Pagina 1/146

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

cnmrmc@insp.gov.ro

CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR

SĂNĂTATEA PUBLICĂ ÎN RELAȚIE

CU RADIAȚIILE IONIZANTE

2012

Rezultate ale activităților derulate de

structurile rețelei de igiena radiațiilor ionizante a

Ministerului Sănătății

EDITURA UNIVERSITARĂ CAROL DAVILA BUCUREŞTI

2012

Pagina 2/146

Autor coordonator: Dr. Alexandra Cucu

Autori:

Dr.Alexandra Cucu, Dr. Felicia Steliana Popescu, Fiz. Olga Girjoaba, Dr. Cristina May, Dr. Rita Burkhardt,

Fiz. Teodora Dan, Fiz Loredana Bogdan, Ing. Anca Sorescu, Chim. Edda Prodan, Fiz Dan Fulea, Fiz Ciprian

Cîndea, Dr. Irina-Anca Popescu, Chim Andreea Teodor, Mihaela Bragea, Fiz. Laszlo Toro, Dr Silvia Voican,

Fiz. Silvia Iovita, Chim. Adam Corina, Fiz. Malai Georgiana, Dr. Gorcea Liana, Fiz. Cosman Aurel, Chim.

Sabau Rodica, Dr. Doina Borsa, Fiz. Ciprian Cîndea, chim. Savuli Ioana, Dr. Mirela Calboreanu, Fiz. Elena

Curuia, Dr. Constanta Apostu, Dr. Ghinet Micaiela Gabriela, Dr. Nora Burlacu Dr. Adriana-Codruţa Palcu,

Dr. Stefan Elisa Larisa, Dr. Carmen Brezai, Dr. Elisei Garofita, fiz.Pataki Péter Sándor, Dr. Fulger Ciupagea,

Dr. Marina Anghene.

Comitet științific Conferinta:

Dr. Alexandra Cucu

Dr. Andra Neamtu

Dr. Adriana Carlan

Dr. Amalia Serban

Pagina 3/146

CUPRINS

CONFERINŢA NAŢIONALĂ “SĂNĂTATEA SI RADIAȚIILE IONIZANTE”

OLĂNEȘTI, OCTOMBRIE 2012

Evolutia capacitatilor institutionale a retelei lir a ministerului sanatatii ………………………….….5

Expunerea profesionala la radiatii ionizante ………………..…………………………………….…..8

Rezultatele monitorizarii radioprotectiei pacientului in expunerea medicala

la radiatii ionizante pentru anul 2011…………………………………………………………...…12

Supravegherea starii de sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare majore ………………20

Supravegherea expunerii personalului medical la radiatii ionizante ...................................................27

Informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante .......................................... 32

Auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante .................................................................. 34

Protejarea stării de sănătate a populaţiei împotriva expunerii la radon............................................... 38

Supravegherea radioactivității apei potabile și alimentului conform cerințelor Euratom…………....43

Supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea

efectului asupra stării de sănătate ...................................................................................................... 49

SUPRAVEGHEREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU RADIOACTIVITATEA

NATURALA SI ANTROPICA

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP ARGES.........................55

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP BACAU ……………....62

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP BIHOR ......................... .68

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP BRASOV ...................... 82

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP CARAS .........................84

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP CLUJ ........................... 86

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP CONSTANŢA ..............92

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP GALAŢI ....................... 99

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP HARGHITA ................102

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP IASI………………..…103

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP MARAMURES ...........114

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP MURES .......................118

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP PRAHOVA .................119

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP SIBIU ……………..…126

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP SUCEAVA ……….…134

Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP BUCURESTI…….…..138

Pagina 4/146

CONFERINŢA NAŢIONALĂ “SĂNĂTATEA SI RADIAȚIILE IONIZANTE”

OLĂNEȘTI, OCTOMBRIE 2012

Pagina 5/146

EVOLUTIA CAPACITATILOR INSTITUTIONALE

A RETELEI LIR A MINISTERULUI SANATATII

Dr.Alexandra Cucu

Institutul National de Sanatate Publica

Introducere:

Evenimentul de la Fukushima a fost, nu numai din prisma perceptiei publice, dar si din perspectiva

Regulamentului Sanitar International, un eveniment de sanatate publica. Unul nefericit, care a resituat pe

agenda publica energia nucleara si radiatiile ionizante asociate, acel pericol tacut si nesesizat de organele

noastre de simt, pe care perceptia publica il asociaza unor efecte nespecifice si grave asupra sanatatii

populatiei, indiferent de nivelul real de expunere.

Reteua laboratoarelor de Igiena Radiatiilor din subordinea Ministerului Sanatatii si structurile de coordonare

tehnica si administrativa a acestora, similar altor institutii bugetare, desi pastreaza aceleasi responsabilitati

legale si, prin experienta si dedicarea specialistilor sai si deontologice, au avut o evolutie influentata atat de

criza economica si austeritatea bugetara generale cat si de situatia particulara a reformei perpetue in sanatate.

In acest context identificarea punctelor slabe, a celor forte si a oportunitatilor de reechilibrare si concentrare a

resurselor sistemului constituie o interventie esentiala pentru dezvoltarea planificata a sistemului si nu numai

supravietuirea acestuia.

Metoda: Analiza capacitatii sistemului LIR MS de indeplinire a responsabilitatilor specifice bazate pe integrarea

evaluarii cantitative a capacitatilor efectuate pe baza chestionarului retelei RANET, completata cu analiza

principalelor evolutii, masuri si produse generate in perioada 2009-2012.

Rezultate:

Cadrul legal:

Ministerul Sanatatii realizeaza, prin reteaua celor 18 Laboratoare de Igiena Radiatiilor din cadrul Directiilor

de Sanatate Publica judetene si 4 laboratoare din Centrele Regionale din cadrul Institutului National de

Sanatate Publica, activitatile de ocrotire a sanatatii si prevenire a imbolnavirilor generate de expunerile la

radiatii ionizante. Laboratoarele Centrelor Regionale asigura elaborarea si coordonarea aplicarii

metodologiilor, iar implementarea nemijlocita a activitatilor de supraveghere a sanatatii si expunerii, in

limitele competentelor legale (limitate la apa, aliment si expunere medicala) este asigurata de cele 18

laboratoare de Igiena radiatiilor ionizante, care functioneaza, conform prevederilor Ordinului ministrului

sanatatii nr. 431/ 2004 privind organizarea si functionarea laboratoarelor si compartimentelor de igiena

radiatiilor ionizante in reteaua Ministerului Sanatatii. Responsabilitatile acestora asigura implementarea

nationala a cerintelor de protejare a sanatatii pupulatiei conform cerintelor Directivei 96/29 Euratom privind

standardele de baza de protectie a sanatatii populatiei generale si a lucratorilor fata de radiatiile ionizante,

Directivei 97/43 Euratom privind protecţia sănătăţii persoanelor împotriva pericolelor pe care le prezintă

radiaţiile ionizante rezultate din expunerea în scopuri medicale si Recomandarii 2000/473 Euratom privind

monitorizarea nivelurilor de radioactivitate a mediului in vederea evaluarii expunerii populationale

(monitorizare apa si aliment).

Sunt astfel implementate cerintele Titlului I, Sanatatea publica, din Legea nr. 95 privind reforma în domeniul

sănătăţii care prin articolele 5 si 6 asuma ca functie esentiala a sanatatii publice si domeniu prioritar de

interventie, protejarea sanatatii populatiei impotriva riscurilor din mediu, inclusiv radiatiile ionizante.

Cadrul responsabilitatilor Ministerului Sanatatii in protejarea sanatatii in relatie cu radiatiile ionizante este

limitat conform legii cadru privind desfãsurarea în sigurantã a activitãtilor nucleare, modificata, completata si

republicata prevede, Legea nr. 111/1996 care in articolele 38 si 39, prevede ca: “art. 38.1. Ministerul Sănătăţii

Publice autorizează: a) introducerea în circuitul economic şi social, în vederea utilizării sau consumului de

către populaţie, a produselor care au fost supuse iradierii sau care conţin materiale radioactive; b) introducerea

în domeniul medical, pentru diagnostic şi tratament medical, a surselor închise, deschise, a dispozitivelor

generatoare de radiaţii ionizante şi a produselor farmaceutice care conţin materiale radioactive [...] Art 39 (1)

Ministerul Sănătăţii Publice organizează: a) potrivit legii, reţeaua de supraveghere a contaminării cu materiale

Pagina 6/146

radioactive a produselor alimentare, pe întregul circuit alimentar, inclusiv a surselor de apă potabilă, precum şi

a altor bunuri destinate folosirii de către populaţie. Se va asigura astfel activitatea de supraveghere a gradului

de contaminare radioactivă a acestor bunuri şi produse din ţară sau provenite din import, destinate utilizării pe

teritoriul României; b) sistemul epidemiologic de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus

profesional şi a condiţiilor de igienă în unităţile în care se desfăşoară activităţile nucleare. De asemenea,

urmăreşte influenţa acestor activităţi asupra sănătăţii populaţiei şi emite avizele prevăzute de reglementările în

vigoare.”

Activitatile se realizeaza in cadrul Programului naţional, reglementat conform Hotararii de Guvern cadru si

Ordinului ministrului sanatatii emis pentru doi ani, Ordin nr. 1591/1110 din 2010 al ministrului sănătăţii şi al

preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a

programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012 cu modificările şi completările ulterioare,

component privind sanatatea in relatie cu factorii determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, obiectivul privind

prevenirea efectelor asociate radiatiilor ionizante si include activitati privind:

Supravegherea radioactivităţii apei potabile şi alimentului

Supravegherea expunerii profesionale la radiaţii ionizante

Supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare

Monitorizarea protecţiei radiologice a pacientului în procedurile cu radiaţii ionizante

Supravegherea radioactivitatii naturale

Avizarea si autorizarea sanitara

Inspectia si controlul de sanatate publica

Complementar, responsabilitatile legale sunt completate prin atributiile in pregatirea si raspunsul in situatie de

urgenta prevazute de Hotararea de Guvern nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de

sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind

prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă in aplicarea caruia ordinele de ministru, respectiv Ordinele

MAI nr. 683/2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectare datelor, validare şi răspuns pe

timpul unei urgenţe radiologice si Ordinul MAI nr. 684/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică stabilesc

atributii specifice raspunsului structurilor sistemului de sanatate curativa si de sanatate publica. O serie de

responsabilitati specifice, detaliind in special raspunsul de sanatate publica sunt prevazute in Protocolul de

colaborare MS/MAI RA 911/91968/2009.

Responsabilitati generice in evaluarea si notificarea urgentelor internationale de sanatate publica sunt statuate

prin HG nr. 784/2009 pentru punerea in aplicare a Regulamentului sanitar international 2005.

Cadrul institutional:

Constituirea unei institutii nationale cu rol de coordonare tehnica a activitatilor domeniului sanatatii publice,

cu un Centru National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, conform HG 1414/2009, a

constituit un plus din punct de vedere al coordonarii tehnice si complementaritatii activitatilor de coordonare.

In plus a adus coerenta in reprezentare si vizibilitatea mai mare a activitatilor programului. Din nefericire

resursele reduse de personal pe fondul pensionarilor masive si a imposibilitatii atragerii de noi specialisti nu

au facut posibila o incadrare adecvata cu specialisti a departamentului de coordonare pentru radiatiile

ionizante, aceasta functie fiind indeplinita de coordonatorul LIR CRSPB. Distributia coordonarii pe teme

mari, in functie de competentele echipelor, intre Centrele regionale face posibila o mai buna planificare si

valorificare a activitatilor derulate la nivel local.

La nivel local, organizarea institutionala a Laboratoarelor de sanatatate publica care inglobeaza Laboratoarele

de Igina Radiatiilor, conform Ordinului nr. 1.078/2010 al ministrului sănătăţii privind aprobarea

regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale direcţiilor de sănătate publică

judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu modificările şi completările ulterioare in conditiile asigurarii

indeplinirii atributiilor in 2-3 judete si limitrofe, pe fondul absentei unei finantari dedicate compartimentului

de radiatii si a limitei maxime de carburant (nespecifica) au contribuit la acoperirea cu dificultate a teritoriului

de interventie.

Pagina 7/146

Resursele umane:

Ultima evaluare a acoperirii cu personal releva o reducere cu 17% fata de anul 2008 pentru totalul

personalului sistemului LIR MS, reducerea cea mai mare afectand numarul de fizicieni care a scazut cu 6 fata

de cei 27 specialisti existenti in 2008. Consecinta o constituie afectarea partiala a activitatilor care necesita

expertiza fizicienilor. Persista si o inegalitate in distributia teritoriala a personalului, unele Laboratoare

functionand cu echipe complete, altele fiind cert dezechilibrate.

Echipamentele:

Pe fondul activitatilor de autorizare si intervente in incidentele radiologice se constata o crestere numerica a

echipamentelor de masurare a radioactivitatii mediului. In schimb capacitatile de asigurare a separari lor si

determinarii radionuclizilor individuali sunt in continuare slab reprezentate, desi unele echipamente au fost

reinnointe iar la nivelul CRSP Iasi s-a dotat si se operationalizeaza un laborator complet echipat. Dotarile si

expertiza pentru dozimetrie biologica raman la nivelul celor doua laboratoare de la nivelul CRSP Bucuresti si

CRSP Timisoara. O deficienta comuna sistemului o reprezinta dotarile insuficiente cu echipamente de

protectie pentru interventia in urgenta radiologica.

Competente actualizate:

Pregatirea resurselor umane din ultima perioada a fost focalizata pe interventia in urgenta radiologica. In anul

2009 personalul sistemului LIR MS a fost instruit pentru raspunsul in urgenta radiologica (Olanesti si Albac

2009, TMT handbook). In domeniul raspunsului terapeutic in anul 2010 au fost instruiti pe tema Raspunsului

medical in caz de urgente radiologice un numar de 44 specialisti de medicina de urgenta din Spitale de urgenta

din: Bucuresti, Constanta, Craiova, Cernavoda, Iasi, IFIN- Magurele si Mures. Se adauga competentele

specialistilor de medicina muncii, care prin medicii abilitati pentru supravegherea expusilor prfesional la

radiatii sunt instruiti periodic pentru raspunsul in urgenta radiologica.

Cercetare si Raportare nationala si internationala

Raportul sanatatii in relatie cu mediul 2010-2011 asigura valorificarea si vizibilitatea nationala a activitatilor

si rezultatelor. Raportarea rezultatelor privind monitorizarea nivelurilor de radioactivitate a mediului conform

Recomandarii 2000/473 (monitorizare apa si aliment) si Directivei apei potabile 98/83/CEE, asigura

interconecatrea cu sistemele internationale.

Participarea in cadrului retelei RENEB – Realizing the European Network of Biological Dosimetry, finantate

printr-un proiect FP7 asigura exersarea, cooperarea si dezvoltarea competentelor in domeniul biodozimetriei.

