4

it

o

BISERICA

ORTHODOXA ROMANA

tievistg Periodica EclesiasticaA

WITH! SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMANE

ANUL AL XXVI lea, No. 2-3.

MAII

TABELA MATERIILORPap.

r Preotul si InvEtAtorul . 1732 Un manuscript original al Fpis. de Arge9 Grigorie. 5793 Credintele Religiose si ideile morale ale vechilor fi

losofT 5884 Ribliografia GrecA. 1935 Mannscr;ptele MAnAstiril Cernica 2076 0 mica escurSiune asupra num6mluT cartilor cano-

nice al VechTulul Testament. . . 2357 Incheiere la cursul IstorieT BisericestT. . . . 2398 k ugAcTunile Pisericel s A pomenirile pentru eel re-

pausatT in Domnul 2579 DeosebirT de cred n S intre diferitele bisericT crestine 269

10 t. ate-va notice asupra architecture! crestine. . . 281rx Schitul Tion:estiT 29112 1 estamentul si data mortiT Mitropolitulul Stefan al

Ungro-N, I .hies 29613 tronica hiseric6scA 298

31854 Regulamentul pentru aplicarea legeT Case! BisericeT25 DonatiunT. 356

II

BUCUREM

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI

1902_

-

111=IM..

.....

_

1-Er-mW

. . . .,

www.dacoromanica.ro

ANUL XXV I BISERICA ORTODOXA ROMANA No 2 -3.

PREOTUL *I INVETATORUL.

Din intamplare ne pica in mana un numer al zia-rului «Tribuna Liberala,, ce apare in Galati si act,in foileton, gasim un articol, sub-scris de Dl Ar. C.Murgescu, in care se ocupa de Oiedicile, ce le intim-_pin& inveicitorul in nobila ,si inalta misiune a afios-tolatului sea'.

Dl. Murgescu, in articolul in cestiune, recun-o§teca nu invetatorul singur este factorul, de la caredepinde inaltarea si ridicarea nivelului intelectual simoral al sateanului nostru, ci sunt si altii; acestiainsa, dupa parerea D-Sale, nu numal Ca nu contri-buesc cu nimic la propasirea satelor, dar ceva ma'mult char, ei steinjenesc activitatea invetcitorultd, pu-indu-i bete in rote. Domnia sa vine in urma a enu-mera acesti factor', car' impiedec pe invetator siinc.epe mai intaiii cu preotul.

«Unul din factor', care ar putea sustine activitatealinvetatorului, dice DI Murgescu, trebue sä recunOs-« tem, ca ar putea sa fie preotul. Dar in majoritatea«casurilor, adaoga. Domnia sa, raportul dintre fireot.)si invetdtor este a'etestabil.. Voind apoi a arata sia explica causa pentru ce acest- raport este ast-fel,dice: «Slabirea relatiunilor dintre acesti do' factort

se datoreste stare', care lasa de dorit, a multora

www.dacoromanica.ro

174 PLIBuTUL §I INVETATORUL

( din servitoril altarului. Uitarea cuno§tintelor capa-( tate in scbla, nepasarea fa:0, de on -ce micare cul-cturala, aruncarea de multe on in bratele unui hidos(materialism, departdza pd preot' de invetator.

(Nu se pOte stabili o comunitate de actiune intre( indivizi cu aspiratiuni deosebite.` ( Consecinta slabirei relatiunilor dintre preot §i in-( vetator e daunatOre progresului in sat. On cum( ar fi un preot, inraurirea lui asupra maselor este(mat mare, de cat a invetatorului. Preotul represinta( divinitatea §i a vorbi de Mil pe preot, insemna at carti contra lui Dumnecleti.

(De multe on preotul intrebuinteza in reii acestaeinfluenta §i pune piedici, cel putin cu indiferenta sa,(activitatel invetatorului.

(Iata dar cum preotul, draga DOmne, factorc al moralitatei, stanjeneste activitatea invetarorului.

(Nu clic, ca nu-s exceptiuni; dar acestea fiind rare,(regula generala remane bine stabilita. Dar inveta-(torul mai are §i alte piedici ) .

ci dupa ce se plange amarnic de autoritatea( comunala, care §i ea, ca si preotul, stanjene§te ac-(tivitatea invetatorului, ii micwreza prestigiul §i-.1

(paraliseza cu desavir§ire on -ce influents, aid firi-marii sunt marl la fiatiml ,si mid la suflet ,s-i mal

<lesne se inteleg in on -ce imfirejurare cu arenda.,sil,Cuc cdrciumarii si cu toti veneticii satelor )si corn-

tromit pe invetator, Dl Murgescu inchee: Piedicilecinveldtorului sunt nenumerate, dar despre cele-l-alte(va vorbi cu altd ocasiune..

Nu cuno§tem daca autorul celor de mai sus estesail nu invetator. In tot casul apara pe invetatornedreptatind pe preot, ca sa nu zicem insultandu-l.Credem de asemenea, ca. §i cele afirmate la adresa

www.dacoromanica.ro

PREOTUL RE INVtTATORUL 175

autoritatilor comunale sunt exageratiuni, pentru ca"din intregul spirit, ce domina articolul D-lui Mur-gescu, toti sunt de villa; toti Tactorii morali gresesc.Si, dupa parerea Domniei Sale, gresesc, ca nu suntla ordinile si sub conducerea invetatorului.

Departe de not intentiunea si chiar ideea de ainaspri raporturile dintre preot si invetator.

Dupa vederile nOstre exprimate in nenumerate rin-dud in colOnele acestei Reviste, preotul si invetatorulsunt cel dot factori principals, in mijlocul poporuluinostru rural. Si credinta nOstra este, Ca atunci, candacesti dot factori vor fi la inaltimea chemarel lor,poporul nostru Romanesc va merge tot inainte, inte-lectualminte, moralminte si chiar materialminte. Sidin contra., daca acesti dot factori nu sunt destul depregatiti pentru chemarea lor, sail nu sunt destul deconstienti de acesta chemare, atunci poporul nostru,rural mai ales, nu numai ca va sta in loc, ci tOtepecatele pot sal coplesesca si slabesca in luptapentru viata 1).

Departe dar de not on -ce idee de a inaspri rela-tiunile si raporturile intre preot. si invetator, cad'asta-di mai ales, in starea in care ne aflam, suntemindreptatiti a dice: ..,4junge Vile% reutalea el) . Amai adaoga dar ceva sail a contribui, spre a racisail incorda aceste relatiuni, avem credinta, ca s'arlucra in dauna celor mai scumpe si mai vitale in-terese pentru propasirea intelectuala si morala a po-porului roman. Si, cu toti credem, ca avem sacradatorie de a contribui, spre a se cimenta iubirea sideplinul acord in actiunea si activitatea celor dos fac-tori principals in sinul populatiunel nOstre rurale, fireo-tut si invetatorul, ca ast-fel lucrarea lor sa fie rodnica

') Ve41 Biserica Ortodoxa an. XXVI, No. 1, pag. 146 si

sal

unlit.

www.dacoromanica.ro

176 PRIXOTUL INVWTORUL

§i bine-facetore. Dar clicend acestea nu putem trececu vederea nedreptatea aprecierilor D-lui Murgescula adresa preotilor.

Crede Domnia Sa, ca face un servicin tare sailchiar invetatorilor, cand vorbete in tonul celor demai sus la adresa preotilor §i administratiilor comu-nale ? Dar mai presus de tote acestea, crede DomniaSa, ca afirma ceva adeverat, cand sustine, ca: in ma-

jorztatea casurzlor, rafiortul a'intre fireot si invetdtoreste detestabil? i§i inchipue D-sa ca spune adeverul,cand afirma, ca slabirea rela/iunzlor a'intre fireot siinvqdlor se datoreste stdrei, care lases de dorit amultora dintre servitorzi altarului, uitdrel cunostin-telor capitate in .,s-cdld de acestea, nefidsdrei for fatesde on -ce 1/n4-care culturald $1 aruneetrei for inbratele hidosului materialism?

Credem, ca fates de aceste invinuiri nedrepte, ne-adeverate §1.-cu desavir§ire nefondate, vor protestacei dintai toti invetatorii; cad ele sunt nemeritatepentru preotul roman, pe carele, cu desavii*.re alt-felit cunotem cu totil §i alt-f el it cunosc §i invetatorilin raporturile §i relatiunile for cu dinsul.

Departe de preotul roman, cu tote neajunsurile, cele are §i le intimpina in cariera sa sacerdotala, ast-felde acusatiunI. Departe de el ignoranta §i lenea, decare'l face culpabil Dl Murgescu cu atat mai multeste departe de el hidosul materialism,ori-cum arvoi sa'l intelega in bratele caruia crede,ca se afia majoritatea preotilor no§tri.

Din contra, avem credinta ferma, ea daces D-sase face ecoul tutulor acestor incrimina"ri 14 adresapreotului roman, ca din partea unor invetatori sailca dore§te a edifica pe aceti din urma in ast-fel decredinte, fates de preot, apof tocmai cu acesta va

fi

si

D-sa,si

www.dacoromanica.ro

PREOTUL INVETATORUL 177

contribui in mod necontestat la racirea relatiunilorsi invrajmasirea preotulul cu invetatorul si atunci cuadev6rat, dupa cuvintul Evangeliel c ratacirea dinurma va fi mai rea de cat cea dintai), cad preotulsi invetatorul privindu-se cu neincredere si nefiind inunire si armonie in apostolatul lor, nu vor putea lucracu folos nici unul, nici altul.

Dar D-nul Murgescu este nedrept fata de preot,in aprecierile sale si pentru cuvintul ca voind sajustifice pe invetator, Ca este impiedicat intru inde-plinirea datoriilor sale de care preot, se marginestepur si simplu a afirma acesta, calomniind si acuzandpe preot in modul aratat mai sus. D-nul Murgescunu a putut sa dovedesca afirmarile sale grin fapte;s'a mayginit la simple invinuiri si acuzarl nedreptesi nemeritate. Si credem ca nu s'a gandit a dovediacusarile aduse preotulul, pentru ca nu exist.

Cand si unde vre-odata s'a veclut, ca preotul ro-man sä stea ostil in calea invetatorului si impe-dice intru indeplinirea datoriilor sale; ba Inca majo-ritatatea preotilor sa fie ast-fel si sa stanjendsca preinvetator?

Pe cat cunostem preotul nu are nici un amestecin sc61a, Tar in afara de scola, in ce si intru ce s'arputea plange invetatorul de preot ?

Fiind ca tinem sincer la infratirea si iubirea re-ciproca, ce trebue sa caracterise pe preot si invetatorin apostolatul for in sinul poporulul roman, ne placea crede, ca invinuirile nejustificate ale D-lui Mur-gescu contra preotulul roman, au fost pOte momen-tane, pornite de sigur din alte cause, dar pe carele-a generalisat, aplicandu-le asupra preotilor in modnemeritat.

Cu totii avem chemarea si datoria de a contribui

www.dacoromanica.ro

178 PREOTIILSI 1NVETATORUL

cu ceva bun la marele edificiu al desvoltarei nostreintelectuale, morale nationale §i credem ca nu prininsulte acusatiuni aduse unel clase §i mai ales preo-cilor, se 'Jae face ceva bun. Din contra, daca inrandurile unora sail a altora sunt de aceia, carsgreesc sail nu sunt in destul de gelo§i intru inde-plinirea datoriilor, pe carl le impune chemarea lor,este mai bine pe unii ca acetia a-i sfatui aducela cunotinta adeverului §i a datoriel, de cat ai pro-voca pre unii contra altora, cu tot felul de invinuiri§i acusatiuni, daca nu in totu!, cel putin in mareparte neadeverate §i nefondate.

Ast-fel credem, ca se pot inbunatati moravurile§i se pot aduce servicil reale tutulor claselor §i tutu-ror factorilor, cars sunt chemati a lucra la propa'§ireaintelectuala morala a neamului nostru.

Pentru acesta am tinut a releva aprecierile D-luiMurgescu a regreta, ca s'au putut aduce ast-felde invinuiri nedrepte la adresa preotilor; invinuiri,cars pot mai mult sa contribue la inasprirea raportu-rilor dintre preot §i invetator, pe cand nevoe ester §inevoe mare, ca ace§ti dos factori sä fie in cea maidesavir§ita iubire unul cu altul, spre a putea lucrabine cu folos in sinul populatiunei rurale, undechemarea for este mare pentru neamul nostru ro-manesc.

Atat de o camdata ca respuns la cele afirmate deD-nul Murgescu.

D.

sisi

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

I111 manuscript original at Episcopului de Arm Grigorie...../IMINVI

Camara dreptel credin(e. (Tccp.Etov '0008460.

Care cuprinde pe scurt, pentru DumnOeii, pentrucredinta, pentru talcuirea §i slujirea celei 7 taine §icelor i o porunci §i pentru cele osebite mai trebuin-ciOse ale Sf. Biserici. Si altele de folos impreuna cuacestea, spre negre§ita povatuire §i tiinta a fiete-caruia iubitor de blagocestie cititoriti.

Sati talmacit acum de pe limba grecesca, in anuldintal al pastoriei preasfintitului, prea invatatului §iprea cuvintaretului Chiriu Chir Pilaret MitropolitulUngrovlahiel, intr'a cinclecilea §i unul al anilor vieteIpreasfintiet Sale. Anul na§terei Domnului nostru IisusChristos. r793, Mart 16.

Preadestovie cdtrci cei ce se vor intarnpla a citi.

Acesta carte 41 are fiinta sa dupa purtarea nume-lui seti; caci cuprinde cu adevarat tainele Bisericeinostre, discopere multe nedumeriri, gone§te parerile§i in scurt este ca o Vistierie umpluta cu feluri deodore i cu nepretuite pietre intalegatore, care lumi-neza mintea cititorului §i-I arata calea credintei ceidrepte.

www.dacoromanica.ro

180 UN MANUSCRIPT ORIGINAL

DecI, fiind-ca acum o am talmacit in limba nostrarumanesca dupa limba grecesca prin indemnarea Prea-sfintitulul Arhiereti Chir Iosif, cititi-o cu luare aminte,§i vetI simti folosul el. Gustati fagurul cel alcatuitdin prea frumOsa gradina a scripturilor §i pus intr'insa§i vetI cunote puterea dulcetei ce s'ail cules din celeprea alese §i prea mirositore flori ale ograzii cei du-hovnicetI, de mult invatatul Chir Theofil EpiscopulCampaniel, carele cu Iubire de ostenela ail inmultitTalantul in limba neamulul seii. Iata dar Camarasail deschis si neamului noaru. IntratI intr'insa ca säye luminati, imbogatiti-ve din od6rele cele nedeartatecare cuprinde §i curiotetI cartea acesta ca o savir§irea until alt Esdra, de care dice scriptura c si au deschisEsdra cartea inaintea a tot norodul §i ail citit intr'insadeslusit). Si far: c Esdra preotul §i carturariul §i Le-vitiI era talcuind la tot norodul ) . Cu acesta urmare säsilesc si parintii notri Arhierel, carii sint dascalil no-roduluI §i luminatoriI Bisericei spre a inmulti talantul§i folosul deob§te. Pentru aceea socotiti-i pururea cape nite privighitori de mantuirea sufletelor; ca pe ceIce ocarmuesc cu multa sudore corabia Bisericei ceinotA prin necurmate valuri; Si ca nite lumini ce sintp4 de Domnul in sfe§nicul Staulului oilor celor cu-vintatore. Iar pre mine, cel ce (din buna indemnarea celul preasfintit parinte Arhiereti Chir Iosif) amtalmacif o §i am scris'o, dupa cum am putut, de vetIafla greple, cand yeti citi-o sA me iertatl §i sa pli-nitI lipsele neputinteI mele, ca cum atI plini legea,cautand la dicerea fericitulul Pavel: e Purtatl sarcinileunul altuia §i asa yeti' plini legea lui Christos».

Al caruia dar §i mild sa ye invrednicesca slava§i desatareI RaIului ceI nesfar§ite. Amin.

Al drepteI credit4ei VOstre urmatorIn.Smerit Arhimandrit Grigorie Rinmiceamd.

www.dacoromanica.ro

UN MANUSCRIPT ORIGINAL 181

Dupa acesta prefata urmeza scara materiel. Carteacuprinde I I o capitule expuse in 587 de pagini. Totcuprinsul cartel este religios. Incepe cu crearea lumel,cu credinta Iudeilor §i infra in Cretinism, desvoltataina Trinitatel, trateza despre cele §apte taIne, ex-plica cele i o porunci §i darurile Sf. Duh. Dupa a-cesta are numal tratate de morala i diosebite cestiunila consolidarea societateT cre§tine, despre actele debine- faceri, obiceluri §i superstitii pagane pe care lecombate, despre monahism, despre morte §i judecataultima..

Forma in care-I tratata scrierea este dialogala, a-dica un straret, (Egumen, conducator, invatator) ex-pune teoriile cre§tine i le argumenteza cu dovedlrationale scripturistice §i cu exemple din viata prac-tica; Apol un fioslu,snic (ucenic, invatacel) it asculta§i la urma se declara convins din cele ce a ascultatdespre cestiunea ce o trateza. Pentru a se vedeamodul tratarei capitulilor transcriti aicea un capitul:Desj5re minciuno,sil fiolzticayi orneni (adica politicianilfal0).

Cap. 105.

eStdretul: Al aflat ce Taste mincluna, ce taste a-taxia, ce taste politicosul cel adevarat §i dintr'acesteachibzuWe cele din protiva, pre cel mincluno§1, precel atarnicI §i pre ace$I mincluno§I politico§1 §i ti-0.14 omenl. Ace§tia sint carii au impistriturile luiPardosulul (animalul leo-pard), me§tqugirea vulpel §ica cu un chip de obraz (masca) inchipuesc blandeta,ataria i nerautatea din inima. curata. Ace§tia ausocotinta Si creerl ca apele Evripului, cand aicl candacolo se porta. Marele Pavel ail prorocit pentru a--cqtia clicend: (In Odle cele de pe urma vor fi vremlgrele, ca vor fi orneni lubitori de sine§1, Iubitori de

www.dacoromanica.ro

182 UN MANUSCTIPT ORIGINAL

argint, mandri §i cele-l-alte, avend chip de blago-cestie, Tar puterea eT tagaduind 2. Audi ? Se inchi-puesc ca cre§tiniT §i credinta de cretin nu ail; tot-deuna se inchipuesc pentru folosurile lor, on pentruca se in§ale, on pentru ca se c4tige, sau pentru case alcatuTasca sfatul lor, orl pentru ca sa faca hatirsau pentru ca se vatame pe cari-I urasc, on pentruca sa se arate catra cef-l-alti vrednicl §i buni §i catrarudeniile §i prietenif lor facetori de bine. Acetia sintde care dice Ieremia: (Tot fratele arunca cu calcaiul§i tot prietenul cu viclewg umbla), pentru caEvreii acest fel de ticalbsa stare avea atuncea. UneorT se prefac ca graesc bine §i lauda cele bune, Tarmintea lor tot-deuna se indeletnice§te la cele ama-gib:5re, pentru acesta dice §i pilda ca nu a dicebun este bine, ci a lucra cele dise, cel ce diceUnil ca acqtia indraznesc de multe orl la juramin-tele lor §i mint la fagaduintele lor, Si credinta lorca un mijloc al releT lucrarei lor tagaduesc §i se fa-tarnicesc. Pentru ace§tia dice §i David: (Intru mul-timea puterel tale, minti-vor tie vra§ma§iI taT). Cuadevarat vrajma§T sint luT Dumnecleil..§i mint la ceafara margine puternica facerea luT Dumnecleil.rautate Taste, ca pre cei blagocistivl, pre cei fararautate, pre cei pro§ti Si tematori de Dumnecleticre§tini II socotesc Si ii numesc nebuni fall deminte, ca dobitOcele cele necuvintatore.

Un Athenieu defaima pre Lachedemoneni ca sintne'nvatatl §i fara luare aminte; Tar LachedemonenulAndalchidas a respuns: (NumaT noT n'am invatat dela voT nicl un rat,. Ace§tia carT au mintea ascunsa§i sint amagitori, cu fata vesela §i cu `cuvinte decinste §i aratatore de dragoste fac catra ceT-1-altimulte Whirl de cinste, pe care Taliene§te le (Ace

§i

i

i

§i

www.dacoromanica.ro

UN MANUSCRIPT ORIGINAL 183

Ceremonii. Arata inima prietenesca curata, fagaduesccredinta §i partinire multa, pre cat pot, §i tote sintspre amagire pentru folosurile for §i ca§tigul.

Acest fel de minciunos politicos era Arhidamos,carele Vicea: Oaia adica acela§ glas tot-deuna striga,Iar omul multe §i de multe feluri, pana and va sa-vir§i ceia ce i s'a parut. Vulpea se preface ca arepriete§ug §i multe chipurl de jocuri prietene§tI facecatra Iepure Si sa joca impreuna cu dinsul pana andsa-I vie indamana sa-1 zugrume §i sa-1 manance 5idupa cum Vice pilda (la rati sint intaleptl Istorisescca jigania pantir (animalul) are piele de multe felurl§i fOrte frumosa §i cand flamanze§te Iasa din cuibuleI §i striga §i scote Ore-care miros din gura sa. Pen-tru care in§alandu-se §i tragendu-se cele-l-alte jiganiimid, se apropie de dinsa §i se indulcesc de pistritimeapielei ei, §i de mirosul gurei el. Iar ea sarind ripe§te§i mananca pe care-va. Intr'acest chip fac §i politico§iicei mincIuno§I. Se prefac ca cum ar avea multamire§i dupa cum Vice David, < vorbesc cele de pace cu fratiilor, Iar in inima for viclenesc rautati ), dupa cum Ia-ra§1 David Vice; Cu( gura for bine-cuvinta, iar cuinima for blastama Istoria judecatorilor legeI vechidefalmeza pre neamul lui Veniamin, care nu §tia alelegeI, §i iscusiti era a lovi parul cu sageata, Si cu a-cesta arata ca la cele Dumneze§tI era orbi; Iar la de-§artaciunea lumel era forte cu luare aminte §i iscusiti,pentru acesta §i de DumneVeti urgisindu-se au pieritcu totul. A§a vor patimi §i cei ce urmeza cele de§arte§i se iscusesc la cele amagitOre Si defaimeza pre celedumnelee§ti ticalo§iI §i mincino§iI politico§1. 01 cumsä suspin pentru acest ticalos §i bicisnic neam alornenilor! La faptele Apostolilor dice ca a multi-mei celor ce cred in Christos inima una §i sufletul

www.dacoromanica.ro

184 UN MANUSCRIPT ORIGINAL

unul, Tar acqti ticalo0 sail turburat (revoltat) precumla facerea turnulul i nu numal cä au felurl de limbi,ci i suflete improtivitOre. Orbire Si graire de§arta ailla cele biserice§ti, neintocmire ail la cele politice§ti0 se intocmesc numal dupa cele amagitOre. Si de-1vel vedea vre-odata cá se prefac a avea evlavie, a-datl aminte de acela, cars ingenunchind inaintea res-tignitulul Christos §i'§I batea pepturile, dicend de Chri-stos, pe carele adese ori it restignesc de iznOva cuamagirile §i cu vicle§ugurile. Si pentru c4tigul fors'at pentru mijlocirea vre unel rude a lor, it vendla Evrel s6.-1 restignesca, precum minciunosul poli-ticos Pilat, pentru priete§ugul Cesarulul adica §i pen-tru frica §i adevarat era pentru prietqugul Evreilor,l'aii dat ca sä se restignesca. 0! ganditori de vicle-§ug, indoiti la suflet i indoiti la. inima Omen!.

Cand vei vedea la un ora§ ca nu au ru0ne iunire, ci fiete-carele se sirguete numal pentru folo-sul set §i nu grija§te pentru folosul celor-l-alti, atunclnu numai cele biserice§ti §i politiceti pravile se strica,ci i tote vor ajunge la sfir0t stricacios. Am audit§i pre Ore-care minciuncs politicos dicend: t Cu una§i acesta. s pricina pociti in multe chipurl sa me slu-jesc i se o arat on bung on rea. 0! ticalOsel A-devarul taste prea singuratec i intr'un chip, minclunataste in ' multe felurl i._ in multe chipurl i tu singurmarturise§ti pre sine-ti minciunos §i amagitor. Insamulti fara minte amagindu-se val! §i lauda pre ace§ticu multe mijloce §i indaratnici, tar tu, o fiulel fugl0 ur4te pre unil ca acestea, ca pre u0le Iadului,ca el au stricat pre multi §i lumea mai se premej-duete.

Poslujnicul: EU socotesc ca. dupa cel din copilarierail obiceiti sa fi cadend el in unite ca acestea, §ime rog spune-Tni §i pentru obiceit 3..

www.dacoromanica.ro

UN MANUSCRIPT ORIGINAL 186

Dupa acesta urmeza Capitulul despre obiceiul bunsi reti.

Manuscriptul a fost proprietatea Bisericei Spirea-Noua si mi s'a dat spre al studia dupa care mi-afost cedat mie de Preasf. Arhiereti Ialomitanu, supe-riorul acestei Biserici. Ar fi de dorit ca toti clericilnostri sa pastreze manuscriptele ce sa gasesc Incaprintre cartile vechi, pentru ca in multe din ele sintnote istorice nationale, on sint scrierl de ale Ome-nilor nestri carturari din trecut si despre cart putincunostem. Exemplu evident este chiar manuscriptulacesta. El este o autografa, fOrte frumos scrisa la1793, de catra un renumit barbat al timpulul, cacarturar Bisericesc, Arhimandritul G-rigorie Rimni-ceanu. Eu am mai intalnit si posed si eu scripte deale lui, dar nu stiam pana acuma cine e autorul lor,pentru ca nici o insemnare si nici o subscriere.Acest manuscript porta in doue locuri subscriereaautorulul.

Arh. Grigorie Rimniceanu avea o scriere curata detot si citeata, mai stim ca cunostea perfect limba Grecaveche si vulgara, pentru ca din greceste a tradus Ca-mara drefitei credinte Tarleiov 6p0o3oEtecc. In prefata scrisade Arhimandritul Grigorie Rimniceanu se dat cate-vafapte si date de interes istoric Bisericesc, asa neca la 1793 Filaret al II Mitropolitul Ungrovlahiei etade un an Metropolit, adica de la 1792, ca era in etate,atunci de 51 de ani. Apol mai dice ea a fost indemnatde a traduce din greceste cartea lui Theofil EpiscopulCampaniei de catra Arhiereul chir Iosif, care era si elcarturar. Acest Iosif in urma, adica tot in 1793, afost ales Episcop de Arges, formandu-se o nounparhie pentru el, pretuindu-i Tara meritele sale hte-rare si morale.

nail

sPune:

www.dacoromanica.ro

186 UN MANUSCRIPT ORIGINAL

Filaret s'a dimisionat din Metropolie, fara voiasa, dupa cum era obiceIul de asi da paretisul adicadimisia, spre a face loc de Mitropolit luI DositeItiFilitis. Episcopul Iosif a fost unul dintre invetatiftimpului, om cu viata sfinta cu multa devotiunepentru Tara si Biserica. Arhimandritul Grigorie a a-juns si el Episcop de Arges, dupa Ilarion, care re-tragendu-se in Transilvania, la Brasov, impreuna cuMitropolitul Dionisie Lupu, din causa Zaverei nu s'aintors in tara la invitarea Domnitorului Grigorie Ghicas'ati fost inlocuitI ambii, Metropolitul Dionisie la 1823prin Grigorie al IV, Tar Ilarion prin ArhimandritulGrigorie Rimniceanu, autorul acestul manuscript, sia fost Episcop pana la venirea rusilor 1828, anda incetat din viata, s'a revenit pentru a doua órä caEpiscop de Arges, la 1828, Ilarion, pe timpul ocupa-tiei rusesti. Acelas lucru i se pregatea si lui Grigorieal IV, adica de a fi scos din scaunul Metropolitansi a a reabilitat si restabilit ca Metropolit al Ungro-Vla-hiei Dionisie Lupu. Afacerea si urmarea cursul eI se cu-noste din istoria nationals. Limba in care-I scrisa tradu-cerea carte lui Theofil Episcopul Campaniei este fOrtecurgatOre romanesca si frasele bine asezate, curatatade cuvinte streine si usora de inteles, pentru ca Gri-gorie Arhimandritul era un bun carturar al timpulul.Cartea-I OVA scrisa de main sa. Acest manuscripteste de buns sema transcris corect pentru imprimaresi presupun ca numai timpurile grele de pe atuncirat oprit pe Episcopul Grigorie de a-1 imprima. Pemanuscript citesc pe o pecete puss cu negru in macmulte locurI, ca acesta carte a fost a Episcopului, pentruca initialele A. Arges dovedesc acest lucru. Cuma ajuns acest manuscript proprietatea Bisericel Spirea-Noua nu'mi pot explica, de nu curn:va vre-o rucla

si

www.dacoromanica.ro

UN MANUSCRIPT ORIGINAL 187

a sa a motenit pe Grigorie i s'a luat i acesta cartede catra erecli de la Arge.

In tot casul cartea -i de mare folos pentru not cetibisericeti, §i laud pe clericul ce a pastraf o §i legat'odin not. Cu acesta ocasie rog cu staruinta pe toticlericii no§tri de a nu Instreina absolut nimic din ve-chile card i manuscripte ce s'at mai pastrat, i ale face cunoscute Redactiei Revistel Biserica Ortho-doxe spre ale studia i a estrage din ele datele cesunt atat insemnate pentru Istoria Bisericel nOstre Ro-mane, care-I in fa0 Inca pana acum.

Autorul acestei scrieri TafiEtOsi OpfMsEac este grec deorigina, nascut in Ianina §'a studiat la vestitul Eu-geniu Vulgaris §i Balan, el §'a imprimat scrierea sain Venetia la 178o, a mai scris §i un Nomocanon.

C. E.

www.dacoromanica.ro

CredNele Religilise i ideile morale ale Hailer filosofi,

Sunt multe secole, ba putem zice chiar mii deani, de cand credintele religiose a le filosofilor ve-chi i ideile for morale '§i ail .flat in sinul ome-nirei aparatori §i admiratori. In zilele nOstre chiar,cand spiritul critic, voind sa scruteze origina creti-nismului din punctul de vedere istoric, multi ail merspang acolo; in cat sä creza, ca intregul edifichl dog-matic §i moral al credintel cretine, a resultat dincredintele acestora. Multi zic, ca filosofii Greci §iRomani, ail profesat o religiune naturala, un fel dedeism i la ei se gase§te credinta intr'un Dumne-zeil, credinta in Providenta sa, credinta in nemurireasufletului, credinta in pedepse Si recompense introviata viitOre §i forte multe din adeverurile morale alecredintel cretine. Adoratorii §i admiratorii acestorfilosofi, merg pana acolo, in cat sa ne spuna, ca dinscrierile §i preceptele acestor filosofi, se pote formaun sistem religios complect §i tot a§a de perfect §ifolositor omenirei, ca i insu§i Evangelia!! EI voesca justifica acesta §i atribuesc tot meritul acestor filo-sofi faptul, ca ei fara ajutorul inspiratiunei, numaiprin simpla conceptiune a ratiunei ail fost in stare

www.dacoromanica.ro

CREDINTELE RELIGIOSE 189

sa alcatuiasca un asa mare si formidabil edificiii, pecare trebue sal admiram cu totil.

Multi merg pang acolo, in cat sa creza, ca nuexists nici o dogma sail precepts morals Evangelica,care sä nu-sl aiba origina in scrierile acestora sail invechile credinte pagane 1).

Se intelege de la sine, ea ast-fel de vederi si pre-tentiuni atac si desfiinteza nu numai necesitatea sifolosul revelatiunei supranaturale, cu care este in-vestita religiunea cresting, dar zadarnicesc si insasinevoia intrupareI FiTului si Cuvintului lui Dumnezea,carele s'a facut om pentru mantuirea nOstra.

Admiratorii credintelor religiOse si preceptelor mo-rale ale filosofilor vechi sunt numai putin periculosl,ca si eel mal aprigi inimici al religiunei crestine, cad.el confundand religiunea cresting cu ideile filosofilorvechi si cu religiunea naturals sad deists a acestora,precum si cu ateismu unora din el, ajung pe altacale la negarea divinitatei sfinteI nostre credinte.

Dar sa vedem carI ail fost si din ce constail ve-chile credintI si preceptele morale ale filosofilor, pen-tru a se invedera adeverul ca ideile si credintele fornu se pot compara cu adeverurile revelatiund evan-gelice. El n'ad avut credinte religiOse certe si pre-cepte morale, pe earl sä se pota edifica poporeleomenirel. El n'ai.1 putut da oiiiului o religiune; ideilefor at remas in cercuri restranse de admiratori in-teresati de dascali lor. Singura revelatiunea Evan -gelica a descoperit omului adeverul si adeverata cre-dinte in Dumnezet, pe care omul sa se edifice mo-ralminte si s'o creza de drepta si adeverata. Singuraacesta revelatiune a descoperit omului adeverata cre-

1) Comp. Huet. Costing Alnetauee.

Biserica Ortodoxi Romani 2

www.dacoromanica.ro

190 CREDINTELE RELIGIOSE

dinta si adeverata morala, care sä unesca pe topornenii prin o religiune rationala drepta si adeve-rata.

Dar sä venim la ideile religi6se si preceptele mo-rale ale vechilor filosofi, atat de trambitate si admi-rate de deisti si adoratori religiunilor naturale, a carorforma si fond complect voesc a'l vedea in filosofiagreca si romana.

Necontestat este, ca inainte de a exista si de a fichiar vorba de filosofie la Greci, acestia cu mu deani inainte existaii ca popor si nimeni nu pOte ta-gadui, ca nu aveati si o religiune, pe care o pro-fesati si zei la cad se inchinan. Au putut ca in acesttimp, inainte de aparitiunea filosofiei, ideile for reli-giose sa fie josnice, ca si ale tutulor popOrelor paganesi barbare, dar acea religiune satisfacea necesitatilevietel for sociale si a simtului for religios. Cand darprimii filosofi au aparut, paganismul ca religiune existala acest popor. Era vechiti si inraclacinat in moravurilesi viata for si nici unul din acesti filosofi, timp rnultsi indelungat, n' t, cercat a'l reforma. Mai mult chiartots acesti filosofi aveati ca maxima, ca nu trebuea atinge credintele religiose, pentru a nu da popo-rului o credinta mai putin sigura, ca aceia care erastability prin lege si traditiune.

Cunoscut este de asemenea, ca, insusi Grecii nusunt creatorii filosofiei lor, ci numai niste prelucratoriai cunostintelor, imprumutate de la Egipteni, Haldei,Fenicieni, Indieni si alte popOre. Chiar primii for in-telepti Tales, Ferichide, Pitagora si altil, au strabatuttote aceste tad si altele indepartate, pentru a se in-strui. Cand darn ei au aflat adeverul si daca '1 ailaflat, trebue a se sti ca iota cunostinta for resultadintr'o traditiune primordiala, cum se si doyedeste prin

www.dacoromanica.ro

CREDINTELE RELIGIOSE 191

faptul, ra ej, tot' filosofisesc asupra acelorasi cestiunidespre Dumnezeii, lume, om si nemurirea sufletuluI.

Dar filosofii el insusi ati recunoscut, ca ideile sicredintele for asupra cestiunilor, ce le discutati, nuputeat fi nici odata accesibile ca o invetatura de cre-dinta si cu atat ma' putin religiOsa pentru 0ta lumeasi tot poporul. Cunostintele si tota stiinta for le con-siderati ca simple idei particulare, ca ceva misterios,si ca o stiinta tainica, pe care n'o impartasail la a-nume individe, recunoscut' ca discipoli devotati allog-. Nici odata n'o desvolta in public si de aceiasunt meniorabile cuvintele mareluI scriitor bisericescLactantiu: se cunoteau, zice el, ca ce sunt filosofi,&Oa barba for cea lunga ci rnantaoa, jie care o.purtag.

Aveati acesti filosofl, este adevetat, si ore-care in-vetatura destinata pentru vulg, care se potrivea inmulte cu prejuditiile poporului, dar adeverata for in-vetatura era secreta si destinata, precum am zis,numai pentru .un num.& restrans de adept' si acestase observa la tot' filosofii indienilor, haldeilor, egip-tenilor, Grecilor si chiar Romanilor, asa in cat chiardaca s'ar presupune, ca el ail descoperit adeverul inchestiunile, cu car' se ocupatl, crezut necesar,ca trebue a'l impartasi si comunica tutulor.

Cum dar se pOte impaca acesta tendiuta si nazu-inta a lor, cu caracterul unei religiuni drepte si ade-verate ? Adeverata religiune si intelegem aci cresti-nismul, ese din cadrul acestor vederi strimpte. Pentruea adeverurile credinte, preceptele el morale si cultulsea cel curat sunt menite pentru to' omeniI. Ele suntdeopotriva necesarii grovantilor, ca si. celor instruiti,facendu-I de o potriva pe to' bun', drepti si tema-tori de Dumnezeti.

n'ati

www.dacoromanica.ro

192 CR EDINT ELE RELIGIOSE

Acest adever mare '1 recunOste pe deRlin Ciceronand zice: « Natura nu ne-a dat, zice acest mare fi-losof si orator Roman, de cat slabe Iicarirl pentrucunOsterea adeverului si abia '1 pricepem si de indata'1 inabusim prin tot felul de idei false si moravurldeprdvate, in cat lumina naturala se stinge 3.. El mar-turiseste Inca, ca filosofia, cu tota stima, ce i-se da-toreste, ea este nesocotita de cea mal mare partedintre omeni, ba chiar si blamata. Despretul era mare,adaoga el, intre popor si filosofi si nu era nici unmijloc de a face, ca cunostintele filosofiei sa fructificein popor I).

(Va

C.

1) Comp. Tusoulan. Cart, III. o, 1. Cart. V. o. 2.

nrma).

- -41g---

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GREACA.

(Urmare. Ve41Biserica Ortodox itomlnit,. anal XXV, No. 12).

XLIV) XpucravOou p.axaptoracrou Ilarpacpxou Ispocro-

16p.on EUnCitifaCTIOY. flEpi T6')V 61/IXECOVI KAVIX&TWV xai 'Ap-xornxiwv rilc TOD XpierT01.) jerk; 'EXXX1Ti2c xai rific 01[1.(X0iCtc

a6-colv, 8caepiatcoc TE xxi TZEE(04 It; rctiXat xcci v5v, xal itip(OVTtvitiv Tccivu ivayiaewv -co% iyxara),Eyou.ivocc KAlipcp xai a6toic'Apkep Oat.

Kai TcEpl Twv Tciwce xtre iE0)6V ecylCOTetTWV florpcapxcx(bv .9p6-

von xai iwv Myrrponaecov Twv xvcci auvogexiiv Stetyvoonv ccO.roic

Onoxetu.ivcov rein, ISTc' ao-cc4 inecrxoica.v.

llepi TE Twv airrompaciav 'ApxtercicrxOncov [Leta Taw atnot;OTcoxetp.ivcov aponliv StaAap.6tivcov.

'Ex 8tap6pcov ply Tax.Texolv xcci Teo'v anopariv Et5ptaxopLivo)v,

pdatata 8i .014 xxri niptilyricrtv aka') axptgoilic ipeibwric sc.7.)10 ?Tay-

fATCOV cruA/eyiv, int 8E. -cot"; EOCE6E.CrterCOUI ix)aparposcitou xal14-riloticrou yER.Ovo4 Tceurric 06yypo6ltaxiac Kup(ou Kupiou 'Icoecv-

vou EsEpecvou PoE668a Koorraxowtypo5, nexpec rc isavieponiTcp

111-tyrponoM-91 OuiypoGaziac Kupicp 'AvOtup TcP a '16113114. Myra

Tiay iTxzepisiwv 1.6-)y itEpi Tav Mucrrilpioo ra6ptill cinAcc-

80updocc efcp.apzo.aor), a6v 6u.aiq Tevi 5Ecritecricf l'eva3fou

Hompacpxou KwvaTaystvourcaecoc Tcepi Tor) DivarrIpt6;ouc crckpoccoc

tau -co:n

'Cep.

['Asti

TOO

iTrret

xai 'Io6

www.dacoromanica.ro

194 BIBUOGRAFIA GRECA

Toi) Kupiou, -rb Tao; ctEcriol.; intappxytoion3. Turco Oiv

xxi 8:opeWerse Mivrpopivou4 TcurEtvo `Ispouovaxo.) Tor) ix Aw34)vng,iv Tip hat:I .cd TEpT66,Arrov t S Ouyyp:-.5Xxxix; ecit,w-cirn NITI.-

TpoTtOITI %Tee tirc6 9Eo1ovicq xatoervii i-rrxxocrtocrrcii AeAccup

Tcip.Trup. Kcycci !rijvcc Nlaptcov.

(Sintagnaa a prea fericitului Patriarh al lerusalimuluiChrisant. Despre oficil, cleric' si boeriile Mittel Biserici alul Christos si insemnarea lor, a impartirel si a randuluicelul vechiu si de acum, si de alte 6re-care prea de nevoecelor numerati in cler si celor ce sint Arhierel si desprecele prin escelenta cinci preasfintite tronuri Patriarhale sia Metropoliilor lor, dupe hotArirea sinodalA lor supuse sicu Episcopiile de sub ele.

Despre Arhiepiscopiile autocefale, cuprinclend tronurile su-puse lor. Adunat din diferite praxe regulate si acelor aflateimprAstiat, ma' ales in vizitarea unei cercetari scrupulOsa asale; bar pe timpul prea piosului, prea stralucitului si preainaltatului Domn a Mt Ungrovlahia Domnul Domn loanStefan Voevod Cantacuzin, de Preasfintitul Metropolit alUngrovlahiel chir Antim din Ivir. Impreuna cu manualeledespre cele sapte Taine alul Gavriil al Filadelfias si Iobpacatosul, cu o vorbire 6re-care legislative a lui GhenadiePatriarhul Constantinopolului, despre trupul misterios a Dom-nului, care pecetlueste cu bine starsitul. TipArit prin in-grijirea si corectarea smeritului ieromonah Mitrofan din Da-dona. La rargoviste prea sfinta Metropolie a UngrovlahietIn anul de la Nasterea Domnului 1715. Luna Martiei.

Pe contra pagina este Marca Wei Vulturul or Corbul si subea o poesie la adresa Domnitorului de leromonahul Mitrofan.

La pagina 82 este un capitul 6-ct nUx Linixecno Teti Apo

Maxia. xxi MoVauk. (Aceste descriere este tradusA de minesi publicata in Bis. Ortodoxa).

fost supuse Valahia si Bogdania celui al Ahridel*.Carte este folio, litera cicero, imprimat de lux si cuprinde

143 de pagine.

lotus Acief

c Ca Watt

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GREU 195

XLV) laropia EEO 'Prot to '101211:Ka Xtre inTOMV arlipyinpiwcx

Icap4 ekeetatarou, ixIap.Tcporecrou xxi crnpunirov A60tv-cou

Kupiou K,Jpiou 'AXeEZvapoi NIxupohopVcrou, rot) MEylAou Xorei.rou

TOO XpEcrot, MeTaX71; 'Exxl-rpia; xxi IE 'Alcopphtwv T-4; xparaca4

flacrtleil; Taw '00cou.aviiiv. Kai sta 8a10 iv1; TO5 6aEgeavIcrou xxi`11/11Ao-ca-rou A.60 vrou xai ilyeucivo; nicric Obyypo6Xaxi7; Kupiou

Kupiou 'Iopitvvou NocoVcou poe668a, aocpcurisou Ste.; okoii,VE0)0'4 TUTCWOiV iv 'Cif! C7E610'11.4 MO1 riav Ccyicov Barmy, ipxes-

pativovso; Tot) flavaponirou >cal .co-tspo6Airrou 1111-rporcoXitou Ku-

piou 2AV9CIIOU trot) gE 16tpicg, np6c TA_ 8tavItleTeat Scopeav Tot;

sOcrEgiat 8'4 cromptay. 'Erctu.aela xal atopOokse

Tou Aoytwsitou Kup(ou quAvvou 'cob iloateAvixou. 'Ev BouxoupEcr-

Tic!), tree aTcb ivcretpxcfu Obtovoilia; 1716 xavi talva AbyoJa-

Toy, 'nap& Toi) ilaxicrrou lepopLoveixotc Atone:r(ot) TO5 01Wpou.

In folio.

«Istoria Sfintitft sad cele ludaice , scrisA in resumat deprea nobilul, prea stralucitul §i prea intaleptul Domn, Dom-nul Domn Alexandru Mavrocordat, marele logofat a Mare!Biserici a lui Christos, §i Exaporit a puternicei imparatilOtomanilor. Si prin cheltuela prea piosului prea Inal-tatulul Domn Si Egemon a WO. Ungrovlahia, Domnul DomnJoan Niculae Voevod, prea tntaleptul set's fill, din nod tipa-rita in respectata monastire a Tuturor Sfintilor, pe andera Arhiereti preasfintitul §i de Dumnedeti alesul MitropolitDomnul Antim din Iviria, spre a se imparti in dar pio§ilorspre mftntuirea for sufletesca. Prin ingrijirea §i corectareaprea InvAtatulut Domn loan Postelnicul. In Bucure0, Inanul de la tntruparea economies 1716, in luna August, decel mai mic intre ieromonahl Dionisie Flom.

XLVI) XpuaaAou NoTapre, irpecrguTipou xxi 'App.p.av3pkou touety1WSCliTOU 111TptapX1.X015 MCI (iTtOCITOXIXOti B.p6vou TCiv cIepoaoXV-

p.wv. Etaaywyr) al; to yewypaptxci xxi crpatptdc, dEtWcrai Tot ix-lapApotciTou xxi rceptgAintou Kupiou ExapXcitou Maupoxopgditou

tou

T.4.;

tot,

cliuxixilv a6riiiv

'T-44

iv

i

www.dacoromanica.ro

196 BIBLIOGRAF1A Gaga.

oto0 dEtorcpEnEo-cciTOU xote croporrd-cou Kupiou Kupiou 'lioavvou Ne-

xoMou 'AXE.Eavgpou MocupoxopUcTou, mainou xai iryeu.6vo4 nacrilc

Ouyypo5Xcexia;. 'Ev aptcriocc 1716. In folio

«A lul Chrisant Notara, presviterului si Arhimandritululal preasfintitulul patriarhicesc §i apostolicesc Scaun al Ieru-salimului, Introducere In cele geografice ,Si sferice, prin ce-rirea prea stralucitulul qi renumitulul Domn Scarlat Mavro-cordat, fiul vrednicului de respect, a luminatului si preaevseviosulul §i prea intaleptului Domnulul Ioan Nicolae A-lexandru Mavrovordat, Domnitor §i Egemon a tOta Ungto-vlahia. La Paris, 1716, in folio*.

In acesta carte sint resumate tote descoperirile astrono-mice §i §tiintifice din apusul Europe!, cu deosebire dinFranta, unde §'a perfectionat studiile sale Chrisant Notara,nepotul Patriarchulul Dositelti.

i iEpt To.',9 xoterix6vuov.

XLVII) BEGoc auyipa.petacc IZOLpa "Mil E6CFE6Et7VSGT01.) "ftiffP1OTeCOU

xxi. cropcovirou Abeivrou xaillyEu.6voeincian4OuyypoGaxiaq KupiouKupiou logivvou NixoAciou 'AA4CcvSpou MaupoxopUrrou Boe663a.My TcpiiiTov TUTcotc 'Ex3o6eicra ini -clic ilyeu.ovfx4 Tit; au coil `1C+1-

A6nTroc,

1ApXlepaTEv6VT04 toil HaviEponecrou xal Oeoisponaj-tou Kupiouticevill. 'Entu.E.16* xrxt 8top0WcrEt TO )%oytarrecTou Kip rEcopyiouTpcerc4ourriou, Macrx&Xou Ttc iv BouxoupEaTicp aO0synxiic crxo)Mc.

'Ev to oEgaculcp u.oviii -_Cov iyiov Treivvov to iv BouxoupusEcp.

'Ertl chi, eeoyoviacc 1719, Kcaci lava baxiu.6pLov.

,Despre Mail.,

(Cartea despre Officil, scrisa de prea piosul §i prea !nal-tatul §i preaintaleptul Domn i Egemon a tOta UngrovlahiaDomnul Domn Joan Necolal Alexandru Mavrocordat Voevod.Acum Intala Ora data In tipar sub Domnia celuiasl prea inal-tat, fiind Arhiereil Preasfintitul 4,,,4i de Dumneclett pazitul Me-tropol Chir Daniil. Prin ingrijirea §i corectarea prea inv6-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GREcA 197

tatului Domn Gheorghe Trapozundenul, profesoful scOlelDomnesti din Bucuresti. In respectata Monastire a tuturorsfintilor din Bucuresti, in anal nasterei Domnului 1819 inluna Decemvrie).

Pe contra pagina este sterna ambelor tars, capul de zim-bru si corbul. pentru ca. Neculai Alexandra Mavrocordat adomnit preste amandoue tarile succesiv. Dupa marca ta.-rilor urmeza o poesie exametrica la adresa Domnului Ma-vrocordat, compusa de Gheorghe Trapezundeanul, profeso-rul 'Sad Domnesti din Bucuresti. Dupa acesta o apreciareplina de laude asupra cartel despre Officio a lui N. Al. Ma-vrocordat, scris6 de catra Joan Comnen Doctor in medicinasi filosofie si care acum era ca Metropolit at Dristrei, nu-mindu-se Ieroteia. Apoi tot de acesf erudit mai este si oepigram& lui Mavrocordat si intre altele cetesc in ea.T6v8E xxi 6c3op.Evov torip Piaov st4 pio4 dp-rt, `E/Xiq aEigEL,AocrityrrE criget. . i dand acum ast-fel de carte la lumina,Grecia se inzeeste, si Ausonia (Romania) se onoreza.... A-cesta insemna ca leroteia Comnen ne cunostea origina nOs-tra dupa cronicarl, ca Cara acesta se pOte numi Ausoniasi locuitorii Ausoni, care-I tot atat cat al dice Romania si Ro-mani. Dupa Iroteia vine un Dimitrie Georgula Notara medicsi face la-rasi o poesie exametrica tot la cartea lui Mavrocordatsi in fine profesorul Gheorghe Trapezundenul compune o poe-sie lambica, in care canta viata si calitatile Domnului Ne-culal Mavrocordat. Dupa aceste poesil si introducerea inpros& a lui Irotel al Distrei urmeza scara materiel, q'apoItextul in 176 de pagmi. La finele cartel cetesc imprimat:`0 into-claric Tiic mai Tixviv IVTUTtaysEctic 4.1 TrapOrfn4 6f6XouITcobta tEpthc 6 'Icocw5it-r1.1. (Ingrijitoral artel de imprimarea acestei carts, preotul Stoica lacovitza.}. Acesta insemnaa §eful tipografiel era un preot roman si care se stie cainvetase arta tipografiei de la Antim Ivireanu, care a lasatdupa el o scOla in acesta meserie. Mal este de insemnat

www.dacoromanica.ro

198 BIBLIOGRAFIA GRECA

ca acosta opera es.te irnprimata la Biserica Antim, cum sedice asta-di, prin urmare a fost $i in ac6sta monastire otipografie, care nu putea sä fie particulara, pentru ca bi-serica Antimulul tot-d'auna a stat sub dependenta Metro-poliei, comform actului test amentar a lui Antim. Asa darpe langa tipografia Metropoliei, mai era si o alta in Antim,daca nu admitem ca cea a Metropoliet s'ar fi mutat la Bi-serica Tuturor Sfintilor. Mai notez ca in acesta lucrare seamintesc doi profesori de al scOlei Donmesti, ce se numeaAcademie, adica Gheorghe Trapevzndeanul succesorul luiSevastos Chimenitul tot Trapezundean, $i a lui IOn Corn-nen filosof si doctor si care a fost si profesor la Acade-mia din Bucuresti, inainte de a fi hirotonit ca Metropolital Dristret acesta carte este proprietatea tot a Biblio-tecet Statului, catalogata sub No. 522/21. i este insem-nata pentru intaia editie a scrierei lui Neculal Alexan-dra Mavrocordat, fiul lui Alexandra Exaporitul. Sa stieacest Dom] fanariot era un om fOrte cult si capabil, apoiscrierea despre Oficii a fost fOrte bine apreciate in lumeainvetata din Germenia. Cartea acesta a fost de mai multeori- reimprimata, tradusa si in limba latina. Este scrisain limba veche bizantina, are un stil usor si -cursiv, ideiledare si frasele cu malta arta intocmite. Si mai constataca autorul era fOrte versat in Sf. Scriptura, in Sf. Parintica si in autorii grecl vechl. Tot ceea ce propune probeza cu(loved' clasice, asa ca cartea sa este o lucrare de valOre

un codice de morals crestina neintrecut de multi chlarpana in liva de asta-cli.

XLVIII). IBLCAiov TcOtixov sriv cixoAoueLav 'Mt) iy1.00 MeTaA0-

1.1.apTupoc Nsooitcool xat To0 iTiou MxEiu.co, To0 ov.oXoyyrori.

'ETurcWT1 iv BluxouptaTicp T-4.4 Oirrypo5Xaxilc. 11104 EtotxcftEpst Turcoypipy 'Ev is-me tircb 9'E.oleovta4 1723. Kotap.ilv 'Anp EX ov,

ca

si

loccogirri.

Si

ca-1

gi

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA 199

«Carte cuprindend slujba Sfintului Mare lui martir Neofet§i a Sfintului Maxim marturisitorul.

S'a tip.rit in Bucure0iul Ungrovlahiel, de preotul Stoicatipograful Iacovitza. In anul de la na§terea Domnului 1723,in Luna April).

XLIX). 'EustpiStov TcEpi Xtre 40X1110 inCEpOXiic r cicyiac

Teavoc IspoucraAlp. xai ayiou wo8Oxou Tapou. 'Ev BouxoupEcr

'ay 1728.

Manual despre superioritatea prin escelenta a SfinteiCetatl Ierusalimului §i a datatorului de viati Sfint Mormint.In Bucure§ti 1728'.

L) 'E-yxE.pOtov =pi i s ixrcopthcreco4 TOO &TfOU ClVEUV.CITOC

trot 'AnoAoyia rcpo4 Toy ociaEcrip.drrorov Kupiov Nuaaov- Kou.vn-vov TICMCCUTtOUIOV, CTUVTEOLICOL nap& Tot) at8ECNICOT&TOO iv lEpov.o-

wixotc xxi lEpoSagacrx&Aou Xpioropdpou Et.1.7ropoxotrirou tot) tE

'Iwavvivcov. 'EturrWsvi iv &WM/pea-de) iv .'TEE 1728 xacci Ava43E6pouecpcov in quarto.

«Manual despre purcederea Sfintului Spirit sat Aptologiecatra prea respectatul Domn Nicolae Comnnen Papadopol,compusa de prea respectatul intre ieromonalai §i sfintiti in-vatatori Christofor Emberocomitu din Ioanina. S'a impri-mat in Bucure§ti, in anul 1728, in Luna Februarie).

LI) XpUCTICVTOU TOO v.axapeo.r4cou IlarptIcpxou 'IEpocro101Ecov

`01.EtliaL Est Ttilv noXolv EopEesicrat, vtv npiiiTOV TUTT01,4

1X8GOEICrat, X (XI ;altdvy) Maxaptorreitou X21 ditrrecrov Ila-Tpiapxou sOlv 'IEpocrpX6u.wv Kupiou, Kupiou ME/Eriou.

liponwvriedcra V nap' aka) xai tivEoWeefIGC1, TOic ellfilOTGE-TOK Zal B'EOTECECTT&TOIC Aireivra.tc Kai OUrrpO6AMX64 tE

xai Mo1876ia4 Ktdpicp Kupcp lcutivvri P0E563a,

Kai Kupicp Kupicp 'Icolcvvri Kcovcrrawrivcp NexoAou 'AleErivpou

f3oE663a. 'Eve-rt./1cm 1734.

TA;

TOO t

flatOICOUN

'llyei.071

Myopic!) Plana

www.dacoromanica.ro

200 BIBLIOGRAFIA GEUICA

«Ale lul Hrisant prea fericitulul Patriarh al Ierusalimelorputine Omilil, din cele multe, aflate, se edatl acum intAlilin tipar, prin ingrijirea si cheltulala prea fericitulul si preasfintitulul Patriarh al Ierusalimelor Domnul Domn Meletie.

Dedicate de dinsul $i efierosite prea inaltatilor si de Dum-nedeti lubitorilor Domni si Egemoni al Ungrovlahiel si Mol-dovel, Domnulul Domn loan Grigorie Ghica Voevod, siDomnulul Domn loan Constantin Nicolae Alexandru Voevod.In Venetia 1734.

Acesta carte este dedicat6. ambilor Domnitorl al Prin-cipatelor Romanestl de catra Meletie Patriarhul Ierusali-mulul, care carte cuprinde discursurl de ale lul ChrisantNotara, fost Patriarh al Ierusalimulul.

