Conţinutul contractului

Conţinutul contractului (art.H34CCRM)

itinerarul, locul (locurile) de destinaţie şi termenele de aflare, cu indicaţia datelor; vehiculele, caracteristicile şi clasele lor, data şi locul plecării şi sosirii; informaţii despre cazare, categoria sau nivelul de confort, caracteristicile lui de bază, serviciile de alimentare; în cazul stabilirii unui număr minim de persoane necesar pentru realizarea călătoriei, termenul-limită de notificare a clientului în caz de contramandare a acesteia; vizitele, excursiile şi alte servicii incluse în preţul unic al călătoriei; denumirea şi adresa organizatorului (agenţiei turistice) şi a angajatului, după caz; preţul călătoriei, posibilitatea de modificare a preţului, costul anumitor servicii suplimentare (taxa de îmbarcare şi debarcare în porturi şi aeroporturi, taxele turistice) neinclus în preţul unic al călătoriei şi posibilitatea de modificare a acestuia; termenele şi modalităţile de plată a preţului şi a celorlalte costuri; condiţiile specifice, convenite de părţi la cererea clientului; termenele de formulare a pretenţiilor privind neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului; alte condiţii

66 173

Schema 2. Obligaţiile informaţionale precontractuale Schema 4. Executarea contractului

Informaţia obligatorie precontractuală a

organizatorului călătoriei (art. 1133 CC RM)

Executarea contractului de servicii

turistice

1) Pînă la momentul încheierii contractului, organizatorul este obligat să pună la dispoziţia clientului, în

scris sau în orice altă formă adecvată, o informaţie despre regimul de vize şi paşapoarte, precum şi despre

cerinţele de asigurare a sănătăţii pe durata călătoriei.

2) într-un termen rezonabil de pînă la începerea călătoriei, organizatorul este obligat să prezinte clientului,

în scris sau în orice altă formă adecvată, o informaţie despre:

a) timpul şi locul staţionărilor intermediare şi al joncţiunilor de transport, precum şi detaliile

amplasării clientului în interiorul vehiculului (cabină pe navă, compartiment în tren etc);

b) numele, adresa şi numărul de telefon al reprezentanţilor locali ai organizatorului sau, în absenţa

acestora, datele de identificare ale agenţiei locale căreia i se va adresa clientul la necesitate. în cazul absenţei

unor astfel de reprezentanţi sau agenţii, clientul urmează să fie informat despre datele de contact cu

organizatorul;

c) în cazul călătoriei unor minori - datele de contact direct cu minorul sau cu persoana responsabilă

de el la locul de destinaţie;

d) posibilitatea procurării poliţei de asigurare care să acopere, în caz de accident sau boală,

responsabilitatea clientului pentru faptul că a renunţat la călătorie, precum şi alte cheltuieli

Schema 3. Structura raporturilor contractuale

Turoperatorul

Consumatorul (turistul)

Restaurant

Organizaţii de

tratament balnear

Speţe

Speţa 1. în baza contractului de servicii turistice, un grup

organizat de turişti din Belarusi alcătuit din 30 de persoane urma să

efectueze o călătorie de o zi în localitatea turistică Saharna din raionul

Rezina şi cetatea Soroca cu o masă într-un restaurant din or. Soroca.

Autoturismul cu care se deplasau turiştii s-a defectat la marginea

or.Orhei. (i ludul turistic imediat a făcut legătura cu Agenţia turistică -

organizatorul călătoriei şi a informat despre situaţia creată. Dat fiind

faptul că defectul autoturismului nu putea fi înlăturat pe loc, ghidul a

solicitat expedierea urgentă a unui alt autoturism.

Grupul turistic a fost în aşteptare în decurs de 6 ore şi după

sosirea noului autobuz turiştii înfometaţi şi indispuşi au cerut

întoarcerea la Chişinău, dat fiind faptul că în aceeaşi zi ei în nici un caz

nu se încadrau în programul turistic prevăzut pentru această călătorie.

La sfîrşitul perioadei de odihnă, turiştii s-au adresat cu o cerere

colectivă către Agenţia de turism pentru restituirea costului călătoriei de

o zi la care au primit refuz. Ulterior, peste 15 zile, în instanţă a fost

depusă o cerere de chemare în judecată a Agenţiei de turism cu cerinţele

de ordin material şi moral în suma de 50 mii lei.


Speţa 2. Popescu cu soţia şi feciorul au încheiat un contract de

servicii turistice cu o Agenţie de turism pentru o călătorie pe o rută

turistică internaţională cu autoturismul pe un termen de 7 zile la un preţ

de 27 mii lei.

Cu două zile înainte de plecare Popescu a fost informat despre

anularea rutei turistice din cauza necompletării grupului. în schimb i s-a

propus o altă rută turistici pe acelaşi termen şi preţ. Dat fiind faptul că

soţii Popescu se aflau în concediu da cîteva zile şi neavînd altă

alternativă de odihnă, au fost nevoiţi să accepte noul propunere a

Agenţiei de turism.

Pe parcursul călătoriei Popescu a aflat de la alţi turişti că costul

rutei pentru .1 persoane constituie 18 mii lei.

După ce au revenit în ţară, Popescu s-a adresat cu o reclamaţie

către Agenţia de turism cerînd restituirea a 9 mii lei.

Primind un răspuns negativ, tară vre-o motivaţie logică, Popescu s-a adresat în

judecată cu o cerere în care solicita suma de 9 mii lei paguba reală şi 10 mii lei pagubă

morală. Ca temei Popescu a invocat activitatea profesională cu rea-credinţă şj abuz de

drepturile sale în defavoarea turiştilor.


Speţa 3. Turoperatorul „Pioner" a încheiat un contract de servicii turistice cu o grupă

academică a USM pentru o rută internaţională în munţii Carpaţi (Ucraina) cu autoturismul

pe un termen de 7 zile. în pachetul turistic era indicată ridicarea pe muntele Goverla,

vizitarea monumentelor istorice din Cernăuţi, Vişniţa, Rahov, HusI. Cazarea era planificată

în hoteluri de 3 stele.

Pe parcursul călătoriei ghidul turistic, angajat al turoperatorului care însoţea

autoturismul, a modificat ruta în aşa mod ca în loc de oraşul Hust să viziteze orăşelul

Verhovina, situat în apropierea muntelui Goverla. Cazarea în or.Vişniţa şi Verhovina a avut

loc în hoteluri de 2 stele. Aceste schimbări au stîrnit un val de nemulţumiri din partea

turiştilor, însă ghidul le-a motivat modificările prin faptul că în oraşele respective nu sînt

hoteluri cu 3 stele, iar or.Hust se află în zona de frontieră şi nu poate fi vizitat de cetăţeni

străini.

La întoarcerea în Chişinău, starosta grupei (ca reprezentant al grupei academice) a

cerut de la turoperator despăgubire în volum de 10 mii lei, iar ultimul, după calculele

respective, a fost de acord să achite doar 4 mii lei.


L'J !' , . , I Teste-grilă

1. Forma contractului de servicii turistice:

a) verbală;

b) scrisă;


2. Rezilierea contractului de servicii turistice de către turişti:

a) în orice moment;

b) oricînd înainte de începutul călătoriei;

c) din ziua cînd se stabilesc încălcări ale prevederilor contractuale de către agentul

turistic.

3. Modificarea clauzelor esenţaile ale contractului de servicii turistice de

către agentul turistic:

a) în orice moment;

b) din momentul cînd se stabileşte că aceste condiţii nu pot fi respectate de el;

c) înainte de începerea călătoriei cu notificarea turistului.

4. Derogările în contractul de servicii turistice de la normele Codului civil:

a) pot avea loc în interesele ambelor părţi;

b) pot avea loc în intereseul agentului turistic;

c) nu se poate deroga în defavoarea turistului.

5. Subiecţii contractului de servicii turistice:

a) turoperatorul:

b) structura de primire turistică;

c) agenţia de turism;

d) turoperatorul şi agenţia turistică.

Agenţia de turism

Motel Alte

organizaţii

Organizaţii de

agrement

Organizaţii de

transport

67

Tema nr. 20. Contractele bancare (credit, depozit, cont curen( ) ţhtma 3. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului de cont bancar

Schema 1. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului bancar

Prin contractul de depozit bancar, banca sau o altă instituţie

financiară (bancă), autorizată conform legii, primeşte de la clientul

său (deponent) sau de la un terţ în folosul deponentului o sumă de

bani pe care se obligă să o restituie deponentului după un anumit

termen (depozit la termen) sau la cerere (depozit la vedere) Art 1222

alin.l CC __________________

Prin contractul de cont curent bancar, banca se obligă să primească şi să

........ Iulreze în contul titularului de cont (client) sumele băneşti depuse de acesta sau de

..... T M in numerar sau transferate (virate) din conturile altor persoane, să execute în

ItiiiM.lt- disponibilului din cont ordinele clientului privind transferul unor sume către

illi persoane, retragerile de numerar, precum şi să efectueze alte operaţiuni în contul

■ li< Minim din însărcinarea lui în conformitate cu legea, cu contractul şi cu uzanţele

bltlICIirc, iar clientul să achite o remuneraţie pentru prestarea serviciilor menţionate.

\n 1228 CC |


Real

Consensual-dacă ţinem cont de

prevederile art.868 CC

( inacterelejuridice

Slnalagmatic

( 'onscnsual

Contract complex

Include elemente ale

contractului de :

- împrumut;

- depozit;

- mandat

Oneros cît si cu titlu gratuit

Raporturilor dintre bancă şi deponent li se

aplică prevederile referitoare la împrumut şi la contul

curent bancar dacă acestea nu contravin prezentei

secţiuni şi naturii depozitului bancar. Art. 1222 alin.2

CC

()neros

Accesoriu

Raporturilor dintre bancă şi client li se aplică

dispoziţiile referitoare la contractul de

mandat.Art.1230 alin.4 CC

Subiecţii Obiectul Forma Termenul Preţul


Banca - instituţie financiara

(persoană juridică)

Deponent - persoană fizică

sau juridică

Recepţionarea sumelor de

bani care urmează a fi

restituite dupa un anumit

termen

Scrisă -art. 1223 CC

-determinat; -

nedeterminat;

Dobînda -art. 1224

CC

llanca

-instituţie

financiara

(persoană

juridică)

( 'lient -

persoană fizică

sau juridică

Primirea şi

înregistrarea

sumelor

băneşti,

executarea

ordinelor

clientului,

precum şi

achitarea

remuneraţiei

Scrisă -determinat; -

nedeterminat;

-remuneraţie; -dobînda.

Contract com plex

Include elemente ale contractului de

:

- împrumut;

- cont curent bancar;

- depozit neregulat

(!u executare succesiva

Unilateral

Schema 4. Elementele contractului de cont curent bancar

Schema 2. Elementele contractului de depozit bancar

Elementele contractului de cont curent bancar

Elementele contractului de depozit bancar

http://mandat.art.1230/

Schema 5. Drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de cont curent bancar Schema 6. Definiţia şi caracterele juridice ale contractului de credit bancar

Drepturile si obligaţiile părţilor

Banca este obligată:

-să asigure păstrarea mijloacelor băneşti ale clientului, iar în cazurile

prevăzute de legislaţie să plătească dobîndă;

- să execute ordinele clientului; -să ţină

contabilitatea contului;

- să transmită clientului extrase din cont;

- să păstreze confidenţialitatea (art.1234 CC);

-să achite cecuri (art.1235 CC)

Banca are dreptul:

-să rezilieze contractul cu termen nedeterminat în orice moment cu condiţia

unui preaviz de 15 zile; -să rezilieze contractul numai în măsura în care

titularul poate beneficia în alt mod de posibilitatea efectuării decontărilor

prin virament dacă nu există un motiv temeinic pentru reziliere (ari. 1233

CC)

Prin contractul de credit bancar, o bancă (creditor) se obligă să pună la

dispoziţia unei persoane (debitor) o sumă de bani (credit), iar debitorul se

obligă să restituie suma primită şi să plătească dobînda şi alte sume aferente

prevăzute de l(iuliact(art.l236CC alin. 1)


Faţă de contractul de credit bancar se aplică

prevederile referitoare la contractul de împrumut în măsura

în care regulile prezentului capitol nu prevăd altfel sau din

esenţa contractului de credit bancar nu reiese

contrariul.Art.1236 alin.3 CC

Contractul încetează:

- La expirarea termenului pentru care a fost încheiat;

- Prin reziliere în baza art. 1233 CC;

- In baza hotărîrii instanţei de judecată

Schema 7. Elementele contractului de credit bancar

Elementele contractului de credit bancar


Creditor - Banca

(persoană juridică)

Debitor - persoană fizică

sau juridică

Serviciul financiar de

acordare a unei sume de

bani debitorului

scrisa -(art. 1236 alin.2

CC)

-determinat;

-nedeterminat;

-Dobinda (art.l237CC); -

fixă; L flotantă;

-Comisionul

(art.l238CC)

Sinalagmatic

Consensual

Intuitu personae

Oneros

Adeziune cît si negociat

Clientul este obligat:

-să plătească serviciile bancare;

Clientul are dreptul:

-să dispună în orice moment de sumele băneşti

din contul său; - să-şi revoce indicaţiile privind

dispunerea de sumele băneşti din contul său (art.

1229 CC); -să rezilieze contractul cu termen

nedeterminat în orice moment cu condiţia unui

preaviz de 15 zile (art. 1233 CC);

http://contrariul.art.1236/

69 180

Creditorul este obligat:

-să pună la dispoziţia debitorului mijloacele

băneşti;

- să accepte anularea măsurilor de asigurare care depăşesc limita

convenită a garanţiilor;

- să anunţe în scris pe debitor despre modificarea mărimii dobînzii

cu cel puţin 10 zile înainte de modificare.

Creditorul are dreptul:

- să refuze executarea obligaţiei de a pune la dispoziţia debitorului

creditul dacă, după încheierea contractului de credit:

a) au apărut circumstanţe care indică cu certitudine incapacitatea

viitoare a debitorului de a rambursa creditul;

b) debitorul sau terţul încalcă obligaţia de a acorda garanţii de

rambursare a creditului pe care şi-a asumat-o sau alte condiţii

înaintate de bancă pentru punerea la dispoziţie a creditului; -să refuze

punerea la dispoziţie a următoarelor tranşe ale creditului, în cazul în

care contractul prevede acordarea creditului în tranşe, dacă debitorul

nu îndeplineşte condiţiile contractului referitoare la tranşă sau

tranşele precedente.; -să ceară constituirea unor garanţii reale (gaj),

personale (fidejusiune) sau a unor alte garanţii uzuale în practica

bancară;

-să pretindă plata unor penalităţi sau a unei dobînzi (art. 1243 CC);

să ceară reparaţia prejudiciului cauzat prin rambursare anticipată

(art. 1245 CC); -să rezilieze contractul şi să ceară restituirea

creditului şi a sumelor aferente dacă:

a) debitorul a devenit insolvabil;

b) debitorul nu a oferit garanţiile cerute sau a redus fără acordul

creditorului garanţiile oferite;

c) debitorul nu plăteşte dobînda în termenul stabilit;

d) debitorul nu a executat obligaţia de restituire a cel puţin 2 tranşe

ale creditului, atunci cînd contractul prevede restituirea creditului în

rate;

e) există alte cazuri prevăzute de lege sau de contract (art. 1242

alin.ICC).

Debitorul este obligat:

-să plătească în termen dobînda; -să ramburseze creditul la scadenţă;

Debitorul are dreptul:

- să refuze creditul parţial sau total (art. 1243 alin3 CC);

- să pretindă plata unor penalităţi de întîrziere în modul şi în

mărimea prevăzute de lege sau de contract (art. 1244 CC);

-să anunţe în orice moment rezilierea contractului de credit, ce

prevede plata unei dobînzi fluctuante, cu condiţia notificării

creditorului în termen de 7 zile de la primirea notificării despre

modificarea dobînzii; -să rezilieze contractul în care s-a convenit

asupra unei dobînzi fixe pentru un anumit termen dacă obligaţia de

plată a dobînzii încetează înaintea termenului stabilit pentru

restituirea creditului şi nu se convine asupra unei alte dobînzi.

Termenul de preaviz este de 15 zile (art. 1242 alin.3 şi alin. 4 CC)

Speţe

Speţa 1. SA „Zorile", pe

parcursul a 7 luni, întîrzia

sistematic să efectueze plfiţile

pentru pielea furnizată de SRL

„Respect". în august, pregătind

următorul stoc ie piele, SRL a cerut

deschiderea unui acreditiv

documentar. Furnizorul a refuzat .

\palierea materiei prime pînă cînd

firma „Zorile" nu va deschide

acreditivul.

Cumpărătorul a refuzat să

deschidă acreditivul documentar,

motivînd refuzul , u i prin aceea că

vînzătorul nu avea dreptul de a

trece la altă formă de decontări şi a

prezentat acţiune cu privire la

încasarea de la vînzător a

prejudiciului cauzat în legătură cu

întîrzierea furnizării mărfii.


Speţa 2. Printr-un contract

încheiat între SA „Postor"

(vînzător) şi cooperativa „Rost"

(cumpărător) s-a prevăzut că plata

mărfii furnizate se va face prin

acreditiv documentar, deschis de

cumpărător în termen de 3 zile din

momentul primirii înştiinţării de la

vînzător despre pregătirea mărfii

pentru expediere. în contract se

menţiona că plata de pe acreditiv

documentar se va face la

prezentarea documentelor de

transport.

Primind înştiinţarea

vînzătorului, cooperativa în

termenul prevăzut a depus ordin de

acreditiv documentar, în care a fost

prevăzut termenul acreditivului -

15 zile din data deschiderii - 5 mai.

La 11 mai cumpărătorul a dat ordin

băncii sale cu privire la schimbarea

condiţiilor de plată a acreditivului,

în particular a menţionat

necesitatea prezentării de către

vînzător a documentelor ce atestă

calitatea mărfii. Vînzătorul nu a

fost notificat despre aceste

schimbări.

Expediind marfa, vînzătorul

la 19 mai a prezentat băncii

documentele de transport.

Verificînd respectarea condiţiilor

acreditivului şi depistînd că

documentele ce atestă calitatea

n-au fost prezentate, banca a

refuzat plata acreditivului. în

următoarea zi acreditivul a fost

închis în legătură cu expirarea

termenului de valabilitate.

Vînzătorul s-a adresat cumpărătorului cu cererea de plată a mărfii expediate şi a

sancţiunilor pentru refuzul de plată. Cumpărătorul n-a recunoscut plata amenzii.


Speţa 3. SRL „TH" a plătit marfa primită de la firma „Onix" cu un cec, în care se

menţiona plătitor „Mobiasbanca" şi conţinea inscripţia „nu la ordin". Firma „Onix" a

transmis cecul prin andosament contragentului său, plătind acestuia serviciile prestate.

Banca care deservea posesorul cecului a refuzat să primească acest

Schema 8. Drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de credit bancar

Drepturile şi obligaţiile părţilor

/palierea

182 70

cec pentru plată, menţionînd că plătitor este „Mobiasbanca". „Mobiasbanca", de asemenea,

a refuzat să plătească acest cec. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 4. în procesul negocierii între PetrolBank şi SA „Tor" cu privire la acordarea

unui credit mare pentru reprofilarea producţiei pe termen de 5 ani, banca a propus includerea

în- contract a clauzei în conformitate cu care clientului i se interzice în termenul contractului

de a vinde sau a arenda fondurile fixe, de a împrumuta mijloace băneşti, de a apărea ca

garant sau fidejusor iară acordul băncii.

Banca considera necesar de a include în contract clauze cu privire la interzicerea SA

de a fuziona cu alte întreprinderi fără acordul băncii.

Banca consideră că aceste măsuri asigură rambursarea creditului. Aceste clauze au

fost introduse în contract. Procurorul a înaintat acţiune cu privire la declararea acestui

contract nul, deoarece limitează capacitatea de exerciţiu a SA.


Speţa 5. SA „Dezvoltare" a primit de la „Agroindbank" un credit în mărime de 2 mln

lei pe termen de un an pentru construcţia unei case de locuit. Plata dobînzii trebuia să se facă

lunar, începînd cu luna a şasea a termenului contractului. SA nu a plătit dobînda după

expirarea a 8 luni, invocînd lipsa mijloacelor pe cont.

Banca a cerut rezilierea anticipată a contractului şi încasarea dobînzii. Este legală

cerinţa băncii?


Speţa 6. Băncii i s-au prezentat 3 cereri de deschidere a conturilor:

a) de la un SRL de deschidere a unui cont curent bancar în afara reşedinţei şi a unui cont

valutar în euro;

b) de la cetăţeanul Pavel, înregistrat în calitate de antreprenor, cu cerinţa de a încheia cu

acesta un contract de cont curent bancar pentru achitarea cu clienţii;

c) de la un grup de persoane, care intenţionau să constituie un SRL cu cerinţa de a

deschide cont curent bancar pentru depunerea a 50% din capitalul social.

Ce răspuns trebuie dat fiecărei persoane?

Speţa 7. SRL, în conformitate cu contractul de vînzare-cumpărare încheiat cu uzina

„Motorept", a transmis băncii care o deserveşte un ordin de deschidere a unui acreditiv

documentar în folosul uzinei pentru plata mărfii furnizate. Acreditivul în mărime de 100 mii

lei a fost deschis de banca plătitorului pe termen de 30 de zile şi prevedea că plata

acreditivului se va face la prezentarea următoarelor documente:

- contul beneficiarului;

- documentul de transport;

- certificatul de calitate.

Peste 5 zile banca plătitorului, la cererea cumpărătorului, a redus termenul

acreditivului documentar la 20 de zile şi suma acestuia pînă la 75 mii lei. Banca plătitorului

nu a reuşit să transmită băncii executante notificare despre schimbarea condiţiilor

acreditivului documentar. Peste 15 zile după deschiderea acreditivului uzina a prezentat

băncii executante toate documentele, exceptînd certificatul de calitate.

Banca executantă a efectuat plata acreditivului documentar în folosul uzinei în

mărime de 100 mii lei. După executarea plăţii, SRL a contestat acţiunile băncii vînzătorului,

prezentînd următoarele argumente:

a) a deschis acreditiv documentar revocabil, pe care putea să-1 anuleze sau să-1

modifice în orice timp;

b) plata acreditivului s-a efectuat cu încălcarea contractului şi a ordinului de acreditiv

documentar în lipsa certificatului de calitate.

Vînzătorul şi banca nu au acceptat argumentele cumpărătorului şi au declarat, că

certificatul de calitate a fost prezentat a doua zi după efectuarea plăţii, iar despre modificarea

acreditivului banca n-a primit nici o înştiinţare.


Speţa 8. ÎS trebuia să plătească cooperativei „Steaua" 36 mii lei. Directorul ÎS a

semnat un cec, dar nu a înscris suma ce urma a fi plătită, urmînd s-o înscrie a doua zi. Cecul

a dispărut din safeul directorului şi a fost prezentat imediat spre plată de SRL „Centaur",

care a primit suma limitată a cecului - 90 mii lei, indicată pe versoul cecului. încercarea de a

restitui banii de la SRL a fost nereuşită. ÎS a prezentat pretenţie băncii, menţionînd, totodată,

că banca nu este vinovată pentru furt, însă trebuia să ia toate măsurile pentru a verifica

autenticitatea cecului.


Speţa 9. SA „Scînteia" a procurat de la SRL marfă la preţul de 670 mii lei. Banii

trebuiau transferaţi prin dispoziţie de plată pe contul SRL în calitate de avans. Dar din

greşeala operatorilor băncii, banii au fost transferaţi pe contul altei întreprinderi. Drept

rezultat, peste o lună SRL a prezentat SA cerere de plată a penalităţilor pentru întîrzierea

achitării mărfii în mărime de 14 mii lei. La rîndul său,

SA a cerut băncii plata clauzei penale pentru debitarea greşită a contului său ce urma a fi

plătită SRL şi recuperarea beneficiului ratat în mărime de 34 mii lei.

Banca a refuzat admiterea cererii, motivînd că în contractul contului curent bancar nu

se prevedea răspunderea băncii pentru încălcarea obligaţiilor. Din contra, contractul

conţinea clauza care înlătura răspunderea băncii pentru beneficiul ratat al clientului.


Teste-grilă

1. După natura sa, contractul de depozit bancar este un contract:

a) translativ de proprietate;

b) translativ de folosinţă;


2. Termenul contractului de depozit bancar:

a) nu poate fi mai mic dc 12 luni;

b) nu poate fi mai mare de 3 ani;

c) poate fi determinat sau nedeterminat.

3. Plata în contractul de depozit bancar este întitulată:

a) comision;

b) dobîndă;

c) redevenţă.

4. Forma contractului de depozit bancar:

a) verbală;

b) scrisă;


5. Licenţa pentru desfăşurarea activităţii în calitate de bancă este eliberată de:

a) Camera de Licenţiere;

b) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;

c) Banca Naţională a Moldovei.

6. Contractul de depozit bancar se aseamănă cu:

a) Contractul de locaţiune;

b) Contractul de cont curent bancar;

c) Contractul de mandat.

7. Banca-instituţia financiară are obligaţia:

a) de a restitui suma depusă de deponent;

b) de a achita dobîndă atunci cînd aceasta nu este stipulată în contract;

c) de a nu transmite terţelor persoane sumele primite de la client.

8. Forma contractului de cont curent bancar:

a) scrisă;

b) verbală;


9. Termenul contractului de cont curent bancar se stabileşte:

a) pe un termen nedeterminat sau determinat;

b) pe un termen minim de 1 an de zile;

c) pe un termen de 3 ani de zile.

I «.Contractul de cont curent bancar are unul din următoarele caractere juridice :

a) accesoriu;

b) real;

c) unilateral.

11.Contractul de cont curent bancar se aseamănă cu:

a) împrumut, depozit, mandat;

b) locaţiune,comision, comodat;

e) prestări servicii, locaţiune, administrare fiduciară.

12. Obiectul contractului de cont curent bancar:

a) primirea şi înregistrarea sumelor băneşti, executarea ordinelor clientului;

b) creditarea clientului cu sume băneşti care aparţin băncii;

c) depozitarea sumelor băneşti depuse de către client.

13.Preţul contractului de cont curent bancar este întitulat:

a) retribuţie, redevenţă;

b) remuneraţie, dobîndă;

c) comision, redevenţă.

14. Raporturilor dintre bancă şi client li se aplică dispoziţiile referitoare la contractul:

182 71

a) de mandat;

b) de comision;

c) de administrare fiduciară.

IS.Clientul are dreptul să rezilieze contractul:

a) în orice moment cu condiţia unui preaviz de 15 zile;

b) numai cu acordul scris al băncii, cu condiţia unui preaviz de 30 zile;

c) în orice moment cu condiţia unui preaviz de 30 zile.

16.Contractul de credit bancar are unul din caracterele juridice :

a) unilateral;

b) de adeziune;

c) gratuit.

17.Părţile contractului de credit bancar sînt numite:

a) Bancă-Client;

b) Creditor-Debitor;

c) Instituţie financiară-Beneficiar.

18.Preţul în contractul de credit bancar este:

a) retribuţie, redevenţă;

b) dobîndă;comision;

c) comision, redevenţă.

19.Raporturilor dintre creditor şi debitor Ii se aplică dispoziţiile referitoare In contractul:

a) de mandat;

b) De comision;

c) De împrumut.

20.Debitorul are dreptul:

a) să refuze creditul parţial sau total;

b) să oblige creditorul să-i transmită creditul; c) să recepţioneze creditul chiar dacă nu a oferit garanţiile promise creditorului.

21.Creditorul are dreptul să refuze executarea obligaţiei de a pune In dispoziţia

debitorului creditul dacă, după încheierea contractului de credit:

a) au apărut circumstanţe care indică cu certitudine incapacitatea viitoare a debitorului de a rambursa creditul;

b) au apărut zvonuri precum că debitorul nu va avea posibilitatea de a activa; c) a fost schimbat organul executiv al debitorului după semnarea contractului de credit

bancar.

Tema nr. 21. Contractul de factoring Schema 1. Noţiunea şi caracterele juridice

ale contractului de factoring

Prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri şi servicii (aderent), se i Ifl cedeze celeilalte părţi, care este o

întreprindere de factoring (factor), creanţele !(i Hule siiu care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii şi

! 11iiirc de lucrări către terţi, iar factorul îşi asumă cel puţin 2 din următoarele obligaţii: II) nuanţarea aderentului, inclusiv prin

împrumuturi şi plăţi în avans; li) ţinerea contabilităţii creanţelor;

0) asigurarea efectuării procedurilor de somare şi de încasare a creanţelor;

ii) asumarea riscului insolvabilităţii debitorului pentru creanţele preluate. Art.1290

alin (I) din Codul civil ___________________________________________________________________________________

Schema 2. Caracterele juridice ale contractului de factoring

Contractul de factoring

iliuiliigmatic Consensual Oneros Complex Cu executare succesivă

Schema 3. Elementele contractului de factoring

l'mţile - întreprinderea de factoring (instituţiile financiare şi alte persoane juridice cu scop lucrativ)

(art.1290 alin.(l) din Codul civil);

- aderent - furnizor de bunuri, prestator de servicii, executor de lucrări (art.1290 alin.(l) din Codul

civil)

i Ibiectul serviciile prestate de către factor legate de finanţarea aderentului în schimbul cesiunii creanţelor

aderentului faţă de terţi, apărute din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii şi efectuare de

lucrări către terţi (art.1290 alin.(l), art. 1292 CC)

Forma scrisă

Preţul contractul este nul dacă nu prevede în mod expres suma care urmează a fi plătită factorului, constituită

dintr-un anumit procent din creanţele cesionate, precum şi plata pentru alte servicii (art. 1295

al.(l)CC)

Termenul se determină de către părţile contractante şi depinde de termenul scadenţei creanţelor cesionate

întreprinderii de factoring

Schema 4. Drepturile şi obligaţiile părţilor

Drepturile factorului:

• să ceară de la aderent executarea corespunzătoare obligaţiilor acestuia faţă de terţi, rezultate din contractele de vînzări, prestări

de servicii şi efectuare de lucrări (art. 1290 alin.(l)CC);

• să ceară de la aderent transmiterea reală a creanţelor sale faţă de terţii debitori, cesionate întreprinderii de factoring prin

contractul de factoring (art. 1296 CC);

• să ceară de la aderent o parte din suma creanţei drept garanţie pentru acoperirea riscurilor legate de executarea contractului, în

mărimea ce nu depăşeşte 20% din suma creanţei cesionate (art. 1295 alin.(l) CC);

• să cedeze, la rîndul său, creanţele preluate de la aderent către alte persoane, unde ultimul cesionar va fi considerat aderent.

• Obligaţiile factorului:

• să execute obligaţiile asumate prin contractul de factoring, care pot fi nu mai puţin de două la număr din cele patru obligaţii

stipulate în art. 1290 al.( 1) CC;

• să ofere aderentului informaţiile necesare pentru derularea contractului (art.1291 CC);

• să informeze debitorii aderentului despre transferul creanţei, dacă această obligaţie

este prevăzută în contract _________________________________________________________________________

Drepturile aderentului:

• să decidă asupra volumului de drepturi, ce rezultă din contractele cu debitorii, care vor fi cesionate factorului (art. 1292 alin.(l)

CC);

• să ceară de la factor executarea obligaţiilor asumate prin contract, care pot fi nu mai puţin de două la număr din cele patru

obligaţii stipulate în art.1290 al.(l) CC;

• să ceară de la factor notificarea debitorilor săi despre cesiunea creanţei, dacă această obligaţie şi-a asumat-o factorul prin

contract (art. 1293 alin.(3) CC).

Obligaţiile aderentului:

• să cedeze întreprinderii de factoring creanţele sale faţă de debitorii săi cărora le-a furnizat mărfuri ori le-a executat lucrări, ori

le-a prestat servicii (art.1290 alin.(l) CC);

• să execute în mod corespunzător obligaţiile sale faţă de terţi, rezultate din contractele de vînzări, prestări de servicii şi efectuare

de lucrări;

• să asigure transmiterea reală a creanţelor sale faţă de terţii debitori, cesionate întreprinderii de factoring prin contractul de

factoring (art. 1296);

• să ofere întreprinderii de factoring informaţiile necesare pentru derularea contractului (art.1291 CC);

• să informeze debitorii săi despre transferul creanţei către întreprinderea de factoring,

dacă această obligaţie nu este pusă în seama factorului ________________________________________________

Speţe

Speţa 1. întreprinderea de factoring SC „X-Factor" a încheiat cu aderentul SC I II, i SRL un

contract prin care furnizorul de bunuri SC„Luci"SRL a transferat

IM '..... lui creanţele sale faţă de debitorul SA „Speranţa" în mărime de 200 mii lei,

ii bunurilor vîndute, şi 10 mii lei, clauza penală pentru neexecutarea Puivspunzătoare a

obligaţiei ce derivă din contractul de vînzare-cumpărare. Prin iii.iclul de factoring SC

„X-Factor" şi-a asumat obligaţiile de a plăti în avans nli lentului suma de 205 mii lei şi de a

asigura efectuarea procedurilor de somare şi ■ li incisure a creanţelor de la debitorul SA

„Speranţa".