Concluzii: Principalele puncte forte identificate includ: un cadru legal vast care statueaza multe

responsabilitati sistemului; opeartionalizarea si consolidarea functionalitatii si autoritatii Institutului national;

actualizarea competentelor personalului in special pentru raspunsul in urgenta radiologica, elaborarea si

publicarea metodologiilor de distributie iodura de potasiu si ghidurile de informare a publicului privind

radiatiile ionizante, ambele afisate pe site-ul INSP; coerenta si vizibilitatea domeniului prin dezvoltarea

obiectivului dedicat in cadrul programelor nationale; finalzarea investitiei in noul laborator de la Iasi;

participarea in retelele internationale si reluarea legaturilor cu AIEA. Punctele slabe prezente sunt: reducerea

numerica a personalului si descompletarea echipelor, generata de reducerea posturilor si imposibiliatatea

angajarilor; uzura morala si deprecierea echipamentelor corelarea cu imposibilitatea achizitiei unora noi;

dificultatea finantarii activitatilor pe fondul alocarii inadecvate pe articole bugetare;, absenta imputernicirii

personalului pentru efectuarea controlului de sanatate publica. Amenintarile care greveaza reteaua sunt:

continuarea procesului de dezinstitutionalizare a retelei LIR; mecanismele limitate pentru atragerea de

personal; dificultatea obtinerii finantarii pentru activitatile LIR; dezechilibrul investitional comparativ cu alte

institutii. Oportunitatile identificate sunt: programarea pentru fondurile structurale 2014-2020; actualizarea

reglementarilor; operationalizarea RSI; dotarea noului laborator de la Iasi; participarea in unele retelele

internationale si protocolul de colaborare cu dozimed; operationalizarea comunicarii operative cu DSP-urile si

institutiile partenere; evolutia institutionala in contextual descentralizarii; participarea la identificarea

prioritatilor strategice ale MS pentru perioada 2014-2020.

Pagina 8/146

EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE Dr. Felicia Steliana Popescu, Dr. Lavinia Delia Călugăreanu

Institutul National de Sanatate Publica – CNMRMC

Introducere:

Expunerea profesionala la radiatii ionizante reprezinta toate expunerile lucrătorilor ce apar în cursul muncii

lor, cu excepţia expunerilor excluse de Standardele de Bază de Securitate şi expunerile din practici sau surse

exceptate de Standarde. Activitatea de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus profesional la

radiaţii ionizante, este una specifica, interdisciplinara, la interfenţa igienei radiaţiilor si a medicinii muncii.

Scopul lucrarii:

Scopul sintezei este de a culege date necesare pentru a avea o privire de ansamblu, la nivel national a

urmatoarelor aspecte: evidenţa personalului expus profesional la radiaţii ionizante, analiza stării de sănătate a

personalului expus profesional la radiaţii ionizante, evidenţa situaţiilor de supraexpunere, anchete şi raportări,

centralizarea naţională a situaţiei privind „EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE”

Metoda:

Metoda se bazeaza pe trei categorii mari de informatii culese:

1. Date privind evidenţa expusilor profesional la radiatii ionizante la nivelul cabinetelor de medicina

muncii abilitate de către Ministerul Sănătăţii şi la nivelul laboratoarelor de igiena radiaţiilor ionizante din

ţară

2. Date rezultate din supravegherea dozimetrică a expuşilor profesional la radiaţii ionizante

3. Date privind inregistrarea situaţiilor de supraexpunrere la radiaţii ionizante (dozimetrie, medicale).

Evidenţa personalului expus profesional la radiaţii ionizante se realizeaza din Registrul judeţean al expuşilor

profesional la radiaţii ionizante conform COR (ORDIN Nr. 1832/856 din 6 iulie 2011 EMITENT:

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE Nr. 1.832 din 6 iulie 2011, INSTITUTUL

NAŢIONAL DE STATISTICĂ r. 856 din 11 iulie 2011 PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 561

din 8 august 2011 , privind aprobarea structurii Clasificării Ocupaţiilor din România – nivel grupă de bază,

conform Clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor – ISCO 08).

Evidenţa instalaţiilor radiologice pentru diverse practici se face conform Normele CNCAN de dozimetrie

individuală din 2002, anexa 13.

Analiza stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante se realizeaza folosind

urmatoarele date: lista reactualizată anual a medicilor de medicina muncii abilitaţi pentru supravegherea stării

de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante, distribuirea pe judeţe. Lista se găseşte pe

site-ul www.insp.gov.ro/cnmrmc /informatii.php; lista cabinetelor medicale în care se desfăşoară

supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante; date privind bolile

profesionale semnalate si declarate, date privind bolile legate de profesiune semnalate, date rezultate din

supravegherea medicală a expuşilor profesional la radiaţii ionizante.

Evidenţa datelor de dozimetrie individuală, a situaţiilor de supraexpunere, anchete şi raportări se

refera la: evidenţa situaţiilor de supraexpunere şi raportarea lor, anchetarea şi dispensarizarea, date privind

dozele individuale înregistrate în situaţii normale şi de supraexpunere

Centralizarea naţională a situaţiei

Evidenţa expuşilor profesional la radiaţii ionizate la nivel naţional cu detalierea situaţiei la nivel judeţean

privind:

Numărul persoanelor expuse profesional la radiaţii ionizante,

Clasificarea lor pe tipuri de practici radiologice,

Clasificarea pe profesii conform COR ,

Datele dozimetrice inregistrate,

Datele medicale inregistrate (prin medicii de medicina munci abilitaţi şi prin cabinetele medicale

abilitate în supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante),

Situaţiile de supraexpunere (depistarea, anchetarea, investigarea medicală şi raportarea lor).

Actualizarea evidenţei se face, pe tabelele indicate, de către Direcţiile de Sănătate Publică, prin:

Compartimentul Sănătate Publica, Laboratorul Igiena Radiaţiilor ionizante si Compartimentul de

Pagina 9/146

evaluare a factorilor de risc din mediu – laboratorul de Medicina muncii.

REZULTATE 2011

Din informatiile pe care le-am primit 2 medici au decedat, 4 medici sunt plecati din tara, 15

medici nu au facut cursurile la zi, conform ordinului MS nr 1032/2003.

Repartitia medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea medicala a expusului profesional la radiatii

ionizante pe judete:

JUDET NUMAR MEDICI ALBA 1

ARAD 2

ARGES 3

BACAU 5

BIHOR 3

BOTOSANI 1

BRAILA 1

BRASOV 5

BUCURESTI 55

BUZAU 1

CARAS SEVERIN 2

CLUJ 5

CONSTANTA 6

DAMBOVITA 2

DOLJ 2

GALATI 1

GORJ 1

HARGHITA 1

IASI 6

MARAMURES 2

MEHEDINTI 3

MURES 1

NEAMT 1

PRAHOVA 7

SALAJ 1

SIBIU 5

SUCEAVA 1

TELEORMAN 2

TIMIS 7

VALCEA 2

VRANCEA 2

Total 137

Conform evidentelor reiese ca sunt 10 judete in

care nu exista medici de medicina muncii

abilitati in supravegherea medicala speciala a

expusilor profesional la radiatii ionizante. In aceste

judete exista 943 de expusi profesional. Acesti

lucratori expusi profesional la radiatii ionizante

sunt supravegheati medical de catre medici din alte

judete, de unde si controlul deficitar si raportarea

incompleta a datelor solicitate in metodologie.

Judetele in care nu se afla medici abilitati

JUDET NR. EXPUSI

Bistriţa Nasaud 77

Călăraşi 56

Covasna 63

Hunedoara 259

Ialomiţa 42

Olt 102

Satu-Mare 115

Ilfov 79

Tulcea 76

Vaslui 74

TOTAL 943

In anul 2011 s-au raportat un numar total obiective

in evidenta laboratoarelor de igiena

radiatiilor: 3691, un numar total de expusi

profesional la radiatii ionizante de 14853, din care

8135 femei si 6709 barbati. Pentru doar 4550 de

expusi profesional la radiatii ionizante am primit si

clasificarea pe domenii: 3674 domeniu medical

(80,74%) si 876 domeniu nemedical (19,26%). La

nivel mondial profesiile medicale reprezinta 75%

din expunerile profesionale.

Pagina 10/146

Situatie comparativa a evidentelor in timp

LIRI JUDET NR UNITATI Nr expusi 2002 2003 2006 2007 2008 2009 2011 2002 2003 2006 2007 2008 2009 2011

Bucureşti Mun.Buc. 1257 3543 2783 2943

Ialomiţa 30 34 32 57 59 12

Călăraşi 24 22 55 54 54

Teleorman 14 112 94

Giurgiu

Ilfov

Total 1325 56 32 3767 2849 2943

Argeş Arges 106 82 112 53 1230

1345 1365 1174

Vilcea 38 40 26 188 294 206

Total 106 120 152 102 79 1230 1533 1659 1648 1380

Bihor Bihor 55 75 70 84 93 233 279 409 397 434

Bacău Bacău 103 83 83 152 88 210 187 153 153 188

Harghita Harghita 71 75 75 54 62 95 82 82 81 129

Constanţa Constanta 104 109 129 128 113

1453

1663 1782 1782 1825

Tulcea 15 15 18 15 46 45 45 76

Total 104 124 144 146 128 1453 1709 1827 1827 1901

Dolj Dolj 255 130

656

403

Gorj 62 150

Mehedinţi 40 100

Olt 49 102

Total 255 241 261 281 281 656 716 778 778 755

Maramure

ş

Maramure

ş

63 47

47 31 48 656

168

168 208 216

Satu Mare 15 28 28 29 37 154 128 128 141 115

Total 78 75 75 60 85 267 296 296 349 331

Caraş-

Severin

Caraş

Severin 85 20 17 20 401 176 167 146

Hunedoara 40 33 37 243 193 259

Total 85 49 60 50 57 401 434 419 360 405

Cluj Cluj 127 83 183 174 528 569 701 575

Sălaj 15 16 28 30 98 117 111 128

Total 142 211 204 626 686 812 703

Galaţi Galaţi 1104 118 51 120 308 532 318 305

Brăila 53 66 25 69 121 146 157

Vrancea 42 54 22 57 79 94 123

Total 1199 217 239 72 246 508 553 591 585

Iaşi Iaşi 84

119 119 166 494

551 561 356

Vaslui 28 29 34 61 87 74

Total 84 105 147 148 200 494 612 651 430

Mureş Mureş 88 63 76 166 355 428 471 471 543

Bistriţa-

Năsăud

32

10 21 30 59

59 79 77

Total 120 73 97 196 414 530 550 310

Neamţ Neamţ 63 61 61 61 48 171 159 159 159 98

Prahova Prahova

208

48 132

661

530 530 426

Buzău 29 40 149 149 108

Dămboviţa 27 66 107 107 107

Total 208 104 104 238 601 786 786 641

Pagina 11/146

LIRI JUDET NR UNITATI Nr expusi 2002 2003 2006 2007 2008 2009 2011 2002 2003 2006 2007 2008 2009 2011

Suceava Suceava 56 51 60 61 57 1111 989 1107 936 1018

Botoşani 32 16 19 22 20 73 73 93 93 97

Total 88 67 79 83 77 1184 1062 1200 1029 1115

Timiş Arad 30 38 68 68 89 227 248 227 227 207

Timiş 60 58 38 38 87 443 459 479 479 495

Total 90 96 106 126 670 707 706 706

Sibiu Sibiu 80 75 63 63 64 203 195 235 234 228

Alba 65 59 52 52 41 100 113 116 116 116

Total 145 134 115 115 303 308 351 350

Braşov Braşov 101

115 108 818

852 937

Covasna 17 15 63 90

Total 101 100 132 818 826 848 915 TOTAL 4422 2992 1678 2060 2149 3691 14161 11392 9371 15267 15086 14853

Din acest tabel reiese ca in fiecare an s-au înregistrat date partiale. Aceasta din cauza ca nu s-au trimis datele

complete conform metodologiei de lucru. Acest lucru a dus la o diferenta mare de la an la an, atat in ce

priveste numărul total de expusi profesional, cat si a unitatilor care sunt înregistrate cu surse de radiatii

ionizante. Unul din motivele inregistrarii partiale a datelor este reprezentat de faptul ca la nivel national sunt

doar 18 laboratoare de igiena radiatiilor ionizante in cadrul Directiilor de Sanatate Publica judetene si a

municipiului Bucuresti.

CONCLUZII: Am intampinat greutati in culegerea datelor, mai ales din cauza personalului foarte redus

numeric din cadrul Directiilor de Sănătate Publica judetene si a municipiului Bucuresti.

Avem insa si judete care au raportat complet datele solicitate, dovedind ca au o evidenta stricta

atat in ceea ce priveste unitatile care utilizeaza surse de radiatii ionizante, cat si numarul si repartitia pe sexe si

domenii de activitate a expusilor profesional la radiatii ionizante.

In acest program sunt urmărite o serie de variabile:

structura populaţiei de expusi profesional la radiatii ionizante pe grupe de vârsta, profesii

(conform Codului Ocupatiilor din Romania), sexe si domeniul de activitate - clasificarea lor pe tipuri de

practici radiologice (medical si nemedial);

modalitatile de supraveghere a starii de sanatate a expusilor profesional la radiatii ionizante;

distributia in tara a medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea starii de sanatate a

expusului profesional la radiatii ionizante.

datele medicale inregistrate (prin medicii de medicina munci abilitaţi şi prin cabinetele medicale

abilitate în supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante),

situaţiile de supraexpunere (depistarea, anchetarea, investigarea medicală şi raportarea lor).

Aceste date trebuie raportate anual. Datele sunt colectate de către laboratoarele teritoriale de

igiena radiaţiilor si colectivele de medicina muncii din Directiile de Sanatate Publica judetene si a

Municipiului Bucuresti.

Pagina 12/146

REZULTATELE MONITORIZARII RADIOPROTECTIEI PACIENTULUI IN

EXPUNEREA MEDICALA LA RADIATII IONIZANTE PENTRU ANUL 2011

Fiz. Olga Girjoaba, Dr. Alexandra Cucu

Institutul National de Sanatate Publica - Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti

Colaboratori: Laboratoarele de Igiena Radiatiilor – Directiile de Sanatate Publica teritoriale

Expunerea medicala constituie cea mai importanta sursă de expunere artificiala a populatiei la radiatii

ionizante. Sinteza naţională intitulată: “Monitorizarea radioprotecţiei pacientului în expunerea medicala“, are

drept scop reducerea riscului asociat expunerii medicale diagnostice cu radiatii X, prin optimizarea calităţii

actului radiologic, constand in obtinerea unei imagini radiologice de buna calitate cu minimum de expunere

pentru pacient.

Obiectivul principal al sintezei este estimarea nivelului expunerii populaţiei datorat expunerilor medicale la

radiatii ionizante exprimat în termeni de doză colectivă anuală şi evaluat din frecvenţele anuale ale diferitelor

tipuri de examene radiologice, repartizate pe grupe de vârstă şi sex ca şi din dozele efective medii per

procedură. Alte obiective: realizarea unei baze nationale de date privind expunerea medicala a populatiei, care

va putea evidentia tendintele negative si va oferi elemente obiective pentru dezvoltarea viitoare a practicii,

asigurarea posibilitatii raportarii corecte a datelor solicitate de UE si UNSCEAR.

Sinteza a fost initiata in anul 2006 cand a fost promovat Ordinul M.S.P. nr. 1542/2006 privind înregistrarea şi

raportarea dozei pacienţilor, ceea ce a asigurat reglementarea sistemului de inregistare, centralizare si

raportare a datelor privind expunerea medicala la radiatii ionizante. Ordinul constituie o reglementare

specifica a Ministerului Sanatatii, parte a programului de implementare in Romania a Directivei UE nr.