In dedicatie intre alte laude ce aduce Domnitorilor fanari-otl se dice.... : «VouA vi se dedia. acesta carte, Domnitorllubitorl de Christos, voila, pe care ca parinte v'a lubitcompunatorul cartel, ca unor fil habit' ye aduce dar p6.-rintesc, tinend intre acestea si loc de multamire pentrumarele bine-facerl pe care lilnic le primeste mormintul celde viata dalator alai lisus Christos Domnul nostru, dinmftnile vOstre cele lubitOre de miluire.... )

LII) Thniov 7tEptixov tol; iepcic4 ixolou6i24 Tor) Ccyfou lEpo-

phprupoc Xapocloill7LOU4 TO5 .& a up.oroupyal, T fiq balk MacTpdoi5.65,:; xtorcoAist3o;, Tou iv 6cyiot4 nocp64 tu.Cov Eitupiawvoc trualt6Tcou

Tpullueotivrg Tor) aaup.aToupioii, vEuocrTi xlcpiv d1la6Eiac Tuitcaiv,ITO. TO dgrEqECTSICrOt) MCI crtinIXO TIC TO') A60E1OTOU xai ilyap.ovo;

ilia-% Obyypo6Xxxicq Kupiou Kupiou 'Iwivvou KcoverTavTivou Nt-xoXecou 13%563a, 'ApxcepaTev6vTo4 Tor) TElvtEpc.tcirou MYispoTcoAilou

Kvpiou ETEpivov. 'Avald)v.acrt xai 817civri TO5 ttlICWTICT011 xai Ao-

yitorectou 8euTipou Xoyo0iTou Tii4 ICCIJOrpOTeir% a 60E10 TI (tq Kupiou

Kwvocanivou recopTiou Z Toll tintl, Eorr4poc TO Znopa, 'ivz 8E-

EcoTat Scopeecv. 'Excli.EXEla xai atop0Wo-et Kwvar avTivou AxrcOvTe

civayv6)crtou Tor) ix Acrou ExorriAou. 'Ev Tfl xaTec Tb Bouxouplastov

ayxoricTil MTITpouOlet. 'Ev &et CM T twig) 1736, =pa TO extaeol-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA arntcA 201

.wthrou iv tepeticre ESOUCC 'IMX06K11 soil Turcoypetpou. Cartea.este in quarto

«Carte cuprindend sfintitele servicil ale Sfintului sfintitmartir Haralambie de minuni-facetorul, a CuviOsel Matronadin orasul Hio, a celuT intru sfintl parintelui nostru SpiridonEpiscopul Trimitundiel de minuni-facetorul, tiparit din nodpentru evlavie, pe timpul prea piosulul si prea InAltatuluTDomn si Egemon a tom Ungrovlahia, Domnul Domn loanConstantin Niculai Voevod, pe cand era arhierett preasfin-titul Mitropolit Domnul Stefan, cu cheltulala si ajutorul preacinstitulul si prea invatatului al doilea logofat a stralucitelDomnil, Domnul Constantin Gheorghiu Z. din Sotiro-Zagoraca sã se imparts in dar. Prin ingrijirea si corecturea lulConstantin Daponte anagnost, din insula Scope lu, in preasfanta Metropolie din Bucuresti, in anul mantuirei P736,de Ma prea respectatul intre preotl Stoic, lacovitz tipo-graful>.

LIII) lerropix r44 Ilotlatec% xai NEck Ata 011wri; p.i. ebt6volc TM.

triiiv TILV Ono Oimscov xcelxoypocputac )(xi tLi iblrilente; 16TallAivac

dorsal tout ayiou4 flatipa; nom c;JpiXillat4 sta vjv StOpOwertv Troy

ile(i)v xcies xpierstamor) TspocrUncou.MaccppacrOdacc dotal T-0 'IrcOu.-

* St6cAlwrov nacpci 'Amovlou Karricp6pou soil Zootuveiou xat ipte-

phaact vil trthAvr6c-up EOesE6E(TT&TCp Xat TexAlvotecry Kupicp

Kuptcp 'IDAwri Kcovcrmvtivcp Mocupozopaiscp, Ilyetrdvt xact llpirceict

it dert14 06yriao6Iaxia4. Tvesiiin 1737.Cartea este in 12, ca de scOla«Istoria VechIului si Noulul Testament cu icOne halco-

grafice a le tutulor subiectelor, si cu explicari scOse dinsfintii parinti prea folositOre, pentru indreptarea moravu-rilor a on carer persOne crestine. Traduse din limba Italiansde Antonin Catifor din Zachint si afierosia prea Inaltatuluiprea piosului si prea luminatulul Domnului Domn loanConstantin Mavroeordat, Egemon si Principe a OM Ungro-vlahiea In Venetia 1737).

www.dacoromanica.ro

202 BIFILIOGRAFIA. GRECA

LIV) '0 Metccvoa) d 8E8x/x6;J.Ev04-crimot-aka ii.Etzppxcreiv Etc 'div

tp.ecipocv ;mit, SteaE4rov, Tcocpi Mccvou.0 `Pcop.txvi.rou TO Kpi.64,xa.t etptcpco01, TO 'Ilriloi-ectcp, eocre6scrstitcp )mi. yocArpo.rciTcp

Kupicp Kupicp 'Icoivl KcovcrtIvTivcp Mxupoxop3iTcp, 'A.Aivti xxi.ellyep.6v, TM o* MoMo6Xocxia4. 'EvaziTt 1742. flip NocoXecy

l'AuxE1 Till IE 'Iwocvvivcov.

«Cel ce se pocae§te se invata. Lucrare tradusa in limbanOstra comuna de Manuel Romanitu Criteanul §i afierositaprea Indltatului, prea piosului O prea luminatului DomnuluiDomn loan Constantin Mavrocordat, Domnul §i Egemonula tOtel Moldovlahiel. In Venetia 1742. La Nicolae Glichidin Ioanina. Formatul 8°.)

Dedicatia este scrisa de Insu§1 Nicolae Glichi, renumitultipograf Grec din seculul al XVIII-lea. Justificand pentruce -f dedica cartea Domnului Constantin Mavrocordat, Intrealtele dice: «Am socotit ca este bine ca sk dedic luminarelTale, ca unula ce tine cea mai intai §i cea maI inalta au-toritate acum in neamul nostru lumesca §i politica. Privindla generositatea mareta a sufletului Vostru, nu pot sa meindoesc, cd. va primi cu bund-vointa §i amabilitate un dar,care desi este mic la privire, este ins& fOrte mare prinIntrebuintare, cuprind'end un tesaur nesecat pentru suflet.Nu e de trebuintd. se me intind la laudele Inaltimei Tale,pentru O. si a stramoOlor TM glorii §i a persOnel Talecalitati sint respandite in atat de mult in tOta Europa, incat insuficienta cuvintelor mele se pericliteza de a nu in-josi maretia laudelor Tale,. Lucrul se intalege de la sine,pentru ca Constantin Mavrocordat este succesor al familielMavrocordateOlor, caril cel intact i au inlaturat pentru juma-tate de secul pe Domnitoril pamenteni prin marea for in-fluinta la POrta. Apol Grecil pretutindeni in Turcia eradconsideratl ca robT,. pe cand in Principate, punend 'lianape Guvernamtntul Tarilor Romane0, s'ar'i ficut din ele a-deveratul for asil §i pepiniera de desvoltare politica si na-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA 203

lionala, subjugand §i Inlaturand prin tot modul pe indigentde la afacerile tare', favorisand numal si numal pe corn-patriotil for greet. Ceea ce Turcil faceati Grecilor in totimperiul Turcesc, interelicendu-le orl-ce desvoltare intelec-tuala, ort-ce libertate politica ba §i religiOsa, tot ap aufacut si fanariotil in Mt& domnia for in Principate, inlatu-rand pe Romani de la trebile directe ale Wei §i lasandu-1numai la cultura pamntulal, de care tot el beneficing.Numal indirect s'ail putut folosi Romanil de cultura greed,Intim cat nu putea interclice claselor mat inalte din socie-tate, boerilor, de a nu frecuenta si el la §c6lele grece§t1-din Cara. Aceste sc61e, proprig vorbind, ad fost infiintate..li sustinute de fanariop nu pentru not Romani', ci pentrucultivarca neamului tor, pentru ca in Turcia top erag opritforl supraveghiap de aprOpe §i nu puteau sa desvolte idel-de nationalitate, de libertate, de viata social. Apol mat§tim ca emu §i lipsil de mijlOce materiale. De aceea cumare grabire, de la inceputul seculului al XVIII-lea au na-valit, ca locustele, asupra acestor tarl, ce se bucurag Incade unele prerogative vechi, spre a se putea cultiva §i pre-para cu timpul pentru revendicarea drepturilor for natio-nale. Nu le pasa fanariotilor de loc de miseria qi starea in-josita in care adusese pe locuitoril aborigini at acestorPrincipate, din contra cautag tot chipul de a-I desnationa-lisa, a-I face sclavil §i birnicil for si a profita numal demunca bratilor tor. Aveati §i visul for de aur, de a prefaceaceste tart in provincil Grecett desnationalisand pe indi-gent, ceea ce ag §i reuOt in parte cu clasa mat Inalta, cuboeril, caril se ru§inati §i de a vorbi §i de a scrie pe atunclunit Romane§te. Numal Biserica mat era pastratOrea limbelrationale in aceste grele vremuri in masa poporulul rcimanesc.

LV) I' pip.p.a.coa TcEpi cruv-cti;eou4 Toll OcrEgurrIcrou xai cropco--virou AbOivrou Kupfou Kupiou 'A.146.v3pou Maupoxop8dito,i, Toii

www.dacoromanica.ro

204 BIBLIOGRAFIA GRECA

METcaou Ac720Prou TYIS 'AVa.TOAtX114 Soil XpLUTOO MEyalric 'Ex-

Ovvia4, xai IE anoppfiroav rile; xpatact plo-ad,x4 Tay ioototi.a.-vc,-)v. x%t g-cip MCXAA TOO EuixiAAou TOD artocrroXixoa

.p6vou To5Y '1EpocroVII.cov, 'TCpC01)0WrIOCCUCC zcp 11/00T&TCP eegrE-

geo-Tity xai iccXYpasciTcp Ilpiyxurct Kuptcp Kupicp 'Iwavvp Kon-crravtivcp Mccupoxop8itcp, atAvrct xxi ellyy.Ovt car Otrripcal.x124. 'Eniii.elEigt xai 8Eopec;io-Ft 'AlzEcivapou K ayxEnapiot, TOO

qaTpOp1107er'J. `EVE-Cie/T. 1745. Cartea este in quarto.

«Gramatica, despre Sintexa a prea piosulul si prea in-t Domn, Domnul Domn Alexandru Mavrocordat,marele logofat a mare' Biserici Rasaritene a lui Christosi Exaporit a puternicel Imparatil a Otomanilor. Impreunk

cu alta a lul Mihail Singhelul a scaunulul apostolic al le-rusalimelor; dedicata prea inaltatulul, prea piosulul i prealuminatului Principe, Domnulul Domn Ioan Constantin Ma-vrocordat. Domn i Egemon a tOta Ungrovlahia. Prin In-grijirea si cercetarea lul Alexandru Cancelariul Doctor-filosof.In Venetia 15453..

LVI) EUvotPt; EUX(.7)V ix Tot) cpa),TYlpiou, crulAeTilla napa

croptoth-coo FEvwx3iou Exol.apioo Ilaspipxou KURTTCCVTLYOUTCAEU4.

EtwrcUrrn iv Tij Turcaripapic,c T acptEpAeiari isapi 'LOU `IrthAcyr&-cou

xai 9;.oa.E6ecruisou AtAinov xxi tilyev.6vg Trdo--r14 067-irpoaaxiac

Kuptou, Kupiou 'Icoivvou fpnyopiou I'xixa 3 eaaa, t ayturdirnMyrrporcan ObyypoGaxiac. iv BouxoupEazh. 1749. INA E-coixqnpecrguripcp %IT) 'Icco6KYI.

Prescurtare de rugacIunI din Psaltire, adunata de preaIntaleptul Ghenadie Scholarul, Patriarhul Constantinopoluluf.

S'a tiparit in tipografia afierosita de prea inaltatul preaevsevio9u1 Domn i Egemon a tOta Ungrovlahia DomnulDomn Ioan Grigoriu Ghica Voevod prea sfintel Mitropolifa Ungrovlahiel. In Bucuresti 1749. De Stolca preotul Ia-covitza) .

Pe contra paging este ic6na hramuluI Sfintil

`oµ05

TO

$i

Mitropoliel,

.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA GRECA 205

Imparatl., forte bine lucrata, de un roman, cu inscriptie Ro-manesca «Sfantul Constantin, Sfanta Elena,. .Dupa. acestaurmeza o dedicatie catra Domn scrisa de Mitropolitul Un-grovlahiel Neofit si care spune ca-I grec de neam, din Greta:`0 ix Tilc Kpircylc Myypo6XxxEa4 NEOpuToc. In dedicatie laudscalltatile religiOse ale Domnului, dupa care apoi are si omica prefata catra cititor aratand scopul imprimatului, ca.nu-I pentru usul bisericesc, ci pentru trebuintele particulareale Ortodoxilor. Dupa psalmil ce-I cuprinde, in numer tie36, urmeza rugacIuni pentru cel ce merge sa se culce,s'apol un canon de rugaclune catra NascetOrea de Dum-necleil Cartea este un octavo, cu litera cicero si nenume-rota ta.

LVII) Ta 1A.-rcoato-Axav 8ux-ctov, ITot. Mr' cluxopelei4 el4 ripIcyfav xat pLeyavro TEacrapaxocrsv xat EIS Tip sevrapaxov0huEpov

.NvIcrrelav TOY Xpiaroi yevvc7ay.

EuvuOirrec xat ixpampivrei; Tcapd to Tanetvor, ispoxilpuxog

NexouVcou 1116cupoet4 TO KepaAnvicoc.

laicf 8a7clevil tif) SJTCy ExaciOivuq 7cpb4 cbpiActov Tiiiv Xpta-reavcov.

Kai riptEpcdiv.rEc Teti cithloTlecco xat rakracn'aTcp xai esocre6ecr-

uivp AO0ivtc Kupk Kup(cp Kcovcrtavcivco MiyallX Taxo6EortccPoz663a xat ellyEpt4t MeyalonpentcatiTcp Taarri4 Monoaaxeac'Ev laatcp Tilc MonaCiac, iv Ern crorrripicp 1756.

t Mreja apostolica, a lica cuvinte de suflet folositOre insfinta si marea patru lecime si in postul de patru-decl deMile al nasterei lul Christos

Compuse si pronuntate de smeritul predicator NicolaeMavrodi Cefalonianul. Cu propria sa cheltulala date in tiparpentru folosul crestimlor si afierosite prea Inaltatului prea.luminatulul si de Dumnedeti cinstitorulul Domnitor, DomnulDomn Constantin Mihail Racovitza Voevod si Egemon preamaret a tOta Moldovlahia, In anul mantuirel 1756*.

Dupa acesta are o dedicatie la Domn, dar fara nicl oBiserica Ortodoxl Romani 3

www.dacoromanica.ro

206 BIBL1OGRAFIA GRECA

valore istorica, apol alta cAtra cititorl, prin care justificlde ce a imprimat in viata Inca fiind predicile sale, ca a-dica trebuitOre, fiind-ca lipsese asemenea cuvintari. In acestaprefata vice «ca a predicat in Constantinopol pe timpulPatriarhilor a pururea pomenitului Chir Serafim, a Preasf.Chir Paisie si a fericitului Intru amintire Chir Neofit, ase-menea la Galata, Ungrovlahia si Moldova in timpul diferi-lilor Domnitorl si in multe alte locurii. Acesta a predicattimp de 40 de ani,.

Cartea cuprinde 402 pagml, in quarto mare, pe dou6colOne.

(Va turns).

C. E.

-atfeit-ils-

www.dacoromanica.ro

Mannscriptele Manastiril Cernica.

Mangstirea Cernica e nna dintre cele mai frnm6se din Tara-Roma-nfiseg: solidg, de proportii potrivite, en masura in podObe. Elegantul turnyi biserica simple yi arnioni6sit in liniile ei capata un farmeo maimalt prin frumusqa, de un caracter neobinnit, a imprejurimilor i a-lurea slut dealuri ce se cobarg in vale, impraytiinduii ar-borii pe coasts. Cola ce e insg deosebit aid e cg lficayul Domnului ca yichiliile inchingtorilor lul in shima calugariel se aflg intr'o insulg, Inostrov", cum se spune in vechile Insemnari. Biserica veche, claditgla inceputul veaculuI al XVII-lea de Cernica Stirbei, un luptator de-allui Radu Serban, birnitorul de Unguri, biserica acesta, inchinata ma-relui Sfint ortodox Nicolae din Miralichia", se aid/ in ostrovnleel mare"; lar dup.& trecere de doug veacuri biserica nova a SfintuluiGheorghe se 'Ina*, in timpuri de bielyug yi inflorire, in ostrovul eelmic". Apa ce le Incunjorg pe amludong, hrgnind salciile ce se imple-ticeso sglbatec, e apa statatbre pe care o lasg pe campal jos riari le-nesie, ce grabs a se revgrsa in large Dungre. Balta aegsta este. baskin parte, gran heleytet; gi halugaril capata de la dinsa, dugmang yibine ficetare in acelay timp, peyti buns yi frigurI rele, care 'I apropiatiyi apropie de ciasul morVI,

Un timp despre Cernica, mfingstirea lul Cernica safi a Cernical pre-cam Marcuta e mangstirea Mfircutil, pentru ca a inaltat o an Marcusan Marcutg an se eerie nimio. in tot vestal al XVII lea yi in alXVIII-lea pang la jumgtate, rinduri de efiluggri se urmarit In chili' yistrane, farg sfi fang mai malt zgomot de -cat peciti1 din balta.

Dupg 1750 as Intampla Insg in principate reforma monachismulta,care fn indreptat de eati-va omen' cucernici &Ore o viaVa aspra deruglcinni neenrmate yi mune& neIntreruptfi, mai ales on eondeiul. Miy-

n'at

verdt, lived!

www.dacoromanica.ro

208 MANUSCRIPTELE MANASTIRLI CERNICA

earea se ineepu in Tara-Rominisca prin Vasile de la Poiana-Marulul;ea urine. in Moldova, on mult mai mare stralueire, pine. la sfiraitulsecoluluI, supt conducerea 1uY. Paisie Rusul, care intemeie nova viade obrote la Dragomirna, la Seoul foi in sfirqit la Neamt, care ajunsenn focar de lumina, nnde, in mijlocul color ce lucrati nn minile,o cite, ales& de ncenici ofirturari adnna mannscriptele slavone gre-oeciti, le alatura nnul de altul, le talmicia in romi.neqte t;11 le &idea

la tipar. Aotivitatea acestor luoratori umill, on total nitati on prefa-cerea timpurilor, a foot in adevor uriaga, eind se gindeote cine-va lamijlocele for restrinse, qi se cuvine se. fie amintita urmaqilor, ce s'att fo-losit de dines fedi sa

Paisieuil se respindira pretutindeni. Una, ca Gherontie, Dorotel, ve-nial la Buoureciti ca se. deprinda mai bine grecisca la o cieola mai ve-elle, on &mall mai bunt. Altil mergeaA din Tara-Rominesch la Neamt,ca sa se sfintesca in credinta dumne4eiseg in luminarea cugetulni:ast-fel a fost Chiriac din Rimnio. Acesta ajunse egumen la CaluM,n n egumen al Cernical, Gheorghe, se numere printre cot ce fusese on-ceritl pentru vista cea none._

Pine atunci la Cernica statnse numal nn carturar, dar unul neobo-sit qi de o invetatura deosebita pe acesta vreme: Macarie, care null&idea ragaz in talmacirea mannscriptelor ()Meat )in minai pe care le prefaces in romine,te pentru a le darni manastiril ce-1

adapostea, Gheorghe va fi privit on buenrie la luerul vegnic al acestnlharnic condeiti, dar prin indemnul but i altele se puseril in micare,a 114 Chiriac printre eele dintiit; qi manastirea iii avu o bibliotecade manusorise, pe linga tipariturile ce se adunafi cu ingrijire, care cumegia.

Cind Gheorghe muri, lasind nfratilor" sel, in fiinta sail viitori, of a-turf bane pre paginile until testament, unei diete duhovniceroti", caree un adevorat tratat, urmaqul set Calinic it inlocui cu vrednicie. Elgtiu se. apere Cernica de Turcil din vremea Zaverei, it crescu .faimaprin minuni sevirgite pe vremea till qi elute se. pastreze in orindniala

crisca biblioteca, intro vreme and Grigorie, prietenu lul G-he-rontie plecat din manastirea vecing a Caldarusianilor pentru a se suide-a dreptul in Scaunul Mitropoliel, infatip, ca in Moldova, mareleMitropolit Veniamin, paisianismal, spiritul staretuluI mort, ajuns instapinirea celel mat inalte demnititi arhieregti. Inainte de a se stingei er, Calinic insemna on multamire intr'un catalog titlul cartilor, nen

mina" tiparite, ce se aflati in bibliotica" menastiril.Ea e pastrata a41 numal in parte, Manuscriptele greceqti, ce vor fi

qi

gi

elinesti

qi,

pi

ce-I

pi sipi

pi

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 209

fost, cele elavone at disptrut tote. Undo romfinecitI at fost stramutatede la Cernioa fart sit fie, din ferioire, pierdute pentru tttiinta. Dar inodlita bibliotecil se mat aflt nu ma! putin de 250 de manusoripte, a et-ror enumerare desoriere pe saurt urmezt, atm cum am putnt-o faceintro singurt de lucrn (la care am fost ajutat de D. G. Bogdan-Duieg gi de studentul Bajan).

Manuscripte:1. Manuscript de srujbt biserio4sca. Inoipit: A KAMP EATICK 0

yP Tim oye.Seeolnl al XVIII-lea.2. Incipit: sr, olivine a roti pentru rindniala litiel ce sh face pen-

tra eel morti". inainte se aflt o retett de oernela e vi un inceputde formnlar de sorisoare. Idem.

3. Sfatuire foarte frumoasa pe scurt dare eel ce sa pootegte, cumas cnvine sa sa marturisesot". Copie dui): tiptritnra din 1834, Buz5t.La urmt e o notitt din 26 Noembre 1837 gi altele. Idem.

4. Stihuirile pripelele ce as cfinto, la toatit priveghiiarea. 1824,Mart 14". Legat Imprennt on o bucata dintr'o carte tiptriti, oe inoepela p. 179, ast-fel: pentrn polielefi".

5. Teodor Tiron, far5, inceput. La urmg. semnfitura lnl Radu Ffiroa-pun, retete, versuri:

Chiparosul met eel inaltCe e foarte desfittat,St leagant en dulceatt

sourteazi a measat: .

Oh cocoanit, c000nitb.,Ce tine* eto.

Sint gi carioaturi, ling. una din care e soris: Mist. Bj. Io SoarlatGhica VV.& i gad" (Domn in Tara-Romemesca 1758-61).

6. Cartes pentru ascultare. Copiat5. la 21 Mait 1813 de Chiriacieromonahu, duhovnio i nadalnic sfantulul schit Cloelovina of Tie-mana".

7. Incipit: Cade-st a &Ai di, dud nu iaste Duminect, niel prazniotidumnezeeso, laid a Nascittoarei de Dumnezet, etc., intitia testa grtia0e".Secolul al XVIII-lea,

8. Cheoragarion adica: Tilnatoit dint limba oianeasci,".Idern.

9. Ca n. 7. Idem.10. Tripeasnitele: facerea lul Ios.f". Jos: dintr'ale smeritnlui Chi-

ci

di

an

si

si

i viatd,

ecti

Strighlnieariti.... ell.

www.dacoromanica.ro

210 MANLSCRIPTELE MANAS-IRli CERNICA

riac arhimandrit Ramniceanul; 827, riffle 27".-0 notiSa despre acest Chi-rise se lake gasi 1M a mea lstorie a literatarii romMe In secolaIalXVIII-lea, II, p. 381 n. 3.

11. Ca qi n. 8. Secolul al XVIII-lea.12 AcIasta scriere, ce so, numeaqte innainte-Cuvantare, fiindt alcatuita

asupra carcil Sfantulni Nilt de la Sorsea, de shimonahal stare01 Va-silie milt din Tara-Munteneasca, de la schitult eoiana Mara luI". Cu-prinde yi Capetele fericitului Filofteit Sinaitut" de acolagI tradu cetor.Idem.--Pentru Vasile de la Poiana Harald qi alto, lucrare de alma-cire a Id, v. 1st. lit. rom.,I1, p. 391.

i3 celul intru sfintI parinteld nostru Vasilie odd Mare.....,hotararl". Scrise la Cernica, in veacul al X1X-lea.

14. A Id Nichita Stitheat calugaruld gi preotalui Stud4ilor in-trebare ". Seeolul al XVIII-lea.

15. A cuviosulul parinteld nostru P. Damaschint cuvinte scurte 24dupa Alfavita". Nota: La canal sailor 1795 at fost foamete mare laVlapa, cat so, fereasca Dumnezet". Urmeza Acaftistul Sfintalul Vasiliecelul Mare, &warble, roteta cum so, cearca aural argintul in Vie_terie", insemnare pentru ciarta color dol fra ce s'ait parity la egn-menul amindol". Iarasi o nota: Iar la cursul auilor 1793 at fostubarea Domnii: prea-luminatulu Doman It) Costan tin -Alexandra Voevod,iar in Scaunul Arhierii era parintele chir Filaret; Fevruar 5; Vasile":e vorba de Alexandra Constantin Illoruzi (v. studiul met Un 111i-tropolit de altii-data: Filaret at 11-lea; in Convorbiri hterare pe1501). pint si socotell din 1803, insemnari astrouomice, o inqirare deapele %aril Moldovi: 1. Milcov, 1. 1. Nerufa, Zabala, Patna", etc.

16. Inmpit: Insemnarea cnvintelor ce so, afia in cartea aceasta: Pen-tru inceputul vie0 Pentru 'cum so, cade a petreace calugarilor. Pentrulucrarea duhovnicIasca".Secolul al (VII[ -lea.

17. Slujba sfintuld prea-cnviosuld parinteld nostru Dimitrie eelNot de la Basarabovil", dupa tiparitura din 1779 (v. 1st. lit. rom.,I, p. 523). S'at prescris aid in ostrovul Cernica, intru smeritadunare din lacaqul Sfintalul marelul Mucenic Gheorghie; gi s'at datacestil efinte bisericl; 1799". De scow l& e lipita o traducere a procla-matiei Taruld Alexandra pentru casatoria Marel- Ducese Ecaterina enprincipele Gheorghe de Oldenburg, dupa tiparitura din 1809 (v. Iorga,Acts 0 fragments, II, p. 415, no. 2). La lent 1828, Aprilie 30,la 9 clasurl, Luni. am fest intru previrea oqtil creqtineqt1 a Musoa-laid, care on multa pofta so, aqtepta de pravoslavnic1 a ne izbavide supt jugni tiranulul credinV3I, [Ili am ve4ut izbiadirea visulul de di-

Ale

scHm-

a-

91

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 211

mineata, In aromealh, venirea for Intooma, gi noaptea ploat, linkfiind, gi ah tunat; scriind la planit, oh Mai Mamie va izbandi; Mai 1.La Colintina find mare calabalic: boeri Chiriao ArhimandritRimniceanu Calniul, impreanti on (km, frate-mieti vtori Vistier Ian-

Bueurelti, on proin ignmennl Daniil al Argeq. Anthim". Chiriao (v.no. 10) a fost, in adevhr, i la Ca lulu egumen, la urmil. Pentra intra-rea Rugilor, v. Hurmuzaki, X, p. 433 qi urm.

18. Ale prea-cuviosulni gi de Dumnezeti ptirthtoriulni phrintelninostru Simeonh, noul cnvintatoriti de Damnezet". Copiate de Chiriao(v. no. 17). Pe leghtnra, scrisorea unni calughr dare altul (aeoolnl alXVII I-lea).

19. Pentrn mai nainte ennoqtinth cap... ". Pe margine o not din1ifi August 1773. 0 sits inseamnii, la 21 Mart 1759, moartea nuefemel, ingropata in Holteni", and era Domn Scarlat Ghica, Tar Mi-tropolit eel Filaret. Mai cnprinde o dispntatie intro nn Lute-ran nn Calvin,

20. Cel 12 psalmi deosebi"; apol regale pentrn chlughri, fragmentedintenn Pateric. Noth: ITrmatorialuT de faptele lni Avraam Inca-torului osirdnic alit pornncilorh lab Damnezeti, prea-scumpului miefi

chirti Dimitrie preotulni, saris& In anal 1796". La urmii:Azest cuvintti iaste al prea-cuviosului phrintelui nostru Paisie,

stareth al sfintelor ob$e-jatielor manistiri Neamtului, Seculh qi

short schituri qi sihastriI". Pentra reformatorul Paisie Malorosianul gi°raffle de caligrafie, tipografie traducer° ale gooalei lni, v. 1st. lit.ram., II, p. 390 urm.

21. Vista_ qi spunerea minunilorti lab Vasilie eel Nott".Secolul alXVIII lea.

.22. Viata Sfintei Filofteia.1838. S'a eerie de mine ".23. Incipit : Cap. 1. Trezvirea iaste me,tengire duhovniceasch".

Secolul al XVIII-lea.24. Slujba Sfintulni Dimitrie col Noh. Copiat de arhimandritul Bo

nifatie; 1843, 22 Decembre25. Vie %ile Sfintilor: 7 Decembre.Secolal al XVIII-lea.26. Ale le Filoftel monahulh, egnmenulfi liicaqulni rugului".

Secolul al XVIII-lea.27. Vietele Sfintilor: luna lui Septemvrie in 15 zile: pomenirea

odd, etc Visarioure. 0 nota din 1813, 20 Malt ; alts : Sh. eh 'tiecandu eram cu tot paraclisieril of mahalaoa Batiqtea".

28. A celui dintre sfinti phrintelni nostru Aftanasie arhiepiscopulhAlexandriel".Secolul al XVIII-lea.

at

qi norod..,

d'intaiti

priia-tens, parinteld.

fericitu-lnl

iu-

in

yi

yi

yi

yi

pi

www.dacoromanica.ro

212 MANUSCRIPTELE MANASTIRIT CERNICA

29. invfitaturile acele neinl dintru sfinV pfirintelni nostru TheodortStuditul". Saris forte on ingrijire. Nota: Prin osteneala smeritulul in-tro iermonayl Silivestru. iermonah de la sfinta mantstire Sinaia, yis'at inceput in luna lai Mal 7 dni. de la Zidirea Lumil leat 7233, iarltde la Intruparea Domnuln1 yi Dumnezeulul nostrn lens Elristos, leat1725; yi s'at saryit, Av. 10 dnii. Aceasta carte e a lu dasofiluI Gheor-ghe, ce invata copii la yooala dumnealui ooconulu Grigorie Bine Ca-minaru Botoroa de la leat 1825. Si am mist et dascalu Gheorghe dinhan Cfimpina, la leat 1833, in luna Jul Fevruar in 16 zile".

30. Cuvintele lui Teodor Studitul.Secolul al XVIII-lea.31. A smeritului Niohitel Stitheatt.... suta dintait a capetelort celort

lucratoare".32. In luna Jul Link in 12 zile .. pentru Onufrii eel Mare" ; din

Tietile Sfintilor. Noti din 1780.33. Viiata yi spunerea lui. Vasilie eel Not".Seeolul al XVIII-lea34. Ca gi. no. 33. Dar de scortrt sint lipite patrn file, rupte in parte,

dintr'o carte asupra Tatarilor in scrisorea de pe In sfiryitul secolululal XVII-lea. .Iats ce se afia in ele: ...

a. Ghienovetil, earl atuncia at fost tars yi_marl [de-asupra: VOCST(.-p.ccra venitur1,6anivricheltuialii,nAttarbv Tpcgavingelatoare trasurfi],vrizand ofi ImparatiI Tarigradului n'at fost indestulat sit stilpfineascfiloonrile for in potriva Turcilor yi a Tatarilor, at ffiout invoire Ghe-noveti on avtooratnl Mihail Paleologul, oarele, on ajutoriul acestor Ghie-novetl, i-at nemerit, yi at gonit pa Latini, at lnat acesta Scannul Ta-rigradulul la 1266. Atuncla yi GhenovetiI at stapanit Cafanul; in pn-Ona vreme s'at.... cola marl targurl ale Evropil veacurl at sfatuit, prinkrind Moamet, izgonitoriul ImparaVel Grecilor, yi pre acesta [1 -at] luatde oatre ditnyil, [Pe margin(); neat %ara de glos.]

b. AcolO, in. be de Voevozi, afarfi dinteaciastii cetate, 86 vede ori.alte °rage gi sate as nu fie inteada eparhie, dealt pustietfitl marl.

Treofind prin oeale mal de jos ale Balch Maiotidil alt afla Azofsat Azaoul, care at fost oetate mare, fang la marginea Bfiltil_ Maio-tidil yi la *muffle apei Tanaisulul sat a Donii, care sit nagte dintr'obait& mare in eparhia RezanuluT, in Rusiia,yi, apol, dupfi iute treoere demulte milurl, sa intoarce drept cfitra Apus..., merge as as verse in MareaCrivatulul Balta M[aiotid]il.

c. Cap. 7-lea.Pentru TartariT Nohailor sat Oxiani. Sfaryind Istoriia Crimului din-

preung, on locurile invecinate de cindea ale Tamanulul yi Azacuini yias putem a spnne yi pentru Tataril Oxil a Basarabii, impreunfi on

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 213

hotarale lor: intAi vom Tempe din partea Voristenelui sa5 Nipralui,care face ourgerea mal aproape de Oxiia. Apa aclasta vine de la epar-hiia Mosovel $i treoe intal cats Apns, apol treee....

d. Nu si vede nioi o cask de piiatra, filee santu biseriol vechi $i ear,pate, care art fost zidite din vremea Ghenovezilor.

Jaste vestit aoest ores la stapanire, dar este neonnosont la incept',tul lul. Stravon zioe a ail fost gout ores tare in vremea aristoora-tiei Aftineanilor, dici o5, sa *tors on Mitridate, lmparatul Pontulni,in potriva Greoilor

e. Ar vrea s5, fie T[a]rigra[dul]... fost Innaintea rtizboiulni aoestuia,ins& mum este toot& cetatea aciasta sfarlimatit de WI, yi as afla lacni-tori intifinsa putini din orestinl, iara nu din Tarot Arampatul esti o-res mio, indaratul lul Cafe $i ca in 15 mile de loo, era cetate de ma-aura tare si veohie, peste Mare, dincolo de limanul Maiotidel, la o strain-toare mica a null mid...

f. De la Ghiianicale ca la 3 mile este Checoa Cherse Pantaoapioia veohie, care dup5, aoeia s'art nnmit Luolafarul. Aciasta este pus& dedesuptul anal Joe asonns. Este Inonngiurata on an zid, care are si

apte Turnuri, care pizesoil trecerea corgbillor de In noel liman, cum eGhenioale, de la care nu-I malt departe; spre partea Midi Neagre arefel de fel de case.

g. Uncle sere malta sfargaste catagrafi salt.. pe mart acestor ce-tät si image si aft ping in zina [de] a3taz in tot %inutul Hersonii sia..... lul Ili aceluia al Jul Preoop. Deci oolo treorindri stramtorile luiGhie[tiioa]le si viind in Tartariia de Cumba[n], care s5, numeste asa dein riul Cumbanulnl, care 11 desparte de la Tiroasia, sa aill ostrovulTamanului, ou an ores mio, on o oetate veohie, dari on putintel oa-meni. Dupg oarescare urme sail semne care inort al vad in oetate, estede oreznt cam ea aolasta s'art zidit de Ghenoveti, c5.ol oa s5, vfid ate-mele a multor pricini de la tale mal vestite familii ale noel aristoora-tii,pre caril 11 trimesese.....

h. De Cumban oarele.., Agile. Marginea Maril acestia eta....: in potrivlin toate vanturile si Mai el este butt vi gra de gresala... corabil, darnu yi pentru male ostasesti: el face la Cazan o neguttitorie mare, careintrece tote porturile la limanurile Miril eel Negre, ci Inca merg Tamilsi supusil for acolo sa cumpere sere, iore, miere, dark pastramurl, ant,mg iprool. Venetenil de melte on s'alc nevoit sa-1 lee de la Poartfi, oasit poste negutatori insusl el, lark nu si alte neamuri ale Evropil, ofo daruire oa aolaata le-at statut totdeanna nesuferita si leplidata,din care on toate aoeatea oavalierul Cuarinos art gout [aceste demi cu-vinte sint 9tersel

www.dacoromanica.ro

214 MANUSCRTPTELE MA.NASTIRII CERNICA

35. nlinna lug Iatinarie in 5 zil.: Viata Mt Sirghie".Secolul alXVIII-lea.

36, Din Vietile Sfintilor: Luna Int Iuni : in 15 zile: Viiata.... Sin-glitichiet".Idem.

37. Povestire pentrn minunile ce s'aa Lent in sfinta manastireCernica, in vremea Cuvio0e1 Sale, parintelul Callinic, staretul acestitante manastid". Seeolul al XIX-lea.

Fiind lipsa de hrana, se spune, spar dot I algart on an car cu fainadinnaintea mit de primirea strainilor gi, vond not ca sä vorbim ondinyi, n'ati putut ca sa vorbeasca mat Tuna lute". Chiama pe eclisiarhuncle as deroarce Mina". Intrebatl tine sink Podarul s'ati spaImintatyi spunea zielnd: Iata 3 zile de rind st5, podul pre loo ". A doua: aAvent nu boer yi cerea ca sa-1 dea milostenie, zicind ea are mare nevoeIn case lut": i se deli 50 de let. Dar ethic In schimb o mie fret bar-batt in haine luminate ". Din et se zideyte biserica Sfintulut Gheorghe,In ostrovul cel mic. La sfiryit: Frailur yi parintilor, voeso sit graesc&gra dragostea voastra acelea care ajuta °gra folosul sufletulut,.. Cal-nub:), nevrednio arhimandrit al sfintei manastiri Cernichi".

Dup. Rinduiala sfintiril pinit de °byte", urmeza notitele de cronicadin care reproducem cele ce urmeaza:

71Annl 1821, Martie 1, s'ati bajanarit Bucureyti din apostasia, ce s'a

ridicat, a lat Theodor Slugeru, de peste Olt yi a int Ipsilant fecTornprintulni Costandin Ipsilant ". Vejenarit yin yi la manastire: ,,Ne-a scosdeprinlehilii, pa toil; am trecut in ostrovn de spre Rasarit: am ye-zutt" prin colibt ping di pa venirea Turciforti. La 15 Maitt, all vedit Tnr-oil, mat Intl' de a int] I in BU3nretfti: ne-a parit ca aid la not sintapostati yi a Inennjurat ostroav ile de spre Rasarit Japorojent, de spreApus Tamil pusese pa deal de spre Apus tunurt ca sa [loveasca] In mo-nastire". Se face jalba la Pays:, ea nu slut apostatt ,In monastire, ci nu-mat niyte norod care a fugit (le jefuirea apostatilor yi not, niyte calu-garl proyd, lacnitort inti'acestl doh' ostroave; care jalba o am trimis cuDoroftet monahul la Pay., and) sa afia, la satu CAtel". Trimite Papnun beyleaga on doisprez-ee Ti rel, spre paza monastiril" yi trece spreBncureytt. Apo% a trimis de a ridicata norodu de aid din monastire,ducindu-1 pa la casele for ". La 23 !Arnie, un fiforti foarte grozay..., Incltgindeam ca sa va striea tot pamintil". La 5 Novembre, cutremur. Fiindfoarte strimtoratt de piine In monastire, ea, ce avusesem, sa maneaseou bajaniile", se Intimpla mink tea. \ Citehaea-Paya, ce .erea mat marepeste Turd, °It pesmet faeuse pentru oyL,'..T pa la toate brutariile, pacare pesmet erea sa-1 duca dupe ogtirl, ea b4 goneasca pa zavergil ",

www.dacoromanica.ro

M N IJSCRI PTE LE MAMA ST1RIi CERN ICA 215

earl fug. 'Asa, fazind ca nu le iaste de trebninta acel pelmet, ni 1-atrimis not:, ca vre-o 50 care; din care am mincat, toata obstea parin-Vlor, mosafiril ce venea, pans am facnt piine de grit not. Tot in-tr'aceastea vreme erea in monastirea Sfintului Panteleimon nn Past turo,Anadolean, cu 800 Turd; care multa suparare facea, atit monastiriinoastre, cit si schitulul Pastrea, de maid; de a caror suptrare am ri-dint maicile din schitu Paskrea cn tota, si le-am dus in monastireaZnagovulul pine s'a flout pace; in urma, acel Turd s'a sfatuit ento0 intro dinsil ca sa vie cu toil intr'o noapte sa jafuiasca ce vagasi in monastire, mal cu seams lazile ce era lasate de lacnitorii dinBucaresti". Se capata ytire de la un om piimintean, la dinsii saiz, sti-ind bine limba turceasca .. Asa el, cind s'a gttit, diva' un teas din noapte,ca sa vie la nol, spre savirsi sfatul for eel rat, a poruncit Papsa-i faca o cafea, sa bea, si, cind i-a dus cafeoa sluga si i-a dat o, a slo-"

ce-1bozit un pistol in Pap, si a lovit gloa0 in chimiru en galbeni,avea ineins, si nu 1-a omorit, ci numai e-a zdrelit solda picioralui;ear pa. sluga 1-a omorit ceilanti Turd, acolea fiind si acel cafegit turo ".Prins de dunta, hotareste ca din galbeni sa trimita la monastire safael cu dinsii cismeao din poarta monastiril ", ca sa se impace on sfintulierarh Nicolae". A doua 4i, si vine fratele Pasil on banii. Calugarilved.endu-1 sosit in va I, se tem de end rail. El intrebt de eel mal mare avostru" Ne'putendu se face aptrare, e la'sat sa intro. Vine on doispre-dece Turd: avea cu dinsit si an frate al mien, anume Acachie ieromo-nah". Somneza: Callinic Rimniceanul, fostul stgret opsti".

38. Cuvintele. pentru rugadune ale me S. Simion Noul.Secolul alXVIII lea.

39. Adunare de invataturi ale multor filosofi", Florist on nostenealasmeritulni ieromonah Nicodim, arhimandrital Greceauul" si dedicata IniTimotel ieromonah, nastavnicul Cernical, la V. Noembre 1813.Nico-dim Greceann era de la Caldamsani si a tiparit la Sibirt in 1811 In-vatiaturi de multe stiinte folositoare", traduce din Polizoi Contu. V. 1st.lit. rom a II, p 326 n. 5, p. 377 n. 7, p. 433.

40. Cuvintele Sfi4lor Calist i Ignatie. Secolnl al XVIII-lea.41. Scriere de-asupra on Dumnezet, pentra titheare si liniste", a

Inl Ioan Sirul.S ecolul al XVIII -lea.42. Cintarile Ini Moisi (?).Idem.43. Ca si no. 42 De la 1845 inainte.44. Rugaciuni de sara.Ser..olul al XVIII-lea.45. Cuvint pentru a doua venire a Domnulni Hristos". Senrneza en

litere latine: Teofil monahul, Veofiil monahnl. Tatel nostris precumIn °aria". Insemnare ca s'a cetit la 1818 de Petra poloovnioul.

si

a-di

www.dacoromanica.ro

216 MANUSCRIPTELE MANASTIRI! CERNICA

46. Insemnare de envinte vorbitoare grecesti si rnmineetl". E unforte interesant dialog, eerie in secolnl al XVIII-lea, cuprindend con-vorbirea trebnit6re until calm& roman oe ar merge la Sfintele Loonri.Intro altele se intreba: Sintet1 multi parint1 acolo?", Raspnns: Sintcam pima la patrn ante". Partea grecasea pe eerie tot on sieve chid-lice. Note: ,De dud taiat pa Sava bimbag[a] in Bucurestl, la anal1821, Avgnst 6. Pe dud s'aii entremurat pamintnl, la anal 1838, Ia-nuarie 11". Cf. pentru mortea lui Sava, Hurmuzaki, X, p. 124, no. CLXV.

47. Iconele sfintulul ierarhfi Nicolae ". Seoolul al XVIII-lea.48. n Porunca a Marelul Vasilie calla preotl". Note din 1824-5 gi

una din 1801, on privire la limba grecesci, dupe nun dascal batrin,carele all gasitfi serisfi la o carte veche". Retete.Idem.

49. Ale Jul Simion Bogoslovnl: de incepatnra viejil scrise, celorti ces'ail lepadatt de lume."Idem.

50. Nil de la Azorsea, Boris la 1808, de ieromonahnl Chiril, schimniedin Tismana; de Joe din Tirgn -Jill. Cnprinde si scrisorea /inn( boierdare un egnmen, pentru nn pastor batnt. Alta sorisOre, din 1806, pen-tru un calugar oe vine la Iazer, in sihastrie.

51. Pogrebaniia Int Hristos", scrisa in 1829, 9i asezata ndupa cealegrecegt1 on masnri" de Gherasim, arhimandrit al Sfintel Mitropolil, omal Preasfintiil Sale intro ferioita pomenire parintelni Filaret, iar schim-nicindu-sa, dnpa egumenie, la morte, s'ati nnmit Ghermano ". El (trate,ea era de la Girdesti peate Olt, in end VlacIa, Dragasani; care de pileafi fost in &annul Sfintel Mitropolii; ail avut frate pa ohir MinenZngravul of 111aguriann, Bneurestl, altul oe afi fost epistat in sfintamanastire Tismana, Ionia, imprenna on alt frate al safi, LogofatulMaftel". Dula& dinsul se eerie in' 1822, naflindn-ma i ajutorl al 'wailgrammaticilor color venitl spre hirotonie", en najutorul Sfintii Sale prea-cuviosulul arhimandrit ohir Grigorie Rimniceann, eel intliti al scoalifostenitor invatatorl din porunca oelor mal marl eforl a scoalelor", deChiriao arhimandritul Rimniceanul, epistat metohnlnl Plaviceni al Ore-tulesoulul, in end. Oltn de jos, Arges"..., fiind la Bucureet1 on fratelead Tanen npolcovnio de tirgii". V. n-I 17. Pentrn Grigorie Rimniceanul,v. Ist. lit. rom., II. pp. 372-6, 524.

52. Varlaam si Ioasaf, reprodneere a talmaciril ndupre limba slove-neasca pre limbs rumbaed. de Irdriqte Nasturelti". Secolnl al XVITI-lea.

53. Calendar on planete pe 1816-956.54. Din Vietile Sfintilor: 9 MailSecolul al XVIII-lea.55. Vista onviosnlul ieromonah Gheorghie, staretul sfintel mauls-

tirl Cernioa (1842)". V. Ist. lit. rom., II, p. 381 n. 3.

at

pi

pi

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE MANASTIRIf CERNICA 217

56. Hindu tale trapezil".-Seoolul al XVIII-lea.57. Inceputn1 calla de doftorie ce sn numeaTte Grabnion Paligorie,

mat on bunit martnrie", etc. -Frumos manuscript din secolul ai XVIII-lea.58. Diem aceiaei staratasea dilata partea a 4-a. V. no 57.59. Intlia carte a cracil".-Secolul al XVII I-lea.60. Din Vietile Sfintilor: Viata Sf. Casian Rimleanul. -1dem61. ,,Invitatura pentru eel oe va sn priimeasea oillugariia".-Idem.62. Cavinte patru pentra tundere".-Idem.63. Capete pnstniceettu.-Idem.64. Cuvint al Jul Atanasie de Alexandria.65. Catafighiotul", -Idem.66. Istoria lavret Sfintultil Atanasie, tradnsa din grecegte de Chiriao

de In mnnfistirea Sf. Daniil din 13 uonregti, in 1817, 2 Aprilie, in easeoinstitaInt ei mat m1(3111111 mien hate, dumnealut vt. Vistier Iancul, ve-nit find aicea on sfintele moacste din Sfintnl Munte". Se cnprinde vi ear-tea int, din 8 Inlie 1818, ontre boert al patrii noastre fit 11 ctitort iepitropt sf. biseariel Sangerul and. Saao.". V. no. 51. -Secolul al XVIII-lea

67. Ca qi no. 65.68. Cuvint la venirea lul Hristos".68-a. Cnvinte scurte" ale hit Damaschin. - Secolul al XVIII-lea.69. Fericirile.-Idem.70. Din Vietele Sfintilor. 26 Decembre. -1dem.71. Dezbaterea pustniculni ei InVeleptulnI, nrmatit de adunare in

Bourn. din fealinri de oar l ". -Idem.72. Din Vietile Sfintilor: 26 Decembre. V. no. 70.-Idem.73. Aghiazmitar" -Idem.74. Capete pustniceett".-idem.75. Sfintnl Karon, pentrn pocainta".-Idem.76. Invatitturn pentru eel ce va as priimeascn ofilugariia".-Idem.77. 13rmarea schimnioiel ". -ldem.78. Grigorie Sinaitul". -Idem.79. Randuiala la facerea rasofornlul". - Idem.80 Inoipit: Capetele ceale pre And ale meetly" ouvint". Cuprinde pe

ale Sfintilor Calist, Ignatie, Isihie II. a.-Idem.81. Cuvintele Id Maxima Marturisitorinlii".-Idem.82. Cartea oe so. °Mana Crinil Tarinit" ; copiatg, in 1837 dup6, nn.

manuscript din 178...83. Pentrn deosebirea qi alegirea linietirilorn". Are o note a Jul.

Chiriao asupra psalmilor eel ce el ceteson la vreame de primejdil".-Secolnl al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro

218 MANUSCR1PTELE MANASTIRII CERNICA

84 Tilcuiri" din Nichifor Theotokis.Idem.85. Efrem Sirul. A.ciasta carte am scris-o et iermonahulu Thera-

poutt la sgth'astriia &mad, in Cara Mol lovil; sit ma ertatl celceti ggsi greple inteinsa, ca et sgntl foarte prostli Infra inv645.-tura Sfintei Scripturi, ani DomnnInt 1778".Paisie era atuna de treyant la Secu, en ucenicit BM. V. Ist. lit. rom., II, p. 392. CaluggirulStahie inseamnit mat tirzig pe manuscript ca In 1857, la 10 April, eraCaimacam Alexandru Ghica, tar Mitropolit Nifon.

86. Invgitaturt pentru baniult iseusti in tocart biserice9t1".Secolhlal XVIII-lea.

87. Bisericease5. istorie": a 2-a carte". E cartes 1u1 Meletie at Artel,tradus5. de Naum Itimniceann. V. Ist. lit. rom., II, pp. 344-5.

88. TIlcuirea psaltiriel ", tradnsa de popa Floru, dascalul sloveneson,de pe psaltirea cea ruseascii, tip6rita de la Cara Moscului qi tilmticindn-sa prin osteneala celni din sus numitti preotii; dupa ce o ail s5s1rqit

rugatt de mi-at vindut-o, in tl. 15 qi o am daruit-o sfinteldumnezeWil manfistirt Bistrita... Misailt monahulti". Pe sent splendidmanuscript popa Flom eerie 'en liters latine, chiar in jbsul artisticel fotde titlu: De popa Flor Daskalal de la skola domniaska ". Pentrn acestcaligraf traducator, v. 1st. lit. rom, II, pp 421, 457. ,Dasegil slovenesola Sf. Gheorghe eel vechit", el a scris in 1767-8 frumosul documentprin care Alexandru Ghiea face un dar manastirit lul- 4gman Craig"din muntii Tirnovet, precum i multe altele.

89 Ale cuviosulut pgtrintelul nostrn Ilarion pastnicult".Secolul alXVIII-lea.

90. Minunile Pre cesti I" .Idem.91. Octoih". L-am flout intro a doao Domnie a prea-luminatulnl

nostrn Domut Io Grigorie Theodort. Voevod, on cheltuiala dumnelut FilipDiiacul, 1-am eerie et mks plecatul Andrei dascalul, Brapvan, let7276". Octoihnl are marca Moldova qi euprinde i o Esti de localitittldin Ardeal: Cojocna q. a , scrisgt in 1809. Grigore Calimah va ftdat insuql pornuoi daseiflulut braqovean" ell eerie achtgt carte de ilujbg.

92. Sfinta Scripturgt: Cartea Imparatilor".93 Randult cum se cade a priimi Ovreil emit Anil de toatgt varsta,

sat den OgInt, sat den ereticl, ceia ce nu cred intro santa yi ned1s-pgrtita Troita , cum BEIM Arianil cet Earl Damnezail Sotinianiteel de scums, adee6 ce s5, china, Not Botezatt sat de ourand botezat,caret vin catrgt una slanta sgbornica apostoleascgt Besereca, on ade-varat pohtesot a da imprenna et". Scrisa In zilele pgrintelni Dosith elMitropolitul, cind 3'91 titiat qi Hangerliu-Voh, q5zand aiai spot amedit la slanta ma'ulstire Tismana". Hangerlin a fost ucis la 1799.

si ce - %1

i41

1-amti si

si qi

si

yi

yi

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 219

94. Cheaia Intelesului, scoas5, pre limba rnmineasc5, di pe limba rn-seasok, on osIrdiia ptea-sfintnluI ohirt. Var lamb. Mitropolitul Ugrovla-hiel". Copie din secolul al XVIII-lea duptt o tiparitar5, de la 1678, a-supra Areia V. Bianu tii Hodoq, Bibliogra.fla romAnesca veche, p.217 gi urm.

95. Paterict".Secolul al XVIII-lea,96. Bisarkiasca istorie a lut Meletie MitropolitulA Athinelor4 ", 'tra-

ducer° de Naum Rimniceanu, dup5, editia in apla, Viena, 1784, V. siino. 87. Cartea lul Meletie a fost privita arta multi vreme ca bibliageografica a Orientulni. V. tabla la 1st. lit. rom., supt numele At.

97. Sorisoarea staretului Aftanasie crag), staretul Paisie", copiatide monahul Rafail de la Hurez (Harezil), carele, dupfi Intimplare vreun an de zile sat. aflat supt epistasiia acestnI sf int staret Paisie, fiindSfintiia Sa venit din Sfetagora la wants. manfistire Dragomirna in CaraMoldaviel; node, aliind aciasta efirticic5, de prigonire, la neenicit SfinViiSale, at mat izvod ca sä o aib5, pentrn evlaviia gi nenitarea gi dra-gostea ce at avut catra acest sant staret Paisie, la leatul 7275, Mart.Iar scum, la leatul 7326, azind in mlinile preosfintitulni episcop alsfintel episcopii Argegul, chirio chir Iosif, pentrn aceaiasi dragoste foirival, spre ceale de fobs sufletese, gi s'a4 pornncit de am prescris-o giet aid la sfinta episcopie: Gavriil LogoMtul sfintel episcopil", Paisiesa la Dragomirna de la 1763 la 1775. V. 1st. lit. rom.. II, p. 392-

98. Dimitrie de Rostov.Secolul al XVIII-lea.99. Dint. biserioeasca istorie tomult 3". V. no. 96. C.uprinde yi Cu-

Vint de intimpinare la preaosfintitul arhieret, pgrintele chirio chir Ve-niamin, episcopul Huquki, carele s'at fost trimis de Voevod, de Mi-tropolit, st, fie la ingropare parintelul staret, arhimandritul Paisie".Veniamin ajunse episcop de Huc4I la 1792, Tar Paisie se stinse in 1794.V. 1st. lit. rom., II, p. 393. Cnvintul de intimpinare", destul de in-tins, ar merits sä fie tiparit, ca gi acel ce urmeza: Cnvint de Ingro-pare la pristfivirea prea-euviosulnI pgrintelni nostrn Paisie starqul yiarhimandritul sfintel man5stirl Niamtulul gi Seculni, alciitnit de pfirin -tele Isaacn, monah, noinicul acestnI rapoosat Intro fericire".Isaac e o5,-luggrul care a coreotat Chiriacodromiul din 1811 qi a tradus pe EfremSirnl. V. Ist. lit. rom., II, p. 394.

100. Vasilie cel Not.. Dintr'ale smeritulul vi nevrednionlul efilugarChiriac ieroshimonah, arhimandrit, Rimnicianu; cump5.ratt intacure01,Teat 1823, tl. 150, pentrn al miet.... folos, iar aicea saris 825, Fevr.20". Not& de acela?: Coale 76, fol 304; de coals tl. 10, de saris on or-thografiia sa, hfirtiia gi cerneala i ohinovar; jar cloak de psaltichie iaste

www.dacoromanica.ro

220 MANUSCRIPTELE MANASTIBII CERNICA

tl. 22; astmenea si de ealigrafi grecIasca am Want in Sfetagora, laparintil oe at rocodeliia in haul; asamenea si in Tara noastra Ruma-neasca srt urmeaza, unde iaste trebuinta. Chiriac arhimandrit".

101. Graiurile si cuvintele Sfintilor Parintl, pentrn indreptarea vietiIsi folosul sufletesct".Secolul al XVIII-lea

102. Pentru invierea mo4ilor, in ce chip va fi" ; apol despre Adamsi Eva.Idem.

103. Despre taine.Idem.La sfirsitul mantiscriptului 103 se citeqta: Sfi-s stii si aolasta, de

va fi indraeitul parte barbateasca, sa-1 zica: Jul sat pre dansul sat preel, iar, de va fi parte muereasca, to sit zici: et, sat: pre dansa, sat: preea. Si asa s'at inceput aciasta dnpre limba sloveneasca pre limbs =-minces* an nevoinVa Sfintii Sale prea-onviosuluI parinte ohir Ioani-ohentie, nestavnicul afinti lavre Dolgopolsool Ide la Cimpnlung Iftrit

scum Feat saris prin osteneala cebil mic plecat Stan logofeOlul dela dumnealul Iordache CreVulescul, Vel Dvornic, dumisale Danoiului Lo-gofatul za Divan, In zilele prea-luminatnlui si inaltatului Domuulninostru Io Grigorie Ghica Voevod, find cursul anilor de la Adam 7243,in luna lul Dechem. 23 dni ". lordachi Cretulescu a fost urmasul inVornicia cea Mare a cronicarulul Radn Popescu (v. _Mt. lit. rom., I, p.195). Genealogia Cantacuzinilor (ed. Iorga, p. 371 si arm ) da o bo-gata suggestive oaraaterisare a lilt Moare in 1746, si e ingropat laMitropolie (ibid.).