I .a cererea de chemare în judecată depusă de către debitorul SA „Speranţa" împotriva

întreprinderii de factoring şi aderentului instanţa de judecată a decis i1 ducerea clauzei

penale la două mii lei în temeiul art.630 al.(l) CC.

încasînd de la debitor suma de 202 mii lei, întreprinderea de factoring a înaintat

aderentului pretenţia privind restituirea sumei de trei mii lei achitate idcrentului în avans,

echivalentul reducerii clauzei penale prin hotărîrea instanţei de pjdecată.

Aderentul a obiectat împotriva acestei cerinţe motivînd că, în conformitate cu

prevederile art.1297 al.(3) CC, el este obligat la plata despăgubirilor numai dacă ICestea au

fost provocate cu vinovăţie, însă reducerea sumei penalităţii de către instanţa de judecată cu

3000 lei nu se datorează vinovăţiei aderentului. Totodată, n l i icntul a invocat că el a achitat

factorului în mărime deplină plata datorată pentru e i viciile acordate, de aceea consideră că

urmează a fi respinse cerinţele întreprinderii DE Factoring.


Speţa 2. în adresa producătorului de biscuiţi SC „Nostalgie" SRL a parvenit oferta de

a contracta cu întreprinderea de factoring SA „încredere". Propunerea de a contracta conţine

toate elementele esenţiale ale viitorului contract de factoring şi icllcctă voinţa ofertantului

de a fi legat prin acceptarea ofertei.

Studiind oferta întreprinderii de factoring, juriştii au pus la îndoială condiţiile ofertei,

care, după părerea lor, contravin legislaţiei în vigoare, şi anume:

(l)creanţele aderentului faţă de debitor, care vor apărea în viitor din contractele de

vînzare de biscuiţi, se transferă către factor la momentul apariţiei lor, însă plata

în avans către vînzător se va efectua după încheierea unui act de transfer a

creanţelor;

(2) finanţarea aderentului în avans se va efectua după încheierea unui acord în care se

va prevedea mărimea sumei achitate aderentului pentru fiecare creanţă exigibilă

în măsura în care vor parveni;

(3) aderentul răspunde faţă de factor pentru toate obiecţiile şi excepţiile opuse

factorului de către debitorii aderentului, indiferent de vinovăţia acestuia;

(4) aderentul achită factorului dobînda de întîrziere din moment ce debitorul cere

factorului compensarea creanţei sale faţă de aderent, dacă această creanţă era

scadentă la momentul transferului creanţei către factor;

182 72

(5) aderentul poartă răspundere pentru valabilitatea creanţelor cesionate;

(6) aderentul suportă riscul insolvabilităţii debitorilor;

(7) mărimea plăţilor în avans se determină în mod unilateral de către factor la

momentul transferului fiecărei creanţe exigibile;

(8) suma care urmează să fie plătită factorului pentru serviciile de finanţare a

aderentului se stabileşte şi se modifică în mod unilateral de către întreprinderea

de factoring la momentul transferului creanţei către factor;

(9) aderentul se obligă să cedeze factorului toate creanţele care vor apărea în viitor

din contracte de vînzări de biscuiţi. Se interzice transferul unor drepturi ale

aderentului ce derivă din contractele cu debitorii, către alte persoane, tară acordul

factorului;

(10) prin prezentul contract întreprinderea de factoring prestează aderentului

servicii de factoring cu drept de regres, conform căruia, dacă debitorul nu

plăteşte factorului creanţa timp de o lună de la data scadenţei, întreprinderea

de factoring va avea dreptul să ceară de la aderent suma restantă.

Exprimaţi opinia vis-a-vis de dubiile juriştilor.

Speţa 3. Contractul de factoring a fost declarat nul din motiv că întreprinderea de

factoring, care şi-a asumat obligaţia finanţării aderentului prin împrumuturi în schimbul

achiziţionării creanţelor pecuniare a aderentului faţă de terţi, nu deţinea licenţa cuvenită

pentru desfăşurarea activităţii financiare.


Speţa 4. Prin contractul de factoring Banca Comercială „Maxfactor" SA şi-a asumat

obligaţia de a plăti în avans şi a ţine contabilitatea furnizorului de bunuri Uzina „Speranţa"

(aderent) în schimbul transferului creanţelor viitoare ale aderentului determinabile la data

exigibilităţii obligaţiei debitorului (cumpărătorul bunurilor furnizate de către aderent).

Mărimea plăţii efectuate în avans aderentului nu poate fi mai mare de 65% din

preţul bunurilor livrate debitorului.

Plata datorată factorului pentru serviciile de finanţare în avans a aderentului

Brevedea 12% din preţul fiecărei creanţe cesionate, reţinute de către factor la momentul

transferării aderentului plăţii în avans pentru fiecare partidă de bunuri lirnizate debitorului.

Uzina „Speranţa" a trimis în adresa factorului o scrisoare prin care a cerut

... a de 120 mii lei ca plată în avans pentru furnizarea în adresa magazinului

Iubitorului a ceasurilor la preţul de 140 mii lei.

Banca Comercială „Maxfactor" SA a acceptat finanţarea aderentului în sumă de 100

mii lei. întreprinderea de factoring de asemenea a acceptat să plătească (derentului ulterior

încă 400 mii lei după realizarea ceasurilor, în măsura în care banii ?0r li depuşi în contul

bancar al debitorului deschis la aceeaşi bancă „Maxfactor".

Aderentul şi-a manifestat dezacordul cu decizia factorului din motiv că suma de 100

mii lei este mai mică decît costul mărfii furnizate debitorului, contravine l lăuzelor

contractuale de plată în avans pentru bunurile livrate şi este insuficientă pentru achitarea

datoriei sale faţă de furnizorii proprii de materie primă.

După o perioadă neîndelungată, unul din furnizorii materiei prime a înaintat împotriva

aderentului o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat încasarea, de la Uzina

„Speranţa", a preţului materiei prime şi dobînzii de întîrziere aplicate obligaţiilor pecuniare.

în referinţa sa reprezentantul Uzinei „Speranţa" a invocat că pîrîtul corespunzător

pretenţiilor invocate este întreprinderea de factoring care a încălcat obligaţia contractuală de

finanţare în avans a aderentului, iar în consecinţă aderentul nu a primit banii necesari pentru

achitare cu furnizorii materiei prime. Mai mult ca atît, Banca Comercială „Maxfactor" SA

nu a întreprins măsurile necesare în vederea încasării de la magazinul debitorului a sumei

obţinute de la realizarea ceasurilor, iar ca rezultat întreprinderea de factoring a întîrziat

finanţarea în avans a aderentului în mărime de 400 mii lei.

Aderentul a mai invocat că dobînda de întîrziere poate fi aplicată doar în cazul iu care

el s-ar fi folosit de banii reclamantului, însă între reclamant şi pîrît a fost încheiat un contract

de vînzare-cumpărare a materiei prime care este contract iranslativ de proprietate, dar nu de

prestări de servicii financiare, circumstanţă care exclude aplicarea dobînzii de întîrziere

prevăzută pentru obligaţiile pecuniare.


192 73

Teste-grilă Tema nr. 22. Contractul de asigurare

1. După natura sa contractul de factoring este un contract:

a) consensual, sinalagmatic, translativ de drepturi;

b) oneros, real, complex;

c) cu executare succesivă, gratuit şi aleatoriu;

2. Creanţele cesionate:

a) existente ori viitoare;

b) numai pure şi simple;

c) facultative.

3. Consecinţele încălcării interdicţiei de cesiunie a creanţei aderentului căi re

factor:

a) transferul creanţei aderentului către factor poate fi realizat, chiar dacă inii.

aderent şi debitor există o convenţie ce interzice cesiunea creanţelor;

b) transmiterea creanţelor către factor, contrar interdicţiei de cesiune, duce ||

nulitatea contractului de factoring.

c) părţile au obligaţia de a notifica debitorii aderentului despre transferul

creanţelor, iar aderentul nu este obligat să predea factorului suma obţinuia de la

debitor.

4. Răspunderea aderentului:

a) aderentul nu poartă răspundere faţă de factor pentru existenţa creanţclm reale

faţă de debitor;

b) aderentul nu poartă răspundere pentru îndeplinirea necorespunzătoaiv |

obligaţiilor contractuale faţă de debitor rezultate din contractele de vînznTi de

bunuri, prestări de servicii sau efectuare de lucrări;

c) aderentul poartă răspundere pentru capacitatea de plată a debitorului, dai i riscul

insolvabilităţii debitorului nu a fost preluat de factor.

5. Drepturile şi obiecţiile debitorului:

a) debitorul poate înainta factorului toate obiecţiile şi excepţiile pe care le arc faţă

de aderent, inclusiv poate cere factorului compensarea creanţei sale faţj de

aderent, dacă această creanţă era scadentă la momentul transferului creanţei către

factor;

b) dacă debitorul a plătit factorului, iar acesta a plătit aderentului, debitorul va avea

dreptul să ceară repararea prejudiciului atît faţă de aderent, cît şi faţă de factor;

c) debitorul nu poate înainta faţă de factor cererea de reparare a prejudiciului în

cazul în care factorul a plătit aderentului, deşi ştia că ultimul nu şi-a îndeplinit

obligaţiile contractuale faţă de debitor.

Schema 1. Tipurile şi formele asigurării

psihică) şi

capacitatea de muncă_______________________________________ --------------------

Se asigură bunuri, credite şi garanţii, pierderi financiare alepe^oanelor^^

Asigurarea de daune

Se asigură răspunderea pe care asiguratul o poartă fată de persoanele fizice sau persoanele juridice

pentru pnywMcule^^

ielu

fiecărei părţi se stabilescpnncmrteacţ^s^^ ---------------------------------------------------

___ .-------------------------------' ____ . ----------------

Reasigurarea

Asigurarea dublă

Transmiterea obligaţiei stabilite in

baza contractului de asigurare faţa

de asigurat de către un asigurător

altui asigurător _______________________________________________________

Subiecţii raportului de reasigurare(cesiunea de

reasigurare)

Reasigurat (cedent) Reasigurator

(cesionar)

' ------------ ~l

Asigurătorul care transmite obligaţiile sale

Despăgubirea de asigurare

se determină pentru fiecare

asigurat, proporţional cu

cota-parte a primei de

asigurare la suma generală

a tuturor contractelor de |

asigurare a bunului

Asigurarea de

persoane

Asigurarea de bunuri Asigurarea de

răspundere civilă

Asigurarea

benevolă Asigurarea

obligatorie

Coasigurarea

Asigurarea unui obiect de către

mai mulţi asiguraţi prin

încheierea mai multor contracte

de asigurare

Asigurarea unui

obiect de către mai

mulţi asigurători în

baza unui singur

contract _____________ .

Caracterul obligaţiei

-obligaţie cu pluralitate de

subiecţi de partea

asigurătorului

Depăşirea sumei generale de

asigurare faţă de cuantumul valoric

al asigurării, în cazul asigurării de

la unele şi aceleaşi riscuri de

asigurare, nu este permisă Asigurătorul care îşi

asumă aceste

obligaţii

Obligaţia co-asigurătorilor

este solidară, dacă

contractul nu prevede altfel

Este posibilă în cazul asigurării de bunuri şi a

riscului activităţii de întreprinzător

Se admite pentru

asigurarea de bunuri, cît şi

de persoane

195 74

Schema 2. Principalele noţiuni în asigurări ţChema 3. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de asigurare

Riscul asigurat Este un eveniment la care sînt expuse viaţa, sănătatea sau patrimoniul unei

persoane

^ Noţiunea J

Cazul asigurat

Posibil

Riscul asigurat realizat, evenimentul care deja a survenit

Incerl

Interesul asigurat

Survenirea cazului asigurat dă naştere de drepturi şi obligaţii noi părţilor

Elementul obligatoriu pentru orice tip şi formă al asigurării. Acesta constă în

compensarea posibilelor pierderi patrimoniale sau în primirea asigurării patrimoniale

legate de valorile nepatrimoniale

Oneros

Bilateral

Este interzisă

asigurarea:

Intereselor contrare legii

Pierderilor cauzate prin participarea la jocuri, pariuri şi loterii

Schema 4. Condiţiile esenţiale ale contractului

de asigurare

C

o

n

d

i

ţ

i

i

l

e

e

s

e

n

ţ

i

a

l

e

Suma asigurată

în asigurarea de persoane

Indemnizaţia de

asigurare în asigurarea

de daune

Despăgubirea de

asigurare

Cheltuielilor pe

care partea poate

fi obligată să le

suporte în legătură

cu eliberarea

ostaticilor

Sumă de bani ce

reprezintă limita

maximă a

răspunderii

asigurătorului în

cazul producerii

evenimentului

pentru care s-a

încheiat

contractul de

asigurare.

Despăgubirea de

asigurare se

stabileşte prin

acordul comun al

asigurătorului şi

asiguratului şi nu

poate depăşi

valoarea bunurilor

la data producerii

evenimentului

asigurat şi nici

cuantumul

prejudiciului real

suportat

X Suma asigurată

Interesele patrimoniale licite legate

Ic:

persoana asiguratului sau a beneficiarului asigurării, cu \ - i : i | n , sănătatea şi

capacitatea I m de muncă (asigurarea de p i II soane)

X Termenul

Forma

Formă simplă scrisă

Prima de asigurare

Suma pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului, la eliberarea poliţei de

asigurare, în modul şi în termenul prevăzut de contractul de asigurare, în schimbul preluării

de către asigurător a riscului asigurat

bunuri, credite şi garanţii, pierderi

financiare ale persoanelor fizice şi ale

persoanelor juridice (asigurarea

de bunuri)

Document eliberat de asigurător care confirmă (dovadă scrisă)

încheierea contractului între asigurător şi asigurat, la fel care stabileşte

identitatea asiguratului (beneficiarului, persoanei asigurate) pentru

recepţionarea despăgubirilor de asigurare în legătură cu survenirea

cazului asigurat

1 Poate fi emisă nominativa, la ordin sau la purtător

Viitor i hn/ii contractului asiguratul se obligă să plătească asigurătorului prima de asigurare, iar E sc obligă să plătească, la

producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terţ '. iirliiiniului asigurării) suma asigurată ori despăgubirea, în limitele şi în

termenele convenite M I 101 CC)

Aleatoriu Caracterele

juridice

Cu executare

succesivă Consensual

X Riscul

Unicul document semnat de părţi

sau

Poliţa de asigurare (certificat)

i nspunderea pe care asiguratul o poartă faţă

de terţi pentru prejudiciile cauzate

(asigurarea de răspunedere civilă)

196 75

Schema 5. Obligaţiile asiguratului Schema 6. Drepturile şi obligaţiile asigurătorului

Obligaţiile Drepturile

Obligaţiile asiguratului

Obligaţii existente pînă la survenirea cazului asigurat

Informarea asiguratului, atît la încheierea, cît şi după

încheierea contractului, despre toate circumstanţele

esenţiale şi împrejurări importante referitoare la

riscul ce se asigură

X Nu este obligatorie informarea despre circumstanţe

care pot fi cunoscute asigurătorului

Să întreprindă acţiuni dependente de el pentru a evita

producerea cazului asigurat sau pentru a limita

pagubele cauzate de producerea lui

Să informeze asigurătorul despre alte contracte de

asigurare încheiate la obiectul respectiv

Achitarea primelor de asigurare

Obligaţii care apar în momentul survenirii

cazului de asigurare

Informarea asiguratului despre survenirea cazului

asigurat imediat după ce a aflat despre aceasta

întreprinderea măsurilor îndreptate spre micşorarea

pagubei

Asigurarea posibilităţii subrogaţiei, adică colectarea

şi transmiterea asigurătorului a tuturor documentelor

şi probelor necesare pentru o ulterioară înaintare a

reclamaţiilor autorului prejudiciului

Asiguratul poate refuza plata primei tic asigurare

dacă se constată, după încheierea contractului, că

situaţia economică a asigurătorului a devenit atît de

grea, încît există temeri justificate de a considera că,

la survenirea cazului asigurat, asigurătorul nu-şi va

putea îndeplini obligaţiile contractuale

Asiguratul este eliberat de obligaţia plă|ii primei de

asigurare, dacă interesul asigurai nu există la data

începerii asigurării sau dacii un interes viitor nu mai

ajunge să se constituie

Să aducă la cunoştinţa

asiguratului, într-o formă

adecvată, condiţiile

asigurării

I

I

a

c

ă

i

n

t

e

r

e

s

u

l

a

s

i

g

u

r

a

t

s

e

s

t

i

n

g

e

,

l

i

i

g

u

r

a

t

u

l

d

a

t

o

r

e

a

z

ă

a

s

i

g

u

r

ă

t

o

r

u

l

u

i

p

a

r

t

e

a

d

i

n

p

r

i

ma de asigurare ce

corespunde duratei riscului

Dreptul de regres în ARC faţă de persoana asigurată în cazul

acţiunilor intenţionate ale acesteia îndreptată spre facilitarea

cazului asigurat

Dreptul de a cere despăgubirea de la făptuitorul daunei (cu condiţia efectuării

subrogaţiei)

Temeiurile refuzului asigurătorului de a plăti despăgubire

Producerea pagubei ca urmare a unor acţiuni intenţionate sau ca urmare a unei infracţiuni comise de asigurat sau

beneficiar orientate spre provocarea sau facilitarea cazului asigurat

Comunicarea intenţionată de informaţii false către asigurător sau necomunicarea

datelor, cunoscute de asigurat, ce vizează interesele de asigurare dacă circumstanţele

tăinuite se află în raport de cauzalitate cu producerea evenimentului asigurat

Prejudiciile au fost cauzate de acţiuni militare, de instituirea stării de război sau a stării

excepţionale, de dezordini în masă, de acţiune a energiei nucleare, de contaminare

chimică sau biologică, de arestarea sau confiscarea bunurilor asigurate

Asiguratul (beneficiarul) a fost despăgubit integral de persoana responsabilă pentru

daunele cauzate

Dreptul la evaluarea riscului de asigurare

I în cazul asigurării persoanei se

efectuează examinarea medicală

în asigurarea de bunuri are loc

examinarea bunurilor Respectarea confidenţialităţii EOndiţiilor

asigurării în privinţa diferitelor informaţii,

inclusiv existenta contractului

i i i . i ilespăgubirilor de asigurare I i n venirea

cazului asigurat

i luantumul plăţilor depinde de

sistemul responsabilităţii

nsigurătorului (proporţională sau

I .temui primului risc), volumul

pierderilor şi unici de asigurare

196 76

Alte temeiuri pot fi prevăzute prin contract sau lege

fectltarea activităţii de constatare a cazului asigurat cu întocmirea actului prin care se LI inonslrează existenţa sau lipsa cazului

de asigurare, precum şi întinderea obligaţiei asigurătorului

îiinpcnsarea daunelor suportate de către asigurat (beneficiar) în legătură cu diminuarea ensecinţelor cazului de asigurare

IM \ enirea consecinţelor cazului asigurat indiferent de măsurile întreprinse nu-1 eliberează pe i ilgurător de compensarea

cheltuielilor

199 77

La lichidarea asiguratului sau asigurătorului persoană

juridică sau la decesul asiguratului persoană fizică

i ------------------------------------------------------------------- . ___________ 1

De către ambele părţi

T In cazul în care contractul de asigurare se încheie pentru o perioadă de peste 5

ani, la încheierea celui de-al cincilea an sau a fiecăruia dintre anii următori,

respectînd un termen de preaviz de 3 luni

De către ASIGURĂTOR

Dacă asiguratul a omis menţionarea unei împrejurări importante sau dacă menţionarea

unei împrejurări importante este omisă deoarece asiguratul nu a luat cunoştinţă despre

acea împrejurare din motive care îi sînt imputabile

^ivinrlr!LPM k SU1"-Venirea C3ZUlUi aS'gUrat' daCă asigUratul a Scut 0 me"ti™e inexactă în privinţa unei împreiuran importante

I

Si™ f- " dUpă SUrVenirea CaZUlu* aS,gUrat obligafia asigurătorului de a presta

ncTcată u 3 m imaSUra m T îmPreJUrarea în raP°rt c« <*re obligaţia de menţionare este Slr^ ° 'nfluentă aSUPra Producerii caz"'ui asigurat sau asupra întinderii prestaţiei datorate de asigurător

In cazul neachitării unei tranşe a primei de asigurare cu respectarea lună

Neinformării de îndată pe asigurător asupra împrejurărilor periculoase apărute sau despre , luat cunoştinţa dupa încheierea contractului

Dacă împrejurarea periculoasă este provocată intenţionat de către asigurat sau dacă necunoaşterea mprejurarilor ce au existat deja la

momentul încheieri, contractului se datorează vinovădei aCcStUlcl

Speţe

Speţa 1. Societatea de asigurări "Basarabia", activînd în cadrul unei asociaţii ibţteşti

de apărare a drepturilor contribuabililor, încheia contracte de asigurare a (tropi ictăţii

persoanelor juridice în cazuri de arest ilegal şi de vînzare silită a bunurilor I i i indicaţia

organelor fiscale sau altor organe de drept. Conform condiţiilor de I ilgurare, despăgubirile

de asigurare trebuiau să fie achitate în decursul a 10 zile de la ! ilti vînzării forţate a averii.

După plata despăgubirilor de asigurare, asigurătorul nli|iiica dreptul de regres către

inspectoratul fiscal sau un alt organ competent şi, în I i.ul cîştigului de cauză împotriva lui,

primea compensaţie. Dar în cazul pierderii l mizei, asiguratul trebuia să întoarcă 70 % din

despăgubirile primite. După cîteva iu/e reuşite în instanţa de judecată, inspectoratul fiscal

s-a adresat în procuratură cu ' i plîngere asupra activităţii pe care o desfăşoară SC de

asigurare "Basarabia". La MIM Iul său cîteva asociaţii obşteşti de protecţie a drepturilor

contribuabililor fiscali au 1 1 111i procuraturii să susţină poziţia companiei de asigurare,

deoarece acţiunile ilegale ll@ organelor fiscale de fiecare dată se confirma printr-o

hotărîre a instanţei de judecată.

Ce hotărîre va emite Procuratura? Se va schimba oare hotărîrea Procuraturii, , I ,

a îi contractul de asigurare s-ar referi şi la sechestrul legal şi vînzării silite a averii

contribuabililor?

Speţa 2. Compania de asigurări S.A."Nord" a încheiat cu Scurtu un contract de

iligurare a vieţii şi a sănătăţii sale. Conform prevederilor contractuale, despăgubirile de

asigurare urmau să fie achitate în cazul decesului sau îmbolnăvirii de o boală, care

i INSL inclusă în lista cazurilor de asigurare, fiind anexată în condiţiile de asigurare. în

Cadrul unei examinări medicale, efectuate pînă la încheierea contractului, viitorului

asigurat {Scurtu) i s-a depistat ciroză la ficat. Din concluzia medicilor, motivul apariţiei

acestei boli a fost abuzurile periodice şi îndelungate de consum a băuturilor llcoolice.

Convingîndu-se de starea sa de sănătate, Scurtu a renunţat la consumul băuturilor

alcoolice. Compania de asigurare a acceptat să încheie contractul de nsigurare, în care a

fost inclusă clauza potrivit căreia Scurtu era obligat să ibandoneze consumul abuziv al

băuturilor alcoolice. Astfel ciroza a fost exclusă din lista bolilor la survenirea cărora se va

efectua plata despăgubirilor de asigurare. După încheierea contractului de asigurare, Scurtu

a continuat să consume abuziv băuturi alcoolice şi peste un an de zile a decedat. Motivul

decesului a fost evoluţia progresiva

ii cirozei. Rudele lui Scurtu au cerut de la asigurător plata despăgubirilor de asigurare,

Care era prevăzuta în contract. Asigurătorul a refuzat plata acesteia pe motiv că

decesul a survenit în urma atitudinii personale neglijente a lui Scurţii faţă de sănătatea sa,

respectiv au fost încălcate prevederile contractuale prin consumul abuziv de băuturi

alcoolice. Astfel a lipsit cauza la survenirea căreia urmau a fi achitate despăgubirile de

asigurare. O astfel de cauză, conform prevederilor legale, urma să survinâ într-un mod

subit şi independent de voinţa asiguratului (lipsa culpei).

Litigiul a fost transmis în instanţa de judecata. Ce hotărîre va emite instanţa de

judecata? Se va schimba oare hotărîrea, daca ciroza era sa fie inclusa in lista bolilor, la

survenirea cărora urmau să fie achitate despăgubirile de asigurare?


Speţa 3. O companie de asigurări a încheiat un contract de asigurare cu o bancă, prin

care se asigura responsabilitatea băncii faţă de deponent în cazul nerestituirii sumei depuse.

Contractul a fost încheiat în favoarea beneficiarilor, care erau direct deponenţii. Conform

prevederilor contractului de depozit bancar, trebuiau achitate şi dobînzi, dar în caz de

întîrziere a rambursării sumei de bani depozitate, banca trebuia să achite penalităţi. O parte

din suma depusă a fost rambursată cu o mare întîrziere, celelalte părţi nu au fost în general

returnate. Deponenţii au înaintat acţiuni respective companiei de asigurări, care le-a achitat

despăgubirile de asigurare proporţional cu suma depusă la bancă, dar, referitor la restituirea

dobânzilor şi plata penalităţii, compania de asigurări a refuzat să achite despăgubirile de

asigurare, invocînd motivul că compania poartă răspundere doar pentru nerestituirea în

termen a sumelor depuse la bancă.

Este întemeiată poziţia companiei de asigurare? Pot deponenţii sa-si asigure

individual riscul nerestituirii în termen a sumelor depuse la bancă?

Speţa 4. Compania de asigurare "Performanţa" a încheiat un contract de asigurare a

mijlocului de transport, care aparţinea lui Iacob, a vieţii şi sănătăţii acestuia şi a

pasagerilor, cît şi asigurarea obligatorie de răspundere civilă a şoferului Scutaru, care

conducea automobilul în baza unei procuri. în cursul executării contractului, prietenul lui

Scutaru, Proca, conducînd automobilul, 1-a călcat pe pietonul lonaş, astfel provocîndu-i

acestuia o vătămare a integrităţii corporale, ca rezultat al căreia cel din urmă a devenit

invalid de gradul II şi i s-a stabilit o pensie de invaliditate. Automobilul în urma

accidentului s-a deteriorat şi nu mai putea fi supus reparaţiei. Compania de asigurare a

achitat despăgubiri de asigurare lui Scutaru, care la momentul săvîrşirii accidentului rutier

era în automobil şi a început plata despăgubirilor de asigurare lui lonaş, după care, pe cale

de regres, a înaintat acţiune civilă în instanţa de judecata, solicitînd plata compensaţiei a

costului automobilului şi

I iiinpensaţia despăgubirilor achitate lui lonaş. Pîrîtul Proca nu a recunoscut acţiunea re i

s-a imputat.

Soluţionaţi litigiul. Se va schimba hotărîrea daca se va dovedi ca Proca a utilizat

ilegal automobilul?

Speţa 5. Tîltu şi-a asigurat pe o sumă de 1000000 lei fabrica sa de cărămidă, i ine îi

aparţinea cu titlu de proprietate. în urma unui incendiu, fabricii asigurate i s-a .nins un

prejudiciu de 800000 lei. Potrivit concluziei unui specialist independent (concluzia a fost

inclusă în poliţa de asigurare), valoarea fabricii la momentul încheierii contractului de

asigurare constituia 2000000 lei.

Estimaţi suma despăgubirilor de asigurare. Se va schimba hotărîrea instanţei de

judecata, dacă în poliţa de asigurare se va stabili că despăgubirilor de asigurare se

supune orice prejudiciu în limitele sumei cu care a fost asigurată?

Speţa 6. Compania de asigurare S.A. "MOLDOVA" încheie contracte de nsigurare a

interiorului apartamentelor. în momentul în care la asigurător se adresau potenţialii

asiguraţi, celor din urmă li se propunea să întocmească o cerere şi să achite prima de

asigurare, după care li se elibera poliţa de asigurare. în poliţa de asigurare era menţionat că

respectivul caz asigurat se determină în conformitate cu condiţiile de nsigurare, care sînt

La îndeplinirea de către

asigurător a obligaţiilor

contractuale

In cazul contractelor încheiate pe termen nelimitat,

respectînd un termen de preaviz de cel puţin o lună şi de

cel mult 3 luni

De către ASIGURAT

Dacă asigurătorul, în baza unei clauze

contractuale privind actualizarea primei de

asigurare, măreşte cuantumul acesteia.

Termenul de preaviz - o lună

Schema 7. încetarea contractului de asigurare

Contractul încetează:

La expirarea

termenului său de

acţiune

In cazul rezilierii

contractului de către părţi

unui termen de preaviz de o

199 78

afişate într-un singur exemplar în oficiu pentru toţi potenţialii nsiguraţi. în apartamentul

lui Slutu care, la rîndul său, avea încheiat un contract de nsigurare cu S.A."MOLDOVA",

a avut loc un incendiu, provocat de dereglări ale uiclei electrice. Slutu s-a adresat către

asigurător pentru a primi despăgubirea de nsigurare, iar acesta a refuzat să achite

despăgubirile de asigurare, afirmînd că icspectivul caz nu poate fi supus despăgubirilor de

asigurare, deoarece incendiul provocat nu din culpa factorului uman nu constituie un risc

asigurat. Conform condiţiilor de asigurare, despăgubirile de asigurare urmează a fi

achitate doar în cazul Utiui incendiu provocat de o careva persoană. Considerînd că

refuzul companiei de nsigurare este unul neîntemeiat, Slutu s-a adresat în instanţa de

judecata. în şedinţa de judecată compania de asigurare a prezentat condiţiile de asigurare

care erau aprobate de autoritatea de supraveghere, în care s-au efectuat modificări potrivit

cărora la OBZuri de asigurare se referă doar incendierea provocată de careva persoană

(prezenţa culpei). O astfel de modificare în condiţiile de asigurare privitor la cazul de

asigurare a avut loc doar după încheierea contractului de asigurare.

Soluţionaţi cazul. Se va schimba hotărîrea dacă în poliţa de asigurare este prevăzut

dreptul asigurătorului de a modifica condiţiile de asigurare?

Speţa 7. în contractul de asigurare a fost prevăzută obligaţia asiguratului do | anunţa

asigurătorul despre survenirea cazului de asigurare - furtul mijlocului do transport -

imediat sau nu mai tîrziu de 5 zile de la data survenirii acestuia. Un asil.l de anunţ urma să

fie efectuat prin prezentarea directă a asiguratului la oficiul asigurătorului. După

încheierea contractului de asigurare, asiguratul şi-a vîndul automobilul. Cumpărătorul

automobilului s-a adresat către asigurător în a 3-a zi de In data cînd i-a fost furat mijlocul

de transport, acestuia fiindu-i interzis accesul m oficiu, deoarece în poliţa de asigurare a

fost menţionat numele unui alt asigurai, Numai după 10 zile de la survenirea cazului

asigurat, cumpărătorul a reuşit să se întîlnească cu conducerea companiei de asigurare şi

să o informeze despre cazul dd asigurare. Plata despăgubirii de asigurare i-a fost refuzată

cumpărătorului, deoarece 9 a scurs termenul în interiorul căruia poţi informa despre

survenirea cazului asigurai. Asiguratul s-a adresat în instanţa de judecata, invocând că

furtul automobilului poale fi dovedit prin intentarea dosarului penal.

Soluţionaţi cazul. Care este natura termenului de înaintare a cererii privind

survenirea cazului de asigurare?

Speţa 8. Surugiu şi-a asigurat autovehiculul la o societate de asigurare. Peste 3 luni

autovehiculul a fost furat şi, în legătură cu aceasta, asigurătorul i-a plătii despăgubirea de

asigurare lui Surugiu. După cîteva zile organele de poliţie au găsii automobilul furat şi

l-au restituit proprietarului. Asigurătorul a solicitat de la Surugiu restituirea despăgubirii

plătite anterior acestuia. Surugiu a refuzat motivînd că automobilul dat deja este

proprietatea asigurătorului care poate să-1 vândă şi să-şi recupereze banii.

Are Surugiu dreptate?

Speţa 9. Pagu a decis să asigure apartamentul său în favoarea fiicei sale. în poliţa de

asigurare valoarea apartamentului a fost estimată luîndu-se în consideraţie preţul de piaţă.

în cursul executării contractului de asigurare, preţul de piaţă al apartamentului a crescut

mai mult de 1/3 în raport cu cel ce a fost la momentul încheierii contractului de asigurare.