97/43/EURATOM. Formularele de înregistrare si raportare centralizata a datelor privind expunerile medicale

la radiatii ionizante au fost aprobate prin Ordinul MSP nr. 1003/2008 fiind accesibile pe pagina de internet a

INSP (www.insp.gov.ro), la sectiunea “Info utile”.

Metodologie

Indicatorii analizati in cadrul sintezei sunt numarul de pacienti per tip de procedura medicala; frecvenţa anuala

a diferitelor tipuri de expuneri medicale de diagnostic si tratament; frecvenţa relativă a diferitelor tipuri de

expuneri medicale; consumul radiologic anual si contribuţia principalelor expuneri medicale la consumul

radiologic total, doza efectiva medie pe tip de examinare; consumul radiologic pe grupe de vârsta si sex,

numarul de echipamente radiologice.

Pentru a asigura raportarea nationala si internaţionalã a informaţiilor, conform angajamentelor internaţionale

mentionate mai sus, Ministerul Sănătăţii Publice, prin Institutul National de Sanatate Publica – Centrul

Regional de Sanatate Publica Bucuresti, centralizează datele referitoare la expunerea medicală a populaţiei la

radiaţii ionizante, raportate de către Directiile de Sanatate Publica şi întocmeşte un raport anual, care este adus

la cunostinta Comisiei de radiologie-imagistica medicala si medicina nucleara.

Fisierele Excel sunt transmise trimestrial la responsabilul de sinteza din cadrul INSP-CRSPB, in format

electronic sau in format tiparit pentru laboratoarele care nu au posibitatea de transmitere electronica. Datele

sunt prelucrate pe tip de procedura, fiind evaluate frecventele anuale per tip de procedura, distributia pe grupe

de varsta si sex, dozele efective medii per tip de procedura si contributiile la doza colectiva. Primele date

centralizate au fost obtinute in anul 2009, ca urmare a implementarii prevederilor Ordinului M.S.P. nr.

1003/2008.

Rezultate

Eşantionul statistic s-a constituit din datele raportate in anul 2011 pentru 33 de judete, cu raportari pentru toate

cele 4 trimestre ale anului 2011, pentru 2 judete cu raportare doar pentru trimestrul I si pentru Bucuresti cu 32

unitati sanitare cu laboratoare de radiologie, 7 cu laboratoare de medicina nucleara si 3 cu laboratoare de

radioterapie, ceea ce reprezinta aproximativ 12-13% din totalul unitatilor sanitare din Bucuresti cu laboratoare

de radiologie, medicina nucleara si radioterapie. Bucurestiul impreuna cu cele 6 judete care nu au raportat sau

Pagina 13/146

au raportat partial reprezinta aproximativ 20% din populatia Romaniei. Statistica a fost realizata pentru

aproximativ 47% din numarul total de instalatii radiologice, de medicina nucleara si radioterapie iar dozele

medii si contributiile acestora la doza colectiva au fost calculate pe un esantion de 54% din numarul celor

raportate.

Numarul examinarilor in functie de tipul procedurilor de diagnostic (radiografice, radioscopice, CT si

dentare), precum si distributiile acestora in functie de varsta si sexul pacientilor sunt prezentate in Fig. 1 - 11,

iar frecventa procedurilor radiologice interventionale si distributia acestora in functie de varsta pacientilor sunt

prezentate in Fig 12 si 13.

Fig. 1: Numarul examinarilor radiografice in functie de tipul procedurilor de diagnostic

Fig. 2: Distributia examinarilor radiografice in functie de varsta pacientilor

Fig. 3: Distributia examinarilor radiografice in functie de sexul pacientilor

Fig. 4: Numarul examinarilor radioscopice in functie de tipul procedurilor de diagnostic

Numarul examinarilor de radiografie in functie de tipul de examinare

0 200,000 400,000 600,000 800,000 1,000,000 1,200,000 1,400,000

ERPC

Explorare colon

Tract gastrointestinal

Urografie

Abdomen

San

Coloana toracica

Pelvis si sold

Coloana cervicala

Craniu

Coloana lombara

Membre si articulatii

Torace

Distributia procentuala a examenelor radiografice in functie de varsta

pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Craniu

Torace

San

Membre si articulatii

Coloana cervicala

Coloana toracica

Coloana lombara

Pelvis si sold

Abdomen

Tract gastrointestinal superior

Explorare colon

Urografie

ERPC

< 15 ani

16 - 40 ani

> 40 ani

Distributia procentuala a examenelor radiografice in functie de sexul pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Craniu

Torace

San

Membre si articulatii

Coloana cervicala

Coloana toracica

Coloana lombara

Pelvis si sold

Abdomen

Tract gastrointestinal superior

Explorare colon

Urografie

ERPC

Masculin

Feminin

Pagina 14/146

Fig. 5: Distributia examinarilor radioscopice in functie de varsta pacientilor

Fig. 6: Distributia examinarilor radioscopice in functie de sexul pacientilor

Fig. 7: Numarul examinarilor CT in functie de tipul procedurilor de diagnostic

Fig. 8: Distributia examinarilor CT in functie de varsta pacientilor

Numarul examinarilor de radioscopie in functie de tipul de examinare

0 50,000 100,000 150,000 200,000 250,000 300,000 350,000 400,000

Torace

Gastroduoden

Colon

Distributia procentuala a examenelor radioscopice in functie de varsta

pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Torace

Gastroduoden

Colon

< 15 ani

16 - 40 ani

> 40 ani

Distributiaprocentuala a examenelor radioscopice in functie de sexul

pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Torace

Gastroduoden

Colon

Masculin

Feminin

Numarul examinarilor CT in functie de regiunea examinata

0 20,000 40,000 60,000 80,000 100,000 120,000 140,000

Altele

Coloana cervicala

Coloana lombara

Extremitati

Pelvis

Torace

Abdomen

Cap

Distributia procentuala a examenelor CT in functie de varsta pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Altele

Coloana cervicala

Coloana lombara

Pelvis

Abdomen

Torace

Extremitati

Cap

< 15 ani

16 - 40 ani

> 40 ani

Pagina 15/146

Fig. 9: Distributia examinarilor CT in functie de sexul pacientilor

Pentru optimizarea expunerilor medicale, respectiv stabilirea nivelelor de referinta si reducerea dozei

pacientului in procedurile de radiologie de diagnostic si interventionala fara a se pierde calitatea informatiei de

diagnostic, din perspectiva sanatatii publice, este necesara evaluarea dozei efective colective. Aceasta tine

cont de expunerea la radiatii ionizante a tuturor persoanelor dintr-un grup (esantion) si reprezinta un

instrument pentru evaluarea masurilor de radioprotectie in radiologie. Contributiile diferitelor proceduri

radiologice la doza efectiva colectiva sunt prezentate in Fig 14. Frecventa procedurilor de medicina nucleara si

contributiile acestora la doza efectiva sunt prezentate in Fig. 15 si 16.

Fig. 10: Numarul examinarilor radiografice dentare in functie de tipul procedurilor de diagnostic

Fig. 11: Distributia examinarilor radiografice dentare in functie de varsta pacientilor

Distributia procentuala a examenelor CT in functie de sexul pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Altele

Coloana cervicala

Coloana lombara

Extremitati

Pelvis

Torace

Abdomen

Cap

Masculin

Feminin

Numarul examinarilor de radiografie dentara in functie de tipul de examinare

0 100,000 200,000 300,000 400,000 500,000 600,000

Dentar intraoral

Dentar panoramic

Dentar general

Distributia procentuala a examinarilor radiologice dentare in functie de varsta

pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Dentar intraoral

Dentar panoramic

Dentar general

< 15 ani

16 - 40 ani

> 40 ani

Pagina 16/146

Fig. 12: Frecventa procedurilor radiologice interventionale in functie de tipul acestora

Fig. 13: Distributia procedurilor radiologice interventionale in functie de tipul acestora

Fig. 14: Contributiile procedurilor radiologice la doza efectiva colectiva

Distributia frecventelor procedurilor in radiologia interventionala

47.2%

22.1%

7.2%

6.4%

4.2%

3.9%

3.3%2.9% 2.8%

Coronarografie

Angioplastie coronariana

(PTCA)

Angiografie abdominala

(renala, mezenterica,

aortografie)Angiografie membre

inferioare

Angiografie cerebrala

Angiografie pelvina

Angiografie carotidiana

Angiografie membre

superioare

Altele

Distributia procedurilor radiologice interventionale in functie de varsta

pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Angiografie cerebrala

Coronarografie

Angiografie membre

inferioare

Altele

Angioplastie

coronariana (PTCA)

Angiografie

carotidiana

Angiografie

abdominala

Angiografie pelvina

Angiografie membre

superioare

< 15 ani

16 - 40 ani

> 40 ani

Contributia la doza efectiva colectiva

20.0%

16.2%

12.8%10.5%

9.3%

4.5%

4.2%

1.4% 1.2%

1.2%

8.1%

4.2%

2.5%

2.2%1.6%

CT Abdomen

Gastroduoden scopie

CT Cap

CT Torace

Torace scopie

CT Pelvis

Colonoscopie

Torace grafie

Coloana lombara grafie

CT Extremitati

Pelvis si sold grafie

Urografie

Abdomen grafie

CT Coloana cervicala

Coronarografie

Pagina 17/146

Fig. 15: Frecventa procedurilor de medicina nucleara

Fig. 16: Contributiile procedurilor de medicina nucleara la doza efectiva colectiva

Discutii si propuneri

Analiza distributiei consumului radiologic anual pe tipuri de examinari, releva faptul ca atat radiografia cat si

radioscopia toracica raman expunerile la radiatii ionizante cu frecventa cea mai mare, urmata de radiografia

membrelor si articulatiilor. De remarcat este faptul ca cea mai mare frecventa a examinarilor radiografice si

radioscopice este pentru grupa de varsta de peste 40 de ani, iar in cazul copiilor (grupa de varsta sub 15 ani)

frecventa examinarilor nu depaseste 8% din numarul total al expunerilor raportate decat in cazul radiografiei

extremitatilor (18%), a craniului (14%) si toracelui (11%). Frecventa examinarilor in functie de sexul

Distributia procentuala a procedurilor de medicina nucleara

52.0%

16.8%

9.4%

7.4%

6.8%

3.7%

2.1%

1.4%

0.3%

Scintigrafie osoasa

Scintigrafie tiroidiana

PET CT

Scintigrafie functie tiroidiana

(iodocaptare)

Scintigrafie cardiovasculara

Scintigrafie renala

Paratiroide

Scintigrafie pulmonara perfuzie

Scintigrafie de perfuzie cerebrala

Contributia la doza efectiva colectiva a procedurilor de medicina nucleara

57.0%

19.4%

9.5%

9.0%

2.0%

1.0%

0.8%

0.7%

0.1%

0.5%

Scintigrafie osoasa

18FDG

Scintigrafie cardiovasculara

Scintigrafie tiroidiana

Paratiroide

Scintigrafie renala

Scintigrafie functie tiroidiana

(iodocaptare)

Sccintigrafie pulmonara perfuzie

Altele

Scintigrafie de perfuzie cerebrala

Pagina 18/146

pacientilor este in general echilibrata, cu exceptia radiografiei extremitatilor si a mamografiei unde evident,

femeile sunt majoritare (98%).

In cazul examinarilor CT, regiunea capului este cea mai frecvent investigata, reprezentand 38% din totalul

examinarilor CT. Din punct de vedere al distributiei pe grupe de varsta se constata ca indiferent de localizare,

grupa cu frecventa cea mai mare este cea a adultilor de peste 40 de ani, iar pentru grupa de varsta 0-15 ani, se

constata o frecventa mai ridicata in cazul examinarilor CT a extremitatilor (16%) si a capului (6%). In ceea ce

priveste frecventa examinarilor CT in functie de sexul pacientilor se constata o distributie echilibrata, foarte

usor mai ridicata in cazul pacientilor de sex masculin pentru examinarile CT a toracelui.

In cazul radiologiei dentare se remarca o frecventa ridicata pentru examinarile intraorale, acestea reprezentand

aproximativ 76% din totalul examinarilor raportate, iar din punctul de vedere al distributiei examinarilor

radiologice dentare in functie de varsta pacientilor, se remarca o frecventa usor mai ridicata pentru grupa de

varsta 16-40 ani fata de grupa de varsta peste 40 ani, atat pentru examinarile intraorale cat si pentru cele

panoramice.

Din analiza frecventei procedurilor in cazul radiologiei interventionale, se observa ca ponderea cea mai mare o

are coronarografia, 47% din numarul de proceduri raportate, urmata de angioplastia coronariana (22%),

preponderente fiind expunerile pentru grupa de varsta mai mare de 40 de ani. Se evidentiaza pentru grupa de

varsta 16-40 ani, din totalul examinarilor pentru fiecare tip de procedura angiografica, un procent de 20.5% in

cazul angiografiei cerebrale si un procent de 24% in cazul angiografiei pelvine. Pentru grupa de varsta 0-15

ani se remarca pentru angiografiile cerebrale un procent de 2.6% din totalul examinarilor.

Din punct de vedere al distributiei procedurilor angiografice in functie de sexul pacientilor, numarul

barbatiilor care au suferit astfel de proceduri este mai mare in raport cu numarul femeilor, cu exceptia

angiografiei pelvine.

Graficul structurii contributiei la doza efectiva a diferitelor proceduri de diagnostic evidentiaza ca ponderea

cea mai mare o inregistreaza examinarile CT in regiunea abdomenului, urmate de examinarile radioscopice

gastroduodenale, examinarile CT in regiunea capului si CT torace, examinarile radioscopice toracice, CT

pelvis si colonoscopie (Fig.14).

Pentru procedurile de medicina nucleara se constata ca scintigrafia osoasa reprezinta jumatate din totalul

procedurilor de medicina nucleara efectuate in 2011, urmate de scintigrafia tiroidiana, PET-CT, scintigrafia

functiei tiroidiene si scintigrafia cardiovasculara. Din punct de vedere al contributiei la doza efectiva colectiva

a procedurilor de medicina nucleara, o pondere ridicata este detinuta de scintigrafia osoasa (57%), urmata de

examinarile PET-CT, scintigrafia cardiovasculara si scintigrafia tiroidiana (Fig. 16).

Din analiza functionarii sistemului de inregistrare si raportare a datelor la nivelul unitatilor sanitare, atat din

domeniul privat cat si de stat, in anii 2009-2012, s-au desprins urmatoarele observatii:

1. Sistemele informatice implementate in institutiile sanitare sunt, din perspectiva Ordinului 1003/2008,

necorespunzator documentate.

2. Valorile indicate de DAP-metre sunt inregistrate gresit, fara aplicarea coeficientului de transformare a

unitatilor de masura.

3. Sunt folosite alte codificari ale tipurilor de examinari fata de cele stabilite in Ordinul 1003/2008.

4. Cadrele medicale cu atributii in domeniul radiologic nu cunosc notiunilor de baza din radioprotectie si

sunt dezinteresate in ceea ce priveste inregistrarea si raportarea datelor privind monitorizarea

frecventei procedurilor radiologice si a dozelor primite de pacienti.

5. Neimplicarea si neraportarea datelor de catre marile spitale/unitati sanitare pentru care consumul

radiologic este foarte important.