104. Minunile Precistoi. s'at saris aceasta carte in zilile lamaluminatuluI Domini Ioan Nioolae Alicsandrn Voevod dumisale TanasieLogofatnl", in anul 7237, ,,de Stan logofetelul ot dumnealul IordacheCretulescul Vel Dvorniet".Pentru Stan Logolatul ot Creilescul".v. Iorga, Cronici muntene, p. 148 si krt. lit. rom., II, pp. 107 8.

105. Viata Sf. Casian. Mannscriptul poarta stems lul Nicolae-VodaIllavrogheni: Io N. P. M. VV".

106. Plangerile zilelor saptamanil. Scrisa in episcopia Rimniqululde Grigorie ierodiacon, 1780". V.mal sus. E data de ierodiaconnl Ghedeonointare01, Jul Chiriac Rimniceanul, la 1810. Miniature infttisand un

107. Piatra Smintelil a lul Ilie Miniat S'aii talmacit s'at prescrisintro attul 1792. Teofil monah Schreiber ". V. mat sus. Note: ,1793, Noem-vrie 27, la 2 damn Ili 3 sferturi s'at cutremurat pamintult tare, fiindnot in Curtea de Arger. Cf. Gr. Steffinescu, Cutremurele de pandatfn .Romania, estras din Analele Academel Romano, II, t. XXIVpp. 15-6, diva. Rev. p. ist., arch. 0 Biologie, I, p. 35, nude datade 26 e gresita, nepotrivindu-se niol en zina saptamanil.

I.

gi

si

,4i

calugar.gi

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 221

108. Din ViOile SfinOlor": 8 Septembre.Secolul al XVIII-lea.109. Cnvinte ale sfinOlor Pkinti." Idem.110. Dumnezeiasca liturghie a Sfintulni Apostol yi fratele Int Dam-

nezett Iacov".-1dem. Si s'afi talmacit aceasta dumnezeiasa liturghie depe limba ellineasa, la limba rumaneasci, dupe oum a vede izvodul aid..de smeritul intre ieromonahl Parthenie, eclisiiarhul episoopii Rimnic, laanil 1756, mesep. Mal 29 dni."Notitri Insemnata, pentru a fall in-doiala acest Parthenie a VIgdica de Rimnic, despre care v. 1st. lit. rom.,1, p. 521.

111. Imita0a Ini Hristos Chipriian ierodiaCon, 1811, Martie 167PoRP2.

112. 1869, Iannoari 22... Pravila indreptare a legit".113. Chipnl ingerilor." La nrmti se oitegte: Istafins Popovics Tran-

zilv " Secolul al XVIII-lea.114. Isaac Sirul. Note: Parintele Isaac shimonahnl yi dasalul aii

raposat la valeatit 1817, Inns Jul Iannoarie 25 zile, noaptea, pe in 6clasnri, in vremea cind a ointfi polilenlli la biseria." V. no. 99.

115. Riinduiala temeliei besericii." La sfiryit: Az Costandin vtoridascal sloveneso, 1769, meseVa Ghen. 26". Pentrn Intiinl dasal, popeFloru, v. no. 88.

116. Din Vietile Sfintilor: 30 Septembre.Secolul al KVI1I-lea.117. Nil Sinaitnl. Pentrn rngkinne. Secolul al XIX-Iea.118. Din Vietele Sfinlilor: 9 MailSecolnl al XVIII-lea.119. Canon calla Prea-Sfinta Nasatoare de Dnmneza."Idem.120, CuvInt In Nayterea Maicil Domnnlul.Idem.121. Antifoane.Idem.122. Slnjba Sfintului Nifon.Idem.123. Via %a Sf. Teolipt.Idem.124. Joan de Carpatos: catre alugarf.Idem.125. Vista Sf. Nicolae till ale altora. Sorts de Macarie, in 17 Novem-

bre 1782. Se vede yi peoetea soriitorultd, on data de 1773. Macariee ea foarte harnic traduator din elineyte, limbi a ant seri ere deasa -1facea stt arnnoe din avintul condeinlui niyte buchi en adevkat impo-sibile. El a eerie o gramatia. romfineasa (Ist. lit. rom., II, pp. 275-6),un dictionar slavo-roman (ibid., p. 279), o Bueoavna, a tradus peTeodoret, in 1787, yi a alatuit o viata a Sf. Than Damasohin (ibid.p. 391; cf. yi p. 394). Aoest Paisian, om de sicOla gi tilcuitor, e, desigur, o personalitate Insemnata in miyoarea literati, din minktirilenestre. Mannsoriptul e dat de scriitor Cernial in anal and s'a eerie chiar-

126. -,,Intrebarl yi raspunsurI de ale filosofilor".§ecolul al XVIII-lea,Biserica Ortodoxtt Romftna 4

www.dacoromanica.ro

222 MANUSCRIPTELE MANAST,RII CERNICA

Manuscriptul acesta 126 ouprinde qi niqte angle contemporane, entweet enprins:

April 3, 1782, in Dominica Twilit, at intrat in Scaunul Bucureg-tilor Domnu not Mariia Sa Nicolae Costandin Caragea Voevod 1780,Martie 25, ail primit pastoria eparhiel Ramniculut Prea-Sfintia Sa pa-rintele chiriu chir Filaret, Mireon fiind (v. 1st. lit. rom , II, pp. 369 70).

1783, Ghenar 19, Wad facut arhered on numele Si(n)dis Prea-SintiaSa parintele chiriu chir Grigorie, ce at fost arhimandrit Mitropoliel.[In 1784 el eerie o Prefata; 1st. lit. rom., I, p. 523. In 1792 el dttun Octoih; ibid. , II) p. 328 n 3; p. 373].

Ion Tfiron of Izvor. Ed la Izvor frm. (sic?). 1782, Mai 28.1780, Martie 25, at primit 'Astoria eparhii Itamniculni Prea-Sfintia

Sa parintele chiriu chir Filaret, Mireon fiind.1782, Aprilie 3, in Duminica 'roma, at intrat in Scaonul Domnii

Maria Sa Nicolae Costandin Caragea-Voda, domnind pang la lulie 1783,1783, Septemvrie 1. At intrat in Scaonul Domniei Maria Sa Mihail

qntul Voevod, domnind pank la Aprilie 1786.1783, Ghenarie 19, WO flout arhiered cu nnmele eparh Sidis Prea-

Sfintia Sa parintele chiriu chir Grigorie, fiind arhimandrit al SfintetMitropolil BucureOil.

1786, Mai 17, at intrat in Seminal Domniet Maria Sa Nicolae PetraMavrogheni Voevod. [Lleacri la 3 Mail st. n din Constantinopol; Actafi frag., II, p. 206].

1787, Septemvrie 18, at raposat Prea-Sfintia Sa parintele Mitropo-litul chirio chir Grigorie, pastorind eparhia ant 27. [Cf. 1st. lit. rom., I,p. 522].

1787, Septemvrie 26. At intrat in Scaunul Sfintei Mitropolii Prea-Sfintia Sa parintele ehirio ehir Cozma, find episcop Buzdulni [cf. 1. c.fi If, p. 373].

1786, Septemvrie 8, Muff, la un ceas din noapte, seat aratat peeer o lumina foarte stralueind, incit se facuse lumina ea zina, 9i din-tr'acea lumina &idea vapid de foe, care se stingea in vazduh. i dupacontenirea aced luminl s'aii facut un tunet ea urletul de cutremur spremiazanoapte; apol a doua zi, Mercuri, s'ad pornit ploaie, fiind patruzile gi patru nopti necurmat. i ping la Noemvrie 30 tot plot at fost,Aceasta lumina s'at. Want li pe la alto locurl departate.

Tar la anul 1787, August 14[=13; Acte fi fragm , II, pp. 220 1],&at vestit razboinl intre Poarta Otomaniceasc5. cu Imparacia Austriei,viind in primavara mu4ime de Tarot, atit in Craiova, uncle ne aflamgi not. cum vi in liucure9t1; ili at =pint twat Cara, neputind nimenI

www.dacoromanica.ro

MANLSCRiPTELE MANASTIRIT CERNICA 223

din lacuitori a se micca din locurile tor. AA trecut Vezirul cu puteremare de Turd pre la Orocava in Tara Neatteasca, .c'ell gent multastricaciune, jefuind ci robind. Din care robi aducind multi copil cifeate in Craiova, pre multi i -all rascumparat unii din hoerl ci negu-tatori,domnind aid in tare' intr'aceasta vreme Maria Sa Nicolae Ma-vrogheni Voevod. ler la leat [1788], Octomvrie 28, all venit octileAustriel inteaceasta zi, intrind in Craiova; de care simtind Tarciimai nainte ca bug zile, s'all radicat intr'o noapte, nefacind nicl o

stricticiune in Craiova. Asemenea ci Tamil din Bucurecti, iaraci radi-eindu-se, fare' de nici-o stricacinne facind, at trecut Dunarea. Ca, fiindacest Domn strajnic 9i vrednic, cu a Jul iconomie, sal, mai bine all zio,cu purtare de grije cea dumnezeeasea, all scapat lacuitoril gra primej-die. AA trecut ci Domnul acesta peste Duna're, mai nainte, papa a nuveni Wile. nemtecti in Bncurecti. Si pests putina vreame as petit ciacest Domn, luindu-i capul de la Poarta, Is un sat de peste Danare.Dumnezet sal erte,cit an fost bun pentru tall.

1799, Fevruarie 8, Marti, an venit mazilie Domnulni Costandin Han-gerli, iar Vinerl, Fevruatie 18, all venit un Tare pecchergiA de la Tarigradci i all mat capul, in Casele Domnecti of Mihal-Vodit Acest Domn, Intrealtele, at scos ci vacaritul, platind lacuitoril ci toata boerimea ci SantaMitropolie, episcopiile ci toate monastirile de toata vita, mare ci miot,cite taleri dot ci bani treizeci; care aceasta dajdie, ce fusese ci, mainainte, de mulct ani era oprita cu greale legaturi. Iar acest Domn,nebagind in soma legaturile acestea, Inca pint a nu stringe ci a is-tovi acecti bani din toata Cara, in grab i -att venit aceasta urgie asupra.Ca, dupe' ce i -all bat capul, T-ati tras trupul af art jos, la capul marl! Dom-necti, despuiat; numai i as lasat izmenele, pentru acoperirea trupulul.Si ace Lei privit norodnl, ce se adunase. Capul 1-at dus la Tarigrad,iar trupul 'noaptea 1-al due ci. 1-at ingropat la mInastirea Sfiutului Spi-ridon eel Noll. Toti sad ce vor ceti, at zica: DamnezeA se' -1 iarte (cf.Dionisie Eclesiarhul, in Pepin, Tesaura, II qi Harmuzaki, X, p 102).

1802, Mai 15. Dintr'o spaima a unul Turc hot, anume Manaf-Ibraim.,carele, pradind ci arzind multe orate i sate de dincolo de Danare, spe-reinda-se lacuitoril din Bucurecti, s'ail stramutat tot °refill, Inca ciDomnul Ta'ra, Mihail-Voda Sutul, ce domnea aicea, trecind Domnul ci.toata boerimea in cetatea BracovuluT, unde am fugit ci noi, cezind acolodouit luni deplin, pant, din porunca imparateasca, at venit Maria Sa k-lecsandru Sutul Voevod din Moldova aicea la Bucurecti, ci all strinsuZara la loc. Iar altii din Monitori prin satele de la manta ci pe undoall pntut s'at dat in laturi. Dar all pazit Dumnezeti c1' Wail oprit

www.dacoromanica.ro

224 MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA

venirea acelul vratimag gi hot, turc, deaoa at venit pan& la Bucureqti.lar peste Olt, pe nude at ajuns, au camas Zara dupeste Olt prapidita.Mal pe nrma peste putina vreme at perit acest vraqmaq Manaf -I-braim, luindu-1 dracul is orapl Rusciuoulul peste Dunare, omorindu-1stapinitorul acestni °rail Rusciucul, Ismail-Aga TrestenicOgul.

Micu Log1802, Ootomvrie 14, Mary, s'at cutremurat prtmintul foarte tare, in-

ch at cazut mnite turnurl dupe la sfintele beseariol, iar altele din be-searicI an dant de tot. AicI in Bucureqa s'at rapt Turnul eel maltColtea, care era podoaba oraqulul; iar din casele boere,t1 roi din celede obtite prea putine at scapat zdravene; insa acest cutremnr s'ati in-timplat la 7 pol ceasurl din zi, iar, de ar fi fost in vremea adunk'rilnorodulul la rugaciune, precum era zi de praznic, s'ar fi facut groaz-mica moarte. Sat, de ar fi %inut mal mult, poste di se strica pamin-tul, cufundandu-sii; cad la mnite locnrI s'aii desfacut pamintal, eqindnasip gi apa, Ci numat ca vre nn minut at tinut, aratand milostivulDumnezet mal putina certare non& pacatocsilor, Tar nu ne at dat de totperzarii pins in sfirqit Care aceasta certare ce am vazut spre maltsvreame Amine a fi spre pomenire celor dup& not, mitiorindu-se podoabaa mnitor turnurI inalte, gi s'at strioat. Am insemnat aid spre educe-rea aminte, atit a noastra color co am vazut cu °chit, cit gi a color innrma noastra, sl pomeneasca mares putere dumnezeiasca. [Cf. Gr. *te-fanescu, Catremarele do plimint, pp 17 21].

1804, Avgust 28, Dumineca, Is opt ceasuri din zi, s'at aprins foede la o spi%erie din sus de °avail, pre ulita cea mare ce merge spreHanul 1uT erban-Voda, arzind pravaliile de rind, pe amindou& partile,pan& in raspintia cea mare de la Hanul Serban-Voda gi spre caseleVornicaluI Murnz, pan drept casele Serdarulul Pollan]; iar in jos pan&in manastirea 'if. Gheorghe, arzindil Hanul Sf. Gheorghe, on tem,-rice, ei, pe din afara de zidul manastirel, cite pravalil at Lost inpre-jur, toate an ars, sum ulita uncle se vinde oale, on rachieriile i sltepravalil din Tirgul Cuculul, gi din Salvaragil ail apucat focul pe nlita ce merge spre Hanul lul Hagi Dimitrache Papazoglu pang ling&west Han. Asemenea an apucat focul qi pre ulita boiangfflor, arzindu ia-räts1 pe amindona partile on Baratia pans in podul eel mare al Tir-gulul de Atari. Apol at apncat spre puqoarie, .arzind iarattl de rind onmicaria, i beseriouta pugcariel at ars, gi toate casele i pravaliile ee sefacuse de curind in Curtea Domneasca cea Veche, Beserica Dom-Dees* trecind focul pang la poarta din sus a Curti' Vechi Domneciti;Inca gi de acolea trecut focul peste pod, arzind citeva pravalil. At

$i

$i

$i

$i

$i

afi

0i

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE MINASTIRII CERNICA 225

ars si podul dnpeste Dambovita de la poarta din sus, trecand pane Tangabaea Mitropoliei. Aceasta arsura de foe nu s'at mal flout alts data inBncuresti; poate intr'alte vreml treoute, bolt multi din Liptcant i all ne-gatatort s'at stins on total. Ca si pe undo aranoase din marfurl prin pivniteboltite, intrind focul, le-at ars; de care acest fel de ceroare dumnezeiasca sane mem milostivuini Damnezet sa ne fereasca. Am insemnat pentrn casa fie spre pomenirea color ce at vitzut o jalnica ticalosie ca aceastaManastirea Sfintulut Gheorghe Inca, fiind stricata foarte rat, din en-tremnrul ce mat sus arat, Intr'aoest an se ispravise si se dresese cedestricate, ramiind nume sfintel biserici sa se dreaga, iar din focul a-cesta poate va nrma, trebuinta a se preface de iznoava: slabindu-se zi-dui -de arsura foculul mal mult preonm era shibit de cutremnr. Acest foes'a intimplat aflindn-se Domnul tarit Maria 6a Constantin Ipsilant Voe-vod intru al doilea an al Domniei Maria Sale.

1806, Dechemvrie 13, tntr'o Jot, la ceasuri din zi, art intrat °stilerusesti aicea in Bucuresti, iar Turoit Ice era aicea de paza at fugit,care nude at pntut, neimpotrivindu-se nimic a sta de razbot. [Cf. NaumRimniceanu, in Erbiceanu, Cron Grad, p. 259].

[De aka :].

1821 beat at fost zaverea lul Tudor si a Jul Ipsilant aicea in Tara-RumIneasca, si afi venit multime de oaste turceasca sa-1 goneasca, siat 4inut 3 ant pang s'at asezat in Scann de Domnie Grigorie GhioaVoivodul si apol tot at mat siizut Turcil pink' la beat 1826 si at ple-eat Cu totit la Mat [v. Hurmnzaki, X, p. 352].

[De aka mina iar:]Septemvrie 9,_ Vinert, despre ziva, la... ceasurl din noapte, iarast s'at

entremnrat pamintnl, Ind, mat beet: 1804 [cf. Gr. Stefanescu, Catre-manila de piin2lnt, p. 21].

[La sfirsit :].Avgnst 16, 1805, fiind Domn aid in tars Maria Sa Costanain-Voda

Ipsilant, inteo zi Jot, pre la 10 ceasurl din zi, a1S °sit Domnul on toatacan Marii Sale, imprenna si en niste Zaporojant ce-I avea mat denainte in Curtea Domneasoii, hand si doao tunurt ale Scaunnlui, ccera in Curte, $i at plecat la Bragov. Insa tnnurile le-at trimis inapolde la Campina, $i de la Brasov at trecnt in Rosia. Iar la Dechemvrie13 at venit aid in tars ()stile rasesti, sfizand piing la Ootomvrie 2,1812, si, Wanda se pace en Ponta Othomaniceasca, s'at tras inapotstile rusestl. Diva tragerea ostilor rusesti ail venit Domn de laPoarti aid in Cara Maria Sa Io Than Gheorghe-Voda Caragea, intrandin Scann Dechemvrie 12, la 6 ciasnri din zi; Ins alainl 1-ab. gout

..

.

www.dacoromanica.ro

226 MANCTSCRTPTELE MA.NASTIRIf C3RNICA

Intr'aceastk zi, iar aid1, in oraq, era intrat mai nainte en doao st.pft-mitni, qazand in casele dum: Vel Log. Dumitrache Racovita. Iar laDechemvrie 16 alt facut ipopsifios de Mitropolit pe Prea Sfintia Sa pg.-rintele Nectarie, ce fusese episcop la Minnie. Intr'o zi Luni 1-at ftentipopsifios. [Cf. 1st. lit rom., II, pp. 376 7] Si la Dechemvrie 21,Sambat'a noeptea, spre Duminiet, la 12 ceasuri din noapte, s'ati aprinscasele Domnegti of mutat fiind Maria Sa numaI de zecezile inteaceste case, gi-at are on infricopt foc tot invaliqn caselor, in-Wind focal qi pen unile din odaile de desupt.

Iar la Ghenarie 26 s'at hierotonisit arhieret Qi episcop RtmniculnIPrea-Sfintia Sa parintele Galaotion, varul sat nepotul Preasfintii Salepailntelni Nectarie Mitropolitul: Ghenarie 26, 1813. [Cf. 1st. lit. rom.,II, p. 378].

127. Din Vietile Sfintilor: Octombre.Idem.128. Minunile Sf.129. Pateric, dnprt Daponte. La urmt se noteazt, data de 28 Octom-

bre 1815.Pentru Patericul grec, din care s'a front traducerea, v..1st. lit. rom., I, pp. 446-7. S'a tip'grit in 1777.

130. Paterio, legat de Chiriac Rimniceanul la 1816. Nota: 1821,Avg. 7, Dumineet, at taint pa binbaq [a] Sava, en toatt oastea lei, ceat praptditt Tara-Rnmlneasct, ce afi fost unit on Ipsilant qi on Tudorhotu (sic), ce iaraq s'at prapadit prin Ipsilant la Targoviqte, Chehaia-bel : dupt moartea lei Alixandru Sutu Voevod s'at intrtmplat aoeastarazmiritt, qi mare ttere at fostt in toate partile acestor 2 terl onMoldoviia". V. no. 125

131. Crirticica on 24 sfltuirl", tradusit din ruseqte de ierodiaconnlAnaniea Malaga", in 1852: dupt o carte tiparitt..

132. In urma nnuI exemplar din Condiea, tipt,ritt, a lei CarageA,stall: desluOt'rl asnpra lucrurilor de hotarnicie". Se inseamng mortl,intimplate in 1847.

133. Rugaciunile Sfintulni, Nicolae, scrise in 1871.134. Din Vietile Sfintilor: 18 Decembre.Secolul al XIX-lea.135. Randniala osfeqtaniei eel mid". Tipar i manuscript din seco-

lul al XVIII-lea.136. Psaltichie. rdem.137. Jeotocarion, scris de Pahomie ierodiaconn de la Sf. Mihail (?)

din Bncureqd, 1784, Octomvrie 22".137 bis. Varsannfie qi Ioan. Copie dupt traducerea de supt Alexandra

Mornzi. Scrist in Cernica, Inainte-stitatorit fiindt soborulni Prea-Cn-vioqiia Sa chirinVheorghie arhimandritul paisiotult", 1796. In adevit'r,

Mihait-Vodk

1-itNicolas, Idem.

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 227

staretul Gheorghe era maul din ncenioil reformatorulul vietii monasticela noi.

138. Pateric. Solis la 20 Febrnar 1817.139. Diata staretulul Gheorghe, data Comical la 13 Mart 1785. E

o dicta dabovniceascii, o oarte de sfatuire indreptare, destul de in--tinsa.-Copie din secolul al XIX-lea.

140. Oglinda bogosloviel "-1803.141. Voroave la cele vase zile, de Vasilie de Cesarea.-Secolnl al

XVIII-lea.142. Istoria bisericeasca a lul Meletie, tradusa de Naum Rimni-

mann.143. Hotaririle lul Vasilie eel Mare. -Secolul al XIX-lea.144. Than Damaschin. Miniatur1.-1833.145. Rasofor. -1835.146. Piatra talmaoit, gi s'at prescris intro anal

1792".147. Viata Sf. Nicolae.-Secolul al XVIII-lea148. Cuvinte pentru sporire ale Sfintilor Parintl. -Idem.149. Viata Sf. Antonio. -Idem.150. Cuvinte ale Sfintilor151. Cuvinte la serbatori, de Nichifor Theotokis, traduse din porunca

Mitropolitului Filaret in 1793. Pentru Theotokis, v. _Est. lit. rom.,pp. 20, 51, 394.

152. VieOle Sfintilor: Ianuar.-Secolul al XVIII-lea.153. Min-uni ale Sfintilor. Se adauge: Lista de numele crtrtilor oe

si afla in bibliotica sfintel manastiri Cernica, de tipar scrise on manegreceetI rusegtT, in zilile parintelul nostru staretul Wink, ann11848,Ianuarie 10".

154, Volumul I din Istoria bisericeasca a lul Meletie din Arta, tra-dusk de Naum Rimniceanu. V. no. 142.

155. Ioan Guilt de Aur.-Secolul al XVIII-lea.156. Intelegatoarea s2ara lul Iacova sac oglindo, sufleteasca", tra-

dusa din greceqte qi daruita Cernical, supt Domnia lui Nicolae Carageitpastorirea MitropolitulnI Grigorie: 1782, Ianuarie 25". Cuprinde

ci stihurl politiceciti de ounosoutul Macarie gramatical yi traduoatorul.-/dem.

157. Viata lul Sf. Than Sinaitul.- ldetn.158. Cuvinte ale Sfintilor ParinV.-Idem.159. Triodion adeoi trel Cintarl."-Idem.160. Paterio, dupa tiparitura din 7186 (= 1777A--8).-1dem.

si

Smintelil. S'ati

Piirint1.-Idem.

II,

sisi

ci

www.dacoromanica.ro

228 MANUSCRIPTELE MANISTIRII CERNICA

161 Intelegatoarea Scar& " V. no. 156.162. Mill TheodorituluT inirn Cautarea Ciintarilor". Adastit carte

iaste a lul Macarie dascalult mit mare", inseamna Varsanufie mona-hult". V. no. 125.

163. Vie Vile Sfintilor: 30 Noembre.-Secolul al XVIII4ea.164. Pateric, eerie la 1818 si dkuit Cernica165 Vietile Sfintilor: 28 Mart. 17rmeazt Catihismul" lul Chiril

[Lnocari].-Secolul al XVIII-lea.166. Viata Sf. Nicolae si ale altora. Se iscaleste: Mihalache VA-

tafnl de plait 1779".167. Graiurile Sfintilor ParinV".-Secolul al XVIII -Iea.168. Vietile Sfintilor traduse de Macarie: Decembre si urmidoarele.

Soria in 1777. V. no. 125.169. Vietile Sfinti lor: 14 Octombre -Secolul al XVIII-lea.170. Podobiile graiului".-Idem.171. Cuvinte eu capete" ale Sfintului Atanasie.-Iden2.172. Vietile Sfintilor: 12 Malt iti fragmente.- Seeolele XVIII-i-XIX.173. Paraclisul Maicil Domnului.- Secolul al XVIII-lea.174. Semnele veniril lul Antihrist", dupe cartes rnseascit din 1703,

tradnst la 7236 (1727-8), prin osteneala cel al intro toti mil midpopa Radul of Triesfetitele de aid din orasult Bucurestilor".

175. Viiirca priacuviosulni Doroftel" -Serisoare dupe eea rnseaseii.. -Secolnl al XVIII-lea.

176. Tipicon.-1815.177. Cuvintele Jul Simion cel Not. Frumos manusoris al traduceril

ftente in manastirea NeaugulttI, 1802 -3.-0 edicie iesise la Bucuresdinainte de 1800. V. 1st. lit. rom, II, p. 376,

178. Evanghelie explicati.-Secolul al XVIII-lea.179. Paradeisos", eerie supt Alexandra Ipsilante ca Domn si Gri-

gorie on Mitropolit, en ajutorul protosinghelulnl Filaret, de daserdn1Macarie. V. no. 162. Insemnit'd ungnresd din 1796, 25 Martie. V. 1st.lit, rom., II, pp. 369 -70.

180. Psaltire, scrisa on oheltuiala lul Dimitrache Virnav biv VelCipitan, la 5 August 1764. Frumos manuscript en miniaturl.

181. Sfintn1 Calist.- Secolul al XVIII-lea.182. Apocalipsis tradus din slavoneste supt Constantin-Vodg Brinco-

veanu si Mitropolitul TeOdosie. AparVinea int Anghel pinzarul Bra-soveanul". Note: Cntremur s'at 'ffiont in zilele prea-innlIcatulul Dom'Nicolae Petr[n] 1VIavrogheni VoiVod, In luna- lul Martie in 6 zile, noap-tea, la clasurile it' 787. Barbel Logf,". Nn se aflri, arttat On data sain Gr. Stefineson, Cutremurele - do peimint, p. 15.

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE MANASTIRIi CERNICA 229

183. Evanghelie.-1821.184. Efrem Sirul.-Frumos manuscript din secolul al XVII-lea.-Cf.

1st. lit. rom , II, p 394.185. Ca gi n-l. 184 (sat. acelaqi ?).186. ,Se ferteilim, adect Carte Landelor, ce 86, nnmeSe Psaltire" ;

tracks& din slavone0e.-Secolul al XVIII-lea.187. Evanghelie.-1dem.188. Carted, Sfintului Isaia pustnicul. Scrist la 1824, in mantstirea

Cernica.189. Talouirea psalmilor. - Secolul al XVIII-lea,190. Psaltire.,--/dem.191. ,Carte numitt Tainict gi (lucent Flortrie: 1786". De mine,

Macarie, smeritnit dasoilt Evanghelid". V. no. 179.192. Iralcul Theodoritulni de acelad: 1786. V. no. 162,193. Evanghelia.-Seoolul al XVIII-lea.194. Sfintn1 Calist: Filooalie.-Idem.195. Evanghelie.-Idem.196. Chiril de Ternsalim.-Secolul al XVIII-lea.197. VieOle StnOlor, traduse gi scrise de Macarie: 8 Mart 1780.

Insemnare de proprietate a Id Gherontie monahul [vestitnl oalugar dela Neamt, care a invaVat inttit in sicoala Domneasca din Bnoureqd. V.1st. lit. row., II, pp. 375, 378, 394]. Insemnarea e din Innie 1794.Anul e tocmai acela oind el ci on consmolarn1 sat. Grigorie, viitorul Mi-tropolit, faccat et apart la Bucnreqt: Cartes folositoare de snflet", pe-care o tradnsese din greceqte (ibid., p. 375). ;ii aid se af16 pe scoartfionvinte ungureciti.

198. Haritovriton, adecii Cnrgere sat. Izvor'ire a darnrilor sfinVilor",tradnsii, tot de Macarie. V. n-le 192, 197.

199. Vietile SflnOlor, de acelatid: 1779, August-4 Novembre. V. n-1precedent.

200. Acelagi, pe Iannar. V. n-1 precedent.201. Acelafid: pe Septembre; terminate la 17 Novembre 1787. V. n-1

precedent.202. Sfaturl duhovnicegti, scrise de monahul Doroftel in secolul al

XVIII-lea [un Paisiana din Neamt, care intovaraqi la ycoala din Bn-ouregti pe Gherontie. V. gi 1st. lit. row., II, p. 394].

203. Din Vietile Sflntilor: 30 Septembre. - Secolul al . XVIII-lea.204. Din Vietile Sfintilor: 20 Septembre.-1dem.205. Din Vietile Sflutilor: Decembre.-1dem.206. Aducere aminte de patimi".-1818.

www.dacoromanica.ro

230 MANLJSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA

207. Paraclisul Fecloarei.-Secolul al XVIIIlea.208. Istoria bisericeascIt de Meletie al Artel, tradusit de Naum Rim-

niceanu; t. I. 41 inseamnfi numele la Noembre 1834 ca proin Apos-toleanul", pentrn ca fusese egumen la Sf. Apostoli. V. Erbiceanu, Cro-nicarii greci, p.

209. Viefile Sfintilor pe April, tradnse de Macarie: 1775, 22 Octom-bre. V. no. 199. IsiT inseamnit numele Gherontie, care se iscaleqtein latineste, Varsanufie.

210. Simeon Stilpnicul.-Secolul al XVIII-lea.211. Dioptra, tradusit de un Stoico dasoal, beg veache grit de

Inteleagere", apol diortositfi dupe gramatica rumineasca", in 1789,on cheltuiala dumnealui ohir Mihalache dascfilt al psaltichiel ", de

irodiiaconul Gherasimti". Acesta pare a fi tipograful din Neamt, in1805. V. 1st. lit. rom., II, p. 395 n. 6.

212. Canon al Sfintilor Inger!. - Secolul al XVIII-lea.213. Dioptra, partea a treia; pentrn urire lumil". V. no 211.214. Cronograf. Tipul Danovid, asupra caruia v. 1st. lit. rom., II,

pp. 85 Note de cetitori, yi in latineste qi nemtesite, pentrn anal1805 eel urmatori.

215. Vietile SfinWor.-Secolul al XVIII-lea.216. Cuvinte hiserice0.-Idem.217. Ca ¢i no 216. Traducere din grecegte la mfinfistirile Slatina gi

Neamt spre folosul Rumfinilor" (§:ters; Rum.).218. Vietile Sfintilor: Innis.-Seeolul al XVIII-lea.219. Isihie cfitre Teodul: Cuvinte.-Ibid.220. Cuvintele Sf.221. Otfiqiinicti", sods la 1771 de Ilie Popovici, °infant.222. Sffituiri frumoasa scurte".-Secolul al XVIII-lea.223. Cronograf, ca qi no. 214. Semneaza pe el: 1748, Fevruarie

15. Dimitrie Sachellarie224. Sfintul Grigorie Sinaitul.-Sec. XVIII.225. Sf. Ioan Zlataust. Slavon. -Sec al XVII-lea.226 Psaltichie greacfi. Seo. al XVII-lea. Not de proprietar din 1829.227. Psaltichie greacit.-Sec. at XVIII-lea. Plittarevtii min., dela

C[erju[i]c[a] la val[e] 2 cl[a]suri sa afiptl".228. Psaltichie greaca, en o 'Aura introducere romfineasca mal tar -

zie. -Seo. al XVII-lea. Note pe legatura : Bad ce am cheltuit la das-cal 815, Fr. 12, tl. 10, am tocmit pfi lung, vi am inceput la Ghen[a]r.12 la anastasim[a]t[a]r am inv4at i trel tropare de la ohtoih yiam dat intr'un rand:

MAIL

si

si

Vasile. -lbid.

9i

si,

si

si

6.

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE MANAST1Rn CERNICA 231

tl. pr8 un stambol.5 20 rubtl dechem. 230.2 30 rubie.2 pa nlyte foil%

17 50 Fevr. 12.

Acest anastasimatarl iaste [al] robulul Int Hr. parintelul Chiriiao du-hovnicul of sfanta manastire a SfintuluI Pavel, gi 1 -alt cumparat Intalere 14 de la dumnealui dascaln Dimitrie Leon, de la 1814, Aprilie 22.

229 RugacIuni slavone Sec. XV1II-lea.230. Foaie de manuscript slavon religios din secolnl al XVII-lea, cn

prins intr'an tartaj.231. Psaltichie greaca.Sec. al XVII-lea. Insemnari de cumparaturI

in greceyte: din 1802 (de la dainnealui Radn psaltul Collii") yi din1806. Facand socoteal[5] en Nastasia spalatoarea camayilor pentrupanza ce au leant, suplire groasa, nrzitul 10 pr, teava 5 pr, Mfg-litul 5 pr., dapanatul 50 pr, lesutul deosebl, dupe tocmeala, tacan-dusa Kate tot tl. 7 yi pr. 14, i-am dat tl. 2 yi pr. 14 yi am ramassa I dal la implerea anulul tl. 5 yi spre ytiioll am insemnat. Oct. 281801". Apol socotell din acelayI an on FdvEpix yi i'repx, etc.

232. Psaltichie greaca cu introlueere romaneasca See al XVII1 -lea.233 RugacIunl.Sec XVIII lea.234. Psaltichie greaca.ec. XVIII-lea.235. Antonio eel Mare. 8 earll lucratoare din Filocaliia ce s'at pre -

eerie de Sf[i]nlia Sa prea-cuviosur chir Iachinth, stareln din Cernica,in vreamea batrinului Gheorghie arhimandr., incepatorin Cerulean la leat1800, eind am ramas Ili et acolo on frate-mien loan, duy de la sf[a]ntamnre, in zilele parntelni. Dosithel, cind s'at taiat yi Hangerliu Voda,yazand aicl; apol am eyit la sranta man[as] tire Tismana, yazand ani5; apol am plecat la Sf[a]ntagora, slujind and 4, yi am venit laBocureytt De-acil din porun:,a luminatulni rostra Domn pamanteandupa firmanu ce s'aii nrmat scolindu-sa egumeni yi toll Greci, ammere igumen la sfanta manistire Wait din sud RomanalI and 5,impreuna on dum., frate-mieli vt. Vist. Iancul din BueureytI, la Cra-iov[a] din leatn 823 pan in letu 828, 1)eche[m]v. 31. Acest cuviosparinte, fiind pamintian de aicea, eloeytian, yi fiind in casa DomnululSulul, innaintea Jul Moruz-Vod[a], at plecat la Cernica, placIndu-Ipolitiia obytii calugareyti ce era pre stele vreml, foarte at iubit-oen vreme indestulindu-se de dinsa, on ajutoriul lui Dumnezet, alt a-junsn la mare sporire sufleteasca, putintei find ..pacum din parinll In

sisi

I,

pi

www.dacoromanica.ro

232 MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA

viata care sft 1 ytie; de darul vederii stile indulcindu-mI, yi et, am pof-tit a ramanea in Cernica. Cu vreme mergand yi la Sfintul Manta acestevlavist calogheros, at fost igumen 2 ani la Simopetra, uncle iasteMihai-Voda, manfistirea de aicea, inchinata aoolo, Fost-ati gi in Tari-grad, izbavind manastirea de datorie tureeasca tl. 200.000, apoi iar ailvenit in Cernica, cfind stare1u Gheorghe 1-at pus igumen in loon pa-rintelui Timothei; iar et atuncea petreciam la Tismana, lavra sfintitu-Int Nicodim arhimandrit, sud Gorji, in eels oinci judete ale Craiovei,pre a cariia numire am Foi fost hirotonisit ierom[ona]h prin marturiiameat envios *into chir Ioaohim igum[en] Cernic[fil] de prea-sf[in]t[it]parinte Iooif Argo', ierom., jar& preot de Lavrentie Hrisopoleos Sarin-dareanul, la Tism[ana], iar mai pre urma mergand la Sfintagora ma-n[as]tirea Sfantului Pavel eel Not, fiiul imparatalui Mihail Rancavedin Tarigrad, cind de Preaosf. parintele Grigorie patriarhul Tarigradu-ha am fost se:v*1111a yi arhimandrit; iar acest cinst. parinte d[u]hovnicese,mie yi multor frati, mat pre arras a doao oar& mergind la Sfintagora, im-preuna on dot daseall parinti de la man[asti]rea Neamtul, GherontieGrigorie, inert gi anu Wink de la man[fieti]rea Seen!, d[u]hovnio, atmere pans la Seres impreuna, yi, Iachinth despartindu-sa, s'at facut zi-oInd ca are a mearge la Ierusalim yi de stand papa scum nu s'at mat'tint co s'at Mont: sa veade ea, dupe doririle sale ceale sufleteyti, 1-atohemat Dumnezet (in vre un loc) la Ierusalimul eel de pus, sat sit aflala vre un ostrov neaytiut aicea. Am saris spre pliroforiia color impre-nue: eu mine; 828, Mat 5. Chiriac Arhim[an]drit Rimuic[eanul] Caloian.,Bucureyti, in met[o]h[ul] Anthim, de 9 luni, impreuna on frate-mietvt. Viet. Ianeu. Iar la Apr. 30, Lunt, at sosit yi venirea Muscalilor inBucureyti, yi Dumineca, Mat 5, at plecat Cazaci de la Vacaresal la Cra-iova yi Cernet, find sparte de mare fries Turcilor".

236. Psaltichie greaca fart inceput.Sec. XVIII-lea,237. Psaltichie greaca.Sec. XVIII-lea238. Sf. Atanasie: Cuvint.Idem.239. Sf. Diadoh. Capete pusnicegti o Bata". 1dem.S'at tfilmacit din limba elineasca". Criptogram ca semnatura.240. Sf. Calist. Idem.241. Hetete. Sec. al XIX-lea.242. Hap! gop.oXopjastoc.See al XVIII-lea. Insemnari din 1823-4.243. Cuvinte bisericegt1 Mem.244. Cuvintele lul Teodor Studitul. ldem.245. Vietile Sfintilor: 15 Ianuar.Idem.246. Vietile fintilor: 8 Septembre. ldem

www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 233

247. Istoria bisericealcil; Introducere. See. XIX-lea.248. nenvinta istoricesca alit sf[a]ntului - Iacovtl oelul mica".---See,

XVIII-lea.249. Sf. Antonia. 7-Mem.250. Vietile Sfintilor; 7 Deoembre.-1dem.251. Cuvint pentra rugaolune. ldem.252. Glose ale Sf. Farintl. Grecesste.Idem --si socotell de gaspo-

darie din 1828253. Varsanufie gi loan.Idem.254. Instructie pentra oandidatil de calugarie.Idem.255. Psaltichie greackIdem.Tiparita ?256

Insdructiedespre ceale ce all dasoalil on strinsa, porunori intro invatatura prun-

cilor a pazi.1-mo. Cum intl.& prunoil in sooala, indata, sa fad, dascalul imprenna,

on dinqii rugriclune. Dupg sfirsitul rngicinnil;2-do. Dascalal sa strige pe ncenici annme li de rind, dupii, catalog,

Of sa1 insemneze pre mirk vor veni la sicoala de Treame, tirzia, dupgacei, sail nicI de cum.

.

3-tio. Insemnarea despre materiile oe sint a sa invata in roan. a-vindu-o nesmintit dascalul acatiata de pareate in 'walk sa sa ritedin olas in olas pre dins, si asia din clas in alas sa aibi a 'Irma cumateriile inviitaturil duptt cum arata aicea Insemnarea, insa:

4-to. Totl pruno11 sicolastecl sa sa imparts in trel clam& clasulintia sa fie cititorl, soriitorl, socotitorl, yi cant invatii, la oatehism;olasul al doile sa fie slovenitorl; elasul 3-lea el fie cunoscatorl deslove, sti fi4te care clas sa in mal inveate deosebI cite unnl table, citot clasul intreg deodata sa inveate table de la dasoal.

5to. Sosind °legal a sa slobozi pruncil de la sicoala spre a meargeacasa, sit sa pie cite dol in rind, gi aqa Oita la un loc, mergind fru-mos sa sa desparta, de- a mearge fiesite-carele in casele lor.

6-to. Dascalnl sa inveate pre prunol oa totdeauna, cind vor Ea viela Icoalii sii cind vor veni de la scoala acasa, sa sarnte mina parin-tilor sal gi pre eel marl oamenl till pre batrini, intilnindu-1 pe ulita,salt is oaeiula de dinsil, cinstindu -l.

7-mo. Cind merg pruncii in rind acasa, totdeanna dascalul sa meargaen din,i1 a luoa seama de a in face gilcevurl.

8-vo. In bisearica sa sa pue prunciI sa stea la rind, jumatate de-adreapta, jumatate de-a stinga, ointInd dupa rindutla: Doamne miln-iasite-ne, gi altele.

www.dacoromanica.ro

234 MANUSCRIPTELS MANASTIRIT CERINICA

9-no. Duminect, in vreame de vara, dupa eOrea din bisearica, in-data BA dug dascalul pre copil in swath: $i sa-I zaboveasei un cies,procetind ceale ce iarna alt invatat, ea sa nu uite.

10-mo. Dascalul sa alba, protocol, intro care WA insemneaze vremeadud au venit ucenicul in seoala $i dud alt e$ib, $i ce at invatat. Iara,mai pre urma fieste care dascal sa aiba grij5, ca la tot sfirsitul cur -sulnl de iarna sa Wept° pe directorul scoalelor Cu venirea la examen,si pre fieste care scolastec sa-1 insemneze in catalog, ce alt invatat in-tru acel curs funk

Care aceste ponturi cu tarie tuturor dascalilor sa porunceste de tot$i intreg a le pazi. Pentrn care strajnica pazire adasta instructie sao aiba dascalul innaintea ochilor, sa-1 dea pururea in sco la".

E scrisa pe o foaie de hirtie insemnarea, pe la 1820-30. Pe dos,titluri de card romanestt si grecesti.

In biblioteca se afla si una din cele mal frumoase coleetii de tipa-riturl religioase din al XVII1-lea veac $i din intaia jumatate a yea-onlui urmator. Ma multamese sa. arat aid pe acele ce nu se afla celputin complecte, in Biblioteca Academiel Romine.

Intretiari respunsnri teologhicesti; Bacuresti, 1821.

Cartea Sf. Grigorie Decapolitul; Rimnic, 1753.

Indreptarea pacatosilor; Iasi, 1768.

Vietile Sfintilor din Neamt, 1807 till urm.Irmologhiul lui Macarie psaltul; Bucuresti, 1823.

Mineele din Rimnic.

Merits sa as insemne $i nude carts de dupa 1821: aproape toateca'rtile si cartuliile Jul Anton Panu, maximele, almanachuri oficiale

muntene, s. a.

N. lorga.

yi

www.dacoromanica.ro

0 MICA ESCURSIUNEASUPRA

NUMERULUI CARTILOR CANONICE ALE VECHIULUi TESTAMENT.

(Vecp Biserica Ortodox RomanA No. 12, anul XXV).

Car(ile canonice in Orient.Dintre traducerile orien-tale cea mai insemnata este traducerea syriacci Pesito.Acesta coprinde azi si scrierile necanonice. La inceput insanu coprindea de cat cartile canonice Apocryfele bunt maitax.zia adaogate. Proba avem, nu numai In faptul ca tra-ducerea apocryfelor diferA de a cArtilor canonice, dar siEfrem Syrul, care de si cunOste apocryfele nu le sine decanonice si nice nu le citeza pe tOte.Asa lipseau la in-ceput atat la Efrem at §i in Pesito, adaosurile din Da-niil 1).De asemenea lipsead cartile Macabeilor Afraates(pe la 1/2 sec. IV-lea), barbat forte versar in literatura e-braica, in omiliile sale nu dä un registru de cartile cano-

1) Assemani Biblioteca Orientalis" torn. I pag. 72 zice: Quae Hie-ronymus ex, Theodotione transtulit Danielis Capita nimirum Cautioumtrinm puerorum o. 3 a v. 24 ad v. 91; Historian Susanae o. 13; Belidoli § Draconis, atque Danielis, in locum leonum missi o. 14; ea S Ephraemhebraicum text= sequntus, in hisce commentaries tacitus praeteriit".

`Tot asenienea afirmA Polychronius (pe la 410) (yea Lengerke Da-niel" pag, CXII): _18ayat. 0 Set 6 OTyr0 6 5p.voq o6 xsiTacc argot;461.4aLcoi:6 fij ay tot"; auptczxoE; pLp-Atoccu.

www.dacoromanica.ro

236 0 micA, ESCURSIUNE

nice, dar gasim la el citatiuni mai din tOte. Dintre cartileistorice nu are pe Nehemia si ludith; din Profeti lipsesteObadia In deosebi face us de profeti in omilia XIX «con-tra ju ieilor» In omilia VIII citeza Plangerile lui leremia.In a XX pe Tobie; in a VII proverb]] lui Solomon; in aXIII; XXIII Ecclesiastul; Cantarea Cantarilor nu o citeazaexpres, dar in omilia VI dice ca timpul verel se cunOstedupa smochin 1). Este acest loc din Math. 24 82 sail Can-tarea Cantarilor II 12) 18 ?Asemenea face us de cartea Ma-cabeilor ( omilia V; XIII; XXI, XXIII). Nu intalnim citat es-pres nici pe Danitl, totusl nenumerate locuri din Damil,cum si alusiunile ce face la el, ne dovedeste ca el a fo-losit cartea lui la compunerea omiliilor. De aci vedem caAfraate intrebuinteaza si cartile necanonice, deci de Ore ceel face tOte citatiunile dupa Pesito, urmeza ca pe vremealui, cartile necanonice erail incorporate deja la Pesito.

Top cel ce au studiat omiliile lui, sunt Ina. de acordin a recun6ste ca, dupa modul cum el le citeaza, reeseca el nu le da aceias] autoritate ca celor canonice.

Assemani (1. c. Tom. III pag. 5 sq) da catalogul cartilordupa Ebedjesu (t 1318) si dice ca, dupa modul cum a-ceste carp sunt citate, reese a el nu le socotea pe t6tede canonice, «quia in antiqua vulgataque Syrorum versionenon existabant* (pag. 7 nota 4 2).

1) Omiliile mai Afraate aunt editate in limba syrica de englesulWrigt aeum de curind, tot in limba syriaca, in primal volum dinPatrologia syriaea" de Graffin Ea cites dupa editia 101 Graffin. Vogllocal din C. C. la pag 309. In treacat 4is, omiliile lnl Afraate suntfOrte folositdre pentru intelegerea V. Testament. De o deosebita, impor-tanta aunt pentru o emendatinna critica a versiunel syriaoe Pefiito. Eftam trades cate-va omilil sper ca le void putea publica.

8) Ebedjesu are: Gen. Exod. Levit. Num. Dent. Iosua, Jud. Sam.Reg. Cronica (:147n1 )1:1) Rut; Psalmil (David Regis) proverb, Ko-helet, (Ecclesiastul); Cant. Cant. (plIntirl Isus Sirach; atelep-olunea mare (la multi seriitoril cartile lui Solomon eras ast-fel citate:Proverbil; Eccl. C. Cant., intelepo., Sapientia Bagur; Barhaebraeus,(nasc. 1226 d. Chr.) care a saris commentare in 1. syriaca mai la totecartile V. Test , eitand cartile lul Solomon are: cartes Proverbilorla arms yi Parabolele lui Solomon. De aoi cowhide Assemani ca:proverbil la Egipteni Qi Syrienl erati impartiV in dour): prima partecap. 1-30 erat riDtft I'Vt. Tar de la cap. 30 era 71M 11Z1

ei

l'Ite),

ei

pt

pi

www.dacoromanica.ro

0 MICA ESCURSIUDIE 237

Chiar Catolici1 recunosc ea cartile necanonice (la el deu-terocanonice) au fost incorporate la Pesito numai catre se-colul al patrulea.

).,S1c6la din Nisibe avea o impertire cu totul deosebitacautand sa arate valOrea fie.carel carp. Acesta o cunOstemdin scrierea tut /unitiii (pe la 550) «de partibus dtvinaelegis)(acesta scriere Cassiodor o purse intre «introducto-res sacrae scripturae) cartea I c. 3 sq unde cartile sunt im-partite ast-fel: Historice: Moise, Iosua, Jud Ruth. Regil,Cronica, lob, Esdra, Iudit, Estir, Macabei. Profetice: Psal-mit (150), Osea, Isaia. loel, Amos, Oba lia, Iona, Micha,Naum, Zefania, Habacuc, leremik, Eech. Dan. Aggai, Za-charia, Maleachi; Proverbil, Eccl.; !sus Sirach, Cant. Can-tarilor. Aceste patru din urma sunt Proverbiale. In cap.VII vorbind despre autoritatea scripture) dice ca ea coprindecarp perfectae, mediae §i nullius auctoritatis. DOde o autoritate perfecta sunt cele istorice §i profeticeafara pe: Iob; 2 Cronica; Esdra 2; Iudith; Estir, Macabel2, cart sunt de o autoritate medie.Carta fait' autoritesunt tOte cele-l-alte (aci purse el si intelep. si Cant. Cant.cu observarea ca unit le socotesc intre canonice (vecli: Gal-landil Bibliotheca Patrum tom. XII p. 799 in deosebI pag.81; Migne tom 68, col. 15-20 (ser. tat ).

In biserica din Etopia nu se facea nits o deosebireintre canonice si necanonice Triducerea etiopica este fa-cuta dupa SepluagintaTunpul cand s'a facut este fortenesigur. Tote silintele cercetatorilor sunt in Ireptate a res-tabilt textul tralucerei si a determina tunput cand a fostfacuta

Cu acesta incheit) acesta Kurth. privire asupra numeru-lui cartilor canonice. Trec poste tOte cele-l-alte traducers o-rientate, de Ore ce sunt not si nu 0-ail locul aci, ci in olucrarea asupra «traducerilor S -tel Scripturl s.. Me am silitsit pot aduce la ivela tot ce ar putea contribui la forma-

aoeia ea *tilt numele de s pientis Bagur), Isaie, Hosea, Ioel, Amos,Obadia, Iona, Micha, Naum, Habacuc, ."ofonie, Haggai, Zacharik Ma-leachi, Ieremia, Izech. Daniil, Iudith, Estir, 'usana, Esdra, Daniel mi-nor (aaica pars, quae continet historiam Susauae, orationem Azariae cumcantico trium puerorum, Bel idoli, Draconis), Epistola Baruch, Prover-bia, Macabei, eartea Asiotel (Asineta ve0 Genesa 4160 ), Tobie, Tobit

Biserica Ortodox& Rotolo& 5

www.dacoromanica.ro

238 o MICA ESCURSIUNE

rea unel idet Clare; care ar fi numeral cartilor canonice,care de la Inceput an fost considerate ca atare? Am fostnevoit sa. fac us de multe citatiuni din scriitori ebrel i dinsfintii PArinti De alt-fel cred cã acesta este singdrul mijlocpentru a putea stabili pe base sigure numeral artilor ca-nonice. Compararea coprinsulul for cu normele de credintb,nu o putem Intrebuinta pentru V. Test., cum §i compara-na for Intre ele i deiucerea din acesta a canonicitatet lor,cel mult se pOte face us de un studiti comparativ numalla scrierile necanonice, cad acolo avem pe cele canoniceca termen de comparatiune. Acesta este §i motivul pentrucare am dat o deosebita atentiune lui Iosef Flavin, Filo §iSf. ParintI.

Disc. 1. Popescu.

0*:.--,..se,w-3.* 0

www.dacoromanica.ro

iNCHEIERE IA CIIRSI1L ISTOREI IIISERICEST1

prelucrata dup.& propriile prelegeri si dupd, discursulde Rector al anului 1895-96 si dedicates cu devotamentcald Prea Sfintituluf Gherasim, Episcop al Argesului q.c.l.

demult Indatoritul fostul Prea Sfintief Sale profesor

Euseviu Popovici.

Dupes ce am urmarit desvoltarea bisericel crestine de laintemeirea el panes la timpul de fates, In urma ni se im-pune de sine tntrebarea: Care este resultatul a URA des-voltarea acesta? Afla-se biserica crestina in progres fata cutinta ce-I este pusa si la care este menita sä ajunga? Cata progresat ea spre linta sa? lei ce se p6te astepta despreacesta in viitor?.

Tinta si chemarea bisericel crestine este cuprinsa dupapartea sa interna in cuvintele lul Christos (I6n 14,6): «Edsuet calea, adeverul si vie a; nimenl nu vine la Parintelede cat numal prin mine', si iarasi (Mat. 14, 28-30) :«Venitl catre mine top, vol cel ostenitl si linsarcingi, si etiye voiii da repaos; luap- jugul mat peste vol si ye Inv6-lap de la mine, cad Bunt bland si umilit cu inima si veilafla repaos pentru sufletele vOstre; cad jugul mei1i este bunsi sarcina mea este usOrg.,. Partea externa a problemel bi-sericei o determin6za insarcinarea data de Christos apos-tolilor Sel (Mat. 28, 19-20): gMergetl si inv6tal,I tote po-pOrele, botezandu-le in numele Tatalul si al Fiulul si al

www.dacoromanica.ro

240 INCHEIME LA

Sfintului Spirit, Invetandu-1 sa pazesca tOte cate v'am po-runcit, si late eii sunt cu voi in tOte qilele pang, la sal.-situl timpurilop ; precum si preclicerea lut (Mat. ?4,14):

se va predica acesta evangelic a imperatiei in tOta lumeasere marturie la tOte popOrele, si apol va veni sfirsitul,.

Deci chemarea crestinismului este ca el sa fie religiuneamantuitOre pentru tot omul si sa devie succesiv bunulCOMM) al omenirei Intregi, in cele din urma si al popo-rului jidovesc, despre care este juruit, (Rom. 11, 25-29)ea, dupa ce bite cele-lalte popOre vor fi intrat in biserica,se va impaca cu crestinismul si el, care mai intai dintretrite pop6rele fu chemat la crestinism, insa to capii set siin massele sale respinse chemarea si se constitui In opo-sitiune durabila contra crestinismului.

Iar dace menirea crestinismului este sa devie bunul co-mun at omenimil intregi si sa -1 fie acesteia religiunea, man-tuitOre, atunci mai Intaill de trite are a se considera panaunde acesta menire este acum realisata sail cat de departea ajuns ea pe calea de a se realisa.

Crestinismul se lati to secolele cele 6 dintairl to lumeapagan& la resarit si la apus cm succes uimitor, ajunse insala resarit si la -marginea meridionala a apusului, in Africa(nord-vestica), to o stare de desbinare si destramare prinluptele din launtru aprige si necontenite earl le aduseracm sine eresiile si schismele ce se perindara aici, anumela resarit dupa gnosticism si arianism mai ales nestoria-nismul si monofisitismul, in Africa mai ales donatismul,manicheismul si arianismul. Atunci chiar acolo unde seafla crestinismul in acesta stare de slabicTune, it surprinsedela jumetatea intaia a secolului VII un cumplit dusmande curand nascut, mohamedanismul, o amestecatura eclecticsretrograde si tot odata rationalistica din jidovism si crestinism,care insa pretindea a fi restaurarea jidovismului si a crestinis-mului original si, in ingamfarea sa naive, se socotia presine, si tat-1;116 tot-deauna, cu mult mai pre sus deforma istorica a amanduror religiunilor numite. Acesta mo-mind masele cu fanatismul, fatalismul si sensualismul settametind cu succesul extraordinar al armelor sale si pecresting col slabiti in credinta si folosind imprejurarile ab-

tai

vial

www.dacoromanica.ro

MEWL ISTORIBI B SERICII§Ti 241

norme in biserica rdsaritena si in- cea africana de atuncisi din timpurile urmatOre instals, sustinu si lati cu puterebrutala stapanirea sa si opuse crestinismului la resarit simiada-di nu numal piedici de latire neinvinse si durabileci-I aduse si devastari si pierderl 'colosale, ruinatOre si star-pit6re. De aid crestinismul nu numai cu latirea sa, ci pansla mid remasite si cu existenta sa fu respins din Asia devest si din Africa de nord, unde mai tnainte era atat deputernic si singur stapanitor I remase ca loc de latire side dominatiune de ocamdata numal Europa, ba chiar siin partea resaritena si cu stapanire durabila mai ales incea resaritena de sud a Europei strabatu mai tarclid mo-hamedanismul si stramtora, apasa si tmputina crestinismul

.acolo. Dar europenli apuseni, nebantuttl de mohame la-nism, dusera crestinismul, dupa ce acesta deveni la el sin-gur stapanitor si deplin intarit, in timpul nod Inca si laalte partl ale pamintului.' El il dusera cu sine la Americasi Oceania, descoperite si colonisate de el, si it facuradomnitor si aid, pe cand in Asia si in Africa el rad pu-tut semena de oCamdata numai In Orile nemphamedanefiind sprijinita fOrte activitatea for misionara zelOsa prin.Inriurirea for politica si civilisatOre, care devine din ce ince mai puternica si pe acolo.'