Odată ce a survenit cazul asigurat, asigurătorul a refuzat să achite despăgubirile de

asigurare, invocînd faptul că beneficiarul prestaţiei nu a informat referitor la împrejurările

ce duc la modificările riscului asigurat. Fiica lui Pagu a explicat că nu a cunoscut nimic

referitor la creşterea preţului apartamentului din regiunea respectivă, mai mult ca atît,

modificarea privitor la preţul obiectului supus asigurării nu generează modificarea

riscului de asigurare.

• va schimba hotărîrea daca Pagu va asigura apartamentul fiicei sale în

i.uihiii -ii soţiei?

Speţa 10. în timpul circulaţiei trenului din Chişinău spre Bălţi, un grup de nune

necunoscute au spart cîteva ferestre ale vagoanelor trenului, ca urmare un il de pasageri au

suferit vătămări şi leziuni corporale. Astfel, cetăţeanul Marcov a lllk'iil tăieturi în

regiunea ochiului drept. Unul dintre pasagerii trenului a tras butonul /,'/'" pentru a retine

făptuitorii. Din cauza frînarii neaşteptate a trenului, Arnăut a nli i i i o comoţie cerebrală,

conductorului Fălticeanu i-au fost tăiate degetele cu uşa, II minorul Smîntînă a suferit o

fractură la braţ. Cecan, care circula fără bilet de llniorie, a decedat. Toate victimele şi

moştenitorii lui Cecan s-au adresat companiei !■ nsigurare pentru a beneficia de

despăgubirile de asigurare. Compania de asigurare , n spins cerinţele solicitanţilor,

invocînd motivul ca transportatorul, mai mult de un ni de /ile, nu achita primele de

asigurare. Soluţionaţi cazul.

Speţa 11. Smochină a încheiat în octombrie 2009 contract mixt de asigurare a Vieţii eu

SA MARTA în conformitate cu care s-au stabilit următoarele cazuri migurate: decesul lui

Smochina, vătămarea corporală ca rezultat al unui accident, precum şi atingerea vîrstei de

70 de ani. în septembrie 2011, în urma administrării unei cantităţi mărite de somnifere,

Smochina a decedat. Soţia acestuia s-a adresat I ligurătorului pentru plata sumei asigurate.

însă asigurătorul a refuzat plata motivînd ■ i ilccesul lui Smochină a survenit ca rezultat al

unui suicid, adică prezenţa acţiunilor intenţionate ale asiguratului care au facilitat

survenirea cazului asigurat, fapt ce-i permite asigurătorului să refuze plata sumei asigurate.

Soţia lui Smochină s-a adresat in instanţa de judecată cu cerere de plată a sumei asigurate de

către asigurător.

Ce va hotărî instanţa?

Speţa 12. La 26 august 2011 Sclifos a încheiat un contract de asigurare a vieţii. I a 10

octombrie 2011 Sclifos a fost omorît în timpul unei încăierări. Organul de UI mărire penală a

stabilit că iniţiatorul a fost însuşi decedatul, care i-a pricinuit Ic/i uni corporale lui Focşa.

Urmărirea penală în privinţa lui Focşa a fost oprită din lipsa componenţei de infracţiune.

Părinţii lui Sclifos au cerut plata sumei asigurate, dar au fost refuzaţi.

Soluţionaţi litigiul. Se va schimba soluţia dacă părinţii asiguratului ar fi fost

desemnaţi drept beneficiari la încheierea contractului de asigurare?

Tcste-grilă

1. Contractul dc asigurare:

a) este un contract real;

b) este un contract cu executare dintr-o dată;

c) este un contract cu titlu oneros.

2. Asigurarea este un contract:

a) aleatoriu;

b) comutativ;

c) cu executare imediată.

3. Contractul de asigurare se încheie în formă:

a) verbală;

b) scrisă;

c) autentică.

4. Riscul asigurat este un eveniment:

a) viitor;

b) actual;

c) atît viitor, cît şi actual.

5. Părţile contractului de asigurare sînt:

a) agentul de asigurare şi asigurătorul;

b) asigurătorul şi asiguratul;

c) asigurătorul, agentul de asigurare şi asiguratul.

6. Se admite asigurarea bunurilor la asigurătorii străini:

a) se admite doar reasigurarea;

b) numai pentru persoanele juridice;

c) numai dacă asigurările solicitate nu se practică pe piaţa internă.

7. Nu se admite asigurarea:

a) răspunderii delictuale;

b) prejudiciului suferit prin participarea la jocuri;

c) prejudiciului suferit prin participarea la loterii.

8. încheierea contractului de asigurare:

a) se probează cu poliţa de asigurare;

b) coincide cu data suportării riscurilor de către asigurător;

c) trebuie efectuată întotdeauna în formă notarială.

9. In cazul nerespectării formei contractului de asigurare:

a) contractul este nul;

199 79

11) contractul este inopozabil terţilor;

i ) părţile sînt decăzute din dreptul de a invoca proba cu martori.

III I u cazul asigurării de bunuri despăgubirea de asigurare:

I) nu poate depăşi valoarea bunurilor; b) IUI

este limitată;

i i nu poate depăşi valoarea bunurilor, precum şi prejudiciul real suportat.

I I . Dacă prin asigurarea dublă s-a admis supra-asigurarea bunului:

II ) contractul de asigurare este nul;

b) despăgubirea de asigurare plătită în ansamblu nu va depăşi valoarea bunului; i ) fiecare

asigurător va plăti o parte din despăgubire proporţional cu suma .r; II'ii rată indicată în

contractul de asigurare.

I.' Asigurarea începe din momentul:

n) semnării contractului;

b) achitării primei de asigurare sau a primei tranşe a acesteia; i )

achitării sumei asigurate.

13. Asiguratul este obligat să anunţe asigurătorul privind survenirea cazului

iisll'iiiatîn termen de:

n) 10 zile;

h) imediat, dar nu mai târziu de 5 zile; i )

imediat ce a aflat despre aceasta.

I I . Asiguratul este obligat la plata primei de asigurare:

a) la semnarea contractului;

b) doar în cazul surveniri cazului asigurat;

c) doar la eliberarea poliţei de asigurare.

15. Prestaţia asigurătorului este datorată din momentul:

a) plăţii primei de asigurare de către asigurat;

b) survenirii riscului asigurat;

C) încheierii activităţii de constatare a cazului asigurat şi a întinderii obligaţiei

asigurătorului.

10. Subrogarea asigurătorului presupune:

a) preluarea de către asigurător, în limitele despăgubirii de asigurare plătite, a tuturor

drepturilor asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra persoanelor care

poartă răspundere de producerea pagubei;

b) înaintarea de către asigurător a acţiunii de regres faţă de asiguratul care este vinovat

de producerea pagubelor terţilor;

206 80

I I iiiiomic

Prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi,

participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice

ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele

foloasele şi pierderile (art.1339 CC al RM)

c) cedare parţială sau integrală a unor riscuri subscrise de un asigurător unui all

asigurător, care, la rîndul său, îşi asumă angajamentul să recupereze o parte

corespunzătoare din despăgubirea de asigurare acordată.

17. în caz de deces al asiguratului în cadrul asigurării de viaţă indemnizaţia de

asigurare se plăteşte:

a) moştenitorilor asiguratului;

b) beneficiarului desemnat de asigurat;

c) obligaţia de plată se stinge.

18. Contractul de asigurare este nul în cazul:

a) încheierii contractului după producerea evenimentului pentru care se prevede plata

despăgubirii de asigurare sau a indemnizaţiei de asigurare;

b) încheierii contractului de către persoanele din Republica Moldova cu societăţi

înregistrate în afara RM;

c) nerespectării formei scrise a contractului.

Tema nr.23. Contractul de societate civilă

Schema 1. Contractul de societate civilă: definiţie, scop, termen

19. Asigurătorul este în drept să refuze plata despăgubirii de asigurare în cazul:

a) producerii de pagube ca urmare a unor acţiuni intenţionate (inclusiv

infracţiuni) ale asiguratului sau ale beneficiarului, orientate spre provocarea

sau facilitarea producerii evenimentului asigurat;

b) stării financiare precare, de criză a asigurătorului;

c) provocării pagubei terţilor de către asiguratul care are cu asigurătorul contrara de

asigurare de răspundere civilă.

20. Asiguratul este în drept să refuze plata primei de asigurare:

a) dacă interesul asigurat nu există la data începerii asigurării sau dacă un interes

viitor nu mai ajunge să se constituie;

b) dacă se constată, după încheierea contractului, că situaţia economică a

asigurătorului a devenit atît de grea încît există temeri justificate de a considera

că, la survenirea cazului asigurat, asigurătorul nu-şi va putea îndeplini

obligaţiile contractuale;

c) răspunsul de la lit. a) şi b).

Schema 2. Elementele contractului de societate civilă

Societatea civilă

Subiecţii

Asociaţi sau

participanţi

Conţinutul Obiectul trebuie să fie licit,

constituit în interesul comun al

asociaţilor (art. 1340 CC al RM)

JL Drepturile şi

obligaţiile

participanţilor

Obiectul contractului îl

reprezintă conduita asociaţilor,

adică toate acţiunile defaşurate

în comun, îndreptate spre

atingerea scopului determinat

de contract

Determinat

în strînsă

legătură cu

scopul

Scrisă:

; i ) Numele sau denumirea, adresa sau sediul

participanţilor;

b) Drepturile şi obligaţiile fiecărui

participant;

c) Constituirea şi funcţiile conducerii;

d) Repartizarea cîştigului şi a pierderilor

între participanţi;

e) Procedura eliminării unor participanţi; I ) Durata societăţii;

I •,) I' rocedura dizolvării societăţii şi

împărţirii patrimoniului ei (alin.2,

nrt.1341 CCalRM)

81 208

Schema 3. Asociaţii societăţii civile Schema 4. Rezilierea contractului de societate civilă

Asociaţii

Contribuţiile asociaţilor -

Participanţii trebuie să verse contribuţiile

convenite prin contract. în lipsa unor dispoziţii

în acest sens, ei sînt obligaţi la plata unor

contribuţii egale.(alin. 1, art. 1342 CC al RÎVI)

In

muncă

Răspunderea pentru contribuţii (art. 1343

CC al RM)

Pentru bunul dat în calitate de contribuţie

asociatul răspunde conform regulilor privind

răspunderea vînzătorului (alin. 1, art. 1343 CC

al RM)

La lichidarea societăţii, fiecare asociat are

dreptul prioritar faţă de alţi asociaţi de a primi

bunul pe care 1-a dat în calitate de contribuţie

(alin. 5,art.l343CCalRM)

Administrarea şi reprezentarea societăţii -

Dacă în contract nu este prevăzut altfel,

asociaţii gestionează împreună actele societăţii

civile şi reprezintă împreună societatea în

exterior. Dacă este exclus din conducerea

societăţii, asociatul poate cere oricînd

informaţii celor care exercită conducerea (alin.

1, art. 1345 CC al RM)

Fiecare asociat are dreptul să participe la

emiterea deciziilor comune. Orice clauză

contrară este nulă (alin. 2,art.l345CCalRM)

Dacă în contract nu este prevăzut altfel,

drepturile şi obligaţiile participantului la

societatea civilă care are împuterniciri de

administrare şi reprezentare se determină în

conformitate cu normele privind contractul de

mandat (alin. 6, art. 1345 CC al RM)

1 Participarea la venituri şi pierderi -

Dacă în contract nu este prevăzut

altfel, asociaţii participă la

venituri şi suportă pierderile

proporţioŞB cotelor-părţi ce le

revin din patrimoniul social (alin.l,

art. 1346 CC al RM)

Clauza care atribuie unui asociat toate

veniturile obţinute de societate sau îl

eliberează de toate pierderile, care exclude un

asociat de la împărţirea venitului sau pune în

sarcina acestuia toate pierderile este nulă (alin.

2, art. 1346 CC)

Fiecare asociat are dreptul de a cere oricărui

alt asociat sa urmărească scopul societăţii

civile cu diligenta necesară în raporturi de

acest fel (alin. 3, art. 1346 CC)

Contractul pe

termen nedeterminat Contractul pe termen

determinat

R

e

z

i

l

i

e

r

e

a

î

n

a

i

n

t

e

d

e

t

e

r

m

e

n

e

s

t

e

a

d

m

i

s

i

b

i

l

ă

d

o

a

r

p

e

n

t

r

u

u

n

m

o

t

i

v

î

n

t

e

m

e

i

a

t

(

a

l

i

n

.

2

,

a

r

t

.

1

3

5

2

C

C

a

l

R

M

)

Rezilierea nu poate avea loc

în momentul sau în

împrejurările în care s-ar

produce un prejudiciu

societăţii civile (alin. 1, nil.

1352 CCalRM)

A

s

o

c

i

a

t

u

l

c

a

r

e

a

r

e

z

i

l

i

a

t

c

o

n

t

r

a

c

t

u

l

a

r

e

d

r

e

p

t

u

l

l

a

v

a

l

o

a

r

e

a

în bani a cotei sale părţi. Pentru aceasta se iau în considerare şi actele în curs de

executare la momentul retragerii (alin. 4, art. 1352 CCalRM)

In natură

Efectele rezilierii

Dacă, la momentul retragerii,

valoarea patrimoniului societăţii

civile este suficientă pentru

acoperirea datoriilor comune

Dacă, la momentul retragerii,

valoarea patrimoniului societăţii

civile este insuficientă pentru

acoperirea datoriilor comune

Cel care se retrage este obligat să

plătească celorlalţi asociaţi o sumă

proporţională cotei sale părţi din

patrimoniu pentru acoperirea

deficitului (alin. 5, art. 1352 CC al

RM)

In bani

I lecare asociat poate

fezilia contractul cu un

preaviz de 3 luni pin. I.art.

1352 CC ni RM)

210 82

Schema 5. Dizolvarea societăţii civile

Dizolvarea societăţii civile

Dizolvarea obligatorie (alin. 1, art. 1353 CC al RM)

Expirarea termenului pentru care a fost constituită

Decizia asociaţilor

Declanşarea procedurii lichidării judiciare asupra patrimoniului

societăţii civile

Imposibilitatea urmăririi în continuare a

scopului

Efectele dizolvării

Lichidarea societăţii civile (alin.l, art. 1354 CC al RM)

Actele în curs de executare trebuie finalizate. Se

întocmeşte un inventar şi partenerii dezbat în privinţa

patrimoniului

în cursul dezbaterii în privinţa patrimoniului, trebuie achitate

datoriile societăţii civile (alin.2, art. 1354 CC)

Speţa 1. A, B, C şi D au hotărît de comun acord să construiască un hotel, i nnlorm

înţelegerii, A transmite terenul, B şi C urmau să investească banii necesari, I m I), avînd în

proprietate o macara, un tractor şi 2 camioane urma să le transmită în liilnsiiiţă, iar el fiind

constructor renumit să participe prin munca sa. Conform I ■ ' i iiiactului, după darea în

exploatare a hotelului, fiecare persoană va beneficia de % din venit.

După cîteva zile de la începutul lucrărilor de construcţie, macaraua s-a defectat. A. B

şi C s-au adresat lui D cu o cerere pentru ca cel din urmă să repare din contul Nlhi macaraua,

însă D a refuzat. Ca motiv ale refuzului a fost invocat faptul că macaraua în momentul

transmiterii era în stare funcţională perfectă, aceasta s-a defectat în timp ce lucra la

edificarea hotelului, aşa că toţi trebuie să achite cîte Vi din

i hclluielile de reparaţie.

/ . Stabiliţi raporturile dintre A, B, C şi D.

2. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.

3. Argumentaţi dacă se va schimba soluţia speţei în cazul în care bunul ar fi fost

transmis în proprietare, nu în folosinţă?

Speţa 2. A (Societatea pe acţiuni), B (Cooperativa) şi C (întreprinderea municipală)

au încheiat un contract de societate civilă, avînd drept obiect construcţia |l exploatarea unei

case de loculit pentru angajaţii săi. Potrivit clauzelor contractului, participanţii au

convenit să participe la venituri şi pierderi în părţi egale. Iar venitul Wma să fie repartizat

cîte 20 apartamente pentru fiecare asociat. După începerea Inelarilor de construcţie, B

(avînd probleme financiare) a hotărît să-1 atragă pe D la construcţia casei, ultimul urmînd

să obţină 6 apartamente (cîte 2 apartamente de la Secare participant).

La finisarea lucrărilor de construcţie, A a refuzat să-i transmită lui D cele două

II parlamente care îi reveneau, iar cooperativa şi întreprinderea municipală au declarat

I ; i sînt de acord să transmită numai cîte două apartamente. D a declarat că nu

i unoaşte despre relaţiile dintre asociaţi, însă el pretinde ca să-i fie făcut calculul din

numărul total de apartamente construite.

/ . Care este natura juridică a contractului încheiat între Cooperativă şi noii

asociaţi privind construcţia casei de locuit?

2. Se aplică faţă de asociaţii-cetăţeni şi antreprenor „Legea cu privire la preotecţia

consumatorului"?


Speţa 3. A şi B au încheiat un contract de societate civilă, avînd drept ol».. |

construcţia şi exploatarea unei case de locuit pe terenul care aparţinea lui A. Potrivii

contractului, B urma să acopere toate cheltuielile legate de construcţia casei, ur ............. l(j

să împartă cu A, în cote egale, beneficiul obţinut din închirierea casei.

După expirarea a 5 ani, participanţii s-au certat, astfel că A i-a interzis lui I ! tf

folosească terenul şi casa. B 1-a acţionat în judecată pe A, cerînd restituirea a 80% din

costul casei, anexînd facturile care confirmau că 60% din cheltuielile de construcţie I casei

au fost suportate de el. Totodată, prin munca sa personală, B a contribui! m mare măsură la

construcţia casei.

/ . Enumeraţi temeiurile de dizolvare a societăţii civile.

2. Caracterizaţi contribuţiile asociaţilor şi stabiliţi regimul juridic al patrimoniului

comun.


Speţa 4. I.S. „Institutul de proiectări" a încheiat un contract cu S( „Promo&C'SRL

pe care l-au numit Contract de societate civilă.

In conformitate cu prevederile acestui contract, Institutul a transmis în calităţi de

aport dreptul de folosinţă asupra unei încăperi destinată pentru oficiu cu suprafaţl de 1000

m.p., iar SC „Promo&C'SRL a contribuit cu un aport sub formă di „Proprietate

intelectuală", obligîndu-se totodată să compenseze toate cheltuielii. Institutului ce ţin de

întreţinerea încăperilor pentru oficiu. Scopul constituirii Societăţii a fost de a deschide un

magazin. După expirarea unui an de la încheiere! contractului, Institutul de proiectări fiind

în aşteptarea unui control de la Curte; i . 1 . Conturi a convenit cu Agenţia Proprietăţii Publice

care administrează patrimoniul di stat să se adreseze cu o cerere în instanţa de judecată

pentru evacuarea Societăţii comerciale. La examinarea cauzei în instanţa de judecată, SC

„Promo&C" i n argumentele sale a făcut trimitere la faptul că încheierea contractului de

societalc n u se referă la administrarea proprietăţii de stat care este interzisă Institutului dl

proiectări.

1. Este posibilă evacuarea Societăţii în cazul dat?

2. Poate Societatea cere restituirea cheltuielilor ce ţin de schimbarea destinatul

încăperii în magazin.

3. Se va schimba hotărîrea dacă Institutul de proiectări ar fi fost o societOm

comercială. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.

Teste-grilă

I < «nii actul de societate civilă se înregistraeză sub sancţiunea nulităţii la:

n) ('amera înregistrării de Stat;

h) organele Administraţiei Publice Locale;

r) mi se înregistrează.

I, forma contractului de societate civilă este:

¡0 obligatoriu scrisă;

li) obligatoriu scrisă şi autentificată;

C) scrisă sau verbală.

i Pentru bunul dat în calitate de contribuţie asociatul răspunde:

n) conform regulilor privind răspunderea locatorului;

b) conform normelor privind răspunderea vînzătorului;

c) nu răspunde.

4. Dacă în contract nu este prevăzut altfel:

b) asociaţii gestionează separat actele societăţii şi reprezintă fiecare separat societatea

în exterior;

c) asociaţii gestionează împreună actele societăţii şi reprezintă împreună societatea în

exterior;

d) asociaţii nu gestionează actele societăţii şi nu reprezintă societatea în exterior,

aceasta este administrată de către un administrator numit.

V Dacă contractul nu prevede altfel, asociaţii:

Dizolvarea facultativă (alin.2, art. 1353 CC al

RM

Moartea unuia dintre asociaţi

Declanşarea lichidării judiciare a patrimoniului

unuia dintre asociaţi

Lipsirea unui asociat de capacitatea de exerciţiu

Rezilierea

Active insuficiente Active suficiente

Asociaţii au obligaţia de a acoperi

deficitul proporţional cotelor-părţi

ce le revin din patrimoniu (alin.2,

art. 1354 CC)

Eventualele excedente se

împart între parteneri

proporţional acestor cote-părţi

(alin.2 , art. 13 54 CC)

2Î2 83

a) participă la venituri şi suportă cheltuielile proporţional cotelor-părţi ce le revin din

patrimoniul social;

b) participă la venituri şi suportă cheltuielile în mod egal;

e) nu participă la venituri şi nu suportă cheltuielile societăţii.

|, Selectaţi temeiurile dizolvării societăţii civile :

a) declanşarea procedurii de lipsire a unui asociat de capacitate de exerciţiu;

b) decizia asociaţilor;

e) plecarea peste hotarele tării a unui asociat.

7. Contractul de societate civilă poate fi modificat:

a) prin decizia consiliului societăţii;

b) cu votul majorităţii asociaţilor;

c) prin acordul tuturor asociaţilor.

H. Răspunderea asociaţilor în cadrul contractului de societate civilă o poartă :

a) asociatul ce deţine funcţia de conducere în cadrul societăţii;

b) asociaţii răspund pentru obligaţiile societăţii civile în mod solidar;

214 84

Să existe o

îmbogăţire a

aiccptantului

Să existe o

micşorare a

patrimoniului

prestatorului

Să existe o

legătură cauzală

între sporirea

unui patrimoniu

şi micşorarea

celuilalt

Lipsa unui temei

legal sau

contractual al

măririi

patrimoniului unei

persoane în

detrimentul alteia

Absenţa

oricărui alt

mijloc juridic

pentru

restituirea

pierderii

suferite

c) nu există răspundere din motivul că nu a fost constituită o persoană juridică

către asociaţi.

Tema nr. 24. îmbogăţirea fără justă cauză Schema 1.

Definiţia şi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză

9. Contribuţia unui participant la societatea civilă :

a) poate fi majorată cu votul majorităţii asociaţilor;

b) poate fi majorată cu acordul administratorului societăţii;

c) nu poate fi majorată fără consimţămîntul acestuia.

lO.Drepturile şi pretenţiile asociatului ce decurg din contractual de societate

civilă faţă de ceilalţi asociaţi:

a) sînt transmisibile; .

b) nu sînt transmisibile;

c) sînt transmisibile dacă există acordul administratorului societăţii.

11.Contribuţiile asociaţilor în cadrul societăţii civile poate consta :

a) din bunuri

b) din drepturi patrimoniale;

c) din bunuri şi drepturi patrimoniale.

12.Contractul de societate civilă se încheie pe o perioadă :

a) nedeterminată în timp;

b) determinată în timp;

c) determinată sau nedeterminată în timp.

13.In cazul înstrăinării unei cote-părţi din patrimoniul social, ceilalţi asociaţi

a) nu au dreptul de preemţiune;

b) au dreptul de preemţiune;

c) societatea civilă are dreptul de preemţiune.

îmbogăţirea fără justă cauză - Persoana care, fără temei legal sau contractual, a dobîndit ceva (acceptant) ca urmare a executării

unei prestaţii de către o altă persoană (prestator) sau a realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată să restituie

acestei alte persoane ceea ce a primit sau a economisit. Nu este relevant faptul dacă îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc ca

rezultat al comportamentului uneia dintre părţi, a unui terţ sau ca urmare a unei cauze independente de voinţa lor ( alin. 1, art. 1389

Cod civil al RM)

85 217

Schema 2. Subiectele îmbogăţirii fără justă cauză Schema 3. Efectele îmbogăţirii fără justă cauză

Persoanele fizice şi /sau juridice care au capacitatea

juridică civilă

Creditorul obligaţiei - PRESTATOR Drepturile şi obligaţiile:

> Obligaţia de restituire a prestaţiei (art. 1389 CC al RM);

> De restituire a bunului în natură (art. 1392 CC al RM);

> Este responsabil pentru lipsurile sau deteriorările bunului care au

survenit pînă la aflarea despre lipsa justei cauze a îmbogăţirii, doar

dacă acestea au fost rezultatul intenţiei sau culpei grave a

acceptantului (alin. 2, art. 1392 CC al RM);

> Restituirea valorii bunului din momentul dobîndirii, dacă

restituirea în natură nu este posibilă (art. 1393 CC al RM);

> Obligaţia de plată a dobînzii de întîrziere, calculată. Potrivit

art. 619 CC al RM (alin. 2, art. 1395 CC);

> Obligaţia de a achita prestatorului tot ceea ce a economisit

(art. 1393 CC);

> Obligaţia de a transmite sau a compensa valoarea fructelor

pe care le-a obţinut sau trebuia să le obţină, din momentul cînd a

aflat sau trebuia să afle despre lipsa temeiului prestaţiei acceptate

(alin. 1, art. 1395 CC);

> Dreptul de a cere prestatorului compensarea cheltuielilor

necesare şi utile de întreţinere şi păstrare a bunurilor, suportate

din momentul cînd era obligat să restituie veniturile, luînd în

calcul beneficiile pe care le-a obţinut (art. 1396 CC)

Acceptantul va

dovedi că

prestaţia a fost făcută în

scop filantropic sau de

binefacere (lit. b) alin. 3,

art. 1389 CC al RM)

P

celor prestate întru

executarea unui contract

nul ar contraveni

scopului protector al

normei care a instituit

nulitatea, (lit. c), alin. 3,

art. 1389 CC al RM)

Prestaţia condiţionată făcută nu pentru executarea unei

obligaţii, ci cu intenţia recunoscută de acceptant de a-1

determina pe acesta la o anumită conduită, dacă acesta

din urmă nu a avut conduita urmărită din următoarele

considerente:

Prestatorul contrar

principiului bunei-

credinţe a împiedicat atingerea scopului (lit. b), alin. 2, art.

1390 CC al RM)

Speţe

Speţa 1. La 01.03.2008. SRL „P-D" a depus o cerere de chemare în judeciţi»

împotriva lui CM. cu privire la încasarea sumei în baza normelor referitoare l| îmbogăţirea

fără justă cauză.

în motivarea acţiunii a indicat că la 01.02.2008. a fost încheiat contractul d| locaţiune

între SRL „P-D" în calitate de locator şi CM. în calitate de locului, Conform contractului,

locatorul a transmis pîrîtului automobilul de model BMW X * cu numărul de înmatriculare

K KK 001, pentru o perioadă de cinci zile, iar localuri)! se obliga să restituie bunul la

expirarea termenului şi să achite 50 euro pentru fiei uri zi. Cu toate acestea, locatarul nu a

remis automobilul în termen, folosindu-1 timp di zece zile.

Dat fiind faptul că nu a fost încheiat nici un acord adiţional la contract privi iul

prelungirea termenului de locaţiune, SRL „P-D" consideră că restituirea sumei de 230 euro

este posibilă doar în baza normelor care reglementează îmbogăţirea fără juni I cauză,

deoarece pîrîtul a economisit 250 euro , folosind neîntemeiat autoturismul timp de cinci

zile.

1. Stabilţi raporturile dintre SRL „P-D " şi CM.

2. Care sînt consecinţele nerestituirii la timp a bunului?


Speţa 2. La 20 mai 2009, aproximativ în jurul orei 21:15, la intersecţia sti. Socoleni cu

str. Ceucari, a avut loc accidentul rutier cu implicarea unui autoturism dl model „Toyota" ce

aparţinea cetăţeanului G.V. şi un excavator ce aparţinea SRL „PC",

In urma accidentului rutier, ambele mijloace de transport au fost transportate In

parcarea autorizată a Poliţiei rutiere, pentru efectuare ulterioară a expertizei.

în următoarea zi, administraţia parcării a hotărît să schimbe gardul parcării, iar

excavatorul să fie folosit la aceste lucrări. Ca rezultat, lucrările de excavare au durai 20 ore.

Aflînd despre acest fapt, directorul SRL „PC" s-a adresat cu o cerere de a-i li restituită

suma de 6000 lei, deoarece pentru o oră de lucru a excavatorului, aceştia percepeau trei sute

lei, la care au primit refuz, argumentîndu-le că , deoarece excavatorul nu a fost închiriat de

la SRL „PC", parcarea nu datorează nimic, iar SRL „PC" oricum nu ar fi cîştigat nimic,

fiindcă în acest răstimp nu putea folosi de facto excavatorul.

SRL „PC" s-a adresat în instanţa de judecată.

1. Stabiliţi raporturile dintre SRL „PC" şi parcarea auto.

l i alimentaţi dacă există o îmbogăţire fără justă cauză a parcării,

ioliifionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.

|pc| i i 3. La 15.03.2010, Agenţia MOLDSILVA a înaintat o cerere de chemare în un

împotriva lui O.G., solicitînd în baza normelor privind îmbogăţirea fără justă ■ nuia de

10000 lei.

in moiivarea acţiunii, Agenţia a indicat că O.G. activînd în calitate de pădurar, în illl ucu ('

timp de 4 ani, a îngrădit cinci ha de pădure pe care le-a folosit ca loc de im ni, construind

căsuţe uşor demontabile, care erau date în locaţiune, astfel li|iu u fost prejudiciată, iar O.G.

a obţinut o îmbogăţire nejustificată. Agenţia cere lllllirufl sumei de 10000 lei care ar fi

compusă din arenda unui ha de pădure ce II iiiuic 200 lei anual şi cu durata de 5 ani de

folosire. In replică, cetăţeanul O.G. menţionează că el personal a depus o cerere de M ho icre

a contractului încă în anul 2005, însă pînă acum nu a primit nici un răspuns, ■j du! fiind

faptul că în prezent nu există încheiat nici un contract între el şi Agenţie, Iu 1111 datorează

nimic.

/ Stabiliţi raporturile dintre Agenţia MOLDSIL VA şi cetăţeanul O. G. 2.

Argumentaţi dacă sînt îndreptăţite acţiunile

cetăţeanului O.G.

1. Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

Speţa 4. A a împrumutat lui B suma de 5000 lei pe

un termen de o lună de zile. Hupn cinci ani, A i-a cerut lui B restituirea sumei. B a restituit

suma neîntîrziat, la IUu cerere.

După restituire, B aflat că ar fi putut să nu-i restituie suma lui A, deoarece a pirat

termenul de prescripţie.

('onsiderînd că A nu mai avea dreptul de a cere suma de 5000 lei, B s-a adresat

In instanţa de judecată, solicitînd restituirea sumei, motivînd acţiunea în baza

....... elor ce reglementează îmbogăţirea fără justă cauză.

/ . Stabiliţi ce raporturi există între A şi B.

2. Descrieţi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză.


Speţa 5. Potrivit contractului de vînzare-cumpărare, la 28.01.2008, A a luiiislcrat

120000 lui B prin intermediul băncii. Banii nu au ajuns pe contul lui B. In BOcesul

verificării, s-a constatat că A a greşit contul bancar al cumpărătorului, astfel hu'îl banii au

fost viraţi în contul lui C. B a cerut de la A achitarea preţului şi plata Bobînzii legale de

întîrziere.

1. Definiţi îmbogăţirea fără justă cauză.

2. Caracterizaţi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză.


Speţa 6. în 2009 între A şi B a fost încheiat un contract de locaţiune a un apartament

pe un termen de trei ani. în 2010 B, în calitate de locatar, a făcut reparn de tip european,

investind opt mii de euro, ştiind că poate beneficia de dreptul preemţiune. în 2011, după

expirarea contractului, văzînd reparaţia şi faptul că pre apartamentului s-a majorat cu

aproximativ 5000 euro, A refuză să-i mai dea lui apartamentul în chirie pentru un nou

termen şi decide să locuiască în apartamcniu nominalizat. în asemenea situaţie, B a cerut

restituirea sumei de opt mii euro, ca ii iml o îmbogăţire fără justă cauză, adresîndu-se în

instanţa de judecată.

2. Care sînt condiţiile pentru a fi în prezenţa îmbogăţirii fără justă cauză?

3. Este sau nu prezentă îmbogăţirea fără justă cauză în speţă?

4. Soluţionaţi litigiul. Argumentaţi răspunsul.

Speţa 7. în 2005, Primăria satului Băneşti a încheiat un contract prin care i-a transmis

lui I în arendă un iaz din localitate pe un termen de 5 ani. în perioada 2005 2007,1 a făcut

mai multe investiţii, populînd iazul cu peşte pentru a fi ulterior vîiului la fabrica de

conserve din localitate. în anul 2009, cetăţeanul S, cu un grup de prieteni, a prins din iazul

respectiv 300 kg de peşte, care a fost vîndut la fabrica din localitate, obţinînd un profit de

6000 lei. După ce a aflat, I s-a adresat lui S să-l restituie suma de 6000 lei, ultimul însă a

refuzat. I a depus o cerere de chemare iu judecată.