In vederea unei mai bune functionari a sistemului de inregistrare si raportare a datelor privind dozelor primite

de pacienti din expunerile medicale, propunem urmatoarele:

1. Introducerea altor tipuri de examinari cu codificari nationale: la tomografie computerizata:

TR(trunchi=T+A+P), AP (A+P), TA (T+A), CAP (C+A+P), CTA (C+T+A), CTAP (C+T+A+P), CCC

(C+CC), S, CCT (CC+T), CTCL (CT+CL), H (histerosalpinografia), osteodensitometria (OST),

Pagina 19/146

Pansdorf /examinare radioscopica intestine subtire, iar in cazul radiologie interventionale - in

domeniile ortopedie (MI) si urologie (litotritie extracorporeala, endourologie - U3)

2. Introducerea a doua grupe de varsta suplimentare, pentru copii: 0-1 an si respectiv 1-5 ani.

3. Modificarea ritmicitatii de raportare de la 3 luni la 6 luni (raportare semestriala).

4. Pentru Formularele de raportare centralizata din Anexa nr.3 la Ordinul M.S.P. nr. 1003/2008, rubrica

privind raportarea dozei medii se va completa diferentiat, dupa cum urmeaza: in cazul instalatiilor care

au montat DAP-metru se vor înregistra valorile DAP in prima coloana; in cazul instalatiilor care nu au

montat DAP-metru, se va înregistra Doza la piele, daca exista posibilitatea ca aceasta sa fie masurata,

in a doua coloana. In cazul instalatiilor de tomografie computerizata, sa vor inregistra valorile DLP.

Atentie speciala acordata unitatilor de masura, din momentul centralizarii datelor si pana la

completarea formularului de raportare (mGy ∙ m², mGy ∙ m², Gy ∙ cm²).

5. In cazul centralizarii datelor la nivelul DSP-urilor, pentru valoarea medie a DAP-metrului, la un

anumit tip de examinare, se va calcula media ponderata cu numarul de examinari corespunzator

fiecarei unitati sanitare, in locul valorii medii/mediane calculata in prezent. Acelasi mod de calcul si

pentru DLP-uri, in cazul tomografiei computerizate. In cazul medicinei nucleare, avand in vedere ca

activitatea administrata este diferita, chiar in cadrul aceleiasi proceduri, functie de diagnosticul

pacientului, de medicatia lui, de starea lui, se va calcula media ponderata atat pentru activitatea

administrata cat si pentru doza efectiva, chiar la nivelul laboratoarelor de medicina nucleara.

6. Determinarea coeficientilor de conversie pentru toate tipurile de proceduri radiologice si de medicina

nucleara. In prezent folosim coeficientilor de conversie din RP 154, dar acestia nu acopera toate

tipurile de proceduri.

7. Determinarea nivelelor de referinta (NRD) la nivel national.

8. Pentru echipamente radiologice care nu au montate DAP-metre, de stabilit un mod comun de calcul al

dozelor la suprafata pielii si respectiv a dozelor efective.

Pagina 20/146

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A POPULATIEI DIN JURUL OBIECTIVELOR

NUCLEARE MAJORE

Dr. Alexandra Cucu, Dr. Cristina May, Biol. Doina Obreja

Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti

Colaboratori: Direcţiile de Sănătate Publică judeţene-Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante Constanţa,

Dolj, Argeş, Braşov

Orice obiectiv nuclear reprezintă, în cazul unei funcţionări defectuoase sau al unui accident, un potenţial risc

pentru sănătatea umană. Uneori, incidentele/accidentele au loc, în ciuda planurilor de securitate.

Frecvenţa îmbolnăvirilor de cancer este în continuă creştere, în România şi în întreaga lume. Desigur, nu

radiaţiile sunt principalul factor cancerigen, dar acestea sunt probabil cele mai temute, pentru că nu sunt

obişnuite (ca alimentele sau tutunul) şi pentru că nu pot fi simţite.Pentru a putea aprecia eventualul impact

asupra populaţiei, este esenţială existenţa unui nivel de referinţă – un tablou general al stării de sănătate a

populaţiei înainte de incident, şi în perioada de funcţionare normală a instalaţiei nucleare. La apariţia oricărei

probleme de sănătate mai puţin obişnuită, oamenii, organizaţiile ecologiste, sau politicienii, solicită

investigaţii cu privire la posibilitatea ca radioactivitatea din mediu să fi cauzat respectiva problemă. Ţinând

cont de faptul că nu există date centralizate la nivel de localităţi, fără o supraveghere permanentă şi activă a

acestui tip de informaţii ar fi imposibil de răspuns la aceste solicitări.

În activitatea reţelei de igiena radiaţiilor a fost adoptată o metodologie de supraveghere a stării de sănătate a

populaţiilor care locuiesc în vecinătatea unor obiective nucleare. Conform metodologiei, în Laboratorul

Sănătatea şi Radiaţiile Ionizante din CRSPB sunt analizate anual o serie de date demografice şi de morbiditate

referitoare la aceste populaţii – date culese şi raportate de către laboratoarele teritoriale de igiena radiaţiilor.

În paralel se desfăşoară şi o activitate de supraveghere a contaminării radioactive a mediului, prin analiza apei

potabile şi a unor alimente recoltate din aceste zone.

Prin monitorizarea stării de sănătate a populaţiei din jurul unor obiective nucleare se realizează nu numai un

tablou momentan al indicatorilor de morbiditate şi mortalitate, dar se poate urmări şi în dinamică evoluţia

acestor indicatori. Acest lucru este important mai ales în cazurile în care posibilele modificări ale stării de

sănătate pot apărea după perioade lungi de timp (10 – 20 de ani).

Monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu asigură depistarea în cel mai scurt timp a oricăror depăşiri

ale valorilor normale.

Metodologia de lucru include următoarele componente:

- Analiza stării de sănătate a populaţiilor supravegheate

- Supravegherea epidemiologică a frecvenţei neoplasmelor în zonele de influenţă ale obiectivelor nucleare

majore

Populaţie; Supravegherea interesează toţi locuitorii cu domiciliul stabil în localităţile din vecinătatea

obiectivelor nucleare din ţara noastră, precum şi locuitorii rezidenţi în zona de influenţă a centralei nucleare

din ţara vecină, Bulgaria. Aceste zone sunt:

1. Zona Bechet, aflata în aria de influenţă a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui

2. Zona Cernavodă - în jurul centralei nuclearo-electrice

3. Zona Feldioara – în vecinătatea Uzinei R.

4. Zona Mioveni - în aria de influenţă a FCN Piteşti

Analiza datelor

Sunt urmărite o serie de variabile: structura populaţiei pe grupe de vârsta şi sexe; mortalitatea generală şi

specifică (tumori maligne solide şi leucemii); incidenţa tumorilor şi a leucemiilor. Datele sunt colectate de

către laboratoarele teritoriale de igiena radiaţiilor de la medicii de familie din zonele respective, de la

Cabinetele teritoriale de oncologie, de la Registrul unic teritorial de cancer (acolo unde acesta funcţionează),

precum şi de la laboratoarele judeţene de statistică sanitară şi direcţiile judeţene de statistică. Datele

comparative pentru întrega ţară au fost preluate din Anuarul de statistică sanitară din anul 2010, precum şi de

Pagina 21/146

la Centrul Naţional de Statistică şi Informatică pentru Sănătate Publică (CNSISP) al Ministerului Sănătăţii.

Analiza datelor are la bază calcularea de rate standardizate pentru parametrii urmăriţi, baza datelor raportate în

Anuarul Statistic 2010. Indicatorii stării de sănătate a populaţiilor din zonele supravegheate au fost derivaţi din

datele culese pe centralizatoare, cazurile de cancer fiind raportate de către medicii de familie din teritoriu.

Conform metodologiei modificate din anul 2008, pentru fiecare caz nou de tumori solide sau

leucemie/limfom, se completează o fişă individuală, cu date culese de la Cabinetul Judeţean de Oncologie şi

de la Registrul teritorial de cancer (acolo unde acesta funcţionează).

Pentru compararea mortalităţii prin leucemii şi limfoame între zonele supravegheate, au fost calculate rate

standardizate prin metoda directă, aplicând mortalitatile specifice pe grupe de vârstă în populaţiile studiate, la

structura populaţiei pe ţară.

1. ZONA CERNAVODA

Numărul total de persoane raportate pentru zona de supraveghere din jurul CNE-Cernavoda este de 91879,

cuprinzând oraşele Cernavoda, Medgidia şi o serie de localităţi rurale situate pe o rază de 30 de km în jurul

obiectivului.

Distribuţia pe grupe de vârstă a populaţiei evidenţiază predominenţa grupelor de copii

şi tineri 0-19 ani şi a populatiei de vârsta activă 40 - 49 de ani faţă de structura populaţiei pe întreaga ţară

(Fig.1).

Figura 1. Structura populaţiei în zona Cernavoda

Mortalitatea generală: Pe parcursul anului 2011 au fost înregistrate un număr de 621 de decese prin toate

cauzele, rata standardizată a mortalităţii generale pentru zona Cernavoda fiind de 7,18/1000 locuitori, cu mult

sub valorile mortalităţii pentru întreaga ţară (mortalitatea generală la nivelul întregii ţări în anul 2010 a fost de

12,12/1000 de locuitori). Pe tot parcursul perioadei de supraveghere (1999 – 2011) valorile mortalităţii

generale s-au situat la nivele puţin mai mari decât jumătate din valorile pentru întreaga ţară.

Mortalitatea specifică prin tumori solid: În anul 2011 numărul total înregistrat de decese prin tumori solide a

fost de 127, rata mortalităţii prin tumori în zona Cernavoda fiind de 136,28/100.000 (în anul 2010,

mortalitatea prin tumori în România a fost de 221,7/100.000). Valoarea reprezintă o foarte uşoară creştere faţă

de nivelul anului precedent, paralelă cu creşterea înregistrată la nivelul întregii ţări.

Mortalitatea prin leucemii:Cu un număr de 5 decese prin leucemii/limfoame înregistrate în anul 2011 la

populaţia din zona Cernavoda, rata standardizată a mortalităţii prin leucemii şi limfoame este de 5,40/100.000

de locuitori. După cum se poate observa în graficul de mai jos, în anii 2009 şi 2010, mortalitatea prin leucemii

prezintă o creştere importantă faţă de anii precedenţi, iar în anul 2011 valoarea scade.

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00

0-1

5-9

15-19

25-29

35-39

45-49

55-59

65-69

75-79

RO

CT

Pagina 22/146

Fig. 2. Evoluţia mortalităţii prin leucemii şi limfoame în perioada 2002 - 2011

Comparativ cu celelalte obiective nucleare supravegheate, în anul 2011 mortalitatea prin leucemii/limfoame

raportată în zona Cernavoda este mai mare decât în zonele Bechet şi Feldioara, dar mai mică decât valoarea

înregistrată pentru zona Mioveni.

Fig. 3. Evoluţia mortalităţii prin leucemii/limfoame în cele patru obiective nucleare supravegheate, în

perioada 2002-2011

Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011 au fost raportate de către medicii de familie din zona supravegheată

Cernavoda un număr de 109 cazuri noi (52 bărbaţi şi 57 femei) de tumori solide, ceea ce înseamnă o rată

standardizată a incidenţei de 115,6/100.000 locuitori (incidenţa tumorilor solide pentru întreaga ţară, calculată

de CNSISP pe baza raportărilor de la medicii de familie din teritoriu, a fost de 217,37/100,000). Dacă modelul

de incidenţă valabil pentru întreaga ţară s-ar fi aplicat la populaţia din zona supravegheată, ar fi fost de

aşteptat să se înregistreze un număr de 195,86 cazuri noi de cancer. Raportul standardizat calculat al

incidenţelor tumorilor solide (cazuri observate/cazuri aşteptate) este de 0,55. De altfel, acest raport a fost cu

mult subunitar pe tot parcursul perioadei de supraveghere. Frecvenţa îmbolnăvirilor prin cancer este mai mare

la bărbaţi: 56% dintre cazuri (pentru analiza epidemiologică a cazurilor, am lucrat cu date culese activ de către

personalul din DSP Constanţa). Grupa de vârstă la care s-au înregistrat cele mai multe cazuri este 75-79 de

ani, dar numărul de cazuri creşte începând de la 40 de ani. Aproape toate cazurile înregistrate la tineri cu

vârste sub 30 de ani sunt la femei. Vârsta medie la diagnostic pentru femei a fost de 63,02 ani (mediana 65,

dev.st. 14,75), iar pentru bărbaţi 62,2 ani (mediana 62, dev.st. 11,4).

În ceea ce priveşte localizarea tumorilor solide, neoplaziile pulmonare sunt cele mai frecvente localizări,

reprezentând peste 22% din totalul cazurilor de cancer. Acestea includ şi două cazuri noi de mezoteliom

pleural, ambele din Medgidia. Mezoteliomul pleural este un tip de malignitate frecvent asociat expunerii la

fibre de azbest. A doua localizare ca frecvenţă este aparatul genito-urinar, cu peste 13% din totalul cazurilor

de cancer. Este de menţionat şi frecvenţa tumorilor cu localizare renală (7,12% din totalul cazurilor).

Incidenţa leucemiilor: În decursul anului 2011, au fost raportate de către medicii de familie din teritoriu un

număr de 14 cazuri noi de leucemie şi limfom, ceea ce înseamnă o rată a incidenţei de 15,32/100.000 de

locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezultă (pe baza raportărilor de la medicii de familie din România),

pentru anul 2010, o incidenţă a leucemiilor şi limfoamelor de 13,03/100.000 pentru întreaga ţară. Dacă

modelul de incidenţă rezultat pentru toată populaţia României s-ar aplica la populaţia de studiu, ar fi de

aşteptat să apară un număr de 11,93 cazuri (faţă de cele 14 cazuri observate în populaţia supravegheată);

astfel, raportul între numărul de cazuri observate şi cel al cazurilor aşteptate este supraunitar (O/A = 1,17).

0

2

4

6

8

10

12

14

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

0

5

10

15

20

25

30

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

CERNAVODA

FELDIOARA

BECHET

MIOVENI

Pagina 23/146

Această valoare reprezintă o creştere faţă de toţi anii precedenţi, fiind cea mai mare valoare înregistrată la

populaţia din zona Cernavoda din anul 1999, când a fost iniţiată supravegherea. În ceea ce priveşte vârsta la

diagnostic, datorită numărului mic din punct de vedere statistic, nu putem aprecia dacă există sau nu deplasări

faţă de modelul de fond din populaţia generală.

Fig.4. Evoluţia incidenţei leucemiilor şi limfoamelor în zona Cernavoda în perioada 1999-2011

Comparativ cu celelalte obiective supravegheate, valoarea înregistrată în anul 2011 pentru zona Cernavoda

este cea mai mare valoare a incidenţei leucemiilor şi limfoamelor dintre cele patru zone supravegheate.

Fig. 5. Evoluţia incidenţei leucemiilor/limfoamelor în cele patru obiective nucleare supravegheate, în

perioada 1999-2011

2. ZONA FELDIOARA

Populaţia supravegheată în zona de influenţă a FCN Feldioara cuprinde 12.961 de locuitori, cu domiciliul în

trei localităţi situate pe o rază de 30 de km în jurul obiectivului nuclear. Structura pe grupe de vârstă arată o

populaţie mai tânără în zona supravegheată faţă de populaţia întregii ţări, cu predominenţă a copiilor şi

adulţilor tineri şi proporţii mai mici de persoane peste 40 de ani (Fig. 6).

