PROIECT DE LECŢIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială Pavel Covaci ,Macea

DISCIPLINA: Limba română

CLASA : a VIII a

DATA : 19.11.2012

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

PROFESOR: Crăciun Oana

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Structura textului liric

CONŢINUTUL: Iertare de Alexandru Macedonski

TIPUL LECŢIEI: : de receptare a unei opera literare lirice

OBIECTIV CADRU: 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de

comunicare monologată şi dialogată;

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.

Competenţe specifice

2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată;

3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;

3.2 recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de expresivitate în textul liric.

Conţinuturi associate

-structuri în lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta;

- procedee de expresivitate artistică (repetiţia fonetică/ aliteraţia, metaforă, hiperbolă; epitet, comparaţie, repetiţie, enumeraţie, antiteză) în textul liric;

versificaţia (tipuri de rimă, ritmul, piciorul metric, tipuri de ritm);

* Conţinuturile

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

-COGNITIVE

-să cunoască semnificaţia şi originea cuvântului Psalm;

1

-să menţioneze autori din literatura română care au scris astfel de poezii ;

-să poată argumenta apartenenţa textului la specie ;

-să remarce relaţia cu divinitatea a eului liric/stări sufleteşti ;

-să definească noţiunile de invocaţie retorică şi inversiune şi recunoaşterea lor în texte.

METODE DIDACTICE: conversaţia euristică, exerciţiul, analiza lexicală, lucrul cu manualul şi dicţionarul, demonstraţia.

RESURSE UMANE: capacităţile de învăţare ale elevilor; cunoştinţele lor anterioare.

MATERIAL DIDACTIC: manualul, dicţionarele, fişele de lucru.

BIBLIOGRAFIE :

1. Alexandru Crisan, Sofia Dobra, Florentina Samihaian, Limba română, 1999, Bucuresti, Ed. Humanitas;

2

Eveniment

ele

instruirii

T

i

m

p

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Mijloace Metode Forme de

organizare

Evaluare

1.Organizar

ea clasei de

elevei

1

'

Absenţe,asigurarea climatului de lucru Catalogul

Caietele

elevilor

Conversaţi

a

Discuţia

Frontală

Individual

ă

-

2.Captarea

atenţiei

3

'

Profesorul scrie pe tablă cuvântul

temă,,iertare,,apoi cere elevilor să formeze

câte un cvintet( versul 2-două adjective

referitoare la cuvântul temă; versul 3- trei

verbe la gerunziu; versul 4- o propoziţie

alcătuită din patru cuvinte; versul 5 - un

cuvânt care să exprime opinia,

sentimentele, părerea fiecărui elev faţă de

cuvântul temă dat).

Caietele

elevilor

Conversaţi

a

Frontală

Individual

ă

Controlul

temei şi

analiza

acesteia

3.Enunţarea

titlului

lecţiei şi a

obiectivelor

urmărite

1

'

Se anunţă obiectivele lecţiei şi se scrie

titlul pe tablă: Iertare de Alexandru

Macedonski.

Elevii notează titlul lecţiei pe tablă.

Planificar

e

Programa

Expunere frontală iniţială

4.Dirijarea

învăţării şi

formarii

3

0

'

  Profesorul solicită lectura demonstrativă

a textului de către 1-2 elevi; reluarea

lecturii de către mai mulţi elevi, conversaţii

Elevii notează în caiete definiţiile şi

urmăresc explicaţiile profesorului. Caietele

elevilor

Conversaţi

a euristică

Expunerea

Frontală

Individual

ă

Urmăresc

comportamen

tul elevilor

3

priceperilor

şi

deprinderilo

r

privind mesajul textului, sentimentele

sugerate de text, opinii personale privind

importanţa iertării .

Se poartă o scurtă discuţie care să scoată în

evidenţă trăsăturile poeziei lirice.

Se prezintă elevilor date privind biografia

poetului Alexandru Macedonski.

Alexandru Macedonski (1854-1920) a

rămas în literatura română mai ales prin

valoarea ciclului de poezii al Nopţilor şi

prin lirica din volumul Rondeluri. El are

meritul de a fi introdus la noi simbolismul

european, al cărui teoretician a fost. Ca

poet debutează cu un volum intitulat

sugestiv Prima verba, în 1872.

Un loc aparte în creaţia lirică a lui

Macedonski îl ocupă cei 11 psalmi,

adunaţi sub titlul de Psalmi moderni,

publicaţi în volumul Excelsior, din 1895.

Poezia Iertare de Alexandru Macedonski

este un psalm şi a fost publicat mai întâi în

revista "Literatorul", la 15 iulie 1893, apoi

integrată în ciclul Psalmi moderni din

volumul Excelsior.

Tabla Explicaţia

exerciţiul

4

Se defineşte elevilor noţiunea de psalm :

Psalmul este o specie lirică, prin care

poetul înalţă un imn religios divinităţii,

exprimându-şi sentimentele de smerenie şi

laudă pentru măreţia şi atotputernicia lui

Dumnezeu. Cuvântul psalm vine de la

grecescul "psalmos", care înseamnă

compunere poetică biblică, având caracter

de rugaciune, odă, elegie sacră.