Prestaţia corespuns

unei obligaţii morale

(lit. a), alin. 3, art.

1389 CC al RM)

Acceptantul va dovedi că ştia

despre inexistenţa obligaţiei

dar a executat totuşi prestaţia

(lit. b) alin. 3, art. 1389 CC al

RM)

Debitorul prestaţiei - ACCEPTANT Drepturile şi

obligaţiile:

> Dreptul de a cere restituirea prestaţiei; y Obligaţia de a

proba faptul utilizăm bunului de către acceptant;

> Obligaţia restituirii cheltuieliloi prevăzute le lege;

> Dacă persoana a transmis unei alic persoane, prin cesiune

de creanţă sau în all mod, dreptul său în temeiul unei creanţa

inexistente sau nevalabile, este în drepl sl ceară restabilirea

situaţiei anterioare, precum şi restituirea documentelor care

certifică dreptul transmis (art. 1394 CC al RM)

(»»llliurea Restituirea

Imnului în echivalen-

iwliiin (art. tului

1 w CC al N M )

Atingerea scopului era imposibilă de

la început, iar prestatorul cunoştea

acest lucru (lit. a), alin. 2, art. 1390

CC al RM)

219 218

1. Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză?

2. Este necesară existenţa unui temei legal sau contractual pentru a putea invoca

îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul.


Speţa 8. Ca rezultat al unei greşeli contabile, salariatului L.V. i-a fost transferat pe

card salariul lunar în sumă de 35 000 lei, cînd de fapt , conform contractului, salariul

constituia 3500 lei. Angajatorul a solicitat restituirea sumei transferate din greşeală,

salariatul însă a refuzat. Angajatorul s-a sdresat în instanţa de judecată, conform normelor

îmbogăţirii fără justă cauză.


2. Este prezentă îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul.


|n i i SRL „TC" a început lucrările de construcţie a unui bloc locativ. Avînd i excavator, a

contactat mai multe companii specializate, inclusiv SRL • ■In iiuid prezentarea a două

excavatoare la obiectul SRL „TC". Peste 2 ore, miele au sosit la destinaţie, însă acolo lucrau

deja două excavatoare de la respectiv cei veniţi au fost anunţaţi că nu mai e nevoie de

serviciul lor, - im i" nu sosit alţii mai repede. Nemulţumiţi, lucrătorii SRL „RK" au cerut

............i combustibilului şi costul celor trei ore de timp pierdute, iar SRL „TC" a

li n este revendecări. La 23.03.2011, juriştii SRL „RK" au depus o cerere de

...... UI judecată în baza normelor îmbogăţirii fără justă cauză, solicitînd

| ..... .i sumei de 500 lei combustibil şi 1200 lei pentru trei ore de lucru.

i i in ■ sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză? I u procedat corect

juriştii SRL „RK"? Argumentaţi răspunsul. t Si iluţionaţi speţa şi

argumentaţi răspunsul.

Speţa 10. în 1987 C a vîndut vecinului B o fîşie de pămînt lată de un metru ce 1 1 n de-a

lungul curţii. Dat fiind faptul că legislaţia nu permitea încheierea de acte niliee cu terenuri,

a fost încheiat un simplu înscris prin care se confirmă înţelegerea lUnia de bani, iar gardul

vecinului B a fost strămutat cu un metru spre casa

.... lui C. în 2003 C a decedat, iar moştenitor a devenit fiul acestuia. Văzînd că

Itipmfnţa ogrăzii e mai mică, a ridicat actele de proprietate şi a observat că de jure lliprufhţa

e mai mare ca de facto. S-a adresat în instanţa de judecată, iar instanţa a httlArîl să strămute

gardul conform actelor de proprietate. Ulterior B s-a adresat cu o m i e de chemare în

judecată împotriva fiului lui C, solicitînd restituirea sumei. / . Care sînt condiţiile

îmbogăţirii fără justă cauză?



Speţa 11. X şi Y sînt soţ şi soţie. Cei doi fac împreună un împrumut bancar în Valoare

de 7000 euro. Cu aceşti bani finalizează şi finisează etajul casei părinţilor lui \. iar în acord

cu aceştia din urmă, cei doi se mută să locuiască în camerele de la acel Itaj. Părinţii lui X

sînt proprietarii casei respective, etajul fiind deja ridicat, dar nelînalizat. Banii au fost

investiţi în lucrările de finalizare a etajului cu acordul şi Chiar la rugămintea părinţilor lui

X. După o perioadă scurtă de timp, din ziua cînd X , . i Y se mută să locuiască la etajul casei

părinţilor, X decedează. între Y, care este soţie supravieţuitoare, şi părinţii lui X, socrii

acesteia, apar neînţelegeri, astfel că aceasta se mută cu minorul rezultat din căsătoria X la o

altă adresă fără nici ( posibilitate ca Y să mai locuiască vreodată acolo, la etajul din casa

socrilor.

Problema este că Y rămîne să plătească singură ratele împrumutului de 7001 euro,

bani investiţi în finalizarea etajului de la casa socrilor. Pentru a-şi recupcn investiţia, are

două variante.




Teste-grilă

1. In cazul îmbogăţirii fără justă cauză, bunurile/ prestaţia se restituie:

d) în toate cazurile;

e) nu se restituie;

f) se restituie cu excepţiile prevăzute de lege.

2. Subiecţii îmbogăţirii fără justă cauză se numesc:

a) debitor şi creditor;

b) prestator şi debitor;

c) acceptant şi prestator.

3. Restituirea bunului/ prestaţiei are loc:

a) de regulă, în natură;

b) de regulă, în echivalent bănesc;

c) în natură şi/sau echivalent bănesc.

4. Acceptantul unui patrimoniu fără justă cauză este obligat să restituie

fructele pe care le-a obţinut sau trebuia să le obţină:

a) din momentul în care a acceptat patrimoniul;

b) nu este obligat să restituie fructele;

c) din momentul în care a aflat sau trebuia să afle despre lipsa temeiului prestaţiei.

5. Calitatea de acceptant o poate avea:

a) doar persoanele fizice;

b) doar persoanele fizice capabile;

c) persoanele fizice, inclusiv incapabile, şi persoanele juridice.

6. Pentru realizarea unui raport juridic de îmbogăţire fără justă cauză este

necesar ca îmbogăţirea să se producă în lipsa unui:

a) temei legal;

b) temei contractual;

c) temei legal sau contractual.

7. Pînă la momentul în care acceptantul a aflat sau trebuia să afle despre lipsa justei

cauze pentru prestaţia acceptată, acesta:

a) poartă răspundere faţă de prestator pentru toate lispurile şi/ sau deteriorările

bunului, inclusiv cele accidentale; li)

doar pentru intenţie şi culpă gravă; c) nu

poartă răspundere.

K, Este relevant faptul dacă îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc ca rezultat al

comportamentului uneia din părţi, a unui terţ sau ca urmare a unei cauze

independente de voinţa lor (art. 1389, al. 1) :

a) nu;

b) da;

c) da, doar în cazurile expres prevăzute de lege.

Pretenţia de restituire:

a) nu poate fi exclusă în cazurile prevăzute de Codul civil;

b) este exclusă în cazurile prevăzute de Codul civil;

c) nu este exclusă.

10.Dacă prestaţia corespunde unei obligaţii morale:

a) pretenţia de restituire este exclusă;

b) pretenţia de restituire nu este exclusă;

c) pretenţia de restituire este exclusă doar în cazul în care obligaţia morală este datorată

unei persoane pînă la gradul IV de rudenie.

11.Pretenţia făcută în urma constrîngerii sau ameninţării:

a) urmează a fi restituită în toate cazurile fără excepţie;

b) nu urmează a fi restituită;

c) urmează a fi restituită cu excepţiile stabilite.

12.Pretenţia făcută în urma constrîngerii sau ameninţării:

a) urmează a fi restituită doar după constatarea ameninţării sau constrîngerii de către

organele de urmărire penală;

b) urmează a fi restituită cu excepţia cazului în care acceptantul dovedeşte că avea un

drept asupra prestaţiei;

c) urmează a fi restituită indiferent de cele prevăzute la pct. a) şi b).

l3.Poate fi cesionat un drept fără justă cauză:

a) da;

b) nu;

c) nu, cu excepţiile stabilite de Codul civil.

:

■

■

p H *t R 3

O fD f& PC

P A C

n > f t J "

fi C fel i5 ^ o P. f? i

P< 5'

O) C—. C D. M O

S PC

g Pc

B

c 3 S. A. C "A P<

"O C

3

G. O CR

O

s "î 5,

f

i

l "O 3 .

3 ífí O 3 P

s 5* g. s.

p 1

n

9 f i ,

O

p B N Pc

■a o p

a o T3 PC

3

K

P pa p s t P P

re

fer: *A 3 -

O S P

CD

O B

o s

"O

5*

gl B

er e s re

3 "2. 5" a

în alte forme

5? a-I

•o

c

o s

PL S" fe

S ©

3

Si

g , e e '

tí m

a re t3

ŞT

» «9 S B "S

p

T

3 o "t s -l

scrisă (manuscris, text dactilografiat,

partitură etc.)

orală (interpretare publică etc.)

imprimare audio sau video (mecanică,

magnetică, digitală, optică etc.)

de imagine (desen, schiţă, pictură, plan,

fotocadru etc.)

tridimensională (sculptură, model,

machetă, construcţie etc.î

226 227

Schema 3. Obiectele dreptului de autor Schema 4. Obiectele neprotejate de dreptul de autor

Obiectele dreptului de autor

alin.2, art.7 Legea 139/2010 Obiectele neprotejate prin dreptul de autor

art.8 Legea 139/2010

opere literare (povestiri, eseuri, romane, poezii, etc.)

programe pentru calculator care se protejează ca şi operele literare

------- » opere literare

opere dramatice şi dramatico-muzicale, scenariile şi proiectele de scenarii, librete,

opere muzicale cu sau tară text

opere coreografice şi pantomimele

opere audiovizuale

opere de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă plastică

opere de arhitectură, urbanism şi de artă horticolă

opere de artă aplicată

opere fotografice şi operele obţinute printr-un procedeu analog fotografiei

hărţile, planşele, schiţele şi lucrările tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei, arhitecturii şi din alte domenii ale

ştiinţei

bazele de date

alte opere

1 r

1 )ocumentele oficiale de

caracter normativ,

administrativ sau politic

(legi, hotărîri

judecătoreşti etc.), precum

şi traducerile oficiale

Simbolurile de stat şi

senmele oficiale ale

statului (drapele, steme,

decorări, semne băneşti

etc.)

expresiile folclorice noutăţile zilei şi a

diverselor fapte

ce reprezintă o

simplă informare

ale acestora

Schema 5. Drepturile morale

Drepturile morale ale autorului

art. 10 Legea 139/2010

Dreptul la

respectarea integrităţii operei - dreptul la protecţia operei sale

contra oricărei denaturări, schimonosiri sau a oricărei alte atingeri

aduse operei, care prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului

Schema 6. Drepturile patrimoniale

Drepturile patrimoniale exclusive ale autorului

art. 11 Legea 139/2010

ca «a

._- O.

s e

Speţe

Speţa 1. Guţu, conform contractului încheiat cu editura, a scris o piesă,

folosind romanul omonim al lui Roşea. Fără acordul autorului, manuscrisul piesei a

fost redus cu 1/3 de către editură şi editat cu un volum de 2 coli de tipar. Guţu s a

adresat cu acţiune în judecată, cerînd onorariu de autor pentru 3 coli de tipar.

Concomitent în judecată s-a adresat şi Roşea, cerînd interzicerea ediţiei piesei

şi încasarea de la editură sau de la Guţu a onorariului de la autor pentru 3 coli de

tipar.


■ pire un capitol şi două tabele din ultimul capitol. Patraşcu a obiectat împotriva I .iui

fapt şi a cerut editarea integrală a lucrării.


Speţa 3. Scriitorul A a încheiat contract de editare a operei sale literare, i

Pnform contractului, el era în drept să primească 60% din onorariu care constituiau

■,000 lei. Celelalte 40% - 40.000 lei, editura urma să le plătească după apariţia

■Jfnujui exemplar. Autorul nu a cerut plata avansului. Aflîndu-se la o serată de " Iţie,

A s-a simţit prost şi a decedat a doua zi în spital. Feciorul scriitorului A, ca

... < succesor, a cerut achitarea integrală a onorariului, dar, primind refuz, s-a adresat

in ludecată cu aceeaşi cerere.


dreptul la divulgarea

operei -dreptul de a

decide dacă opera va

fi adusă la cunoştinţa

publică, în ce mod şi

cînd

Dreptul la

retractarea

operei -

dreptul

autorului de a retracta

opera sa din circuitul

comercial,

despăgubind pe

titularul dreptului

de valorificare, dacă

acesta este prejudiciat

prin executarea

retractării

dreptul la nume

-dreptul autorului

de a decide cum

va figura numele

său la

valorificarea

operei (numele

adevărat,

pseudonimul

sau anonimul)

dreptul de

paternitate -dreptul de a fi

recunoscut în calitate de

autor al operei sale şi

dreptul de a pretinde o

atare recunoaştere, inclusiv

prin indicarea numelui său

pe loate exemplarele operei

publicate sau prin referirea

la numele său

226 227

Speţa 4. în baza contractului încheiat cu redacţia unei reviste, Corbu a tradus mi

Hmba română operele lui Puşkin. Pînă la editarea în revistă, o parte din traducere a IUNI

publicată în ziar fără acordul lui Corbu. Publicaţia din ziar nu conţinea numele

«ducătorului. Redacţia ziarului a refuzat plata onorariului de autor.


Speţa 5. La radio a fost difuzat articolul lui Rusu. Autorul a cerut plata perariului şi

a rugat să nu mai repete în viitor difuzarea articolului fără acordul lui. i e i de la radio au

declarat că, conform legislaţiei în vigoare, toate articolele publicate l « i i li difuzate fără

acordul autorului şi fără plata remuneraţiei de autor.


Speţa 6. Un colectiv de autori a încheiat contract cu o editură pentru editarea

iiînniialului de criminalistică. Editura a pregătit manualul pentru editare şi a plătit

■torului 60% din remuneraţie. Dar, în lipsa mijloacelor financiare, editarea

iniiniialului s-a transmis unei edituri private. Autorii au depistat că manuscrisul a fost

pierdut de această editura din care cauză nu a fost editat.


Speţa 2. Patraşcu a încheiat cu editura „Ştiinţa" un contract privind editarea monografiei

sale. După prezentarea monografiei la editură, aceasta a extras din

Teste-grilă

1. Forma contractului de autor:

a) scrisă;

b) verbală;


2. Termenul contractului de autor:

a) pe un termen nedeterminat;

b) pe un termen stabilit prin acordul părţilor;

c) pe un termen de minimum 5 ani.

3. Termenele dreptului de autor:

a) pe perioada vieţii autorului operei;

b) pe perioada de 70 ani de la prima publicaţie; c) pe perioada vieţii autorului şi încă 70 ani de la 1 ianuarie a următorului an

duflj decesul lui.

4. Tipurile contractului de autor:

a) doar licenţa exclusivă;

b) doar licenţa neexclusivă;

c) atît licenţa exclusivă, cît şi neexclusivă.

I rina nr. 26. Contractele în cadrul dreptului de inventator Schema

1. Noţiunea dreptului de inventator

piui do inventator ca institut al dreptului civil prezintă o totalitate de norme juridice ce im niciiză raporturile personale

nepatrimoniale şi cele patrimoniale, legate de crearea şi (UHUIM-H invenţiilor, propunerilor de raţionalizare, crearea şi

exploatarea desenelor şi modelelor III ilc, (tipografiilor circuitelor integrate şi altor obiecte ale proprietăţii intelectuale, [■ni-laica

industrială are ca obiect brevetele de invenţie, modelele de utilitate, desenele

■H ..... Ielele industriale, mărcile de fabrică sau de comerţ, mărcile de serviciu, numele

II ial şi indicaţiile de provenienţă sau denumirile de origine, precum şi reprimarea un n|oi neloiale. Proprietatea industrială se

înţelege în sensul cel mai larg şi se aplică nu ii industriei şi comerţului propriu-zise, ci şi domeniului industriilor agricole şi

extractive hiliiini produselor fabricate sau naturale ca, de exemplu: vinuri, grăunţe, foi de tutun, fructe,

id minereuri, ape minerale, bere, flori, făină (art.l Convenţia de la Paris pentru Proiecţia

li taţii industriale din 1883) ______________________________________________________________________________

Schema 2. Tipuri de obiecte ale proprietăţii industiale

invenţi i | 1 | Soiuri de planle |" | Propuneri de raţionalizare

Schema 3. Noţiunea şi semnele invenţiei

■ [uvenţia are ca obiect un produs sau un procedeu din orice domeniu tehnologic, cu condiţia ca . I I . n | i a să fie nouă, să implice

o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială

Schema 4. Noţiunea şi semnele propunerii de raţionalizare

le consideră propunere de raţionalizare soluţia tehnică care prevede modificarea construcţiei mul articol, unei tehnici aplicate,

tehnologii de producţie sau a componenţei materialului Substanţei), care este nouă şi utilă pentru întreprinderea căreia i-a fost

înaintată, avînd ca efect

....... lomisirea resurselor materiale, financiare, energetice, de carburanţi, de materii prime, a

pitelor de muncă, precum şi a altor resurse sau ameliorarea condiţiilor de muncă şi a ecologiei

.au conţine un algoritm, un program pentru calculator, noi pentru întreprinderea dată, care,

itplieîndu-se la rezolvarea unei sarcini concrete, are ca efect economisirea timpului de maşină şi

ndicarea productivităţii utilajului asistat de calculator ______________________________________________________________

213 212

Speţa 3. A şi B au încheiat un contract de societate civilă, avînd drept obicei

construcţia şi exploatarea unei case de locuit pe terenul care aparţinea lui A. Potrivii

contractului, B urma să acopere toate cheltuielile legate de construcţia casei, urmînd să

împartă cu A, în cote egale, beneficiul obţinut din închirierea casei.

După expirarea a 5 ani, participanţii s-au certat, astfel că A i-a interzis lui B să

folosească terenul şi casa. B 1-a acţionat în judecată pe A, cerînd restituirea a 80% din

costul casei, anexînd facturile care confirmau că 60% din cheltuielile de construcţie a casei

au fost suportate de el. Totodată, prin munca sa personală, B a contribuit în mare măsură la

construcţia casei.

1. Enumeraţi temeiurile de dizolvare a societăţii civile.

2. Caracterizaţi contribuţiile asociaţilor şi stabiliţi regimul juridic al patrimoniului

comun.


Speţa 4. I.S. „Institutul de proiectări" a încheiat un contract cu SC „Promo&C'SRL

pe care l-au numit Contract de societate civilă.

In conformitate cu prevederile acestui contract, Institutul a transmis în calitate de

aport dreptul de folosinţă asupra unei încăperi destinată pentru oficiu cu suprafaţa de 1000

m.p., iar SC „Promo&C'SRL a contribuit cu un aport sub formă de „Proprietate

intelectuală", obligîndu-se totodată să compenseze toate cheltuielile Institutului ce ţin de

întreţinerea încăperilor pentru oficiu. Scopul constituirii Societăţii a fost de a deschide un

magazin. După expirarea unui an de la încheierea contractului, Institutul de proiectări fiind

în aşteptarea unui control de la Curtea de Conturi a convenit cu Agenţia Proprietăţii Publice

care administrează patrimoniul de stat să se adreseze cu o cerere în instanţa de judecată

pentru evacuarea Societăţii comerciale. La examinarea cauzei în instanţa de judecată, SC

„Promo&C" în argumentele sale a făcut trimitere la faptul că încheierea contractului de

societate nu se referă la administrarea proprietăţii de stat care este interzisă Institutului de

proiectări.

1. Este posibilă evacuarea Societăţii în cazul dat?

2. Poate Societatea cere restituirea cheltuielilor ce ţin de schimbarea destinaţiei

încăperii în magazin.

3. Se va schimba hotărîrea dacă Institutul de proiectări ar fi fost o societate

comercială. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.

Teste-grilă

I < ontractul de societate civilă se înregistraeză sub sancţiunea nulităţii la:

a) Camera înregistrării de Stat;

h) organele Administraţiei Publice Locale;

c) nu se înregistrează.

-MI, , i : » • ■ • ■ ! ■ if' • Forma contractului de societate civilă este:

a) obligatoriu scrisă;

b) obligatoriu scrisă şi autentificată;

c) scrisă sau verbală.

(. Pentru bunul dat în calitate de contribuţie asociatul răspunde:

a) conform regulilor privind răspunderea locatorului;

b) conform normelor privind răspunderea vînzătorului;

c) nu răspunde.

4. Dacă în contract nu este prevăzut altfel:

b) asociaţii gestionează separat actele societăţii şi reprezintă fiecare separat societatea

în exterior;

c) asociaţii gestionează împreună actele societăţii şi reprezintă împreună societatea în

exterior;

d) asociaţii nu gestionează actele societăţii şi nu reprezintă societatea în exterior,

aceasta este administrată de către un administrator numit.

5. Dacă contractul nu prevede altfel, asociaţii:

a) participă la venituri şi suportă cheltuielile proporţional cotelor-părţi ce le revin din

patrimoniul social;

b) participă la venituri şi suportă cheltuielile în mod egal;

c) nu participă la venituri şi nu suportă cheltuielile societăţii.

6. Selectaţi temeiurile dizolvării societăţii civile :

a) declanşarea procedurii de lipsire a unui asociat de capacitate de exerciţiu;

b) decizia asociaţilor;

c) plecarea peste hotarele tării a unui asociat.

7. Contractul de societate civilă poate fi modificat:

a) prin decizia consiliului societăţii;

b) cu votul majorităţii asociaţilor;

c) prin acordul tuturor asociaţilor.

8. Răspunderea asociaţilor în cadrul contractului de societate civilă o poartă :

a) asociatul ce deţine funcţia de conducere în cadrul societăţii;

b) asociaţii răspund pentru obligaţiile societăţii civile în mod solidar;

214 215

c) nu există răspundere din motivul că nu a fost constituită o persoană juridică J către asociaţi.

Tema nr. 24. îmbogăţirea fără justă cauză Schema 1.

Definiţia şi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză

9. Contribuţia unui participant la societatea civilă :

a) poate fi majorată cu votul majorităţii asociaţilor;

b) poate fi majorată cu acordul administratorului societăţii;

c) nu poate fi majorată fără consimţămîntul acestuia.

10.Drepturile şi pretenţiile asociatului ce decurg din contractual de societate civilă faţă de ceilalţi asociaţi: a) sînt transmisibile;

b) nu sînt transmisibile;

c) sînt transmisibile dacă există acordul administratorului societăţii.

11.Contribuţiile asociaţilor în cadrul societăţii civile poate consta :

a) din bunuri

b) din drepturi patrimoniale;

c) din bunuri şi drepturi patrimoniale.

12.Contractul de societate civilă se încheie pe o perioadă :

a) nedeterminată în timp; b) determinată în timp;

c) determinată sau nedeterminată în timp.

13.în cazul înstrăinării unei cote-părţi din patrimoniul social, ceilalţi asociaţi:

a) nu au dreptul de preemţiune;

b) au dreptul de preemţiune;

c) societatea civilă are dreptul de preemţiune.

îmbogăţirea fără justă cauză - Persoana care, fără temei legal sau contractual, a dobîndit ceva (acceptant) ca urmare a executării

unei prestaţii de către o altă persoană (prestator) sau a realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată să restituie

acestei alte persoane ceea ce a primit sau a economisit. Nu este relevant faptul dacă îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc ca

rezultat al comportamentului uneia dintre părţi, a unui terţ sau ca urmare a unei cauze independente de voinţa lor ( alin. 1, art. 1389

Cod civil al RM)

Condiţii juridice

Lipsa unui temei legal sau contractual al măririi

patrimoniului unei persoane în detrimentul alteia

Condiţii materiale

Să existe o micşorare a

patrimoniului

prestatorului

Să existe o legătură

cauzală între sporirea

unui patrimoniu şi

micşorarea celuilalt

Absenţa

oricărui alt

mijloc juridic

pentru

restituirea

pierderii

suferite

Să existe o

îmbogăţire a

acceptantului

217

obligaţii

B ,'°scută

"^ina

H ». l'.fl'l. ^e îmbogăţirii fără justă cauză

" , | e

(Mt 1 1 ;. 3, art. CC al

Acceptantul va dovedi că

ştia despre inexistenţa

obligaţiei dar a executat

totuşi prestaţia (lit. b) alin.

3, art. 1389 CC al RM)

Acceptantul va

dovedi că

prestaţia a fost făcută în

scop filantropic sau de

binefacere (lit. b) alin. 3,

art. 1389 CC al RM)

Pretenţia de restituire a

celor prestate întru

executarea unui contract

nul ar contraveni

scopului protector al

normei care a instituit

nulitatea, (lit. c), alin. 3,

art. 1389 CC al RM)

' >atT ---------------

■ , Ua condiţionată făcută nu pentru

l .^'^rea unei obligaţii, ci cu intenţia

de acceptant de a-1

pe acesta la o anumită

Prestatorul contrar

principiului bunei-

credinţe a împiedicat atingerea scopului (lit. b),

alin. 2, art. 1390 CC al RM)

dacă acesta din urmă nu a avut urmărită din

următoarele

erente:

219 218

Speţa 1. La 01.03.2008. SRL „P-D" a depus o cerere de chemare în judecat! împotriva

lui CM. cu privire la încasarea sumei în baza normelor referitoare Iu îmbogăţirea fără justă

cauză.

în motivarea acţiunii a indicat că la 01.02.2008. a fost încheiat contractul dd locaţiune

între SRL „P-D" în calitate de locator şi CM. în calitate de locatar, Conform contractului,

locatorul a transmis pîrîtului automobilul de model BMW X-5 cu numărul de înmatriculare

K KK 001, pentru o perioadă de cinci zile, iar locatarul se obliga să restituie bunul la

expirarea termenului şi să achite 50 euro pentru fiecari zi. Cu toate acestea, locatarul nu a

remis automobilul în termen, folosindu-1 timp de zece zile.

Dat fiind faptul că nu a fost încheiat nici un acord adiţional la contract privind

prelungirea termenului de locaţiune, SRL „P-D" consideră că restituirea sumei de 250 euro

este posibilă doar în baza normelor care reglementează îmbogăţirea fără justa cauză,

deoarece pîrîtul a economisit 250 euro , folosind neîntemeiat autoturismul timp de cinci zile.

/ . Stabilfi raporturile dintre SRL ,, P-D " şi C. M.

2. Care sînt consecinţele nerestiluirii la timp a bunului?


Speţa 2. La 20 mai 2009, aproximativ în jurul orei 21:15, la intersecţia str, Socoleni cu

str. Ceucari, a avut loc accidentul rutier cu implicarea unui autoturism de model „Toyota" ce

aparţinea cetăţeanului G.V. şi un excavator ce aparţinea SRL „PC".

în urma accidentului rutier, ambele mijloace de transport au fost transportate la

parcarea autorizată a Poliţiei rutiere, pentru efectuare ulterioară a expertizei.

în următoarea zi, administraţia parcării a hotărît să schimbe gardul parcării, iar

excavatorul să fie folosit la aceste lucrări. Ca rezultat, lucrările de excavare au durai 20 ore.

Aflînd despre acest fapt, directorul SRL „PC" s-a adresat cu o cerere de a-i lî restituită

suma de 6000 lei, deoarece pentru o oră de lucru a excavatorului, aceştia percepeau trei sute

lei, la care au primit refuz, argumentîndu-le că , deoarece excavatorul nu a fost închiriat de la

SRL „PC", parcarea nu datorează nimic, iar SRL „PC" oricum nu ar fi cîştigat nimic, fiindcă

în acest răstimp nu putea folosi de facto excavatorul.

SRL „PC" s-a adresat în instanţa de judecată.

1. Stabiliţi raporturile dintre SRL „PC" şi parcarea auto. 1 [rgumentaţi dacă există o îmbogăţire fără justă cauză a parcării. I

Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.

Ipcţa 3. La 15.03.2010, Agenţia MOLDSILVA a înaintat o cerere de chemare în iiii

împotriva lui O.G., solicitînd în baza normelor privind îmbogăţirea fără justă Hu/t\ suma de

10000 lei.

Iu motivarea acţiunii, Agenţia a indicat că O.G. activînd în calitate de pădurar, în ililnlea C

timp de 4 ani, a îngrădit cinci ha de pădure pe care le-a folosit ca loc de Igienicul, construind

căsuţe uşor demontabile, care erau date în locaţiune, astfel ^urn|in a fost prejudiciată, iar

O.G. a obţinut o îmbogăţire nejustificată. Agenţia cere lUnirea sumei de 10000 lei care ar fi

compusă din arenda unui ha de pădure ce litmlituie 200 lei anual şi cu durata de 5 ani de

folosire.

In replică, cetăţeanul O.G. menţionează că el personal a depus o cerere de llli lieiere a

contractului încă în anul 2005, însă pînă acum nu a primit nici un răspuns, II ilul lîind faptul

că în prezent nu există încheiat nici un contract între el şi Agenţie, |l .ia nu datorează nimic.

/ . Stabiliţi raporturile dintre Agenţia MOLDSIL VA şi cetăţeanul O. G.

2. Argumentaţi dacă sînt îndreptăţite acţiunile cetăţeanului O.G.


Speţa 4. A a împrumutat lui B suma de 5000 lei pe un termen de o lună de zile. I >ii|>;î

cinci ani, A i-a cerut lui B restituirea sumei. B a restituit suma neîntîrziat, la III una cerere.

După restituire, B aflat că ar fi putut să nu-i restituie suma lui A, deoarece a i \pirat

termenul de prescripţie.

Considerînd că A nu mai avea dreptul de a cere suma de 5000 lei, B s-a adresat in

instanţa de judecată, solicitînd restituirea sumei, motivînd acţiunea în baza normelor ce

reglementează îmbogăţirea fără justă cauză.

/ . Stabiliţi ce raporturi există între A şi B.

2. Descrieţi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză.


Speţa 5. Potrivit contractului de vînzare-cumpărare, la 28.01.2008, A a transferat

120000 lui B prin intermediul băncii. Banii nu au ajuns pe contul lui B. în procesul

verificării, s-a constatat că A a greşit contul bancar al cumpărătorului, astfel încît banii au

fost viraţi în contul lui C. B a cerut de la A achitarea preţului şi plata dobînzii legale de

întîrziere.

1. Definiţi îmbogăţirea fără justă cauză.

2. Caracterizaţi condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză.


Speţa 6. în 2009 între A şi B a fost încheiat un contract de locaţiune a i i i n i i apartament

pe un termen de trei ani. în 2010 B, în calitate de locatar, a făcut reparaţii de tip european,

investind opt mii de euro, ştiind că poate beneficia de dreptul .1. preemţiune. In 2011, după

expirarea contractului, văzînd reparaţia şi faptul că preţul apartamentului s-a majorat cu

aproximativ 5000 euro, A refuză să-i mai dea lui li apartamentul în chirie pentru un nou

termen şi decide să locuiască în apartamenliil nominalizat. In asemenea situaţie, B a cerut

restituirea sumei de opt mii euro, ca Imul o îmbogăţire fără justă cauză, adresîndu-se în

instanţa de judecată.

2. Care sînt condiţiile pentru a fi în prezenţa îmbogăţirii fără justă cauză?

3. Este sau nu prezentă îmbogăţirea fără justă cauză în speţă?

4. Soluţionaţi litigiul. Argumentaţi răspunsul. .

Speţa 7. In 2005, Primăria satului Băneşti a încheiat un contract prin care i-l transmis

lui I în arendă un iaz din localitate pe un termen de 5 ani. în perioada 2005 2007,1 a făcut

mai multe investiţii, populînd iazul cu peşte pentru a fi ulterior vinciul la fabrica de

conserve din localitate. în anul 2009, cetăţeanul S, cu un grup de prieteni, a prins din iazul

respectiv 300 kg de peşte, care a fost vîndut la fabrica din localitate, obţinînd un profit de

6000 lei. După ce a aflat, I s-a adresat lui S să-i restituie suma de 6000 lei, ultimul însă a

refuzat. I a depus o cerere de chemare în judecată.


2. Este necesară existenţa unui temei legal sau contractual pentru a putea invoca

îmbogăţirea fără justă cauză? Argumentaţi răspunsul.


Speţa 8. Ca rezultat al unei greşeli contabile, salariatului L.V. i-a fost transferai pe

card salariul lunar în sumă de 35 000 lei, cînd de fapt , conform contractului, salariul

constituia 3500 lei. Angajatorul a solicitat restituirea sumei transferate din greşeală,

salariatul însă a refuzat. Angajatorul s-a sdresat în instanţa de judecată, conform normelor

îmbogăţirii fără justă cauză.