Fig. 6. Structura populaţiei în zona supravegheată Feldioara, 2011

Mortalitatea general: Numărul total de decese prin toate cauzele înregistrat în anul 2011 în zona Feldioara a

fost de 59, adică o rată a mortalităţii de 5.47/1000 de locuitori (mortalitatea pe ţară în anul 2010 a fost de

12,12/1000), valoare cu mult mai mică decât cea înregistrată în anul precedent. Din 1999 şi până în prezent,

mortalitatea generală în zona de influenţă a Uzinei R Feldioara s-a situat constant sub nivelele înregistrate

pentru întreaga ţară, cu excepţia unui maxim înregistrat în anii 2004 şi 2005, când mortalitatea a atins nivele

mai mari decât cele naţionale.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

CERNAVODA

0

5

10

15

20

25

30

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

BECHET

CERNAVODA

MIOVENI

FELDIOARA

0.00 0.02 0.04 0.06 0.08 0.10 0.12

0-1

5-9

15-19

25-29

35-39

45-49

55-59

65-69

75-79

RO

BV

Pagina 24/146

Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2011 a fost raportat zona supravegheată Feldioara un număr

de 15 decese prin tumori solide, adică o rată a mortalităţii prin tumori de 146,88/100.000 locuitori. Rata de

mortalitate prin tumori pentru întreaga ţară a fost de 221,7/100.000.

Mortalitatea prin tumori solide în această zonă a variat foarte mult de-a lungul timpului. Dacă la începutul

intervalului (1999-2001) valorile se situau aproximativ la valorile pentru întreaga ţară, în anul 2002 aceste

valori înregistrează un maxim, valori ridicate menţinându-se până în anul 2005. După anul 2006, în mod

paradoxal, aceste valori menţin constant o tendinţă descrescătoare, opusă tendinţei ascendente la nivel

naţional. Cu toate acestea, o comparaţie între mortalităţile prin tumori solide între cele patru obiective

supravegheate arată că, în zona Feldioara, valorile au fost constant mai mari decât în toate celelalte zone.

Mortalitatea prin leucemii: În anul 2011, în zona Feldioara nu s-au raportat decese prin leucemii/limfoame.

Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011 au fost raportate de către medicii de familie din zona Feldioara 12

cazuri noi de tumori solide, adică o rată a incidenţei de 115,26/100.000 locuitori (rata pe ţară 217,37/100.000).

Dacă modelul de incidenţă al întregii ţări s-ar aplica populaţiei din zona supravegheată, ar fi de aşteptat să se

înregistreze un număr de 24 de cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numărul de cazuri observate şi cele

aşteptate este O/A = 0,49, adică o incidenţă de circa o jumătate din media pe ţară.

Ca şi ceilalţi indicatori, incidenţa tumorilor solide în zona Feldioara prezintă fluctuaţii importante de-a lungul

timpului. Incidenţa tumorilor a avut valori cu mult mai mari decât media pe ţară până în anul 2006. Începând

cu anul 2007 valorile au înregistrat o scădere până în anul 2010, când creşterea incidenţei este paralelă cu cea

a valorii pe întreaga ţară, egalând valorile înregistrate în celelalte obiective supravegheate.

Incidenţa leucemiilor: În anul 2011 nu s-a raportat nici un caz nou de leucemie/limfom la populaţia

supravegheată în zona Feldioara.

3. ZONA BECHET

Populaţia supravegheată în zona de influenţă a CNE Kozlodui cuprinde 77.197 de locuitori, cu domiciliul în

mai multe localităţi rurale situate pe o rază de 30 de km pe teritoriul judeţelor Dolj şi Olt. Structura pe grupe

de vârstă arată o populaţie vârstnică, cu procente mult mai mari ale persoanelor cu vârste peste 60 de ani decât

populaţia întregii ţări (Fig. 7).

Fig. 7. Structura populaţiei în zona Bechet, 2011

Mortalitatea general: Numărul total de decese prin toate cauzele înregistrat în anul 2011 în zona Bechet a fost

de 1187, adică o rată standardizata a mortalităţii de 10,87/1000 de locuitori, în timp ce mortalitatea

standardizata pe ţară în anul 2010 a fost de 12,12/1000. Nivelul mortalităţii generale este similar cu nivelul

pentru întreaga ţară, aşa cum a fost pe parcursul întregii perioade în care populaţia din zona Bechet a fost

supravegheată (începând cu anul 1999).

Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2011 s-au înregistrat în zona supravegheată Bechet un

număr de 162 decese prin tumori solide, adică o rată standardizata a mortalităţii prin tumori de

157,10/100.000 locuitori. Rata standardizata de mortalitate prin tumori pentru întreaga ţară a fost de

221,7/100.000, prezentând o uşoară creştere faţă de valoarea înregistrată în anul precedent, similară cu

creşterea înregistrată la nivel naţional. Pe tot parcursul perioadei de supraveghere valorile înregistrate s-au

situat sub valoarea medie pentru întreaga ţară.

0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00

0-1

5-9

15-19

25-29

35-39

45-49

55-59

65-69

75-79

RO

DJ

Pagina 25/146

Mortalitatea prin leucemii: Numărul de decese prin leucemii/limfoame raportate în zona Bechet în anul 2011

a fost de 3, rata mortalităţii prin leucemie/limfom fiind de 2,89/100.000 locuitori, ceea ce reprezintă o valoare

mai mică decât cea din anul precedent. De altfel, de-a lungul întregului interval de supraveghere mortalitatea

prin leucemii în zona de influenţă a CNE Kozlodui a evoluat fără diferenţe spectaculoase.

Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011, in urma validarii datelor raportate, au fost înregistrate 195 de cazuri

noi de tumori solide. Rata incidenţei tumorilor solide a fost 197,11/100.000 (rata pe ţară 217,37/100.000).

Dacă modelul de incidenţă al întregii ţări s-ar aplica populaţiei din zona supravegheată, ar fi de aşteptat să se

înregistreze un număr de 196,06 cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numărul de cazuri observate şi

cele aşteptate este aproape unitar (O/A = 0,99), adică o incidenţă similară cu media pe ţară.

Cea mai mare frecvenţă a îmbolnăvirilor se înregistrează la bărbaţi (65% din totalul cazurilor). Cea mai mică

vârstă la care se înregistrează cazuri noi de tumori solide este 34 de ani, iar grupa de vârstă la care se

înregistrează cele mai multe îmbolnăviri este 70-74 de ani. Vârsta medie la diagnostic pentru femei a fost de

64,05 ani (mediana 67, dev.st. 12,10), iar pentru bărbaţi de 65 de ani (mediana 67, dev.st. 10,29). Localizările

cele mai frecvente sunt la nivelul aparatelor genital şi urinar (cca. 24% din totalul cazurilor), urmate de cele la

nivelul colonului (11,68%) şi pulmonar (10,15%). Unele dintre cele mai frecvente localizări sunt la nivelul

căilor digestive superioare (limbă. faringe, esofag, laringe), cu o frecvenţă egală cu localizarea tegumentară.

Comparativ cu celelalte zone supravegheate, zona Bechet a avut, începând cu anul 2002, a doua cea mai mare

frecvenţă a îmbolnăvirilor prin cancer, după Feldioara, însă fără a prezenta valorile maxime înregistrate în

această zonă.

Fig.8. Evoluţia mortalităţii prin leucemii/limfoame în zona Bechet în perioada 2002-2011

Incidenţa leucemiilor: În decursul anului 2011, au fost raportate de către medicii de familie din teritoriu un

număr de 3 cazuri noi de leucemie şi limfom, ceea ce înseamnă o rată a incidenţei de 3,92/100.000 de

locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezultă (pe baza raportărilor de la medicii de familie din România),

pentru anul 2010, o incidenţă a leucemiilor şi limfoamelor de 13,03/100.000 pentru întreaga ţară. Dacă

modelul de incidenţă rezultat pentru toată populaţia României s-ar aplica la populaţia din zona supravegheată,

ar fi de aşteptat să apară un număr de 11,39 cazuri (faţă de cele 3 cazuri observate); astfel, raportul între

numărul de cazuri observate şi cel al cazurilor aşteptate este O/A = 0,26. În Fig. 9 este reprezentată evoluţia

incidenţei leucemiilor şi limfoamelor în zona Bechet, pe parcursul perioadei în care a fost supravegheată.

Fig. 9. Incidenţa leucemiilor/limfoamelor în zona Bechet în perioada 1999-2011

MORTALITATE LEUCEMII BECHET

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

INCIDENTA LEUCEMII BECHET

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Pagina 26/146

4. ZONA MIOVENI

Populaţia supravegheată în zona de influenţă a FCN Piteşti cuprinde 78.755 de locuitori, cu domiciliul în mai

multe localităţi rurale situate pe o rază de 30 de km în jurul FCN Piteşti (Mioveni).

Structura pe grupe de vârstă arată o populaţie cu o uşoară predominenţă a grupelor tinere şi a grupelor adulte

40-49 de ani şi cu vârste de peste 50 de ani în proporţii ceva mai mici decât populaţia întregii ţări (Fig. 10).

Fig. 10. Structura populaţiei în zona supravegheată Mioveni, 2011

Mortalitate general: Numărul total de decese prin toate cauzele înregistrat în anul 2011 în zona Mioveni a

fost de 501, adică o rată a mortalităţii de 7.47/1000 de locuitori (mortalitatea pe ţară în anul 2010 a fost de

12,12/1000), ceea ce nu este surprinzător având în vedere populaţia mai tânără decât cea generală.

Pe tot parcursul perioadei de supraveghere mortalitatea generală în zona Mioveni s-a situat sub valorile pentru

întreaga ţară.

Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2011 a fost raportat zona supravegheată Mioveni un număr

de 106 decese prin tumori solide, adică o rată a mortalităţii prin tumori de 145,82/100.000 locuitori. Rata de

mortalitate prin tumori pentru întreaga ţară a fost de 221,7/100.000.

Pe parcursul intervalului 1999-2011, ratele mortalităţii prin tumori au prezentat variaţii destul de mari la

începutul acestui interval, culminând cu un maxim atins în anul 2004, când de altfel a fost şi singurul an în

care mortalitatea prin tumori pentru zona Mioveni a atins valoarea medie pe întreaga ţară. Între anul 2005 şi

2010, variaţiile în timp au fost mult mai discrete, iar tendinţa a fost uşor descendentă, contrar tendinţei

naţionale ascendente. În 2011, evoluţia tinde să se alinieze cu tendinţa ascendentă înregistrată la nivel

naţional.

Mortalitatea prin leucemii: Numărul de decese prin leucemii/limfoame raportate în zona Mioveni în anul

2011 a fost de 4, rata mortalităţii prin leucemie/limfom fiind de 6,14/100.000 locuitori.

În decursul anului 2011 rata mortalităţii prin leucemie/limfom a avut cea mai mare valoare dintre toate zonele

supravegheate. Până în anul 2010 atât mortalitatea, cât şi incidenţa afecţiunilor maligne ale sângelui şi

sistemului hematoformator în zona Mioveni s-au menţinut la cele mai scăzute valori dintre toate cele patru

obiective nucleare supravegheate.

Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011 au fost raportate de către medicii de familie din zona Mioveni 71 de

cazuri noi de tumori solide, adică o rată a incidenţei de 94,48/100.000 locuitori (rata pe ţară 217,37/100.000).

Dacă modelul de incidenţă al întregii ţări s-ar aplica populaţiei din zona supravegheată, ar fi de aşteptat să se

înregistreze un număr de 174,67 cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numărul de cazuri observate şi

cele aşteptate este cu mult sub 1 (O/A = 0,40), adică o incidenţă de circa o treime din media pe ţară.

Vârsta medie la diagnostic a fost de 60,16 ani pentru femei (mediana 64, dev.st. = 13,69) şi de 60,09 ani

pentru bărbaţi (mediana 61, dev.st. = 11,63). În ceea ce priveşte localizările, cele mai frecvente sunt la nivelul

aparatelor genital şi urinar (aproape 20% din totalul cazurilor de cancer diagnosticate în anul 2011), urmate de

colon (13,6%), mamar (circa 12%) şi pulmonar (9,88%).

Cu excepţia perioadei de la începutul intervalului (1999 – 2002), incidenţa tumorilor solide în zona Mioveni a

evoluat într-un paralelism aproape perfect cu tendinţa la nivelul întregii ţări, situându-se constant cu mult sub

valorile naţionale.

0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1

0-1

5-9

15-19

25-29

35-39

45-49

55-59

65-69

75-79

RO

AG

Pagina 27/146

Fig.11. Evoluţia mortalităţii şi a incidenţei leucemiilor/limfoamelor în intervalul 1999-2011

Incidenţa leucemiilor: În decursul anului 2011, au fost raportate de către medicii de familie din teritoriu un

număr de 9 cazuri noi de leucemie şi limfom, ceea ce înseamnă o rată a incidenţei de 12,91/100.000 de

locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezultă (pe baza raportărilor de la medicii de familie din România),

pentru anul 2010, o incidenţă a leucemiilor şi limfoamelor de 13,03/100.000 pentru întreaga ţară. Dacă

modelul de incidenţă rezultat pentru toată populaţia României s-ar aplica la populaţia din zona supravegheată,

ar fi de aşteptat să apară un număr de 12,3 cazuri (faţă de cele 9 cazuri observate); astfel, raportul între

numărul de cazuri observate şi cel al cazurilor aşteptate este O/A = 0,84.

MIOVENI

0

2

4

6

8

10

12

14

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

MORTALITATE

INCIDENTA

Pagina 28/146

SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PERSONALULUI MEDICAL LA

RADIATII IONIZANTE

Ing. Anca Sorescu, Dr. Cristina May, Dr. Alexandra Cucu

Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti

Personalul expus profesional la radiatii ionizante este reprezentat de o categorie profesionala cat mai diversa,

cu personal din variate domenii de activitate, de la medicina pana la industria nucleara. Acesta isi desfasoara

activitatea in medii de inalta tehnologie, cu surse de radiatii ionizante si este supus riscurilor specifice

acestora. In aceasta categorie intra medicii radiologi, radioterapeuti si de medicina nucleara, asistentii si

tehnicienii de radiologie, lucratorii din sectorul energeticii nucleare si din cercetarea nucleara, precum si cei

din industrie, agricultura si alte domenii. Rezultatele supravegherii expusului profesional din sectorul medical

la radiatii ionizante au evidentiat:

Cresterea numărului unităţilor nucleare din domeniul medical la 3287 in anul 2011. Din perspectiva

distributiei teritoriale cele mai multe unitati nucleare medicale se afla in zona de asistenta a DSP

Bucuresti, peste 1000 de unitati, conform ilustrarii de mai jos.

Fig. 1. Distributie unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical, 2011

Din perspectiva personalului din unitatile medicale, se remarca o crestere a personalului din sectorul

medical: de la 7059 in 2009 la 9345 in anul 2010, respectiv la 9759 in anul 2011; Distributia acestora

evidentiaza un plus de activitate pentru Laboratoarele de Igiena Radiatiilor din teritoriul de competenta al

DSP Bucuresti, Arges si Dolj, conform ilustrarii din graficul de mai jos.

