19 decembrie 2018 - comunicare.ase.rocomunicare.ase.ro/media/default/revista presei/revista presei...
TRANSCRIPT
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
CUPRINS:
Firea, titlu de cetățean de onoare pentru 13 personalități de renume
O muncă de aproape 30 de ani! Dicţionarul cu 10.000 de pagini, scos de Centenar
19 DECEMBRIE
2018
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Firea, titlu de cetățean de onoare pentru 13 personalități de renume
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a conferit marţi seara, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la
Teatrul Odeon, titlul de cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti unui număr de 13 personalităţi din domeniul
academic, artistic, sportiv şi medical, care au primit această distincţie în urma votului acordat de Consiliul General
în acest an.
Titlul a fost conferit: Cristinei Neagu, Maiei Morgenstern, Cezarei Dafinescu, Ilenei Stana Ionescu, lui Eugen
Simion, Ivan Patzaichin, Mircea Lucescu, Helmuth Duckadam, George Mihăiţă, Marius Bodochi, Cătălin Constantin
Badiu, Nicolae Istudor şi Pavel Năstase.
"Suntem în anul Centenarului Marii Uniri şi care e
modalitatea cea mai potrivită de a ne arăta recunoştinţa
pentru eroii naţiunii noastre decât demonstrând respectul
faţă de eroii zilelor noastre? Fie că e vorba de
academicieni, profesori universitari de prestigiu, medici
eminenţi, recunoscuţi în întreaga Europă, care au lăsat
joburi bine plătite în Europa şi s-au întors în ţară, pentru
a-i trata pe pacienţii români, fie că e vorba de glorii ale
sportului sau iluştri oameni de cultură, artă şi teatru, cu
toţii împreună determină ca Bucureştiul să fie cu
adevărat o capitală europeană, o capitală internaţională.
Împreună cu ei suntem mai bogaţi în cultură, în
spiritualitate, în educaţie, în cercetare", a declarat
primarul general.
Cristina Neagu, cetățean de onoare
Cristina Neagu, cea mai bună handbalistă a lumii în 2010, 2015 şi 2016, accidentată la semifinalele Campionatului
European de handbal feminin - EHF EURO 2018 din Franţa, a urcat pe scena Teatrului Odeon în cârje. Ea a primit nu
doar diploma de cetăţean de onoare, ci şi un aranjament floral sub forma cifrei unu.
"Suntem extrem de mândră şi onorată să primesc această distincţie în oraşul în care m-am născut, în care am crescut,
pe care îl iubesc, oraşul în care am făcut primii paşi în sport şi oraşul în care m-am întors să fac performanţă la cel mai
înalt nivel. Am încercat şi o să încerc în continuare, atunci când mă voi recupera, să fac cinste sportului pe care îl practic
şi să duc pe cât posibil numele României cât se poate de sus în lume", a spus ea.
Actriţa Maia Morgenstern, protagonistă a peste o sută de roluri de teatru, s-a declarat bucuroasă şi mândră să
primească acest titlu.
"Aş putea să găsesc cuvinte neconvenţionale, cuvinte să măsoare bucuria, satisfacţia, emoţia, liniştea, echilibrul,
mândria de a mă afla aici, în faţa dvs, mulţumindu-vă pentru această distincţie, alături de prieteni buni, de oameni în care
am nădejde, încredere, care nu ezită să mă vadă atunci când lucrurile nu merg atât de bine - şi se întâmplă şi asta - şi
oameni care se bucură pe deplin atunci când reuşitele apar... Vă mulţumesc, e o onoare să primesc acest titlu", a spus ea.
Eugen Simion
Filologul Eugen Simion, membru titular al Academiei Române şi fost preşedinte al acestui for, a primit titlul de
cetăţean de onoare al Capitalei la doar două zile după ce a devenit câştigătorul pentru anul 2018 al Medaliei de Aur pentru
Filologie Alfred Nobel, acordată de Societatea Internaţională de Filologie.
"Nu sunt bucureştean de felul meu, am venit la 18 ani în Bucureşti şi nu am mai plecat. Îmi place această capitală,
ador toamnele bucureştene. Înainte îmi plăcea şi primăvara, dar acum a cam dispărut de la meridianul nostru. Aţi vorbit
de bine despre mine, eu cred că am făcut doar ceea ce trebuie, ce poate să facă un om, un om care şi-a propus să-şi facă o
carieră în cultură", a spus el.
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Actriţa Cezara Dafinescu a declarat că timp de 40 de ani a rostit de pe scena Teatrului Naţional "vorbele altora", dar
că acum se simte copleşită de emoţii.
"Acum, când a venit rândul să spun ce simt, emoţiile mă paralizează, aşa încât o să spun un singur cuvânt: vă
mulţumesc", a declarat ea.
Ivan Patzaichin s-a declarat impresionat de Bucureşti din momentul în care l-a văzut pentru prima dată, adăugând că
a apreciat şi a iubit oraşul acesta întotdeauna. Pe de altă parte, a subliniat că de-a lungul ultimilor ani "a visat" ca oraşul
să aibă "o Dâmboviţa cât mai prietenoasă" cu oamenii şi a pledat pentru implementarea proiectelor care să redea râul
bucureştenilor.