/ . Care sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză?



,Npe|ii 9. SRL „TC" a început lucrările de construcţie a unui bloc locativ. Avînd <U-

excavator, a contactat mai multe companii specializate, inclusiv SRL i-l solicitînd

prezentarea a două excavatoare la obiectul SRL „TC". Peste 2 ore, n .ilciarele au sosit la

destinaţie, însă acolo lucrau deja două excavatoare de la I N I „N", respectiv cei veniţi au

fost anunţaţi că nu mai e nevoie de serviciul lor, iiire au sosit alţii mai repede. Nemulţumiţi,

lucrătorii SRL „RK" au cerut Uluirea combustibilului şi costul celor trei ore de timp pierdute,

iar SRL „TC" a ni aceste revendecări. La 23.03.2011, juriştii SRL „RK" au depus o cerere

de llltiiiiiire în judecată în baza normelor îmbogăţirii tară justă cauză, solicitînd tftllliiirca sumei

de 500 lei combustibil şi 1200 lei pentru trei ore de lucru. / ('are sînt condiţiile îmbogăţirii

fără justă cauză? ' Au procedat corect juriştii SRL „RK"? Argumentaţi răspunsul. I

Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

Speţa 10. în 1987 C a vîndut vecinului B o fîşie de pămînt lată de un metru ce II. . . a

cle-a lungul curţii. Dat fiind faptul că legislaţia nu permitea încheierea de acte ¡111 Idice cu

terenuri, a fost încheiat un simplu înscris prin care se confirmă înţelegerea i nuia de bani, iar

gardul vecinului B a fost strămutat cu un metru spre casa ■ inului C. în 2003 C a decedat, iar

moştenitor a devenit fiul acestuia. Văzînd că lllprafaţa ogrăzii e mai mică, a ridicat actele de

proprietate şi a observat că de jure luprufaţa e mai mare ca de facto. S-a adresat în instanţa

de judecată, iar instanţa a

h.... îl să strămute gardul conform actelor de proprietate. Ulterior B s-a adresat cu o

i i i i i o de chemare în judecată împotriva fiului lui C, solicitînd restituirea sumei. / . Care

sînt condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză? .!. Este prezentă îmbogăţirea fără justă

cauză? Argumentaţi răspunsul. ), Soluţionaţi speţa şi argumentaţi răspunsul.

Speţa 11. X şi Y sînt soţ şi soţie. Cei doi fac împreună un împrumut bancar în I itloare

de 7000 euro. Cu aceşti bani finalizează şi finisează etajul casei părinţilor lui K , iar în

acord cu aceştia din urmă, cei doi se mută să locuiască în camerele de la acel (taj. Părinţii lui

X sînt proprietarii casei respective, etajul fiind deja ridicat, dar nefinalizat. Banii au fost

investiţi în lucrările de finalizare a etajului cu acordul şi . hiar la rugămintea părinţilor lui X.

După o perioadă scurtă de timp, din ziua cînd X ţii Y se mută să locuiască la etajul casei

părinţilor, X decedează. între Y, care este Ho|ie supravieţuitoare, şi părinţii lui X, socrii

219 218

acesteia, apar neînţelegeri, astfel că aceasta se mută cu minorul rezultat din căsătoria X la o

altă adresă fără MIM I posibilitate ca Y să mai locuiască vreodată acolo, la etajul din casa

socrilor.

Problema este că Y rămîne să plătească singură ratele împrumutului de /IMIU euro, bani

investiţi în finalizarea etajului de la casa socrilor. Pentru a-şi recupi | investiţia, are două

variante.




Teste-grilă

1. In cazul îmbogăţirii fără justă cauză, bunurile/ prestaţia se restituie:

d) în toate cazurile;

e) nu se restituie;

f) se restituie cu excepţiile prevăzute de lege.

2. Subiecţii îmbogăţirii fără justă cauză se numesc:

a) debitor şi creditor;

b) prestator şi debitor;

c) acceptam şi prestator.

3. Restituirea bunului/ prestaţiei are Ioc:

a) de regulă, în natură;

b) de regulă, în echivalent bănesc;

c) în natură şi/sau echivalent bănesc.

4. Acceptantul unui patrimoniu fără justă cauză este obligat să restituie

fructele pe care le-a obţinut sau trebuia să le obţină:

a) din momentul în care a acceptat patrimoniul;

b) nu este obligat să restituie fructele;

c) din momentul în care a aflat sau trebuia să afle despre lipsa temeiului prestaţiei.

5. Calitatea de acceptant o poate avea:

a) doar persoanele fizice;

b) doar persoanele fizice capabile;

c) persoanele fizice, inclusiv incapabile, şi persoanele juridice.

6. Pentru realizarea unui raport juridic de îmbogăţire fără justă cauză este necesar ca îmbogăţirea să se producă în lipsa unui:

a) temei legal;

b) temei contractual;

i I lemei legal sau contractual.

/. I'înă Ia momentul în care acceptantul a aflat sau trebuia să afle despre lipsa justei

cauze pentru prestaţia acceptată, acesta:

n) poartă răspundere faţă de prestator pentru toate lispurile şi/ sau deteriorările

bunului, inclusiv cele accidentale; li) doar

pentru intenţie şi culpă gravă; e) nu poartă

răspundere.

H Este relevant faptul dacă îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc ca rezultat al

comportamentului uneia din părţi, a unui terţ sau ca urmare a unei cauze

independente de voinţa lor (art. 1389, al. 1 ) :

II) nu;

b) da;

c) da, doar în cazurile expres prevăzute de lege.

'>. Pretenţia de restituire:

a) nu poate fi exclusă în cazurile prevăzute de Codul civil;

b) este exclusă în cazurile prevăzute de Codul civil;

c) nu este exclusă.

II). Dacă prestaţia corespunde unei obligaţii morale:

a) pretenţia de restituire este exclusă;

b) pretenţia de restituire nu este exclusă;

c) pretenţia de restituire este exclusă doar în cazul în care obligaţia morală este datorată

unei persoane pînă la gradul IV de rudenie.

1 1 . Pretenţia făcută în urma constrîngerii sau ameninţării:

a) urmează a fi restituită în toate cazurile fără excepţie;

b) nu urmează a fi restituită;

c) urmează a fi restituită cu excepţiile stabilite.

12. Pretenţia făcută în urma constrîngerii sau ameninţării:

a) urmează a fi restituită doar după constatarea ameninţării sau constrîngerii de către

organele de urmărire penală;

b) urmează a fi restituită cu excepţia cazului în care acceptantul dovedeşte că avea un

drept asupra prestaţiei;

c) urmează a fi restituită indiferent de cele prevăzute la pct. a) şi b).

l3.Poate fi cesionat un drept fără justă cauză:

a) da;

b) nu;

c) nu, cu excepţiile stabilite de Codul civil.

•Jl

Ö

O »5

S3, c o

CS. OL ft ~

re on »

ce ss. a ff

& ft C M

i- Ol P<

o s

es S"

o

CL g foi

§ Q.

n o a,

a.

B a re

a

S" re

3

5*

"8 O

re

re a

T3

s'

(A O

3

S"

S a o er

s

•g Ta

O CT a »

o- Xi S t

Ó M

&^ B o

a ó

O.

în alte forme

n 3

85

S

Jt

K<

h o s

ft "1 85 o

re

JL es a *»

e_

a № TS

a

re

e

1

"O B 1

•O ©

O

o a

scrisă (manuscris, text dactilografiat,

partitură etc.)

orală (interpretare publică etc.)

imprimare audio sau video (mecanică,

magnetică, digitală, optică etc.)

de imagine (desen, schiţă, pictară, plan,

fotocadru etc.)

tridimensională (sculptură, model,

machetă, construcţie erc.1

226 227

Schema 3. Obiectele dreptului de autor Schema 4. Obiectele neprotejate de dreptul de autor

Obiectele dreptului de autor

alin.2, art.7 Legea 139/2010

opere literare (povestiri, eseuri, romane, poezii, etc.)

programe pentru calculator care se protejează ca şi operele literare

opere literare

opere dramatice şi dramatico-muzicale, scenariile şi proiectele de scenarii, librete,

opere muzicale cu sau fără text

opere coreografice şi pantomimele

opere audiovizuale

opere de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă plastică

opere de arhitectură, urbanism şi de artă horticolă

opere de artă aplicată

opere fotografice şi operele obţinute printr-un procedeu analog fotografiei

hărţile, planşele, schiţele şi lucrările tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei, arhitecturii şi din alte domenii ale

ştiinţei

bazele de date

alte opere

Obiectele neprotejate prin dreptul de autor

art.8 Legea 139/2010

1

■

1 )ocumentele oliciale de

caracter normativ,

administrativ sau politic

(legi, hotărîri

judecătoreşti etc), precum

şi Iraducerile oficiale ale

acestora

Simbolurile de stat şi

senmele oficiale ale

statului (drapele, steme,

decorări, semne băneşti

etc.)

expresiile folclorice noutăţile zilei şi a

diverselor fapte

ce reprezintă o

simplă informare

Schema 5. Drepturile morale

Drepturile morale ale autorului

art. 10 Legea 139/2010

Dreptul la

respectarea integrităţii operei - dreptul la protecţia operei sale

contra oricărei denaturări, schimonosiri sau a oricărei alte atingeri aduse

operei, care prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului

dreptul la divulgarea

operei -dreptul de a

decide dacă opera va

fi adusă la cunoştinţa

publică, în ce mod şi

cînd

Dreptul la

retractarea operei

dreptul

autorului de a retracta

opera sa din circuitul

comercial,

despăgubind pe

titularul dreptului

de valorificare, dacă

acesta este prejudiciat

prin executarea

retractării

dreptul la nume

-dreptul autorului

de a decide cum

va figura numele

său la

valorificarea

operei (numele

adevărat,

pseudonimul

sau anonimul)

.licplul de

paternitate

-dreptul de a fi

M-cunoscut în

Bilitate de autor al

operei sale şi ilii'plul

de a pretinde o

atare iivimoaştere,

Inclusiv prin

indicarea numelui

său pe tonte

exemplarele "perei

publicate |BU prin

referirea la numele

său

228

Schema 6. Drepturile patrimoniale

Drepturile patrimoniale exclusive ale autorului

art.ll Legea 139/2010

OH

t;

a « o _

B

ĂI 3

0J rv -

& 53 S O X 5 <U « O — — 13 0 S ti .& <£ U S E S o JS S .S E

o.

Speţe

Speţa 1. Guţu, conform contractului încheiat cu editura, a scris o piesă, folosind

romanul omonim al lui Roşea. Fără acordul autorului, manuscrisul piesei j fost redus cu

1/3 de către editură şi editat cu un volum de 2 coli de tipar. Guţti s t adresat cu acţiune în

judecată, cerînd onorariu de autor pentru 3 coli de tipar.

Concomitent în judecată s-a adresat şi Roşea, cerînd interzicerea ediţiei piesei şi

încasarea de la editură sau de la Guţu a onorariului de la autor pentru 3 coli de tipar.

Soluţionaţi speţa. ' , J vil

Speţa 2. Patraşcu a încheiat cu editura „Ştiinţa" un contract privind editarea

monografiei sale. După prezentarea monografiei la

editură, aceasta a extras din

, i . un capitol şi două tabele din ultimul capitol lin

fapt şi a cerut editarea integrală a lucrării.


Speţa 3. Scriitorul A a încheiat contract de editare a operei sale literare.

I.... i contractului, el era în drept să primească 60% din onorariu care constituiau

lini) lei. Celelalte 40% - 40.000 lei, editura urma să le plătească după apariţia primului

exemplar. Autorul nu a cerut plata avansului. Aflîndu-se la o serată de Hdiţie, A s-a simţit

prost şi a decedat a doua zi în spital. Feciorul scriitorului A, ca ytili' succesor, a cerut

achitarea integrală a onorariului, dar, primind refuz, s-a adresat - ludecată cu aceeaşi cerere.


Speţa 4. în baza contractului încheiat cu redacţia unei reviste, Corbu a tradus Iii limba

română operele lui Puşkin. Pînă la editarea în revistă, o parte din traducere a Aiul publicată

în ziar fără acordul lui Corbu. Publicaţia din ziar nu conţinea numele ii jucătorului.

Redacţia ziarului a refuzat plata onorariului de autor.


Speţa 5. La radio a fost difuzat articolul lui Rusu. Autorul a cerut plata Onorariului şi

a rugat să nu mai repete în viitor difuzarea articolului fără acordul lui. Cei dc la radio au

declarat că, conform legislaţiei în vigoare, toate articolele publicate BOI li difuzate fără

acordul autorului şi fără plata remuneraţiei de autor.


Speţa 6. Un colectiv de autori a încheiat contract cu o editură pentru editarea

Bianualului de criminalistică. Editura a pregătit manualul pentru editare şi a plătit MINORULUI

60% din remuneraţie. Dar, în lipsa mijloacelor financiare, editarea manualului s-a transmis

unei edituri private. Autorii au depistat că manuscrisul a fost pierdut de această editura din

care cauză nu a fost editat.


Testc-grilă

1. Forma contractului de autor:

a) scrisă;

b) verbală;


2. Termenul contractului de autor:

a) pe un termen nedeterminat;

b) pe un termen stabilit prin acordul părţilor;

c) pe un termen de minimum 5 ani.

3. Termenele dreptului de autor:

a) pe perioada vieţii autorului operei;

b) pe perioada de 70 ani de la prima publicaţie; c) pe perioada vieţii autorului şi încă 70 ani de la 1 ianuarie a următorului ar decesul

lui.

l |ma nr. 26. Contractele în cadrul dreptului de inventator Schema 1. Noţiunea

dreptului de inventator

4. Tipurile contractului de autor:

a) doar licenţa exclusivă;

b) doar licenţa neexclusivă;

c) atît licenţa exclusivă, cît şi neexclusivă.

Schema 2. Tipuri de obiecte ale proprietăţii industiale

Invenţii |11 Soiuri de plante | | Propuneri de raţionalizare 11

Schema 3. Noţiunea şi semnele invenţiei

Invenţia are ca obiect un produs sau un procedeu din orice domeniu tehnologic, cu condiţia ca ui ■ n|tn să lîe nouă, să implice o

activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială

Schema 4. Noţiunea şi semnele propunerii de raţionalizare

-2 K 15 nj

Ö o, a 3 CA

P y

. Patraşcu a obiectat împotriva

'.r consideră propunere de raţionalizare soluţia tehnică care prevede modificarea construcţiei ■Ui articol, unei tehnici aplicate,

tehnologii de producţie sau a componenţei materialului i ubstanţei), care este nouă şi utilă pentru întreprinderea căreia i-a fost

înaintată, avînd ca efect

...... lomisirea resurselor materiale, financiare, energetice, de carburanţi, de materii prime, a

t. II (. lor de muncă, precum şi a altor resurse sau ameliorarea condiţiilor de muncă şi a ecologiei

u n conţine un algoritm, un program pentru calculator, noi pentru întreprinderea dată, care,

|p|lcîndu-se la rezolvarea unei sarcini concrete, are ca efect economisirea timpului de maşină şi

lldiciirea productivităţii utilajului asistat de calculator _____________________________________________________________

i in |ilnl dc inventator ca institut al dreptului civil prezintă o totalitate de norme juridice ce

...... lează raporturile personale nepatrimoniale şi cele patrimoniale, legate de crearea şi

In II invenţiilor, propunerilor de raţionalizare, crearea şi exploatarea desenelor şi modelelor i i IM le, topografiilor circuitelor

integrate şi altor obiecte ale proprietăţii intelectuale, i -'111101:1103 industrială are ca obiect brevetele de invenţie, modelele de

utilitate, desenele

=- ........... Ielele industriale, mărcile de fabrică sau de comerţ, mărcile de serviciu, numele

IHUIENIL şi indicaţiile de provenienţă sau denumirile de origine, precum şi reprimarea inculci neloiale. Proprietatea industrială se

înţelege în sensul cel mai larg şi se aplică nu

Hi .......... ndustriei şi comerţului propriu-zise, ci şi domeniului industriilor agricole şi extractive

iii ...... produselor fabricate sau naturale ca, de exemplu: vinuri, grăunţe, foi de tutun, fructe,

Vili), minereuri, ape minerale, bere, flori, făină (art.l Convenţia de la Paris pentru Protecţia

- . Iuţii industriale din 1883) ________________________________________________________________

http://art.ll/

232 233

Schema 5. Noţiunea şi semnele soiului de plante

Soi se consideră grupul de plante aparţinînd unui singur taxon botanic de cel mai jos rang cum iscill care, indiferent dacă

corespunde pe deplin sau nu condiţiilor de acordare a protecţiei prin brevet, poate fi definit prin expresia caracterelor rezultînd

dintr-un anumit genotip sau dintr-o antnnli combinaţie de genotipuri, expresia caracterelor materialului soiului de acelaşi tip poate fi

variabil | sau invariabilă, gradul de variabilitate fiind determinat de genotip sau de combinaţia de genolipuil, este distinct faţă de orice

alt grup de plante prin expresia a cel puţin unuia dintre caractere oonskjewttcaojgititate, avînd în vedere proprietatea sa de a fi

reprodus fără vreo modificare_

Schema 6. Subiect al invenţiei

Autor al propunerii de raţionalizare se consideră persoana fizică prin a cărei muncă creatoare a

fost elaborată soluţia tehnică sau organizatorică care

rezolvă sarcinile practice ale întreprinderii cu

ajutorul mijloacelor tehnice sau mijloacelor de

conducere şi/sau al celor administrativ-economice.

Schema 7. Clasificarea obiectelor

invenţiei

Invenţii de produse reprezintă corpuri sau obiecte

determinate, cu forme şi caractere care se deosebesc unele de altele. Brevetabile sînt numai

produsele industriale

Schema 8. Ordinea de perfectare a dreptului de inventator

,.,•<•« cererii. Inventatorul, succesorul lui sau autorul invenţiei de serviciu

adresează

jjjjljl'l cererea privind acordarea brevetului de invenţie ____

mituirea formală a cererii în cadrul căreia Agenţia verifică dacă cererea de brevet satisface ■ .hpiie de formă prevăzute de legislaţie

^

mimarea preliminară a cererii în cadrul căreia AGEPI verifică dacă cererea de brevet

pl!»lnce cerinţele legale, dacă obiectul invenţiei este brevetabil în sensul legal, dacă cererea

MUaliic.e, la prima vedere, cerinţele legale, dacă sînt satisfăcute cerinţele legale referitor la

i minarea priorităţii şi, după caz, recunoaşte prioritatea revendicată, sînt satisfăcute alte

Hu|' legale ______________________________ | -----------------------------------------------------------------------------------

/ ,,iminarea în fond a cererii se efectuează la voinţa solicitantului. In cazul neprezentării i im rsului de examinare în fond cererea se

consideră retrasă. Dacă solicitantul se pronunţă în . i pentru eliberarea brevetului pe răspunderea sa, Agenţia verifică dacă invenţia

descrisă M I , -.puiule condiţiilor de brevetabilitate ^

i u n , a deciziei de a acorda brevetul sau de a refuza acordarea brevetului se adoptă în baza

i -tpni luliii de examinare a condiţiilor de brevetabilitate a invenţiei ___________________________________________________

Schema 9. Procedura de perfectare a dreptului de autor asupra propunerii

de raţionalizare

Pentru recunoaşterea propunerii de raţionalizare autorul depune o cerere către conducerea

i i i i i i -prinderii de a cărei activitate ţine propunerea _______________________________________________________________

in baza cererii se verifică respectarea dispoziţiilor legale efectuîndu-se înregistrarea acesteia în

,, pistrui de evidenţă a cererilor de recunoaştere a propunerilor de raţionalizare __________________________________________

După primirea avizului subdiviziunilor şi serviciilor întreprinderii, conducerea întreprinderii

„i,.pia o decizie, prin care se recunoaşte propunerea de raţionalizare şi se încheie cu autorul un

, .„maci ori se dispune respingerea cererii sau se decide efectuarea încercării experimentale a

tu opunerii ______________ ^

Schema 10. Drepturile şi obligaţiile titularului brevetului

Morale (nepatrimoniale) --------------------------1 ------------ Patrimoniale

Schema 11. Noţiunea şi

caracterele juridice ale

contractului de licenţă MU contractul de licenţă solicitantul sau titularul de brevet (licenţiar) transmite dreptul de iplnnlare a cererii de brevet sau a

brevetului oricărei alte persoane (licenţiat), rezervîndu-şi

n

ul dc proprietate asupra lui

sinalagmatic

Schema 12. Elementele contractului de licenţă

Părţile

ccnfiar poate fi titularul brevetului. In lilnlc de licenţiar

poate fi orice persoană Sică sau juridică căreia îi aparţine

dreptul ordat de brevet

Licenţiat poate fi orice persoană fizică sau juridică care a dobîndit

dreptul de exploatare a invenţiei protejate prin brevet

Obiectul

lîiinsmiterea dreptului exclusiv de exploatare a invenţiei protejată prin brevet, în limitele

■pacificate de părţi şi stipulat în contract, cu păstrarea de către licenţiar a dreptului de folosire a

i i i -clci părţi a invenţiei care n-a fost transmisă licenţiatului ____________________________________________ ------------------

_________________________ Forma __________________________________________________ .

('ontractul de licenţă se va executa în scris şi va fi semnat de către părţile la contract, cu

înregistrarea obligatorie la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), cu excepţia

cii/ului cînd transmiterea rezultă dintr-o hotărîre judecătorească (licenţa obligatorie neexclusivă).

I trice transmitere a drepturilor referitor la o cerere de brevet sau la un brevet va produce efecte

pentru terţi numai din data publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială al Republicii

Moldova (BOPI) a menţiunii transmiterii înscrise la AGEPI ________________________________________ . _______________

___________________ Termenul _______________________________ . _________________

Contractul poate fi încheiat pe un termen determinat sau nedeterminat. Contractul încheiat pe 0 perioadă nedeterminată

încetează la expirarea valabilităţii brevetului de invenţie.

Durata unui brevet de invenţie este de 20 de ani, începînd cu data de depozit a cererii de

brevet de invenţie. Durata unui brevet de invenţie de scurtă durată este de 6 ani, începînd cu data

de depozit a cererii de brevet de invenţie de scurtă durată ___________________________________________________________

___________________________ Preţul __________________________________________________

Contractul de licenţă poate conţine clauze referitor la plata redevenţelor de către licenţiat.

Mărimea redevenţelor se stabileşte într-o sumă fixă, defalcări procentuale periodice din venitul

licenţiatului sau printr-o formă mixtă ________________________________________________________________________ —

Speţe

Speţa 1. Prin contractul de licenţă exclusivă din 10 octombrie 2010 tiluliirui brevetului

de invenţie a unui procedeu din domeniul tehnologic „Vichiterm" Hr\ (licenţiar) a transnis

dreptul de exploatare a brevetului Uzinei „Tehnica" (liccn|iiil), rezervîndu-şi dreptul de

proprietate asupra lui.

La 11 noiembrie 2011 de către terţul „Dominic" SRL au fost puse în vîn/tir.

termometre obţinute prin procedeul care constituie obiectul brevetului transmit

licenţiatului pentru un termen de 11 ani.

în legătură cu acest fapt, licenţiatul s-a adresat licenţiatului cu o cerere de 1 interveni

în instanţa de judecată cu acţiune de a interzice terţului „Dominic" SKI I exploateze

procedeul care constituie obiectul invenţiei brevetate transmiţi licenţiatului. Dat fiindcă

licenţiarul nu a intervenit cu o asemenea acţiune, la 11 februarie 2012 Uzina „Tehnica" a

Inventator (autor al invenţiei) este

persoana fizică care, prin munca sa

creatoare, a realizat invenţia.

Ttitular de brevet —

persoană fizică sau

juridică căreia îi aparţine

dreptul acordat de

brevetul de invenţie.

Calitatea de inventator o

pot avea numai

persoanele fizice, pe

cînd titular al brevetului

de invenţie poate fi şi

persoana juridică. _____________

Ducă decizia este favorabilă, autorului propunerii de raţionalizare, în termen de o lună, i se

eliberează certificatul de raţionalizare, care certifică prioritatea, calitatea de autor şi dreptul

t xc I usiv ___________________________________________________________ ----------------------------------------------------

■ .

• n*.i > > ! • > * * ' 1' • ...

consensual

Ameliorator (titular de brevfl pentru soi de

plantă) - persoana fizică sau juridică care a

creai sau a descoperit şi a dezvoltat o clona, o

linie sau un hibrid ni unui soi de plante

aparţinînd unui singur taxon botanic de cel

mai jos rang cunoscut.

Prin invenţie de procedee se subînţelege < anumită consecutivitate

a operaţiilor sau i metodelor de lucru cu obiectele lumi materiale

Drepturile morale (nepatrimoniale) ale titularului de brevet:

• dreptul la calitatea de autor;

• dreptul la nume;

• dreptul de a da publicităţii invenţia;

• dreptul de prioritate;

• dreptul la eliberarea unui titlu de protecţie sau, în lipsa lui, dreptul la menţinerea numelui în brevetul de invenţie, precum şi

dreptul la eliberarea unui dublicat al brevetului de invenţie.

Drepturile patrimoniale ale titularului de brevet:

• să exploateze invenţia pe întreaga durată de protecţie a ei;

• să acţioneze în instanţă orice persoană care exploatează invenţia brevetată fară acordul titularului de brevet;

• să renunţe la brevet;

• să încheie contracte de licenţă în urma cărora să transmită dreptul de exploatare a invenţiei protejate prin brevet;

• să cesioneze brevetul;

• să interzică terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a următoarelor acţiuni:

a) fabricarea, oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste

scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului;

b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ ştie

sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă tară acordul titularului de brevet, oferirea

procedeului spre folosire;

c) oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a

produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.

• să plaseze pe piaţă în RM produsul protejat de brevet, după care vor înceta drepturile acordate de brevet;

• de a dispune de cererea de brevet şi brevet, similar drepturilor reale;

• să transmită în totalitate sau în parte unui terţ dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg dintr-o

cerere de brevet sau dintr-un brevet, inclusiv prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, ori prin succesiune legală

sau testamentară;

• să transmită cererea de brevet sau brevetul deţinut de o întreprindere independent de vînzarea întreprinderii;

• să transmită dreptul de exploatare a cererii de brevet sau a brevetului oricărei alte persoane (licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de

proprietate asupra lui;

101 237

iniţiat o cerere de chemare în judecată împolri 1 I terţului „Dominic" SRL privind

interzicerea exploatării invenţiei brevetate.

Este în drept licenţiatul să înainteze personal acţiune în instanţa de judecttti privind

interzicerea exploatării invenţiei de către terţi? Va purta răspunderi licenţiarul faţă de

licenţiat pentru refuzul de a înainta acţiunea în justiţie împotrivii terţilor privind

interzicerea folosirii invenţiei transmise licenţiatului?

Speţa 2. Inginerul Dominic Cernea angajat al uzinei „Microelement" a creai | cameră

video în miniatură capabilă de a distinge obiecte mai subţiri ca firul părului

După întocmirea schiţelor, desenelor şi descrierea invenţiei, salariatul Don ......................

Cernea a depus la AGEPI cerere de brevet. După efectuarea examinării formale- ||

atribuirea datei de depozit a cererii de brevet, AGEPI a întregistrat-o în Registrul naţional

de cereri de brevete.

Aflînd despre atribuirea datei de depozit a cererii de brevet, uzirll „Microelement" a

cerut salariatului Dominic Cernea să-şi retragă cererea molivnul prin aceea că invenţiile

create de salariat, fie în virtutea îndeplinirii unui contracl di muncă ce prevede o misiune

inventivă care corespunde funcţiilor sale, fie în cadrul efectuării unor studii sau cercetări

care i-au fost încredinţate în mod explicit, apniţin unităţii.

Autorul invenţiei a obiectat, invocînd faptul că în contractul de munca i y angajatorul

nu este stipulată vreo clauză referitor la efectuarea unei cercetări la nivi I de misiune

inventivă şi că invenţiile vor aparţine unităţii.

Colegul de serviciu al autorului invenţiei, Vasile Vrăbiuţă, a solicitat să In inclus şi el

în cererea de brevet, deoarece a contribuit la realizarea invenţiei, acordîiul

maiorului asistenţă tehnică, organizatorică şi metodică privind cercetarea tuturor . . i n|iilor

existente analogice. Soluţionaţi speţa.

Speţa 3. Membrul gospodăriei ţărăneşti Ştefan Popescu, prin munca sa, a creat o Pi rasă

de vite mari cornute, care sînt mult mai lungi în comparaţie cu rasa de ■Imnle existentă. în

scopul brevetării invenţiei, el a adresat AGEPI o cerere de №vcl, Cererea de brevet a fost

respinsă din motiv că invenţia nu este brevetabilă.

.Şiclan Popescu a continuat studiul în domeniul biotehnologiei şi ca rezultat a I. niai un

procedeu microbiologic care nu se limitează numai la rasa vitelor mari nriuile, procedeul

fiind aplicabil tuturor raselor de animale.

Poate fi considerată brevetabilă invenţia acestui procedeu microbiologic?

Teste-grilă

1. liaza juridică a contractului de licenţă:

a) Codul civil, Lege privind protecţia mărcilor nr.38/2008;

b) Legea privind protecţia invenţiilor nr.50/2008, Lege cu privire la activitatea de

raţionalizare nr. 13 8/2001, Lege privind protecţia soiurilor de plante nr.39/2008;

c) Legea cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare nr.

13 8/2007 Codul civil.

2. Formele de protecţie a invenţiilor:

a) brevet de invenţie; certificatul de raţionalizator;

b) certificat de proprietate, brevet de invenţie de scurtă durată;

c) certificat de înregistrare a desenului sau modelului industrial, contract de licenţă.

3. Condiţii de brevetare a invenţiilor unui produs sau procedeu din orice

domeniu tehnologic:

a) invenţia să fie nouă, are un caracter individual şi este susceptibilă de aplicare

industrială;

b) invenţia să fie nouă pur şi simplu, fără a purta un caracter individual;

c) invenţia să poarte caracter individual cu toate că nu este nouă, dar implică o

activitate inventivă.

4. Tipuri de invenţii:

a) pioniereşti şi care nu ţin de serviciu;

b) doar cele principale;

c) doar complementare.

1 să transmită brevetul în gaj;

» să renunţe total sau parţial la brevet._

102 238

5. Condiţiile de brevetabilitate a soiului:

a) distinct, uniform şi stabil;

b) vechi, însă desemnat printr-o denumire.;

c) util, însă nu este necesar să fie desemnat printr-o denumire.

6. Condiţii de protecţie juridică a propunerii de raţionalizare:

a) să fie o soluţie tehnică şi organizatorică;

b) nouă, dar să nu fie susceptibilă de aplicare industrială;

c) veche, dar utilă.

7. Dreptul la calitatea de autor este un drept nepatrimonial:

a) personal şi limitat teritorial;

b) exclusiv, dar protejat pe un termen limitat;

c) absolut, inalienabil şi imprescriptibil.

8. Transmiterea şi constituirea drepturilor de exploatare a cererii de brevet,

sau a brevetului, poate fi realizată în următoarele moduri:

a) doar prin cesiune;

b) prin contract de licenţă sau prin succesiune;

c) doar prin înstrăinare similar drepturilor reale.

9. Limitele contractului de licenţă exclusivă se referă la:

a) termen şi teritoriu;

b) procedura de înstrăinare a drepturilor de exploatare a brevetului;

c) la calitatea de autor al invenţiei.

Tema nr. 27. Contractul de franchising

Schema 1. Noţiunea de franchising, contract de franchising şi caracterele

juridice

Franchisingul reprezintă un sistem de raporturi contractuale între întreprinderi în 68fe partea denumită franchiser acordă

părţii denumite franchisee dreptul de a produce ţi/sau a comercializa anumite produse (mărfuri), de a presta anumite servicii în

numele şi cu marca franchiserului, precum şi dreptul de a beneficia de asistenţa tehnică şi Organizatorică a acestuia (art.l din Legea

cu privire la franchising nr. 1335/1997).

Prin contract de franchising, care este unul cu executare succesivă în timp, o parte I franchiser) şi cealaltă parte

(franchisee) de întreprinderi autonome se obligă reciproc să promoveze comercializarea de bunuri şi servicii prin efectuarea, de

către fiecare din ele, a unor prestaţii specifice (art.l 171 din Codul civil).