Fig. 2. Distributie personal unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical, 2011

1105

71 79 79 114 51 211

110 257 217

57

243 73

187 193 90 75 75

0

500

1000

1500

B AG BC BH BV CS CJ CT DJ GL HR IS MM MS PH SB SV TM

UN medicale 2011

2899

487

148

282

284

343

724

480

648

501

94

526

272

576

388

282

267

559

2579

367

146

279

310

362

724

352

636

489

94 502

294

591

450

300

267

0

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

BAGBCBHBVCSCJCTDJGLHRIS

MMMSPHSBSVTM

Expus profesional RI 2010 - UN medicale

Expus profesional RI 2011 - UN medicale

Pagina 29/146

De asemenea au fost raportate 4 cazuri de supraexpunere a personalului medical expus la radiatii ionizante de

catre serviciile de dozimetrie fotografica ( in Brasov, Galati, Braila, iar altul in Vrancea); persoanele expuse la

radiatii ionizante sunt supravegheate medical conform legislatiei in vigoare(conform directivei

96/29/EURATOM);

Rezultatele unui studiu pilot derulat in perioada noiembrie- decembrie 2011 care a vizat evaluarea

cunostintelor, atitudinilor si practicilor curente de radioprotectie, efectuat pe un lot de profesionisti din

servicile de radiologie, radioterapie si medicina nucleara, provenind dintr-un grup santinela de 89 de unitati

sanitare a evidentiat urmatoarele aspecte:

● Din perspectiva cunoştinţelor se observă ponderi crescute ale raspunsurilor corecte la toate categoriile

profesionale pentru responsabilitatile proprii ale practicianului, respectiv optimizarea expunerii, inregistrarea

datelor privind expunerea, eliberarea fisei individuale privind nivelul expunerii. Rezultate mai putin bune s-au

obtinut in ceea ce priveste decizia finala a efectuarii sau neefectuarii unui examen in absenta prescriptiei

ordonatorului, conform ilustrarii din graficul de mai jos:

Fig. 3. Distributie raspunsuri corecte cunostinte responabilitati legale practician

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Just

ific

are

ap

roce

du

ril

or

de

dia

gno

stic

siin

terv

enti

on

ale

Eval

uar

ea

do

zei

Intr

etin

ere

a,ve

rifi

care

a, r

epar

area

inst

alat

iilo

rra

dio

logi

ce

Op

tim

izar

ea

exp

un

erii

Rap

ort

are

ain

cid

en

tel

or

siac

cid

en

tel

or

rad

iolo

gice

resp

on

sab

ilu

lui c

use

curi

tate

ara

dio

logi

ca

Inre

gist

rar

ea d

atel

or

pri

vin

dex

pu

ner

ea

med

ical

a a

po

pu

lati

ei

la R

I

Rap

ort

are

a d

ate

lor

pri

vin

dex

pu

ner

ea

med

ical

a

De

cizi

aef

ectu

arii

exp

un

erii

med

ical

ein

ab

sen

tap

resc

rie

rii

oro

dn

ato

ru

lui

De

cizi

a d

ea

nu

efec

tua

op

roce

du

rara

dio

logi

ca, c

hia

rd

aca

a fo

stp

resc

risa

de

catr

eu

no

rdo

nat

or

Elib

erar

ea

"Fis

ei

pen

tru

inre

gist

rar

ea d

atel

or

pri

vin

dex

pu

ner

ea

med

ical

ain

div

idu

ala

la r

adia

tii

ion

izan

te"

Corect Incorect Lipsa Nu stiu

Pagina 30/146

● Din perspectiva atitudinilor se observa ponderi crescute ale raspunsurilor in acord cu aspectele privind

utilitatea cursurilor de radioprotectie si utilitatea protocoalelor scrise. Principalele aspecte care au inregistrat si

opozitie, procentul de dezacord al respondentilor variind intre intre 10 si 20%, sunt cele legate de raportarea

dozei pacientilor in modalitatea actuala si, in procente mai mici, cele legate de claritatea reglementarilor

existente, conform graficului de mai jos:

Fig. 4. Distributie raspunsuri atitudini privind instrumentele de radioprotectie disponibile

In privinta aplicarii in practica a celor afirmate anterior observam ponderi crescute ale raspunsurilor pentru

practicile de radioprotectie privind: informarea asupra riscurilor si beneficiilor examinarii, afisarea

avertismentelor pentru gravide, completarea acordului scris ca si pentru eliberarea si solicitarea fisei dozelor

pacientului. Practici pozitive, dar cu ponderi ceva mai reduse se inregistreaza si pentru aspectele privind

efectuarea examinarilor fara prescriptie. Un raport egal se inregistreaza insa pentru cei care efecteaza sau nu

un examen pe care nu il considera corect justificat, conform ilustrarii din graficul din gigura 5.

In privinta nivelurilor masurate ale expunerii, din rezultatatele activitatii de dozimetrie fotografica individuala

in anul 2011 pentru un numar de de 4587 expusi monitorizati prin metoda film-dozimetrica, din care 4375

persoane din sectorul sanitar, observam ca frecventa mai mare a dozelor mari se inregistraeza in radioterapie

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%100%

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Radiologie

Med. Nucleara

Altele

Lipsa

Ma

con

sid

erco

rect

info

rmat

pri

vin

d c

eri

nte

led

e ra

dio

pro

tect

ie

Pe

rfec

tio

nar

ea

ind

om

en

iul

rad

iop

rote

ctie

ies

te u

tila

Re

gle

me

nta

rile

inci

de

nte

pro

tect

iei

pac

inet

ulu

i su

nt

clar

e

Pro

toco

ale

lesc

rise

si t

eh

nic

ilest

and

ard

izat

ep

entr

u f

iacr

ep

ract

ica

rad

iolo

gica

su

nt

uti

le p

en

tru

asig

ura

rea

pro

tect

iei

pac

ien

tulu

i si a

per

son

alu

lui

Gh

idu

l de

uti

lizar

ea

exam

ene

lor

rad

iolo

gice

si

imag

isti

cem

edic

ale

elab

ora

te d

eSo

ciet

atea

de

Rad

iolo

gie

si

Imag

isti

caM

ed

ical

a es

te u

til

med

icilo

ro

rdo

nat

ori

Co

nsi

der

uti

laap

licar

ea

rap

ort

arii

do

zei

pac

ien

tulu

i in

form

a ac

tual

a

Lipsa Nu stiu Dezacord Acord

Pagina 31/146

si medicina nucleara. Rezultatele au evidentiat urmatoarea distributie expusilor in functie de nivelul de doza si

domeniul de activitate, conform valorilor din tabelul nr.1.

Fig. 5. Distributie raspunsuri practici privind instrumentele de radioprotectie disponibile

DENUMIRE ACTIVITATE ACTIVITATE <0.17 0,17-0,2 0,2-0,5 0,5-1 1-2 2-5 Nr.tot.expusi

RADIOLOGIE DIAGNOSTIC M10 P 3404 6 30 16 19 4 3479 D 0 1,08 8,8 11,43 24,33 10 RADIOLOGIE INTERVENTIONALA M11 P 5 1 6 D 0 0,23 RADIOLOGIE CHIRURGICALA M13 P 9 1 10 D 0 0,47 RADIOLOGIE+TERAPIE SPITALE M15 P 8 8 D 0 RADIOTERAPIE M20 P 116 12 8 5 3 1 145 D 0 2,09 2,26 3,47 4,03 2,81 MEDICINA NUCLEARA M30 P 80 2 10 1 5 98 D 0 0,35 2,97 0,69 5,31 RADIOLOGIE DENTARA M40 P 383 383 D 0 RADIOLOGIE VETERINARA M50 P 28 28 D 0 ALTE UTILIZARI MEDICALE M90 P 68 1 2 71 D 0 0,18 0,51 SERVICE E0 P 5 5 D 0 EDUCATIE NIVEL SUPERIOR E1 P 26 26

D 0 CERCETARE RADIATIE SECURITATE SI INSPECTIE E2 P 108 5 3 116 D 0 0,87 3,74

Tabel 1. Evidenta expusilor profesional la radiatii ionizante din sectorul sanitar in perioada 01.01.2011 - 31.12.2011 monitorizati la

LIR CRSPB Observatii: 1. Conform art. 1.1.6.1, din anexa nr.13 a Normelor de dozimetrie individuala, sunt inregistrate in fisele de dozimetrie

individuala numai valorile mai mari decat nivelul de inregistrare, respectiv 0.17 mSv.

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

Altele

Radiologie

AlteleC

erac

ord

ul

scri

s al

pac

ien

tei

fert

ilep

entr

uef

ectu

are

aex

amin

arii

. In

scri

ud

ata

ult

imei

mes

tru

atii

Efec

tuez

inve

stig

atii

rad

iolo

gic

e in

abse

nta

pre

scri

erii

de

catr

eu

n m

ed

ico

rdo

nat

or.

Dac

ara

spu

nsu

les

te D

A,

cat

de

frec

ven

t

Ref

uz

oin

vest

igat

ie

rad

iolo

gic

a at

un

cica

nd

con

sid

erca

ace

asta

nu

se

just

ific

a.D

aca

rasp

un

sul

este

DA

,ca

t d

efr

ecve

nt

In f

ixar

eap

ozi

tie

ip

acie

ntu

lui c

ersp

rijin

ul

asis

ten

tei

Info

rmez

pac

ien

tul

pri

vin

dri

scu

rile

si

ben

efic

iile

exam

inar

ii

Afi

sez

vizi

bil

ob

ligat

ivit

atea

pac

ien

telo

r d

e a

info

rma

per

son

alu

lm

edic

ald

era

dio

logi

eas

up

a u

nei

po

sib

ilear

cin

i

Solic

itp

acie

ntu

lui "

Fisa

pen

tru

inre

gist

rar

ea d

ate

lor

pri

vin

dex

pu

ner

eam

edic

ala

ind

ivid

ual

a la

rad

iati

iio

niz

ante

"

Elib

erez

"Fis

ap

entr

uin

regi

stra

rea

dat

elo

rp

rivi

nd

exp

un

erea

med

ical

ain

div

idu

ala

lara

dia

tii

ion

izan

te"

Foarte rar Rar Deseori Intotdeauna Nu stiu Lipsa

Pagina 32/146

INFORMAREA ŞI EDUCAREA PENTRU SĂNĂTATE ÎN DOMENIUL RADIAŢIILOR

IONIZANTE

Dr. Rita Burkhardt, fiz. Teodora Dan, fiz. Loredana Bogdan, chim. Edda Prodan, fiz. Dan Fulea Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj

Rezumat: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante prin activităţi de informare,

educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu factori determinanţi din mediu reprezintă obiectivul general al

studiului de faţă. Iniţiat ca studiu local, proiectul se desfăşoară în cadrul Programului Naţional de monitorizare a

factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, având drept scop informarea elevilor din unităţile de învăţământ

reprezentative din Cluj-Napoca cu privire la noţiunile generale despre radiaţii ionizante, efectele radiaţiilor ionizante

asupra sănătăţii şi măsurile de radioprotecţie. În acest sens s-au desfăşurat activităţi pe durata anilor şcolari 2010-2011

si 2011-2012, conform protocoalelor de colaborare încheiate între Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj şi unităţile

de învăţământ participante la proiect.

Activităţile s-au concretizat în elaborarea, distribuirea de chestionare şi materiale informative, interpretarea rezultatelor

şi organizarea unor mese rotunde şi lecţii deschise cu participarea elevilor şi a profesorilor.

În urma centralizării şi interpretării rezultatelor studiului local s-a constatat: în primul rînd că elevii au cunoştinţe

confuze şi puţine despre radiaţiile ionizante; în al doilea rînd necesitatea aprofundării informării şi educării elevilor cu

privire atât la noţiunile generale despre radiaţii ionizante, cât şi la efectele lor asupra sănătăţii şi măsurile necesare de

radioprotecţie. Considerăm utilă informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante a întregii

populaţii, astfel încât în anul 2013 activităţile de informare se vor adresa atât elevilor, cât şi populaţiei adulte, respectiv

pacienţilor din unităţile radiologice din Cluj-Napoca.

Mulţumiri: Mulţumim pentru colaborare cadrelor didactice (directori, şefi catedră, profesori de fizică) din

cadrul şcolilor din Cluj-Napoca implicate în studiu.

Introducere

Proiectul a fost iniţiat în anul 2010 ca studiul local, în cadrul Programului Naţional de monitorizare a

factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă. Scopul proiectului constă în informarea elevilor din

unităţile de învăţământ reprezentative din Cluj-Napoca cu privire atât la noţiunile generale despre radiaţii

ionizante, cât şi la efectele radiaţiilor ionizante asupra sănătaţii şi măsurile necesare de radioprotecţie.Grupul-

ţintă al acestui studiu a fost format din elevii şcolilor reprezentative din Cluj-Napoca, în special cei din clasele

a VIII-a si a XII-a. Aceste clase au fost selectate astfel încât activităţile desfăsurate în cadrul studiului să

reprezinte o completare a noţiunilor predate de către profesori de fizică din şcolile participante.

Obiectivul general îl constituie protejarea sănătăţii şi prevenirea imbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante

prin activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu factori determinanţi din mediu.

Obiective specifice sunt atât informarea elevilor din scolile reprezentative cu privire la noţiunile generale

despre radiaţii ionizante, cât şi efectele radiaţiilor ionizante asupra sănătaţii şi măsurile necesare de

radioprotecţie, precum şi informarea şi educarea în scopul prevenirii anxietăţii relativ la radiaţiile ionizante.

Metoda

Proiectul s-a desfăşurat pe baza protocoalelor de colaborare încheiate cu fiecare unitate de învăţământ în parte,

în urma obţinerii acordului Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. Planificarea activităţilor desfaşurate s-a

stabilit de comun acord cu profesorii colaboratori din fiecare şcoală, pentru fiecare clasă în parte.

Proiectul s-a derulat prin parcurgerea următoarelor etape:

1. Încheierea de protocoale de colaborare cu unităţile de învăţământ;

2. Elaborarea materialelor informative pentru elevi (chestionare de evaluare a nivelului iniţial de

cunoştinţe al elevilor, pliante informative, prezentări orale);

3. Distribuirea chestionarelor pentru evaluarea nivelului cunoştinţelor elevilor şi interpretarea

rezultatelor;

4. Distribuirea la clasă a pliantelor informative şi prezentarea orală a informaţiilor utile;

5. Organizarea unor mese rotunde şi lecţii deschise cu participarea elevilor şi a profesorilor;

Pagina 33/146

6. Centralizarea şi interpretarea rezultatelor activităţii de informare a elevilor din şcolile participante.

Rezultate obţinute în anii 2011-2012

În perioada anilor şcolari 2010-2011 si 2011-2012 s-au încheiat protocoale de colaborare cu trei şcoli

reprezentative din Cluj-Napoca: Colegiul National “Emil Racoviţă”, Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” şi

Şcoala Generală “Liviu Rebreanu”. Au avut loc întâlniri cu cadrele didactice în vederea stabilirii obiectivelor

şi activităţilor ce s-au desfăsurat pe durata anului şcolar în curs, activităţi regăsite în protocoalele de

colaborare încheiate cu fiecare unitate de învăţământ în parte. S-au distribuit chestionare iniţiale care să

evalueze nivelul cunoştinţelor elevilor privind radiaţiile ionizante, s-au centralizat şi interpretat rezultatele. În

urma interpretării rezultatelor chestionarelor s-au elaborat materialele informative sub formă de pliante cu

tema “Trăim cu radiaţiile” şi “Efectele radiaţiilor asupra sănătăţii”.Rezultatele obţinute în urma aplicării

chestionarului iniţial, pentru şcolile participante la acest studiu sunt prezentate mai jos.