Mircea Lucescu
Mircea Lucescu, unul dintre cei mai titraţi antrenori de fotbal români, a anunţat că dedică distincţia strănepotului său,
Lucio.
"Sper să calce pe urmele bunicului şi străbunicului şi să reprezinte şi el ţara, aşa cum noi am încercat să o reprezentăm
în lume. Sunt bucureştean, născut în Apărătorii Patriei, am crescut cu această dragoste extraordinară pentru Bucureşti.
Am cunoscut absolut toate schimbările şi transformările care s-au făcut de-a lungul anilor. Îmi dau seama că, din ce în ce
mai mult, Bucureşti devine o capitală europeană şi eu mă întorc cu dragoste de fiecare dată. Cum am o zi liberă, mă urc
în avion şi vin acasă, pentru că Bucureştiul mă încarcă", a spus el.
El a salutat faptul că în ultimii ani administraţia bucureşteană acordă mai multă atenţie sportului şi a subliniat că
mişcarea reprezintă o sursă de sănătate. În acest sens, a susţinut şi el proiectul propus de Ivan Patzaichin.
În cadrul ceremoniei, au fost acordate medalii speciale şi diplome de onoare, în semn de recunoaştere faţă de serviciile
militare aduse statului român, lui Corneliu Aluneanu, colonel în retragere şi veteran de război, şi lui Ştefan Nica, doi
seniori care împlinesc în Anul Centenar vârsta de 102, respectiv 100 de ani.
Acordarea titlului de cetăţean de onoare reprezintă o recompensă simbolică şi nu are implicaţii la bugetul local.
SURSA: DCNEWS - https://www.dcnews.ro/firea-titlu-de-cetatean-de-onoare-pentru-13-
personalitati-de-renume_629049.html
O muncă de aproape 30 de ani! Dicţionarul cu 10.000 de pagini, scos de Centenar
Academia Română a finalizat primul proiect cu adevărat memorabil în anul Centenarului: indexarea
literaturii române din ultimele cinci secole, cu mii de scriitori şi peste zece mii de pagini.
Unul dintre puţinele proiecte finalizate în anul Centenarului care are şanse să rămână în istorie ca fiind un
adevărat omagiu adus ţării la 100 de ani de la reîntregire se derulează la Iaşi, la Institutul de Filologie Română
„A. Philippide“. Încununarea unei munci începute imediat după 1990 de o mână de istorici literari ieşeni a fost
finalizată anul acesta. „Dicţionarul General al Literaturii Române“ va aduna, după ce vor vedea lumina
tiparului ultimele volume, peste 10.000 de pagini în circa 9 volume imense, la care au lucrat zeci de cercetători
din toată ţara şi care va cuprinde toţi scriitorii relevanţi în literatura română de la primele manuscrise
descoperite şi până la data de 30 decembrie 2018. Cele cinci secole de literatură nu sunt simple biografii, ci s-
a lucrat minuţios, inclusiv la amănunte precum debutul fiecărui scriitor, chiar şi sub pseudonim, iar criticii au
plasat fiecare dintre scriitorii analizaţi în contextul literar.
„Există mari dicţionare literare franţuzeşti, germane, englezeşti, enciclopedii foarte importante care vor
rămâne la baza cercetării profesioniste întotdeauna, cum există şi garanţia că va rămâne şi proiectul nostru“,
a spus Remus Zăstroiu, cercetător ştiinţifc al Institutului de Filologie Română „A. Philippide“, unul dintre cei
cinci coordonatori ai întregului proiect, supervizat de academicianul Eugen Simion.
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Ceilalţi patru coordonatori la nivel naţional sunt: Gabriela Danţiş, Gabriela Drăgoi, Laurenţiu Hanganu şi
Mihail Iovănel.
O muncă de aproape 30 de ani
Un astfel de proiect ambiţios, de a
indexa şi analiza toţi scriitorii români
relevanţi, cu contribuţii în literatură, a avut
loc pentru prima dată în România la Iaşi,
fiind realizat la Institutul de Filologie
Română „A. Philippide“ în anul 1979. Însă
cum cenzura era foarte aspră atunci, exista
riscul ca proiectul să fie înnăbuşit sau
modificat substanţial. De aceea s-a intitulat
Dicţionarul Literaturii Române de la origini
până la 1900 şi nu a tratat deloc secolul al
XX-lea.
Proiectul actual era deja început la Iaşi
după 1990, când acad. Eugen Simion a
propus punerea la comun a forţelor tuturor institutelor de profil din ţară sub coordonarea Secţiei de Ştiinţe
Filologie şi Literatură a Academiei Române.
„A venit la Iaşi şi am făcut aici o şedinţă, chiar dacă în timpul ăsta noi lucram la acelaşi proiect, sau mai
degrabă spus la unul de acelaşi fel, dar altfel conceput. Nu l-am fi finalizat nici până în anul 3000 la cât de
mulţi eram atunci. Dar începuserăm, eram entuziaşti, eram mai tineri. Iar acad. Eugen Simion ne-a spus -
«hai să ne unim forţele, să facem lucrarea asta împreun㻓, îşi aminteşte Remus Zăstroiu.