Prin contractul de franchising franchisorul acordă dreptul de a produce şi a vinde

anumite bunuri sau de a presta servicii şi de a beneficia de un sistem de afaceri şi de

management, care cuprinde marca, renumele, know-how şi asistenţa franchisatului în

ICjlimbul unui preţ (noţiunea doctrinarilor) ____________________________________________________________

Cu executare succesivă Consensual Cu titlu

oneros

Complex

Slnalagmatic

103 241

Schema 2. Elementele contractului de franchising Schema 3. Drepturile şi obligaţiile părţilor

Părţile ~

Obiectul

Forma

Preţul

Termenul

Franchiser (concedent) - întreprinderea producătoare, reputată pe o anumită piaţă, care dispune de marcă

proprie şi care a încheiat contract de franchising cu o altă întreprindere. Franchiser poate fi o persoană fizică

sau juridică: a) din Republica Moldova care a încheiat contract de franchising cu o întreprindere autohtonă

sau străină; b) din altă ţară care a încheiat contract de franchising cu o întreprindere autohtonă (art.2 din

Legea nr. 133 5/1997). Franchisee (concesionar) - întreprinderea care a încheiat contract de franchising sau

care s-a creat în urma încheierii unui astfel de contract. Franchisee poate fi o persoană fizică sau juridică: a)

din Republica Moldova care a încheiat contract de franchising cu o întreprindere autohtonă sau străină; b)

din altă ţară, care a încheiat contract de franchising cu o întreprindere autohtonă (art.3 din Legea

nr.1335/1997)

producerea şi/sau comercializarea produselor (mărfuri), prestarea serviciilor, efectuate de franchisee

conform standardelor şi cerinţelor privind calitatea stabilita de franchiser, proces care se desfăşoară în baza

drepturilor exclusive ee-1 individualizează pe franchiser, şi anume: mărfurile şi serviciile acestuia cc

presupune totalitatea drepturilor de proprietate intelectuală şi care se referă la proprietatea industrială

(brevete de invenţii, modele de utilitate, mărci de produs şi mărci de serviciu, denumiri de firmă, denumiri de

origine ale produselor, desene şi modele industriale, precum şi drepturile conexe, secretul comercial

(know-how)

scrisă sub sancţiunea nulităţii. Pe lîngă obligaţiile reciproce ale părţilor, durata contractului, dispoziţiile

referitoare la rezilierea şi la prelungirea lui şi alte elemente importante, se face şi o descriere completă a

programului de prestare a franchisei (art. 1172 Cod civil)

plăţile prevăzute de contract care se acordă franchiserului se stabilesc în expresie bănească sau naturală în

formă de plată iniţială unică şi de royalty. Plata iniţială unică se acordă pentru dreptul de folosire a mărcii pe

teritoriul determinat, precum şi pentru compensarea cheltuielilor efectuate de franchiser, inclusiv pentru

instruirea personalului şi consultaţii. Royalty reprezintă recompense periodice proporţionale indicilor de

activitate, convenite între părţile la contract (art. 11 din Legea nr. 133 5/1997)

se determină de către părţile contractante pe o perioadă determinată sau nedeterminată de timp. Dacă durata

nu este determinată sau depăşeşte 10 ani, oricare din părţi are dreptul să rezilieze contractul cu respectarea

unui termen de preaviz de un an. Dacă nici una din părţi nu exercită dreptul de reziliere, contractul se

prelungeşte de fiecare dată pentru 2 ani (art. 1176 al.(2) CC)

I.. i Inpn prccontractuală părţile au obligaţia:

• de u se informa în mod deschis şi complet despre circumstanţele care vizează franchisingul («ti 175

CC);

• de u pune la dispoziţia celeilalte părţi informaţia necesară în conformitate cu principiul

bunei-credinţe (art.1175 CC);

• . . i păstreze secretul asupra datelor confidenţiale, inclusiv în cazul în care contractul nu se mai

Încheie (art.1175 CC).

III .lupa executării

contractului I

Olillgiiţiile

franchiseeului:

■ lS plătească o sumă de bani a cărei mărime se calculează, în principiu, ca o fracţiune din volumul de

vînzări care să corespundă cu contribuţia programului de prestare a franchisei la volumul de vînzări

(art.l 174 CC);

• la utilizeze programul de prestare a franchisei în mod activ şî ca diligenta unui bun întreprinzător

(art.l 174 CC);

• să procure bunuri şi servicii prin franchiser sau prin intermediul unei persoane desemnate de acesta

dacă măsura respectivă are legătură nemijlocită cu scopul contractului;

- , . i sc conformeze unor reguli stabilite de franchiser;

• să producă, să vîndă sau să presteze servicii numai conform licenţei sau know-now-ului acordat;

• |B aplice marca de producţie, de comerţ sau de serviciu numai la mărfurile produse sau comercializate

şi serviciile prestate conform licenţei sau know-now-ului;

• să respecte limitele teritoriale ale zonei în care activează potrivit contactata.

• să accepte controlul din partea franchiserului, în ceea ce priveşte respectarea metodelor şi tehnicilor

de comercializare a bunurilor sau de prestare a serviciilor.

Piepturile franchiseeului:

- s;î ceară franchiserului totalitatea de bunuri încornorate, de drepturi, mărci de producţie, de modele,

aranjamente, decoraţii, de concepte asupra aprovizionării, desfacerii şi organizării, precum şi alte

date sau cunoştinţe utile promovării vinzarilor.

• să reducă redevenţa stabilita prin contract în cazul în care franchiserul încalcă cu vinovăţie obligaţiile

contractuale.

i Ibllgaţiile franchiserului

• să pună la dispoziţia franchiseeului o totalitate de bunuri incorporate, de drepturi, mărci de producţie,

de modele, aranjamente, decoraţii, de concepte asupra aprovizionării, desfacerii şi organizării,

precum şi alte date sau cunoştinţe utile promovării .irizărilor (art. 1173 CC); • să protejeze programul comun de prestare a franchisei împotriva intervenţiilor unor terţi, să-1

perfecţioneze pe parcurs (art. 1173 CC);

• să sprijine franchiseeul în activitatea acestuia prin îndrumare, informare şi perfecţionare

profesională.

Drepturile franchiserului:

• să impună franchiseeului limite teritoriale ale zonei în care va activa potrivit contractului;

» să verifice respectarea metodelor şi tehnicilor de comercializare a bunurilor sau de prestare a

serviciilor;

• să supravegheze şi să verifice procesul de producţie şi de desfacere a mărfurilor sau prestarea

serviciilor pe care te desfăşoară franchiseeul folosind numele şi marca franchiserului.

După încetarea contractului părţile sînt obligate:

• să respecte concurenţa loială (art.l 177 CC);

• franchiserul este în drept să impună franchiseeului pe plan local interdicţie de concurenţă care, însă, nu poate depăşi un an;

• franchiserul este obligat să acorde franchiseeului o compensaţie financiară corespunzătoare, dacă jnterdictigjje concurenţa are

drept consecinţă periclitarea activităţii profesionale a franchiseeului.

Speţe

104 243

Speţa 1. Prin contractul de franchising SC „Stejar-Pim" SRL (franchiseruI ) , i ( umat

obligaţia să acorde SC„Nufărul"SRL (franchiseeul) dreptul de a produce , i | mercializa

mobilă pentru şcoală în numele şi cu marca franchiserului, precum eptul de a beneficia

de asistenţa tehnică şi organizatorică a acestuia. în vederi | ecutării obligaţiilor

contractuale, franchiserul a transmis franchiseeulyj cumentaţia cu pivire la modul şi

condiţiile de fabricare a mobilei ce urmea/â a jj mercializată, cu privire la condiţiile de

calitate, precum şi marca de produc I n lizată de franchiser.

La expirarea a doi ani de la semnarea contractului, franchiserul a înainl ll potriva

franchiseeului o acţiune în instanţa de judecată prin care invocă că pîritul n ;ălcat

obligaţiia contractuală de informare a cumpărătorilor despre faptul că el tivează în baza

contractului de franchising şi foloseşte marca de producţie N mchiserului, dar nu marca

proprie. Din acest motiv reclamantul solicită rezilieri | ntractului şi despăgubirile

cauzate prin neexecutarea esenţială a contractului.

în obiecţiile sale pîritul a invocat că nu recunoaşte acţiunea din motiv < i mchiserul

nu-i acordă asistenţa necesară privind instruirea personalului inchiseeului.


Speţa 2. SA „Mondo Motors" SRL (potenţialul franchiser) şi-a asumat obligaţii a

transmite cu titlu oneros SRL „Rhino" (potenţialul franchisee) dreptul de a folOB

procesul de fabricare şi comercializare a jucăriilor din plastic reprezentarea grafii i :e

deserveşte la deosebirea produselor (marca de certificare a franchiserului). In Kesul

tratativelor de semnare a contractului de franchising au apărut neînţelegan re părţile

contractante referitor la cuantumul şi formele plăţilor, modul şi termensl litării lor.

Franchiseeul consideră că plata prevăzută în contract trebuie să li ţială şi unică stabilită în

expresie bănească. Franchiserul insista să fie inelul alimentar recompense periodice

proporţionale indicilor de activitate în expreil :urală. Franchiseeul a propus să transmită

litigiul spre examinare unui mediator sun litrajului comercial naţional. Franchiserul

consideră că divergenţele apărui nează a fi soluţionate prealabil de către Agenţia de Stat

pentru Proprietăţi electuală (AGEPI), care este organul abilitat să înregistreze contractul

d nchising.


Speţa 3. întreprinderea română „Alimentcom" SRL (franchiser) a încheiat un tiiiilnict

de franchising cu întreprinderea autohtonă „Alimentara" SRL care deţine o h de

restaurante, prin care franchiserul i-a acordat franchiseeului dreptul de a piiiiliiee şi a

comercializa anumite produse alimentare, de a presta anumite servicii şi ilf) a beneficia de

un sistem de afaceri şi de mamagement, care cuprinde marca, ■Urnele, know-hou şi

asistenţa franchiserului. Contractul a fost încheiat în formă ■ i isil şi înregistrat la AGEPI.

Societatea în nume colectiv „Aliment-Prim", activînd în baza contractului de lli en|ă

încheiat anterior cu titularul mărcii alimentcom" SRL, s-a adresat în instanţa • ii Midecată cu

acţiune privind declararea nulităţii contractului de franchising din Miuliv că el deţine

dreptul de utilizare a mărcii de producţie în calitate de licenţiat. Miti invocă că licenţiarul

(titularul mărcii înregistrate) nu are dreptul de utilizare a Urcii, deci nu este în drept să

transmită dreptul de utilizare a acesteia altei persoane. Soluţionaţi speţa.

Teste-grilă

1. După natura sa, contractul de franchising este un contract:

a) real, aleatoriu şi solemn;

b) cu titlu oneros, intuitu personae şi translativ de proprietate;

c) cu executare succesivă, mixt şi comutativ.

2. Formele franchisingului:

a) doar corporativ, care prevede participarea franchiseeului la întregul ciclu de

producţie al franchiserului;

b) atât corporativ, cât şi comercial;

c) doar comercial, care prevede comercializarea de producţie finită (mărfuri) sau

prestarea de servicii de către franchisee.

3. Franchisingul corporativ se caracterizează prin:

a) contacte permanente între franchiser şi franchisee fără schimb permanent de

informaţii;

b) contacte permanente între franchiser şi franchisee cu schimb permanent de

informaţii;

c) reglementare detaliată a activităţii, dar fără grad înalt de responsabilitate a părţii

denumite franchisee.

4. Franchisingul comercial se caracterizează prin:

a) specializarea îngustă a părţii denumite franchisee în comercializarea unui anumit

tip de produse (mărfuri) sau în prestarea unui anumit tip de servicii şi plata

redevenţei către franchiser din volumul total de vînzări;

105

b) franchisee nu va suporta riscul legat de comercializarea de produse (mârluii) sau de prestarea de servicii.

5. Modificarea, rezilierea contractului de franchising poate avea Ioc în I q de:

a) pronunţare de către instanţa de judecată a unei hotărîri privind nulilnle» documentelor de constituire ale unei părţi;

b) pronunţare de către instanţa de judecată a unei hotărîri privind rezilieri | contractului.

6. Plăţile acordate franchiserului se stabilesc în:

a) numai ca plată unică iniţială;

b) întotdeauna fiind mixtă: în expresie bănească şi în natură;

c) uneori royalty.

I e r n a nr. 28. Obligaţiile ce se nasc din daune, fapte juridice şi

alte acte juridice unilaterale

Schema 1. Definiţia şi condiţiile survenirii răspunderii delictuale

Cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit,

cu vinovăţie, este obligat să repare prejudiciul

patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi

prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

Art.1398 CC alin.l

Subiecţii raportului

Debitorul -

Autorul prejudiciului

Creditorul -Persoana

vătămată

vinovăţia

intenţia

■

Schema 2. Consecinţele survenirii obligaţiilor delictuale Schema 3. Cauzele care duc la înlăturarea caracterului ilicit al faptei

Prejudiciul este consecinţa negativă cu caracter patrimonial sau nepatrimonial a faptei ilicite,

apărută ca urmare a lezării drepturilor subiective patrimoniale şi personal nepatrimoniale ale persoanei Cauzele ce înlătură caracterul ilicit al faptei

Prejudiciu patrimonial -

Este cel ce are conţinut economic

şi ce poate fi evaluat în bani

Prejudiciu nepatrimonial sau moral-Este cel al cărui conţinut

nu poate fi evaluat în bani şi rezultă din lezarea drepturilor

personale fără conţinut economic

I Bgitima

[parare

Extrema

necesitate

îndeplinirea

unor activităţi

impuse ori

permise de

lege

Exercitarea

unui drept

Consimţămînt

ul persoanei

vătămate

Reparaţia prejudiciului moral art.

1422 CC

Modul de reparare a prejudiciului art.1416 CC

An.1401 CC INII

este |. isihii de

reparaţie I " i indiciul

i'Mizat de o Persoană în R|re de

ii'i'.iiimă II

pit rare iliică nu a

depăşit limitele ei

Art.1402 CC

alin.l

Prejudiciul

cauzat de o

persoană în caz

de extremă

necesitate

urmează a fi

reparat de ea

Executarea unei

sentinţe

definitive

Exercitarea unui

drept subiectiv

Art.1398 CC

alin.4 Caracterul

ilicit al faptei se

exclude dacă

prejudiciul a fost

cauzat la

rugămintea sau

cu

consimţămîntul

persoanei

vătămate

Prin punerea la dispoziţie a unui bun de

acelaşi gen sau de aceeaşi calitate

Condiţiile angajării răspunderii delictuale sînt:

Raportul cauzal dintre fapta

ilicită

şi prejudiciu

Acţiune Inacţiune

Prejudiciu efectiv ratat

-art. 14 CC

246 106

Prejudiciul moral, deşi nu este

susceptibil de evaluare pecuniară,

se compensează prin echivalent bănesc

Prin echivalent bănesc

248 107

Schema 4. Subiecţii şi condiţiile răspunderii comitentului Schema 5. Răspunderea pentru daunele cauzate de minori

Subiecţii Subiecţii

Comitentul

Prepusul Debitorul Creditorul

Condiţii generale

Condiţii speciale

Capacitate delictuală

-vîrsta de 14 ani

-Fapta ilicită -Prejudiciul

-Raportul de cauzalitate

-Vinovăţia

-Raport de prepuşenie- (subordonare); -Săvîrşirea

faptei prejudiciabile de către prepus în cadrul

funcţiilor încredinţate

Dacă au capacitate

delictuală: -minorul din

contul mijloacelor acestuia;

- Părinţii (subsidiar)

Speţe

»

Speţa 1. Alexandru (în vîrstă de 13 ani), fiind elev în clasa 8 la Liceul „Petru iiilnipru", la

recreaţia dintre lecţia III şi IV, coborînd scările de la etajul 2 spre etajul , I II împins pe colegul

său, Boris, care a căzut jos şi şi-a fracturat mîna stingă, jtodată lovindu-se la cap.

Drept consecinţă, Boris a fost internat în spital, unde s-a aflat două luni de zile, •noadă în

care a suferit 3 intervenţii chirurgicale la mînă şi s-a tratat de comoţie icbrală la cap.

Părinţii lui Boris au depus cerere de chemare în judecată către părinţii lui Ifxandru şi

administraţia liceului „Petru Zadnipru", solicitînd repararea

prejudiciului material şi a prejudiciului moral cauzat minorului Boris, precum ş prejudiciul

moral cauzat părinţilor acestuia.

1. Faţă de cine trebuie formulate pretenţiile în situaţia descrisă mai sus?

2.Sînt oare în drept părinţii lui Boris să solicite separat în aceeaşi cerere < A

chemare în judecată repararea prejudiciului moral cauzat copilului lor minor ; /

prejudciului moral cauzat părinţilor? Argumentaţi răspunsul.

3. La ce fel de despăgubiri mai au dreptul părinţii lui Boris ?

4. Ce hotărîre va pronunţa instanţa de judecată? Argumentaţi răspunsul.

Speţa 2. La data de 15.05.2010 Ion a depus cerere de chemare în judecată către

Elena, solicitînd instanţei obligarea piritei la plata sumei de 100 000 lei cu titlu de

prejudiciu material şi suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Temeiul juridic

invocat de reclamant este promisiunea de căsătorie pe care i-a făcut-o Elena (pîrîta) in urmă

cu şase luni, promisiune pe care o probează cu martori. Ion menţionează cl bazîndu-se pe

această promisiune a început organizarea nunţii - a închiriat sala unui restaurant, a transmis

invitaţii şi cadouri.

în referinţa prezentată instanţei de către avocatul piritei este invocată nulitatei

absolută a promisiunii de căsătorie ca temei juridic al acţiunii, susţinînd, pe dc o parte, că

nu este reglementată nici în Codul Familiei, nici în Codul Civil, iar pe dc altă parte, că

instituţia căsătoriei nu poate să facă obiectul unui contract.

1. Analizaţi apărarea pîrîtei -Elena.

2. Sînt îndeplinite în speţă condiţiile răspunderii civile delictuale a pîrîtei?

3. Soluţionaţi situaţia creată. Argumentaţi răspunsul.

Speţa 3. La data de 10.09.2007 A a plecat într-o deplasare de serviciu în alta

localitate pe o perioadă de 2 săptămîni. A 1-a rugat din timp pe B să aibă grijă dc cîinele său

de rasă pe toată durata absenţei sale. B a fost de acord să aibă grijă de cîine şi pentru aceasta

1-a luat să stea la el în curte, deoarece locuia la casă pe pămînt.

La data de 15.09.2007 vecinul lui B, C, juca volei în curtea sa cu prietenii, eu o

minge care îi aparţinea prietenului lui C, D, minge al cărui cost este de 200 Euro, fiind

procurată de la campionatul mondial. în urma unei lovituri, mingea a căzut în ograda lui B.

Pentru a-şi întoarce mingea, C a sărit gardul vecinului, unde a fost muşcat de cîinele de rasă

al lui A. Tot atunci, cîinele de rasă, prin muşcăturile aplicate mingii a rupt-o în bucăţi. în

consecinţă, C a fost internat în spital.

După însănătoşire, C a formulat pretenţii faţă de B, solicitînd repararea prejudiciului

material şi moral cauzat lui C de către cîinele de rasă, totodată solicitînd restituirea costului

mingii ce aparţinuse prietenului său D.

B, la rîndul său, a refuzat satisfacerea pretenţiilor pe motiv că animalul nu este

|l . n i , ci al proprietarului A, iar în ceea ce ţine de restituirea costului mingii, B a

i i Iu/al categoric, fiindcă mingea este a altei persoane şi, respectiv, acea persoană ar

... cu înainta careva pretenţii. C a adresat o cerere de chemare în judecată împotriva

Ini B.

/ . Stabiliţi persoanele care sînt în drept să formuleze pretenţii în situaţia ticscrisă

mai sus şi persoanele faţă de care aceste obiecţii ar putea fi înaintate. Cum > ■ / proceda

instanţa?

2. Soluţionaţi situaţia. Argumentaţi răspunsul.

Speţa 4. Dorin, fiind angajat în calitate de montor de geamuri la compania de

imstrucţii SRL „Viitorul", executa lucrări de montare a geamurilor la un bloc locativ II 12

etaje. La cererea lui Grigorii, angajat al companiei SRL „Beton", care se ocupa i lieionare,

i-a aruncat un ciocan solicitat de acesta pentru a efectua anumite lucrări. i II» anul aruncat

de către Dorin spre Grigorii nu a fost prins de către cel din urmă, I ll'el încît ciocanul a căzut

peste laptopul lui Sergiu, care se ocupa de proiectarea

... norului blocului. Laptopul lui Sergiu a fost deteriorat atît de grav, încît nu mai

[Jiiate 11 supus reparaţiei. Sergiu s-a indispus, fiindcă memoria laptopului conţinea (biografii

cu persoane dragi, care nu mai puteau fi recuperate; tot acolo erau proiecte bţgătite pentru

clienţii săi.

/ . Cine trebuie să repare prejudiciul cauzat lui Sergiu?

2. Este aplicabilă situaţiei respective răspunderea delictuală, şi anume

răspunderea comitentului pentru fapta prepusului?

3. Are oare dreptul Sergiu la repararea prejudiciului efectiv, a venitului ratat şi a

prejudiciului moral?

4. Sergiu s-a adresat unui avocat pentru consultaţie. Ce veţi sugera lui Sergiu în

calitate de avocat? Argumentaţi răspunsul.

Speţa 5. SRL „Rus" a depus o cerere de chemare în judecată împotriva i Itmerei de

Licenţiere, solicitînd repararea prejudiciului cauzat prin faptul H. Miluţionării în termen a

cererii de eliberare a licenţei pentru comercializarea ţinuturilor alcoolice. în motivarea

acţiunii sale, SRL „Rus" menţionează că la data de . 0,11.2007 a depus o cerere faţă de

Camera de Licenţiere prin care a solicitat liberarea licenţei pentru comercializarea băuturilor

alcoolice. La data de 01.12.2007 |RL „Rus" semnează cu SRL "Şampanie" un contract prin

care se obligă să distribuie în calitate de distribuitor general şampanie în sumă de 100 000

lei terţelor persoane pînă la data de 25.12.2007. Venitul SRL „Rus" din distribuţie trebuia

să fie în sumă de 10 000 lei. Din cauza că licenţa nu a fost eliberată, SRL „Rus" nu n pulul

executa contractul semnat la data de 01.12.2007 cu SRL "Şampanie" şi, respeelife SRL

Minorul

Condiţiile angajării răspunderii comitentului

i ' i ' j miau capacitate delii mala:

pBrinţii (adoptatorii);

miorii;

instituţia de învăţămînt, dacă I ţlstfl un

contract

108 251

„Rus" nu a putut obţine venitul de 10 000 lei. Licenţa nu a fost eliberată, li iuda SRL „Rus"

nu a prezentat pachetul de documente necesar pentru obţinerea licenti SRL „Rus" consideră

că Camera de Licenţiere trebuie să-i repare prejudiciul în tujl de 10 000 lei, fiindcă nu a

soluţionat în termen cererea acesteia, vina Canin i Licenţiere constînd în aceea că nu a

informat SRL "Rus" în scris despre a. 1.1-necesare pentru obţinerea licenţei. Juristul SRL

"Rus", care a fost informai detjj actele care urmau să fie prezentate pentru obţinerea licenţei,

s-a îmbolnăvit şi a lipi de la serviciu 4 săptămîni.

Camera de Licenţiere a respins cerinţele SRL „Rus" în referinţa prezeiihiU, invocînd

faptul că despre documentele pe care trebuia să le prezinte SRL „Rus' g flj informat juristul

companiei la data de 01.12.2007 în ziua depunerii cererii.

1. Consideraţi că sînt întemeiate cerinţele SRL "Rus "?

2. Care este soluţia? Argumentaţi răspunsul.

Speţa 6. A, fiind angajat al companiei X producătoare de spirt, a sustras de In ultima

1 litru de spirt tehnologic. A doua zi, seara după lucru, B, aflîndu-se în ospafl la A, şi-a turnat

100 de grame din sticla respectivă cu spirt, fără acordul lui A, şi ■ servit-o, după care lui B

i s-a făcut rău şi a fost internat în spital. în consecinţă, II şi-» pierdut vederea în proporţie de

50 la sută. B s-a adresat cu o cerere de chemare 1 judecată împotriva companiei X,

solicitînd repararea prejudiciului material şi momi, invocînd faptul că a avut de suferit în

urma unui izvor de pericol sporit.

1. Pregătiţi referinţa pentru instanţa de judecată în calitate de jurist ,ii companiei

X. Argumentaţi poziţia prin prisma prevederilor Codului civil alRM.

. •■

< i , , - :. >.rR:y:-:î

' ' * ' ' ; . ,, . . « -Vi-1'

* , i i ' . . " >i ,»<* Teste - grilă

iul eaiize care înlătură caracterul ilicit al faptei în materia răspunderii civile |l III

Iunie:

a ) Irc.ilima apărare, starea de necesitate, consimţămîntul victimei;

bl enzul fortuit, starea de necesitate, îndeplinirea unei activităţi permise de lege;

îndeplinirea unei activităţi impuse de lege, forţa majoră, îndeplinirea unui ordin.

Pf III i u a putea fi angajată răspunderea minorului pentru săvîrşirea unei |,i|.i<

juridice ilicite cauzatoare de prejudicii, este obligatoriu:

II eu minorul să fi împlinit vîrsta de 14 ani; N) eu minorul să fi

împlinit vîrsta de 16 ani; ! . i se facă dovada că minorul a

acţionat cu discernămînt.

I i . răspunzător pentru prejudiciile cauzate de animale:

. i i proprietarul, persoana care se serveşte de animal în timpul serviciului sau

persoana care supraveghea animalul în baza unui contract; corect ■ Cel care se serveşte

de animal la momentul adresării în instanţa de judecată; . i cel care are paza materială a

animalului la momentul producerii prejudiciului.

Pentru a fi angajată răspundrea pentru surparea construcţiei, este necesar şi IU fie lent

ca victima prejudiciului să dovedească:

|) existenţa prejudiciului şi raportul de cauzalitate dintre prejudiciu şi surparea construcţiei;

corect

l.) existenţa prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre prejudiciu şi surparea construcţiei,

culpa proprietarului, faptul că surparea construcţiei a fost cauzată de lipsa de întreţinere

ori de un viciu de construcţie;

i i existenţa prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre prejudiciu şi surparea

I (instrucţiei, faptul că ruina construcţiei a fost cauzată de lipsa de întreţinere ori de un

viciu de construcţie .

Pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin ne|iunile

organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor ile judecată este

necesar:

II ) ca persoana să fie condamnată ilegal, să fie atrasă ilegal la răspundere penală,

să-i fie aplicată ilegal măsura preventivă sub forma arestului preventiv sau sub forma

declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, să-i fie aplicat ilegal în calitate de sancţiune

administrativă arestul, sau munca neremunerată în folosul comunităţii;

b) ca persoana să fie condamnată legal la răspundere penală, să-i fie aplicată legal

măsura preventivă sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei

scrise de a nu părăsi localitatea, să-i fie aplicat legal în calitate de sancţiune

administrativă arestul, sau munca neremunerată în folosul comunităţii, dar să

fie eliberată înainte de termen; corect

109 255

c) ca o rudă a persoanei care formulează pretenţii să fie condamnată ilegal j fie atrasă ilegal la răspundere penală.

Dreptul la despăgubiri în caz de deces a persoanei ca urmare a vătămil grave a

integrităţii corporale sau a altei vătămări a sănătăţii îl au :

a) persoanele inapte de muncă, care erau întreţinute de defunct sau care, In . 1

decesului acestuia, aveau dreptul la întreţinere, copilul persoanei născut dii| ii

decesul ei, unul dintre părinţi, soţul sau un alt membru al familiei defunctului,

indiferent dacă este apt pentru muncă sau nu, care nu lucrează şi îngrijeşte ite

copiii, fraţii şi surorile care erau întreţinuţi de defunct şi care nu au împlinii

vîrsta de 14 ani sau care, deşi au împlinit o astfel de vîrstă, au nevoie Uf

îngrijire din cauza sănătăţii, conform avizului organelor medicale abililnli,

persoanele care erau întreţinute de defunct şi care au devenit inapte pe ...................

muncă pe parcursul a 5 ani de la decesul lui;

b) femeile care au împlinit vîrsta de 55 de ani şi bărbaţii care au împlinit vîrstti dl 60

ani - pe viaţă;

c) elevii şi studenţii care au împlinit 18 ani, pînă la finalizarea studiilor (fl|| excepţia

studiilor efectuate la secţia fără frecvenţă) în instituţii de învăţauum dar cel mult

pînă la împlinirea vîrstei de 23 de ani.

Tema 29. Dreptul succesoral Schema 1.

Moştenirea. Temeiurile apariţiei

Moştenirea - reprezintă transmiterea patrimoniului unei persoane fizice

decedate către moştenitorii săi (art. 1432 alin. (1) Cod civil)

Temeiurile moştenirii:

Moştenire în temeiul 1 moştenire

legală)

legii Moştenire în baza testamentului (moştenire

testamentară)

Moştenirea legală - trecerea patrimoniului

defunctului către persoanele menţionate în lege, în

mărimea şi în modul prevăzut de lege

Moştenirea testamentară - trecerea patrimoniului

defunctului către persoanele desemnate de cel ce

lasă moştenirea în testament, în mărimea şi în

modul prevăzut de testament

110 257

Schema 2. Caracterele juridice ale moştenirii Schema 3. Moştenitorii

Caracterele juridice ale moştenirii (art, 1432 alin (2) Cod civil)

Transmiterea moştenirii este o transmisiune

pentru cauză de moarte (mortis causa) Transmiterea moştenirii este o transmisiune unitară

■

Toate drepturile şi obligaţiile celui ce a lăsat

moştenirea se transmit în temeiul aceloraşi norme

juridice, indiferent de natura (drepturi reale sau de

creanţă, bunuri mobile sau imobile) şi provenienţa

bunurilor care alcătuiesc masa succesorală

Moştenirea se produce numai în urma şi prin

efectul morţii fizice constatate sau prin

hotărîre judecătorească de declarare a morţii

persoanei fizice

Transmiterea moştenirii este o transmisiune universală

Persoanele fizice care se aflau în viaţă la momentul

decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi

copiii celui ce a lăsat moştenirea, concepuţi în

timpul vieţii lui şi născuţi vii după decesul acestuia

Ceea ce presupune că acceptarea sau

renunţarea la ea are caracter indivizibil.

Fiecare moştenitor trebuie să accepte

moştenirea potrivit vocaţiei succesorale

sau să renunţe la ea, fără a fi posibilă

acceptarea sau renunţarea parţială a

moştenirii

Moştenirea reprezintă o transmisiune

universală, întrucît are ca obiect o

universalitate juridică, adică o totalitate

de drepturi şi obligaţii cu valoare

economică, rămasă fără titular

Schema 4. Locul

deschiderii moştenirii

Locul

deschiderii

moştenirii

(art. 1443

Cod civil)

Dacă nu este cunoscut

ultimul domiciliu, locul

unde se află bunurile

succesorale

Transmiterea moştenirii poartă un caracter

gratuit

Defunctul gratifică propriul patrimoniu

moştenitorilor săi, fără a urmări careva avantaje

patrimoniale

Dacă bunurile succesorale se află în diferite

locuri, cel al deschiderii succesiunii va fi

considerat locul unde se află partea cea mai

valoroasă a bunurilor imobile

l Dacă nu există bunuri imobile, se consideră

locul unde se află partea principală ca valoare a

bunurilor mobile

Schema 5. Momentul deschiderii moştenirii Schema 6. Comorienţii şi codecedaţii

Comorienţii şi codecedaţii (art. 1441 Cod civil)

Momentul deschiderii moştenirii (art. 1440 alin. (2) Cod civil)

i Comorienţii sînt: Codecedaţii sînt:

Moştenirea se deschide la momentul încetării din

viaţă a celui ce lasă moştenirea

Momentul include:

Ora şi minutul survenirii decesului, inclusiv

ziua, luna, anul

Moştenirea se deschide la data rămînerii

definitive a hotărîrii judecătoreşti privind

declararea morţii lui, dacă în hotărîrea

judecătorească nu a fost indicată o altă dată a

decesului

1 ncîude:

Data

■I r

Ziua, luna, anul survenirii

decesului

Persoanele fizice cu vocaţie succesorală

reciprocă sau unilaterală, care au murit în

aceleaşi împrejurări fără a se putea stabili dacă

una a supravieţuit alteia, prezumîndu-se că ele au

murit concomitent (accident rutier, cutremur)

Persoanele fizice cu vocaţie succesorală reciprocă

sau unilaterală, care au murit în împrejurări

diferite, dar în aceeaşi zi, fără a se putea stabili

dacă una a supravieţuit alteia, prezumîndu-se că

au murit concomitent

Se vor considera comorienţi şi persoanele

declarate de către instanţa de judecată decedate în

urma dispariţiei fără veste în aceleaşi circumstanţe

Se vor considera codecedaţi şi persoanele

declarate de către instanţa de judecată decedate în

urma dispariţiei fără veste în aceleaşi circumstanţe

Comorienţii şi codecedaţii nu dispun de capacitate succesorală (fiind decedaţi la momentul

deschiderii < succesiunii), nu se moştenesc reciproc

Transmiterea moştenirii este

indivizibilă

Pot fi moştenitori

Iii ni/.ul succesiunii testamentare:

, t>i MUMELE fizice care se aflau în viaţă la

........ cntul decesului celui ce a lăsat

niuţlleiiirea, precum şi cele care au fost

...... cpute în timpul vieţii celui ce a lăsat

.... f Icni rea şi s-au născut vii după decesul

ll i iluia, indiferent de faptul dacă sînt sau m i i opiii lui,

precum şi persoanele juridice in i u capacitate juridică civilă la

i ..... nentul decesului celui ce a lăsat

M i . i .iciiirea

i lltimul domiciliu al celui ce a lăsat iiiuşlcnirea

i lomiciliul este considerat locul unde pgrsoana fizică

îşi are locuinţa Itatornică sau principală (art. 30 alin.