Răspunsul elevilor chestionaţi la întrebarea "Ce efecte au radiaţiile ionizante asupra corpului uman ?" este

reprezentat în fig.1, majoritatea considerând că radiaţiile ionizante produc efecte negative, în special cancer.

Fig.1

La întrebarea din chestionar care solicita elevilor să specifice care este scopul unei radiografii, majoritatea au

ales ca răspuns observarea organismului ca întreg sau a unui organ în scop de diagnostic.Răspunsul la

întrebarea "În timpul unei călătorii cu avionul, corpul nostru absoarbe radiaţii. Nivelul expunerii creşte cu cât

zburăm la o altitudine mai mare. Ce fel de radiaţii sunt şi de unde provin?", continută în chestionarul iniţial,

este prezentat în fig.2.

Fig.2

Răspunsul la întrebarea chestionarului “Dati 2-3 exemple de surse de radiatii ionizante la care omul este expus

în viata de zi cu zi” este reprezentat în fig.3, încadrând exemplele date de către elevi în două tipuri de radiaţii

(ionizante / neionizante).

Fig.3

84,34%

1,20%

14,46%efecte negative

efecte pozitive

nu stiu

0

10

20

30

40

50

60

1

raspunsul 2

% e

levi

rad solare

sateliti

atmosfera

altitudine

avion

rad ioniz

nu stiu

Pagina 34/146

În urma interpretării rezultatelor chestionarului s-au distribuit elevilor pliantele informative, susţinute de

informaţii orale de către profesorii colaboratori. Au fost susţinute lecţii deschise (prezentări şi discuţii) cu

participarea elevilor şi profesorilor în vederea clarificării şi completării informaţiilor transmise şi obţinerea

feedback-ului studiului.

Observaţii si concluzii

În urma interpretării rezultatelor studiului la nivel local în Cluj-Napoca a rezultat faptul că majoritatea elevilor

nu deosebesc tipurile de radiaţii ionizante de cele neionizante, fiind familiarizaţi doar cu radiaţiile

electromagnetice neionizante. Deşi radiografiile sunt percepute ca o procedură de diagnosticare a unor boli,

majoritatea elevilor chestionaţi consideră că radiaţiile sunt dăunătoare pentru sănătate. Totodată, elevii nu

cunosc aproape deloc aplicaţiile radiaţiilor ionizante.

Informarea şi educarea elevilor cu privire atât la noţiunile generale despre radiaţii ionizante, cât şi la efectele

radiaţiilor ionizante asupra sănătăţii şi măsurile necesare de radioprotecţie s-au dovedit a fi foarte necesare. În

colaborare cu cadrele didactice, elaborarea materialelor informative şi lecţiilor deschise s-au efectuat astfel

încât să aducă elevilor participanţi la studiu informaţii suplimentare şi utile privind sănătatea umana si

efectele radiaţiilor ionizante asupra omului.

Studiul “Informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante pentru elevii din Cluj-

Napoca” se desfăsoară în continuare în anul scolar 2012-2013. De asemenea considerăm utilă extinderea unei

asemenea informări şi asupra populaţiei adulte, urmând ca în anul 2013 să se extindă studiul la pacienţii din

unităţile radiologice din Cluj-Napoca. Totodată, a fost propusă extinderea acestui studiu la nivel naţional sub

forma unei sinteze în cadrul Programului Naţional al MS de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul

de viaţă şi muncă în perioada 2013-2016.

Bibliografie:

1. Legea 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea si controlul activităţilor

nucleare, republicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.552 din 27 iunie 2006.

2. HG 1414/18.11.2009 - pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea INSP.

3. Ordinul MS nr. 1.591 din 30 decembrie 2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a

programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012

4. Cătălin Tufănaru, Luminiţa Barbu, Lena Enciu Elaborarea materialelor de informare şi educare pentru

promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, - Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management

Sanitar Bucureşti, 2006

79,52%

7,23% 13,25% rad ionizante

rad neionizante

nu stiu

Pagina 35/146

AUDITUL CLINIC AL ACTIVITĂŢII MEDICALE CU RADIAŢII IONIZANTE

fiz. Loredana Bogdan1, Dr. Rita Burkhardt

1, fiz. Teodora Dan

1, Fiz. Dan Fulea

1,

fiz. Ciprian Cîndea2, As. Maria-Magdalena Hristu

2

1Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj

2 Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj

Rezumat Deoarece utilizarea radiaţiilor ionizante în medicină contribuie cu peste 95% la expunerea artificială la radiaţii a omului,

la nivel mondial există tendinţa implemetării sistemelor de calitate în radiologie şi introducerii auditurilor de calitate

corespunzătoare pentru îmbunătăţirea şi menţinerea calităţii procedurilor medicale radiologice. Ordinul comun MSF şi

CNCAN nr 285/79/2002, ca transpunere a Directivei Consiliului 97/43/Euratom, introduce conceptul de audit clinic în

cazul procedurilor radiologice medicale şi recomandă punerea în aplicare acestuia în conformitate cu procedurile

naţionale. Pe baza acestui concept am propus sinteza naţionala cu titlul “Auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii

ionizante”, care se derulează pe perioada 2011 – 2013. Scopul sintezei constă în elaborarea pentru prima data a unei

proceduri naţionale de audit clinic şi apoi implementarea ei în unităţile radiologice conform recomandarilor legislaţiei în

vigoare. Am considerat utilă elaborarea unei forme preliminare a procedurii de audit clinic pe parcursul anului 2011 şi

aplicarea ei în cadrul unui studiu pilot, în câteva unităţi medicale reprezentative din Cluj începând din 2012. Procedura

naţională de audit clinic a fost elaborată pe baza Publicaţiei 1425 din IAEA Human Health Series No. 4, Viena, January

2010, ţinând cont de criteriile de calitate, standardele de bună practică şi rezultate cercetărilor şi recomandările

societăţilor profesionale. S-au stabilit criteriile de audit clinic pe tipuri de practici radiologice şi s-au elaborat

chestionarele de audit clinic pentru practica de radiodiagnostic. Forma preliminară a procedurii naţionale de audit

clinic acoperă toate etapele legate de "foaia de parcurs", ce contribuie la calitatea întregului proces de îngrijire a

pacientului: structura, procesul, rezultatul. Prin aplicarea acestei proceduri în cadrul studiului pilot s-au urmărit două

aspecte: evidenţierea beneficiile obţinute de unitatea auditată (identificarea oricăror neconformităţi în tehnologie, resurse

umane şi proceduri, astfel ca instituţia să fie capabilă să planifice îmbunătăţirile) şi identificarea îmbunătăţirilor care pot

fi aduse formei preliminare a procedurii de audit astfel încât acesta să nu se suprapună cu auditurile privind sistemul

calităţii, acreditare sau inspecţiile de reglementare. Rezultatele parţiale ale studiului pilot au evidenţiat faptul că prin

auditul clinic în procedurile de radiodiagnostic, o atenţie specială se va acorda punerii în aplicare a procedurilor de

optimizare (principiul ALARA), care implică evaluarea calităţii imaginii radiologice în corelaţie cu evaluarea dozei

pacientului.Pentru finalizarea procedurii naţionale de audit clinic se impune identificarea organizaţiei care va efectua

auditul clinic şi instruirea / calificarea personalului care urmează să efectueze auditul clinic.

Mulţumiri: Mulţumim pentru colaborare specialiştilor (medici radiologi, fizicieni medicali, asistenţi de

radiologie) din Laboratoarele de Radiologie ale instituţiilor medicale auditate în cadrul studiului pilot.

Introducere:

Utilizarea radiaţiilor ionizante în medicină contribuie cu peste 95% la expunerea artificială la radiaţii a

omului, ca sursă de expunere a populaţiei fiind depăşită doar de fondul natural de radiaţii, (UNSCEAR, 2000).

La nivel mondial există tendinţa implemetării sistemelor de calitate în radiologie şi introducerii auditurilor de

calitate corespunzătoare pentru îmbunătăţirea şi menţinerea calităţii procedurilor medicale radiologice.

Conceptul de audit clinic în cazul procedurilor radiologice medicale a fost introdus prin Directiva Consiliului

97/43/Euratom (articolul 6 alineatul 4) din 30 iunie 1997 privind protecţia sănătăţii persoanelor împotriva

pericolelor pe care le prezintă radiaţiile ionizante rezultate din expunerea în scopuri medicale. Directiva a fost

transpusă în legislaţia din România prin Ord. MSF şi CNCAN nr 285/79/2002 – NSR-04. Aceste norme

recomandă punerea în aplicare a auditurilor clinice în conformitate cu procedurile naţionale. Pe baza acestui

concept am propus sinteza naţională cu titlul “Auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante”, care

se derulează pe perioada 2011 – 2013.

Scopul sintezei constă în primul rând în elaborarea de proceduri naţionale şi apoi implementarea auditului

clinic în unităţile radiologice conform recomandarilor legislaţiei în vigoare.Prin definiţie, auditul clinic este o

examinare sistematică sau o revizuire a procedurilor medicale radiologice, care urmăreşte îmbunătăţirea

calităţii şi rezultatelor îngrijirii pacientului printr-o analiză structurată prin care practicile radiologice,

procedurile şi rezultatele sunt examinate comparativ cu standardele acceptate privind procedurile radiologice

Pagina 36/146

medicale, implicând modificări ale practicilor radiologice în urma indicaţiilor şi aplicarea noilor standarde

dacă este necesar.

Activitatea de audit clinic urmăreşte standardele şi normele general acceptate bazate pe reglementările legale

internaţionale, naţionale sau locale sau pe liniile directoare elaborate de către societăţi internaţionale, naţionale

sau locale din domeniu. Ea este o activitate sistematică şi continuă, în urma căreia recomandările formulate în

rapoartele de audit sunt puse în aplicare.

Este de subliniat faptul că auditul clinic nu reprezintă o activitate de cercetare, audit privind sistemul calităţii,

acreditare sau reglementare. Activitatea implică evaluarea de date, documente şi resurse pentru a verifica

performanţa în raport cu standardele de bună practică. Totodată, oferă un instrument eficient pentru

monitorizarea şi îmbunătăţirea calităţii practicilor medicale.

Obiectivele generale ale auditului clinic sunt:

îmbunătăţirea calităţii îngrijirii pacienţilor

promovarea utilizării eficiente a resurselor materiale si umane

dezvoltarea organizării serviciilor clinice şi furnizării acestora către pacient

educaţia şi formarea profesională

Metoda utilizată în elaborarea procedurii naţionale de audit clinic

Având în vedere că abordarea acestei tematici este nouă pe plan naţional am considerat utilă elaborarea unei

forme preliminare a procedurii de audit clinic pe parcursul anului 2011 şi aplicarea ei în cadrul unui studiu

pilot, în câteva unităţi medicale reprezentative din Cluj începând din 2012, urmând ca în 2013 auditul clinic să

poată fi efectuat la nivel naţional.

În scopul elaborării formei preliminare a procedurii naţionale de audit clinic, în anul 2011, s-au selectat

standardele de bună practică pe baza cerinţelor legale naţionale şi internaţionale, a rezultatelor cercetărilor şi

recomandărilor societăţilor profesionale. S-au stabilit criteriile de audit clinic pe tipuri de practici radiologice

şi s-au elaborat chestionarele de audit clinic pentru practica de radiodiagnostic. Pentru studiul pilot

implementat pe judeţul Cluj, în cursul anului 2012, s-au distribuit formulare de aplicare prin care se evaluează

unităţile radiologice din punctul de vedere al amplorii practicii (echipamente, personal) şi adresabilităţii

populaţiei. După centralizarea şi analizarea acestor formulare s-au selectat unităţile care au urmat a fi auditate.

Procedura naţională de audit clinic a fost elaborată pe baza Publicaţiei 1425 din IAEA Human Health Series

No. 4, Viena, January 2010, ţinând cont de criteriile de calitate şi standardele de bună practică.

Rezultate obţinute în anul 2011-2012

Procedura naţională de audit clinic, în forma preliminară, acoperă toate etapele legate de "foaia de parcurs",

ce contribuie la calitatea întregului proces de îngrijire a pacientului: structura, procesul, rezultatul.

Structura se referă la calitatea resurselor materiale (cum ar fi instalaţii, echipamente şi bani), resurselor

umane (cum ar fi numărul şi calificările personalului) şi la structura organizaţională. Acesta din urmă

include o evaluare a rolului fiecarei discipline profesionale în furnizarea de servicii de îngrijire a pacientului şi

modul în care nivelul educaţional al personalului implicat este potrivit responsabilităţilor acestuia.

Procesul indică ceea ce este de făcut în a da şi a primi îngrijiri medicale şi include acţiunile pacientului în

încercarea sa de a obţine îmbunătăţirea stării de sănătate şi acţiunile practicantului în a oferi un diagnostic

fiabil.

Rezultatul indică efectele actului medical asupra stării de sănătate a pacienţilor (follow-up). Rezultatele

aşteptate ale auditului clinic se referă la identificarea oricăror neconformităţi (lacune) în tehnologie, resurse

umane şi proceduri, astfel ca instituţia să fie capabilă să planifice îmbunătăţirile şi la recomandarea măsurilor

preventive/corective. În evaluarea recomandărilor privind calitatea examinărilor radiologice, o atenţie specială

se va acorda punerii în aplicare a procedurilor de optimizare (principiul ALARA), care în radiodiagnostic

implică evaluarea calităţii imaginii radiologice în corelaţie cu evaluarea dozei pacientului.

În vederea efectuării auditului clinic unitatea medicală care urmează să fie auditată completează o cerere de

audit clinic şi formularul de evaluare. Stabilirea componenţei echipei de audit se face în funcţie de activităţile

care urmează să fie auditate dar include minim un radiolog, un fizician medical (de preferinţă, expert în fizică

medicală), un tehnician, familiarizaţi cu metodologia de audit clinic.

Pagina 37/146

Succesul unui audit clinic depinde foarte mult de pregătirea temeinică a tuturor participanţilor (organizaţia de

audit, unitatea medicală care urmează să fie auditată). Programul vizitelor auditului clinic include o sedinţă

initială, o evaluare (analiză) şi o sedinţă finală. Auditul clinic se finalizează cu elaborarea de către

coordonatorul echipei de audit a raportului de audit şi predarea lui către unitatea medicală auditată.

Ca scop final al auditului clinic, instituţia medicală ar trebui să elaboreze un plan de acţiune ca răspuns la

recomandările auditului. Orice probleme grave constatate ar trebui să fie abordate de instituţia medicală

auditată cât mai curând posibil. În cazul în care, după un interval de timp convenit, organizaţia de audit

constată faptul că instituţia medicală nu a reuşit să rezolve recomandările importante referitoare la probleme

grave de siguranţă, vor fi informaţi că au responsabilitatea de a notifica autorităţile de reglementare

corespunzătoare.

In departamentele de diagnostic radiologic, secţiunile procesului de audit clinic se referă la:

o Procedurile de gestiune a calităţii şi a infrastructurii

o Proceduri legate direct de pacient

o Proceduri tehnice

o Proceduri de predare, formare şi cercetare

Pentru fiecare din aceste secţiuni, în cadrul metodologiei de audit clinic, s-au elaborat chestionare de

audit. Pentru auditarea procedurilor tehnice, chestionarele de audit sunt distincte pentru fiecare tip de

procedura de radiodiagnostic (radiografie, fluoroscopie, tomografie computerizată, mamografie).