Asta di din aprOpe 387 miliOne de locuitorl al Europelvr'o 30.000 sint Inca paganl, adica tatarT, calmuci si sa-moiedi in ,Rusia, 7 mili6ne stet mohamedanl, din cart a-prOpe jumetate Wart in Rusia si mai mult de jumetateturd, cerchezi, albanezl si bulgari in Turcia, cum serbi irkBosnia si Hertegovina, peste 71/2 milidne sint jidovi sarievrel, ca orl si unde de legea mosaics, din cars mai multde jumetate in Rusia, cei lalti mai ales in Austro-UngariaGermania, si Romania, iar aprOpe 372 miliOne sint cres-tint Locuitoril Americel, peste 140 milidne, dintre cartcam 120 miliOne de origin& europena sad semi-europena,mai toti sunt crestini afara de 11/2 milion indieni (ame-ricans) pagan' salbatid, de 1/2 milion negri paganl, ce stagpe o trepta si mai inferiOra de religiune, si de 1 milionevrel. De asemenea din ceva peste 6 miliOne locuitorl alOceaniei, dintre care peste 4 miliOne sint europenl sad des-cendenti de europent, apartin crestinismului peste 41/2 mi-

si

pi

www.dacoromanica.ro

242 IticHEIERE LA

hone si numa! peste 1112 milion Sint pagan! pe o treptareligionara jOsa. Pe de alts, parte, din 842 miliOne a! A-sic! numai 25 miliOne stint crestml si 1 milion jidovi, !allremasita se Impartesce Intre mohamedani cu 125 miliOne,majoritatea In Asia de vest, minoritatea in cea de sud, sipagan! In URA Asia afara de cea de Vest cu vr'o 690 miliOne,din care aprope 435 miliOne, ce stall pe trepta, mai Malta dereligiune, sint parte buddhistl, parte aderentI a! religiunilor na-tionale ale chinesilor si japonesilor in Asia de est, ca 215 mi-liOne sint brahmani, de nationalitate indien! (asiaticl) sailhindu, in Asia de sud, cart si el stall pe o tretpa religiOsa matInalta, si vr'o 40 miliOne all pagan!, cel mal multi pe otrepta inferiOra de religiune si mai ales Inchinatorl al na-ture! in Asia de sud si popOre cu un cult samanist sailde demon! In Asia de nord. Asemenea din 180 miliOne lo-cuitorl a! Africel numa! ca 6 miliOne sunt crestinl si 1/2

milion evrei, pe cand vr'o 67 miliOne In partea de norda continentulul sunt mohamedani, iar 107 miliOne in par-tea de sud slut selbaticl pe o trepta jOsa de religiune pa-

-gana si anume mai ales fetisisti sail inchinatorl de feluriteobiecte materiale. Prin urmare din tOta populatiunea pa-mintulul, care este de cam 1.555 miliOne de Omen!, panaacum stilt crestinl cam 545 miliOne, adica abia peste atreia parte, jidovi vr'o 10 miliOne, mohamedani 200 mi-liOne, pagan! 800 miliOne, asa- ca populatiunea paga.na Inca,tot este ma! mult de jum6tate din populatiunea lumii, iaradin cea-lalta mal mica jumetate nepagana a populatiunilglobului pamintesc mal putin de cat trel patrimi stilt ere--tin! si mal mult de cat o patrime sunt mohamedani. Bi-serica crestina are asa dar Inca un caLap destul de intinspentru activitatea sa misionara.

Insa de si crestinismul nu putu castiga pana acum decat putin peste a treia parte a omenimil, totusI In acestaminoritate, el castiga tocmal acea parte a el care dom-neste peste cele-lalte in privinta spirituala, culturala si totma! mult si in privinta politics. Ar Ii numal conform cur-suluI natural al desvoltarel lucrurilor ca crestinismul, ca-Tele stapaneSte acum in Europa,. America si Oceania, saprogreseze de acumfie si nu, in viitorul cel ma! apropiatsuccesiv iaTasI ma) cu spor 9i In Asia si in Africa, unde

www.dacoromanica.ro

CURSUL ISTORIBI BISERICE§TI 243

la inceputul seu, plecand din alte parti, facuse progrese a-tdt de marl, insa de unde mat apol 11 scOse mohameda-nismul, sd vie si aid, dupa ce in timpul Doti s1 -a rein-ceput activitatea sa misionara din puncte de plecare opuse,In urma la invingere, asupra paganismulut folosindu-se deInriurirea tot mat mare ce si in aceste continente o exer-citeza acum, cu rivalioare intre olalta, popOrele europenesi sa sfirsesca a fringe pans si puterea mohamedanismulul.De asemenea jidovismul, asta-clt de 10 miliOne suflete, eatOte silintele crestinismulut de a si-1 asimila si cu tOte in-crestinarile singulare de jidovi, ce n'ati lipsit nici ()data,sta. in massele sale pans acum neinduplecat in opositiunesi chiar in dusmanie fata cu crestinismul;, dar raporturiletot mat apropiate cetatenesti, sociale, culturale si familiarein care jidovit yin pretutindenea cu crestinii, pe langa ceeace din capul loculul ail unit cu altil comun in ale religiunii,justifica si dupA prevedere curat numat omenesca sperantaca in urma urmelor, precum prevestesc, apostolul Pavel(Rom. 11, 25-29), si jidovit vor deveni crestint.

La .partea omenimil care a Inbratisat crestinismul, des-voltarea Int in credinta, vieta, cult, organisare si adminis-trare bisericesca, din causa felurimil de indivizt, popOre,imprejurart si timpurl, nu s'a facut pretutindenea in modasemene si nici tot-deauna in progres continu, ci s'a facutaid repede si puternic, dincolo Incet si slab, aid asa, din-colo alt-fel, aid uniform si intr'una, dincolo multiform siimpartit, aid cu un product sanatos, de si nu fara scaderlin tOte, dincolo cu un product abnorm, de si nu Mra ortsi ce valOre, servind mat mult cand unel probleme a cres-tinismulut, cand altela, cand inflorind in mod imbucurator,and mergend !nark in mod deplorabil, si in acest cas dinurma aid reintramandu-se mai tardid iarast, dincolo slit-sind cu peire totals, dar in Intregul seti si In resultatul setifinal pasind tot una inainte, va ss Mica deslegand din ce ince mai mult problema intrega, Intru Implinirea cuvintelorJut Christos, care dice despre sine ca despre acela al ca-rut trup este biserica crestina (lOn 15, 1-2): «Ell slut viacea adeverata si vierul este parintefe mea. TOM vita dinmine care nu face fruct, o scOte si WA vita care face fruct,o curateste, ca ss faca mat mult fruct*.

www.dacoromanica.ro

244 INCHEIERE LA

Neasemenea si necontinua, cum -a fost in amaruntelesale desvoltarea din launtru a crestinismului, ea a mai fostconform proprietatil naturel omenesci, si plina de neinvoirisi certe. Multe din acestea, cart se nascura in biserica cre-stina in cursul timpurilor, se curmara mal apol, insa multeparte se sustinura pana asta-c,11, cu tote a exist& acum dintimp indelungat si unele din timp chiar f6rte indelungat,parte se adaosera si in timpul mai not' si chiar si in celmai not' si dusera la desbinarea de fata a crestinismuluiin un numer de biserici principale si in f6 rte numerOsesi tot mai numerOse biserici secundare sail secte, dintrecall nici una nu renunta a pretinde ca ea singura estebiserica crestina cea adeverata, nici renunta a condemn&si a combate pe cele-l-alte

Bisericile eterodoxe nestoriene si monofisite, despartitein secolul V de la trupina bisericei universale si numerandasta-cli vro 6, dup. altil numal vr'o 4 miliOne, sint, catprivesce cuprinsul si vitalitatea tor, mai mult nisce ruine.Ele nu mai pun atata pond pe ceea ce a format odiniOrapropriul motiv at desbinarii; cu t6te acestea dupa aprOpe15 secole de isolare pana acum, Inca tot nu cauta sa seintOrca iarasl la trupina for naturala. Dar in urnaa si tru-pina s'a desbinat si a remas desbinata Biserica de apussail cea Latina, care de asemenea de pin vecul V se de-pada din ce in ce mai mult de sora sa mai mare de laresarit in Invetatura, cult, organisare si disciplina, incepupe langa aceea a afirma ca capul el particular, episcopulRomel, numit papa, .este capul intregei biserici, instituit deChristos insusi, si a tilcui primatul lui de onOre intre e-piscopi si pe al apostolulul Petru, pretinsul "set' predecesor,intre apostoll in un sens pana atunci necunoscut. Prin ca-pul sell, biserica apusena tinse la suprematie asupra bise-ricel surori, care ii 'Area cu atat mal lesne de supus, cucat acesta, mai ales de la scularea mohamedanismulul in-c6ce, ajunsese in o situatiune de afara din ce in ce mainefavorabila. Dupa mai multe certe cu biserica sora, carerespingea precum inovarile, asa si suprematia el, ea sedesparti de dinsa, dellnitiv la 1054. De atunci ea se nu-mesce numai pe sine singura biserica eatolica, tar pe sorasa, care tine cu credinta la vechea traditiune catolica sail

www.dacoromanica.ro

CURSUL ISTORIEI BISERICEST1 245

la ortodoxie, o numesce unilateral si nedrept biserica schis-matics, acusandu-o ca s'ar fi lepadat de capul sed legitim.Apol, ajutata de situatiunea sa bunt, cauta necontenit cutote mijlOcele a supune acesta biserica ori cel putin partedin ea sail, dupa expresiunea technics, a o uni cu sinesi, unde se putea, chiar a si-o asimila deplin, va sl qicg.a o latinisa. Insa contunand cu inovarile sale si cu spo-rirea absolutismulul papal, ea insasl se desbina in secolulXVI de o parte in biserica care 'Astra numele de catolicksad romano-catolica, mentinu desvoltarea bisericil apusenede pant atunci si numera asta-di vr'o 256 miliOne de cre-dinclosi, de alts parte in crestinismul protestant, care voinda reforma biserica pe base evangelice, lepada cu papismulin mod mai mult sail mai putin radio 'al, si Wta traditiuneabisericesca. Protestantismul se desbina iara$1 in mai multebiserici mai marl $i in Mile multe secte mai marl $i maimid, avend asta-41 in total vr'o 169 miliOne de partisan!.In biserica de tesarit, $i protestantismul, macar ca pan&acum inch n'a isbutit mult, aveclut si vede un teren bunde cucerit, din causa ca acesta biserica, in urma restristi-lor prin care a trecut, se afla in imprejurari in cart pareputin capabila de a se apara cu succes. Din partea pro -testantismulul numai biserica anglicana, cu ierarhie episco-pala $i cu tam 30 miliOne de credinclosl, cauta incatva oapropiere mal frat6sca de biserica ortodox& a resaritulul,precum face acesta din partea catolicismulul apusen singuramica biserica a «catolicilor vechl), care s'a lepadat de papadin causa pretentiunilor lui de infalibilitate, dogmatisate in1870, si care numerh. vr'o 130,000 membri Biserica or-todoxa rsaritena, care impreuna cu partidele opositionaledin sinul el, nhscute in timpul nod, cuprinde acum vr'o109 mili6ne de suflete, a pierdut in urma agitarilor lati-nisatOre si unioniste ale bisericel romane mal intalu cate-vamiliOne de membri, dup& nationalitate greci, albanesl, s'erbi,bulgarl, ruteni si roman!, carl in vecurile ultime ale evululuimediu s'ar'i latinisat Cu totul, cedand presiumlor politice sischimbandu-si in parte si nationalitatea, apol pierduse eade la finea secolului XVI un numer mal mare de credin-closi si anume ruteni, carl sub dominatiunea Poloniel fursinduplecatl, a trece la unire cu bis6ica romans, dintre carl

www.dacoromanica.ro

216 TNCHEIERE LA

ins& ceI, ma! multi mai UNA find anexati de Rusia, s'ailreintors la ortodoxie, dar durabil a pierdut ea prin trecerela unire cu biserica Rome! peste 41/2 miliOne de membri,parte mica greci si arab! in Siria si in terile invecinate,cunoscutl sub numele de melhitl, precum si greci, serbl $ibulgarl in Europa, cea mai mare parte insa ruten! dinUngaria de nord si roman! din Transilvania si din Ungariade est, cart au. devenit 4unitl ) sub inriurirea until guvermromano- catolic de mare zel unionistic si pe cart pe toti bi-serica latina, ca si pe crestinii din bisericile orientale ete-rodoxe c'astigati la unire, in num& de peste 1/2 milion, iinumeste unilateral si pe nedrept catolici oriental!, pe andcu dreptul acest nume se cuvine si se da credinciosilor bi-sericel ortodoxe de resttrit. Acesta din urma ma! este sla-bita si prin asa numitul rascol, schisma ce se nascu Insinul bisericel ortodoxe din Rusia in vecul XVII mai intalilnumal din causa unor diferente neesentiale In rtnduelile silex tele liturgice, insa care apol In mare parte adaoga sialte diferente ma! esentiale si se ramifica In milte partide,unele forte extreme, num6rand dupa statistic! rusesti ofi-ciall cam 11/2 milion, dupa altii si peste 10 milli:4,one departisan!. In urma pe langa mid resvratirl din partea unoreresil locale, biserica ortodox& orientala ma! are a invingein timpul de fata si desbinAri provocate de lupte nationale,cum este mai ales de la 1872 incOce asa numita schismahulgara

Dee! asta-qi in crestinism isl fac concurenta mal intaiuortodoxia resaritena, catolicismul roman si protestantismul,trel diversitati, dintre car! cele dOue numite ma! Inainteexists, fara a se num6ra timpul de 2 secole ale formarilfor ca diversitatl, acum de 81'2 secole, constituind dOuebiserici far& comunitate tntre sines biserica ortodoxa deresarit, care este vechea biserica catolica a resaritului, sibiserica romano-catolicl, care este vechea biserica catolicaa apusulul si se numeste cu nedreptul asta-cli simplu nu-ma! «biserica catolica), lar a trela diversitate, protestantis-mut, fimtez& de aprOpe 4 vecuri si formeza, trel alte bise-rici principale: L cea luterana, 2. cea calvina, care se sub-Impartesce in o biserica reformats si o biserica presbite-riana, 3. cea anglicana, pe langa un num& )nsemnal §i

www.dacoromanica.ro

CURSUL ISTORIRT BISERICESTit 247

din ce In ce sporitor de biserici secundare sad sectemat mart si mat mid. De catolicismul roman se tine matjumetatea crestinatatil, tar din cea-l-alts mat mare jumetatea et peste 2/6 fac parte din protestantism si aprOpe 2/6 a-partin ortodoxiel de resarit. Catolicismul romancu excep-tiune de cam 5 miliOne de resAritent astigati de elsiprotestantismul constituesc crestinAtatea apusena, pe cAndortodoxia resaritena o marturisesc crestinil resAritulut cuexceptiunea amintitelor cam 5 miliOne de orientall devenitlromano- catolici prin lunire, apol en exceptiunea de cam6 sad p6te numal 4 mili6ne de orientall eterodoxi, adicanestorieni si monofisiti, precum si cu exceptiunea rascol-nicilor rusescl, taxatt de unit ca 11/2 milion, de altit capeste 10 miliOne de suflete. CrestinAtatea apusena, care s'alatit si s'a desvoltat mai Int Aid sub Inriurirea celet resti-ritene, apol tot mat neatirnat si in urma cu deplina nea-tirnare de acesta si care, aflandu-se Inca din vechime iniMprejurari de afar% mat fericite, s'a putut lati si desvoltaputernic, cuprinde acum aprOpe 4/6 ale Intregil lum1 crestine,iara biserica resaritena, carets dupa o scurtA inflorire sidupa o ,urmatOre mare desbinare si destramare moh ime-danismul 11 aduse mina si perdert cumplite si it puse intale piedici de lAtire si de desvoltare atat de closale si dedurabile si apol si romano-catolicismul it rApi miliOne demembri prin latinisare si gunire, si care, parte abia intimpul mat nod, parte chiar numat in timpul cel mat dinurma, si nu far% impulse de la apus, a inceput a se re-culege din inapoiarea sa secularA, representeza asta zi intotal numal putin peste 1/6, biserica resAriten% cea ortodox&Indeosebt nici deplin 1/6 a crestinatAtit intregl.

Este mai pre sus de tot& indoTala ca starea desbinata acrestinismului nu este starea cea voitti de Urzitorul mut; caddupa vointa Acestuia crestinismul are a forma o bisericA, sipentru timpul deplinirit lut este juruit (I6n. 10, 16) ca t va fio turma). Dal% si in starea desbinata de acum crestinis-mul tot lucrA la deslegarea problemel sale si la deplinireasa, si starea de desbinare, macar ca este un red in sine,totus1, dupti acea lege a ordinit universulul dupa care chiarsi 1.6111 este condus a servi bunului, contribue de altA partesi ea la nrogresul crestinismului. Cad fie-care dintre bise-

www.dacoromanica.ro

248 INCHEIERE LA

ricile intre cart exista diferente de dogme este nevoita asupune acele dogme si pe Tanga ele Inca si altele ce stallin legatura cu ele la o cercetare si demonstrare tot mattemeinica si din tot mat multe puncte de ve Jere, tar prinacesta ca§tiga cunoscinta crestina, deviind mat adinca, matcomplecta si mat lamurita. Nu mai putin si in alte privinticontribue la progresul fie-carei biserici necesitatea de a seafirma si a se arata ea ca aceea ca ce nu voesc sa orecunasca bisericile male, ca biserica crestina cea adeve-rata; ea trebue sa caute ca crestinismul sa apara in earealisat mat deplin de cat in rivalele ei Afara de acesta,fie-care biserica in urma proprietatilor sale particulare des-valta unele parti ale vietil si problemei crestine mat muttde cat alte biserici, si grija de a nu fi invinsa in lupta deintrecere dintre biserici face ca fie-care biserica cauta saltinsusesca si sie-sl ce la alte biserici recuntste ea, si dinpunctul el de vedere, ca progres

Ce se atinge insa de vindecarea reulut desbinaril actualea crestinismulul, drept ca pe langa, treceri de persOne sicercurt sat comunitati singulare de la o biserica la alta,n'au lipsit nict cuceriri mai marl, earl anume romano-ca-tolicismul, folosindu-se de imprejurarl ce-1 erati favarabile,le-a %cut pe teritorul bisericel resaritene cu ajutor politic,In evul media mat mutt in forma de latinisare si cu succesdurabil, in timpul not mat mutt sub nume de 4unith sailguniunto, cars din urma insa in imprejurarl politice schim-bate, parte le-a pierdut jails' si din cart i -au ramas asta-41puma) sus numitele 5 miliOne de resariteni uniti cu el; daralminterea tote incercarile de a impaca desbinarile biseri-cesti cele actuale ce exista parte acum de multe vecuri,parte de temp mai putin indelungat, ail ramas deserte, sinict pentru viitorul apropiat nu sint sperante mat bune. Dealta parte dad. consideram ca precum anumite imprejurarlbisericesci interne si externe au dus la acele desbinarl, asasint posibile si anumite imprejurarl bisericescl interne si ex-terne cart se duca la impacarea desbinarilor, cu atat matmutt, cu cat mai mart si mat multe sint acele in call con-vin bisericile, decat acelea ce le despart, si in cat in aceleace le despart ele cauta a se lamuri reciproc din ce in cemat mult; data 4ic, consideram acestea: nu putem prectice

www.dacoromanica.ro

CURSUL ISTORIE1 BISERICESTi 249

pentru tote timpurile viitOre ca nici o schimbare in impre-jurarile bisericesti din launtru si din afara, nici un pro-gres in cunostinta si in cugetarea crestina nu va invingedesbinarile existente ale crestinismulul; din contra trebuesa speram ca fie-care biserica, lucrand la progresul cunos-tintil, cugetaril si vietuirel crestine, merge inainte spre a-cesta tinta si contribue partea sa la implinirea acelei juruintide care nu stim mai de apr6pe cum se va implini, dar carene asigura ca odata icva fi o turma*.

Insa nu numal acea slabiclune a naturil omenestl in urmacarem nimic In omenime nu" se pOte desvolta fara neinvoiresi cella este un factor fOrte insemnat in istoria crestinis-mului, ci si acea slabiciune in urma careia omul, macar canu pOte fi fara religiune, totusi lubeste atata de mult a serescala contra el, §i in urma careia, data desvoltarea cul-tures generale este unilaterala sate degeberata, spiritul res-cularii contra religiunil devine lesne spiritul predomnitor,spiritul timpului. Un asemene spirit, crestinismul acum laintrarea sa in lume l'a aflat in cultura pagan& de atunci.Crestinismul a trebuit sa se lupte cu el si l'a invins in urma.Din lupta acesta, crestinismul a iesit intarit, iara cultura aiesit regenerata si a adus atat fructe crestinismului in stiintasi arta bisericesca, cat si ea in intregul sell a primit de lacrestinism impulse nOue pentru o desvoltare mai inalta, atrecut asa, lamurita si inavutita, impreuna cu crestinismulla pop6rele europene mai tinere si a devenit in urma cul-tura !Astra crestina de asta-cli, care, de si nu este nici cumlibera de scaderi, totusl intrece mult cultura pagana clasica.si In general este neasemanat mai umana, mai morals, simai nobila. In timpul cel mai not, spiritul antireligios sianticrestin a resarit din sinul culture! crestine chiaracolo uncle acesta este ma! desvoltata El s'a format princoncursul unei sume de unilateralitati si de degenerari indesvoltarea culture! crestine, si nu fara tOta vina si dinpartea bhericesca. II vedem Incuibat in *di* si arta, pre-cum si In vieta practica privata si public& si, de nu des-compuind, cel putin alterand chiar credinta crestina in *U-inta bisericesca la o parte a representantilor ei, mai alesin protestantism Dara si din acesta imprejurare isvoresce6re-care bine. Ea nevoiesee crestinismul a opune spiritului

insa-pt pi

www.dacoromanica.ro

250 INCHEIERE LA

anticrestin spiritul seta proprit in tOta sublimitatea lui si intOta puterea lui mantuitOre si in vingetOre, o vigurOsa vietacrestina si o sbinta si arta crestina. Prin acesta, de o partese faptueste un progres intern al crestinismulul, de alta partein urma discutiunilor dintre representantil el cel anticrestin)si atel si cel crestini si religiosl se lamureste mai mult sti-inta, arta si vieta publica. Drept ca, si asa nu se pOte speraca de tot sate pentru tot-deauna va fi cand-va invins spi-ritul anticrestin si atet. Credinta religiOsa orl si cand nuatirna numal de puterea convingetOre a religiunel, ci si devoia libera a omului, si voia inriureste si asupra cunostintil.Nici nu -i este juruit crestinismulul sa dispara spiritul anti-crestin si ateismul de pe parnint inca inainte de sfirsitultimpurilor. Din contra se predice prin gura apostoluluI Pa-vel (II Tes. 2, 3-12) chiar pentru timpul din urma o marelepadare de credinta, un a nticrestinism care se va inaltapeste tot ce se rapOrta la Dumnedeti si la inchinarea deDumnedett. care se va aseda pe sine insusi in biserica hitDumnedeti si se va declara pe sine insusi Dumnedet sicare in ratacirl puternice si prin tOte chipurile si mijlOceleseducerit va parea adever acelora ce nu voiesc sa creda a-deverului. Dect necredinta, care domneste acum in o mareparte a cercurilor celor mai culte ale lumil crestine in tOtepaturele sociale, de bunk sama nu va disparea nici deplinnicl pentru de apururea, orl si cum s'ar desvolta cresti-nismul. Dar acesta se va desvolta totusl cu atat mai puter-nic si cu atat mai curat in acea parte a societatil care varamanea in credinta sail care se va recastiga pentru ea.

i omenimea moderna nu pOte dice ca are mai putina tre-bumpa de un crestinism puternic si curat, decal avea ome-nimea trecutului, care prin el s'a ridicat la o cultura maiinalta. Pentru tot-deauna, el II ramane omenimil de neapa-rata trebuinta, mai intai spre indestularea indemnului reli-gios moral celul intern, care este propriti omulul si de aceeanici nu pOte sa nu-sl aiba causa in o menire veclnica aacestula, pOte insa fi deplin indestulat numat in crestinism.Mal incolo, el if remane de neaparata trebuinta si spre cas-tigarea si pastrarea '3e astfel de vederl despre lume cartsingure pot afla pentru existenta lumii si a omulul o causademna si o tints demna, iar pentru cimiliturile din natura

www.dacoromanica.ro

CURSUL ISTORIRI BISERICE§TI 251

din sfera spirituala si din istorie o deslegare armonica.Crestinismul r6mane de neaparata trebuinta omenimil sispre a-I descoperi cele mai sublime ideate, a-I implanta sia creste in ea cele mai nobile sentimente si cele mai man-gai6se sperante, spre a o conduce in tinderea si activitateael asa ca acesta sä alba o tint& conscienta si morala, sprea spiritualisa si a nobila tote raporturile vietii si ale socie-tatil, spre a margini egoismul .cel neconsiderator de nimica,spre a infrIna patimile selbatice si sensualitatea deslatatuita,spre a stimpara sumetia la cel cu putere, avere si norocsi a alina suferintele celor asupriti, nevoiasi si nefericiti. Ba,omenirea moderns are neaparata trebuinta de crestinism,data se pOte Vice asa, chiar mai mult Inca decal omenimeasecolelor trecute. Ea are trebuinta de el si spre a scapa deseducerile Invetaturilor prapastiOse si sinucigase ale necre-dinii mai noun, dupa care In 'Irma urmelor Vita cu-getarea mai inalta, URA simtirea ideala si tOta vointa mo-rala sint numai producte deserte ale fantasies, absurditatl,sari stall psihice abnorme. Ea are neaparata trebuinta deel si spre a scapa de tnstele consequente practice ale a-cestor invetaturl, prin cars se surpa on ce ordine si orl ceIngradire in vieta morals a individului si a societatil, pre-cum in deobste spre a putea deslega intrebarile practicecele arletOre ale timpului. Chiar si numai morala crestinasingura, at cares adever si a. cares necesitate sint necon-testabile, arata ce absoluta insemnatate are crestinismulpentru fericirea si cultura omenimil. Cacl morala acesta, pre-cum necontestabil adev6rata, asa si necontestabil necesarase surpa Ind ata cum numai o smulgl din pamintul ei na-tural, din pamintul religiunil descoperite de DumneVeti, sinecredinta o surpa nesmintit, dad. si nu vrea sa martu-ris6sce acesta si data si nu scie sari nu voiesce sa scie camorala sa proprie, in cat necredinta sustine Inca o mo-rala si in cat acesta .10 meriteza Inca numele, este Impru-mutata de la crestinism sari cel put;n de la religiunea des-coperita a Testamentulul Vechiri. Precum ideile adeverateale timpului modern despre libertatea, egalita tea si frater-nitatea tuturor Omenilor, cart revolutiunea francesa de la.1789 le-a declarat de ale sale, lima cart nu ea le-a pro-clamat In lame, si precum si desflintarea sclaviel, realisata

celei

www.dacoromanica.ro

252 INCHEISRE LA

in vecul XIX prin tote statele crestine, nu stilt de cat nu-mai roduri ale vederilor si culture crestine, roduri cart,ca tOte cele bune si durabile, ail avut trebuinta de timpindelungat pentru a se cOce: asa si asta-di in luptele n6s-tre multiple dintre olalta porunca religiunit crestine des-pre iubirea aprOpelul ar trebui numal sa se tie in soma. matcu din admsul si ar trebui 1111 numal sa se pOrte in gurAci sa se exerciteze si to fapta, pentru ca raporturile n6s-tre reciproce cele- confesionale, sociale, politice, rationalesi internationale sa devie cu mutt mai fratesti si noue tu-turora cu mutt mat priinciOse, si pentru ca si real ce senumeste problems socials sa se mi3soreze inteatat in catsta in putinta Ometplor. In deosebt, ce privet to refit amin-tit mai in urma, crestinismul, acolo unde duce o vieta vi-gurOsa, de sine lucra la alinarea lut prin desteptarea si or-ganisarea unet activitati de caritate, care, veche ca bise-rica insa-si, se numeste asta-di la apus, cu un nume noilce i l'a dat protestantismul, «misiunea intern& a bisericel,sail., cu un nume crestin stravechill reimprospatat tot deprotestantism, 4 diaconie). Cu lucrarea sa acesta tnsa, cres-tinismul arata ca el are in sine puterl vindecAtOre pentrurelele de tot felul, din tOte timpurile si in tOte imprejurarile.

Ce e drept, in numele crestinismulut si de representantlat lut s'a si paean-it mult contra bmelui omenimii si sepacatuesc si acum si se va pAcatui si to viitor; insa cres-tinismul propriti nu are parte aid, ci el mat virtos cu ne-secata sa putere de viet& si de regenerare a invins in urma,tot-deauna asemeni abnormitati ivite in corpul sell, dar slit-ine spirituluT sea, cart sint numal eruptiunt de anticresti-nism latent si in parte inconscient, ce isbucnesc din min-tea si inima representantilor lut omenescl, nepatrunsi Incape deplin de el si nu liberi de rAtA.cire si pacat Christosgraeste dire unit ca acela, data el sean numal in rA-tacire neMutAciOsa (Lc. 9, 55-56) «Nu stip de ce spi-rit sinteti; cad fiiul omulul nu a venit sa piarda sufleteleci sa le mantuesca), dacA tnsa vina for nu consta numalin o ratacire nereutaciOsa, el it amenintA cu qiva judeca-tit sale ast.fel (Mt. 7, 22-23): Multi vor dice in qiva a-ceea: Winne! Winne! ail nu am profetit not in numeleTeti si nu am scos draci in numele Teti §i nu am fAcut

www.dacoromanica.ro

CiiRSUL 'STORMY BISSRICE§TI 253

minuni in numele Ted? §i atunci Eta le void* marturisi des-coperit: Nici ()data nu v'am cunoscut; mergeti de la minevoi, facetori de rele!).

Darn ca Biserica Crestina sa corespun,1a in un timp siin un loc anumit in tOte si pe deplin problemei carela aravea a-i corespunde in acel limp si in acel loc, nu atirnanumai de ea si de representantii ei, ci si de imprejurarile

inde afara cars ea se afla si lucra Nu este numai vinabisericilor resaritene, nici numal meritul celor apusene, dad.in desvoltarea for cele dintaid prin lung timp n'ad progre-sat, ci ad mers chiar fOrte inapol, iar cele din urma adfacut in acelasi timp progrese relativ mart Imprejurariledin afara ad contribuit esential la acesta. i mai inaintede tOte ad contribuit la acesta, pe Unga starea de culturaa popOrelor apartinetdre, statele pe al caror teritoriu se a-flad si sub a caror protectiune se desvoltad. Cee drept, unde biserica in launtrul sed, prin taria, caldurasi productivitatea credintil, sperantel si iubirii prepositilorsi membrilor set a fost de o vitalitate sanatOsa, acolo eain on si ce limp, de la cel mai vechid si pana la cel mainod, s'a aretat neinvinsa de persecutiunile si asupririle unelputeri de stat ce I era dusmana, si biserica a fost repusade o putere de stat dusmana numal acolo, unde avea putinavitalitate interna, biserica cu vitalitate sanatbsa internaiesia tot-deauna int drita in vitalitatea sa din persecutiunilesi asupririle ce trebuia sa be indure din partea statului sicar! nu intargiad a se resbuna si asupra acestula insust;.darn o activitate bine-cu vintata in tOte privintile, cu pro-gres, cu avant, cu tnflorire si cit fructe bogate se pOte des-volta numal in pace, si de aceea si biserica pOte aveaparte de asa o activitate numai data statul, cunoscend cadeslegarea problemei bisericesci ii este folosit6re si lul, a-Ora si inainteza biserica inteurt mod care priesce desle-garil problemel ei si care corespunde raportului naturaldintre stat si biserica si poruncei lui Christos (Mat. 22,21): «Dati imperatului ce e a imperatului, si Dumne-sled ce e a Dumneded)

In general, in vechime statul pagan, iar in timpurile maitarclie si ndue atat statul pagan cat si cel mohamedan,pana nu &Ira. umilite .prin puterile crestine, persecutara si

Biserica Ortodoxi Romani 6

bi,

lullul

bisericile

www.dacoromanica.ro

254 YNCHSTERE LA

asuprira Biserica. Statul crestin din contra, incepend de laimperatul roman Constantin c. M., inieobsce a promovatBiserica; totusl si acesta promovare nu era WA scaderi.La resarit, ea suferi nu putina stirbire stricaciOsa precumin timpul bizantin, asa si in timpurile mai nOue prin atatde marl incalcari ale puterii de stat in sfera puteril bise-ricesci, in cat acestea atrasera bisericel resaritene ortodoxedin partea apusului imputarea «cesaropapismului,. La apusurma, dupa incalcarile statului in ale bisericel din timpulmal vechlti, in evul mediu cu inaltarea enorma a papatu-1111 o prea mare precumpenire a puteril bisericesci in statsi dupa acesta in timpul mal nod nu numal o revindicarea drepturilor proprie din partea puteril de stat, ci si nOueincalcari ale el in sfera puteril bisericesci, pana ce pentruregularea hotarelor dintre aminclOue puterile timpul cel mainod stabili parte, ca in State le unite ale Americei de nordprincipiul despre o biserica despartita de stat sat, dupaexpresiunea marelui bbrbat de stat al Italie! Cavour (1- 1861),principiul despre o biserica libel% in stat liber, lar partemai mare principiul despre o biserica supusa suveranitatilstatului, insa autonomy in afacerile el interne. Din neferi-cire, certele ce se nasc la executarea principiului din urma,complicate si prin luptele coincidente dintre spiritul necre-dincIos al timpulul si crestinism, degenereza adesea inpustiitOre r6sbOie ale statului modern contra bisericel siparte chiar contra ideel crestinismului, asa numitele luptede cultura, cars vatema nemijlocit si momentan biserica,nu fara a o intari tot o data de alta parte, mijlocit insavatema pdte mai mult inca si mai indelungat, si statul,nu fara a-1 intelepti pentru viitor.

Ca in schimb cu relele de mai sus, timpul cel mal nodparte, ce e drept, sub !nriurirea latiril marl a indiferentis-mului religionar si a necredintil, parte insa si in urma pro-gresului intelepciunii crestine religionare si a celel politiceface sa dispara din ce in ce mal mult suferintile cart maiinainte puterea de stat cea crestina, in zelul s611 pentrucrestinism, la causa jidovismulul, iar in zelul s6ii pentrtio confesiune crestina anumita, la causa celor-lalte confe-siuni crestine. nand s6 dispara tot mai mult aceste su-ferintl, timpul nostru indrumeza mai naturale raporturl a-

www.dacoromanica.ro

CURSUL ISTORIRI BISERICESTI 255

tat intre crestinism si jidovism, cat si intre diferitele con-fesiuni crestine si tntemelaza sperante mai bune pentru oviitOre apropiere precum a jidovismului de crestinism, asasi a diferitelor confesiuni crestine intre olalta.

Ast-fel cu Vote inovarile de dogme, de cult si de orga-nisare ierarlaica si cu tOte anomaliile mai mult on maiputin vatematOre din diferite timpurl, precum si cu tOte re-gresele, stagnatiunile si desordinele temporare si partialeprovenite din causele acelea, vieta bisericesca la apus, :mul-tamita imprejurarilor externe favorabile, in totalitatea ei afacut progrese marl, s'a desvoltat puternic si cu succes siin timpul modern s'a consolidat si s'a lamurit Inca si prinemulatiunea inevitabila dintre catolicism si protestantism,iar mai tarcliti si prin lupta bisericel cu anticrestinismulsi cu incalcarile puteril de stat. Totusl aceste fenomenede vieta bisericesca interns ItmbucuratOre sint insotite tochip mai putin avantajos in catolicismul roman cu despo-tismul si intoleranta puteril bisericesci, precum si cu a-plecarea el la Jogmatisari nOul, cu un cult pentru papace se manifests in t6te, parte si cu iubire pentru o exa-gerata cautare de minunl, pentru credulitate si pentru oevlavie afectata nesanatOsa; iara in protestantism prea seresfata in materie religi6sa individualismul si rationalitmuldintre call cel dintalti produce nenumerate desbinari dedoctrina, cel din urma distrugere de credinta

Biserica ortodoxa de resarit, afara de putin timp in celedintalii vecuri, neincetat a avut sa se lupte cu imprejuraridin ce in ce mai nefavorabile pans in timpul cel mai nou.Din acesta causa si mai ales din causa intariril domino-tiunil mohamedane, cu pustiirile urmate de aid, precumsi din causa asupririlor ce le-a suferit de la patronil cres-tinismului apusan, ea, cu tot meritul incomparabil si in-compensabil ce si l'a castigat prin statornicia el de a men-tinea tntrega si curata credinta veche crestina, a regresatcat priveste desvoltarea ei in tOte cele-lalte, odiniOra asade inflorit6re, din ce in ce mai mult si a Minas departein urma bisericel de apus. Abla in timpul cel mai noti,multamita 'imprejurarilor externe mai favorabile, ea a In-ceput a se ridica cu incetul din starea el de tot inapolatasi a lua iarasl un avint mai puternic, servindu-I ca impulse

www.dacoromanica.ro

256 INCHEIRRE LA CURSUL ISTOR1Ri RISER! CESTi

si exemplele apusului si resultatele stiintifice si practicede acolo, pe cart ea si le apropriaza si le aplica. Dar Incasi acum ea sta in ale desvoltarii mult mai pe jos de bi-serica romano-catolica si de protestantism, si in unele, asamai ales in activitatea misionara, nici nu se pOte asemanacu acestea. Totusi redesteptarea cu incetul a bisericel or-todoxe resaritene, dupa invetatura ce ne da istoria bise-ricesca, ne indreptateste a spera ca, cu ajutorul a tot in-duratului si a tot puterniculul Dumnedeu, acesta. biserica,mult timp si greti Incercata si umilita, odata se va ridicala inaltimea meniril ce o are ca pastratOre statornica a cre-dintii vechi crestine. i macar ca ea, cu puterile sale o-menesti, acum inca nu este matura pentru impfintrea a-celel menirl, nu are causa a fi cu mai putina incredere inviitorul sell, ci are tot dreptul a se mangala cu cuvinteleMantuitorulul (Lc. 12, 32): «Nu to teme, turma mica ; cadbine a voit Tatal vostru sä O. dea vOu6 imp6ratia,.

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNILE BISERICETSAU

POMENIRILE PENTRU CEI REPAUSATI IN DOMNU,L.

Multi 's1 inchipuesc, ba altii chiar cred, Ca rugaciu-nile ce se fac intru pomenirea celor repausati in Dom-nul sunt resturi a diferitelor culte vechi, streine despiritul si litera sfintei nOstre religiuni crestine. In a-ceste rinduri voim a dovedi, ca.' zilele instituite debiserica a se face pomeniri la trei, noue, doue-zecisi una si patru-zeci de zile, precum si pomenirile a-nuale, sunt asezate de biserica de la inceput si 'siurca origina Jor, pang la timpurile Apostolilor. Pre-cum se va vedea, biserica cresting a instituit acestepomeniri intru amintirea fiilor sei repausati in Dom-nul, cu credinta, ca cel ce s'au sdvir,sit intru Christos,dupa cuvintele Mantuitorului, Merg la El. Caci el azis: Unde sunt eu, acolo va fl .,si servul meu 9 $i iatdeii me duc, sftre a .pregdti voue loc..... ca unde su`eg, acolo sd .fiti .,si voi2).

Aceste pomeniri sunt folositore sub tote punctelede privire. Ele sunt chiar necesare din punctul de ve-dere moral si pentru cei vii, pentru ca prin ele biserica

3) loan XII, 26.3) Ioan XIV, 3,

www.dacoromanica.ro

258 RUGACTUNTLE BISERICEI

ne invata adeverata filosofie cresting si ne pune in ve-.dere principiile fundamentale ale crestinismului. Prinele, ca prin cea mai puternica si inalta predica, bise-rica ne invata credinta in nemurirea sufletului §i in-ceputul vietel dupe mOrte, pe care ne-o presinta farasfar§it. Ne invata in acelas timp, ca. Christos Mantuito-rul nostru este d'apururea de lata in lumea acesta, incontinua legatura cu not cesti vii si cu cei morn. Cuun cuvint ne invata, ca." omul cel pamintesc este lo-cuitor al cerului si ca cei adormiti in Domnul esinddin acesta biserica luptatOre de pre pamint, merg inceruri, in biserica cea gloriOsa a Domnului si Man-tuitorului nostru, merg acolo, unde este speranta man-tuirei nOstre.

Prin rugaciunile si pomenirile pentru cei repausatiin Domnul, biserica indeamna pe credinclosi §i '1 dis-pune cu iubire fratesca care cel repausat, rugandu-seimpreuna cu biserica care Domnul celor vii si celormorn, ca in a tot puternicia sa, sä ierte gresalele celorreposati si sa reverse asupra for harul seta'. Dumnezeesc,pentru a -i invrednici sa fie mostenitori ai imperatieisale. Este si o ratiune morala in acela§ timp, mul-timea credincio§ilor se mangae, vazend intristarea sizdrobirea de inima a tuturor celor ce se roga, pen-tru iertarea pecatelor celor repausati, dar mai ales in-timi, cunoscuti si cei de aprope a-1 celor adormiti,simpt deosebita mangaere vezend compatimirea tu-tulor.

Pe langa tote acestea rugaciunile si pomenirilepentru cei morn, ne amintesc si noua celor vii mOr-tea, ne vade§te desertaciunea lucrurilor lumei acestia;ne arata viata acesta pamintesca ce este ea, fata deviata eterna, cea dincolo de mormint; Ne indeamnala bine si la virtute, ne intareste in pietate §i religio-

www.dacoromanica.ro

RUGAMITNILE BISERICE. 259

sitate, cu un cuvint ne desavirseste intru -cele bunepentru dobandirea acelei vieti.

Iata ratiunea morale a rugaciunilor si pomenirilor,ce biserica ne invata si ne ordona cu deadinsul aface pentru cei morti. .

Dar sä vedem origina si vechimea for si cum bi-serica le-a asezat intru usurarea pecatelor celor re-pausati si intarirea nOstra morale, intru a face bi-nele si a ne pazi de cele rele.

Invetatura bisericei pentru a face rugaciuni si po-meniri pentru cei adormiti in Domnul, se intemeiazape Sf. Scripture si traditiunea bisericei, pastrata inscrierile Sf. Parinti, in hotaririle sinOdelor si in dis-positiunile luate de biserica de la inceput pe basaacestora si conform traditiunei Apostolice, de a seface rugaciuni si pomeniri pentru cei morti.

Sf. Apostol Iacob spune in epistola sa, ca trebuea face rugciciuni uni fientru Iar Sf. Apos-tol Pavel in epistolele sale, I care Timoteiti si in ceaCare Efeseni, ne ordona a face rugaciuni pentru totsomeni, fare deosebire de loc, de timp sail alte im-prejurari 2), Sf. Parini si dascali ai bisericei au inte-les aceste cuvinte ale Apostolului, ca trebue a ne rugapentru aprOpele nostru si atunci, cand el este de fatesi atunci cand el lipseste si cand traeste si este prepamint si atunci, cand prin mOrte..2 trecut in cea-alterviata, caci Apostolul zice: «Dace traim Domnului traimsi dace murim in Domnul murim 8). Iar evangelistulLuca in Evangeliul seu spune: «Si cei morti, ca sicei vii in Domnul traesc 4).

Dar cea mai categorica si hotaritore dovada dinIscob. V, 16.

2) 1 Tim. II, 1 Efes. VI, 18, 19.$) Rom. XIV, 8.4)Lnea XX, 38.

cea -alli1).

0

www.dacoromanica.ro

260 RUGACIUNILE BISMICET

invetatura Noului Testament, despre rugaciunile sipomenirile pentru eel' moil", o gasim in a II epistoler aApostolului Pavel catre Timoteiti. Aci Apostolul setoga deosebit, ma" anterti pentru casa lui Onisifor,ca mila si harul lui Dumnezeil sa. fie in acea casa.,pentru. bine facerile si azilul, ce l'a gasit acolo. Seraga apoi pentru el anume, (pentru Onisifor) de-simurise si zice: (Sa."-I dea Dumnezeil lui, ca sa aflemila de la Domnul in zioa aceia 1), adica sa se induceDumnezeti catre sufletul lui in zioa cea mare a ju-decatei. Cum ca. aci Apostolul se rOga pentru Oni-sifor cel adormit in Domnul nu numai tot" parinti siexplicatori ce" vechl al' bisericei sunt de acord, dar siinsusi explicatori protestant' din zilele n6stre martu-risesc acesta 2).

Pe baza de sigur a cuvintelor Domnului Sf. Se'Apostoll, prin can. XIV au legiuit sa se facer pome-niti pentru eei moil' la trei zile, intru amintirea celuice a inviat a treia zi si de sease zile, de noue si depatru-zeci, precum si poporul Iudet a plans si a jelitpe Moisi. De asemenea sä se faca si pomenirile a-nuale si sa se dea de pomana intru amintirea celormoil' Aceiasi porunca cu origina apostolica o ga-sim si in asezamintele sfintilor Apostoll 2).

Tata dar origina si inceputul rugaciunilor si pome-nirilor pentru eel' morti, oranduite si cerute de Sfintanostra. biserica.

Ele s'ail practicat tot-d'auna si s'aii crezut de marefolos pentru viata piosa si religiosa a credinclosilor,intarind ferma for credinta intru nemurirea sufletuluisi aducendu-le mare mangaere pentru eel' trecuti din

1) 11 Epist. Timot. c. 1. 16-18 cli IV, 19.2) Maier Expl la Epist. Pastor, pag. 255. De Wette pag. 35.2) Alezim. Sf. Apost. Cart. VIII, o. 42.

www.dacoromanica.ro

RUGAGIUNILE BISERICEi nlacesta viata.. Sf, Parinti ai bisericei cu tots, din ceamai profunda vechime, amintesc despre aceste ruga-ciuni si pomeniri si le recomanda cu deadinsul cre-dinciosilor.

In randurile acestora cea mai veche amintire des-pre ele, gasim la marele scriitor Tertulian (an. 200d. Chr.). El, in mai tote scrierile sale aminteste des-pre rugaciunile si pomenirile, ce se faceati pentrucei adormiti. Iar in scrierea sa de Corona Maltz's, lacap. III zice: (Facem pomeniri si rugdciuni _enfrucei adormiti tot-d'auna, dar mai ales facer acesteala aniversara mortei lor).

Fericitul Origen, in explica'rile sale asupra epis-toler ca..tre Romani, vorbind despre aceste rugaciunisi pomeniri zice: «Este si drept si folotitor de a facerugaciuni si pomeniri pentru cei morti >) Iar Sf. Ci-prian, contimporanul set, in o epistola a sa, ne spun;ca in timpurile sale crestini socoteati ca datorie im-periosa a aduce daruri la biserica si a face rugaciunisi pomeniri pentru martini si pentru toti cel adormitiin Domnul ').

.

Arnoviti la randul set ne raporta cum crestini inadunarile for faceau rugaciuni pentru odihna si man-tuirea sufletelor celor adormiti 2). Sf. Grigoria dinNazianz si top parinti bisericesti, atat inainte de el,cat si contimporani, precum si eel din timpurile pos-teribre cu totil ne raporta, cum crestini de pretutin-deni, in tote bisericile faceati rugaciuni pentru celmorti pastrand traditiunea apostolica si se indeletni-ceau la tot felul de fapte bune si filantropice, dandde pomana, pentru sufletele celor reposati.

Fericitul Augustin a scris o intrega scriere asupra

,1) Ciprian. Epist. XXXVII.2) Arnovit Contra Pagani lor. Cart. IV.

www.dacoromanica.ro

262 RUGACIUMLE BiSERICEI

pomenirilor si rugaclunilor, ce se faceab pentru ceimorti. Scrierea sa se intituleza: De Cura firo morluis(Ingrijirei pentru cei morti). Prin acesta scriere feri-citul parinte, in cele XX de capitole ale sale, ade-vereste cum de la inceputul crestinismului biserica aoranduit, conform traditiunei apostolice, ea sä se facarugaciuni si pomeniri pentru cei morti.

Leon Alatiu, in scrierea sa Desire Focul curdti-tor (Despre Purgatoriti) ne arata forte multe canonea sinOdelor ecumenice si locale, prin cart dovedesteintre altele, ca pomenirile si rugaciunile pentru ceimorti, origina de la Sf. Apostoli.

Iar m'arturia sfincilor parinti din secolele posteriore,incepend cu al IV, este unanima intru acesta. Sf. Am-brosie, episcopul Medioianului, in scrierile sale L) nearata, ca a facut liturgic si rugaciuni, pentru pome-nirea imperatilor Valentinian si Theodosiu, precum sipentru fratele sell Satyr.

Ceia ce ne comunica acest sfint parinte, relativ larugaciunile, facute pentru fratele sea Satyr, cand aoficiat sfinta liturghie sunt de mare interes. El nespune, cal liturghisind a adresat catre Dumnezeti ur-metOrea rugaciune: Catre Tine me indrept A totputernice, DOmne si Tie me rog pentru sufletul acestainocent si pentru jertfa acesta ce ti se aduce tie; Fii,DOmne, milostiv catre el, priimeste jertfa acesta a fra-telui, ce-ti aduce». Sf. parinte adaoga, ca multi dintrecrestini, aceste rugaciuni si jertfe le laceat a trela sia trei-zecea zi, car alti a seaptea si a patru-zecea zi.

Tot ast-fel si Sf. Joan Chrisostom, in explicarile sale,facute asupra epistolelor catre Filipiseni si Galateane arata ca crestinii timpurilor sale erati fOrte zelosi

1) Ambrosia. De Obitn Valentiniane 56. De Obitn Theodosii 3. DeExoessu Fratris Sni Satyrii.

an

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNILE BISERICEI 263

intru a face pomeniri si rugaciuni pentru cei morti.Sf. Grigorie Teologul a facut rugaciuni pentru prie-tenul seta Vasilie si pentru fratele acestuia Grigorieal Nisei.

Sf. Joan Damaschin, vorbind despre pomenirile sirugaciunile, ce biserica face pentru cei adormiti inDomnul, desvolta pe larg intr'o intrega cuvintarechestiunea acesta. Intre altele sfintul parinte zice ur-111614:Vele: «Acei ce au vezut pe Domnul si au slujit

sfintii si Dumnezeestii Apostoli, sunt cei ce auhotarit a se savirsi sfintele mistere si a se face ruga-ciuni pentru pomenirea celor adormiti intru credinta.Acesta face biserica catolica si apostolica a lui Chri-stos de la un cap pana la cel-lalt al lumei, fall in-trerupere pana in zioa de asta-zi si aceste rugaciuninu sunt fara temei, nici zadarnice, nici intamplatOre,cad ei orinduit, credinta cresting nu coprindenimic nefolositor, ea a pastrat tote acestea, cad suntbune si de folos, placute lui Dumnezeti si asezatepentru mantuirea nOstra H 1).

Ast-fel si parintii secolelor posteriOre, in basa tra-ditiunei pastrata de la inceput, cu totii afirma originaapostolica a -ruga.ciunilor si pomenirilor pentru cei a-dormiti in Domnul. Demne de a fi cunoscut intre al-tele sunt cuvintele Sf. Ciril, episcopul Ierusalimului(1- 37o dupe Chr.) in Cathechisele sale, acest sf. pa-rinte zice: Apoi ne rugam pentru sfintil parinti siepiscopi si pentru toti cei ce au adormit in Domnulcu credinta, ca se aduce usurare sufletelor acelorapentru cari ne rugann Iar Sf. Anastasie patriar-chul Antiohiei, in intrebarea a XII zice urmetOrele :Carl' sunt pecatele, cari se 'arta dupa morte prin

1) Sf. loan Damaschin. Cnvintul BM, despre eel-ce ah adormit introeredintil.

luT,

le -au

www.dacoromanica.ro

264 RUGACIUNILE B1SERICEi

leturghii, rugaciuni si milostenii, ce se fac pentru ceiadormiti? Respunde: De mare folos sunt rugaciunilesi pomenirile si milosteniile, ce se fac pentru iertareapecatelor celor raposati .

Dar pentru origina straveche si apostolica a ruga-ciunilor si pomenrrilor peritru cei morti, pe langa cu-vintele si marturiile sfintilor parinti ce am aratat, maisunt marturiile sfintelor liturghil a celor mai antici,marturiile dipticilor bisericesti, marturiile ma' rturisiri-lor de credinta ale bisericei crestine ortodoxe si in-sasi invetatura si: practica acestei biserici.

In adever in vechea liturghie, care porta numeleSf. Apostol si evangelist Marcu, gasim pentru cel a-dormiti in Domnul urmetOrea rugaciune: «Sufleteleacestora si ale tuturor pentru cari s' au adus jertfesi rugaciuni, odihneste-le Stapane, DOmne Dumnezeul nostru, in corturile sfintilor tee, intru imperatiata, daruindu-le for fagaduelele tale, bunata' tile celenespuse, pe cari ochiul nu le-a vezut si la inima o-mului nu s'a suit; acelea pe cari, Dumnezeule, le-aipregatit celor ce iubesc numele Vet cel sfint. Tu in-susi odihneste sufletele lor, Domne, si le invredni-ceste imperatiei cerurilor , Jar in alt loc, repetandu-seacesta rugaciune, gasim adaogate cuvintele: c Si sufle-tele acelora, pentru cari s' au fa' cut pomenire asta-zil, .

In sfinta liturghie a Sf. Jacob fratele Domnulul, infila II. dupa ce se face pomenirea Apostolilor, profe-tilor si a celor-alti sfinti, se adaoga cuvintele: ( Po-meneste Domne Dumnezeul duhurilor si a tot trupulsi pe aceia pe cari I-am pomenit si pe acel dreptcredinciosi pe care riu i-am pomenit, odihneste-i preel' acolo, in loc de viata intru imperatia ta, in raiuldesatarei, in sinurile lui Abraam, Isac si Jacob, pa-rintri nostril; de unde au fugit intristarea si suspinul,

www.dacoromanica.ro

RUGACIUNILE BISBRICEI 265

acolo unde cerceteza lumina fete' tale si luminezad' apururea bine priimeste jertfa nostra., sfintita cuDuhul tea cel Slant, pentru iertarea pecatelor nOstresi a gresalelor poporului teti si pentru odihna sufle-telor celor repausati »

De asemenea in sfinta liturghie atribuita SfintuluiCliment, -episcopul Rome', gasim urmetOrea rugaciune:(Inca ne rugam tie DOmne si pentru Sfinta to bise-rica cea de la o margine pang la alta.... Inca it' a-ducem tie jertfa si pentru -to' cel-ce ti-au bine placut-tie din veac, Sfinti, patriarch', profeti, drepti, apostoli,martini, marturisitori, episcopi, presbiteri, diaconi, ipo-diaconi, anagnosti, feciore, si a tuturor a carornume to le cunosti. Iar diaconul zice: ( Si pentru ceiintru credinta adormit' .

Tot ast-fel se face amintire despre aceste rugaciunisi in Dumnezeestile liturghii ale Sf. Vasilie cel Maresi Joan gura de aur. Aci se zice: ( Ale sfintului proo-roc inainte mergetor si botezator Joan, a sfintilor sla-

intru tot laudatilor Apostoli si ale tuturorsfintilor tei, cu ale canon rugaciuni cerceteza-ne preno' Dumnezeule, si pomeneste Domne pre tots cei-ceau adormit intru nadejdea invierei celei veccinice siodihneste pre ei acolo unde cercetezA lumina fetqitale » . Dupes aceia pomeneste pre cei vii si pre ceimore' mend: pentru odihna si iertarea pecatelor su-fletelor robilor in loc luminat, de unde aufugit intristarea si suspinarea, odihneste-i pre ei D6mne,intru imperatia ta » .

Aceiasi origina apostolica, a rugaciunilor si pome-nirilor pentru cel morti, ne-o dovedeste si existentasi intrebuintarea dipticelor (pomelnicilor), care coprin-deau pe o files numele celor vii, iar pe cea-alta a celorrepausati, de unde si numele for de diptici, ca fiindfa.' cute din doue sail mai multe file indoite.