(I) Cod civil)

111

Schema 7. Nedemnitatea succesorală Schema 8. Caracterele nedemnităţii succesorale

Moştenitor nedemn - persoana decăzută din dreptul la moştenire, dacă s-a

făcut vinovată faţă de cel ce lasă succesiunea (atît în cadrul succesiunii

legale, cît şi succesiunii testamentare), circumstanţă constatată de către

instanţa de judecată pentru fapte şi acţiuni expres prevăzute de lege

( aracterele nedemnităţii succesorale:

Se aplică numai în cazul săvîrşirii faptelor expres stabilite

la art. 1434 Cod civil

Cazurile de nedemnitate sînt stabilite expres şi limitativ de art.

1434 Cod civil

Se aplică şi produce efecte juridice atît pentru persoana

declarată nedemnă, cît şi pentru moştenitorii săi

Nu pot fi moştenitori legali sau testamentari, persoana

care: a) a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă

amorală împotriva ultimei voinţe, exprimate în

testament a celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste

circumstanţe sînt constatate de instanţa de judecată, b)

a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei

voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit astfel

la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor

apropiate sau la majorarea cotei succesorale a tuturor

acestora

Nu pot fi succesori legali ai copiilor lui părinţii

decăzuţi din drepturile părintefn care, la data

deschiderii succesiunii, nu sînt restabiliţi în aceste

drepturi şi nici părinţii (adoptatorii) şi copiii maturi

(inclusiv cei adoptaţi) care s-au eschivai cu

rea-credinţă de la executarea obligaţiei de întreţinere a

celui ce a lăsul moştenirea, dacă această circumstanţa

este constatată de instanţa de judecală

Operează doar în temeiul hotărîrii judecătoreşti

irevocabile, prin care persoana este declarată succesor

nedemn

Nedemnitatea se extinde numai faţă de moştenirea

persoanei culpabile de săvîrşirea unor acţiuni ce atrag

decăderea din dreptul la succesiune

Cel ce lasă moştenirea poate absolvi (ierta) succesorul

nedemn, prin dispoziţie testamentară

Acţiunea de constatare a nedemnităţii succesorale trebuie să fie

intentată de persoana interesată în termen de un an din data deschiderii

moştenirii

Reprezentarea persoanei declarate nedemne nu se admite

Schema 9. Patrimoniul succesoral Schema 10. Moştenirea legală

Patrimoniul succesoral include:

MOŞTENIREA LEGALĂ - trecerea patrimoniului defunctului către

persoanele menţionate în lege, în mărimea şi în modul prevăzut de lege

şi se aplică în cazul în care:

Totalitatea drepturilor (activul succesoral) ale

defunctului care au valoare economică şi au aparţinut

celui ce a lăsat moştenirea la momentul decesului

Totalitatea obligaţiilor patrimoniale (pasivul

succesoral) care au aparţinut celui ce a lăsat

moştenirea la momentul decesului

cel ce a lăsat moştenirea nu a lăsat nici un

testament testamentul a fost declarat nul

Dacă există cîţiva

moştenitori, cotele lor

succesorale, pînă la

primirea certificatului de

moştenitor, aparţin tuturor

acestora în calitate de

patrimoniu unic

Nu se includ în patrimoniul succesoral şi nu

se transmit prin moştenire:

în patrimoniul succesoral

intră cota-parte a celui ce a

lăsat moştenirea din

proprietatea comună, iar

dacă împărţirea în natură nu

este posibilă, valoarea ei

unicul succesor testamentar este codecedat sau

comorient cu lestatorul

unicul succesor testamentar a renunţat la

succesiune

dacă averea testată dispare în timpul vieţii

testatorului sau a fost înstrăinată de acesta

unicul succesor testamentar a decedat pînă la

decesul testatorului

dacă testamentul nu instituie moştenitori ci

doar dezmoşteneşte, instituie legate, etc.

unicul succesor testamentar nu a acceptat

succesiunea

a) drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale defunctului, care poartă caracter

personal şi care pot aparţine doar celui ce a lăsat moştenirea, b) drepturile şi

obligaţiile prevăzute de contract sau de lege, care sînt valabile numai în timpul

vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi care încetează la decesul lui

unicul succesor testamentar este nedemn a

fost testată numai o parte din avere prin

testament

a fost testată întreaga avere, lipsindu-i pe succesorii

rezervatari de rezerva succesorală. In acest caz

moştenirea legală se aplică în partea rezervei

succesorale.

262 112

113 265

chemate să culeagă patrimoniul celui ce

lasă moştenirea

Schema 11. Moştenitor legal Schema 13. Moştenitorii de clasa I

MOŞTENITOR LEGAL

ascendenţii privilegiaţi

ir ■

. .

descendenţii

Schema 12. Clasele de moştenitori

liii/ fiicele celui ce a lăsat

moştenirea cei născuţi

după decesul celui ce a

lăsat moştenirea

cei înfiaţi

CLASELE DE MOŞTENITORI - grupul de persoane determinat prin lege, chemat să

moştenească într-o anumită ordine faţă de alţi moştenitori legali din altă clasă

stabilirea paternităţii in

condiţiile legii -dacă sînt

născuţi în afara căsătoriei

să fie concepuţi de cel ce

lasă moştenirea şi să se

nască vii, indiferent de

durata vieţii lor

_________4__ petrecerea procedurii

înfierii pe parcusrul vieţii

celui ce a lăsat moştenirea

Moştenitorii de clasa II:

1) colateralii privilegiaţi

2) ascendenţii ordinari

copiii celui ce a lăsat moştenirea,

concepuţi de el în timpul vieţii şi născuţi

vii după decesul acestuia

MOŞTENITORII DE CLASA I soţul supravieţuitor

dacă la data decesului celui ce

lasă moştenirea se află în

căsătorie înregistrată

persoana fizică aflată în viaţă la momentul

decesului celui ce a lăsat moştenirea

, ____________________ I ________________

Moştenitorii de clasa I:

1) descendenţii

2) soţul supravieţuitor

3) ascendenţii privilegiaţi

Moştenitorii de clasa III:

colateralii ordinari

114 266

Schema 14. Temeiurile chemării moştenitorilor de clasa II la moştenire Schema 15. Moştenitorii legali de clasa IlI-a

nu există moştenitori de clasa 1

moştenitorii de clasa I nu au acceptat

moştenirea moştenitorii de clasa I au renunţat

la moştenire

moştenitorii de clasa I au fost dezmoşteniţi

ilnlcralii ordinari (unchii şi mătuşele) •lui ce a

lăsat moştenirea culeg moştenirea indiferent de

faptul dacă ei şi ascendenţii celuia ce a lăsat

moştenirea au avut ambii părinţi comuni sau

numai un părinte comun, sînt rude de sînge sau

rudenia a apărut prin înfiere

moştenitorii de clasa I au fost declaraţi

nedemni descendenţii pot moşteni prin

tcprczentare

Schema 16. Reprezentarea succesorală

colateralii privilegiaţi

ascendenţii ordinari

REPREZENTARE SUCCESORALA - punerea reprezentanţilor (moştenitorilor cu

capacitate succesorală) în locul şi în dreptul reprezentatului (moştenitorului decedat) - se

împarte "pe tulpini"

fraţii şi surorile celui ce a lăsat moştenirea

bunicii şi străbunicii celui ce a lăsat moştenirea

are loc numai dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

indiferent de faptul dacă au avut ambii părinţi

comuni sau numai un părinte comun

culeg moştenirea în ordinea proximităţii

(apropierii) gradului de rudenie

indiferent dacă sînt rude de sînge sau au apărut

prin înfiere

culeg moştenire în nume propriu moştenitorul

legal (cel reprezentat) este decedat la momentul

deschiderii moştenirii

moştenitorul legal nu a fost declarat nedemn sau

dezmoştenit de cel ce lasă moştenirea prin

testament

moştenitorul legal decedat este descendent al

celui ce lasă succesiunea sau face parte din

categoria colateralilor (privilegiaţi sau

ordinari pînă la gradul IV inclusiv)

descendenţii pot moşteni prin reprezentare

pînă la gradul IV de rudenie inclusiv

reprezentantul a acceptat moştenirea

după decesul defunctului reprezentantul

are capacitate şi vocaţie succesorală

Schema 17. Dezmoştenire (exheredare)

Schema 18. Noţiunea şi caracterele juridice ale testamentului

Dezmoştenire (exheredare) - dispoziţie testamentară a celui ce lasă

moştenirea prin care el înlătură de la moştenire moştenitorii legali (pe

unul, cîtiva sau pe toţi)

lislament-act juridic, solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care ■Itatorul dispune cu titlu

gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, № loate bunurile sale sau de o parte din ele (art.

1449 alin (1) Cod civil)

Act juridic Deoarece cuprinde manifestarea de voinţă a testatorului, îndreptată

spre a produce efecte juridice

>-1 Act juridic solemn

Act juridic unilateral

întrucît sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie să îmbrace numai

formele stabilite prin lege

Exprimă o singură voinţă a testatorului, generatoare de efecte juridice,

indiferent de manifestarea de voinţă a viitorilor moştenitori

Cînd testatorul dispune expres,

prin dispoziţie testamentară,

înlăturarea de la moştenire a

moştenitorului, moştenitorilor

legali

Cînd testatorul dispune indirect,

prin dispoziţie testamentară,

înlăturarea de la moştenire a

moştenitorului, moştenitorilor

legali

► Act revocabil

Act personal

în timpul vieţii

testatorului poate fi

oricînd revocat de el

prin depunerea unei

declaraţii la notar sau

întocmirea unui nou

testament

Nu se admite

întocmirea

testamentului prin

reprezentant

Dreptul testatorului de a dezmoşteni este limitat în privinţa

moştenitorilor legali, care au dreptul la rezerva succesorală

Act juridic separat

Testamentul nu poate fi conjunctiv - legea interzice testamentele

întocmite din numele a două persoane a unui testament prin care ei îşi

testează reciproc sau concomitent testează către o a treia persoană

Act cu titlu gratuit

Transmiterea averii

Transmiterea averii testatorului nu se face în schimbul

primirii unei contravalori

Act juridic mortis causa Produce efecte juridice doar odată cu decesul testatorului

MOŞTENITORI LEGALI DE CLASA a IlI-a

Moştenitorii de clasa a Il-a sînt chemaţi la moştenire dacă:

I I I leg moştenirea în nume propriu

Dezmoştenirea (exheredarea ) poate fi:

115 271

Schema 19. Formele testamentului Schema 21. Testamentul autentic

Formele testamentului (art. 1458 Cod civil) Testamentul autentic - autentificat notarial, precum şi asimilat cu cel autentificat

notarial în condiţiile prevăzute de lege de către persoanele abilitate cu funcţii de

îndeplinire a actelor notariale

Testamentul mistic Se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se predă la păstrare

în arhiva notarială care asigura păstrarea lui intactă

Schema 20. Testamentul olograf

La întocmirea acestuia se admite utilizarea mijloacelor tehnice

Testamentul olograf - scris în întregime personal, datat şi semnat de

testator

Testatorul este obligat să semneze personal testamentul

Scrierea, semnarea şi datarea testamentului olograf de o altă

persoană sau dactilografierea lui este interzisă

Se permite întocmirea testamentului şi din numele persoanelor necărturare,

cu deficienţe fizice, care nu pot scrie şi chiar semna personal

Limba utilizată va fi una din limbile pe care le posedă testatorul,

indiferent de felul caracterelor folosite: de mînă sau de tipar,

indiferent de alfabet: latin, chirilic sau alfabetul pentru orbi

Dacă testatorul este necărturar, sau în urma unor deficienţe fizice nu

poate scrie integral personal textul testamentului, el nu poate întocmi

testamentul olograf

Rectificările sau completările din testament trebuie petrecute

personal de testator, confirmate prin semnătura lui cu indicarea datei

cînd au fost petrecute. Rectificările şi completările petrecute de alte

persoane sînt nule

Testamentul autentic

272 116

Schema 22. Testamentul mistic Schema 23. Testamentele asimilate celor autentificate notarial

Testamentul mistic - scris în întregime, datat şi semnat de testator, strîns şi sigilat şi apoi prezentat

notarului, care aplică inscripţia de autentificare pe plic şi îl semnează împreună cu testatorul

Testamentele asimilate celor autentificate notarial

li clicul principal, şeful, adjuncţii lor în probleme

medicale, medicul de serviciu 'l [alaiului, al unei alte

instituţii medicale, al sanatoriului, directorul sau IBOdicul

principal al azilului pentru InA ili/i şi bătrîni dacă

testatorul se tratează sau locuieşte într-o astfel de

Instituţie, şeful expediţiilor de explorări,

expediţiilor geografice şi al altor expediţii similare, dacă

testatorul se află inlr-o astfel de expediţie

^ Scrierea, semnarea şi datarea testamentului mistic de o altă persoană sau

dactilografierea lui este interzisă

Strîns şi sigilat în plic şi prezentat notarului pentru aplicarea înscrisului de

autentificare

Şeful instituţiei de privaţiune de libertate, dacă

testatorul se află în locuri de privaţiune de libertate

Dacă testatorul este necărturar, sau în urma unor deficienţe fizice nu poate scrie integral personal

textul testamentului, el nu poate întocmi testamentul mistic

Pe plic se aplică semnătura testatorului (în prezenţa notarului) şi semnătura notarului care a

îndeplinit procedura de aplicare a înscrisului de autentificare

* Testamentul poate fi predat spre păstrare notarului sau restituit testatorului

Comandantul (şeful) unităţii, marii unităţi, institutului şi

colegiului militar, dacă la locul aflării lor nu există notar

şi dacă testatorul este militar sau îndeplineşte serviciul în

unitatea militară sau este persoană civilă sau membru al

familiei acestuia

Scris în întregime personal de testator (limba utilizată va fi una din * limbile pe care le posedă

testatorul, indiferent de felul caracterelor folosite: de mînă sau de tipar, indiferent de alfabet)

i Spitanul navei sau aeronavei, dacă l Itatorul se află pe

navă sau aeronavă

274 117

Schema 24. Condiţiile de fond şi de formă pentru validitatea testamentului Schema 25. Legatul

Testamentul - ca act juridic trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ale actului

juridic

Legatul - este o dispoziţie testamentară cuprinsă într-un testament, prin care testatorul împuterniceşte pe unul sau mai

mulţi moştenitori să transmită uneia sau mai multor persoane avantaje patrimoniale, tară să o desemneze în calitate de

moştenitor

Limitele de executare a legatului

Capacitatea de a încheia actul juridic în cauză

Testator poate fi doar persoana cu capacitate de

exerciţiu deplină

Consimţămîntul valabil exprimat

Testamentul - îmbracă formele stabilite de

lege, testatorul poate testa doar prin testament

Testamentul trebuie să lie în scris

Transmiterea către cel ce recepţionează (legatar) în

proprietate, folosinţă sau cu un ;ilt drept real a bunurilor

care fac parte din patrimoniul succesoral, transmiterea unei

încăperi în posesia şi folosinţa viageră a legatarului,

obţinerea şi transmiterea în proprietate către acesta a

bunurilor ce nu fac parte din moştenire, îndeplinirea unei

anumite munci, efectuarea unor plăţi periodice,

prestarea de servicii şi altele

Moştenitorul însărcinat cu executarea legatului îl

execută în limitele valorii patrimoniului testat, cu

excepţia acelei părţi din datoriile testatorului a cărei

stingere a fost pusă în sarcina moştenitorului, dacă

testamentul nu prevede altfel

Consimţămîntul testatorului să nu fie viciat,

prin eroare, doi, violenţă sau leziune

Obiectul să fie licit, să fie determinat sau

determinabil şi să se afle în circuitul civil

Cauza să fie reală şi licită

Forma scrisă a testamentului constituie o

condiţie de validitate a acestuia, ci nu o simplă

condiţie de dovadă

Testamentul să prezinte manifestare de voinţă a

unei singure persoane exprimată printr-un

înscris

Ca act juridic unilateral şi revocabil,

testamentul nu poate fi întocmit de două sau

mai multe persoane

Termenul de solicitare a executării legatului

<

Legatarul are dreptul de a cere executarea legatului în termen de 6 luni de la

data deschiderii succesiunii, dacă testamentul nu prevede altfel

Dacă moştenitorul însărcinat cu executarea legatului a decedat pînă la

deschiderea succesiunii sau a renunţat la moştenire, obligaţia executării

legatului trece la comoştenitorii care au primit cota lui

Răspunderea legatarului

Obiect al legatului

Legatarul nu răspunde pentru datoriile testatorului

1

încetarea executării legatului

a) nu a solicitat în termen de 6 luni executarea

b) nu este în viaţă la data deschiderii moştenirii

I

118 277

Schema 26. Modificarea sau revocarea testamentului Schema 27. Testamentul fără putere legală

Testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice moment:

Testamentul nu are putere legală (art. 1468 Cod civil)

Dacă unica persoană în a cărei favoare a fost ♦ întocmit

decedează înaintea testatorului

Prin întocmirea unui nou testament, care revocă

în mod direct, total sau parţial testamentul

anterior ce contravine noului testament

Prin depunerea unei cereri

de revocare la orice notar

Prin distrugerea tuturor

exemplarelor testamentului

olograf

Dacă averea testată dispare în

timpul vieţii testatorului sau

este înstrăinată de acesta

în cazul în care unicul moştenitor nu acceptă moştenirea

Potrivit Regulamentului cu privire

la registrul dosarelor succesorale şi

a testamentelor, autentificarea sau

revocarea testamentului se

înregistrează în Registrul dosarelor

succesorale şi a testamentelor -

sistem unic de evidenţă

informaţională computerizată şi

manuală ţinut de către Centrul de

Informaţii Juridice de pe lîngă

Ministerul Justiţiei

Prin distrugere poate fi revocat şi

testamentul mistic, deoarece cu

toate că există înscrierile

(înregistrarea în registrul

testamentelor), în lipsa originalului,

testamentul nu poate fi executat,

deci se consideră că nu este

î

n

p

a

r

t

e

a

î

n

c

a

r

e

s

e

î

n

c

a

l

c

ă

r

e

zerva succesorală

Schema 28. Contestarea valabilităţii testamentului

Contestarea valabilităţii testamentului

119 277

Valabilitatea testamentului poate fi contestată, în temeiul condiţiilor de

nulitate a actelor juridice, de către moştenitorii legali şi de alte persoane

interesate

Termenul de intentare a acţiunii:

Acţiunea privind declararea nulităţii testamentului poate

fi intentată în termen de un an de la data deschiderii

succesiunii

Termenul dat nu se extinde asupra acţiunii proprietarului,

dacă testatorul a testat din greşeală o avere străină ca fiind

a sa

�03

41

278

120

Schema 29. Nulitatea testamentului Schema 30. Executarea testamentului

de efectejuridice 1 ™ de fond sau d« formă este lipsi,

Executarea testamentului - în scopul executării întocmai a dispoziţiilor testamentare, testatorul

poate desemna prin testament unul sau mai mulţi executori testamentari, atît dintre moştenitorii

testamentari, cît şi dintre persoanele care nu sînt moştenitori

Testamentul este nul:

Dacă sînt prezente condiţiile de nulitate a

actelor juridice'

Sînt nule dispoziţiile testamentare:

Care contravin legii sau intereselor publice

Desemnarea

executorului

testamentar

________ I _____________ Testatorul poate încredinţa desemnarea

executorului testamentar unui terţ care, după

deschiderea succesiunii, trebuie să numească

imediat executorul testamentar şi să anunţe

despre aceasta moştenitorii

Dacă nu a fost respectată forma stabilită de

lege

Condiţiile care nu sînt clare sau contravin

una alteia

Executorul testamentar este în drept

să refuze în orice moment executarea

obligaţiei pe care i-a încredinţat-o

testatorul, fapt care trebuie să-1

aducă în prealabil la cunoştinţa

moştenitorilor

In a căror bază are loc chemarea la

moştenirea unui bun care nu face parte

din patrimoniul succesoral

Darea de seamă a executorului testamentar

După executarea testamentului, executorul este obligat, la cererea moştenitorilor, să le

prezinte o dare de seamă despre activitatea sa

Pot fi declarate nule:

Compensarea cheltuielilor aferente

Dispoziţiile testamentare care nu pot fi executate

din motiv de sănătate sau din alte motive

obiective

Executorul testamentar îşi Executorul testamentar are dreptul la

îndeplineşte obligaţiile fără a fi compensarea, din contul averii

remunerat, deşi poate primi o succesorale, a cheltuielilor de păstrare şi

recompensă dacă aceasta este administrare a averii

prevăzută în testament

Responsabilitatea executorului testamentar .

Dacă se abate intenţionat sau din imprudenţă de la îndeplinirea obligaţiilor încredinţate

prin testament, executorul testamentar poartă răspundere pentru prejudiciile cauzate

astfel moştenitorilor

280 121

Persoanele juridice care au capacitate

juridică civilă la momentul decesului

celui ce a lăsat moştenirea

REZERVA SUCCESORALĂ - partea din averea succesorală, care prin lege

se atribuie (indiferent de voinţa testatorului) moştenitorilor rezervatari,

Hmitîndu-i-se astfel testatorului dreptul de dispoziţie prin testament

Succesorilor din clasa I inapţi

de muncă: -descendenţii; -soţul

supravieţuitor; -ascendenţii

privilegiaţi

Mărimea: cel puţin o doime

cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit

fiecăruia în caz de succesiune legală

întreprinsă cu scopul obţinerii patrimoniului succesoral

prin depunerea la notarul de la locul deschiderii succesiunii a declaraţiei de acceptare a moştenirii

prm intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral:

Schema 31. Moştenitorii testamentari Schema 33. Rezerva succesorală

Orice persoană care se afla în viaţă la momentul

decesului celui ce a lăsat moştenirea, precum şi

cele concepute în timpul vieţii defunctului, cu

condiţia că s-au născut vii după decesul acestuia

Schema 32. Succesiunea vacantă

Invalizi - gradul I, II, III de

invaliditate

Se determină în funcţie de întregul

patrimoniu succesoral, inclusiv de

averea atribuită pentru îndeplinirea

legatului

Succesiunea vacantă - trecerea patrimoniului succesoral fără moştenitor în

proprietatea statului

Pensionari - persoanele care au atins

vîrsta de pensionare pentru limita de

vîrstă

Descendenţii minori

Se iau în consideraţie toţi moştenitorii

legali chemaţi la succesiune, dacă nu

ar fi existat testamentul

Succesiunea se consideră vacantă:

Dacă nu există nici moştenitori testamentari, nici

moştenitori legali

Dacă unicul moştenitor (testamentar sau legal) a

renunţat la moştenire

Dacă după expirarea termenului de opţiune succesorală nici

unul din succesorii testamentari sau legali nu a acceptat

moştenirea

Dacă toţi moştenitorii au fost decăzuţi din dreptul la

moştenire sau privaţi de dreptul la moştenire

Schema 34. Acceptarea moştenirii

Dacă testamentul a fost declarat nul, iar

moştenitori legali nu sînt Dacă a fost testată numai o parte din avere, iar moştenitori

legali nu sînt

Schema 35. Felurile acceptării moştenirii

Schema 36. Renunţarea la moştenire

RENUNŢAREA LA MOŞTENIRE - manifestarea de voinţă a moştenitorului (legal sau testamentar) prin care persoana îşi exteriorizează refuzul de a primi patrimoniul succesoral

poate fi exprimată în termen de 6 luni din data deschiderii succesiunii

presupune renunţul la întreg patrimoniul succesoral, oriunde nu s-ar afla şi din ce n-ar fi alcătuit

administrarea

asigurare

a renunţarea parţială la moştenire (cu excepţia acrescămîntului) sub condiţie sau pe termen este interzisă în cadrul succesiunii testamentare renunţarea la moştenire are loc fără indicarea în favoarea cui se renunţă

exercitarea folosinţei asupra bunului succesoral

perceperea chiriei de la locatarii care locuiesc în casa defunctului

în cadrul succesiunii legale renunţul poate fi cu indicarea expresă a moştenitorilor în favoarea cărora se renunţă sau fară

dacă moştenitorul renunţă la o parte din moştenire sau formulează o anumită condiţie se consideră că renunţă la moştenire integral

282 122

achitarea cheltuielilor comunale aferente imobilului din masa succesorală

nu se admite renunţarea la moştenire în folosul unei persoane:

plata impozitelor

alte acte ce demonstrează intenţia moştenitorului de a accepta moştenirea

private de dreptul la moştenire prin exheredare expresă

care în cadrul succesiunii legale nu face parte din clasa moştenitorilor chemaţi la succesiune, iar în cadrul succesiunii testamentare nu este moştenitor testamentar

decăzute din dreptul la

moştenire

care are dreptul la moştenire legală prin reprezentare, dacă la ziua deschiderii succesiunii persoana reprezentată are capacitate şi vocaţie succesorală după decesul celui ce a lăsat moştenirea ________

Schema 37. Certificat de calitate de moştenitor Schema 38. Certificat de moştenitor

CERTIFICAT DE CALITATE DE MOŞTENITOR CERTIFICAT DE MOŞTENITOR

înscris oficial eliberat: înscris oficial eliberat:

De notarul în procedura căruia se află

dosarul succesoral deschis asupra

patrimoniului defunctului

Cu scopul documentării (adunării) informaţiei

şi actelor privind componenţa patrimoniului

succesoral

pentru a atesta (în temeiul legii sau a

testamentului) dreptul incontestabil

al moştenitorului la o cotă din averea

defunctului inclusă în patrimoniul

succesoral

de notarul în procedura căruia se

află dosarul succesoral deschis

asupra patrimoniului defunctului

Pentru a atesta (cu efect

declarativ) calitatea de

moştenitor a persoanei care a

acceptat moştenirea în termen

Cu menţiunea că acesta nu are valoarea unui

certificat de moştenitor şi poate fi utilizat numai

pentru dobîndirea actelor necesare pentru a

dovedi existenţa bunurilor ce compun

patrimoniul succesoral

după 6 luni din momentul deschiderii

succesiunii sau dacă notarul dispune de

suficiente dovezi că în afară de

persoanele care solicită eliberarea

certificatului nu există alţi moştenitori

- pînă la expirarea termenului de 6 luni

după verificarea de către notar a:

faptului decesului celui ce a lăsat

moştenirea

timpului şi locului deschiderii

succesiunii

raporturilor de rudenie sau căsătorie

a existenţei testamentului

componenţei masei succesorale şi a

costului ei

Speţe

Speţa 1. La 15 septembrie 2009 a decedat Păduraru Boris, care nu a !n«K| testament.

Ultimul domiciliu al defunctului a fost mun. Chişinău. La momculul decesului, Păduraru

Boris avea în proprietate: un automobil model VAZ (în gaj asigurarea contractului de credit

indicat mai jos), bani depuşi la păstrare la o instilu||| financiară, obiecte de uz casnic care se

aflau în ap. 15 din Chişinău, str. Valea ('rut II 12, calitate de creditor care rezulta dintr-un

contract de împrumut (scadenţa a survenit la 15 martie 2009), dreptul de a privatiza

apartamentul indicat mai sus (Agen|in iii privatizare a emis hotărîrea despre privatizare, dar

defunctul nu a reuşit să semn. contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a

locuinţei în proprie-Iul. privată), calitate de debitor - contract de credit, cu scadenţă la 20

ianuarie 2010.

Defunctul a avut următoarele rude: soţie - care era plecată din Republii Moldova şi

conform contractului lucra şi locuia de doi ani în Italia, fiică - care locuia în or. Ungheni,

frate - care a locuit cu defunctul pînă la deces (din 20011 Iii apartamentul nominalizat şi a

continuat să locuiască după deces. Toate persoanei, vizate s-au adresat la notar cu cerere de

acceptare a succesiunii în termen.

1. Stabiliţi cercul succesorilor legali.

2. Determinaţi cota-parte care va revinifiecărui moştenitor din moştenire.

3. Identificaţi patrimoniul succesoral cu indicarea drepturilor şi obligatului care se

moştenesc, moştenitorilor şi cotele care le revin.

4. Explicaţi procedura de satisfacere a creanţelor creditorului în caz de </<■.

debitorului şi a creditorului după condiţiile speţei.

5. Pregătiţi un proiect de certificat de moştenitor în condiţiile speţei, la alega ■

Ipeţa 2. în luna martie anul 2010, în urma unui accident rutier care s-a produs un Kender, au

decedat: Vasile Popov şi vărul lui de pe tată Petru Popov. Vasile fti|iuv n decedat la 10

martie, ora 15-00, iar Petru Popov în aceeaşi zi la ora 23-00.

Vasile Popov a avut un fiu - Roman Popov, alţi moşteitori de clasa I nu a avut. . . n u

l 'opov nu a avut moştenitori legali de clasa I, dar a avut un frate - Dumiru i^BOV, care a

decedat la 01 iulie 2010. dar care a avut doi fii - Ion Popov şi Vladimir

11l l imul domiciliu al lui Vasile Popov a fost mun. Chişinău, iar a lui Petru Popov

..... Dălţi.

După decesul lui Vasile Popov şi a lui Petru Popov la notar cu declaraţii de piure a moştenirii

s-au adresat: Ion Popov (la 04 septembrie 2010) şi Vladimir IHipuv ( l a 25 noiembrie

2010). Vasile Popov a avut un automobil. Petru Popov a avut ■ . ni oraşul Donduşeni. / /

k'terminaţi locul deschiderii moştenirii.

' Stabiliţi cercul moştenitorilor legali ai lui Vasile Popov şi Petru Popov. I Identificaţi

acţiunile notarilor în soluţionarea speţei. •/. Argumentaţi răspunsurile.

I Pregătiţi un model de declaraţie de acceptare a moştenirii în condiţiile speţei.

Speţa 3. Soţii Cojocaru Ion şi Elena, deplasîndu-se cu automibilul pe traseul t lir.iiiâu -

Bălţi au suferit un accident rutier. în urma acestui accident, soţul Cojocaru Idli ii decedat pe

loc, iar soţia Elena Cojocaru a decedat în următoarea zi la spital.

Patrimoniul succesoral includea apartamentul evaluat la preţul de 200000 lei, «linul în

mun. Chişinău, care-i aparţinea defunctului Cojocaru Ion cu drept de Itiopi ietate, şi

automobilul ce aparţinea defunctului Cojocaru Elena prin donaţie, linii l a preţul de 15 000

lei.

In urma deschiderii moştenirii, s-a stabilit: Cojocaru Ion a dispus prin testament lli

lotită averea sa în favoarea fiului său Rodjer din prima căsătorie, iar pe fiica sa i ujoearu

Stepanida (din căsătorie cu Cojocaru Elena) a dezmoştenit-o.

Moştenitori ai defunctului Elena Cojocaru erau cei doi copii comuni, Stepanida |l

l'nvel Cojocaru.

/ . Stabiliţi de cînd moştenirea se consideră deschisă şi dacă are importanţă ■'■

mwntul decesului celui ce lasă moştenirea.

2. Reproduceţi noţiunile de transmisie succesorală, de comorienţi şi codecedaţi. Stabiliţi

cercul moştenitorilor potrivit condiţiilor speţei, determinaţi cotele ce le revin.

4. Pregătiţi proiectul unui testament în condiţiile speţei.

286 287

PAZA AVERII SUCCESORALE - măsură de conservare a averii

succesorale

1 -- * — ' " ' *

^ ^ ^ i

întreprinsă cu scopul ocrotirii

intereselor:

- moştenitorilor,

- legatarilor,

- intereselor publice

luată la iniţiativa:

- persoanelor interesate,

- executorului testamentar,

- din oficiu de către notar

care constă în:

1) inventarierea bunuriloi

succesorale şi transmiterea

lor la păstrare;

2) numirea custodelui

(administratorului) averii

succesorale

Schema 39. Paza averii succesorale

124 288

Speţa 4. La data de 23 februarie 2008, Vieru Miron a testat apartamentul li nepotului

Negru Ion. Prin acelaşi testament Vieru Miron 1-a privat pe fiul m Vieru Andrei de dreptul

de a moşteni.