Se prezintă exemple de psalmi din

creaţiile lui Dosoftei, Al. Macedonski si T.

Arghezi.

Se explică elevilor că cea mai veche şi

cunoscută psaltire este cea a regelui David,

din care se citeşte şi astăzi în biserică., de

altfel, david este creatorul acestei specii

literare.

Primul poet religios a fost Dosoftei, care a

şi tipărit creaţiile lirice religioase Psaltirea

pre versuri tocmită (1673) (a preluat

psalmii biblici şi i-a transpus în versuri).

Se solicită elevii pentru discutarea unor

5

probleme legate de vocabular, morfologie,

ortografie si punctuaţie.

Nivelul lexical:

- Sunt remarcate neologismele, unele

preţioase: mister, atom, ticălos, prigoni;

- Absenţa imaginilor vizuale şi auditive;

Nivelul morfologic:

- Poezia propune o evidentă predominare a

verbelor faţă de substantive;

- Este interesant de remarcat că în prima

strofă rima este compusă în totalitate din

substantive;

- Elevilor li se atrage atenţia asupra

repartizării verbului cheie- iertare. Verbele

propriu zise sunt înlocuite cu participii

substantivizate.

Se adresează elevilor întrebări legate de

anumite aspect ale poeziei:

Cui îi sunt adresate versurile

poeziei?

Ce stare sufletească a poetului

dezvăluie aceste versuri?

Comentaţi rolul repetiţiei verbului

iertare în nuanţarea stării de

nelinişte de care este bântuit

sufletul poetului.

1.Elevii observă că poezia este o

rugăciune fierbinte adresată lui

Dumnezeu, pentru iertarea păcatelor

omeneşti. Macedonski se autoinclude

între muritorii supuşi greşelii şi, fiind

cuprins de căinţă, imploră: "Iertare!

Sunt ca orice om!"

2. Sentimentul de vinovăţie se

6

Descrieţi starea sufletească a

poetului faţă de Divinitate, în cele

două ipostaze ale acestuia.

Comentaţi efectul stylistic al

repetării primului vers în finalul

strofei întâi.

Se prezintă elevilor invocaţia

retorică ca fiind figura de stil care

exprimă o rugăciune, o adresare

către o muză sau divinitate pentru

a cere inspiraţie sau pentru a

obţine ajutor într-un moment

dificil.

Se cere elevilor să identifice invocaţia

retorică în poezia Mănastirea Argeşului.

Se oferă elevilor definiţia inversiunii ca

fiind un procedeu stilistic ce constă în

schimbarea topicii obișnuite a cuvintelor

dintr-o propoziție sau frază. Prin

inversiune se evidențiază importanța

deosebită a unui cuvânt sau a unui grup de

cuvinte din contextul respectiv.

Elevii sunt solicitaţi pentru a rezolva ex. 1

şi 2 din manual de la pag. 68.

manifestă mai întâi pentru faptul că s-

a îndoit de atotputernicia lui

Dumnezeu şi a sfidat sfintele taine,

deşi acestea au rămas nedezlegate de

om încă de la facerea lumii. "

Epitetul- inversiune "sfintele mistere"

accentuează puterea divină şi, în

antiteză, sugerează slăbiciunea şi "

nimicnicia omului în faţa măreţiei lui

Dumnezeu.

4. Apăsat de povara păcatului, omul

imploră divinitatea să-1 absolve de

greşelile omeneşti, să-i ierte

necredinţa, îndoiala, solicitând

îndurare: "Iertare! Sunt ca orice

om"..Umilinţa în faţa divinităţii se

amplifică, întrucât poetul se

consideră "ticalosul" persecutat de

toţi, ori de câte ori ceva nu-i reuşeşte

ori se simte cuprins de tristeţe,

accentuată şi de inversiunea din

ultimul vers. Deşi nedemn de

dragostea divină, poetul este

conştient că Dumnezeu iubeşte fiinţa

umană neconditionat: "Dar, Doamne,

nu m-ai părăsit". În acest vers, este

prima adresare directă a poetului

7

către Dumnezeu, folosind invocaţia

retorică prin vocativul "Doamne".

Simetria psalmului este dată de

repetiţia versului "Iertare! Sunt ca

orice om!", reluat cu inversiune în

versul-liber din final.

5.Obtinerea

performanţe

i

Se cere elevilor să identifice inversiunile

din anumite texte ţi să precizeze valoarea

lor stilistică.

Elevii efectuează cerinţele exerciţiilor

propuse

Conversaţi

a

exerciţiul

frontală iniţială

6.Aprecieri

asupra

activităţii

2

,

Profesorul va evidenţia elevii care au

răspuns cel mai bine,acordând cateva note Caietele

elevilor

Conversaţi

a

Explicaţia

frontală Continuă

7.Asigurare

a

transferului

şi a retenţiei

5

,

Se oferă tema elevilor. Elevii îşi notează tema pentru

acasă,cer unele precizări.

Manualul Exerciţiul

Explicaţia

frontală continuă

8