.

laid

vitilor si

tei

www.dacoromanica.ro

266 RUGACIUNILE BISERICEI

Dipticele se pa' streza si sunt in us pana in zioa deasta-zi, in tote bisericile crestine. Asa vedem in bi-serica nOstra crestina ortodoxa, biserica apusului, bi-serica Copta., biserica Abisiniana, Armeana si altele.In tote bisericile, unde ele exista, au pretutindeni panain zioa de asta-zi, acelas scop, care avut din celemai vechi timpuri. Ele cuprind in deosebi numele pa-triarchilor si archiereilor de mai 'nainte a caror numese pomenesc la sfintele slujbe si la timpul cuvenit.

Dipticile, cari cuprind numele celor morti sunt fOrtevechi. Le gasim mentionate in cele mai vechi litur-ghii. Ele figureza in liturghia, atribuita Sf. Evanghe-list Marcu si in altele.

Pe langa cei morti in diptice era usul si este panain zioa de asta-zi de a fi scrise numele Imperatilor,archiereilor, a inaltilor demnitari si tutulor, celor ceajutaii si faceati bine bisericilor si in genere a intre-

.gului popor. Cuvintele: Si fire toll si fire Idle, pro-nuntate cu glas mare pain in zioa de asta-zi in tim-pul hturghiei, precum «Sifire aceia ce fieste carele'i are in cugetul seg, dovedesc pana in zioa de as-ta-zi usul stravechiti al pomenirilor.

Rugaciunile si pomenirile, pentru cei adormiti intrucredinta, ni le confirma si diferitele ma."rturisiri alebisericei. In marturisirea de credinta a Patriarchului A-lexandriel Mitrofan Chritopol cap. XX trateza desprerugaciunile si pomenirile pentru cei morti, ca martu-risire de credinta a bisericei una santa catolica si a-postolica. Aci intre altele se zice: «Usul acesta esteo traditiune forte veche, caci nu este nici unul dinsfintii parinti ai bisericei, care sä nu-1 amintesca, dincontra cu totii '1 arata si indemna pre crestini a'l prac-tica. Ast-fel despre el amintesc: Atanasie cel Mare,Vasilie, Grigorie Teologul, care a scris si o cuvintare

§i:

'1 -au

www.dacoromanica.ro

REIGACIU,.ILE BISERICE1 267

despre fratele set Chesarie, Joan gura de aur, in di-feritele explicari la epistolele Apostolului Pavel si indeosebi asupra epistolelor card Corinteni si Tesalo-niceni, Epifaniu si in genere toti sfintei parinti si is-torigraff ai bisericei amintesc acesta traditiune.

Mitrofan in acest capitol se ocupa pe larg de ches-tiune, face istoricul eT, arata folosele si indemna pecredinclosi a aduce ast-fel de rugaciuni si a face po-meniri pentru cei repausati.

De asemenea in Marturisirea Ortodoxa a luT PetruMovila, intrebarile 64 si 65 trateza despre rugaclu-nile ce se fac, pentru cei adormiti in Domnul, po-menirile si milosteniile, ce se fac pentru sufletele lor.

Aci se zice: ,ICeT adormiti in Domnul se vor mantuicu bine-facerile celor vii si cu rugaciunile cele pen-tru densi ale bisericii si mai ales cu jertfa cea Parade sange, care biserica o aduce in tote zilele, pentrutoti cei vii si cei morti in deobste, dupa cum siChristos a murit pentru densii) ').

Tot ast-fel sunt coprinse rugaciunile pentru cei a-dormiti in Domnul si in .Marturisirea lui Dositeit,patriarchul TerusalimuluT, Art. 18.

Pe marturia dara a sfintilor parinti, cad cu to', cumam aratat afirma origina apostolica a traditiunei ru-gaciunilor si pomenirilor pentru cei adormiti, bise-rica a instituit si a practicat aceste rugaciuni si po-meniri §i le practica pana in zioa de asta-zI. Ele con-stituesc parte esentiala a serviclului liturgic, pentrusavarsirea sfintei Euharista, unde conform acestei tra-ditiuni apostolice, la proscomidie se scot particele pen-tru cei adormiti, ca si pentru cei vi' si numele for sepomenesc acolo, Tar dupa aducerea si sfintirea sfin-telor Daruri, pe Sfantul si Dumnezeescul jertfelnic, tote

1) Petri' Movila MArt. Ortod. intreb. 64...

www.dacoromanica.ro

268 RUGACIUMLE BISEMCEI

acele particele se pun in sfantul potir, in carele estetrupul §i sangele Domnului nostru Iisus Christos.

Din observarea de aprOpe a traditiunei rugAciu-nilor §i pomenirilor pentru cei morti, in practica bi-sericel, vedem, ca ele sunt strans legate cu sfantataina a Euharistiei. Biserica le-a pastrat ast -lel unitepa.na in zioa de asta-zi, precum aceia§i traditiune ob-servam in practica bisericel §i la rugaciunile de in-gropare (prohodul) celor adormiti. Tot-d'auna bisericaavea §i considera aceste rugaciuni nedespartite desAvar§irea sfintei Euharistii, ca jertfa pentru iertareapecatelor celor repausati.

Basa acestel traditiunI de origina apostolica de ase face adica rugaciuni §i pomeniri pentru morti, bi-serica a instituit a nume zile in an pentru pomenireatuturor celor adormiti din veac intru credinta §i a-cesta practica o gasim aprope fara exceptiune la totebisericile cre§tine, chiar §i la acelea, cari de-partat cu desavir§ire de la spiritul adeverat al sfinteireligiuni a lui Iisus Christos.

In sfinta nostra biserica cretina ortodoxa sunt ho-tarite doue anume sambete in an, cand biserica facerugaciuni indemna pe credinciosi la ast-fel de po-meniri §i bine-faceri, pentru iertarea pecatelor celorrepausati, dar despte aceste doue zile pentru pome-nirea for vom vorbi in unul din numerile viitOre alerevistei.

C.

s'ail

si

www.dacoromanica.ro

DEOSEB1111 DE ENO NTH DIFER1TEIE BISERICI CRESTINE,

(Stadia Simbolic).

Privirl generale

Biserica lui Iisus Christos, intemelata pe santa si dum-necleeasca sa invetatura, acea biserica numita de santilparmti ai sinodului at II ecumenic, una, santa, catolicd(universals) si apostolicd, o vedem asta-di impartita inmai multe biserici crestine Asta-di auc,lim vorbindu-se deo Biserica, cresting ortodoxd , de o Bisericd cretin.Romano-catolicagall a _Romei, numita si papistasa,dui:4 seful e'i Papa, de biserici proteEtante, Lutera,nd,Calving, Sociniand, Arminiand, ect de bisericl mo-nofisite: Armand, Coptd, etc Fte-care din aceste multesi diferite Biserici pOrta numele de biserica cresting;deci tote si fie-care din ele se pretind a fi bisericl cre-qtine, adica Biserici ale lul Christos, intemeiate pe santasa invetatura evangelica. Mal mull chiar, fie-care din ele,in egoismul WI, se pretinde a fi adeverata biserica alul Christos. Fie-care se pretinde ca represintA drept sicu adeverat curata, santa *i dumnedeeasca invel.atura aMantuitorului, fie-ca aceste biserica difer si se deosibesc ft5rtemull intre dinsele.

Biserica dar cea una, o vedem asta -Ul impartita in multesi diferite bisericl creqtine.

Biserica OrtodoxA Romani 7

www.dacoromanica.ro

270 DROSEBIRI DE CREDINTA

Dace privim si examinam de aprOpe aceste multe si di-ferite biserici crestine, si observam pe fie-care din ele inparte, cum adica fie-care reprezinta si marturtseste cresti-nismul, cum fie-care din ele profeseza si marturiseste in-vetatura credintei, care formeza temelia pe care se edificesi se intaresce o biserica, constatam in mod vederat caele se deosibesc intre dinsele. Diferentele for constatam Casunt nu numal asupra cestiunilor de o ordine secundara sineinsemnata, dar au de obiect chiar chestiunile de fond,adeverurile fundamentale ale credincel Deosebirileintre ele merg OA. acolo in cat se pare ca unele din acestebiserici au mistificat, ca sa nu clic ail schimbat si falsificatcu desavirsire adeverurile credint,e1 evangelice, si s'ail de-partat cu totul de la simpla si de suflet mantuitOre inveta-tura a Domnului, predicate Omenilor prin glasul santilorsea apostoli si evangelisti.

Nu vom examina aci cum bisericile crestine in decursulsecolilor ail ajuns la o ast-fel de diversitate si varietate devederl asupra adeverurilor ce formeza obiectul si temeliacredintei crestine. Aci pur si simplu ne vom margini a con-semna vederile proprit ale fie- carela biseri 'I; asupra acestoracieverurl, vom compara intre dinsele vederile proprii alefie -cares biserici, si le vom alatura si verifica cu isvorulcre intel crestine, Eva,ngelial si Tradiriunea Bisericef,pentru a se vedea de partea carei biserici crestine esteadeverul ca ast-fel sa se !At& invedera care din aceste bi-serici este adeverata biserica lui Christos si care anumeeste biserica care a pastrat in puritatea sa crestinismul pri-rnitiv si nu s'a departat de la el schimban ,u-1 sail alterindu -1, se va invedera cu un cuvint, care din multele sideosebitele biserici crestine este si se pote numi ade-vertitd biserica a lui Christos, pentru pa; strarea in-tacta ,si nealterata a inveyaturel credinrei.

In biserica lui Iisus Christos, este adeverat, mai nicio data n'ail lipsit acela can voiail a schimba adeverurilecredintei Chlar de la inceput intrega invetatura evangelica,unit voiati a o confunda cu Iudaismul si insusi Crestinis-mul a'l considera ca o sects iudaica, sail ca un iudaismperfectionat. Ast-fel au fost t6te eresiile iudaizatOre, cars au

www.dacoromanica.ro

INTRE DIFER1TE BISER CREVTINE 271

inceput din chlar timpurile Apostolilor. Altii larast voiail-al considera ca o directiune filosofice, sail a'l confunda cudiferitele sisteme filosofice ale timpulul sail a timpurilortrecute, filosofisand asupra adev6rurilor credintel cu ideilediferitelor secte filosofice si religiOse grece si orientale Ast-fel a fost eresiile gnostice din primele secole. N'ail lipsitDid de aceia cars voiail se explice alt fel de cum pro*vaduise apostoll adeverurile credintel si cum ele se aflailcuprinse si explicate in scrierile apostolilor si in traditiuneaautentica a bisericel

Biserica insa vigilenta intru pastrarea intacta si nealte-rata a credintel, pe totI acestia, cu consensul unanim altutulor celor ce o representa in sinOdele sale ecumenice silocale, i-a eliminat din sinul el, proscriind si despretuindinvetatura si ideile for si considerandu-le ca periculOse pen-tru biserica si credinclo01 eel adeverati a! lul Christos.

Ast-fel sail urmat in decursul celor opt secole ale bise-rice!. Or! de cate ori se iveail ast fel de mistificatorl intruale credintel, sail orl si ce fel de nedomirire, biserica lulChristos prin glasul unanim al lerarchilor el, representantide drept, pastratori si aparatorl al invetaturel, hotara dreptacredinta, comunicandu-o tutulor fillor set, spre a o cundiscesi marturisi Ast-fel s'a pastrat unitatea credintei §ia invelaturel; s'a pastrat si unitatea bisericel. Bise-rica lui Christos era una, aceiasi pentru top, si topmArturiseall acelagi credinfa $1, aceiagi Inv&faturet.

De la acesta.' epoca insa, seria sini5delor ecumenice in-cetand, lar raporturile dintre cele doue marl centre sailbiserici crestine de Roma si Constantinopol, racindu-se,!Ang ce in secolul al XI (anul 1054 Julie 16) s'atl inceputa se ivi pe alocurea idel diferite asupra adeverurilor cre-dintel, si aceste idel diferite subsistand si prinqend rada-cinl, ail adus impartirea insasi a Bisericel lui Christos indoue marl biserici, una cu Constantinopolul in frunte co-princlend lumea cresting din partite resaritulul; lar alta cubiserica Romel in frunte, coprinclend lumea cresting dinpartile apusulul. Causa despartirel, dar necontestat a fostdeosebirile de credinta. La acestea insa adaogandu-se vederiparticulare despre Biserica si lerarhie, in deosebi vederile

www.dacoromanica.ro

272 LIEOSEBIRI DE CREDINTA

particulare ale Bisericei Romane despre Episcopul Romei,desbinarea s'a intarit si deosebirea a continuat si a crescutdin ce in ce mai mult Bisericile insa find despartite, nqmai era posibil nici un control comun si universal pentrupastrarea dreptel credit* saii a unitatei de vederi; iar Bi-serica Romei alunecata pe povirnisul novismelor sail alexplicarilor favorabile vederilor ei, intru tot ce privea in-teresele acestei Biserici, spre a o modula dupa vointa si .

capriciul Episcopilor Romei, a mers tot inainte pe acestatale, si ast-fel dupa un scurt timp s'a vedut si s'a cons-tatat ca alt-fel era Biserica Jul Christos in parrileOrientului, unde totul remasese pe bazele vechei credintesi orga.nisar1, si alt- fel era in palli7e Occidentului,unde multe se schimbase si multe se adaugase S'a vedutca alt-fel era si se profesa credinta si invetatura In generea bisericei la crestinii, cars apartineati centrului celui marecrestin din Constantinopol si alt-fel era la aceia call apar-lineau centrului celui mare de la Roma. ..i dad, multepuncte de credinta eraU comune si unora si altora, adicasi unei Biserici si celei 1-alte, aveati intre ele deosebiri devederi si credinte In multe altele, ba chiar si in cele esen-Vale si fondamentale.

Acesta stare de lucruri s'a continuat pana aprOpe definele secolului al XVI. Lumea crestina sail Biserica luiIisus Christos era impartita in doue tabere sail done marlBiserici, diferite .7i deosebite intre dinsele, ca sa nuOic ostile. In acest timp, in partile orientului, mai eraOre-care biserici cu vederi particulare asupra unor dogme,anume acele biserici, cars se formasera aparte pe ideileereshlor despre natura §i vointa DIAntuitorului, eresilju lecate deja de sinOdele ecumenice ale Bisericei

Secolul al XVI insa aduce o noun desbinare in lumeacrestina, anume In sinul Bisericei Romane, in sinul cresti-natatel din Apus.

Luther protesteza contra modului cum Biserica Romei in-telegea mantuirea si lertarea pecatelor, si d'aci deosebirl devedere intru acesta si in altele multe intre credinciosil a-celeeasi Biserici. D'aci lupte si desbinari religh5se.

Secolul al XVI sfirseste lasand Biserica lui lisus Christosimpartita in ire parti sail Biserici deosebite: Biserica

www.dacoromanica.ro

iNTRE DIFERITE FIRER. CRE§TINE 273

Orientului cu Biserica de Constantinopol in frunte,Biserica Romel Cu parte din credinciosil Apusului,earl 11 rerna sesera el devotall si Biserica Protes-tants, cuprinclend pe acel crestini din partite Apusului,car' nu voiail mai mutt spre a se tine si povatui de Roma.

Daca lucrul ar fi remas aci, si data acesti din urmacrestini ar fi remas credinclosi acelorasi vederl si s'ar fiunit cu totit pe una si aceiasi credinta, de sigur am fi avutnumal trel marl Biserici. Si atunci find vorba de a aratadeosebirile de credinta intre diferitele Biserici crestine, lucruls'ar fi marginit la cunOsterea deosebirilor de vederl si cre-dinta ale acestor trel marl cete de credinciosi.

Cei despartiti de Roma insa ail mers repele si cu pallgigantic', pe calea vederilor particulare si deosebite intruexaminarea invetaturei credintel si a fondului Bisericel Se-colul al XVIII si at XIX In deosebi au fost cele mai rod-nice in tot felul de vederl si credinte deosebite asupra in-vetaturel bisericei. D'aci tmperecheri de tot felul si impgrtirrpeste Impartiri si biserici peste biserici. In sinul protestan-tismului crestin din secolul al XVI, sat. format atatea subImpartiri In cat el Insusi devine necunoscut.

Pe calea progresului de novisme a mers inainte si Bise-rica Romel i ea a mai adaos dogme si vedert noul sideosebite in Biserica lul lisus Christos, a adaos dogme siInv6taturI necunoscute In Biserica primelor secole.

Cu acesta tnsa vederile si deosebirile de credinta aleacestor diferite Biserici crestine s'au inmultit si s'ail corn-plicat. Ele nu s'ail marginit asupra unor anumite dogmesau tnv6taturT, ci au coprins totul si se p6te dice ca Intre-gul edificid at Bisericei crestine a suferit multe schimbarisi prefacer' la aceste Biserici.

A descrie si expune intr'un intreg armonic si sistematiedeosebirile de credinta sail dogmatics ale diferitelor bisericicrestine, este apr6pe cu neputinta, cad ele, precum am dis,nu an un punct de plecare comun, ci extinz'andu-se-aprOpeasupra tutulor chestiunilor, diferintele variaza de la una laalta, ba chiar si In stnul aceleasi biserici la diferitele secte.Din acesta cauza nici nu pot fi resumate. Pentru acesta,punctele de plecare si vederile asupra cestiunelor fiind di-ferite, pentru fie-care biserica le vom urmari dupa dogma

www.dacoromanica.ro

274 DEOSEBIRI DR CREDINTA

sail invetatura bisericel crestine care a suferit modifi-carea.

Dar data in diversitatea acesta de vederi $i de credintanu exists un punct comun de plecare, un principhl comun,asupra carui s&'$1 expuna, vederile sale fie-care din acestebiserici, exists ins& o idee comuna, care domina $i se stre-vede in cele mai multe din aceste chferente. Se observa camai t )te se invartesc asupra Invetaturel despre biserica, $iintru acesta vedem o deosebire diametrala intre bisericilecre$tina, ortodox& $i papista$1 de o parte, mai mult sailmat putin avend intre dinsele aceia$I unitate de vederi, $iintre bisericile protestante de alt.& parte.

Daca comparam, titre dinsele, dogmele de credit*. $i in-vetatura bisericel protestante, cu invetatura acestor doli6biserici, vedem ca punctul central la care tOte aceste bise-rid se refera $i asupra caruia se deosibesc intre dinselemai ales prin ultimele teorti ale bisericilor protestante, estemodul cum fie-care din ele intelege $i explica mantuireaadusa genului uman prin Iisus Christos $i cum ea s'a efec-tuat $i se efectu& In biserica Cre$tina.

Asupra acestul punct se p6te lice ca. tOte In princip para admite o invetatura comuna, anume: ca omul se ma,n-tueste prin Iisus Christos in biserica sa ; dar a-cesta mAntuire, in biserica, protestantii o inteleg cudes&virwe alt-fel, de cum o tnteleg cre$tinil ortodoxi $icre$tinii bisericei papistaqe.

Cre$tinii ortodoxi $i biserica Romel cred $i marturisesc,cä Biserica este depositara harului si santeniel siea este tare cornumca credinclosilor harul si ma,n-tuirea. El cred ca ea este tesaurul cel *Int at adeVerului$i al santeniel, de care cre$tinii aid nevoe. El mai cred $imarturisesc ca singura ea p6te oferi credincio§ilor harul $isantenia 1). Protestantit din contra. El nu primesc, nicl nurecunosc o ast fel de biserica aci pre pamint. El cred c&fie-care om, de a dreptul /Ate sa fie partas man-

1) In privinta modulus cum biserica este tesaurul harulul si at sInteniel, pre-cum st a modulul cum ea le ofe-a credinclosilor, exist& deosebire intre Rise-ma crestma ortodox& a RdsgrituluI si Biserica Romel, Ins& despre acesta seva vorbi in partea special& a acestul studio, atunci and se va arata chferentelede credinta asupra fie cares cestiuni sad dogme

.,

.

www.dacoromanica.ro

TNTRE DIFER1TE RISER. CRE§TINE 275

tuirel, de la Insusi Iisus Christos fail sa mai fie nevoepentru acesta ca sa mijlocesca sail sa ajute pre om bi-serica.

Din contestarea acestel insemnatati si necesitati ce se a-tribue Bisericel, de catre cresting ortodoxi si papistasl aftresultat si alte deosebirI la cresting protestanti, intre careprimul loc it ocupa teoria despre &luta Scripturg , pecare ei o considers ca singurul izvor al mAntuirel, pu-tend inlocui Biserica. Intru acesta convin intre dinsele a-prOpe tOte bisericile protestante. Credinta for este ca omulse edifice pe Santa Scriptura si se !Ate ma,' ntui d'adreptulprin credinta in lisus Christos, asa dupa cum fie care o in-telege si o !Ate secte din Scriptura. Asa in cat omul cr stinse pOte mantui, dupa el far& a mai avea nevoe de Bise-rica, si de harul si santenia ce se comunica credinclostlorprin ea.

Cand insa diferitele secte protestante aa voit a precisatesa acesta generals a mantuirel omulul de a dreptul,de la Dumnedeti, prin credinca in lisus Christos, ex-trasd din Scripturd, de fie-care credincios, dupa capulsi ratiunea sa, atunci si Luther si Calvin si Socintanii siArmenianil si Quacheril si tOte seclele au ajuns la teorg,precum se va vedea,una mai absurda de cat alta. Eln'atl mai putut avea nicl un criteria, mai ales ca voind aevita atat Inve(atura Bisericel Orientate si mai cu sema pea Bisericel Papale, au recurs la tot fetal de formule, cartn'aa absolut nicl o legatura cu omul si cestiunea mantuirelsale prin Iisus Christos, in Biserica sa, in care El este silucreza mantuirea dug credinta n6stra.

Dar pentru ca. Invetatura despre Biserica este punctulprincipal asupra caruia se insist& in deosebi mai mutt sec-tele protestante si de la notiunea despre ea, despre coprinsulsi misiunea et pentru crestin plec& aprOpe tOte vederile fordeosebite In materie de credinta, credem necesar chi tr inacesta parte general& a studiului present sa precisam acestainvetatura dupa credinta Bisericel crestine ortodoxe si aBisericel papistase, in paralel cu creditnta protestantilor,ca ast-fel cestiunea sa aiba un punct de plecare mai pre-cis si mai lamurit and se va examina in partile sale spe-ciale.

www.dacoromanica.ro

276 DEOSEBIRI DE CREDU4ITA

Expunerea acesta comports tot interesul si merits deose-bita nOstra atentiune, caci protestantii facend din crestinismin genere o Invetatura practices pentru cultivareamoralel in popor, de acesta credinta s'au molipsit multi,chiar si la no1; si fares WO dea sema vor a pogori Bisericasi religiunea la un rol pur si simplu practic pentru propa-garea moralei in popor....1)

Invetatura dogmatic& a Bisericil ortodoxe, cu care aprOpein totul consuna si invetatura Bisericel Papale, se resumesin urmatOrele: «Biserica este aseza mintul Dumnecle-esc, in care omul crestin tra este si prin care sesAn(este si dobandeste mAntuirea,.

Capitolul acesta privitcr pe sAntenia si mAntuireaacordatã omului prin acest Asezamint Dumnecleesc,dupes invetatura santel nOstre religiuni crestine ortodoxeconsta din urmatOrele. El se pOte analiza ast-fel: gOmullcalcand porunca lui Dumnecleu a caclut din starea sa pri-(mara de dreptate, curatenie si sfintsenie; si a perdutt cunostinta cea adeverata despre Dumnecled inclinind nu-<mai catre r6ii si catre p6cat. Dumnedell ins& avend mil&(de faptura manelor sale, a trimis pre Insusi Filul 8eti unit,(Fliul si Cuvintul Jul Dumnecleti, carele intrupandu-se din(Santul Spirit si Santa FeciOra Maria, si suferind mOrtea(pe truce, a inpacat pre Dumnedeti cu omenirea cea pa-(catOsa, infiintand pre pAment Biserica sa ca Asezamint4Dumnecleesc, prin care pururea, s& se reverse asupra cre-tdincIosilor bunatarile crucel, adica, sa,n(enia si m4n-«tuirea, De acesta santenie si mantuire omul se invred-cnicesce prin credinta in triipostatica Treime, credinta do-cvedita, lucratOre prin fapte ale lubirel catre Dumnedea si(aprOpele Credmclosul se invrednicesce de mantuire con-

1) Am fAcut acest/ deviatiune pentru a arata ci o ast-fel de tendintA estecontranie spintulul Invetaturel sAntel religiunel creptine pi cu totul opuses cre-&Mel Bisericel nostre creltine Ortodoxe, cAreia apartinem. Biserica nostrA estegelds./ de a I Astra Si propaga InvetAtura religiunel crept ne intacts gi dupes spi-rant pa seeped ef cel adeverat, anume Credznfa in Dumnecied cel in Treime, lu-crdtOre prin fapte, care set dovedescd acestel credintd ga. set se invederexe din in-btrea catre apropele". Ast-fel o consider/ pi ast-fel cere de la nol fill el A. ocredem pi sA mArturisim Ast-fel cere el o avem pi in sensul acesta O. o sAdimIn inimile tuturor din generatiune in generatiune pant in vecul veculuI.

Cestiunea acesta ins/ este capital& pi ne reservAm a o discuta in deosebl inunul din numerile vntore ale Bisericel Ortodoxe.

www.dacoromanica.ro

TISTTRE DIFERITE RISER. CREVINE 277

«lucrand intru acesta prin libera sa vointa ; insa mantuireaI nu o pOte dobandi de cat in sinul bisericel celel adeve-«rate lul Christos; fiind-ca, ea singura este depositara ha-«rulul, santeniel si al adeverulul, carl nu s( (WI de cat«prin ea credinclosilor, Jar el numal prin ea pot cunOsce«§i Inveta adeverata credint6. despre Dumnecleii pentru«a face fapte demne de acesta credinta si pentru a se in-«vrednici de santenie si mantuirea 1).

( Du pl credinta aprOpe unanima a tuturor sectelor pro-ttestante starea omulul primar a fost sdrobita si corupta.gm desavirsire din causa pecatulul primulul om. Omul s'a(mantuit prin Iisus Christos cel crucificat pe Golgota; char«mantuirea care isvor4te din crucea lul Iisus (din mOrtea«sa pe cruce), se dobandeste de creiinclos nu prin Biserica,«ci depinde numai de credinp, singura prin care setdobandeqte. Ast-fel el cred ea crestinul pOte singur sc6te( din Santa Scripture, ceea ce trebue sä creda, explicand«Scriptura si intelegend'o fie-care dup. priceperea si pu-Iterile sale. Prin acesta, credinta for este ca fie-care isi«apropriaza d'a dreptul rnantuirea de la insusi Iisus Christos).

In trasurl generice vorbind, ast-fel in(:eleg mantuirea Pro-testantii. Dace se deosibesc intre dinsii, diferentele nu suntde cat asupra cestiunilor de detalitt, cars se vor vedea inexaminarea specials a tutulor deosebirilor. In t6te acestediferente ins& domneste un spirit dialectic si sofistic.

Ast-fel: Luteranil de exemplu, nevoind sa o rupa cu de-avirsire cu Biserica, nici sa-1 tagaduiasca cu totul insem-natatea si necesitatea, .nu sunt asa de inaintati in cat ssadmit& si sä recunOsa mantuirea ca o consecinta numala simple) credin(e in Iisus Christos. Calvinii ins& odeduc in mod dialectic din credint6, credend in predesti-natiune. Ei maresc si mal mult prapastia intre omul celcadut si mort cu desAvIrsire din causa pecatulul dupe cre-dinta lor, si !titre Dumnedeu Acesta o dovedesc in destul,precum o va vedea invetatura for dogmatics despre predes-

9 Deosebirile ce exist6 tram acesta intre Biserica cresting ortodox si Bise-rica Rome! se vor argta in partea specialg, and se var expune tote ideile par-ticulare asupra acester cestiun!; ider pe car! acesta Biserica le a admis In timpurlcu totul posteriore la cart sine mat mull de cat chlar la cele ce ail fost orin-duite si asezate de la inceput.

.

www.dacoromanica.ro

278 DEOSEBIRI DE CREDINTA

tinatiune si credinta for in eficacitatea misterelor si a ev-haristiet.

De aceiasi parere si credinta cu Calvinil sunt si Armi-nianit, cart s'al't despartit de el. i el 1st extrag dogmelefor d'a dreptul numal din Santa Scriptura, singurul izvorde credinta al tutulor protestantilor; se deosibesc insa deCalvini, ca resping predestinatiunea. In invetatura desprepecat si mantuirea omulul admit si conlucrarea omulul.

Dace invetatura dogmatics a acestora are multe 041comune cu Rationalismul, se explica prin faptul, eh Ra-tionalismul este nedespartit de protestantism si se afla, latote sectele ce'l compun, in unele mat pronuntat, de cataltele

Socinianil la randul for ate si el aceiasi credinta despremantuirea omulul d'a dreptul prin credinta in lisus Chri-stos, extrasa bine inteles din Santa Scriptura; dar el jude-cand si apreciand Scriptura mai mult din punctul de vederepractic, at ajuns la invetatura si dogme cu totul deusebite.Adica ei primesc si recunosc Santa Scriptura ca singutulisvor infailibil al revelatiunei si at religiunel celel adeverate,la care omul, prin propriile sale puterl, nu s'a putut ridica,dar adeverurile coprinse in Santa Scriptura pretind sa fieconforme cu ratiunea si puterea de pricepere a fie-caruiasi sa nu li se opuna sail sa le covirsiasca. Pretind Inca catot coprinsul Santei Scripturi sa se reduca la scopuri prac-tice pentru cultivarea morals si ridicarea nivelulut moralal omulul; tar ceea ce este coprins in Scriptura si nu co-muna cu acesta, resping cu desavirsire. Ast-fel resping Dogmadespre Santa Treime, dogma despre intruparea Domnululnostru lisus Christos, dogma despre pecatul original. De a-seminea si cele-l-alte dogme si invetatura ale Bisericel leresping sell le altereza cu desavirsire. Iisus Christos Man-tuitorul nostru dupa ideile profesate de el, remade un sim-plu om divin sati indumnedeit; un simplu invetator, unmare moralist, dupa ale carui precepte morale traind omulsi conformandu-se, pOte sä dobandesca viata eterna. In ge-nere Socinianismul, precum fOrte drept observe Strauss, esteun amestec de credinte si idei rationaliste si supra-natura-liste. In adever rationalismul, explicand Sf Scriptura in modliber cu desavirsire si arbitrar in acelas limp, despretueste

www.dacoromanica.ro

INTRE DIFERITE BISER. CRE§TINE 279

si nu tine serna aprOpe de nici o dogma. Tot ce i-se pareca este misterios sail teoretic cu desavirsire este respins;cad el vor sa fats din crestinism o religiune cu desavir-sire practica. Iar supra-naturalismul, de si recum5te cresti-nismului o origind istorica si supra - naturals,, Ins& Sf. Scrip-tura o explica, ca si toti cel-l-alp protestanq, cu simpladeosebire ca el admit si recunosc minunea 1).

Acelas spirit de invetatura aprOpe domneste si in ran-durile sectelor protestante a Menonitilor si Quacherilor, fieca. acestia In ultra-montanismul lor voesc a deosebi bisericade tot ce este trupesc sail necurat. Incepetorul mantuirelnOstre, dupa el, este Iisus Christos, dar omul devine par-tasi si el d'adreptul de la el. Altil socotesc de asemeneaOM invetatura si tot edtficiul crestinismului, ca o religiunepractica, avend de stop sa ridice pe om si sal imbuna-tatesca viata si moravurile. Dogmele lor at un caracter cudesavirsire strein invetaturei evangelice si traditiunel bi-sericestl

Invetatura dogmatics a Menonitilor ne reaminteste tendin-tele Montanistilor din secolele primare a le crestinismulul.Quacherii, la randul lor, ail credinta, ca lumina internsaflata in fie-care om este singurul isvor al adeveratel in-telepcluni, al cre,lintei si al mantuirel; deci intregul edificiiial invetaturei crestine este cletinat din temeliile sale prinast-fel de credinte. Si unit si altil sunt pe baza principiululcomun protestant, in privinta mantuirel omulul, d'a o creded'a dreptul de la Iisus Christos, far& a mijloci biserica.Insast Sf. Scriptura perde cu desavirsire insemnatatea siautoritatea el, mal ales ca nu-I recunosc inspiratumea sio considers ca simpla carte umand.

La acestea sa resuma ideile generale asupra Bisericel,punctul de plecare, in deosebirile de credinta a le diferitelorbiserici protestante. Deosebirile lor, plecdnd tote, de la no-(iunea si conceptul Bisericel, el au alterat si insasIfiinta si tondul crestinismului, precum se va vedea dinexaminarea speciala si analisarea tuturor acestor diferentede credinta.

Despre Bisericile din Orient formate Inca din timpul si-

1) Strauss, Glaubens Leehre I, N.

www.dacoromanica.ro

280 DEOSEB. DE CREDINTA iNTRE DIFER BIS. CRESTINE

nOdelor ecumenice pe basa eresiilor monofisite si monotelite,nu pOte fi vorba aci, cad ele ail remas, in limitele strimteale vederilor for dogmatice despre pers6na Mantuitorului;Iar In privinta desvoltareI dogmatice a invetaturei despreBiserica nu au mai facut aprOpe cu desavir§ire nici unpro gres, evitand cu deshlr§ire Invetatura tuturor celor-l-altebisericl. EI s'ati marginit, precum se va vedea In parteaspecials la un conservatism_degenerat.

Acestea Oise generic asupra deosebirilor de credinta savedem acum vederile §i credintele propri ale fie-careia a-supra dogmelor §i Inv6tAturilor fondamentale, Incepend cuBiserica.

D.

www.dacoromanica.ro

Catega notiO asupra arhitecturei crepe,

Vedl tiserica Ortodox& Rom&na, No. 12, an. XXV.

Afars de bisericile aratate 'Ana scum, un loc fOrte in-semnat tntre cladirile circulare it ocupa San Stefano ro-tondo din Roma. Dupa parerile scriitorilor Dehio si V.Bezolel acesta cladire ar fi o imitatie a unei alte cladirimai vechi zidita la lerusalim de imperatesa Eudochia, pelocul unde a lost ucis cu pietre primul martir Sf Stefan.Chiar data acesta ipotesa nu ar fi adeverata, totusi cladireain intregul ei nu presinta nici o analogie cu cele-l-alte bi-serici din Occident, si transpira mai mult influenta biseri-cilor crestine din Palestina si Siria. Cladirea acesta monu-mentala s'a ridicat pe muntele Ceolius, pe vremea papelTimplicius, 468-82 de catre Placida, nepOta Eudochiei si afost sfintita de acest papa, dupa cum se vede din Liberpontificalis. Altl scriitori pretind a i-s'a dat forma rotundadin causa ca a fost zidita intr'un punct unde se intalneatimai make stradel). Naosul central e format din 22 colOneionice, d'asupra carora se ridica un turn inalt de 24 m.cu architrara qi frisa; turnul e intretaeat le un num& detot atatea ferestre cate erati si colonadele, pe care se re-zema. Acest turn, care forma si partea centrals a cladirei,dupa parerea Jul Essenwein2), n'a fost de la inceput aco-

1) L, Kiasen ff-bandenfiir Kirehliche Zwecke.3) Die Baustile.,

www.dacoromanica.ro

282 CA R-VA NOTITE

perit, cad acesta biserica nu era o cla lire comemorativaci numai o imitatie a celei din Ierusalim si de aceea spatiuldin mijloc I311 avea nici o insemnatate. Aid nu se adunailcredinciosil la o di anumita, ca sä serbeze pe mormintulmartirului amintirea lui, fiind-ca acesta n'ar fi avut nici usens De aceea se crede ca tamburul sau turnul impreu facu acoperisul lui s'ar fi zidit pe vremea papei Adrian I, 0Imprejurul acestui naos central se mai afla inca un altultot rotund, format de un alt cerc de colOne ionice uniteintre dinsele prin arcurl solide si separate prin o stalpfputernici De aid se despart patru aripi in forma e truce,tar intre dinsele, spatiul care ramane, formeza atru ves-tibule sail purtice, pe uncle se intra In biserica Fie-care a-ripa avea ate o absida de forma semicirculara si care lesain afara de zidul inconjurator Porticile aveak fie-care catedone usi, prin care se putea patrunde in iuteriorul bisericel.Fie care din cele patru brate sau aripi ale cladirei aveatiCate dou6 ferestre in forma circulars si una in mijlocin forma de truce. Intrega cladire era tnconjurata le unzid circular, intrerupt numai de zidul absidelor. Cladireaera acoperita cu lemn, afara de abside, care eraii acoperitecu tigle; se crede ca la tnceput porticile nu aveati nici unacoperis. Acesta cladire, ca multe altele din Roma, a fostzidita din remasitele sau daramaturile vechilor temple sipalate pagane, si acesta se observa caramidile si tiglelevechi tntrebuintate, precum si din colOnele, care nu ail toteaceasi inaltime. Pe suprafata murilor se \red Inca caramilldreptunghlulare, cu virfal catre interior, care sent o probaca au servit si la alte cladiri mai vechi; murii constail din-tr'un amestec de bucati de piatra cu mortar, care Impreunaformeza an singur bloc. Arcurile de la ferestre si de la usilede intrare sunt zidite din caramicli de ale 44 cm. de lungi,far d'asupra usilor sant aseclate grindi de lemn. Partea cen-tral' a cladirel sustinuta de colOne de granit s'a conservatpana acum si chiar partea a doua tot rotunda, formats dinarca le sprijinita pe colOne ionice, si acesta a resistat tu-turor Intemperiilor. In timpul de rata acesta mareta bisericade odiniOra nu consta de cat din al doilea cerc de colOne,cu spatiile gble zidite, far din cele patru brate sau aripinu s'a conservat de cat cea despre ford, totusi forma

gin

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARHIT. CRESTDIR 283

primitive a cladirel se pOte vedea destul de bine duperuinile temeliilor, earl Inca s'ad. conservatt) Figurile, cerepresinta acesta biserica si care se ved in tote operile dearchitecture, arata biserica asa cum a fost la inceput dupelanul de restaurare al lul Hiibsch si care sa crede ca ar

fOrte apropiat de adever.Deja din secol. VI acesta biserica a fost Impodobita de

pa il loan I si Felix IV cu bogate incrustatiuni de marmora.In ecol. VIII papa Adrian 1 o repara aprOpe complect,cad ra cu totul deteriorate. In timpul evului mediu seruins din nod si Flavio Blond°, pe la Inceputul secol. XVspune a acoperisul ii caduse cu totul, totul chiar la ju-m6tatea secol. XV Gioranui Rucellai, remane ulmit de bo-gatia si rumusetea ornamentatiunilor de pe pereti. Pe la1453, dirt. cum se vede din o inscriptie conservata Inca,cladirea a ost restaurata de papa Nicolae V, insa acestarestaurare, upa marfurisirile lui Francesco di Giorgio,mai mult 1-a vatamat, cad coprinsul bisericel a fost redusla limitele in are se observe asta-di, asa ca zidul Imprej-muitor, care it rginesce cladirea, numal la cercul de mijloceste opera papek Nicolae V.

Tot dintre bisericile insemnate, zidite sub influenta ar-chitecturet din RakTenna si cea bizantina, este si Domul dinParenzo In Istria. Fara sa face parte din bisericile circu-lare, ea e una din frumOsele monumente ce s'a conservat.Din resturile care s'ad conservat pan& in timpul de fata sevede ca deja alte doue cladiri sunt antemergetOre bisericeide asta-di. Cea mal veche, ale cares temelii s'ad desgropatceva mai la nord de unde e asedata cladirea de acum, pro-beza ca vechea biserica avea o forma simpla oblong, denone metri largime pe doue (led si trel lungime, cu intrarlprin partea de vest si prin cea de sud Urmele a patrustalpl, in partea zidurilor despre est probeza ca acolo eraaltarul cu Ciboriula). Insemnatatea principals a acestor ruini

1) Kiassen Gebander fiir Kirchliche Zwecke.21 Ciboriul, ciborium, Bah chivotul in orient, este vasul in care se

oonserva sf. eucharistie si care servea spre a se impartisi cu dinsacopil si bolnavil din timpul anulul in momentele cele grele. Primelecihoril avea si forma de porumbitti $i acesta farii, indoiara, din cansii,0a porumbul si mIelul era simbolurile cele mai obicinuite in primele

www.dacoromanica.ro

284 CAT -vA NOT1'

consta mai cu deosebire in pavagiul de mosaic, care e celmai vechiii din Cate conservat si din cause ca e a-seclat la o adAncime de un metru si opt-cleci, fats de cel

secole ale Bisericel. Niel un ciboriu in acestrt forma nu s'a conservatdin timpnrile cele mai vechi; se credo Twit ca existau chiar in biseri-cile subterane din catacombe ea a fost aeceptat in biserica dupXconvertirea la cretinism a lul Constantin cel Mare. Tertu lian numeslbiserica case columbel", dar nu se pOte dice cu siguranta ca el 1' eaalusiune la ciboria Amfilochit, in vista of. Vasilie, da un detalifi areintaresce acesta parere. El reamintesce o imprejurare in care sf Va-silie ar fi depus in columba particelele de paine sfinta, pe care atar-nat-o d'asupra altarnljui -f. loan Chrisostomul vorbesce adesea n ter-meal forte clari de columba eucharistica Intro obiectele pe c ri Con-stantin eel Mare le a gout dar bisericel din Vatican erat an turncu o porumbitii. Aceste doug objecte nu se observe Ilia oda separatein bisericile din Italia; turnul este de ordinar de argint are inlrt-antra porumbita. In unele parti porumbita era aqed.ata p virful tar-nului servea ca incoronare a acestula.

Un chiborin in forma de columbit se pOte vedea pang asta-di in mu-sed din Amiens. Columba este lucrata in arena& emaliata, . =edata pe o tavacu marginile ciselate; forma tavei este concavo-convex Marginele ta-vei presinta dour) spre 4ece mid gauri, dispuse in mo 4 simetric, acesteaserveafi pentru micile lantiOre, earl tineati colum suspendata. Ari-pile coda nu ma suet emaliate, Tar restul corp of e acoperit cu opicture bruna. La mijlocul spatelul, intro cele do ZS aripi, se afla o des-chidatura putin pronuntata, destinata pentru conservarea particelelorsfinte qi acoperite cu nu oopac mobil.

Ciboriile in forma de =tie rotunda cu oapacul conic, eraa forte in-trebnintate in bisericile din occident in secol. XI yi XII. Acestea eraficute din arama impodob:te cu emaliuri aurite gi afi durat pana. insecol XV. Abatele Barraud in opera sa interesanta asupra ciboriilor,descrie unul din acestea in modal urmator ; Acest ciboriu este formatdin dour) conuri reunite intr'un punt prin virful lor. Piciorul, care itsustine, are ca ornament fol sari ghirlante sapate in metal Cupa secompune din doug etage de arcade a jour, separate prin un inel circu-lar, impodobit cu filigrame cu pietre pretibse. Arcadele sunt semi-ciroulare sustinute de mid coloane. Capaoul, (-Anise micce pe o micainchietore, are, in apropiere de nude sa imbina ambele parti, o direc-tiune incline* se inalta apol in forma de cilindru 9i se termini cacon. Partea. cilindrica e decorate en arcade, Tar oea conics e impodo-bite on filigrame qi pietre pretiOse IMO.' forma acestul vas i dupefelul cum sunt fixate pietrele se Vote cu ucsurina deduce, ca a foot ltt-()rat in secolul al XII". Tot abatele Barrand a descris Bonletin mo-numental" renumitul ciboria d'Alpais, numit ast-fel dap& numele auto-

ei care se aft& in museul de la Louvre : Doug calote; identicesuprapuse 11 compun, una este cupa, alta e oapaeul; fie care din ele

sail

yi

yi

yi

$i

yiyi

pi

4

gf

%ha,

www.dacoromanica.ro

ASUPRA AREIIT. CtiE8T1Ng 285

al bisericel actuate, se presupune a exista de prin secol. III.Diferitele figurl ne arata arta crestina primitive. Pe langafigurtle geometrice, vase $i chtpurt de vegetale, se vedesimbolul pestelul.

umflat5, dare mijlocul inaltrimei for si sa 'Lumina prin cite o band& air-enlara. Piciorut care suporta cupa are forma mini trunchit de con de55 milimetrif atat cat e necesar pentru ea vasul sa se pitatine in echilibru si ca si fie apuoat on mina Virful elegant al cape-oului, are patru arcade romane, sub care se observe. patru ingeri Ina-ripati. Pe acest ciboriA se observe, inseriptinnea Magister G: Aplais: Me:Feed : Lemovicarum, cea ce probeza ca a fast facut la Limoges de tinargintar en numele Alpais". Vasul e lucrat in arama emaliata e im-bodobit cu multe pietre pretiOse Printre pietre se observa mai multefiguri de ingeri $i de sfinti forte frumos executate.

Bogatil imense au fast gramadite in biserici, dupe triumful cresti-nismului. Constantin eel Mare se pose in capul acestel miscari si lamcele mai frumbse si mai artistice donatiuni: se Itcea ea Constantin vasacrifice total in profitul bisericilor ele vor inghiti tote bogatiileRome! Vastul oiboriu din biserica sf. loan din Lateran cantaraa 2,025livre era intreg in argint. Acesta avea forma mini damn sustinutde coloane inalte. Pe frontonul principal, intors titre use templalni,erail asedat statuile Christos si ale celor 12 Apostoli, eyelid fie carecite cinci piciore inaltime si cantarind cate 90-110 livre. In cea-l-altsfeta a ciboriului de catre absida sa ridica statna Mautuitorului de 16 0livre, inconjurata de cilia ingeri de cite 105 livre greutate, fie care,avend in mains ate o truce. Tote aceste figuri, lucrate in acelasi me-tal, streluceati la lumina cu ochil for facuti din pietre pretiOse. Alta-rul, pe care era pus ciboriul, era din argint masiv. De baldachin a-tarna o candela du aur aural i patru corone tot din acest metal Can-dela ardea i 4.ioa si noptea on unt-de-lemn parfumat.

Nu mai putin artistic bogat era si ciboriul facut de imperatorulIustinian pentru biserica sf. Sofie din Gonstantinopol. Descrierea acestuimaret monument al artel bizantine o gasim la scriitorul oontimporanPaul Silentiiarn si in istoricul anonim, care a scris asnpra monumen-telor din Constantinopol din secol. Xl.

Petra coloane de argint aurite de o mare inaltime. pe care se re -zemaA patru arcade, suportail un dGmn an opt fete qi de forma pira-

TJn cordon on noduri mergea de jar imprejurul arcadelor. Dom-nul in piramida era de argint decorat on ornamente in smalt. In virfse observa o cups larga cu bordurile rem:what's, in forma unei florl dearia in care se afla un glob de argint aurit, care purta o mare trucede aur, tuts acoperita cu pietre scumpe. Opt candelabre de argint seridicait pans la inaltimea domnulni si complectat decoratiunea

Intre descrierea anonimulni si acea a hit Paul Z., ilen'iiaru se vede pu-deosebire si acesta se si explica prin diferinta de timp. Intreg ci-

boriul era in argint, afara de cruces de aur din virf. Argintul eolo.Biserica Ortodoxl Bernardi 8

inaltime,

yi

yi oa

gi

Int

yi

midalik.

tina

www.dacoromanica.ro

286 CATE-VA NOTITE

In locul acestel biserici de forma longitudinal& vi cevamai spre sud, a fost zidita la inceputul secol IV bisericacea mare, care de sigur ca a fost distrus& in timpul per-secutiunilor Si nu s'a conservat de cal o capel& din par-tea _de sud, care a fost rezidita trial tarzia. Dupa funda-mente se observa ca ea corespunde in totul clAdirei actuale,iar atriul vi baptiseriul sunt rezidite pe aceleav! Incur!. Putinefragmente architectonice s'ar'i conservat din acel timp, intrecare vi resturi din pavagiul de mosaic 1).

Parenzo cacluse in anul 493 in stApanirea Ostrogotilor,lar in 539 a fost recastigat de imperiul de resArit vi a re-mas sub bizantini pana la 789. Pe timpul papel loan II(532-535) primul episcop numit aic , Eufrasiu a recltditacesta, biserica. lnscriptiunea ce se vede pe mosaicul ab-si,lei spune, ca episcopul Eufrasiu a zidit din not acestabiserica. care se clarAmase din causa ATE chime!. Eufrasiu seamesteca in cearta celor trei capitole vi atunci papa Pela-gta ceru lui Narses, veful armatelor lul lustinian, sa go-nesca pe acel gepiscop tradator, vi se pare a Narses ve-nin , in Parenzo a daramat Si catedrala de aid Un al dol.-lea Eufrasiu o recladi din not la 570, tar un al treilea e-piscop Eufrasiu o resturna la 684. Multe greutatl ale ace-lor timpuri turburl a avut sa indure Si acest locav dint,cad in 950 a fost oistrusa de Slavi Si la 961 a lost lar41sflntita cu hramul Sf. Maria Noile adaosuri, in stilul ye-chill s'at fault in 1850 de episcopul Antonio Peteani, larin 1879 guvernul austriac a acordat o sums de 6000 flo-rini pentru restaurare. Biserica are trei naosurl fara tran-sept sail naos transversal. Absida are vase fete vi dou6-spre-dece colturi vi ornamentatia el in mosaic de marmora

nelor, arcadelor, al flora qi al globulul era aurit ; domnul singer eraalb cu desenuri in smalc.

Tote bisericile marl aveat ciboriile for lucrate en melt gust yi dineele ce s'at conservat pana arum se pOte vedea ea erafi adeverate o-pere artistice. Acesta este nnul din objectele cele mai sfinte din carese afla pe altar, de Ore ce in el sa conserve Trupul qi bangele Man-tuitorulul gi de acea nu putea lipsi din nici o biserica. (Abbe F. R.salmon, Histoire de 1'Art ChrOtien ; M. A. De Caumont. Abecedaired'Archeologie

1) Haltzinger, Die Bizantinische Baukunst.

www.dacoromanica.ro

ASL1PAR ARHIT. CRESTINR 287

este din cele mai splendiie. Lumina patrunde in interiorulabsidei prin patru ferestre cu arcuri rotunde. Cele lalte dou6abside mai midi asezate de o parte si de alta a acestia,de si stint rotun le in interior, dar pe dinafara sunt ziditein linie drepta. Naosurile sunt despartite prin Cate nou6col6ne, cu capiteluri corintice si cu postam9nt pe care sereazima arcurile. In partea despre est naosurile sunt in-chise prin marl puternici. In fata bisericei si unit cu dtnsase afla atriul cu patru stalpi, intre care, de fie-care parte,sunt asedate cate done colOne; lar mai spre vest de atritise afla un baptiserill octagonal, transformat acum in mused.

Arta care pana acum facuse progrese asa de enorme, afost impiedicata in desvoltarea sa prin navalirile barbarilor.La 586 navalira in Italia Longobardii si el se aratara cadusmani neimpacati atat imperatorilor de Orient, cat si bi-sericei catolice. El cautara sa rupa tote relatiunile cu sta-tele nesupuse si mai cu sema cu Roma si apol cauttra sa,impiedice or ce influents grecesca. Episcopilor le lua on ceputere si mijlOce ca sa mai pOta construi monumente capana acum si de aici se Ole deduce ca fOrte putin s'aconstruit in timpul stapanirel for de done sate de ani. Dus-mania for se manifests si contra artistilor greci, tnsa.espiat in deajuns acesta gresala, caci arhitectura remaseseIn statul for pe cea mai de jos trepta. Totusi in timpul dinurma al domniei lor, si odata cu trecerea for la bisericacatolica, influenta grec6sca patrunse din not' si de atunci

remas si pana acum mai matte cladiri marete, ziditefara IndoialaAle artisti greci si impodobite cu frumOse mo-sai curl 1).

La 670 trecura Longobardil la Biserica catolica si miilede Orneni cars veneati sa primesca botezul, contribuira lazidirea mai multor baptiser& Dintre acestea cel mai im-portant si care, rezidit, s'a conservat pana acum, este bap-tiseriul din Florenta. Acesta se cre le ca a fost construit deTeudelinda sat' de fiica sa Gundelberga sotia lui Trivald.In anal 724 se scie ca el exista si depindea de catedralaS-ta Reparata. Cupola, cel mai multi scriitori chic ca a fostconstruita cam pe la inceputut secol. XII. Arhitectul Mo-

1) Essenwein, Die Banstile.

au

au

www.dacoromanica.ro

288 CRTE-VA NOTITE

thes 1) sustine ca cledirea primitive, avea in interiorul elun Intreg cerc de colOne. Orasul Pisa drept recunoscintapentru ajutorul ce i-1 daduse Florenta intr'un resboi, i-afacut donatiune, pentru purtatul acestui baptiseriti. donemarete colOne de cel maT curat porfir. La 1150 a fost a-sezata laterna pe cupola, Tar pe la 1225 a fost reinoitapodeaoa de mosaic. La sfirsitul secol. XIII artistul Arnulfoschimba imbracamintea exteriOra de marmora. In genereluat baptiseriul lass impresiunea stilulul romanic, desprecare vom vorbi mai tardiii. Modelul uselor in bronz, re-numite pentru acel timp a fost facut de Andrea Pisano Insecol. XIV si a fost executat de Lionardo Aranzo, care le-%turnat In Venetia si le-a aurit. LIsile de asta-cli, care for-meze. una din principalele atractiuni ale acestei bisericT ailfost lucrate in bronz de celebrul artist Lorenzo Ghilorti.Cazanul pentru botez sail colimvitra despre care pome-nesce poetul Dante, a fost luat de acolo de pe la stirsitulsecol. XVI 2).

Alta biserica insemnata zidita cam la o sute, de anT dupe.cea din Parenzo est4 catedrala de la Torcello Ea presintao mare asemanare cu biserica descrisa mai sus La acestaveche catedrala zidita cam pe la 641 se observe. trel naosurlceva maT largi. ColOnele de marmora sunt mai subtirI, Tararcurile nu sunt sustinute de postamente, ci se reazimadirect pe capitelurile lucrate in stil corintic. Pane n'a aparutstudiul amanuntit facut asupra acestei biserici de Cattaneo,toti scriitoriT II da o data gresita2). El a aratat O. tot ce emaT insemnat la acesta cladire se datoreza reconstructiunei,care a avut loc pe la jumetatea secol. IX De la vecheaconstructie n'a remas de cat diSpositiunea generale si absidaprincipals. Interiorul bisericei, cu anvonul pentru predice, sicu colonadele, care desparte presbiteriul, lase. si pana as-ta-cli o impresie, care denote. vechile constructiunT crestine.Absidele sunt in numer de trel. cea mai mare fiind ceadin centru, si fie-care sunt prevedute cu cate o ferestre.Biserica se termina prin un atriu din care acum n'a rernasde cat un mic portic

1) Die Bankunst des Mittelaters in Italien.2) Klasen, Gebdnde fur Kirohliche Dweeke.2) Cattaneo, L'architettura in Italic dal secolo VI al mile tires.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA ARHIT. CRESTINE 289

In legatura cu domul sail catedrala din Torcello sta sibiserica Santa Fosca. Multi pretin I ca ar fi lost cladita totIn acel timp ca si catedrala, Holtzinger insa crede ca ye-chirma el nu se [Ate ridica de cat pana in timpurile dinurma ale evulul media Celebrul scriitor Hubsch vorbinddespre dinsa o presinta ca un cap de opera de architecture.MajestOsa cupola, care da intregel cla liri un aspect impu-nator, acum e prabusita. Cele-l-alte parti ale bisericel s'ati.conservat. Ca dispositie generals se asemana cu San Lo-renzo din Milan, avend aceiasi cupola rotunda, cu acope-risul marunt si zidit pe o base patrata. De asemenea, ar-curile cele marl din cele patru spatiuri ale patratulul, nuse intind pana la coltsuri ci sunt cu malt mai mici, asa carang ele se observe Inca doue arcuri mai mid. Cele dinurma arcuri nu se mai sprijina pe colOne, ci pe stalpi. PeOle trele part' se ved mid naosuri laterale, Tar in a pa traparte care se prelungesce se observe trel abside. S'ar puteaVice ca acesta cladire se asemana cu forma unel cruel insacu brate scurte In genere luata acesta cladire presinta maimalt forma unui unul octogon cu laturi neegale. De cate-trelepartile cladirei se observe un portic cu colOne si arcuri,Tar la colturi du stalpi pe car' se reazima arcurile finale.Intre acesta biserica si catedrala se afla un gang de legatura,care acum nu mai exists. Interesul pentru speciaNti it for-meza cu deosebire trecerea de la patrat la octogon si deaid Ia. cercul -cupolei Biserica in interior e frumos deco-rata cu mosaicuri. Aspectul pe din afara e cat se 'Ate demaret si caracteristic. Ceea ce impresioneza mai mult peprivitor sunt partite din cladire, fie-care pentru sine esindin relief si presentand cu cupola din mijloc un Intreg corn-plect ').