La 13 martie 2011 Vieru Miron a decedat. După decesul lui Vieru M i e rămas netestate

un teren agricol de 10 ha, un automobil şi alte bunuri în v a l e u 200000 lei.

Vieru Nicolae, fiul defunctului, la 24 octombrie 2011 s-a adresat notatului procedura

căruia se afla dosarul succesoral deschis asupra patrimoniului delinu > Vieru Miron cu

declaraţia de acceptare a moştenirii, însă notarul a refuzai pi 1111111-» acesteia, deşi declaraţia

de acceptare a moştenirii din partea mezinului Vieru Audi care a fost depusă la 24 aprilie

2011, a primit-o. Vieru Nicolae s-a adresat în inslnn| I

Moştenitorul testamentar Negru Ion nu a acceptat moştenirea în termenul slnhllll de

lege.

1. Stabiliţi dacă este valabilă dispoziţia testamentară de dezmoştenire în . în care

testatorul nu a indicat motivele dezmoştenirii.

2. A fost legal sau nu refuzul notarului de a primi declaraţia de acceptări moştenirii

de la Vieru Nicolae.

3. Stabiliţi cercul moştenitorilor legali ai lui Vieru Miron care au dreptul moştenire.

4. Care va fi soluţia instanţei de judecată?

5. Pregătiţi proiectul hotărîrii instanţei de judecată.

Speţa 5. Ciobanu Ion prin testament olograf şi-a testat toată averea fratelui Ciobanu

Victor şi fiului Ciobanu Alexei în părţi egale, iar pe fiul Ciobanu Vasilc l 1 dezmoştenit prin

dispoziţie testamentară. Fratele Ciobanu Victor a decedat pînfl I n decesul lui Ciobanu Ion,

iar fiul testatorului Ciobanu Alexei a decedat la a cim 1 1 lună după decesul testatorului. Fiul

Ciobanu Vasile a devenit inapt de muncă dnpl întocmirea testamentului, dar pînă la decesul

lui Ciobanu Ion. Fratele Ciobanu Victoi a avut un fiu Ciobanu Iacob şi soţie, iar fiul

Ciobanu Alexei avea soţie.

Se prezumă că toţi moştenitorii cu vocaţie şi capacitate succesorală au dorii > moştenească.

1. Expuneţi-vă părerea privitor la forma şi conţinutul testamentului.

2. Determinaţi temeiul moştenirii.

3. Identificaţi cercul moştenitorilor cu vocaţie succesorală şi mărimea cotelor.

4. Argumentaţi răspunsurile.

5. Pregătiţi proiectul testamentului în condiţiile speţei.

Npeţii 6. La 17 mai 2009 a decedat cet.Ursu Mihai, care din averea pe care o ■J 111

proprietate a testat cet. Pîntea Boris automobilul model Gaz (înregistrat în or.

! evaluat la preţul de 50000,00 lei, iar casa de locuit din sat. Colicăuţi, r-nl

ni. evaluată la preţul de 100000,00 lei, a testat-o cet. Păduraru Vladimir. Cet. 1 1 и Mihai a

avut ultimul domiciliu în RM, mun. Chişinău, iar reşedinţă în Ucraina, i iev, unde presta

servicii conform unui contract de antrepriză (antreprenor general li 1 nnslrucţia unui centru

comercial).

1 e i Ursu Mihai a avut: soţie - cu care nu a divorţat, dar au întrerupt, de fapt, H I l e de căsătorie

mai mult de trei ani; mamă - inaptă de muncă, care avea ţ l e i n i i M i n i pe aceeaşi adresă cu

defunctul, dar care a decedat la 15 august 2007, fiul

.......... 1 în vîrstă de 10 ani care se afla în îngrijirea mamei sale (soţia defunctului

llliiicittă mai sus) şi locuia cu ea în saţ. Colicăuţi, r-nul Briceni, în casa tatălui său.

Cerere de acceptare a succesiunii în termen au depus ambii succesori n NI.unentari. Fiul

defunctului şi fratele defunctului (aveau aceeaşi mamă) au cerut ■liberarea certificatului de

succesor legal (rezerva succesorală) după expirarea leinienului de acceptare a succesiunii la

01 septembrie 2010. Ambii succesori au Invocat drept temei dreptul la rezerva succesorală.

Fiul defunctului dreptul propriu, li uleie defunctului - dreptul mamei lor.

I . Stabiliţi locul deschiderii succesiunii.

2. Determinaţi temeiul succesiunii.

3. Identificaţi succesorii care au dreptul la succesiune cu indicarea cotelor şi

Imnurilor care vor fi moştenite.

4. Argumentaţi răspunsul.

5. Pregătiţi un proiect de certificat de moştenitor potrivit condiţiilor speţei (la

alegere).

Speţa 7. Ciobanu Ion a locuit în mun. Chişinău începînd cu anul 2005.

La data de 15 martie 2010 a plecat în ospeţie la fiica sa Ciobanu lulia, care locuia în

mun. Bălţi, iar la 17 martie 2010 Ciobanu Ion a decedat.

Patrimoniul succesoral constituie: un apartament cu două camere în mun. Bălţi ui

valoare de 50000 lei, un apartament în mun. Chişinău în valoare de 250000 lei şi o vilă în

r-nul Hînceşti în valoare de 80000 lei.

Fiica defunctului, Ciobanu lulia, s-a adresat cu cererea de acceptare a moştenirii la un

notar din mun. Bălţi, care, însă, a refuzat să-i primească cererea, motivînd că nu este de

competenţa sa deschiderea dosarului succesoral, explicîndu-i că moştenitorul minează să se

adreseze oricărui notar din mun. Chişinău, deoarece defunctul,

Ciobanii Ion, nu a avut viză de reşedinţă în mun. Bălţi, şi nu poate fi considera! di>-,,. ultim

domiciliu al acestuia.

1. Stabiliţi, pornind de la condiţiile speţei, locul deschiderii moştenirii.

2. Stabiliţi, reieşind din condiţiile speţei, locul deschiderii dosarului succes, „, i

3. Sînt legale acţiunile notarului? Argumentaţi.

4. Pregătiţi proiectul declaraţiei de acceptare a moştenirii în condiţiile spetei

Speţa 8. La un notar din Străşeni, în data de 30.10.2010, după decesul cel. J'euy

Vladimir (decedat la 12.10.2010), cu ultimul domiciliu în Străşeni, s-a adresat IM acestuia,

Grabovschi Lidia, pentru acceptarea moştenirii rămase după dei.mll fratelui, deschiderea

dosarului succesoral şi eliberarea certificatului de moşim, legal. Cu o lună mai tîrziu, în data

de 30.11.2010, la acelaşi notar s-a adresat nepi iii de la fiul defunctului Petcu Oleg, pentru a

accepta succesiunea bunelului moştenitori defunctul nu a avut. După expirarea termenului

de opţiune succesorul!, notarul a eliberat certificatul de moştenitor legal al întregii averi

rămase autorului succesiunii cetăţeanului Petcu Oleg.

Grabovschi Lidia s-a adresat în instanţa de judecată, solicitînd anuInhM certificatului

de moştenitor eliberat cet. Petcu Oleg, invocînd faptul ctl Iii conformitate cu art.1500, alin.l

Cod civil al RM, nepoţii nu fac parte din nici o citi | de succesori, pe cînd ea face parte din

clasa a Il-a de moştenitori.

1. In ce cazuri se aplică reprezentarea şi care sînt efectele reprezentării?

2. Care sînt principiile care guvernează succesiunea legală?

3. Analizaţi acţiunile notarului.

4. Ce va decide instanţa de judecată?

5. Pregătiţi proiectul hotărîrii instanţei de judecată.

Speţa 9. La data de 14.05.2010 a decedat Moraru Petru, care a testai toiH averea sa

fratelui - Moraru Vasile. Moştenitori defunctul avea - soţia Moraru Murii care a atins vîrsta

de pensionare, dar care era angajată în cîmpul muncii. Piui defunctului, Moraru Sergiu, a

decedat la 03.08.2008, la momentul decesului fiind invalid de gradul I. Moraru Sergiu avea

următorii moştenitori legali - soţia Mortul! Lidia şi fiica minoră - Moraru Anastasia, născută

la 19.04.2007. La notai l| termenul de opţiune succesorală, au depus declaraţie de acceptare

a succesiunii! Moraru Vasile, avînd vocaţie succesorală testamentară, Moraru Măria,

invoetnd faptul că este moştenitor rezervatar, şi Moraru Lidia, care optează pentru

moştenirii cotei care i s-ar fi cuvenit soţului său în calitate de moştenitor rezervatar.

1. Cum urmează să procedeze notarul?

2. Cine sînt persoanele inapte de muncă în sensul art. 1505 CC? Este Mor,,,,, Măria inaptă de muncă?

1. Poate fi transmisă rezerva succesorală prin moştenire? Sînt întemeiate

ti iijiile cet. Moraru Lidia?

• / . Este în drept Moraru Anastasia, fiind inaptă de muncă, să solicite atribuirea \ tiyei

succesorale în baza instituţiei reprezentării succesorale?

Speţa 10. Roman Vasile a decedat la data de 14.05.2010 într-un accedent rutier. Iul

acestuia, Roman Ion, a devenit invalid de gradul II, ca rezultat al aceluiaşi Mulcnt rutier. După

decesul cet. Roman Vasile a rămas averea succesorală, care mi'.ia din casa de locuit situată

pe adresa: Republica Moldova, mun. Chişinău, str. ilrliin cel Mare, nr. 56, evaluată la preţul de

90 000 mii lei şi banii depuşi la Banca k Iconomii, în valoare de 10 000 lei. Toate aceste

bunuri au fost dobîndite în timpul ■Itoriei împreună cu soţia - Roman Tamara. Alţi

moştenitori legali defunctul nu ■ I a data de 23.03.2009 Roman Vasile a testat toată averea

sa nepotului - Roman Bfilae. La notarul din mun. Chişinău, în termenul de opţiune

succesorală, au depus i. j [araţii de acceptare a succesiunii: Roman Nicolae, în baza

testamentului, şi Roman mi, în calitate de moştenitor rezervatar.

/ . Cum urmează să procedeze notarul?

2. Este în drept Roman Ion să solicite atribuirea cotei-părţi sub forma rezervei

„,, morale? Cînd apare dreptul de a pretinde rezerva succesorală?

3. Cum se calculează rezerva succesorală?

4. Calculaţi, în condiţiile speţei, rezerva succesorală.

Speţa 11. După decesul lui Petru Gheorghiţă, care a survenit la 02.02.2010, au rOiinis

următorii succesori legali: 1) fiul de 17 ani, student la colegiu (anul II), care ir ;mgajat în

cîmpul muncii (1/2 salariu) - laborant, laboratorul de fizică, acelaşi i olqţiu, după lecţii, de

trei ori pe săptămînă; 2) fiică, 20 ani, studentă (secţia zi), 3) luinl pensionar; 4) soţia aptă de

muncă; 5) frate inapt de muncă, care a locuit doi ani i .ni a la deces împreună cu defunctul şi

a fost întreţinut de el.

In timpul vieţii Petru Gheorghiţă a întocmit un testament prin care toată averea ploarea

averii 2 500 000,00 lei) a testat-o soţiei, totodată a instituit legatul-hiiarea în favoarea tatălui

125 288

său a unei sume băneşti în mărime de 30000,00 lei. / . Decideţi asupra vocaţiei succesorale

a persoanelor nominalizate în speţă.

2. Determinaţi mărimea rezervei.

3. Stabiliţi felul moştenirii.

4. Argumentaţi răspunsul.

5.Pregătiţi proiectul certificatului de moştenitor (rezerva succesorală).

Speţa 12. La 11 ianuarie 2010 a decedat Sima Andrei. El a lăsat testament piui care

toată averea a testat-o fratelui său Sîma Victor. Sima Victor a decedai l martie 2007, alte

rude decît fratele Sîma Andrei el nu a avut.

Sîma Andrei a avut următorele rude: un fiu şi străbunica, care la 15 iunie 2010

acceptat moştenirea.

Averea succesorală constă dintr-un apartament la privatizarea cărui.i participat Sîma

Andrei şi Sîma Victor.

1. Stabiliţi temeiul succesiunii.

2. Determinaţi cercul de succesori chemaţi la succesiune şi drepturile lor.

3. Identificaţi acţiunile notarului în soluţionarea speţei.

4. Pregătiţi proiectul certificatului de moştenitor.


Speţa 13. La 01.01.2010 cet. Negru Ion a întocmit un testament autentic, prin care o

parte din bunurile sale - automobilul model „VAZ" şi terenul agricol n i Cadastral

„01.000022" le-a testat fiului Negru Vasile.

La momentul autentificării testamentului, automobilul încă nu-i apar| n n l testatorului,

iar terenul agricol a fost vîndut de testator în timpul vieţii, dupA autentificarea

testamentului nominalizat.

La 10.09.10 prin testament asimilat celui autentificat notarial (autentificai dl medicul

internist), aflîndu-se în spital, Negru Ion testează toate bunurile sule nepotului Plăcintă

Andrei.

După externare din spital Negru Ion face un testament olograf prin care toati bunurile

sale le testează fiului Negru Vasile. Testamentul n-a fost datat, dar în texl se face referinţă la

perioada întocmirii lui, "după întoarcerea din spital unde m-am alini pană la 25.09.2010...."

La 05.01.2011 Negru Ion a decedat în accident rutier concomitent cu fiul Negrii Vasile.

Pe lîngă fiul Negru Vasile, Negru Ion a mai avut un fiu, Negru Petru, şi soţie, lai Negru

Vasile a avut şi el un fiu, Negru Mihai.

1. Decideţi asupra fiecăruia din testamentele defunctului cu menţionară

temeiurilor în care testamentele nu au putere legală sau pot fi declarate nule.

2. Decideţi asupra moştenitorilor care pot culege moştenirea.


4. Pregătiţi un proiect de certificat de moştenitor în condiţiile speţei.

Speţa 14. După decesul cet. Botnari Eugenia, survenit la data de 14.02.2010, cu uliiniul

domiciliu în Ialoveni, la notarul din or. Ialoveni, în termenul de opţiune liiccesorală, s-au

adresat: sora defunctei - Grecu Ana, cu cererea de acceptare a lliccesiunii, soţul defunctei -

Botnari Sergiu, cu cererea de acceptare a succesiunii, Mul defunctei - Botnari Maxim, cu

solicitarea de renunţare la succesiune în favoarea "iiilui defunctei - Botnari Sergiu şi fiica

defunctei - Negru Ala, cu solicitarea de renunţare la succesiune în favoarea cet. Grecu Ana.

Notarul a autentificat declaraţiile nnlicitate. în termenul de opţiune succesorală Botnari

Maxim s-a mai adresat încă o (Iută la notar cu solicitarea de revocare a declaraţiei de renunţ

la succesiune în liivoarea soţului defunctei, justifieîndu-şi acţiunile prin faptul că în

termenul de iipiiune succesorală are dreptul să opteze ori de cîte ori doreşte pentru averea

rămasă II şi poate oricînd schimba decizia luată anterior. / . Analizaţi acţiunile notarului.

2. In favoarea cui pot renunţa moştenitorii legali? Dar cei testamentari?

3. Sînt revocabile declaraţiile de acceptare/renunţ la succesiune?

4. Pregătiţi proiectul unei declaraţii de renunţ la succesiune.

Teste- grilă

1. Moştenirea reprezintă transmiterea patrimoniului:

a) unei persoane fizice, juridice decedate către succesorii săi;

b) unei persoane fizice (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi;

c) unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi.

2. După sursa sa, moştenirea poate fi:

a) în temeiul legii (succesiune legală);

b) testamentară (succesiune testamentară);

c) testamentară (succesiune testamentară) sau în temeiul legii (succesiune

legală).

3. Moştenirea este o transmisiune de drepturi:

a) pentru cauză de moarte (mortis causa);

b) între vii (inter vivos);

c) pentru cauză de moarte (mortis causa) şi între vii (inter vivos).

4. Pot fi moştenitori, în cazul succesiunii legale:

a) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea,

precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea;

b) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a II i moştenirea, precum şi feciorii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea concepi! în timpul vieţii lui;

c) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a IA || moştenirea,

precum şi copiii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timp1 vieţii lui şi născuţi

vii după decesul acestuia.

5. Pot fi moştenitori, în cazul succesiunii testamentare:

a) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lagflj moştenirea,

precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ca I lăsat moştenirea,

indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii lui, precum ţ\ persoanele juridice;

b) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăstj moştenirea,

precum şi cele ce au fost concepute în timpul vieţii celui ca ¡1 lăsat moştenirea şi

s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de fapta dacă sînt sau nu copiii lui,

precum şi persoanele juridice care au capacitaa juridică civilă la momentul

decesului celui ce a lăsat moştenirea;

c) persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsul moştenirea,

precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi

s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă sînt sau nu copiii

lui, precum şi persoanele juridice.

6. Nu au capacitate succesorală:

a) persoanele fizice care au decedat ulterior deschiderii succesiunii şi nil persoanele

juridice care îşi încetaseră existenţa după deschiderea succesiunii;

b) comorienţii şi codecedaţii;

c) doar codecedaţii.

7. Comorienţii sînt persoanele:

a) cu vocaţie succesorală reciprocă sau unilaterală, decedate în acelaşi timp şi aceeaşi

împrejurare, încît nu se poate stabili dacă una a supravieţuit alteia şi prezumîndu-se

că au murit concomitent;

b) cu vocaţie reciprocă sau unilaterală, decedate în acelaşi timp, fără a se putea

determina ordinea deceselor, prezumîndu-se că au decedat concomitent;

c) cu vocaţie succesorală reciprocă sau unilaterală, decedate în aceeaşi împrejurare

fără a se putea stabili ordinea deceselor.

8. Nedemnitatea succesorală:

a) se aplică doar în cazul moştenirii legale;

b) nu poate fi înlăturată prin iertarea nedemnului de către cel care lasă moştenirea;

c) produce efecte şi faţă de moştenitorii nedemnului.

') I' sie nedemnă de a moşteni, persoana care:

a) a comis intenţionat o infracţiune împotriva celui ce a lăsat moştenirea, dacă aceste

circumstanţe sînt constatate de instanţa de judecată;

b) a comis o faptă amorală împotriva ultimei voinţe a defunctului exprimate în

testament;

c) a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea

şi a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la

majorarea cotei succesorale a tuturor acestora.

11). Pot invoca nedemnitatea succesorală:

a) doar moştenitorii testamentari;

b) doar moştenitorii legali;

c) orice persoană interesată pentru care decăderea succesorului nedemn din dreptul la

moştenire are consecinţe patrimoniale.

1 1 . Acţiunea privind declararea moştenitorului nedemn poate fi intentată:

a) în termen de un an din data deschiderii succesiunii;

b) în termen de şase luni din data decesului defunctului;

c) în termen de un an din data eliberării certificatului de moştenitor.

*

12. Nedemnitatea poate fi invocată şi constatată de instanţă:

a) numai după deschiderea moştenirii;

b) şi înainte de deschiderea moştenirii;

c) prin hotărîre, care produce efecte constitutive.

13. î n cazul constatării nedemnităţii unui moştenitor:

a) acesta este înlăturat de la moştenire, dar poate culege rezerva succesorală;

b) este decăzut de dreptul la moştenire, în general;

c) acesta pierde şi dreptul asupra cotei-părţi din bunurile dobîndite împreună cu

defunctul.

14. Constatarea nedemnităţii nu produce efecte asupra actelor încheiate de

nedemn cu un terţ:

a) în privinţa actelor de conservare şi de administrare încheiate în intervalul dintre

deschiderea succesiunii şi constatarea nedemnităţii;

126 288

b) în privinţa actelor de dispoziţie cu titlu gratuit ce au avut ca obiect bunuri imobile,

atunci cînd terţul a fost de bună-credinţă;

c) în privinţa actelor de dispoziţie a bunurilor mobile corporale.

15. Patrimoniul succesoral include:

a) drepturile patrimoniale cît şi obligaţiile patrimoniale;

b) toate drepturile şi obligaţiile personale;

c) drepturile nepatrimoniale. 16. Dacă întreaga avere a fost divizată între moştenitori conform testamentului iar Ia momentul deschiderii succesiunii unul dintre moştenitorii testamentul I i decedat:

a) faţă de partea acestuia se va aplica moştenirea legală;

b) partea acestuia se împarte în părţi egale între ceilalţi moştenitori testamentari!

c) testamentul devine caduc.

■

17. Prin moştenire se transmit moştenitorilor:

a) drepturile şi obligaţiile patrimoniale;

b) toate bunurile persoanei; c) toate drepturile şi obligaţiile personale.

18. Momentul deschiderii succesiunii se consideră:

a) cel al decesului persoanei care a lăsat moştenirea;

b) data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti privind declararea morţii; c) cel al decesului persoanei care a lăsat moştenirea sau data rămînerii definiii \ i a

hotărîrii judecătoreşti privind declararea morţii lui.

19. In cazul declarării judecătoreşti a morţii persoanei, data deschiderii succesiunii se consideră data:

a) rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti;

b) dispariţiei persoanei fără veste;

c) intentării acţiunii în instanţa de judecată.

20. Locul deschiderii succesiunii este:

a) locui decesului de cujus (defunctului);

b) ultimul domiciliu al celui ce a lăsat moştenirea;

c) locul unde a fost întocmit testamentul.

21. Moştenirea legală se aplică în cazul în care:

a) cel ce a lăsat moştenirea nu a lăsat nici un testament;

b) cel ce a lăsat moştenirea a lăsat testament;

c) nu a fost declarată nulitatea testamentului.

22. Nu fac parte din clasa I-a de moştenitori: a) soţul supravieţuitor; b) fiii/fiicele;

c) fraţii şi surorile.

23. Fac parte din clasa a 2-a de moştenitori:

a) înfietorii;

b) unchii;

c) bunicii.

i K c prezentarea are drept efect:

n) punerea reprezentanţilor în locul şi în dreptul reprezentantului; li) punerea

reprezentanţilor în locul şi în dreptul reprezentatului; c) atribuirea a cel puţin o doime

cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit acestuia în cazul succesiunii legale.

|S. î n cazul moştenirii descendenţilor, reprezentarea succesorală se aplică:

a) pînă la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv;

b) pînă la gradul al IlI-lea de rudenie inclusiv;

c) la infinit.

i(>. î n cazul moştenirii colateralilor, reprezentarea succesorală se aplică:

a) pînă la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv;

b) pînă la gradul al IlI-lea de rudenie inclusiv;

c) la infinit.

17. Au dreptul la rezervă succesorală:

a) succesorii de clasa I apţi pentru muncă;

b) succesorii de clasa I inapţi pentru muncă;

c) succesorii defunctului inapţi de muncă.

28. Mărimea rezervei succesorale reprezintă:

a) cel puţin o doime cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune

legală;

b) cel mult o doime cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune

legală;

c) o doime cotă-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune legală.

29. Mărimea rezervei succesorale se determină:

a) în funcţie de întregul patrimoniu succesoral, inclusiv de averea atribuită pentru

îndeplinirea legatului;

b) în funcţie de averea atribuită pentru îndeplinirea legatului;

c) în funcţie de patrimoniul testat, inclusiv de averea atribuită pentru îndeplinirea

legatului.

30. La determinarea cotei din rezerva succesorală pentru fiecare moştenitor

rezervatar, se iau în consideraţie:

a) toţi moştenitorii legali chemaţi la succesiune, dacă nu ar fi existat testamentul;

b) toţi moştenitorii legali şi testamentari chemaţi la succesiune;

c) doar moştenitorii testamentari chemaţi la succesiune.

31. Dacă moştenitorul rezervatar este în acelaşi timp şi legatar, atunci:

a) va putea pretinde atît la rezervă, cît şi la legat;

b) va putea pretinde la rezervă dacă renunţă la legat;

c) va putea pretinde la rezervă cu condiţia acceptării legatului.

32. Privarea de dreptul la cotă din rezerva succesorală poate fi efectuată:

a) de testator în timpul vieţii prin indicarea expresă în testament;

b) de testator în timpul vieţii prin adresare în instanţa de judecată;

c) de executorul testamentar în timpul executării dispoziţiilor testamentare.

33. Testamentul:

a) este un act juridic civil strict personal;

b) reprezintă un act juridic civil cu titlu gratuit sau oneros;

c) este un contract unilateral.

34.TestamentuI este un act juridic revocabil, deoarece:

a) este un act juridic unilateral;

b) produce efecte la decesul testatorului;

c) poate fi oricînd revocat de testator.

35. Testamentul este un act juridic:

a) solemn, unilateral, gratuit, revocabil, personal, mortis causa;

b) solemn, oneros, irevocabil, personal;

c) unilateral, personal, inter vivos, revocabil.

36. Testamentul îmbracă următoarele forme:

a) olograf, autentic şi mistic;

b) olograf, autentic, personal;

c) autentic, personal şi secret.

37. Nu se permite întocmirea testamentului:

a) personal;

b) prin reprezentant;

c) personal cu prezenţa a doi martori.

38. Testator poate fi persoana:

a) care dispunde de capacitate de exerciţiu deplină;

b) care dispune de capacitate de folosinţă;

c) limitată în capacitatea de exerciţiu.

39. Lipsa datei întocmirii testamentului:

a) nu atrage nulitatea acestuia;

b) atrage nulitatea acestuia în toate cazurile;

c) atrage nulitatea lui în cazul existenţei a cîtorva testamente.

40. Nu pot fi martori testamentari:

a) persoanele capabile;

b) persoanele cu funcţii de răspundere;

c) fraţii şi surorile testatorului.

•II. testamentul olograf, pentru a fi valabil:

a) trebuie scris în întregime personal de testator;

b) trebuie să fie dactilografiat personal de testator;

c) trebuie să fie semnat în prezenţa a cel puţin doi martori.

M . Testamentul mistic, este:

a) testamentul scris în întregime personal, datat şi semnat de testator;

b) testamentul asimilat celui autentificat notarial;

c) testamentul scris în întregime, datat şi semnat de testator, strîns şi sigilat şi apoi

prezentat notarului, pentru a i se aplica inscripţia de autentificare.

•13. Dezmoştenirea sau exheredarea:

a) este o prerogativă ce aparţine exclusiv testatorului;

b) se poate exercita nelimitat;

c) nu se poate exercita nelimitat.

44.Testatorul:

a) nu poate dezmoşteni moştenitorii săi;

b) poate dezmoşteni toţi moştenitorii legali;

c) poate dezmoşteni doar moştenitorii rezervatari.

■IS.Testatorul poate constitui prin testament:

a) dreptul de abitaţie;

b) dreptul de gaj şi superficie;

c) dreptul de gaj.

46. Legatarul are dreptul de a cere executarea legatului:

127 288

a) în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii;

b) în termen de 1 an de la data deschiderii succesiunii;

c) în termen de 3 ani de la data deschiderii succesiunii.

47. Legatul încetează dacă legatarul:

a) nu este în viaţă la data deschiderii moştenirii;

b) moştenitorul însărcinat cu executarea legatului a renunţat la moştenire;

c) legatarul decedează după deschiderea succesiunii.

18. în cazul în care o persoană are dreptul concominent la legat şi rezerva succesorală,

el:

a) poate accepta legatul şi pretinde la rezerva succesorală fără a pierde dreptul la cota

din rezerva succesorală în mărimea legatului;

b) poate pretinde la rezerva succesorală dacă renunţă la legat;

c) poate accepta legatul, cu condiţia renunţării la rezerva succesorală.

49. Dreptul de folosinţă asupra încăperii de locuit dobîndit de legatar: a) este un temei pentru membri familiei legatarului de a locui în ea, dm A

testamentul nu prevede altfel;

b) nu este un temei pentru membrii familiei legatarului de a locui în ea;

c) este un temei pentru membrii familiei legatarului de a locui în ea.

50. Legatarul:

a) răspunde pentru datoriile testatorului;

b) nu răspunde pentru datoriile testatorului;

c) răspunde pentru datoriile testatorului în limita valorii bunurilor primite.

51. Dacă persoana căreia i se cuvine legatul decedează după deschiderţf succesiunii:

a) dreptul de a primi legatul trece la moştenitorii ei în toate cazurile; b) dreptul de a primi legatul trece la moştenitorii ei, dacă legatul nu ţine di persoana

legatarului;

c) dreptul de a primi legatul se stinge.

52. Testamentul autentic se revocă:

a) prin lipsirea testatorului de capacitate de exerciţiu;

b) prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial,

testamentul anterior ce contravine noului testament;

c) pe cale judecătorească.

53. în cazul în care la ziua deschiderii succesiunii există două testamente

întocmite la date diferite care se completează şi nu se substituie integral:

a) se aplică prevederile primului testament conform datei întocmirii acestuia;

b) se aplică prevederile celui de al doilea testament conform datei întocmirii acestuia; c) se aplică prevederile primului testament numai în măsura în care ultimul testament

nu modifică prevederile primului.

54. Testamentul devine caduc:

a) în cazul în care unicul moştenitor nu acceptă moştenirea; b) prin întocmirea unui nou testament; c) prin distrugere.

55. Dacă testatorul în timpul vieţii a înstrăinat apartamentul testat:

a) testamentul devine nul;

b) testamentul nu are putere legală;

c) testamentul este declarat nul de către instanţa de judecată.

56. Desemnarea executorului testamentar se face:

a) fără acordul acestuia;

b) numai cu acordul acestuia;

c) cu acordul acestuia, dacă el nu face parte din categoria moştenitorilor.

17. executorul testamentar este obligat să efectueze paza şi administrarea jind

iuioniului succesoral:

a) din momentul deschiderii succesiunii;

b) din momentul înaintării cererii de către moştenitori;

c) din momentul înaintării cererii de către creditori.

">N. Executorul testamentar are dreptul de a primi o recompensă:

a) dacă aceasta este prevăzută în testament;

b) dacă aşa au hotărît moştenitorii testamentari;

c) dacă testamentul nu prevede altfel.

19. Acţiunea privind declararea nulităţii testamentului poate fi intentată în termen de:

a) de 3 ani de la data deschiderii succesiunii;

b) de 1 an de la data deschiderii succesiunii;

c) de 6 luni de la data deschiderii succesiunii.

60. Succesiunea se consideră acceptată:

a) cînd moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie

de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral;

b) cînd moştenitorul depune la notarul de la locul aflării bunurilor succesorale o

declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului

succesoral;

c) cînd moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie

de acceptare a succesiunii, el intră în posesiunea patrimoniului succesoral.

61. Termenul de acceptare a succesiunii este de:

a) 6 luni de la data deschiderii succesiunii;

b) 6 luni din momentul intrării în posesiunea patrimoniului succesoral;

c) nu există termen de acceptare a succesiunii.

62. Termenul de acceptare a succesiunii poate fi prelungit:

a) de către instanţa de judecată cu cel mult 3 luni;

b) de către notar cu cel mult 6 luni;

c) de către instanţa de judecată cu cel mult 6 luni.

63. Moştenitorul testamentar poate renunţa la moştenire:

a) în folosul altor moştenitori testamentari sau legali;

b) în folosul doar a moştenitorilor testamentari;

c) fără a indica în favoarea cui renunţă.

64. Declaraţia de renunţare la moştenire:

a) poate fi revocată;

b) nu poate fi revocată;

c) poate fi revocată doar în termenul de opţiune succesorală.

65. Efectele juridice ale acceptării sau renunţării la succesiune survin din

momentul:

a) depunerii cererii de acceptare sau renunţare la succesiune;

b) deschiderii succesiunii;

c) eliberării certificatului de moştenitor.

66. în cazul în care averea trebuie administrată sau creditorii moştenitorului

înaintează o acţiune, notarul:

a) numeşte un custode al averii succesorale;

b) desemnează un executor al testamentului;

c) satisface creanţele creditorilor printr-o plată unică.

67. Partajul averii succesorale se face:

a) pînă la primirea certificatului de moştenitor;

b) imediat după decesul defunctului;

c) după primirea certificatului de moştenitor.

68. Notarul ia măsurile necesare pentru paza şi păstrarea averii succesorale:

a) pînă la acceptarea moştenirii de către toţi moştenitorii;

b) pînă la expirarea termenului stabilit pentru acceptare;

c) pînă la eliberarea certificatului de moştenitor.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT CATEDRA

DREPT CIVIL

CURRICULUM La

disciplina

DREPT CIVIL. PARTEA SPECIALĂ (1) (Contracte translative de bunuri;

Contracte de efectuare de lucrări şi prestare

de servicii)

Ciclul I, licenţă

AUTORI:

Dorin Cimil, doctor în drept, conferenţiar universitar; Oleg

Chelaru, magistru în drept, lector universitar.

Discutat şi aprobat, la şedinţa Catedrei Drept Civil

128

Şeful catedrei - Sergiu Băieşu, doctor în drept, conferenţiar

universitar

APROBAT

la Consiliul profesoral

al Facultăţii de Drept

Proces-verbal nr ............... din 2011

Chişinău - 2011

166429112 carte civil contractele

Documents