Proiectul nu a beneficiat de niciun alt fel de finanţare decât din bugetul Academiei şi s-a lucrat la el încă
de atunci, de după 1990. Primele roade ale acestui proiect au fost cele şapte volume ale acestui dicţionar,
publicate într-o primă ediţie, în intervalul 2004 - 2009, iar în 2012 au mai fost publicate două volume de
sinteză, cu scriitorii fundamentali.
„Ne-am propus de la început o trecere în revistă de factură istorico-literară a literaturii române, de la
primele scrieri apărute şi până la zi, de la primele manuscrise identificate şi primele cărţi tipărite până în
decembrie 2012“, a mai precizat cercetătorul ieşean.
Astfel, în dicţionar găsim şi scriitori precum Varotolomei Măzăreanu, născut în 1710, istoric şi traducător,
dar şi menţiuni despre manuscrise şi traduceri precum „Cartea populară mântuirea păcătoşilor“, tipărită la
Viena în 1641 şi apoi tradusă în română. Sunt luate în calcul lucrări de cronică, cronicile marilor cărturari, toţi
scriitorii români ce au adus în vreun fel contribuţii în literatură, publicaţiile periodice cu caracter literar şi
cultural, la ediţia revizuită lansată anul acesta fiind incluse şi ziare, reviste, scriitori noi, termeni literari actuali
sau articole de sinteză precum medievalitatea românească sau memorialistica care nu fuseseră introduse toate
în 2004.
„Informaţia literară dispare dacă nu e înregistrată de profesionişti“
Nici selecţia nu a fost una uşoară. „A existat doar filtrul valorii“, explică cercetătorul ieşean. Au fost fixate
încă de la început un set de norme care privesc selecţia, structura unui articol, a unui articol despre autor,
despre un periodic, cât şi o serie de norme de redactare şi de canoane, pentru ca toţi colaboratorii care au lucrat
la acest proiect masiv să aibă un set de reguli comune. Mai mult decât atât, dicţionarul se vrea a fi mai mult
decât o indexare a tuturor scriitorilor, colaboratorii analizând „corect şi profesional opera scriitorului
respectiv, bazându-ne pe ideile literare de astăzi, nu cele de la 1950, pe procedeele literare, pe terminologia
literară de astăzi“, explică Remus Zăstroiu.
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
„Obligaţia istoricului literar este să aibă deschidere către orice formă de literatură şi către orice scriitor.
Sigur că nu am introdus toţi grafomanii, care publică câte două-trei cărţi pe an de poezie, dar care nu au
nicio valoare literară. Ne-am ocupat chiar şi de scriitori care au o singură carte, şi chiar de unii fără nicio
carte publicată, dacă au însemnat ceva în literatură. Sunt şi mulţi care au murit foarte tineri. În secolul al
XIX-lea, viaţa socială era dominată de tuberculoză, care nu avea leac, şi avem scriitori care au murit la 20-
21 de ani. Cum a fost, de pildă, Traian Demetrescu. El dacă ar fi trăit până la 50-60 de ani ar fi dat o operă
reprezentativă, dar chiar şi aşa, murind la 24 de ani, a avut o contribuţie literară esenţială pentru viaţa
culturală românească“, a explicat istoricul Remus Zăstroiu.
În momentul de faţă, au fost publicate deja 5 dintre volumele dicţionarului, restul sunt corectate şi pregătite
din punct de vedere al tehnoredactării, trebuie doar ca editura să determine exact cum ar fi mai bine să fie
tipărite, astfel încât să poată fi legate cu uşurinţă şi să reziste mai bine la testul timpului.
Cercetătorii care lucrează acum la proiect cred că acest dicţionar va oferi în viitor o bază exactă, precisă, sigură
şi conformă cu realitatea, într-o epocă a vitezei şi a informaţiilor neveridice şi imposibil de verificat care circulă
pe internet.
„Ca orice informaţie, şi informaţia literară dispare dacă nu este înregistrată profesional. De pildă noi
avem greutăţi foarte mari să aflăm datele biografice ale unui scriitor. Scriem tuturor instituţiilor de arhivă
din România, tuturor bibliotecilor, am purtat o corespondenţă foarte mare ca să putem obţine informaţiile
necesare şi le-am obţinut foarte greu, atunci când am reuşit, că nu a fost mereu posibil. Oricât ar fi de eficientă
circulaţia informaţiei pe internet, ea trebuie totuşi strânsă, sistematizată şi trebuie să i se garanteze
autenticitatea şi exactitatea“, a adăugat Remus Zăstroiu.
În prezent, Academia Română a aprobat deja un proiect ca dicţionarul să fie digitalizat şi accesibil online.
SURSA: ZIARUL DE IAŞI - https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/o-munca-de-aproape-30-de-ani-
dictionarul-cu-10-000-de-pagini-scos-de-centenar--207438.html
Important:
Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în
presa locală, regională şi naţională.
Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în
presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).