De o insemnatate deosebita pentru studiul arhitecturelbisericesci este biserica St. Victor din Ravenna. Ea e primabiserica veche in care s'a intrebuintat stalpi In loc de co-ldne. La tote bisericile de pana acum zidurile naosurilorlaterale era') sustinute de colOne si data la unele se ob-Berl/ si stalpi, pusl printre colOne, acestia s'ail adaogat maitarViii la reparatiunele ce s'ail facut acestor cladiri. Stalpii

1) Essenwein, Handlineh der Arehiteetnr,

www.dacoromanica.ro

290 CATE-VA NOTITP: ASUPRA ARHIT. CREVTINE

erati intrebuintati atunci cand o cladire ameninta sa.sate cand se prelungeati zidurile cla,direi. Biserica St. Victoreste zidita prin secolul at VI si de aceea e considerate cacea mai veche in acest gen. Ea are trel naosuri, laminatede fie-care parte de cate §apte ferestre. Poseda o singura,absida in forma semicirculara, avend trel ferestre. Alt-cevadeosebit nu se observa la acesta biserica.

Tot ca ceva deoseb t in architectura bisericesca sunt si bi-sericile cu absi le deschise, care se observa in Italia. In Neapolse vede si pank acum o absida deschisa, care in timpnl de fate,e coprinsa In zidul bisericei moderne San Giorgio Maggioresi care odinidra apartinuse bisericei Severiana, zidita lainceputul secol. V. In spatial cel gol se observa done co-lOne de marmura cu capitelarl corintice §i d'asupra capi-telurilor se \red postarnente impodobite cu semnul cruces§i pe cart se reazima arcurile. Un exempla de acest fel seobserva, si la biserica zidita in Nola, in apropiere de Neapol,de episcopal Paulin pe mormintul Sf. Felix. Prin acesteabside deschise se facea comunicatia intre bisericile vechtzidite pe mormintele sfintilor, cu mareta cladire a lui Paulin.Fetal acesta de a se construi absidele a servit de exemplasi la alte biserici care s'au construit mai in urml in Italia.

M. R

cada,

www.dacoromanica.ro

SCHITUL BONTETIL

Milostihl Boj. Io Alexandra loan Ipsilant Voevod i gos-podar davat. g.b milost. sfintel si dumnezeestel Biserici, cese numeste schitul Bontestil of sud slam Rimnic, unde lo-cuesc mice calugarite, aduse de staretul Vasilie, ca sa albaa tine lude patru, ()merit str6ini, fara de nici un fel degilcevire, sa fie sfIntului lams de ajutor si de poslusanie laon ce ar avea trebuinta tar de catra Domnia mea sa fiein pace si ertati de tote dAjdfile si oranduelile, on cafe arlei peste an, de la Visteria Domniel mele, de nicl unile valsail bantueald sa n'alba. Asisderea sa alba a Linea si dolpreoti de mir, scutiti atat de dajdil cat si de poclonul epis-copesc, sa. fie 'pentru slujba sfintel Biserici. Sa se scutescasi (16 vinariciti yin ce se va face in patru pogOne de vieale schitulul, sa se scuteasca si de dijmarit cinci-cleci ocatamte pe luna, pentru ca acesta mild au avut si de la altifrail Domni de mai nainte vreme; i Domnia mea Incam'am milostivit de am inoit acecta mild. spre a fi sfantulullams de intarire si de ajutor si maicelor calugarite de chi-vernisala. Iar Domniel mele si parintilor Domniel mele veci-Died pomenire. Pentru care dar poruncim Domnia meatuturor deregatorilor ce veld fi cu on -ce slujba rinduiti, peacesti lude patru poslusnici si doi preop al sfantului schit

www.dacoromanica.ro

292 SCHITUL BONTESTII

sa-i lasati si intim nimica suparare sa nu le facetl Intr'altchip sa nu fie, ca asa este porunca Domniei mele. isam.receh. g p.v milost

1778 Maiti 12.

isordit: Io Alex. Ban Ipsilant.Procet Vel log.

Protoc. Vel. logofTreent in condioa.

( L. Sigdomnesck )

Un alt Chrisov Tarps original, de la Niculae Petru Ma-vrogheni, si tot in acesta cuprindere din 1787, Iulie 20.

Un alt Chrisov tot in acesta cuprindere si original, dela Constantin Caragea V.V. din anul 1782, Septemvrie 5.

Un alt Chrisov original de la Domnul Constantin GheorgiuHargeri V.V. in acesta cuprindere, din 1798 Iunie 3.

Alt Chrisov, aurit si inflorit pe margeni, scris si cu ros,din Domnia lui Constantin Sutu tot in acesta cuprindere,cu adaus la urma de boeril timpulul : Pan Filipescu ban.Pan lenachi Vacarescu vel Vist =Pan Dumitrascu Racovitzavel dvornic de tara de sus. Pan Manolache BO ncoveanuvel logofat de Ora de sus. Pan Enache Moruz vel dvornicde tara de jos. Pan Manolache Cretulescu vel logofet deSara de jos. Pan Alexandru Mano vel spatar. Pan Grigo-rascu Sutu vel post Pan Alexandru Sutu vel comis. PanIoan Florescu vel Clucer Pan Theodorache luliano vel pa-harnic. Pan Dragiceanu Otelesanu vel stolnic. Pan HagiMihalache vel pitar si ispravnic. Pan Manolache Cretulescuvel logofet). Data Chrisovulul este din 1792, Maiti in 10

Iscalitura DomnuluT manuproprieAcest chrisov este intarit cu iscalitura manuproprie a

Domnulut Mihail Constantin Sutu V.V. in 1802, Mart 27.Un alt Chrisov tot florat cu ros si albastru din timpul

Domnitorului Moruzi si in care sink amintiti si flit sei Du-mitrasco V.V. si Nicolae V.V., tar ca marturi citesc boerilurmatorT: (Pan Nicolae Brancoveanul vel Vist. Pan Dumi-trasco Racovitza vel ban. Pan Enache Vacarescu vel spat.Pan lenacfie Moruzi vel dvornic de tara de sus. Pan Ma-nolache Brancoveanu vel. dvornic de tara de jos. Pan Ma-nolache Cretulescu vel dvornic. Pan Scarlat Ghica vel. log.

www.dacoromanica.ro

SCHITUL BOITE§Tii 293

de Sara de jos. Pan Nicolae Hamgiarla vel. Hatm. PanDimitrate vel Postelnic. Pan Isaac Ralet vel Clucer. PanDimitrie Schinah vel comis Pan Nicolae Racovitza vel Pa-harnic. Pan Iordache Palada vel stolnic. Pan Scarlat Ghica log.

Chirisovul este iscalit de mana proprie a Domnulul sipOrta data: 1793, Matti 19.

Un alt Chrisov de la Constantin Alexandru Ipsilant V.V.in care's trecuti si Sit set ca marturi : Alexandru V. V.Gheorghe V.V. Nicolae V.V. si loan V.V., tar ca boerl ci-tesc urmatorii : Pan Dumitrasco Racovitza vel Vistiar. PanScarlat Ghica vel spatar. Pan Gheorghe Mavrocordat velspatar. Pan Gheorghe Mavrocordat vel post. Pan Radu Go-lescu vel dvornic de Tara de sus Pan Isaac Ralet vel log.de Sara de sus. Pan Constantin tirbeiti vel log. de obi -celurl. Pan Scarlat Campinean vel dvornic de Cara de jos.Pan Barbu Vacarescu vel dvornic. Pan Grigorie Ghica veldvornic at Obstirilor. Pan Istrati Cretulescu vel. log. de Carade jos. Pan Mihalache Manul vel dvornic al Politiet. PanIordache Filipescu vel caminar. Pan Constantin Gradijteanuvel Pahar. Pan lenache Golescu vel stol. Pan Scarlat Is-voreanu vel slug si ispravnic. Pan Istrati Cretulescu vellog. de Cara de jos.

Acest chrisov nu este fiorat, de cat numal titlul si literileinitiale sint In ros. Sigiliul domnesc are urmah5rea inscriptieromanesca: «Io Constantin Alexandru Ipsilant voev. cu milalul Dumnecleu Domn a WO. Ora rumanescal. La mijloc Sf.Imperati Constantin si Elena. Este iscalit de tnsasi manaDomnulul si Oda data 1803, April 22.

Ctitorii qi infiinfatoril Saar:dui

Adica eil Avram impreuna cu sotia mea anume SimiOna,incredintat-am acest adeverat zapis al meti la mana sfintieisale preotulut Nicolae, ce este preot la schitul nostru Co-testi, precum sa se stie ca adeverez intr'acest zapis al met'ca din vola lul Dumnecleti si ajutorul maicel Precistel m'ammilostivit si m'am indemnat de a mea buna-voe de am in-chinat via mea, ce este in dealul Cotestilor la Corbul, a-dica am dat'o danie la acest sf. schit unde se cinsteste sise praznueste Hramul sf. Troite, ca sa'int fie mie spre po-

www.dacoromanica.ro

294 SCHITUL BONTEVII

menire si parintilor mei, ca aceste vii se trag de la matusamea Tudora FratilOe, adica trel cverte de vie lucratOre sidupa inOrtea ei le-am impartit pe trel frati, a lica un frateunchias Anghel, brat fratOe si alt Irate lonita Tatarul cufrate-seti Tudor nepot Fratil6e1 de frate si alt frate Stanciulcu Avram, nepot Fratil6e1 de frate si ni s'au venit de Iratecate o jumatate pogon de vie si o prajina si mina tate sieti mai ales am stapanit prea a mea, lar fratil mei s'ail via-dut partite for si le am cumparat eti cu zapise, dinpreunacu sotia mea anume &mil:5E1a, s'ati mai remas de la na6sanOstra 2 pog6ne de loc, unul sterp, altul cu pomi, si din-teareste 2 pogOne, cele numite, le-atl luat fratil mei celmai sus numiti, bar pogonul cel sterp l'am luat eti, ce estealaturea cu via mea despre Dalgov. si am pus pe acest bejumatate vie, bar jumatate am pus pomi si mai am ell dela tatal mei trel cisferte de loc cu pomi si cu crama, careloc merge pana in hatul lui Popa Vasilie si loan Diaconul,si tin sus si din jos si s'ati facut peste tot vie lucratOredoue pogOne si o cisfarta si aceste vii le-am inchinat acestuimai sus limit schit si crama ce este si cu cazi si cu butisi cu tote. i slut aceste vii alaturea cu via Popel Vasiliesi a fratine-seti Toader sin loan Diaconul. Care di findinsurat si neaven I fecior din trupul meti, ell l'am dat (Janiela acest s( hit. lnsa cat voiti trai et' ail soda mea sa fietot sub stapanirea nOstra si de va muri o parte alta sa sta-panesca, ca aceste vii le-am facut nob amandoi Iar dupamOrtea nditra amandurora sa remae statornice si nestra-mutate acestui schit, dupa cum arata mai sus, a fi sprepomenirea nOstra si a neamulul nostru, find drepta mosia'Astra. lar tine s'ar scula din neamut mei au din rezesilmei or cerca sa strice si sa stramute acesta danie ce esteasez eta cu sotia mea SimiOna sa fie afurtsita de 318 sfintiOHO si de nob p1catosii, cel ce vor strica asezementul sidania nOstrA. Si cand s'aCi facut acest credincios zapis s'ail.intimplat Omen' vrednici de credinta, preoti si mireni, mos-neni cart mai jos vor iscali si nob pentra a ieverata credintaam iscalit mai jos, ca sa se creaza, puind degetele spreincredintare.

1756 Ghenar 12.

(Urmez1 iseghturile)

www.dacoromanica.ro

SCHITUL BONTETII 295

Adica nol mosnenit of Cotestit, cart mal jos ne vom is-cali pe nume, dat-am adeverat zapizul nostru la cinstitamana sf. sale parintelut Vasilie, ce este la sf. schit CotestitOnde se praznueste sf. Troita, precum sa se stie, ca de anOstra buna-voe ne am inlemnat si -am dat danie sf. schitcat ne-am indurat mosie imprejurul schitulul, a lica de laschit pana in drum ce yin in vale, despre n'amez si mergela deal asupra manastiret parte pana in zarea dealului, deasupra monastirel parte despre apus si apuca muchia dea-lului si 1a in cararea ce vine din polana Cornetulut si a-pnea cararea la vale si de in drum apuca dupa loc ghe-natelor si da in drumul ce merge la Grepen6sa si trecedrumul drept Lazar Barsol, si apuca, muchia spre mal larasarit si merge pana in schit si sa pogra In pireu Mag-dalina si trece pireu drept si lara da in tirumul ce vine dinvale despre atniazA-zi. §i acesta mosiOrd ce este aratatamai sus, imprejurul sf. schit., 1-am dat not' mosnenii dinstangenii nostri, ca se fie pomenire none si mosilor nostrisi stramosilor. i pentru credinta si intarirea zapisulul neam iscalit.

1765, Mart 3.(UrrnezA iscaliturile mopenilor)

Intre mosneni citesc: Ed Tu lor Odobescu am dat. EdTeodor Buhnis et. Ed Ionita Savolu am dat.

C. E.

*M

www.dacoromanica.ro

Testamelltul si data mortil Mitropolitului Stefan al Ullgrovlahiei,

7176 (1668) Aprthe 15. 2-r--

Diata Archiepiscopului si Mitropolitulul Ungro-Vlahiel siExarh al plaiurilor Stefan, in care diata la inceputul el bla-gosloveste pre Maria Sa Radul Leon Wod. si pre DOmnaMarie! Sale si pre fiul Marie' Sale Io Stefan Wod., apol

«Dupa aceea aducem aminte ca fiind no! laM-re la Tismana pOte dln vola milostivului Dumnecleti sia r6pos. Mateiti Vo la, Dumnecleti sa'l pomenesca, si cu totSfatul, adusu-ne an la acestas scaun al Mitropolii, si fiindcats -va vreme, apol pOte fi fost pentru pacatele nOstre audin gralurile omenesti scosu-ne-au din scaunul nostru nu-mai cu ce am fost imbracatl, lar alte ce am fost castigattot au remas la Mitropolie, si puind pe pre sfintia lul intruHristos fratele nostru Ignatie in local nostru, tot au remaspre sema lui, precum multi Boer' stir, lar dup. ce au daruitDomnul Dumnecleti pre Costandin Voda a fi Domn Tare!Romanesti, pOte ca stiind ca nimica vinovat n'am lost, a-dusu-ne-au lar la scaunul nostru la Mitropnlie §i nemicadin ce am lasat la Mitropolie n'am Oat, decl de atunceapan' acum din ce ne -au fost si nOua puterea de am cas-

dice: ....

www.dacoromanica.ro

TESTAMENT 297

tigat cu patrahirul nostru, intamplatu-s'ati multe nevoi sireutati si robii in taxa de an ars Mitropolia si o au pradatin dOue randurI, si tot am dires si am facut ce am pututcu multi cheltulala nu numal la Targoviste ce si aicea laBucurestl, si am facut si odajdit ca sa fie statatOre la sf.Mitropolie

In dosul dietii e scris;t0 prea sfinte crestete (sic), pristavitu-s'au sfintia sa fe-

ricitul pirintele chir Stefan Mitropolitul la mesita Aprflie 25dni la 10 ceasuri de di Sambata, si s'ac IrIgLola. al--1-a---Nti;

tropolia de la Targoviste dupa porunca sfintil sale intea-cestas luna la 2(4) dni Marti, si Fail petrecut Maria SaDomnu nostru lo Radul Leon Wod. cu top boerii MarieISale cu mare cinste pan' la crucea parintelul Mariel Salerepos. Io Leon Wod. si s'at.i luat lertactune si rau trimisla locul lul la Targoviste, si statu In locul santil sale Mi-tropolit din mila lul Dumnedeti si cu vola cea dumnedelascasi blagocestivulul Domn Io Radul Leon Wod. si dimpreunacu tot sfatul Marie' Sale alegend pre parintele TheodosieEgumenul de la Arges a fi Mitropolit dupa cum scrie matsus, si i Wail dat carja la Maiil 2 dile Sambata, si s'athirotonit a fi desivIrsit Arhiereil intr'acelas lung. la 21 dniIn diva de sfeti Costandin Jol, si s'ati intamplat in postuJul sfeti Petru.

(Originalul e In Arhivele Statulul, Mitropolia Bucuresciintre documentele netrebnice in pachet 375/194 sub No. 1al inventarulul).

C. E.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA.

I.

.5edintele Sf. Sinod.

Public Am aid un resumat asupra sedintelor Sf.Sinod din sesiunea extraordinary din Februarie 1902si din sesiunea ordmara de pnmavard 1902.

qedinca din 21 Februarie 1902.

Sesiunea s'a deschis In cliva de 21 Februarie la orele 10dimineta, facendu-se un Te-Deum In Catedrala Sf. Mitro-polil si sfintirea ape! In Bala sedintelor Sf Sinod. Dup4 ceDl. Ministru al Cultelor §i Instructiune! Pub lice da citireMesagiulul Regal de deschiderea sesiunel, I. P. S. Mitro-pobt Primat, Presedinte, declarA sesiunea deschisa, findpresent! 14 P.P. S. S. Membri. Se citeste sumarul ultimel§edinte din sesiunea de Omni §i se aprob6..

P. S. Episcop al Rimniculul, Secreta,r, da citirearticolelor din regulamentul Sf. Sinod relative la alegereaArhiereilor titular! §i listel de candidatil propu§l de direI. P. S. Mitropolit Primat, I. P. S. Mitropolit al Moldovel§i de catre P. P. S S. Episcop!. Procedandu-se la alegere,resultatul votului a fost: Pentru locul vacant de Arhierell,

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA. 299

cu titlul de BacaOnul, s'ati ales: Sfintia Sa Economul Gheor-ghe Georgescu, cu unanimitate de 14 bile albe, Aihiman-dritul Veniamin Nitescu cu 13 bile albe si una negra siArhimandritul Evghenie Humulescu cu 13 bile albe si unanegra; tar pentru locul co titlul de Pitestenu s'ati ales:Arhimandritul Melhisedec lefanescu cu unanilate de 14bile klbe, Arhimandritul Teofil Mihailescu cu 12 bile albesi doue negre si Arhiman Iritul Teodosie Atanasiu cu 12bile albe si dou6 negre.

Top acesti candidate alesi sunt licenpati in teologie.I P. S. Mitropolit Primat, Presedinte, procicma, ales1 pe

numitil candidati pentru locurile vacante de Ai hierttl cutitlul de BacaOnul si de Pitesteanu.

qedin(a din 22 Februarie 1902.

edinta se deschide sub presedentia I. P. S. MitropolitPrimat, fiind presentt 12 P P. S S. Membri. Dupa citireaaprobarea sumarului sedintei precedente. Dl Ministru atCultelor si Instructiunel Publice citeste Ina ltul Decret R. g41,prin care M. S. Regele a comfirmat pentru locul de Arhie-reu cu titlul de BacaOnul pe P C. Econom Gh. G orgescusi pentru locul de Arhiereil cu titlul de Pitesteanu pe P. C.Arhimandrit Melhisedec Stefanescu.

1. P. S. Mitropolit at Moldovel si Sucevel, rOga,pe Sf. Sinod -a tncuviinta lunderea in monahism a P. C.Econom Gheorghe Goorgescu, pentru a'l hirotoni Arhtereticu titlul de BacaOnul. Se aproba.

DL Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice,citeste Mesagiul Regal de inchiderea Sesiunel

Sesiunea de primavara 1902.

Sesiunea s'a deschis in diva de 1 nail), facendu se laora 10 a. m. un Te-Deum In biserica Catedrala Sf. Mitro-polit la care au asistat P. P. S. S. Membri at Sf. Sinod siDI. Ministru al Cultelor si Instructiunet Publice, Tar la ora101/2 sfintirea apel in sala sedintelor, dupa care Dl Minis-tru a citit Mesa giul Rf gal de deschiderea sesiunet.

Dupa citirea Mesagiulul Regal, I. P. S. Mitropolit Primat,

si

www.dacoromanica.ro

300 CRONICA BISERICE4CA.

Presedinte, declara sesiunea deschisa, find presenti 15 P.P.S.S. Membri. Se citeste sumarul ultimei sedinte a sesiunelextraordinare din Februarie a. c. si se aproba. Se alegP.P. S S Secretari at biuroulul, se dA citire comunicarilorsi se aleg urmatOrele comisiuni: Comisiunea de petitiuni ;idem pentru cercetarea manualelor de invetamint religios,cursul primar ; idem pentru cercetarea manualelor de in-vetamint religios, cursul secundar; idem pentru luarea so-cotelelor revistel si tipografiei si pentru cercetarea manua-lelor de music& bisericesca

,IS'edinp din 3 Maki.

edinta se deschide la ora 9 sub presedmtia I. P. S.Mitropolit primat fiind presenti 14 P.P. S S. Membri. Seciteste sumarul sedintei precedente si se aproba. Se da ci-tire comunicArilor si se trimit la comisiuni.

Sedinp din 6 Mai&

edinta se deschide la ora 9 sub presedintia I. P. S.Mitropolit Primat Presenti 14 P.P. S S. Membri. Se citestesumarul sedintel precedente si se aproba. Se da citire co-municarilor si urmatOrelor rapOrte

epte rapOrte relative la tunderea in monahism a marmultor frail surori din M-rele: Cernica, Ghighiu, PasareaZamfira, Samurcasestl si Namaesti din eparhia Sf. Mitropoliia UngroVlahiet. Se aproba conclusiunile raportelor, caresunt de a se admite tunderea in monahism a acelor frail

surori, precum si recunOsterea calugarirei efectuata incas de bOla a unora din el.

Raportul relativ de a se declara parohiala biserica cuhramul Adormirea Maicel Domnulul din comuna Albesti-Pa-leologu, Jud. Prahova In locul bisericel din catunul Muru,cu hramul Sf. Voevoll aceias parohie.

Se aproba, conclusiunile raportulul care sunt pentru ad-miterea cererel.

Idem relativ la cererea de a se forma doue parohil dinparohia Caraclail jud. Bacall. Se aproba conclusiunile ra-portulul, care sunt, ca cererea fiiiud deja satisfacuta de Sf.

si

st

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 301

Sinod, sa se faca din nal intervenire la Onor Minister, decatre biuroul Sf. Sinod spre a presenta corpurilor leglui-tOre, proectul de lege pentru aprobarea parohiilor modifi-cate de Sf Sinod si inaintate Onor Minister.

Idem relativ la adresa Sf. Mitropolii a Moldovei cu careinainteza sentinta pronuntata de spiritualul Consistoriii alacelei eparhil la judecarea din nod a diaconulul caterisitDimitrie Reii, din catunul Fantanele Jud. Tecucl. In urmadiscutiunilor urmate se aproba conclusiunile raportului pri-vitor la sentinta data de consistoriul Sf Mitropolii a Mol-dovel, prin care Diac Dimitrie Rea sa fie chemat la S-taEpiscopie de Roman spre a i se face aspra dojana Arhie-resca Canonic& de catre P. S Epis cop Eparhiot, punen-du-i-se in vedere ca data pe viitor ar mai aiuce in casasa vre-o femee cu banuiala de concubinaj sa i se aplicecaterisirea, conform canonului 20 apostolic si canonului 3Sinod 1 Ecumenic

Septe rapOrte relative la tunderea in monahism a maimultor frail si surorl din M rele: Risca, Horaita, Schitu Ti-bucani, Schitu Cozancea, Mrea Varatecu si Agafton. Seaproba conclusiunile rapOrtelor care sunt de a se admitetunderea in monahism a fratilor si surorilor din numiteleM-ri recomandati de Sf Mitropolie a Mol ovei

Raportul relativ la tunderea in monahism a unel surorldin Schitu Sf 'On Jud. Putna. Se aproba conclusiunile ra-portului, care sunt de a se admite tunderea in monahisma acelei surori recomandata de Sf Episcopie a Romanului.

Idem relativ la adresele Onor Minister al Cultelor si Ins -

tructiunel Pub lice cu care inainteza cererile si lucrarile can-didatilor la catedra vacant& de Teologia Dogmelor si sim-bolica, de la facultatea de Teologie din Bucuresti, spre ase recomanda de Sf Sinod unul aintre candidati, conformlegei instructrunel Se aproba conclusiunile raportului caresunt de a se recomanda Onor Minister P. S. Arhiereil Me-letie Gala tenu.

Idem relativ la cererea locuitorilor din corn. Baca testijud. Teleorman de a se declara parohiala biserica din M.-calesti in locul celei din catunul Rata. Se aproba conclu-siunile raportului care sunt ca, cererea fiind satisfacuta siaprobata prin Ina lt Decret Regal publicat,in Monitorul o-

Biserica OrtodoxA Rom MA 9

www.dacoromanica.ro

302 CRONICA BISERICESCA

ficial No. 168 din 30 Octombre 1901, se va respunde 0-nor Minister in acest sens spre cele de cuviinta.

Idem relativ la cererea parohului din comuna CotnarlJud. Iasl de a se uni inteo singura parohie, parohiile Ho-rodistea si Cotnarl. Se aproba conclusiunile raportulul, caresunt de a se inainta cererea numitulul paroh la I. P. S.Mitropotit al Moldovel spre a regula cum va crede de cu-viinta.

ldem relativ la raportul parohului bisericel Sipotele dincomuna Sipotele, Jud. Iasi, cu carl inainteza 47 ic6ne li-tografiate pe hartie, fiind banuite ca nu ail aprobarea Sf.Sinod. Se aproba conclusiunile raportulul carl sunt de ase Inainta atat raportul numitului paroh cat si acele icOnela I P. S. Mitropolit al Moldovel spre cele ce va crede I.P. S. Sa de cuviinta.

Idem relativ la adresa Sf. Episcopil a Rimniculul princare se mijloceste a se declara parohiala biserica cu hra-mul Sf. Apostol Toma din parohia Pesceana-Cermegesti,Jud. Valcea In locul bisericel parohiale cu hramul Ador-mirea Maicel Domnului. Se aproba con clusiunile raportululcare sunt de a se admite mijlocirea facuta de P. S. E-piscop.

Idem relativ la adresa acelelas1 Sf. Episcopil prin carese mijlocesce ca in Corn. Poiana-Mare, Jud. Dolj14, sa setnfiinteze o a -doua parohie sub numele de Polana-Serbil.Se aproba Conclusiunile raportulul, care sunt de a admitemijlocirea facuta de P. S. Episcop.

ldem relativ la cererea locuitorilor din catunele Duduvi-cestl si Romanestl, pendinte de parohia imnicu Jud. Doljiti,de a se deslipi numitele Mune de la acea parohie. Se a-proba conclusiunile raportulul, care sunt de a se amanaresolvirea cestiunel pana ce se va cere si se va obtine la-muririle necesare de la P. S. Episcop respectiv.

Id em relativ la cererea parohului bisericel Amarasti judValcea de a nu se deslipi de la acea parohie nicl o ca-tuna. Se aproba conclusiunile raportulul, care sunt de ase amana resolvirea cestiunel pans ce se va cere si se va°Mine lamuririle cuvenite de la P S. Episcop.

Idem relativ la adresa Sf. Episcopil a litmniculuI princare se mijloceste modifiicarea parohiilor Slavuta si Toiaga.jud. Doljitt.

www.dacoromanica.ro

CRONICA B1SER10ESCA 303

Se aproba conclusiunile raportului, care sunt de a seadmite mijlocirea facuta si anume, ca catunul Marinestl dela parohia Slavuta, sa fie atasat la parohia Toiaga.

Idem relativ la cererea D-lul Teofan Mu linos din Galac-sidiul Parnasidel (Grecia) de a se admite sa se primescade Sf. Sinod lucrarile de psaltichie in 24 tomuri ale fra-telul set i leromonahul Arsenie Mu linos spre a se tipari sia'l recompensa si pe D-sa ,cu ceea ce se va crede de cu-viinta. Se aproba conclusiunile raportului, de a se trece laordinea qilei asupra acestel cereri, de Ore-ce Sf. Sinod nudispune de mijlOce pentru a primi mentionata lucrare cuinsarcinarea de a o tipari si recompensa pe donator, .

Idem relativ la tunderea in monahism a unei surori dinM-rea Valens, Eparhia Argesului. Se aproba conclusiunileraportului cars sunt de a se admite recunOsterea tunderelin monahism, efectuata in cas de bOla, a acelei surori

?dem relativ la cererea comitetulul redactor al Revistelde a se da din tipografia cartilor bisericesti, fie carui mem-bru din comitetul redactor al revistei cate un rind din tOtecartile de ritual, editiunea oficiala a Sf. Sinod. Se aprobaconclusiunile raportului care sunt de a se da comitetululredactor un rind de carts de ritual, brosate, care vor ra-manea proprietatea revistei, tnscriindu -se in registru de dotarevistei, de unde le va putea utilisa fie-care dintre membrilcomitetulul redactor.

Idem relativ la adresa Sf. Mitropolii a Moldovil cu carese inapoiaza petitia monahului Dionisie Barbu din M-reaCheia jud. Prahova, prin care numitul monah rOga a sevinde monahilor cu un pret mal redus cartile elite din ti-pografia Sf. Sinod Se aproba conclusiunile raportului, caresunt ca pentru monahi sa se reduca cu 50% pretul Ceas-lovulul mic si al Psaltirel.

Idem relativ la adresa Sf Mitropolii a Ungro-Vlachiei cucare inainteza raportul parohului bisericel cu patronul Sf.Voevodi din Urbea Botosani, prin care se mijloceste a setipari o carte de rugacluni editiune popularkcare sa sevinda eftin spre a se putea cumpara de tot] crestinii. Seaproba conclusiunile raportului, care sunt de a se trece laordinea clilel, ne thud acum timpul oportun spre a se tipariin asemenea conditii cartea de rugaciuni.

Vf

www.dacoromanica.ro

304 CRONICA BISERICESCA

Idem relativ la raportul comit. redactor al revistel princare arata ca protoiereul Jud. Gorjid datoreza revistel sumade 250 lel de pe anul 1892 1893 si ca. prea Cu. Sa,fiind invitat sa achite acesta sums a respuns ca a achi-tat'o Chiriarhiel respective Inca din anul 1893, aceea ces'a recunoscut si de Sf. Episcopie respective, dar la redactienu s'a primit. Se aproba conclusiunile raportulul, care suntde a se descarca protoiereul respectiv de acesta suingdatorita revistel.

Idem relativ la adresa Sf. Mitropolil a Ungro-Vlahiel cucare inainteza o petitiune a Cucer. Econom Al. PopescuCernica Insotita de un exemplar intitulat «Creclul*, spre ase vedea data acesta carte este buna, a fi respandita printrecredinciost Se aproba conclusiunile raportulul care sunt dea se aproba numita lucrare.

qedinca din 8 Mai.

edinta se deschide la ora 9, sub presedintia I P. S.Mitropolit Primat. Present' 16 P P. S. S Membrii. Se ci-teste sumarul sedintei precedente si se aproba cu rectifi-carile cerute. Se da citire comunicaritor Yi urmatOrelorrapOrte.

Raportul relativ la cererea pictorulul Petru A. Serafimdin Bucuresti de a i se acorda autorisatiune sa picteze bi-send in tare Se aproba conclusiunile raportulul de a seacorda autorisatiune numitului pictor sa picteze biserici in

avend si autorisatiunea Chiriarhulul respectiv.Idem relativ la adresa Sf. Mitropolil a Moldovei, cu care

Inainteza sentinta pronuntata de Spiritualul Consistorid alacelel Eparhil la judecarea din nod a preotulul Stefan 0-prisenu din parohia Blaga, comuna Negulestl, Jid Tecuci,caterisit de consistoriU Eparhiei Romanulul. Se aproba con-clusiunile raportulul privitor la sentinta data de Consisto-rid Sf. Mitropolil a Moldovet prin care numitul preot sa fiechemat la Sf Episcopie de Roman spre a i se face cuve-nita observatmne Arhieresca canonica, asupra neprevederilorsale prin care a motivat acusatiuni destul de grave de sineIntemiate, dar atingend prestigiul preotiei, care trebue safie neprihanita

.

tars,

www.dacoromanica.ro

CRONICA niszaictscA 305

Idem relativ la tunderea in monahism a unlit frate dinM-rea Tismana si dot frati din M-rea Dalhdutt. Se aprobaconclusiunile raportului de a se admite tunderea in mo-nahism a acelor frail.

Idem relativ la adresa Sf. Episcopit a Riinniculut princare se mijloceste a se darui scOlet de cantarett din Cra-iova, un rand de cartl de ritual din tipografiia Sf Sinod.Se aproba conclusiunile raportulut de a se sati3face ace-sta cerere.

Idem relativ la suplica presbiterulul Laurentiii Munteanudin Gara Pascani jud. Suceava, prin care cere a i se a-corda dreptul la exercitiul functiunit preotest1 in tali. Seaproba conclusiunile raportului de a se trece la ordinea()Het asupra acestei cerert.

Idem relativ la cererea pictorilor Oresti Cautini, PaulUberti, si D. Marinescu, de a li se acorda autorisatiune sazugravesca biserici in Cara Se aproba conclusiunile rapor-tului, care suet ca aceste cerert si on care altele in viitorde felul acestora sa se inainteze la P. S. Chiriarh In a ca-rula eparhie voesc pictoril sa zugravesca biserici.

Idem relativ la adresa comit Redactor, prin care arataca reducendu-se num6rul exemplarelor in care se scOte re-vista lunar de la 5.900 la 5.500 urmeza sa se reduca sfplata pentru imprimat la tipograie. Se aproba conclusiunileraportulut de a se reduce cu 50 lei plata imprimatululpentru fie-care lund, adica in loc de 1250 let sa se pla-tesca numat 1200.

Idem relativ la raportul aceluiasi comitet, cu care ina-inteza darea de sema asupra gestiunet anulut financiar1901-1902. Se aproba conclusiunile raportului de a se dacomitetulul redactor descarcare de gestiunea financiara arevistel pe anul 1901-1902.

Idem relativ la cererea directiunel tipografiiel de a i seda autorisare sa tiparesca mat multe carts de ritual dupece vor fi revedute de comisiunea respective. Se aproba con-clusiunile raportulul de a se tncuviinta, cererea directiuneltipografiel.

Idem relativ la cererea Icromonahulul Roman Ciorogariu,directorul seminarulul Roman Ortodox din Arad de a i seda pentru biblioteca acelul seminar carp de ritual si alte

www.dacoromanica.ro

306 CRONICA BISERICESCA

publicatiuni religiOse din tipografia cartilor bisericesti Seaproba conclusiunile raportului de a se da pentru biblio-teca "acelui seminar, aprOpe din tote cgrtile care se afia intipografia Sf. Sinod.

[dem relativ la cererea directiunel tipografiel de a i seda autorisare sa construiasta magazia de carp dupg pla-nul si devisul inaintat. Se aproba conclusiunile raportuluide a se satisface cererea directiei tipografiiel, incuviintatadeja de 1. P. S. Presedinte.

Idem relativ la raportul directiunel acelias tipografit cucare inaintela darea de semg asupra gestiunei financiarepe anul 1901-1902. Se aproba conclusiunile raportulut dea se da descgrcare directiunel tipografiel de gestiunea a-nulut 1901-1902, precum si reducerea pretulut la uneledin carp

Idem relativ la raportul aceleias directiuni prin care cerea i se da autorisare sa contracteze reparatia localulut tipo-grafiei dupa planul si devisul inaintat. Se aproba conclu-siunile raportului de a se da autorisatia ceruta de direc-Ounea tipografiel.

Idem relativ la raportul acelias directiuni prin care cerea i se da autorisare sä prefaca In numerar 7 titluri derentg in valOre nominalg. de 35 000 lei pentru plata con-structiel magasiel de carp. Se aproba conclusiunile rapor-tutui de a se admite cererea directiunel tipografiel.

qedinta, din 13 Mal.

Sedinta se deschide fa ora 9 sub presedintia I. P. S. Mi-tropolit Primat. Presenti 15 P. P. S. S Membril, fiind inconcediu I. P. S. Mitropolit al Moldova Se citeste bumarulsedintei precedente si se aproba.

Se da citire comunicarilor si urmatOrelor rapOrteRaportul relativ la manuscriptele inaintate de P. S. Ar-

hiereu Ca list Botoseneanu si Protobresbiterul Simion Po;pescu, profesorl, intitulate t Studiul religiunel in scOlele se-cundare). Se aproba conclusiunile raportului de a se daaprobare acestor manuscripte.

Idem relativ la manuscriptul intitulat tInvetatura lul lisusChristos) pentru clasa II secundark inaintat de profesorul

www.dacoromanica.ro

CRONICA BIzERICESCA. 307

IOn Iliescu din Rimnicul Va lcei. Se aproba conclusiunile ra-portulul de a se da aprobare acestul manuscript.

Idem relativ la apelul facut de caterisitul preot IOn Pa-pinianu din Craiova contra sentintei de caterisire pronun-tata de Spiritualul Consistoria at EparhieT Rimnicului Non -luT Se aproba conclusiunile raportulut Comisiunelcare sunt de a se casa sentinta de caterisire §i se decidea se trimite sa se judece din nor' de catre ConsistoritMitropolil a Ungro-Vlachiei.

Idem relativ la suplica D -luI lOn I Sabarenu, prin carerOga a se dispune sa se construesca noua biserica Sf. Ni-colae Vladica din capitala, pe terenul deja aprobat de Sf.Sinod §i rescumparat de D-sa in scopul acesta de la OnorPrimarie. Se aproba conclusiunile raportului care sunt: Cabiserica cea noua sa se construiasca pe locul oferit de DI.Sabareanu, iar pe locul sfintulul prestol al bisericel vechisa se ridice un mic monument; §i acesta hotarire a Sf.Sinod sa se comunice Onor. Primarie a Capitalel, epitropielbisericel respective, *i Onor Minister al Cultelor, care vabine voi sa. mijlocesca §i obtinerea cuvenitulul Decret Re-gal pentru recunOterea schimbarel numelul parohie! Sf.Nicolae Vladica in Sf. Nicolae Vladica din Prund.

Idem relativ la suplica P. S. Arhiereu Sofronie Craioveanucu care inainteza 17 exemplare Harta Eparhiilor, elaboratede P. S Sa si rOga a se recunOVe de Sf. Sinod §i a seinijloci la Onor Minister spre a dispune sa se impart& pela §cOlele primare. Se aproba conclusiunile raportului caresunt de a se recunNte de Sf. Sinod lucrarea P. S. Arhie-rel Sofronie Craioveanu, ca o lucrare meritorie §i de unfolos real pentru S-ta 'Astra Biserica, si a se recomandaOnor Minister at Cultelor spre a fi respandita in care si cu-noscuta de $colari, de crestini §i de preoti.

Idem relativ la lucrarea preotulul Nicolae V. Paveliu dinConstanta intitulata «Cantarile din septamana patimilomSe aproba conclusiunile raportului de a se aproba men -1 ionata lucrare cu conditiune ca la imprimare autorul satina sema de indreptarile %Lute de comisiune si s& inain-teze un num& de exemplare spre a se da fie carul P. S.Membru cate un exemplar.

Idem relativ la calugarirea a 5 surorl din M-rea Adam

Severin.

Sf.

www.dacoromanica.ro

308 CRON] CA BISERICESCA

si a unel surori din M-rea 116sboeni Se aproba conclusi-unile raportulul de a se admite calugarirea acelor surori.

Idem relativ la adresa Onor Minister al Cultelor, privitdrela modificarea parohiet Secu-Buhalnita. Se aproba conclu-siunile raportulul de a se admite mo sificarea acelel parohil.

Idem relativ la tunderea in monahism a mat multor trapsi surori din M-rele: Nemtu, Slatina, Agapia si Susana. Seaproba conclusiunile raportulul de a se admite calugarireaacelor frail si surori.

Idem relativ la manualul de Mora la Cresting presentat deDI. Moisi N. Pacu, profesor in Galat1 Se aproba conclu-siunile raportulul de a se da aprobare mentionatului manual.

Idem relativ la suplica D-lui Nicolae Dumitriu, pictor dinIasi, cu care inainteza o icOna model c Maica Domnulul cufiiul in brate». Se aproba conclusiunile raportulul ca nu-mitul pictor sa solicite bine-cuvintarea P. P. S. S. Chiriarhlin a caror eparhie va fi chemat sa picteze biserici.

In urma discutiunei urmate asupra mai multor chestiunila care ati luat parte mai multi P. P. S. S. Membrii si Dl.Ministru, se citeste mesagiul Regal de inchiderea sesiunel.

II.

Un rafiort.

P. sf. Arhieren Ca list Botoseneanul a adresat I. P.sf. Mitropolit Primat urmetorul raport privitor la se-minariul Central din Bucuresti.

Ina lt Prea Sfintite Stiipeine,

Urmator ordinulul I. P. S. VOstre No. 1720 din 23 A-prilie a. c., relativ la tinerea examenelor de fine de an declasa VII de la Seminariul Central din acest an,

Sub semnatul, in calitate de representant al I. P. S. VOs-tre, s'a presentat in timpul de la 25 Aprilie pana la 5 Malcat a durat numrtul examen la institu(iunea amintita si aconstatat cele ce urmeza

Localul Seminariului, dupa cum I. P. S. VOstra stie, este

www.dacoromanica.ro

CRONICA BisEaictscA 309

un adeverat templu at stiintei, dotat cu tote cele ce secere unel institutiuni ca atare, grade WI Dumnec leti, M. S.Regelui si imprejurarilor timpului

In anul expirat prin sirguinta si staruinta Parintelui Di-rector respectiv si concursul Omenilor de bine, sala desti-nata all& data, pentru experiente, stiintifice, a fost trans-format& intr'o mica bisericuta, de arts, data pentru experi-mentarea stiintel teologice si a cuvintulul lul Dumnecleti.Biserica care face parte integrant& din localul propriu alSeminariului, si care este atat de mareta in cat ar puteaservi ca local de biserica oil unde.

Aci se serveste din cand in cand serviciul Dumneclees-tel liturgil, and seminaristit iati lectiuni practice de pro-poveduirea Cuvintulut lul Dumnecleti si de savirsirea..taine-lor si diferitelor oficit religiose

In ce priveste modul cum, domnil profesorT se si:esc asemana cuvintul stiintel si al intelepclunel lut D-cleti pri titreelevit acestel institutiunt, este pe cat se pOte de laudabilsi corespuncletor scopulul urmarit.

Ba Inca pot lice, cu drept cuvint, c& elevit Ott din clasaVII de Seminar ar putea corespunde dupti esirea for deaci, nu numal sarcinel de preot, dar chiar si celei de in-vetator, pOte cu mat mult succes de cat mull din acestaultima ramura

Un mic inconvenient, am putut observa In timpul pre-sentel mele acolo, la Studiul Pedagogiel si in special alpracticel pedagogice, atat de necesar Preotilor in predareaCuvintulul tut D-cleil si intru luminarea poporulul, Introcat neavend la Seminar pana, in present, un local de sadaprimara preparatorie, profesorul respectiv si elevit sunt ne-voiti pe ort-ce timp, bun sail reti, sa mergA mat bine deBout chilometril la scOla primara preparative atasata pelanga scOla normal& pentru invelatura poporulul roman,de la Sf. Ecaterina, ca sa face aplicatiunt la practica pe-dagogica.

In vederea acesta, dad. si Ina lt Prea Sfintia VOstra g&-seste ca este bine, smerenia mea ar propune, ca sa mij-locesca pe langa Onor Minister de Culte si InstructiunePub lick ca sa se face o scOla primara preparatorie, pen-tru seminarist!, in localul cel incapetor at acelel institutiunt

www.dacoromanica.ro

310 CRONICA BISBRICESCA

Mal ales ca in anul acesta Onor Minister de Culte si Ins-tructiune Publics, are deja prevec,lutl in Budget doul insti-tutor! ambulant!, care ar putea de minune sa tndeplinescasarcina de institutor! la §c6la primara preparatorie ce s'arcrea pe langa Seminariul Central §i in localul Cunos-cend ca fsra o §cOla ca atare, cuno§tintele Teologice, §tiin-tifice §i pedagogice pe carl seminari§til le capata de la pro-fesorl ma! mutt in mod mecanic, ar remanea fsra nici unresultat pentru viitor.

Dace Irma acesta lacuna s'ar indeplini, mai ales ca estetimpul §i locul, §i Onor Minister de Culte, pentru infiin-tarea unel atari §coli nu are Devoe, de nici un sacrificiubanesc, intru cat are §i maestri! §i local trebuitor, dupacum ma! sus am aretat.

Si ast-fel data s'ar pune in practica §i cuno§tintile deagronomie §i gradinarie dupa cum am avut onOre a men-tiona in referatul med din anul trecut. Atund am avea laSeminarul Central, un tot complex de §tiinte experimenta-tive, cad am avea Biserica pentru experimentarea servi-ciului liturgic §i propoveduirea Cuvintulul lul Dumnecleti,§cOla primara preparatorie, pentru experienta preclarei §tiin-telor, pe care o urmare§te practica pedagogice si gradinapentru practicarea agronomiel §i gradmariel, iar cel qitl deaci ar corespunde in totul cerintelor bisericei §i scumpeinOstre

Tn timpul cat a durat numitul examen de clasa VII-a dela Seminar, Directiunea, corpul profesoral si elevil aceleiinstitutiuni, aid avut fericirea de a fi visitatl in ziva de 4Ma! de M. S. Regele, care dupa ce a facut un examenforte minutios in timp de 2 ore §i mai bine cu elevil dintote clasele, la diferite §tiinte, exprimat Inalta sa mul-tamire, pentru maretia acestel institutiuni biserice§t1 §i pen-tru silinta cell da atat d-nil profesorl cat §i de §colaril intruajungerea scopulul urmarit de o asemenea institutiune aterei §i a bisericel.

Acestea fiind in trasurl cu totul generale, cele ce amputut constata la Seminariul Central cu insarcinarea ce mi-atldat de a ye representa la examenele de fine de an de laclasa VII, a sus numitel institutiunl, cu respect le supun

la

patril.

ui -a

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 311

la cuno§tinta Malt Prea Sfintie VOstre, spre cele de cu-viinta}.

Sunt al Malt Prea Sfintiel VOstre prea plecat §i supusfrate mal mic in Domnul

-1. Calla. I. Botapeneanu.

III.

Doue circulciri.

P. Sf. Pimen, episcopul Dunarii-de-Jos a adresatP. C. protoierel din Eparhia P. Sf. Sale urmetOrelecirculan importante:

Prea Cucernice Pdrinte,

Starea morala fiind temelia fundamentals a existentel §ia trainicie unel natiuni, aqa ca prin vointa morala a fa-mine, se asigura moralitatea publics a natiune qi din contra,prin o viata nemorala se sdruncina natiunea in insa§1 a eltemelie; §i pentru ca cu supraveghierea acestel start a po-porulul, este insarcinat clerul, cad printeacesta ar §i res-punde la o parte insemnata a chemarel lui.

Chiriarhia pentru a putea cun6§te starea morala a po-porulul din acesta eparchie, ye invita ca de urgent& sa ce-re(l preotilor parohl din acel judet, date precise asupra ur-matOrelor cestiunl §i anume:

a). Cate na§terl at avut loc in decursul anulul trecut1901 §i cate de la inceputul anulul 1902, pana la 1 Iuniecurent (call copil legitiml, cap natural)).

b) . Cate cununil sad sevirt in intrega parohie in anultrecut 1901 §i de la inceputul anulul 1902, pan& la 1 Iu-.nie curent.

c) . Cate decese at lost in Intrega parohie in anul trecut1901 i de la inceputul anulul 1902, pana la 1 luniecurent.

d) . Call dintre Jocuitoril intregei parohil traiesc in con-cubinaj (necununati bisericWe, sail numa) civil) i call suetcausele pentru care nu se cununa.

www.dacoromanica.ro

312 CRONICA BISSRICESCA

e) Call dintre locuitoril intreget parohil ail fost condam-nati si inr:hisi, pentru diterite crime si delicte si in deosebipentru care anume fapte.

0. Daca in decursul anulul trecut si anulul curent pansasta-di, all fost bOle molipsitOre in parohie, ce anume bOlesi data s'a dat ajutorul medical

La tOte aceste intrebarl, veti atrage atentiunea preotilorparohi, de a ye impartasi cu cea mai mare exactitate sipe a for respundere, tOte datele de mai sus, dupa care preacucerniciea vOstra yeti forma un tabluil cuprincletor de toteparohiile din intregul judet, pe care-1 veil inainta SfinteiEpiscopil, cel tarcliti papa la 1 August viitor.

Prea Cucernice Parinte,Adeverul si lumina, dupa care atat de mult s'a ostenit

lumea veche, a stralucit °data cu venirea pe pamint aMantuitorului nostru Iisus Christos. Aceste doue inalte sisublime virtuti, cart formeza corona vieti crestine, sint cao saminta aducatOre de mult, rod, cu care Domnul a da-ruit pe sfintil sel Apostoli si pe urmasil acestora, card sintpAstoril Bisericel sale.

Christos Dumnegeul nostru a adns in lume regenerareanOstra morala si fructele crestinismului sint garantia feri-cirel de veci pentru totri cel ce vietuesc in Domnul, carepentru omul crestin este insusii adeverul, lumina, inviereasi vieta. TOte aceste bunuri, cu care Domnul nostru IisusChristos, a imbogatit lumea prin venirea sa, sunt si asta-ziasezamintele cele de capetenie ale Bisericel sale; lar sluji-torul oranduit pentru cultivarea si fructificarea lor, in o-gorul crestinismului este tot clerul, ca urmator de dreptal sfintilor Apostbll.

Dac6, socotim acum positiunea pastorilor biseri2esci caurrnatori al sfintilor Apostoli, carora s'a incredintat depo-situl sacru al inaltelor virtuti, care eau aratat lumel cuOta stralucirea in insusl Domnul; si data socotim man-tuirea care se dä in dar, celor ce se impArtiisesc cu din-sele, apoi nu mai ramane nici o indoela, despre inalta che-mare pe care o are clerul si in deosebi, geotul de enorie,cam% i este incredintata grija mantuirel sufletestl a pas-toritilor Bel

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 313

Vecinic me gandesc la modal cum ar putea clerul dinacesta de Dumnedeil padita eparchie, sa-si indeplinesca maibine si cu mai mull folos duhovnicesc acesta stanta a sadatorie, care isvordste din chemarea apostoliei sale si deciInainte de tot lucrul, gandirea mea a acestea se indrepteza:

Cum ar putea preotul nostru tot mai malt si mai cu in-lesnire sa'si meresca cercul cunostintelor sale, sa se lumi-neze, sa cun6sca adeverul, ca ast-fel sa fie in putere, dea impartasi acestea si pastoritilor lui.

Cum ar putea preotul sa lucrede la sterpirea acelor rele,care cu urmaririle for triste, bantue poporul, atat in parteasufletesca, cat si cea trupesca; si cum ar putea el, ca sapropoveduesca cu mai multe tarie moralitatea atat de binefacet6re acestei

Cum ar putea preotul sa desvolte in popor dragosteacatre apr6pele si sa faca din top fii acestei teri, atatea fratlate persOne sunt, pregatindu-I a fi gata la on -ce lucrubun pentru biserica, tare si nem.

Cum ar putea el cu mai multa patrundere si evlavie sasevirsesca sfintele servicii, mai altes pe cel liturgic, ca ast-fel poporul cu mai multd dragoste si nezuinta sa merga labiserich in timpul Duminicilor si serbatorilor

§i in fine' cum ar putea preotul prin ale sale invetaminte,sa, indemne si se invete pe satenul roman, la o munchmai priceputa, pentru cultura pamintului cresterea vitelor.

Acestea -altele de felul acestora, sunt preocuparile melede capetenie cu privire la indeplinirea datorielor preotului,ca parinte si conducator al poporului, cunoscator de sinesi de chemarea sa. Aceste gandtri, prea cucernice parinte,°cup& intrega mea fiinta si insufletit de dragostea, caretrebue sa ne incaldesca pe toti, pentru iubita nOstre tarasi scumpul nostru popor, cu o biserica ortodoxa nationals,vrednica de numele gloriosilor nostri stremosi, earl ail a-pare° in grelele imprejurari, care au trecut peste Ea sitara nOstre; am luat hotararea de a introduce conferinlepastorale, atat de istructive clerului nostru, si a caror rodecu siguranta vor fi bine-facetOre pentru popor si tara 'Astra.

In acest stop, precum cunOsteti, v'am si convocat la re-sedinta episcopale in qiva de 24 ale acestei luni, pe tot!protoiereii din eparchie in con ferinte protopopesca, sub pre-

vieti.

sisi

www.dacoromanica.ro

314 CRONICA BISBRICESCA

sedentia NOstra, asistat de prea cuviosia sa Archimandritulde scaun si de directorul cancelariei si a n alcatuit un co-mitet ad-hoc, al carat membru sunteti de drept. In acestaprima se lintd, in urma a mai multor discutiuni, s'a luaturmatOrele hotarari:

a) Din done in doue luni, se va tine la resedinta epis-copala, sub presedentia NOstra, conferinta protopopesca Inacesta conferinta, veti aduce tote observatiunile ce ati pututface in judet, adunate de la preoti, sad de la alt cine-va,privitOre la starea morald si social& a poporului, asupracarora se va chibzui si gasi mijlOcele de a combate apu-caturile cele rele cum si acele mijlOce de a indruma si adezvolta din ce in ce mai mult, tette acele porniri bune, cre-stinesti si cetatenesti.

b) In Minna fie-carui an si in fie-care judet, se vor tineconferinte pastorale cu toti preotil urbani si rurali. In a-ceste conferinte se vor discuta si desvolta tesele de con-ferinta, desemnate de Noi, avend si avisul prea cucernicielv6stre Aceste tese se vor comunica tuturor preotilor, la oconferinta, pentru viit6rea conferinta, obligati fiind toti pre-otii, fie parochi, fie supra numerarl, a le lucra cu ingrijiresi dupa a for putere, pe care le vor presenta la conferinta.Aceste lucrari vor fi predate de fie-care preot, presedinte-lui conferintel, care de drept sunteti si dupa terminareaconferintelor care se vor tine in diferite puncte ale jude-tului, le vets inainta episcopiel, care le va esamina si notadupa a for valOre.

Veti pune in vederea tuturor cucernicilor preoti, ca dela succesul acestor lucrari, de la harnicia for pastorale side la buna for purtare, atarna promovarea, sat. transfera-rea de la o parochie la alta mai bunk cum si darea dile-ritelor demnitati bisericestl, prin care s'ar putea distingeunit de altil.

Acestea vor fi trecute in f6ea registrului matricular, careanume in acest stop s'a infiintat acum, pentru top preotildin eparchie, in care se vor nota atat calitatile bune si lau-dabile ale fie-carui preot cat si scaderile, si pedepsile decare se va face cine-va pasibil.

De data acesta, pentru conferintele ce se vor tine in lunaOctombrie viitor, dupa ce am luat si avisul 'prea cucerni-ciel vOstre, am fixat urmatOrele tese:

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISSRICESCA 315

I. Care sunt patimile principale ale poporului nostru ;icare ar fi mijlo'cele prin care preotul ar pulea sd le combatd.

IL Cum trebue sd lucrede preotul, pentru a desvolta inpopor din ce in ce mai mull simtemintul moral )51 al iu-birel de tetra' ,si nem.

III. Care sunt relatiunzle fire,sti, intre preot invetdlo-rul scitesc. Rolul ce aic fie-care din ei in popor 1i foldselece pot aduce terei n/mului.

IV. Care ar fi mijlo'cele prin care preotul ar pulea in-druma pe /dranul roman, cdtre o muncd mai spornicdimbundtdtirea conditiunilor de trai.

V. Cum trebue sd vietuestit preotul, pentru ssl fidstrademnitatea sa preotescd cdpdta autorztatea morald,pe care trebue sd o aibd laid de _paper.

Dupa ce v'am desfasurat in acesta circulars pe scurt fo-lOsele ce pot atrage dupA sine aceste conferinte, v'c, inain-tez tipA.rita §i ye invit, ca de urgenta sa o trimeteti tuturorpreotilor §i diaconilor din Judetul prea cucerniciei vOstre,cu obligatiunea, ca fie-care dupa a sa putere sa se silescain a le studia si desvolta in scris pe coli de hartie, cusutein caet follio pentru fie-care tesa. In acest stop ye Main-tez.... exemplare cap preoti §i diaconi aveti in judet.

Da t in re§edinta Nostra episcopala din Galati.

Voiti vorbi in numerul viitor despre aceste circu-lar% cad din coprinsul for si din intentiunea P. Sf.Episcop ne putem convinge de planul activitatil pas-torale a P. Sf. Sale.

IV.

Activitatea _pastoral& a ihreofilor sdteni.

Preotul V. Marinescu din comuna Carligati, jud.Teleorman a adresat P. C. protoiereil urmatorul ra-port, care merits sä fie cunoscut de cititorii revisteinostre, cad' din el se pate vedea, cat se pate facede mult, cand e inima si contiinta de insemnatateamisiunei pastorale.

acsi

az

si

www.dacoromanica.ro

316 CR ONICA BISERICESCA

Prea Cucernice Parinte,

Am respectul a supune cunostintel Prea Cucerniciel VOs-tre urmetOrele masuri luate de mine pentru indeplinirea che-mare' de conducetor moral al parochiei Sf, Ghiorghe, corn.Carligati si a cere aprobarea for data sunt in spirant misiuniinOstre sail indulge* in casul cand sunt exagerate caci exa-gerarea ar decurge din lipsa de experienta sail din exces de zel:

a). In vedere ca saptamana Sf. Patimi e cea mai insem-nata din Mlle posturile si In acesta saptamana urmand ase face denii la biserica, m'arn gandit ca ar fi nepotrivitca in timpul cand se sevirsesc cele mai marl acte ale Ica-nomei Divine, carciumile sa fie mutt mai populate ca bi-sericile, m'am gandit ca e un ce revoltator ca in momentelecand not plangem cu Mantuitorul pecatele dmenilor, tara-nul crestinel lipsitul de on ce indrumare pe o tale sa-natOsa,sa chefuiasca la carciuma In consecinta dar amcerut primarii ca In clilele de Joi 11 Aprilie si Vineri 12Aprilie, carciumile s6 fie inchise fix la ora 7 sera. Am ce-rut formal primarului si am staruit asupra importantel' a-cestei dispositiuni, importanta bazata nu pe vre un text delege dar pe numele de crestin si pe indatoririle ce resultadin acest mare calificativ.

Primaria imediat a luat masuri necesare si din adresape care mi-a inaintat'o cum si din observarea mea perso-nala am veclut cu satisfactie sufletesca, si cu bucurie yeanunt si pe Prea Cucernicia VOstra, ca cererea mea s'aexecutat fara cea mai mica abatere.

Gratie acestel procedari anul acesta si in aceste vremi, am a-vut indoit lume mai mulia la biserica de cat anul trecut candfaptul ca eram de curind venit, me facea sa, nu pot lua Marimasuri blande de presrune, asupra turmel incredintata mie.

b) . Observand la umi o inclinare vadita spre alcolismcu cea mai mare prude* am cautat sa le strecor in suflet ca ar fi pecat data s'ar bea on ce fel de beutura spirtOsa in post si mai ales in prima si ultima saptamanamarelui post. Priri vorbe bine simtite si prin exemplul tde mine am reusit ca numeral celor ce n'ati Mut (sati ailMut cat se Ole de putin in saptamana mare) sa nu fietocmai mic; lar cei care beau, aveti dupa cum am con-.statat un fel de sfiala isvorata din idela ca fac un pecat.

l

www.dacoromanica.ro

CRCNICA BISER10ESCA 317

c). Am mai cautat Prea Cucernice Parinte sa-1 convingca e contra religiunel n5stre si contra repausului dumini-cal, injugarea boilor Duminica si serbatOrea. M'a impresionatinteun chip deosebit lipsa le respect fats de serbatori siIn acest sens mai molt prin impuaere de cat prin bland*am reusit a'i face pe cea mai mare parte a nu injuga vi-tele Duminica si serbatOrea. Am anuntat si in acesta im-prejurare 2 casuri triste pe care din respectul ce datorezadeverului nu le tic, anarne: am avut durerea sufletescasa ved masma treerand in c,blele de Sf. [lie si schimbareala fata Numal cand personal m'am transportat la fata lo-culul, am putut face ca marina sa fie oprita

d) . N'am remas indiferent nici NA de economia casnicasi de acela de pe amvon I-am obligat ca fie (are sa albarasOre de cepa si usturoid cat are trebuinta sub amenintareca le vol refusa botezul celor ne intelegtori Me durea sufletulveltInd cum da la bulgari o copae de grad pe 16 fire declapd I-am mai obligat ca sä alba fie-care porn! rodito rIacasa si acesta obligatiune am ilustrat'o cu exemplul meupuind in curtea bisericii o suta pomi (la venirea mea n'amgasit de cat 6 salcarni) asemenea am pus si la mine acasadand informatiuni despre rn xdul si timpul saditului

In tote aceste actiuni resultatul pae ar fi fost mai maredad. aveam concurs din partea adininistratil atat cat ce-ream eu. Este absoluf imposibil ca sa. putem faze un pas Ma-inte daca administratia nu ne-ar seconda si complecta Luamo dispositiune, vedem o abatere, vedem o scAdere, dar printine sa, aducem la indeplinire data administratia ar refusa

Vorbesc in principiti, personal n'am insa a me plange caddacd mi s'a dat atat cat mi s'a dat, pOte ca prin forta im-prejurarilor nu s'a putut da mai malt. Acesta fiindu-ml PreaCucernice Parinte activitatea de un an si acestea find di-rectiumle in care cu deosebire am staruit, si asa creclendca e bine a lucra pentru ridicarea teranului din miseriamorals si materiala in care se sbate, cer bursa vointa PreaCucerniciel Vbstre data numal atat am putut face (lipsin-du-mi timpul material) si ye rog sa primiti asigurarea ose-bitulul med respect.

G. .

Biserica Ortodoal Romftni 10

-134313,

www.dacoromanica.ro

CAROL I,Prin gratia luI Dumnedeu i vointa nationala, Rege

al Romaniel,La toti de fat& .,si viitori, scincitate:

Asupra raportului ministrului Nostru secretar deStat la departamentul cultelor i instructiunei publice,

Am decretat i decretam

ART. I.REGULAMENTUL PENTRU APLICAREA LEGEI CASE1 SF. BISE-RICE AUTOCEFALE ORTODOXE ROMAN&

CAPITOLUL I

Scopul Casel Bisericel.Art. 1. Casa Sf. Bisericl autocefale ortodoxe romane,

Infiintata, prin legea de la 23 lanuarie 1902, functionezape langa nainisterul cultelor si instructiunel publice; larserviciul el se con Wee de un administrator pus sA) auto-ritatea directa a ministrulul. Administratorul Casel Bisericelse numesce pe termen de dm! ani §i va trebui sa fiecrestin ortodox, sa poseda titlul de licentiat sat) doctor inteologie, orl pe acela de profesor la facultatea de teologiesail la unul din seminariile ortodoxe ale Statulul

Art. 2. Administratorul Casel Bisericel, precum si per-sonalul necesar serviciulul Casel, fixat prin budgetut fie-carul an, se numesce de ministru, conform legel de orga-ganisare a ministerulul.

:

www.dacoromanica.ro

REGUGAMENTUL CASET BISERICEI 319

Art. 3. Scopul Casei Bisericel este:a) A administra tOte fondurile create prin legea Case!

Bisericel sail prin alte legi, in stop de a contribui la in;flonrea bisericel, de a'l asigura bunul mers si intretinereamaterials, buna stare si conservarea sfintelor bisericl, mo-nastirt, schiturl si locuinte cu tOte cele necesare;

b) A asigura conservarea averel miscat6re si nemiscatOrea bisericilor catedrale si chiriarchice, a monastirilor si schi-turilor asta-41 in fiinta, a bisericilor parochiale si filiale,precum si a tuturor aseclemintelor bisericesti actuate siviitOre;

c) A controla administratia averilor bisericilor si asege-mintelor bisericescl, orl-care ar fi provenienta acestor avertsi on de catre cine s'ar administra ele: epitropil, consiliieconomice, tutorl sail executorl testamentartControlul CaseiBisericel va avea de obiect de a face ca averile respectivesa se administreze in conformitate cu legije si regulamen-tele si cu vointa testatorilor, spre cel mai mare bine al bi-sericilor si monastirilor respective.Se exceptezti de la dis-positiile acestul aliniat fondurile religiose administrate decare eforia spitalelor civile din Bucurestt, epitropia Sf. Spi-ridon din Iasi, epitropia ase4emintelor Brancovenesti si e-pitropia bisericel Madona-Dudu din Craiova.

d) A administra tOte averile biserice;t1, si religi6se, cartn'ar intra in competinta nici until alt organ de adminis-tratie, precum -si fondurile cart ar fi puse direct la dispo-sitia sa prin legl, donatil, testamente sail in alt mod;

e) A adnlinistra conform legilor, tOte fondurile acordateprin bu Igetul anual al Statulul pentru administratia biseri-c6scai si intretinerea cultulut crestin ortodox;

f) A administra Mote afacerile bisericestl si religi6se, cartsunt prevequte prin art. 7 al lege' de organisare a adnai-nistratiel centrale a ministerulut cultelor si instructiunei pu-blice din 9 lune 1901.

Art. 4. Fondurile pe cart le administreza direct CasaBisericel se compun:

a) Din cele acordate prin budgetul anual al Statulul pen-tru administratia si intretinerea cultulut crestin ortodox sipe cart Casa Bisericel le va intrebuinta numal conform cudestinatia ce li se va fi dat prin acest budget;

www.dacoromanica.ro

320 REGULAMENTUL CASE BISERICEI

b) Din 10°4 din veniturile averilor bisericestl si religi6sepe carl Casa Bisericel le are sub administratia sa In vir-tutea art 12 si 16 din acestl lege;

c) Din fondurile donate sail testate de particularl, cudestinatie de a servi pentru constructiuni sail inzestrari bi-sericesti ;

0 Din fondurI cars prin legi se hotarAsc sail se vor ho-tart a fi versate la Casa Bisericei;

e) Din fonduri donate sail testate el de particularl inscopuri pi6se, dar fara destinatie speciala;

.1) Din 100/0 al prisosulul de venit al bisericilor carl seintretin din averea for proprie, scaciendu-se cheltuelile pro-prii ale bisericilor, precum si eventual, acele pentru intre-tinerea de institutiuni filantropice de interes general, intre-tinute din fondurile bisericilor;

g) Din amencli, suspenciari si suprimAri de salaril pro-nuntate contra servitorilor bisericesti.

h) Din arenchle pamInturiloi si vetrelor vechilor mona-stiri, biserici si schituri desfiintate si carl, eventual, nu armai putea exista in viitor;

i) Din venitul plusului parninturilor bisericilor rurale,car' trec peste cele date in folosul servitorilor bisericel con-form art 7 din lege.

Art. 5. Fondurile preveclute la art 4 vor fi intrebuintatede Casa Bisericei:

a) La acoperirea cheltuelilor pentru administratia si In-tretinerea cultului crestin ortodox si pe cars Casa Bisericelle va intrebuinta numal conform cu destinatia ce li se vafi dat prin budgetul anual al Statulul;

b) Pentru a ajuta la cladirea, repararea, restaurarea sidotarea cu mobilierul religios, cu cart', vesminte si vasesacre a bisericilor si monastirilor;

c) Pentru clAdirea, repararea, restaurarea si mobilarea"'e palate metropolitane si episcopale si, a localurilor admi-nistrative respective;

d) Pentru cladirea de protopresbiteril, pentru locuiniaprotoiereilor si pentru cancelaria lor;

e) Pentru cladirea de case parochiale pe !big bisericileparochiale;

1) Pentru ajutarea preotilor atilsi de infirmitAti incura-

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASEI BISERICEI 321

bile, a preoteselor veduve si a orfanilor preotilor lipsitl deorl-ce alt mijloc de train.

Prin regulamente se vor fixa regule pentru executareaacestor lucrarl

Art. 6. Din sumele ce ver remanea disponibile din a-ceste fondurl, dupa plata tuturor sarcinilor Casel Bisericel,ea va putea acorda ajutOre bisericilor sarace din tara, candse va constata ca miNcele nu le permit sa faca NO. chel-tuelilor cerute pentru intretinerea lor si buna ingrijire aa cultulul. In acest cas se va cere si avisul chiriarchululrespectiv.

De asemenea data aceste sume disponibile vor prisosi,administratia Casel Bisericel va avisa la intrebuintarea lor,avend in vedere progresul obstesc al bisericel, al cultululet, al pietatel crestine si al altor imprejurari, cart vor fi infolosul bisericei si al scopului Ina lt pe care ea 'I urmarescein mismnea el invetatoresca si pastorals.

Art. 7. Casa Bisericel nu va putea Intrebuinta fondurilesi legatele puse sub administratia el de cat conform dis-positiilor legilor pentru acele fonduri, care 'I sunt incredin-tate prin o lege, sail conform actelor de donatiune pentruacele cart proven din donatiuni particulare.

Aceste fonduri, legate sail veniturile lor, intrebuintandu-seconform dispositiunilor cuprmse in actele de donatiune sailfondatiune, prisosul, data nu se va fi dispus de donatorsa se intrebuinteze alt-fel, se va versa la fondurile prey&Oute la art 4 si se va intrebuinta conform art. 5 si 6.

Art. 8. Casa Bisericel are trite drepturile unel persOnejuridice.

Ea are dreptul de a primi legate si donatiuni si de apOseda bunuri miscatOre si nemiscatOre.

Asupra orl-carul legat sail donatiune facute in favorulCasel Bisericel se va cere intaiu avisul consiliulul de ad-vocatl publici. Acest avis va fi supus consiliului de ministri,de catre ministrul cultelor si instrucpunel publice, impre-una cu referatul prin care va cere autorisarea de accep-tatiune.

Casa Bisericel are dreptul de a figura in justitie ca de-fendOre sail reclamanta, a intenta actiunI in revendicare,acestea insa cu autorisarea ministrului.

www.dacoromanica.ro

322 REGULAMENTUL CARET BISERICEi

CAPITOLUL II.

Atriburianile administratorulal Casel Bisericel.

Art. 9. Administratorul Case Bisericei este insarcinat, subautoritatea ministrului si prin delegatia sa, cu lucrarile deadmmistratie si cu aprobarea si ordonantarea cheltuelilor pri-vit6re la personalul si materialul clerical si monachal si cuprivigherea tuturor intereselor privitOre la Sf. biserica orto-doxa romana si a clerului et

Art. 10. Administratorul Casel Bisericei face propunerlministrului, conform legilor privitOre la biserica, pentru nu-mirea personalulul clerical mirean.

El recurtOste trecerea in state a personalulul clerical simonahal, dupa recomandarea autoritatilor bisericesti, M-ena in conformitate cu legea si cu prevederile budgetare.

El recun6ste alegerea consiliilor economice ale monas-tirilor, de acord cu chiriarchul loculul, si isi da, asentimen-tul la numirea membrilor consistoriilor de pe rang eparchil.

El resolva cererile de cheltuell pentru personal si ma-terial, ce sunt inscrise in budgetul Casel, in limita legilorsi a prevederilor budgetare.

Aproba cheltuelile privitOre la dotarea bisericilor, la re-paratiile, eventual la cladirile de case parochiale, protopres-biteriale, palate episcopale si metropolitane, in limita cre-ditelor acordate. Pentru cheltuell mat marl de 2.000 leleste necesara aprobarea ministrulul.

Aproba si ordonanteza fondurile de cheltuelile reclamatede ceremoniile religiOse, indeplinind in acelas timp si for-mele de procedare pentru aceste ceremonii.

Aproba, diurnele si cheltuelile membrilor si cancelarielSf. Sinod.

Repartis6za fondul trebuitor privitor la sarea si lemneleschiturilor si monastirilor.

Intocmeste proiectul de budget, de veniturl si cheltuellal Case Bisericei si'l supune aprobarei ministrului.

Are delegatiune pentru instalarea mitropolitilor, episco-pilor, staritilor si staritelor de monastirl, cum si pentrudresarea inventarilor de averile monastiresti si bisericesti.

Constata si controleza veniturile tuturor bisericilor, mo-

www.dacoromanica.ro

REGUL.AMENTUL CARET BISERICEI 323

nastirilor, schiturilor si asedemintelor biseri2esti si religiOsesi dispune a se intrebuinta numal conform legilor si acte-lor de donatiune sad fondatiune.

Refer& mimstrului asupra tuturor chestiunilor de interesgeneral privitor la biseric& si cult.

Art. 11. Administratorul Intocmeste si tine in starea ceamai limpede registrele privit6re la bite averile miscatbresi nemiscatOre ale bisericilor, schiturilor, monastirilor, epis-copiilor, mitropoliilor si tuturor asedemintelor bisericesti sireligi6se si exerciteza eel mal amanuntit control asupra lor.

Art. 12. Administratorul va tine si lucrarile de statis-tic& anuala a cultulul si va avea grija pentru publicareaanuarului cultelor, care se va face cel putin din trei in treiani si in care se va arAta starea moral& si material& a tu-turor parochiilor, bisericilor si monastirilor din tad

Art. 13. In casul and s'ar constata ca epitropia uneibiserici sad consiliul economic al unei monastirl sad schitnu administrez& bme interesele ce'i sunt incredintate, ad-ministratorul va propune ministrulul destituirea epitropil sadconsiliulul economic respectiv.

Destituirea consiliilor economice o va face dupa ce valua si avisul chiriarhului respectiv.

Parochul care va fi perdut dreptul de presedinte al e-pitropiel, va remanea in serviciul efectiv al bisericei capreot, afar& numal data justitia sad autoritatea bisericesc&l'ar fi gasit vinovat de deturnarea averel bisericel sail altedelicte prevedute de art. 13 din legea clerulul mirean

Administratorul Case] Bisericel, cu aprobarea ministrului'Ate da in judecata pe epitropil bisericilor sad consdiileeconomice ale monastirilor si schiturilor si sal urmaresain averea for pentru acoperirea lipsurilor ce ar fi resultatdin vina for in averea bisericel, a monastirei sad a schi-tului.

Art. 14. Administratorul Case! Bisericei av'end in inda-torirea sa numai administrarea material& a fondurilor a-cestel Case, el nu va putea depasi atributiunile sale, tre-cend in cele reservate drepturilor spirituale ale chiriarchi-lor Wel.

Art. 15. Administratorul Case! Bisericel exercita politiaeclesiastia a tuturor cultelor din Cara.

www.dacoromanica.ro

324 REGULAMENTUL CASEI BISERICEI

Art. 16. Ministrul cultelor si instructiunel publice va exer-cita controlul sal asupra administratiel Casei Bisericei, laon -ce moment si in on -ce imprejurare va crede de cuviinta.

CAPITOLUL III

Averile bisericilor, monastirilo.c, schiturilor, aqecle-mintelor bisericestl, religiose qi pi6se.

Privegberea fi controlul lor.

Art. 17. Administratorul Casei Bisericei exerciteza con-trolul asupra tuturor averilor miscatOre si nemiscatOre alebisericilor din tara. El exerciteza acelasi control asupra fon-durilor tut'iror instautiunilor religiOse si piOse, earl prinactele de fondatiune sunt puse sub o administratiune spe-ciala si ctitoricesca, afara de acelea pe earl legea le ex-cepteza de la acest control si cars sunt preveclute la art.1, aliniatul c al legel.

Art. 18. TOte institutiumle religiOse si piOse din hare,cars sunt sub privegherea veri-unui organ bisericesc, suntsupuse controlului Casei Bisericei. Cel imputernici!i cu actetestamentare spre a conduce asemenea institutiuni, sail di-rect sail prin epitropil on eforii, numite anume de acestiImputernicitl sail 'de ministrul cultelor, sunt datori sa sesupuna controlulul direct al Casel Bisericei. Pentru acestsfirsit, epitropii unor asemenea institutiuni religiOse sailpi6se, sunt datorl sa comunice a dministratiel Case' Bise-ricei, in termen de 6 luni de la punerea in aplicare a a-cestei legl, copii autentificate de pe actele de fondatiunea acestor institutiuni, earl se vor transcrie si pastra in ocondica anume intocmita de Casa Bisericei, si cu inventarde averea ce poseda, insotit de bilantul si comptul de ges-tiune al anulul precedent

Art. 19. TOte fondatiunile religiOse existente, cart prinactele for de inflintare, nu sunt puse sub o administratiespecials, vor trece sub administratia Casel Bisericel, carele va administra prin epitropii speciale, ce se vor instituide dinsa prin regulamente anume.

Pentru a realisa acestk obligatiune legalar Casa Biserif.,e1are dreptul de a urmari existenta acestor fondatiuni, a le

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASEI BISERICE1 325

cere actele In virtutea carora au lost infiintate, §i even-tual, a le chema inaintea justitiel.

Art. 20. Dreptul de control al Casel Bisericei asupra a-cestor institutiuni se exercita:

a) Prin aprobarea regulamentelor de administratie Si degestiune, ce fie-care administratie a unor ast-fel de fonda-tiuni, trebue sä intocmesca in conformitate §i cu actele defondatiune;

b) Prin observarea qi aprobarea proiectulul de budgetde veniturl §i cheltueli care se va depune la Casa Biseri-cel in dublu exemplar, in luna lul Septembre a fiecaruian Until din exemplare se inapoIaza, aprobat In regula,acelel administratiuni; iar altul se va pastra la Casa Bi-sericel. Casa Bisericel este in drept a face modificarl inacest budget, data el nueste intocmit in conformitate cu le-gile §i cu cele stipulate prin actele de fondatiune.

Administratiile unor ast-fel de fondatiuni trebue sa fiecu luare aminte ca budgetele sa fie fOrte lamurite, adica,de o parte sa, cuprinda veniturile fondatiunel, iar de altacheltuelile ce cad in sarcina el, §i unele Si altele specifi-cate In mod amanuntit;

c) Prin observarea §i controlul ce se vor face conturi-lor de gestiune, carl de asemenea se vor supune spre a-probarea Case! Bisericei in cursul lunel Aprilie, dupa in-chiderea fie-carul an financiar;

d) Prin controlul actelor de fondatiune.Art. 21. Cand epitropii fondatiilor religiOse sail piOse nu

vor depune proiectul de budget In termenul preveclut prinacest regulament, sail cand el I'ar pune in aplicare nea-probat, sat in fine, cand ar depa§i fara autorisatia CaselBisericel, creditele acordate prin budget pentru cheltueli,sail n'ar urmari incasarea veniturilor prev6clute in budgetdin0 vor fi datI judecatei si tra0 la respundere, chiar indecursul anulul, pentru bite pagubele ce ar fi suferit situar putea sa sufere fondatiunea din aceste cause.

Art. 22 Epitropil fondatiunilor religiOse sail piOse vor tri-mite Case! Bisericel in cursul lunel Aprilie, dupa Inchidereafie-carula an budgetar, un compt de gestiune, care va cu-prinde :

a) La veniturl: alocatiunile budgetare, drepturile consta-

www.dacoromanica.ro

326 REG LAMENTUL CASEf BISERICEf

tate in favOrea fondatiunel, sumele incasate in cursul anu-lul din aceste drepturl, remasitele de implinit la finele a-nulul budgetar;

b) La cheltuell: creditele acordate dupa budget, dreptu-rile constatate in favOrea creditorilor fondatiunilor, sumeleplatite in cursul anulul pentru aceste drepturi, sumele re-mase de plata la finele anulul.

Pe langa acest compt de gestiune, epitropii vor inaintaCases Bisericel si. un inventar amanuntit de averea mobilasi imobila a fondatiunel.

Art. 23 Cand, din compturile presentate sati din cerce-tarile facute, s'ar constata ca fonclurde sail veniturile unelfondatiunl religiOse sail piOse, nu s'ail intrebuintat conformactelor de fondatiune si dupa budgetele aprobate de CasaBisericel, sail data avutul el se risipesce sail se delapidezaCasa Bisericel va sesiza justitia tragend la respundere peepitropii fondatiunilor, pe giranti sail pe oil-eine altul s'arfi amestecat in gestiunea for

Epitropil acestor fondatiuni pot fi condamnatl, pe Pangdespagubire si cele-alte penalitatl preveclute de legile ordi-nare, si la destituire.

Art. 24. In casul cand nu s'ar putea institui o epitro-pie pentru o fondatiune religiOsa sati pidsa, in conformitatecu actele de fondatiune, ministrul cultelor va comunica a-cest cas justitiei, care va putea hotart ca administratia u-nel ast-fel de fondatiuni sa treca direct la Casa Bisericel.

Art. 25. Ori-cine doreste a face o fondatiune Ore-carecu menire piOsa, cum de ex. un asil pentru infirmi sailpentru saraci, un institut pentru orfani, pentru preotese'Octave, si care vor fi in prejma unel bisericl, este libera o face, observand urmatOrea procedura de urmat:

Va comunica administratiel Cases Bisericel dorinta ce oare de a face o fondatiune, aratand in aCelas timp de cenatura este acesta fondat une.

Dace fondatiunea va consta din avere imobiliara, ca pa-mint, ecarete, etc., fondatorul va tntocmi mal Intal la tri-bunalul respectiv actele autentice de donatiune, In confor-mitate cu legile, precisand anume donatiunea ce voe§tesa face $i averea ce-I darueste; iar aceste acte in originalse vor depune la Casa Bisected de dire fondator cu pe-titiune in regula, cerend primirea fondatiunel.

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASEI BISERICET 327

Administratorul Casel Bisericel supune consiliulul de ad-vocati al ministerului si eventual si altor advocati sprestudiere actele de fondatiune, si dac& el vor gAsi ca suntIn regula, neatacabile si nelovite de nulitate, si c& nu suntcontrarii legilor terii cu privire la dreptul de a testa, CasaBisericel va supune ministrulul intrega chestiune.

Acceptarea donatiunei se va face prin decret regal inurma aprobarel consiliului de ministril.

hi acelasl fel se va procede si cu fondatiile, cari vorconsta din avere misc6tOre ca bani, etc. carl se vor 'Astrala Casa de depuneri data fondatiunea consta in bani.

Art. 26. CO insarcinati cu administrarea vre-unei fon-datiunl din acelea cari, prin lege sunt puse sub controlulCasel Bisericel, sunt datori ca, pan& in termen de un ande la promulgarea legei, sä inainteze Casel Bisericei unproiect de regulament pentru administrarea fondatiel. Pen-tru fondatiile care s'ar creea in viitor, acest termen va fide sese luni din gum decretulul de autorisare a. fondatiel

Casa Bisericel va avea dreptul a introduce in acest pro-iect de regulament modificarile necesare, in eas cand nuar fi facut in acord cu testamentele si cu actele de fondatie.

DacA proiectul de regulament nu va fi fost inaintat Ca-sel Bisericel in termenele prev64lute in acest articol, ea vaavea dreptul si datoria a'l alcatui .singura.

Art. 27. Presedintii tribunalelor si judecatoril de pace suntobligati ca, atunci cand prin veri-un testament se institueveri-o fondatiune religiOsa sail piOsa sail verl-un legat pen-tru biserica sail pentru cautarea cu cele rinduite de Sf.Biserica, pentru odihna si fericirea ceresca a verl-unel per-sOne, s& trimeta din acid Cases Bisericei copil de pe ataritestamente.

Art. 28. De vreme ce administratorul Casel Bisericel areprivegherea si controlul asupra tuturor bunurilor averilorbisericesci din Cara, afar& de acelea pe cari le exceptenlegea acestel Case, esercita con trolul seil in- Wta intindereasi asupra tuturor epitropiilor bisericesci, cari administreza,conform legel si regulamentelor legeT clerului mirean, ave-rile miscatOre $i nemiscatOre ale acestor biserici

Art. 29. Pe rang& cele anume statornicite In regulamentulepitropiilor bisericesci ast&-cli in fiinta, epitropil bisericilor

www.dacoromanica.ro

328 REGUL.AMENTUL CASE' BISERICEi

parochiale din tara sunt datori ca sa trimeta Casel Bisericei,cel mull in timp de trel luni de la punerea legel in apli-care, un inventar amanuntit de tOta averea miscatOre sinemiscatOre a bisericel pe care o administreza, impreunacu copii autentificate de pe tOte actele in virtutea carorabiserica respectiva esercita dreptul s6il de stapanire asupraacelei avert

Odata cu aceste acte, se va inainta si planul proprieta-tilor imobiliare ale bisericei, care va fi atestat de primariarespectiva ca este veridic.

Art. 30. Casa Bisericel este datOre se intocinesca dosarpentru fie-care parochie, care va cuprinde tOte actele pri-vitOre la averile bisericel, sad bisericilor din acea parochie.

Art. 31. Epitropii parochiilor sail bisericilor nu vor con-funda, sub nici un cuvint, averea mobiliara sail imobiliaraa unei biserici cu a alteea din parochia respectiva, ci fie-care biserica va figura cu averea sa proprie in tabelul epi-tropiel, cum si in actele Casey Bisericel.

Administratorul Casey Bisericel are dreptul sa infirme ohotarire a epitropiel in casul cand ea ar lua din avereaunei biserici din parochie, fie aceea parochiala sail filiala,si o va intrebuinta in folosul altel biserici din aceiasl parochie.

Numal in casul cand o biserica din parochie s'ar des-fiinta definitiv, averea el va trece la biserica parochiala.

Art. 32. Epitropil nu pot instraina averea bisericei subnici un cuvint Et nu pot nici a o ipoteca, nici a o imputina.

Administratorul Casey Bisericel, cand se va convinge ca.epitropil administreza reil averea bisericel, o instrahleza,on o delapideza, il va trage inaintea justitiei si va despa-gubi biserica din avutul for

Art. 33 Epitropiile bisericilor car] ar fi puse in legaturlde interese ale bisericei cu primaride respective, nu vorputea intreprinde nimic, in ceea-e privesce burin! mersmaterial al bisericel respective, fail o prealabila ardorisatiea Casel Bisericel, mai ales atunci cand va fi vorba deschimbari ce ar fi nevoe sa se face in starea averilor bise-ricilor

Casa Bisericel are dreptul sa infirme or] -ce hotarire aepitropiel, care a esit din marginile competintei el in ase-menea materie.

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTOL C.SEI BISERICEI 329

Art. 34 Epitropil bisericilor sunt datorl sa Intocmescaproiectul de budget al bisericilor din parochie In dubluexemplar, in luna lul Septembre, si sal Inainteze CaselBisericel.

Budgetele acestea vor fi intocmite cat se pOte de lim-pede, si se va arata amanuntit intr'insele, atat veniturilecu natura sail prevenienta lor, cat si cheltuelile tarts' inmod amanuntit

Art. 35. Daca budgetul unel parochil presinta la cheltuellun plus peste veniturile sale, lar acel plus urmeza, conformlegei clerului, sa fie acoperit de primariile comunelor ur-bane pentru parochiile urbane, Casa Bisericel va obliga peacele primarii sä acopere acele cheltuell in plus cat se cerepentru intregul an, In conformitate cu legile; lar la cas caprimariile nu se vor conforma, Casa Bisericel va fi in drepta urman veniturile lor, conform legei de urmarire.

Art. 36. La cas cand veniturile sunt mal marl de catcheltuelile unel biserici, administratorul Casel Bisericel pOteda on-ce destinatiune va crede nemerit acelor excedente,pentru binele si folosul bisericei respective, sari va dispunea se capitalisa si a se mari fondul de reserva al bisericelrespective.

Art 37. Epitropil putend a face cheltuell numal pentrucele anume prevegute in budgetul respective] biserici, dInsilsunt opriti a angaja cheltuell extraordinare fara aprobareaCase] Bisericel.

Administratorul Casel Bisericel va infirma acele cheltuell siva obliga pe epitrop] sa le restitue bisericel din averea lorpro prie.

.

Art. 38. Casa Bisericel pOte chema la respundere si, e-ventual, a si disolva o epitropie in casul cand acesta vatrece ala turf de cele stipulate in lege si in acest regulament;tot asemenea si pentru administratia fondatiilor religi6sesari piOse.

Art. 39. In cas cand Ull epitrop s'ar dovedi ca este derea credinta in administratia avutului bisericesc, sail calucreza contra intereselor bisericel, Casa Bisericel II va des-titui si.-1 va urmari pe calea justitiel, de se va constata ca.a pagubit biserica cu ceva

Un asemenea epitrop nu va mai putea fi numit de catdupa trecere de cel putin trel ani din liva destituirel.

www.dacoromanica.ro

330 REGULAMENTUL CASEY BISERICE1

Art. 40. La finele fie-carui an budgetar incheiat, epitro-piile bisericescl vor inainta Case! Bisericel, in luna Aprilie,spre aprobare, comptul de gestiune al anulul intreg, carese va intocmi dupa dispositiunile pe car! le cuprinde art 21.

Art. 41. Administratorul Case! Bisericel exerciteza con-trolul WI asupra averilor bisericilor, monastirilor, schiturilorsi asedemintelor religiOse sad pi6se, or! -care ar fi proveni-enta for si orl de catre tine s'ar administra: epitropil, con-sill! economice, tutor! sad executor! testamentarl, pentru casa se vada dace, averile respective se administreza in con-formitate cu legile si regulamentele respective si cu vointatestatorilor, spre eel mai mare bine al bisericilor, monasti-rilor, schiturilor si asedemintelor respective.

Prin cerere anume catre prefect!, primari si cele-l-alteorgane ale administratiel sad justitiel Orel, administratorulCase! Bisericel va lua cunoscinta de tote aceste averi si demodul cum ad fost si sunt administrate

Sunt insa obligate bite institutiile amintite sa comuniceele insile Case! Bisericei averile ce Ie ad si cum au fostadministrate.

Art. 42. Se vor face inventaril exacte de averea institu-tiilor de acest fel le catre cel insarcinati cu administratialor, impreuna. cu un delegat al Case! Bisericel. La regulaacesta se vor supune si top ace! ce conserva averile mis-cabire sat nemiscatOre ale bisericilor catedrale sad chiri-archice ale monastirilor si schiturilor de monachi si mo-nachil, ale bisericilor parochiale si filiale, precum si aletuturor asedemintelor bisericescli actuale si viitOre.

CAPITOLUL IV.

Intoemirea'budgetalui.Art. 43. Epitropil, consiliile economice, tutoril si execu-

torn testamentarl, car! administreza averile supuse controlululCase! Bisericel, sunt datori a intocmi si trimite administra-torulu! aceste! Case, in luna Septembre din fie-care an, indublu exemplar, budgetul veniturilor si cheltuelilor pentruanal financiar, care incepe la 1 Aprilie urmator.

Administratorul Case! examineza si aproba budgetul siinapolaza un exemplar spre a fi pus in executare.

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASE! BISERICEI 331

Administratorul fixeza §i prevede intre cheltuelile acestorbudgete partea din venituri cu car' budgetul trebue sa con-tribue, conform legel, la alimentarea Case' Bisericei.

Modificarile admise in aceste budgete de catre Casa Bi-sericel se introduc de dinsa din oficiii in budgetele respec-tive i r6man definitiv.

Executiunea acestor budgete, atat la plat' cat §i la veni-turi, se face conform legei de comptabilitate a Statului.

Casa Bisericel are dreptul a aplica legea de urmarirepentru urmarirea veniturilor et

Art. 44. Dupe ce s'ati. fixat §i aprobat tote aceste bud-gete, administratorul Case' Bisericel procede la intocmireaproiectului de budget general al Case' Bisericel pentru anulfinanciar la care privesc acele budgete, pe care'l supuneaprobarel ministrulul.

El va cup rinde prevederile Ia venituri §i cheltuell aleCase' pentru fie-care an financiar.

Art. 45. Budgetul se intocmesce si se presinta Adunareldeputatilor odata cu budgetul ministerului cultelor §i instruc-tiunel publice.

Art. 46. El va cuprinde la venituri:a) Fondurile acordate prin budgetul anual al Statului,

anume pentru administratia §i intretinerea cultului cre$inortodox.

Aceste fonduri se vor Intrebuinta numai cu destinatiace li se va fi dat prin acest budget.

In acest stop, cheltuelile relative la acest fond vor fiprev&jute dupe budgetul ministerului cultelor cu acelea0titluri §i sume respective, in ava mod ca suma totals, pre-vecluta, Ia veniturl In budgetul Case' Bisericel, sa fie In-tocmai acea prev6cluta Ia cheltuelile atat din budgetul Case'Bisericei, cat i din budgetul ministerului cultelor.

b) Suma ce va resulta din retinerile de 100/0 din veni-turile averilor bisericesci §i religiOse pe car' Casa Bisericei leare in administrarea sa dupe art. 12 Si 16 din legea Case'.

Aceste sume se vor socoti dupe veniturile brute ale fie-care' biserici, monastiri, schituri, etc., drips budgetul aprobatpentru anul pentru care se intocmesce i budgetul Case;

c) Fondurile donate sari testate de particular' cu scopurlpiOse, dar faxa destinatiune specials;

www.dacoromanica.ro

332 REGULAMENTUL CASEI BISERICRI

d) Fondurile donate sail testate de particulari cu destina-tiune de a serve pen tru constructiuni sat inzestrari bisericesci.

Aceste fonduri se vor introduce cu aceiasi destinatiune sicu aceiasi suma la partea cheltuelilor, rinduind ca partea ceva remane necheltuita la finele anului financiar sat pentrucare nu se va fi angajat lucrarl sail furnituri, sit se repOrtein budgetul anului urm6tor in cifre egale, Ons la complectaepiusare a fondului, sail terminare a lucrardor, sat furnituri-lor pentru cars vor fi fost donate sail testate. In cas deva prisosi ceva, excedentul se va versa la fondul Cases;

e) Fondurile, cart prin legl se hotarasc sail se vor ho-tati a fi versate la Casa Bisericei;

i) Suma ce va resulta din retinerea de 100/s din veni-tul net al bisericilor. earl se intretin din averea for proprie,dupa ce se vor fi scalut cheltuelile for proprii, precum siacelea pentru intretinerea de institutil filantropice, intretinutedin fondurile bisencilor;

g) Sumele provenite din amendi si suprimarl de salarii,pronuntate contra servitorilor bisericesci;

h) Sumele provenite din arendile paminturilor si vetrilorvechilor monastiri, biserici si schituri desfiintate si carl,eventual, n'ar mal putea exista pe viitor;

Sumele provenite din arendile paminturilor, ce tree pestecele lasate personalulul bisericesc, conform art. 7 din lege.

Art. 47. Fondurile prevedute la c), d) §i e), carl vor con-sista In efecte publice de ale Statului sail garantate deStat, se vor prevedea la venituri cu o scadere de 20°/0sub valOrea for nominala.

Creantele nu se pot trece la venituri de cat dupa reali-sarea for si numai pe valOrea for brutg.

Art 48. Sumele ce nu se vor putea incasa din veniturileunui an financiar se vor lua in debit prin scriptele anuluiurmator sub titlul de remasite, specificandu-se pe naturade venituri.

Sumele incasate in comptul acestor remasite se vor con-sidera ca venituri ale anului in care se vor incasa- si se vorinscrie ca venituri tntimplAtOre sat. extraordinare.

Art. 49. Budgetul cheltuelilor Casel Bisericel va cuprindedone parti:

In prima parte se vor prevedea cheltuelile de personal

/)

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASEI BISERICEI 333

si de material al administratiei centrale a Case!, sub douecapitole distincte Impartite pe articole si paragrafe, dace, vafi nevoe.

Un al treilea capitorvalcuprinde cheltuelile de inspectiunesi control.

In a doua parte se va cuprinde cheltuelile de adminis-trare, de personal, de material, intretinere, etc., a tuturorbisericilor, monastirilor, aseciemintelor bisericescl si altele,cart vor figura sub un capitol distinct pentru fie-care din ele.

Aceste capitole se vor subdivide pe articole si paragrafedupe, trebuinta.

Art. 50. Cheltuelile de personal vor fi tot-d'auna distinctede cele de material.

Art. 51. Eln fond ,special se va prevedea in budget pen-tru deschidere de credite suplimentare si extraordinare.

Art. 52. Budgetul intocmit de administratorul Case! Bi-sericel se supune aprobarel ministruluI cultelor si instruc-tiunel publice, consiliulul de ministri, si in urma se presintaCamerel deputatilor.

Art 53. In cas cand budgetul nu s'ar aproba de Adu-narea deputatilor pans la data punerel lul in aplicare, ad-ministratorul Case!, dupe, aprobarea prealabila a ministruluicultelor, va putea procede conform art. 30 si 31 din legeaasupra comptabilitatel publice.

Art. 54. Excedentul banesc, resultat la finele anulul fi-nanciar, ales dupe, inchiderea exercitiulul, se va versa lafondul Case!, conform cu art. 8 din lege.

CAPITOLUL V

ComptaZilitatea 0 mg nuirea fondurilor.Art. 55. Legea comptabilitatei publice a Statulul, Impre-

una cu tote legile si regulamentele carl guverneza acestamaterie sunt obligatorii pentru administratiunea Case! Bi-sericel.

Veniturile Casel se vor urmari si incasa, iar cheltuelileel se vor ordonanta si achita conform acestor legl si re-gulamente.

Art. 56. Manuitoril de banl de al Case! Bisericel si comp-tabilil in materil sunt supusI acelorasl indatorirl ca si manu-

Biserica Ortodox Romitrul 11

www.dacoromanica.ro

334 REGOLAMENTUL CASE1 B1SERICET

itorii de bans publici si comptabill in materit at celor-l-alteCase publice

Pentru on -ce lipsuri si delapidarI el sunt supusi acelo-rasi responsabilitati penale si civile.

Lipsurile si deficitele se vor urmari dup. legea de ur-marire a Statulul, numai pe baza procesulul-verbal de cons-tatare incheiat de agentul delegat de ministru sail admi-nistratorul Casel cu acesta operatiune.

In cas (e lipsuri sail delapiclarl, administratorul financiarva procede conform legel inspectorilor financiarl.

Agentul urmarit in baza procesului-verbal de constatareva putea apela, in termen de done lunl de la data cons-tatarei, la inalta Curte de compturi, si in termen de trelluni, de la comunicarea hotarirei acestei Curti, va puteaface recurs la Casatie.

Art. 57. Administrarea averilor mobile si imobile cu toterespunderile ce decurg din ea, priveste pe epitropil bise-ricilor, pe consiliile economice si pe tutorii sail executo-ril testamentelor.

Et sunt datorl a administra averile ce le sunt incredin-tate, in conformitate cu legile si regulamentele existente sicu instructiunile, ce li se yew da de administratorul CaselBisericei, precum si cu vointa testatorilor sail donatorilor.

Art. 58. Administrarea si controlul, la care este obligateCasa Bisericel, dupa legea el constitutive se esercita prinaprobarea budgetului de venituri si cheltuell ale bisericilor,monastirtlor, donatiunilor si tuturor aseclemintelor biseri-ricesti, prin verificarea si aprobarea compturilor for anualesi prin inspectiuni si cercetarl asupra intregel for adminis-tratiuni facute In cursul anului, on cand ministrul cultelorsail administratorul Casel vor crede necesar si prin ort-cedelegat al lor. Casa Bisericel va fi datOre a presenta mi-nistrulul, la 10 ale fie-care1 lunl, cate o situatie sumar&de sumele angagiate si de fondurile disponibile pentru. lunaprecedents,

Art. 59. Gestiunea banesca, impreuna cu tote sarcinilesi responsabilitatile ce decurg din legile si regulamentelerelative la manuirea banilor publicI se indeplineste.

a) Pentru bisericI, de unul din membril epitropiel dele-gat de ea si aprobat de administratorul Casel;

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASE1 BISSRME1 335

b) Pentru monastirl, schiturI, etc. de catre casierul res-pectiv;

c) Pentru aseciemintele bisericestl, de catre un insarci-nat al administratiunet Case! Bisericel;

oh Pentru legate, de dire executoril testamentarl sad.de catre ceI prevedup de testament sad de regulamenteleacestor institutiuni

Art. 60. Manuitoril de ban! al tuturor institupunilor bi-sericestl si al bisericilor, cart ad averea for proprie, vordepune o garantie de 100/0 din venitul brut al bisericel,monastirel sad aseclemintulul la care functioneza.

Garantia va consta in efecte de Stat .sad garantate deStat, pe valOre nominala.

Se escepteza de la acesta dispositiune si nu se consi-dere ca manuitorl de ban!: intendentil, economil sad de-legatl pentru distribuirea de left, diurne stipendil si allele.

Acestia roman supu$1 sub controlul si respunderea su-periorilor for direct!.

Art. 61 Manuirea fondurilor Case! Bisericel se face deagentil tesaurulul, perceptori fiscal!, administrator! financiarlsi casierul central al tesaurulul, cu aceea$1 respundere siIndatorire ca pentru or! -ce ale fondurl si ban! public!.

Pentru sumele incasate prin administratiile financiare,ministerul de finance va primi o remise. de 4°,'0 pentru a-coperirea cheltuelilor de percepere si pentru remisa per-ceptorilor

Art, 62 Casierul central al tesaurulul va primi la ince-putul fie-carel hint o ordonana de plata emisa de minis-trul cultelor si instructiunel publice, pentru o suma egala cua doue-sere-clecea parte din suma ,prevecluta in budgetulacestul minister pentru Casa Biserice!

Cu acesta suma casierul va credita comptul ministerululde culte si va debita comptul Case! Biserice!, la dispositiacareia va tine fondul respectiv.

Pe langa acest fond, casierul tesaurulul va mal face ve-nit la Casa Bisericel orl-ce alte sume ce i s'ar versa Incomptul el, fie de alp agentl a! tesaurulul, fie de particu-lar!, fie de vre-o autoritate Ore-care. El va face operatiu-nile de primir! si plat! ce i s'ar presenta pe sema Case!Bisericel, intocmal ca pentru orl-ce alt servicid al Statulu!

www.dacoromanica.ro

336 REGULAMENTUL CASEY MIMICRY

deschiclesnd compturl speciale pentru aceste operatiuni. Inor! -ce cas, platile in comptul fondurilor propril ale Case!Bisericel nu vor trece peste sumele disponibile din Casa,din aceste fonduri.

Art. 63. Administratorii financiarl indeplinesc si el ope-ratiuni de primirI si plati pe sema Case! Bisericel, ca sicasierul central al tesaurului.

El vor deschide asemenea particli speciale pentru fondu-rile Casel in registrele tor, ca pentru or! -ce alte operatiunlale Statulul.

Et mat ati indatorirea a urmari, prin perceptorl si con-trolorl, incasarea la fondul Case! Bisericel a tuturor sume-lor ce li se va da in debit de administratorul Case! Bi-sericei.

Instructiunl speciale, date de ministerul financelor, vorindica modul de plata pentru administratiile financiare.

Art. 64. Pentru operatiunile facute pe comptul acestelCase, administratoril financiarl vor intocmi compturi lunaresi anuale speciale, ca pentru cele-alte administratiunl in-dependente, cum este Casa pensiunilor, Casa dotatiunel Os-tel, Casa de depunerI, etc.

Formularele si imprimatele necesare pentru aceste corn-turl si pentru tote operatiunile privitOre la Casa Bisericelse vor intocmi de administratorul Case!, de acord cu mi-nisterul de finance, si se vor distribui dupa trebuinta, tu-turor administratiunilor financiare.

Art. 65. PerceptoriI fiscal! sunt datorI a urmari la timpsumele ce li se vor da in debit de administratoril finan-ciarl, aplicand legea de urmarire ca pentru orl-ce OM sumsdatorita Statulul.

El se vor debita prin scriptele for dupa comunicarile ad-ministratorului financiar si se vor credits pe baza recipi-selor, ce li se vor libera de administratia financiara, in ma-nile careia va fi facut versarea.

TalOnele recipiselor, ce vor emite administratoril finan-ciarl, le vor atasa la compturile for lunare pe cart le vortrimite Case! Bisericei.

Pentru aceste talOne vor intocmi un borderoll si un do-sar snuruit si sigilat

Art. 66. Incasarile facute de perceptorl vor figura in coin-

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASEI BISERICEI 337

turile for de gestiune, asupra carora administratorul finan-ciar isi va da decisiunea sa, conform art. 82 din legea deconstatare si percepere.

PerceptoriT sunt respundetorl, conform art. 78 si 79 dinlegea de percepere, de incasarea sumelor date in debitullor, intocmai ca pentru Vote cele-l-alte sume datorite Sta-tului, precum si pentru manuirea fondurilor provenite dinaceste incasari.

Art 67. Exercitiul budgetar se inchide odata cu anul 'fi-nanciar pentru budgetul bisericilor, monastirilor, schiturilorsi tuturor asedemintelor bisericesti, puse sub administratiaCases Bisericei.

Sumele remase de incasat din veniturile unui budget sevor trece in budgetul urmator sub denumirea de remasitedin exercitii inchise.

Art. 68. Creantele remase nelichidate din veri-ce causa,se prescriii in favOrea budgetului in care ail figurat dupa,dreptul comun. Cele remase neachitate din bu getul CaselBisericei se prescria dupa prevederile legel comptabilitatelpublice.

Art. 69. Administratorul Casel Bisericei, prin ministerulcultelor si instructiunei publice, este obligat a inainta Curtelde compturl, in termenul prev6dut de legea ei organica, atatcomptul de gestiune, cat si comptul de exercitiii

Aceste compturl se vor sprijini pe compturile lunare aleadministratorilor financiari si ale casierului central si peactele justificative anexate la dinsele.

Art. 70. Compturile presentate administratorului CaselBisericei de institutiunile puse sub controlul si administratiasa, se vor verifica de catre dinsul, afara de acelea cart artrebui O. fie supuse cercetarel Curtei de compturl.

Asupra acestor compturl administratorul da decisiuneaprin care stabileste cifrele veniturilor si cheltuelilor, dupa,actele justificative ce se vor gasi in regula.

In contra acestor decisiunT, cel interesati pot face apella Curtea de compturl si recurs in casatiune, in termenele siin conditiunile prevezute prin legile organice ale acestorCurti.

Art. 71. Administratiunile bisericilor, monastirilor, schi-turilor si tuturor institutiunilor bisericesti, puse sub contro-

www.dacoromanica.ro

338 RRGULAMENTUL CASE1 BISERICEI

lul si administratitukea Case! Bisericel, vor emite pentruon -ce suma incasata o recipisa dintr'un registru cu matcasi pentru or! -ce suma de platit ate un bon de plata, de-tasat asemenea dintr'un registru cu matca.

Registrele de recepise si de bonurl de plata se vor nu-merota, snurui, sigila si paafa de adminisratia Case!.

Ele se vor aditiona ciilnic, si sub totalul fie-careI Mile sese va raporta totalul lilelor precedente, asa ca sa se albsin fie-care di totalul general atat al incasarilor, cat si alplatilor.

.

Art. 72. Veniturile $i cheltuelile acestor administratiunise vor inscrie inteun singur registru, care va cuprinde deo parte veniturile si pe cea-l-alts parte cheltuelile

Acest registru se va inchela in fie-care luna; lar la fi-nele anulul incheerea se va face de cel in drept fata deun delegat al administratorului Case! Bisericel.

Art. 73. Veniturile Case! Bisericel prevedute la art. 5 dinlegea el organic& se vor realisa dupa cum urmeza:

a). Pentru sumele prevedute la litera a) din acel articol,se va urma conform prescriptiunel prevedute la art. 64din acest regulament;

b) Sumele preveclute la litera b) se vor respunde de ad-ministratiile respective la administratiile financiare, si lacas de nevoie se va aplica, prin administratoril financiarIsi controloril fiscal!, legea de urmarire in contra celor cenu vor versa la timp sumele cuvenite;

c) Sumele de la literele c) si d) se vor realisa de CasaBisericel dupa dreptul comun: ele se vor versa la admini-stratoril financiarl, sail la casierul central at tesaurulul pesema Case! Bisericel, afara de casul cand aceste testatesail donatiunl vor avea o destinatiune cu caracter de per-petuitate, in care cas ele se vor consemna pentru a se in-trebuinta in conformitate cu vointa testatorulul sail dona-torulul, trecendu-se In budget;

d) Sumele de la lit. e) se vor urmari in manile auto-ritatilor car! vor fi destinat acele sume pentru Casa. Bi-sericel.

Ele se vor versa asemenea la administratoril financiarlsail la casierul central al tesaurulul, pe sema Case! Bise-riceI;

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASEI BISERICEI 339

e) Sumele de la lit. f) se vor versa de epitropiile res-pective la adininistratoril financiarl saa la casierul centralal tesaurulul, pe comptul Case! Bisericel; lar la cas de ne-voie se va aplica legea de urmarire in contra epitropululdelegat cu manuirea banilor;

1) Sumele de la lit. g) se vor refine prin Ins&q1 bona-rile de plata, i pentru ele se vor taia recipise separate;

g) Sumele de la lit. h) se vor realisa prin arendarea pa.-minturilor, facuta conform legel comptabilitatei publice §iregulelor pentru arendarea bunurilor Statulul.

Art. 74. Pentru bunurile de o Ore-care importanta, a ca-ror aren la sail chirie trece de 1.000 lel anual, licitatiuneaeste obligatorie.

In cas de lips& de concurent1 la done licitatit, pentruaceste bunurl, ele se vor data in regie, sari de un de-legat al Casel, sail de insA§i epitropiile sail administratiilede carl depind.

In tote casurile, la tinerea licitatiunel, se vor avea invedere prescriptiunile legel comptabilit&tei publice §i regu-lele pentru arendarea bunurilor Statulul.

Art. 75. Sumele prinse din vinclerl de averl mobile sailimobile, vor forma tot-d'auna un capitol special in bud-getul Case! §i se vor trece la veniturl.

Art. 76. Pentru tote obiectele §i mobilierul ce compuneaverea mi§catOre a bisericilor catedrale §i chiriarchice, amonastirilor §i schiturilor asta-q1 in fiintA, a bisericilor pa-rochiale §i filiale, precum si a tuturor wdemintelor bise-rice01, se va dresa cate un inventar la punerea in apli-care a legel Case! Bisericel.

Inventarele se vor intocmi de administratia acestor aye-deminte, fat& cu un delegat al Case! Bisericei, pe un re-gistru care se va trimite administrgieT Casel.

Acest inventar va servi de bua pentru intocmirea in-ventarelor anuale La fie-care fine de an financiar, inven-tarul se va aduce la curent prin introducerea actiisitiunilordin timpal anulut i prin eliminarea obiectelor si mobi-lierulut recunoscut ca distrus scos din servicid, perdut via-dut etc.

Introducerea in inventar §i eliminarea din inventar se

www.dacoromanica.ro

340 REGULAMENTUL CASEI ESERICEI

face dupa autorisatiunea scrisa, data de administratorulCase! Bisericel.

Inventarele vor confine, pe langa indicatiunea obiectu-lul sail mobilierului, §i pretul dupa facturi, compturl sailon -ce act, care sa-1 pOta stabili valOrea, fie chiar cu Ore-care aproximatie.

Pentru obiectele si mobilierul a caror valOre, din lips/de acte, care s'o pita stabili, nu se va putea fixa, admi-nistratiunea a§eclemintelor caruia apartine, fata cu un de-legat al Case! Bisericei, o va fixa dupa apreciere.

Art 77. TOte legatele §i donatiunile de or! -ce natura, cevor fi existand la punerea in aplicare a legel Case! Bise-rice!, vor fi cuprinse asemenea in inventar sub un anumetitlu, dup. regulele stabilite mai sus.

El va fi tinut la curent, intocmai ca si inventarul pen-tru averea mobila de care se vorbe§te la articolul precedent.

Art. 78. Pentru averea imobila, consistand din moOl,ecarete sail paminturl, fie date dupa legea rurala sail alt-fel, se vor dress asemenea inventare tot dupa regulele ad-mise in articolele precedente.

La dresarea primelor inventare, la punerea in aplicarea legel Case! Bisericei, se vor anexa §i copil de pe planu-rile imobilelor in cestiune cu on -ce devise, detail! sail pla-nuri ce vor fi existand.

Originalele acestor acte, precum §i ale actelor §i docu-mentelor in virtutea carora se stapanesc, se vor consemnala Casa de depunerl §i consemnatiuni pe sema adminis-tratiund Case! Bisericei; iar recipisele se vor pastra in ar-chiva Case!.

Art. 79. Administratorul Case! Bisericei va ingriji ca pen-tru imobilele pentru care nu exists planurl, sail ale carorplanurl nu presinta nicl o autenticitate, sa se intocmescaasemenea planurl, ale caror originale sa se consemneze,reman8nd ca pentru trebuintele serviclulul sa se utilisezecopii scOse de pe de.

Art. 80. La trecerea sub administratiunea Case! Bisericeia fondatiunilor religiOse existand la punerea in aplicare alegel acestel Case, cart fondatiuni, prin actele de fondatiune,nu sunt puse sub o administratiune specials, epitropia nu-mita de ministru, in conformitate cu legea de organisare

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASE! BISERICEr 341

a Casel, va lua cu inventar WA averea mobil& si imobilaa acestor fondatiunt, si, in privinta lor, se va urma aceeasiprocedare ca si pentru cele-alte inventare.

Art. 81. Primirea de catre administratia Casel Bisericeldupa inventar a averilor mobile si imobile, atat a fonda-tiunilor religiOse, cart nu au fost puse pana aid sub o ad-ministratiune specials, cat si a bisericilor catedrale si chi-riarchice, a monastirilor si schiturilor, asta-cli in fiinta, a bi-sericilor parochiale si filiale, precum si a tuturor celor-alteasecl6minte bisericesci, nu dispenseza pe fostele epitropii siadministratiuni de respunderea ce le revine din faptul ad-ministrarei lor.

Art. 82. Administratorul Casel Bisericel, in virtutea uneldelegatil data de ministru, pOte aproba'si ordonanta platilein limitele creditelor ce'l sunt deschise prin budget, satiprin credite suplimentare orb ectra- ordinare.

In acesta calitate este responsabil si justitiabil al Curtelde compturi, careea vs supune compturile sale, ca orb -ceordonator primar, conformandu-se beget asupra comptabili-tatel publice si beget Curtel de compturi.

Art. 83. In calitatea sa de ordonator primar, administra-torn! Casel Bisericei se va conforma prescriptiunilor titlulutat Ill-lea din legea asupra coiliptabilitatel publice si 'tuturorregulamentelor ce se vor fi raportand la acesta materie.

CAPITOLUI, VI.

Arendarile paminturilor si inchirierea ecaretelor.

Art. 84. Preotil parochi si supranumerarl, cum si can-taretil bisericilor rurale, vor avea dreptul la usufructul nu-mai a cate 17 pogOne de pamint de fie-care biserica in ju-detele de dinc6ce de Milcov, la 8'/2 OM in judetele de din-colo de Milcov si la 10 hectare in judetele din Dobrogea,si anume numai din acele paminturl bisericescl cars se aflain cuprinsul comunel respective.

Repartisarea acestor portiunt de pamtnt se va face con-form art. 33 din legea clerulut mirean si seminariilor.

Daca intinderea parninturilor bisericescl dintr'o comunanu va fi suficienta pentru a asigura tuturor preotilor si can-

www.dacoromanica.ro

342 REGULAMENTUL CASEI BISERICEI

taretilor din acea comuna intinderile prevecinte la aliniatulI al acestui articol, va beneficia de usufructul acelorminturl numai personalul atator biserici din comuna Catese vor putea, oupa prevederile acelui aliniat, r6manend capersonalul celor-alte -sa beneficieze de sporul de iefa. de25%, conform art. 28, aliniatul I din legea clerulul mirean

seminariilor.Dace tntinderea pamtnturilor dintr'o comuna va fi mal

mare de cat cea ceruta de aliniatul I al acestui articol dupanumerul bisericilor din comuna, parte din usufructul lor,cat va trece peste cea afectata bisericilor din comuna, vareveni Casel Bisericel.

Casa bisericel va arenda paminturile bisericesci desprecars se vorbesce In acest articol, sari sa lase personalululfie-carel biserici dreptul de a exploata InsusI portiunea depamint la care are drept.

Pamtnturile pe cart le poseda bisericile, provenind dindonatiuni, legate sati cumperari din propria for avere, nuintra in prevederile acestui articol, ci vor 6 administratede epitropiile bisericilor, conform testamentului, actelor dedonatiune, said dupa propria for chibzuiala, avend in ve-dere art 5, ainiatul b §i f din legea Casei Bisericei.

Art 85 Pamtnturile ce parochiile din tail vor fi avendin plus peste cele fixate prin lege, se vor arenda de CasaBisericei prin licita ie publica, conform legei comptabilitateIgenerale a Statului.

Termenele de arendare se vor fixa prin conditiile de a-rendare.

Art 86. Licitatiunea pentru arend area pamtnturilor seva tine la resedinta primarifi respective pentru Mote pamin-turile din comuna, in casul and acestea nu vor trece pestenumerul de patru-cleci de pogOne. Licitatia se va tine Inpresenta primarului, perceptorului si a epitropiei respective.

In casul cand o parochie cu tote bisericile el filiale vaavea de arendat mai mult de cat 40 de pogOne pamInt,licitatia se va tine la prefecture set sub-prefectura, dupa,gasirea cu tale a administratiel Casei Bisericei, care va corn-pune Si comisiunea.

Art. 87. Conditiunile de arendare se vor intocmi de CasaBisericel §i se vor remite fie-carel prefecturi de judet.

pa-

$i

si

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASEI BISERICE! 343

Prefectul va ingriji ca, in unire cu epitropia bisericei res-pective, sa indeplinesca formalitatile necesare pentru tinerealicitatiunilor.

Art. 88. Publicatiunile licitatiunilor se vor face pazindu-setermenele prevedute de art. 70 si 75 din legea asupra comp-tabilitatel Statului.

Conditiunile de arendare si dilele pentru tinerea licitati-unilor se vor publics sad prin Monitorul Oficial, sad prinafipte la prefectura judetului, la resedinta subprefecturel sila primaria comunel respective.

Art. 89, Garantia provisorie va fi de 5 lei pentru fie-carepogon, falce sa hectar de pamint ce se arendez a.

Garantia definitive va fi de jum6tate din arenda anuala,and arendarea se va face pe mai multi ant

Pentru arendarile pe timp de un an, arendasul va res-punde pretul intreg al arendel, la notificarea adjudecarei.

Art. 90. In termen de 7 chile inclusiv de la tinerea li-citatiunei, se primesc la primaria comunei, sad la sub-pre-fectura, sad la prefectura respectiva, supraoferte pentru a-rendarea paminturilor in aceleasi conditiuni din publicatiuneace a servit de baza la licitatiune; insa pentru a fi primalva trebui:

a) Ca pretul oferit sa fie cu cel putin 100/0 mai marede cat pretul cel mai avantagios resultat la licitatiune;

b) Sa se presinte ()data cu oferta recipisa casieriei sadchitanta perceptorulul pentru de ounerea garantiel definitive,socotita dupa normele stabilite in articolul precedent si dupapretul din supraoferta

Art. 91. Actele de tinerea licitatiunei se vor inainta deprimar sad sub-prefect la prefectura judetului cel mai tar-did in termen de 3 Bile de la data in care a avut loc lici-tatiunea, insotite de un raport din partea celor ce all pre-sidat acesta licitatiune, prin care se va arata resultatul ob-tinut si data este satisfacetor.

Prefectura, priinind actele, este dat6re ca, in termen de15 dile de la tinerea licitatiunei, sa inainteze resultatul CaseyBisericel, spre a se pronunta asupra resultatului.

In cas de aprobare, se inainteze comunel formularul decontract spre a se semna de cel indrept si a se complectagarantia definitive, data nu este complecta. In cas cand nu

www.dacoromanica.ro

34l~ REGULAMENTUL CASE! BISEB10EI

se aproba resultatul, se va fixa §i publica o noun iii delicitatle.

Pentru paminturile de mal putin de 20 de hectare, re-sultatul licitatiel se va aproba de prefect.

Art. 92. Contractele de arendare, legalisate de primariacomunel i insotite de recipisele sub cart consemnatgarantiile definitive, se vor inainta de pretectura Case! Bi-sericel, cel mai tarziil in termen de doue septemanl de laalcatuirea for definitive.

Casa Bisericel va intocmi dupe contracte tabele nominalepe judete, pe carl le va inainta a dministratiilor financiarede judete, spre a debita pe perceptorl cu arenclile datorite§i a da ordin pentru implinirea for la termenele hotarite.

Prefacerile urmate in cursul anulul se vor comunica ad-ministratiunilor financiare, spre a le introduce in tabele.

Art. 93. Orl-ce alte paminturl vor fi donate bisericilorde catre comune sail particular!, vor fi supuse, in ceea ceprivesce arendarea lor, regimulul prev6clut in acest regula-ment, afara numal data actul de donatiune nu hotarascealt-fel.

Art. 94. Intinderile de pamtnt mai marl de 20 de hec-tare se vor arenda dupe normele §i conditiile stabilite deministerul domeniilor pentru arendarea §i inchirierea bunu-rilor Statulul.

Aprobarea acestor arendarl se va face conform legel comp-tabilitatel Statului.

Art 95. La regimul preveclut de acest regulament in ceeace privesce arenchle, sunt supu§i tot! acel carI administrezadonatiuni sail legate pentru diferitele biserici din Cara, candaceste donatiuni sail legate constat din pamint sail alte bu-nurl, cum *i paminturile cumparate de biserici din propriafor avere; in acest cas, el vor fi obligati a supune la cu-noscinta §i aprobarea administratorulul Case! Bisericel atathotaririle for cu privire la licitatia ce o vor face in con-formitate cu acest regulament, cat §i resultatul acestor li-citatiunl.

Casa b:sericel este in drept a primi sail a infirma resul-tatul unel licitatiuni, cand va fi convinsa ca nu s'a pazittote interesele bisericel.

Daca licitatia arendarilor sail inchirierilor unor ast-fel de

s'ar'i

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASEI BISERICEI 345

bunuri s'a aprobat de Casa Bisericel, administratoril forsunt datori a se conforma lit. b) si 1) de la art. 5 din legeaCasel Bisericei.

Art. 96. Bisericile parochiale sad filiale call se adminis-treza de epitropille prevelute de art. 12 din legea cleruluimirean, si car' ad mosii, le vor arenda dupa normele pre-veclute la art. precedent.

Licitatiunea unor asemenea mosil se. va tine la se liulepitropiel bisericei sad al Casei Bisericei ; lar resultatul forse aproba de administratorul Casel Bisericel.

Art. 97. Bunurile bisericescl administrate direct de CasaBisericel se vor arenda conform legel comptabilitatet

Bunurile bisericesci constatatOre din case sad si alte eca-rete, se vor inchiria de epitropiile respective tot dupa nor-mele preveclute in acest regulament.

Licitatiunea pentru aceste bunurl sad ecarete se va tinela Casa Bisericei, in casul cand ele sunt in Capitala, la pri-maria comunei respective, la subprefectua sad prefecturede judet, pentru bisericile din judete.

Licitatiunea se va face dupa legea comptabilitatel gene-rale, si nu va r6mane definitive de cat dupa ce se va fiaprobat de administratorul Casei Bisericei.

Procedura de urmat va fi aceeasi ca si la arendarile pre-veclute mai sus in acest regulament.

Conditiile de tnchirierl se vor fixa de Casa Bisericei prindispositii anume.

Art. 98. Bunurile imobile urbane si rurale al caror venite mai mic de 1.000 lel, se pot inchiria si prin buna in-voiala in lipsa de concurenti.

Art. 99. Paminturile si vetrele monastirilor si schiturilorasta-cli in fiinta, se vor folosi ca si pana acum de monas-tirea respective.

In cas cand unele din aceste monastiri §i schiturl vorfi avend ca paminturi sad vetre mai mult de 100 hectare,ele se vor arenda de Casa Bisericei, dupa normele preve-clute in acest regulament, si venitul for se va intrebuintapentru folosul respective) monastiri, cum se va crede cu talede administratorul Casei Bisericel si chiriarchul loculul.

Art. 100. Paminturile si vetrele vechilor monastiri, bise-rici si schiturl desfiintate si car', eventual, nu ar mal exista

www.dacoromanica.ro

346 REGULAMENTUL CASE! BISERICEI

in viitor, se vor arenda de Casa Bisericei si venitul for vaintra tntre veniturile propril ale Case! Bisericei, conformart. 5, alin. h) din lege

In acest cas administratorul Case! Bisericei va urmari,prin tote mijlOcele pe cart le va crede nemerite, existentabunurilor unor ast-fel de monastiri, biserici si schituri des-fiintate, le va inventaria, va ridica planul for prin organeleadministrative si technice ale judetelor si le va trece incondicile Casei Bisericei cu tOta situatia tor.

Aceeasi procedura se va urma si cu acele pAminturi sailvetre ale monastirilor, bisericilor si schiturilor cart, even-tual, se vor ma! desfiinta.

Art. 101. In cas cand dupa licitatiunile tinute si repetatenu s'ar presenta concurenti, ast-fel ca venitul pAminturilorunel biserici sail china unui imobil sail ecaret ar fi ame-nintate sa se piarda in anul acela sail urmator, adminis-tratorul Case! Bisericei va aviza de indatd pentru asigurareavenitulul pamintulul sail bunurilor respective.

CAPITOLUL VII.

Donaciunl si legate.Art. 102. Casa Bisericei pOte primi donatiuni si legate,

fie in folosul bisericei in general, fie in folosul unel anumebiserici sail monastiri.

De asemenea 'Jae primi legate de la on -ce crestin orto-dox, pentru ingrijirea sufletului, dupa trecerea din vieta.

Art. 103. Donatiunea sat legatul p6te fi sail in averemobiliara, sail in avere imobiliara, ca ban! in natura sab inefecte de Stat sail garantate de Stat, sail on -ce acte de creante.

Art. 104. Cand o donatiune sail un legat se face Case!Bisericei, fie in folosul general al bisericel, fie cu destinatiespeciala, donatorul sail cel ce institue un asemenea legat,fiind in vieta, este dator sA indeplinesca urmat6rele forme,mai inainte de a cere primirea legatulul sat donatiunel decatre Casa Bisericei:

a) SA fats inaintea tribunalului actele autentice trebui-t6re, pentru donatiunea salt legatul ce institue;

b) Sa. pre-iinte aceste acte Case! Bisericei, cu cerere a-

WI

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASEI BISERICEI 347

nume de a se primi donatiunea sail legatul si cu destinatiacel cla.

Art 105. Casa Bisericel, dupa ce va lua avisul consiliuluide advocatl, indeplinesce cele-alte forme trebuitbre, pentruprimirea legatulul sail donatiunt, prin referat la consiliulde ministri si prin obtinerea decretului regal de primirea le-gatulul sati donatiunel.

Art. 106. Daca legatul sail donatiunea se face in folosulbisericel in genere, far& alta destinatiune speciala, CasaBisericel va putea intrebuinta venitul la orl-ce destinatie vagasi cu tale pentru biserica, fie ca va ajuta bisericile s &-race cu cele de lipsa, fie ca va spori bine-facerile privitOrela obligatiunile pietatel crestine.

Art. 107. Dacti legatul sail donatiunea sail orl-ce alt fondva fi facut sail va fi testat de particular! cu destinatiunede a serve pentru construiri sail inzestrari de biserici, celedonate sail testate nu se vor intrebuinta alt-fel de cat laacesta destinatie, pastrandu-se ins& dispositiunile art. 4 dinlegea clerulul mirean, in cas and va fi vorba sa se lac&o biserica noun, si in acest cas sa se respecte norma pecare o indica art. 8 din regulamentul legel clerulul mirean.

Art. 108. Data legatul sail donatiunea va avea o desti-natie special& prev6cluta in actele de donatie sail ale lega-tulul pentru vert-o biserica Ore-care, atuncl venitul acesteldonatil sail legat se va intrebuinta numaf pentru acea bi-serica In cas ca nu tot venitul legatulul sail donatiunel vafi intrebuintat pentru tinplinirea vointel testatorulul sad do-natorulul, Casa Bisericel va putea capitalisa restul de venitpe sema bisericel respective, sail it va trece tntre veniturilesale proprii.

Art. 109. Daca veniturile provenite de la un legat saildonatie vor fi suficiente pentru a se tntretine biserica res-pectiv& cu personalul el si cu materialul trebuinclos pentrutote cheltuelile anuale, Casa Bisericel nu va mal acordanimic din creditele ce'I sunt acordate prin budget pentruplata personalulul acelel biserici.

De asemenea si primaria respective este dispensata de aprevedea In budgetele el ceva din ceea-ce este obligate prinlegea clerulul sail alte legl pentru tntretinerea cultulul.

Art. 110. In cas and veniturile unul asemenea legat sail

www.dacoromanica.ro

348 REGULAMENTUL CASE BISERICEI

donatiune, dupe ce se vor implini t6te normele preveluteIn articolul precedent, vor prisosi, acest prisos se va capi-talisa in profitul bisericei respective si se va intrebuinta Inviitor pentru aceeasl biserica, la necesitatile ce se vor ivi,dup5 ce se va fi versat in profitul Case Bisericel 10°/0din prisosul de venit net al acestei bisericl.

Art 111. Legatele si donatiunile facute Case' Bisericelcu destinatie determinate, nu se vor putea accepta de dinsade cat sub beneficid de inventar.

Art. 112. and cel-ce face o donatiune sad un legat vreasa institue o administratie anume, deosebita de epitropiainstituita prin legea clerulul sad de consiliul economic, a-cesta administratie va fi supusa regulel comune prevNutade legile si regulamentele clerului si ale Casel Bisericei, Intot ceea ce privesce drepturile si datoriile for

Art. 113. Daca testamentul sad actul de donatie nu in-stitue o administratie speciala pentru averea testata saddonate, Casa Bisericel va decide data acesta avere se vaadministra de organele administrative existente, sad de oadministratie speciala, instituita de dinsa.

Art. 114. Indata ce legatul sad donatiunea facuta in fo-losul unel biserici anume s'a acceptat de Casa Bisericel,indeplinindu-se formalitatile legale, administratorul Casei Bi-sericei Ia mesuri ca pe de o-parte sa se treca in condicaanume intocmita pentru acest sfirsit, actele donatiunel sad.legatulul respectiv; lar pe de alts parte, prin indeplinireaformelor cerute de legile civile, va pune biserica respective,in posesiunea acestei avert, explicand prin hada anume cedrepturi si ce datorii decurg pentru biserica respectivk carea intrat in stapanirea legatulul sad donatiunet

Art. 115. Nu se p6te instraina, nicl nu se pdte da alts,destinatiune donatiunel sad legatulul facut in fav6rea unelbisericl anume. Insa donatiunilor si legatelor lasate CaselBisericei pentru folosul obstesc al bisericel, ea le pOte daon -ce destinatie va gasi de cuviinta In folosul general albisericei.

In acest din urma cas, donatiunea sad legatul se adminis-treza de Casa Bisericel sad direct, sad prin administratorlpe care's va institui dinsa cum va crede cu tale.

Art 116. Daca donatiunea, ce se va face pentru biserica

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASE! BISERICEI 349

in genere, va consta din bani, acestl ban! se vor 'Astra laCasa de depunerl, dupa ce se vor preface In efecte de Statsad garantate de Stat la dispositia Case! Bisericel; lar dataac6sta donatie se va face pentru o biserica anume si totin ban!, banil se vor 'Astra larasi la Casa de depunerl sila dispositia celor tnsarcinatl cu administrarea for pentrufolosul bisericei respective dupa normele prescrise ma! sus.

Art. 117. Daca legatul sad donatiunea se face In folosulunel biserici din comunele rurale, si data donatiunea si le-gatul va avea un venit mai mare de cat sa acopere tOteserviciile bisericel respective, prisosul acestul venit se vachibzui de Casa Bisericel unde si cum sa se intrebuintezepentru folosul fie al pietate1 crestine din cuprinsul paro-chiel respective, fie ca sa.' .se capitaliseze pentru eventuatetrebuinte ale acele! biserict

Daca din capitalisari se va face un fond mai mare, CasaBisericel it va putea intrebuinta pentru fondatil pielse Incercul bisericeI respective.

Tot asa se va urma si cu donatiunile sad legatele ce sevor face pentru bisericile din comunele urbane.

Art. 118. Dad( donatorul sad cel ce a instituit legatulva fi prevegut in actele de donatie sad ale legatulul si alteconditil pe cart urmeza a le implini cel ce vor beneficiade donatiunea sad legatul sell, tOte aceste conditil i se vorimplini intocmaI, dar numal data veniturile vor fi suficientespre a implini tOte aceste conditil

Administratorul Case! Bisaricel va lua m6surile trebuitOreca, de la data cand urmeza a se implini acesta dorinta adonatorulul, sa se urmeze intocmaI cu cele stipulate.

Art. 119. Donatiunl si legate se pot face nu numal bi-sericilor parochiale si fitiale, fie urbane, fie rurale, ci sipentru monastirile si schiturile din tarn, de monachi sadmonachil.

Insa donatiunile acute pentru monastirl se primesc deCasa Bisericel, care va ingriji ca cele stipulate In actele dedonatiuni sad legate sa se implinesca intocmai de catre ad-ministratiile monastirilor, carora le va remite sumele nece-sare pentru implinirea tuturor dispositiilor intocmite de do-nator, sail de cel ce institue legatul respectiv.

Art. 120. Cand Casa Bisericel va fi incunosciintata de unBiserica Ortodoxl RomanA 12

www.dacoromanica.ro

350 REGULAMENTUL CASE! BISERICEI

tribunal sail un judecator de ocol ca prin veri-un testaments'a lasat avere in folosul biserice1, ea va lua m6surile cu-venite pentru a se pune in posesiunea acelei avers.

In cas cand donatiunea sail legatul s'a facut pentru fo-losul bisericei in general, Casa Bisericei va intrebuinta do-natiunea sat legatul, sail venitul acestora, dupa normelepreveclute in acest regulament in asta privinta; iar in casulcand donatiunea sail legatul se va fi facut pentru o bise-rica anume, se va urma in acesta privinta intocmai cums'a preveclut in acest regulament cu privire la ast-P1 deimprejurari, pun end adica in stapanire biserica respectiveasupra averel ce i s'a lasat prin testament.

Dace legatul sail donatiunea se va fi facut in favOreaveri-une1 monastiri din Para, se va urma de catre Casa Bise-ricei asa cum s'a preveclut la art 119 din acest regulament.

Art 121 Donatiuni sat legate se pot primi si pentrubiserici sail monastiri ortodoxe din streinatate; acestea sevor a .ministra direct de Casa Bisericel, conform dorinteldonatorului

Art. 122. Casa Bisericel pae primi si legate in scopulanumit ca sa se caute sufletul donatorului cu cele rinduitede biserica indata ce nu va mai fi in vieta.

LEgatele acestea pot fi sail in avere imobiliara, ca pa-mint, case etc., sail in bans.

Art 123 Legatele de felul acesta se pot primi de CasaBisericei fie pentru bisericile de mir din Cara, parochialesail filiale, fie pentru monastiri de monachi sail monachil.

In acest cas Casa Bisericel este direct administratOre aunor asemenea legate, si va lua mesurf ca, imediat dupaincetarea din vieta a celui ce institue un asemenea legat, M.comunice bisericeI sail monastirel respective, pentru pomeni-rea sufletulu1 si facerea parastaselor rinduite de biserica.

Art. 124. Pentru ca cele stipulate in legatele specialepreveclute la art 123 sa fie aduse la indeplinire intocmaisi la timp, Casa Bisericei va intocmi un registru in carese , or transcrie tote aceste legate speciale, cu destinatiace o va avea fie-care.

Art. 125. Ofrandele piOse pentru cump6rare de obiectesail vase sacre, pentru ajutorare la repararea bisericilorsail ecaretelor lot, precuru si pentru zidiri de nouul bise-

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASE) BISERICEI 351

rid sad ecarete bisericesci, se vor inscrie in anume con-did ale epitropiilor bisericilor sad consiliilor economice alemonastirilor, sub dare de chitanta pe a for proprie res-pundere, sad In anume pantahuze date de chiriarchia res-pective, conform regulamentului Sf. Sinod.

De asemenea si pantahuzele ambulante, purtate de crestinilpiosl pentru ajutorarea bisericilor, sunt supuse controluluiepitropiilor sad consiliilor economice, si pe a for proprier6spundere.

TOte sumele resultate din ast-fel de ofrande pi6se si dinpantahuze se vor comunica de epitropil sail consiliile eco-nomice Casel Bisericel, spre a controla dad, s'ad intrebu-intat bine si conform cu destinatia lor.

CAPITOLUL vi11.1

Averea monachilor.Art. 126. Averea imobila a monachilor si a monachiilor,

aflate in cuprinsul monastirilor, precum si tOte obiectele sacrevor r6manea dupa mOrtea for proprietatea monastirel.

Art. 127. Monachul sad monachia care la intrarea sa Mmonastire va veni sk locuesca Intr'o cask anume Intocmitade dinsul, bar nu in aceea ce i se va da de monastire, vadeclara staritului acesta dorinta a sa; si data staritul credede cuviinta, luand tOte precautiunile pentru ca disciplinamonachala sk .nu fie stirbita, ii va putea da Noe sti's1 cons-truiasca o cast pentru sine fmprejurul monastirel, dupa ceva lua aprobarea Casel Bisericel si a chiriarchulul respectiv.In acest cas, monachul sad monachia va cun6sce ca, acestapropriettate este exclusiva si personalk a sa, si nimeni nuWe dispune de ea de cat monastirea, in casul and mo-nachul sad monachia vor trece din acesta vietk.

La mOrtea monachului sad monachiei, rudele n'at niclun drept a ridica pretentiuni de mostenire asupra untilast-fel de imobil, care trece de drept in stapanirea si ladispositiunea monastirel

Monachul sad monachia, care va avea o asemenea caskin monastire construitk de dinsul pentru adkpostul s6d pro-priti, nu o va putea vinde, fie la rude fie la alte persOnedin monastire sal) in earl din monastire.

www.dacoromanica.ro

352 REGULAMENTLIL CASET BISERICET

Art. 128. Daca in veri-una din monastirile de monachisail monachil vor fi existand proprietati imobile, ale mo-nachilor si monachiilor vindute la persOne particulare dinafara de monastire, vindarea acesta e nula; iar proprie-tatea o va lua imediat in stapanire monastirea, de Ore-ceproprietatea terenulul tot-d'a-una a fost a monastira

Art 129. Daca un monach sail monachie ar voi sa lashdin monastire si sa se duch inapoi in lume de unde a ve-nit, el n'are drept sa dispue asupra proprietatel imobile cea avut in monastire, fie ca acesta cash a fost construitade el, fie ca a cumparat'o de la alt monach sat monachiedin monastire inainte de promulgarea legei Casel Bisericel, siacesta cash sail proprietate imobila, va remanea in stapa-nirea absoluta a monastira

Art. 130. Daca monachul sail monachia, la intrarea inmonastire, a lasat copil in lume necasatoritl, la cgsatoriavre-uneia din flicele sale va putea sa 'I harazesca ca dotadin averea sa mobiliara sail imobiliarace o fi avend afaradin monastire.

Nu va putea insa in nici un cas al constitui dots verl-ceproprietate imobiliara ce va fi avend in monastire.

De asemenea data un monach sail monachie ail remasdatori ginerilor for in lume, cu ceva din cele ce le-au cons-tituit dots, acestia din urma vor duta sa se despagubescadin averea mobiliara sail imobiliark a monachului sail mo-nachiei ce o va fi avend in lume. Niel odata nu vor puteapretinde a se despagubi din proprietatea imobiliara a fordin monastire unde s'ati dus sail unde a fost.

Art. 131. In cas cand un monach sail monachie, Ina-inte de intrarea for in monastire, s'at despartit de sotulrespectiv numai prin consimtimint mutual, iar nu prin for-mele cerute de legile civile, nu va putea sotul remas inlume sa ridice veri-o pretentiune de stapanire asupra a-verei imobiliara a sotului sed, monach sail monachie, carea incetat din vieta in monastire, data acesta avere imo-biliara se aflg. in cuprinsul monastirei.

Art. 132. Dad, un monach sail monachie care are pro-prietate imobila in monastire, va fi chemat in serviciulveri-unel mitropolil, episcopii sail la alta ascultare in afarade monastire, proprietatea din monastire va fi la disposi-tia sa personala.

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASE! BISERICEI 353

Art. 133. In casul preveclut la art. 132, administratiamonastirel va fi datOre sa conserve averea pentru si ladispositia respectivului monach sail monachie, cand acestase va intOrce inapol de la ascultarea sati sarcinile la carea fost chemat in afara de monastire de catre autoritatilesuperiOre bisericestl.

Monachul sail monachia nu va putea in acest cas satnstraineze acest imobil, fie la rude. fie la alte persOne mo-nachale din monastire, si la imprejurarl neprevecute, a-cest, imobil remane cu totul in stapanire si Ia dispositiamonastire).

Art 134. Daca un monach sau monachie, din diferiteimprejurarl, ar voi din a sa buna voe sa Iasa din mo-nastire si venind in lume sa se casatorOsca, dinsul nu vaputea ridica nicl o pretentiune asupra averel imobilelor cea avut in monastire, care remane in stapanirea absolut amonastirel.

Tot in acesta restrictiune intra i acei monachi si mo-nachil cart, din diferite imprejurarl, vor fi fost exclusl dintagma de autoritatea bisericesca, pentru purtarl neconformevietei monachale

Art. 135 Daca un monach sau monachie, pentru aba-terl de la datoriile lor, vor fi trimi i spre mantuire in altsmonastire de catre autoritatile bisericestl, dinsul va puteafi despagubit de administratia monastire) cu ceva pentrucasa ce o va fi avut in monastire, dad. monastirea va aveade unde sa despagubesca.

Administratorul Casel Bisericet va judeca cat se pOte daca despagubire, cum $i dad. se pOte da si de unde.

La cas cb, nu se va putea da despagubirea amintita, mo-nastirea nu e obligata la acesta.

In acesta restrictiune intra acel monachi sau mona-chil earl tie a for buna voe 41 vor parasi monastirea unde41 all proprietatile for imobiliare si vor trece sa se man-tuesca in alta monastire.

Art. 136. Data un monach pentru ale lul merite a fostridicat Ia demnitatl marl ierarchice, din care pricina nu malpOte sta in monastire, unde isI are proprietatea sa imobi-hail, el se va duce sa ingrijesca de demnitatea superiOraierarhica unde este chemat, averea sa imobiliara ce o va fi

si

www.dacoromanica.ro

354 REGULAMENTUL CASE BI-5ERICEI

fi avend in monastire, remane de drept in stapanirea si ladispositia monastirel, fat% sa alba drept a cere de la tine -vaverl-o despaguthre asupra acestul imobil.

Art. 137. Data un monach sail monachie a fost con-damnat de legile terei la InchisOre pentru in fractiun! la le-gile civile si penale ale Statulul, dinsul se considers ca esitdefinitiv din monastire; iar proprietatea sa imobiliara ce ova fi avend in monastire, trece de drept in stapanirea mo-nastirel, fara ca el sa WA avea ver1-un drept de despA-gubire asupra acestui imobil

Art. 138. Monachul sail monachia nu va putea ipotecaaverea sa imobiliara din monastire, nici la frail se! dinmonastire, nici la particular! in atara de monastire.

Ipotecl dacA se vor face pe comptul acestor aver! imo-biliare sunt nule; iar monachul sail monachia care va fisurprins bursa credinta a autoritatilor in drept, va fi exclusdin monastire, si proprietatea sa imobiliara va intra in fo-losul si stapanirea absoluta a monastirel.

Art. 139. TOM averea mobiliara a nuonachului sail mo-nachiel constatatOre din lucrurl sfinte si sfintite, ca cruelengolpiOne, icOne, vestminte bisericesti sail vase sacre, nupot fi mostenite de nimenl, ci de drept intra In stapani-rea monastirel, dupa incetarea din vieta a respectivululmonach sail monachie.

Art. 140. Atat monachul cat si monachia sunt datorl sAcomunice staritulul sail staritel respective, data are cevadin lucrurl sfinte sail sfintite, cart dupa dispositiunile ar-ticolulul precedent, nu pot fi de cat ale monastirel duplincetarea sa din vieta; iar staritul le va trece inteo con-dica ce o va tine anume pentru acest sfirsit, spre a sti a-nume ce obiecte revin monastirel, dupa trecerea din vieta.a monachulul sail monachie!.

Art. 141. Monachul sail monachia care din diferite im-prejurarl va fi esit din monastire si se va fi dus in all&monastire, sail va fi chemat in lume in serviciul unel mi-tropolii, episcopil sail ca profesor, etc., orl ar fi esit defi-nitiv din tagma inteun fel sail altul, 41 pOte lua cu sinetote obiectele sacre ce le-ar fi avut in monastirea respec-tive, in care cas staritul sail starita le va scadea din re-gistrul respectiv.

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL CASEL BISERICEI 355

Art. 142. Monachul sail monachia nu pOte amaneta subnici un motiv, vre-unul din obiectele sacre amintite matsus, de cat la mana de persOne earl vor sti sa apreciezesfintenia until asemenea object si sa-1 respecteze.

In nici un cas nu pot fi amanetate obiectele sacre aleunul monach sail monachie, cars all functionat in servi-ciul Sf. Liturgil ca potir, disc, steluta, copie, burete, sfite,a n timis, Etc

De asemenea nu pot fi amanetate sub nici un cuvint,crud sail engolpiOne, cart ar avea inteinsele lemn sfint, sailsfinte mOste, cat si sfintele mOste in genere.

In casul cand se va amaneta ceva, dupa ce se vor fiobservat tote restrictiile cuprinse mai sus, se va comunicasi staretului si staritel, spre stiinta.

Art 143. Obiectele sacre: vestminte, crud engolpiOne,mitre, carji, si on -ce alte obiecte sfinte sail sfintite ale mo-nachilor, sincehlor, proto,incelilor, arhimandritilor, arhie-reilor, episcopilor, on mitropolitilor, sail ale on -carul altmonach care a incetat din vieta in lume fiind intr'un ser-vichl 6re-care, nu pot fi mostenite de nimeni de cat de casaBisericel, care le va regula distantia ulteriOra.

ART. II si ultimul. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul cultelor si instructiunel publice este insar-cinat cu executarea acestul decret.

Dat in Bucuresti, la 29 Martie 1902.

Ministrul cultelor giinstructiunel publice.

Sp. Ilaret.

CAROL

No.No. 1.220.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

Se aduc publice persdnelor mai jos notate earl an bine-voit a dona bisericei din corn. Iazu, jud. Ialomita diferite obiectede val6re qi anume : D-ra Irina Vasilescu invetatore in mentionatacomma a donat done rioduri perdele si o p61a la iconostas, de at-las de matase in val6re de 40 lei, far D-1 Marin Chirouleacu cusotia sa Smaranda un acopergrnint de damasca in val6re de 20 1.

Se aduo publice multamirt personelor mai jos notate, earl allbine-voit a dona bisericei Adormirea Maicel Domnului din Giurgiudiferite obiecte si anume: D-1 D. Georgian Meedinteanu advocat,actualmente porttirel pe langd Trib. Vlasca a donat o ic6na HalosDomnului" imbra,cata in argent in val6re de 100 lei, Tar D-na A-tina N. Droc Barcianu una p61S." de atlas pentraj iconostas in val6rede 40 lei.

D-1 Iohn Doppe explotator de terenurl ipetrolifere bine-voind adarui bisericei parohiale Joiana de Varbiliiii", jud. Prahova o Mc&de fier In greutate de 60 chilogr., precum si 100 lei ca fond in sco-pal construirei uneT clopotnite de zid; pentru acestl faptd, cresti-nescb." si delimit,: de itnitat, se aduc multtimiri publice numitului do-nator.

Se aduc publice multamiri obstei euoriasilor din corn. Andrasestiplasa si jud. Ialomita earl an contribuit cu suma de 600 lei, strinsitprin contributiuni benevole; Tar Epitropia a contribuit cu 400 leila reparatia sfintei bisericl din amintita comund.

Se aduc multamirf publice Comitetului compus din invetAtorulcorn. Poiana de Varbilaii, jud. Prahova, si alte persona earl all con-tribuit conlucrat in acord cu epitropia bisericei acelel comunl,

Multiimirt

pi

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 357

dand un bal particular gi stringond o sums de 159 lei 30 bane inscopul de a se construi o clopotnita la biserica parohiet.

D-1 Petrovict Armis daruind bisericei Albe (Popa Darvag)rdincapitals covore in valor& de 350 let ; tar D-1 D. Petrescu Pictorpoleind cu a sa cheltuiala timpla acelet biserici, pentru aceste faptelaudabile gi demne de imitat se aduc numitilor donators publicemultamirt.

Se aduc multamirt publice personelor mat jos notate cart an binevoit a contribui cu sumele aratate in dreptul fie cdruia, la cumpa-rarea unui policandru la biserica parohiala Sf. Nicolae" din corn.Barbulegti, jud. Ialomita anume : G. C. Fotescu, corn. Barbulegti20 1. Stefan Bobocel 5 1. Ion Neculae Stanga 2 1. Ghitl Nicolescucorn. Armagegti 5 1., gi Mihalache Stanescu comuna Cogereni 5 1.

D-1 Gh. Nastasescu gi sofa sa Olga oferind bisericei parohialeSf Nicolae" din corn. Galdan, jud. un Epitaf pe panza

in valore de 100 1, cum gi o candela de metal cu tree luminOrtin valore de 30 1., tar parohul respectiv C. Nitulescu gi sotia asPresbitera Elena, una candela de metal cu trei luminart in valorede 30 1., pentru aceste fapte demne de imitat, se aduc numitilor do-natori publice multamirt.

Se aduc multimiri publice D-nei Elena G. Ghetu din Rogiori-de-Vede, jud. Teleorman, cart a bine-voit a darui bisericei din corn.Garagau amintitul judet sfintele vase complecte de argint, precumgi tret acoperaminte de moire albastru, brodate cu matase gi fir,tote in valdre de 200 lei.

Se adue publice multamirt personelor mat jos notate, cart ailbine-voit a dona diferite obiecte bisericei Cuviosa Parascheva" dinUrbea Alexandria, jud. Teleorman gi anume : D-1 Primar al Urbetamintite a oferit acelet biserici un rind de vegtminte de mataserode cu fort galbene In valereAde 100 let; Tar D-na Elisa P. Du-mitrescu a oferit o candela de argint, in valore de 50 1.

D-1 Vasile Zagoritz gi D-na Ecaterina V. Zagoritz, bine-voind ainzestra biserica din corn. Slobozia-Mandra, jud. Teleorman cu unrind de vestminte preotegtt de matase done perdele asemeneade matase, una pentru usile imperatesti gi alta pentru iconostastote In valdre de 320 let, pentru aceste fapte laudabile gi d mnede imitat se adue numitilor donators publice multamirt,

Se aduc multamirt publice personelor notate mat jos call allbine-voit a veni in ajutorul construirei din non a tine clopotnitede aid la biserica parohiala Poiana de Varbilaii, judetul Prahovagi anume : Constantin N. Filip din Comuna Varbilati 20 1. Pietro

gi

17IalomiIa.

gi

www.dacoromanica.ro

358 DONATIIMI

Axerio din Bucuregti tO 1. Martin Hausman din Poiana de Varbilal5 lei gi lorga Dainitresca, com. Poda Barbierului 5 1.

Se aduc multamiri publice D-lui Grigore Alexandrescu Proprie-tarul mogiei Suitegti, jud. Ilfo7, pi. Sahara, care din dragostea gibuna sa vom0 a daruit preotului paroh din acea comuna 100 leispre e-tii cumpara loc de cas t, tot odata a mai cumperat gi o copiecu mineral de os pentru biserica cu hramul Adormirea" din a-mintita comuuk

Se aduc multamiri publice D-lui Eremia Radulescu gi sotiei saleElena, care a bine-voit a darui bisericei Sf. Nicolae" din eomunaEpureqtY, jud. Vlagca o svera de stofa o pereche perdele la iconaMantuitorului gi alta la icema iViamei Demi:mini. ambele lucrate inborangic forte frumose.

Se aduc publics multamiri D-lui Senator C. Poroianu care pa-trans de sentimental religios, a bine -volt a darui bisericei AlbeCalea Victorii, un covor gi a reparat tot mobilierul din altar cusuma de 350 lei.

Se aduc multamiri pioqilor crepini mai jos notati, care a bine-volt a darui bisericei Foigoru din Oapitalci, diferite objecte gi a-nume : D na Nedelea §erban a daruit un Epitafa mare in rams,costand aproximativ 4U0 lei; asemenea gi D-1 Vasile N. Gaitanarua daruit un rind de sfinte vase: Potir, Discos, o steluta gi o lin-gurita, tote de argint de Lipsca.

Se aduc multamiri publice D-lui Ion N,clelcovici proprietar gienoriag al bisericii Negustori din Capitala, care patruns de senti-mental religios, a bine-voit a darui aeelei biserici un policandrude cristal ski bronz cu 24 lumini in valore de 700 lei.

Se aduc multamiri publice Cantaretului Ion Draganescu de labiserica din corn. Conaana, jud. Vlagca gi Epitropului Maria C. So-barn, daruind acelei biserici eel dintaik un sf epic de alaina" in va-lore de 40 lei, Tar eel de al doilea asemenea un efegnic tot de a-lama, in valore de 50 L

Se aduc multamiri publice obgtei locuitoritor din corn. Cocargeaua,jud. Ialomita, earl prin cotisatti au bine volt a cumpara pentru bi-serica din area comma un rind de odajdii preoteqti in valbre de126 lei 40 bani.

Se aduc multamiri publice D-nel Elena St. Minculescu din corn.Bucovu, cat. Valea Orli, jud. Prahova, precum Qi D -rei Elena Va-silescu din coin. Valea CalugarAsca acel judet, cart ail bine-voita darui bisericei parohiale Valea Caluga.resca, un rind complectde vestminte preoteqtt precum qi trel procove0.

www.dacoromanica.ro

DONATINUI 359

Se aduc multamiri publice locuitorilor din cat. R6loaia, p%rohiaBucsanii, jud. Dambovita., earl an bine-voit a contribui cu 30 lella repararea Qi spoirea Sf. Potir cu aur, at biserici parohii amintite

Se aduc multamiri publice personelor mai jos notate cart au bine-voit a contribui la cumperarea cartifor bisericesti de ritual nece-sarii biserici parohiale Valea-Popi, com. Vales Calugaresca, jud.Prahova, si anume : D na Elisa Niculescu, Maria Raicu, D-sOraElena Vasilesc, D-1 Zisu Vasilescu, Ilie Ghita, Radu, Anton Gheor-ghe, Toma Zaharia, Petre Ghit6., Chirita Dinu, lancu Hristea, IlieDinar, Chirita Ene, Iancu Petre, Gavr116, Nidelcu, C. Teodorescu,Petre Stan, M. Stan, Nae Petre, Ion Dinca, Radu Kiria, D-na Zam-fira Ionia gi Paraschiva Gheorghe

Se aduc publice multamiri personelor piose mai jos notate, earlan bine voit a oferi diferite objecte bisericei parohiale Negru-Voda(M-rea Campu Lung) jud. Mascel, Qi anume Un rind complect deprocovete pentru sfintele vase de matase rosie brodate cu fir,oferite de D-sora Paulina Econ. D. Mirea din Campu-Lung, in va-16re de 60 1. Dou6 sfesnice de alama in iconostas in greutate de 18chilograme, oferite de D-1 Mirea. Dou6 tetrapOde de fer forjat lastranele cantaretilor 100 lei, oferite tot de D-1 Mirea, o candela deargint poleita cu aur idem. 0 cadelmta de argint, idem, si o sfitacu epitrahilul si rucavitele ei de matase cu flori galbene Qi verzui,oferite de D-1 Nitoi Vladescu, epitropul biserici.

Se aduc multamiri publice Gheorghe Ion Mrhai sotielsale Anica din orasul Pitesti, car! an bine-volt a da'rui bisericeu dincorn. Retevoesti, pl Riurile Argesel, jud. Mused., objecte in val6rede 340 lei si anume Un policandru de alama ou 12 lumini, impo-dobit cu faclii de eel% curat6,, dou6 sfesnice imperatesti in strung§i vopsite, patru sfesnice portative si o candela.

Se aduc multamiri publice Nae lonescu proprietar si eno-rios al bisericei Isvorul Noir" din Capitals care a bine-volt a daruiacelei biserici un scris funciar urban 50/a cu No. 180,927 in valor°de 1000 lei, pe care depus la Epitropie si din venitul earuias'a se intreting, biserica cu cele necesarii, iar in cas de reparatie ease schimbe pentru a plati acele reparatiuni.

Chiriarchia Sfintei Mitropolii a Moldovei si Sucevei, aduce mul-taraire publics Domnilor : V. Ciocan, V. Lazar si Th. Barleanu,enoriasi ai bisericei parohiel Osoiu din jud. Iasi, pentru faptele forfrum6se gi laudabile sevirsite, prin donarea la Oa biserica, a untillaicer de land, una perdea de matas6, rosie si a unui epitaf pe mu-sama.

Chiriarchia Sfintei Mitropolii a Moldovei si Sucevei, aduce mut-%mire public/ D-lui Pamfil Popa enorias bisericei din Catuna Ha-

yi

Dlui yi

D-lui

l'a

www.dacoromanica.ro

360 DOPIATIUNI

dambu, parohia; Miron4sa, jud. Iasi, pentru fapta sa frumosa si lau-dabila, se virgitb," prin donarea la clisa biserica a until pelican dru inval6re de 45 lei.

Se aduc multamiri piose din partea Epitropiei Sf. Biserici cuhramul Nagterea Maicei Domnului din parohia Trestieana, comunaBroscauti, plasa Copia, Berhomete, jud. Dorohoi; urmatorele per-sOne ce an avut buna-vointa, de a dona numitei biserici mal multeobjecte gi anume : D-1 Gheorghe Nenntann un clopot in val6re de120 lei, ce este posesorul mogiei Trestieana, D-1 Tustin Grumeza gisotia sa Profira, strana Mabel Domnului in val6re de 120 lei sio candela de 10 lei, locuitorii din Urba Dorohoi, D-1 Vasile Man-drescu si sotia sa Profira, comersanti din Trestieana tot strana Mai-eel' Domnului, in val6re de 150 lei; D-1 Dumitru Butnarescu cusotia sa Profira corners anti din Urba Dorohoi una cadelnita in va-lore de 14 lei, D -nil Gheorghe Tintu Neculal Miler si GheorgheMuntin tot din Dorohoi 2 candele in val6re de 20 lei; precum $itoil enoriasii numitei parohii in frunte cu parohul numitei bisericipreotul Vasile Isacean si D-1 I6n Rotarescu Inveitatorul din acestaparohie, all contribuit la Inchiderea cimitirulub din jurul bisericion zaplazil de scanduri si a easel parohiale pun8nd fie-care per-sona cate 2 lei.

Se aduc mnita.miri publice persOnelor mai jos notate, cars allbine-voit a darui mai multe objecte bisericei Sf. M. M. Voevo4idin com. Telosa, jud. Dorohoiii, gi anume: Presvitera Gh. Popescuun epitrahir f6rte frunios lucrat in val6re de 20 lei. D-na MariaMoldovanu un ciaslov si 4 perdele la iconele imp8ratesti. Ilie Cutea donat Orologiul eel Mare in val6re de 31 1. 75 b. Meica Vatava (lama un aghiasmatar si cele 64 Cuvinte. Iiitru cat Biserica eforte seraca si avea absoluta nevoe de aceste lucrur!, si cum dintretot: parohienil eel intai an cautat se r8spunda nevoilor ei.

Chiriarchia Sf. Mitropolii a Moldovei si Sucevei, aduce multa-mire publics D-nului Ion Cobuleanu enoriagul Bisericei Sf. M. M.Gheorghe (Lozonschi) din Urbea Iasi, pentru fapta sa frum6sa gilaudabila sevirsita prin donarea la clisa biserica, a unei keine MaicaDomnului, imbracata cu argint in val6re de 80 lei.

Chiriarchia Sf. Mitropolii a Moldovei si Sucevei, aduce deosebitamultAmire D-lui Leon Giovani Economu proprietarul mogiei Carligidin jud. Neamtu, daruind lemnul necesar la facerea clopotnitei bi-sericei parohiale din parohia Carligi, in val6re de 100 1.

Chiriarchia Sf. Mitropolii a Moldovei aduce multamiri locuitoru-lui Gheorghe I. Calin enoriag diu parohia Buhainita, judetul lasii,care a daruit bisericei parohiale un policandru de alama in val6rede 35 lei.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 361

Chiriarchia Sfintei Alitropolii a Moldovel, aduce multamiri Dom-nig6rei Lucretia Xenopol protes6ra la Externatul Secondar de fetedin Iagi, care a daruit la biserica cimitirului Eternitatea" din Iasi:Dou6 voile marl, trei perdele nentru icdne, doug Invelitori pentruproschenitar, una invelitore pentru analog, una invelitore pentrumasa pe care sä pun ofrandele .(jertfele), un gtergar gi unade mass brodata pentru proschinitar.

Se aduc multamiri publice D-lui Gh. Roventa si sotiei sale, pro-prietari din com. Sisegtii-de jos, jud. Mehedinti, care cu prilejulsfintelor serbatori ale Nagterri" an daruit biserici cu hramul Sf.Grigore" din acea comuna patru chilograme lumtnari de cera curata.

Se aduc multamiri publice locuitorilor : Constantin P. Golea, e-pitrop, Grigore Georgescu, perceptor, Ilie Geauca gi D. Dorobantu,toti din corn. &mesa, jud. Romanati, bine-voind a darui bisericeiparohiale cu hramul Sf Nicolae" din amintita comuna 22 lei si80 b., spre a servi la reparatii.

Se aduc multamiri publice D-lui Iorgu Radulescu arendagsotiel sale Zoe din com. Strejestii-de-jos, jud. Romanati, cari anbine-voit a darui bisericei parohiale cu hramul Sf. Treime" dinamintita oomuna o cruce de argint in val6re de 36 1.

Se aduc multamiri publice D-lui N. N. Negri proprietarul mosie1Pfir?covenT, jud. Romanati, care a bine-voit a darui bisericei paro-hiate cu Sf. Nicolae" din acea con3unill o cruce de metalpentru sfinta masa in val6re de 35 1.

Se aduc multamiri publice D-lor Dimitrie Cutoiu gi Nicolae An-ghelescu, din com. Horegti, jud. Mehedmti care a bine-voit a con-tribui cu propriile for mijI6ce in facerea unui rind de vestmintebisericegti nationale complect in val6re de 80 lei pentru. bisericaSf. I6n Botezatorul" filiala in parohia Prostina.

Se aduc multamiri publice personelor pi6se mai jos notate cartan daruit diferite obiecte bisericei parohiale Cartiu, jud.anume : Parohul Toma Facea Vacareanu o cadelnita de argint inval6re de 50 L D-1 N. Oprescu o cruce de lemn imbracata in ourgi argint in val6re de 45 1. D-nii Toma Gelepu, Simion Gelepu siI. Danacu ate o candela de argint a 17 lei una. Gr. N. B. Car-tianu o cruce mica de marmorli §i o iconita a sate 5 lei. Iona I.Cartianu o pereche perdele gi o poll 15 1. D-tra I. Bardan o pe-reche perdele 10 1. Maria En. Gelepu o rime/ de pdnza pentru sf.prestol 10 1. Iona Eft. Gelepu gi Maria N. Lupulescu cate o p616.5 1., si Stanca M. Balescu un prosop 3 1.

Se aduc publice multamiri D-nei Ecaterina Tomescu care a bine

fats

$i

brans!!

Gorjiti si

www.dacoromanica.ro

362 DONATIUNI

voit a dgrui bisericei Sf. Nicolae" din parohia Ggnesa, jud. Ro-manati, o leiurghie cu btere latine.

Se aduc multdmiri publice Preot. Parch, Ion Constantineanu dincorn. Ghercesti, jud. Doljid pentru darurile facute cu spesele salebisericei parohiale Clay. Parascheva" din acea comung gi anume:Un dulap in geamlac pentru pgstrarea luminarilor de la Pangarin val6re de 25 L Un pat bine lucrat @i vdpsit pentru ducerea mor-tilor la cimitir in val6re de 15 I. Trei sveri la wile imperatesti depercal cu doue fete, brodate cu fir alb cu ciucuri in va lore de 221. 65 b. 0 garnita de tinichea alba dubld pentru pgstrarea unt -de-lemnulul, un stropitor si o cute pentru pangar, in val6re de 9 1.,si a reparat si clopotnita bisericei costand suma de 75 1.

D-na Maria Pleniceanu si sotul sell D. Pleniceanu, proprietar, binevoind a darui bisericei Adormirea Maicei D-lui", din corn. Vddeni,jud. Gorjrti, grin act autentic legalisat de Tribunalul Gorjiti, caselece le an in Urba Targu-jiti, pentru acesto faptg laudabilg gi vred-nick' de imitat se aduc publice multgmiri numitilor donator'.

Se aduc multdmiri publice D-lui Constantin Radulescu care a binevolt a dg.'rui o cadelmtg In val6re de 85 lei pentru biserica filialgSf. Gheorghe parochia Buna-Vestire", din Urba R-Valcea.

Locuitorii: Ion Popescu, M. Popescu, D. Dorobantu, M. Pr. Besnd,T. Tgnase, I. Dobrescu, M. Iordache, D. Iordache, St. Simion, S.Pg.tru, Alex. Buick D. Ciunchete, M. Tguase, Dobre D. Diaconu,D Mgdulariu, 1. Iamandi, Mira Mitran, V. Riza, N. Pitpalacg siN. Vacerom, contribuind cu totii la suma de 24 lei, cu care s'a cum-Orat carti de ritual la biserica paroehiala GAnesa, jud. Romanati,Tar parochul respectiv, Pr. Dimitrie MIgilescu cumperand un penticostar in val6re de 10 1. 50 bani, pentru aceste fapte caritabile sidemne de Imitat li se aduc multdmiri publice.

Se aduc multgmiri publice Epitropii enoriasilor parochii Gighera,jud. Doljiu, earl au bine-voit a contribui pentru cumperarea unulrind vestminte preotesti, st D-1 IOn Radulescu, care impreung, cusoda sa Ana all daruit bisericei din acelasi parohie doue lumingride core curate".

Se aduc multamiri publice D-lui I6n T. Mihail comerciant dinSlatina, care a bine-voit a imprejmui cimitirul comunal din nod in-fiintata Cornesul, parohia Gainesa, jud. Romanati, cu propria sacheltulalg In suma de 513 1. 75.

Se aduc multdmiri publice persOnelor piOse mai jos notate pentruajutorul bgnesc. cu care a contribuit la cuniperarea cartilor not bi-sericesti editia Sf. Sinod, pentru biserica filialg din corn. Miluta,parochia Mentii din dos, pl. Motru-de-jos, jud. Mehedinti si anume :

pi

www.dacoromanica.ro

IIONATIUNI 363

Parohul P. Mthailescu 1001. D-1 Gavril Grecescu 101, Sisoe Miluteanu1. Ion R. Giugiuo, Dumitru Gecu, I6o. G. Simescu, George Bulum,

Barba Borasteanu, Barbu CalM i Stefan Coltfon cate 21. Alex, Vladut,Bala M. Popescu, Dumitru Ba'desca, P. Dra'ghici, Paraschiv Gio-tina, Gr. Ponogianu §i Dumitru P. Dinca cate 1 1 Haralambie P.,I6n P., Ion M. liocanete i Busmoc Vinatoru Cate 3 1.

Se aduc multamiri publice pio§ilor locuitori mat jos notati, dincomuna §i parohia Bereqti, jud. Patna, can all bine-volt a contri-bui cu ha' la cumpararea tine rind de minee, un aghiasmitar, uncatavasier, un liturgier, un penticostar, prohodul D-lui, slujba In-vierei §i o psaltire pentru biserica parochiala amintita qi anume: Pr.Vasile Catana, Ghita Mihailescu notar, Glsota Toms Epitrop, Gheor-ghie Gh. Constantin, Gl-hita Vlasceanu, Nicolae Alexandra, I6n 1-vanciu, Stefan Corobana §i Nita Merauta an contribuit en cate 131. Dimitrie N. Corobana, Gheorghe Negoita, Alecu corbana, IonMunteanu §i Nicolae Holerca cu ate 6 1. 50 b. Andronacheceanu en 6 1. 25 b. Nicolae Maluiescu- cu 3 1., §i Epitropia localscu 50 1.

D-1 Ilie Constantin, primarul corn. Bere§tii, jud. Putna, bine-voinda darui bisericei parochiale din acea comuna o Evanghelie, frumoslegata, id valOre de 150 1., qi patra metri stofa pentru vestmintepreote§ti in valore de 24 1., pentru mega fapta eminamente °req.-tinesca i demna de imitat se aduc publice multamiri numituluidonator.

Vaduva Constanda I. Mereuta din corn. Bere§ti jud. Patna, daru-ind bisericei parochiale din acea comuna, uu triod legat cu pielepanza in valOre de 25 §i 5 b., pentru acesta fapta cre§tmescase adue publice multam;r1, piOsei donatore.

Se aduc multh,miri publice D-nei Ana Tiron, din parohia i corn.Bogzeqti, jud. Romn care a bine-voit a darui bisericei Sf. Nico,ae"din mentionata comuna, (loud felinare in val6re de 12 1.

Mo§tenitorii defunctului cantaret Dimitrie Mitru, din parohiaze§ti, jud. Roman, daruind bisericei Sf. Nicolae" din acea parohiadoue felone done epitrahile, doue brae qi doue perechi manecute,tote de adamasca, in valore de 100 lei, pentru acesta fapta demnade imitat li se aduc publice multamiri.

Se aduc multamiri publice D -lui D. Munteanu enoria§ul bisericeifihale Sf. VoevcIt" din cat. Lutca, parohia Carol I, jud. Roman, carea bine-voit a darui 20 lei ca ajutor pentru reparatia mentionatei bi-

D 1 ion Braescu sotia sa Ecaterina, din Roman, daruind biseri-cei parohiale cu patronul St, Profet Ilie" din parohia Carol I, jud.

Vans.

gilei

Brig-

Banjo:.

§i

b

www.dacoromanica.ro

364 DONATIUN

Roman, o icons Melee Domnultd" cu o frumbsd, strand de fer sitrei candele de metal, tote in valore de 350 lei, pentru acestd fa tolaudabild i demnd de imitat se aduc publice multdmiri numitilordonators.

Se- aduc multemiri publice piosilor donators Ion Ghelbu $i so ieisale Elena din Urbea Roman care all avut buna vointd a ddrui bi-sericei parohiale Sf. Mare le Mucenic Gheorghie" din acea Urbdun epitrahil, un rind de acoperdminte pentru sf. vase, si un covorde ling, tote in valore de 40 1.

Se aduc multdmiri publice Dnei Alexandrine Ionidis si fratilorGheorghe si P. Barghelis, din orasul Pitesti, cars au contribuit cusuma de 200 lei, la facerea unui chivot de argint, necesar bisericelparohiale Sf, hie" din sus numitul ores.

Chiriarchia Dundrei-de-jos, exprima multamiri Ion 'orga$i sotiei sale Domnica, din coin. Luncavita, jud. Tulcea, earl ancontribuit cu suma de 17 lei si an legal opt carp pentru bibliotecaparochiala respectivd si obstei locuitorilor cars all cump6rat o cadel-nitd de nichel in valore de 25 lei pentru biserica parohiald Sf. M. M.Dimitrie din isa comund.

Chiriarchia Dundrei-de-jos exprima multamiri locuitorului IlieSaliu din comma Slujitorii-Alboteyti, jud, Braila, care a bine-voita contribui cu suma de 270 lei, pentru returnarea unui clopot maimare la bisericedin Ijisa comund.

Comitetul Redactor at acestei Reviste rOgdcu tot dinadinsul pe Domnii abonati directidin Para qi streindtate a inainta D-lui ea-sier at Revistei, Str. Muse lor No. 24, costalabonamentului pe aniineachitatijacendu-secunoscut ca null se va mai trimite Revista,celor care nu vor achita abonamentul.

i

D-lui

www.dacoromanica.ro