Auditul clinic este diferit de alte sisteme de evaluare a calităţii şi de inspecţiile de reglementare. Există

diferenţe clare în ceea ce priveste scopul evaluării, domeniul de aplicare, precum şi metodele utilizate, cât şi în

consecinţele rezultatelor observaţiilor, impactului şi utilizarii lor. In concluzie, auditul clinic trebuie stabilit şi

implementat astfel încât să reducă acţiunile inutile care se suprapun cu alte sisteme de evaluare a calităţii şi

inspecţii de reglementare.

Concluzii

Rezultatele parţiale ale studiului pilot au evidenţiat faptul că prin auditul clinic în procedurile de

radiodiagnostic, o atenţie specială se va acorda punerii în aplicare a procedurilor de optimizare (principiul

ALARA), care implică evaluarea calităţii imaginii radiologice în corelaţie cu evaluarea dozei pacientului.

Observaţii

În scopul elaborării formei finale a procedurii naţionale de audit clinic, în etapele următoare se va urmări

îmbunătăţirea procedurilor de audit pe baza analizei rezultatelor obţinute şi a feedbach-ului studiului pilot. Un

alt factor important este stabilirea organizaţiei care va efectua auditul clinic. În acest sens se vor distribui şi

centraliza formulare de evaluare a capacităţii DSPJ-urilor de efectuare a sintezei. Pe baza analizării acestora se

va propune instruirea / calificarea personalului din LIRI care urmează să efectueze auditul clinic.Procedura de

audit clinic şi metodologia sintezei naţionale de audit clinic se va transmite LIRI teritoriale din CRSP şi

DSPJ care vor planifica auditul împreuna cu unităţile auditate şi vor efectua auditul clinic conform

metodologiei propuse. Se va urmări păstrarea unui sistem de feedback permanent din partea colaboratorilor şi

participanţilor în urma căruia rezultatele auditului să fie evaluate în scopul îmbunătăţirii continue a procesului

de auditare.

Bibliografie: 5. Directiva 97/43/Euratom a Consiliului din 30 iunie 1997 privind protecţia sănătăţii persoanelor împotriva pericolelor pe care le prezintă radiaţiile ionizante

rezultate din expunerea în scopuri medicale şi de abrogare a Directivei 84/466/Euratom.

6. Normele Fundamentale de Securitate Radiologică (NSR-01), aprobate prin Ordinul CNCAN nr. 14 din 24 ianuarie 2000, M.O. nr. 404 bis din 29 august

2000. 7. Normele privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale (NSR-04), aprobate prin Ordinul comun MSF si CNCAN, nr. 285/79/2002, M.O.

Partea I, nr. 446 bis din 25 iunie 2002

8. Norme de securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţionala (NSR-11) aprobate prin Ordinul preşedintelui CNCAN

nr.173 din 16 octombrie 2003 şi publicate în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 924 din 23 decembrie 2003 .

9. Normele privind expertul în fizicã medicalã (NSR-38) aprobate prin Ordinul comun nr. 1272 din 17.10.2006 al MSP si nr. 266 din 09.10.2006 al

Preşedintelui CNCAN, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 906 din 07/11/2006. 10. Publicaţiei 1425 din IAEA Human Health Series No. 4, Vienna, January 2010: Comprehensive clinical audits of diagnostic radiology practices: A tool for

quality improvement - Quality assurance audit for diagnostic radiology improvement and learning (QUAADRIL).

11. European Guidelines on Quality Criteria for Diagnostic Radiographic Images: EUR 16260 EN June 1996 12. European Guidelines on Quality Criteria for Diagnostic Radiographic Images in Paediatrics: EUR 16261 EN June 1996

13. European Guidelines on Dosimetry in Mammography: EUR 16263 June 1996

14. European Guidelines on Quality Criteria for Computed Tomography: EUR 16262 EN May 1999 15. Recommendations for Patient Dosimetry in Diagnostic Radiology using TLD. Nuclear Science and Technology Topical Report. EUR 19604 EN, 2000

Pagina 38/146

PROTEJAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎMPOTRIVA EXPUNERII LA RADON

Irina-Anca Popescu, Andreea Teodor

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi-Laborator Radiaţii

INTRODUCERE

Expunerea populaţiei la descendenţii de viaţă scurtă ai radonului (222

Rn) inhalaţi din aerul interior al

locuinţelor reprezintă componenta dominantă din valoarea dozei medii anuale provenită din surse naturale, cu

o contribuţie de 1,26 mSv (52,5%) din fondul natural radioactiv de 2,40 mSv/an (Tabel 1).

Tabel 1: Contribuţia surselor naturale de radiaţie la doza efectivă anuală individuală (1)

Sursa Doza medie

anuală (mSv)

Intervalul de

variaţie

Comentarii

Inhalare (Radon gaz) 1,26 0,2 – 10,0 Există doze mult mai mari în anumite locaţii

Gama terestră 0,48 0,3 – 1,0 Există doze mult mai mari în anumite locaţii

Ingestie 0,29 0,2 – 1,0

Radiaţia cosmică 0,39 0,3 – 1,0 Doza creşte cu altitudinea

Total

(surse naturale)

2,40 1,0 – 13,0 Grupuri populaţionale pot fi expuse la doze de

10,0 – 20,0 mSv

Radioactivitatea Radonului (Rn) este dependentă de mecanismele de difuzie la nivelul solului astfel că nivelul

concentraţiei de Rn în aerul atmosferic depinde în principal de factorii geologici: textura solului, nivelul de

apă din sol precum şi de diferenţa de presiune a gazului radioactiv în sol şi la suprafaţă. Relativ mai greu decat

aerul, Rn este prezent în concentraţii mai scăzute în mediul exterior şi cu acumulări mari în spaţiile din

subsolurile şi beciurile locuinţelor.

Radonul este considerat a fi al doilea principal contribuitor la apariţia cancerului pulmonar, după fumat, cu o

mortalitate de aprox. 20.000 decese/an în ţările Uniunii Europene (UE), reprezentand 9% din totalul deceselor

prin neoplazii pulmonare şi 2% din totalul tumorilor maligne înregistrate în UE. (2) Conform raportului

publicat de European Commission-Joint Research Center (EC-JRC) în 2005, Romania figurează cu date

pentru monitorizarea Rn în interiorul locuinţelor furnizate de campaniile efectuate de către laboratoarele de

igiena radiaţiilor din Institutele de Sănătate Publică Bucureşti şi Iaşi (Tabel 2, 3, 4). În acest raport Romania

nu este reprezentată cu interpretarea cartagrafiată a zonelor în care s-au desfăşurat aceste monitorizări şi nici

cu date despre determinări de Rn la nivelul solului. (2)

Tabel 2: Campanii de monitorizare a Radonului în locuinţe (2)

Perioada studiului Număr locaţii investigate Măsurători integrate/locaţie

1987 - 1990 119 (Milu&colab., 1992) 1

1990 - 1994 348 (Iacob&colab., 1996) 1

2000 100 (Dumitrescu&colab., 2001) NA*

*NA = not available

Tabel 3: Tehnici de măsurare utilizate în campanile de monitorizare (2)

Tipul detectorului Timpul de măsurare

(zile)

Anotimpul Locaţia

măsurătorilor

Probe de aer pe filtre membrană

(Milu&colab.)

10 minute Toate Dormitoare

Probe de aer pe filtre membrană

(Iacob&colab.)

10 minute Toate Dormitoare

Detectori (track-etch)

(Dumitrescu&colab.)

31 minute Decembrie Clase şi parter de

şcoală

Pagina 39/146

Tabel 4: Rezultatele măsurătorilor de Radon în interiorul locuinţelor

Măsurători

Statistica măsurătorilor (Bq/m3)

Medie Medie

geometrică

Deviaţie

standard

Minim Maxim

(Milu&colab.) 119* NA 17,20 4,66 3 127

(Iacob&colab.) 348* 20,2 NA NA 3,8 534

(Dumitrescu&colab.) 100 146 128,18 1,65 43 477

*EEC = Equilibrium Equivalent Concentrations

Cele mai recente informaţii despre măsurători ale Rn pe teritoriul Romaniei, însumate din diferite studii

efectuate după anul 2000 şi pană în prezent, au fost colectate într-o bază de date de colectivul Universităţii

Babeş-Bolyai Cluj-Napoca şi transmise în ultimul raport publicat de EC-JRC în 2011, unde figurăm cu

determinări ale concentraţiilor medii anuale în interiorul locuinţelor-parter, ce reprezintă doar 30% din totalul

teritoriului naţional. (3).

SCOP

Sinteza are ca scop îndeplinirea responsabilităţilor legale rezultate din domeniile de intervenţie ale sănătăţii

publice şi din transpunerea naţională a “aquis”-ului comunitar în vederea constituirii bazei de date specifice

privind expunerea populaţiei la radiaţii ionizante din surse naturale – Rn, în conformitate cu Recomandările

Comisiei Europene (CE) privind protecţia publicului împotriva expunerii la radonul din interiorul locuinţelor

(7). Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi UE au inclus 222

Rn în aerul interior în categoria de indicatori

Environmental Health Indicator System (ENHIS) cu indicativul-House_Ex5

(European Community Health Indicator - ECHI).

Avand în vedere cadrul legislativ naţional (4, 5) şi european (6, 7, 8), competenţa specifică a reţelei de igiena

radiaţiilor completată cu experienţa acumulată în campaniile de studii anterioare, precum şi disponibilitatea

pentru colaborare cu parteneri interni şi externi, ne propunem implementarea unor direcţii strategice coerente

în domeniul protejării stării de sănătate a populaţiei generale în contextul Planului de acţiune european pentru

întărirea capacităţilor şi serviciilor de sănătate publică „Sănătate 2020”.

OBIECTIV

Campaniile de prelevare de probe şi determinări ale concentraţiilor în sol şi interiorul locuinţelor urmăresc:

identificarea regiunilor susceptibile de existenţă a concentraţiilor mari de Rn; dimensionarea acestei surse

naturale majore de expunere şi cartagrafierea zonală a întregului teritoriu din Romania; estimarea riscului

asociat expunerii la Rn şi a modificărilor în starea de sănătate; informarea, educarea şi comunicarea privind

sănătatea populaţiei în relaţie cu expunerea precum şi implementarea unor măsuri de protecţie radiologică

specifice.

METODOLOGIE

Perioada de derulare a sintezei este de trei ani (2013-2016) şi va cuprinde într-o primă etapă evaluarea

resurselor materiale şi umane din reţeaua de laboratoare de igiena radiaţiilor ionizante din DSP judeţene

(LIRI), conform chestionarului privind capacitatea tehnico-organizatorică (Tabel 5).

Tabel 5: Aparatura existentă în fiecare laborator şi tipuri de măsurători posibile

DSP Aparatura existentă (tip detector)

pentru măsurare în probe de

Tipul radionuclidului investigat

AER APĂ SOL 218

Po 214

Pb 214

Bi 212

Pb

În următoarele etape sunt prevăzute activităţi de monitorizare prin prelevări de probe, determinări şi prelucrări

statistice ale măsurătorilor (Bq/mc) din sol şi interiorul locuinţelor (şcoli, grădiniţe, apartamente din blocuri,

case) din mediul rural şi urban şi în perioade de anotimp diferite (iarna, vara) concomitent cu determinări în

aerul din exteriorul locuinţelor şi in probe de sol şi apă. Concentraţia descendenţilor de viaţă scurtă ai

radonului şi thoronului se poate determina pe un lot de locuinţe, urbane şi rurale, tipice pentru teritoriul

Romaniei, acoperind pe cât posibil, cele mai utilizate materiale de construcţie. Determinările şi statistica

Pagina 40/146

măsurătorilor vor fi raportate respectand parametrii menţionaţi în ghidurile europene de bune practici (Tabel

6, 7, 8, 9,10-10.1).

Tabel 6: Concentraţiile activităţilor în aerul din interiorul locuinţei şi în aerul exterior

DSP INTERIOR EXTERIOR

Şcoli Gradinite Apartamente

bloc

Case Şcoli Gradini

te

Apar

t.

bloc

Case

U R U R U R U R U R U R U R U R

Număr

măsurători

Concentraţia medie a activităţii (Bq m-3

) 218

Po 214

Pb 214

Bi 212

Pb

U = Urban; R= Rural

Tabel 7: Statistica măsurătorilor (Bq/mc)/tip de locaţie

Statistica măsurătorilor (Bq/mc)/tip de locaţie

Număr măsurători Media

concentraţiilor

Media

geometrică

Deviaţia

standard

Minim

valoric

măsurat

Maxim

valoric

măsurat

Şcoli Interior U / R

Şcoli Exterior U / R

Grădiniţe Interior U / R

Grădiniţe Exterior U / R

Apartamente Interior U / R

Apartamente Exterior U / R

Case Interior U / R

Case Exterior U / R

Tabel 8: Locaţia măsuratorilor

DSP INTERIOR

Şcoli Gradinite Apartament

e

bloc

Case Observaţii*

U R U R U R U R

Concentraţia medie a activităţii (Bq m-3

) 218

Po

Subsol/Parter Etaj I - V

214Pb

Subsol /Parter Etaj I - V

214Bi

Subsol /Parter Etaj I - V

212Pb

Subsol/ Parter Etaj I - V

*Precizare locaţie apartamente/case (dormitor, sufragerie, alte camere) şi număr măsurători / locaţie

Pagina 41/146

Tabel 9: Perioada de măsurare, anotimpul şi tipul materialului de construcţie

DSP INTERIOR EXTERIOR

Şcoli Gradinite Apartament

e

bloc

Case Şcoli Gradinite Apar

t.

bloc

Case

U R U R U R U R U R U R U R U R

Timp mediu de

măsurare

Sezonul

măsurătorilor

Tip material

construcţie

(prefabricate,

caramida, BCA,

lemn,chirpici,

valatuci, altele)

An construcţie

Tabel 10: Concentraţii medii ale activităţii radionuclizilor în sol (2)

Statistica măsurătorilor (Bq/mc)

Număr

măsurători

Media

concentraţiilor

Media

geometrică

Deviaţia

standard

Minim valoric

măsurat

Maxim

valoric

măsurat

Tabel 10.1.: Caracteristicile tehnice ale măsurătorilor din sol

Tipul detectorului Timpul de măsurare (min) Adancimea măsurătorii (cm)

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei cuprinde identificarea numărului total de persoane expuse la Rn, cu

obiectivarea modificărilor (indicatori de morbiditate specifică) şi a numărului de decese prin cancer pulmonar

(indicator de mortalitate specifică). (Tabel 11)

Tabel 11. Starea de sănătate a populaţiei expuse

Indicatori în starea de sănătate INTERIOR

Şcoli Gradinite Apartament

e

bloc

Case

U R U R U R U R

Număr persoane expuse

Numar de persoane ce au prezentat

modificarea starii de sanatate

Număr decese înregistrate prin cancer

pulmonar (nefumători) în ultimii 15 ani.

Principalele activităţi la nivelul coordonatorului naţional rezultate din implementarea sintezei se referă la:

elaborarea metodologiei şi instruirea colaboratorilor (evaluarea personalului necesar derulării proiectului;

planificarea şi realizarea training-ului, deplasari, inventarierea necesităţilor pentru determinările specifice);

dimensionarea expunerii prin controlul şi asigurarea calităţii bazei de date obţinute din teritoriu; prelucrarea

statistică a datelor; întocmirea hărţii concentraţiilor de radon (catagrafierea) pentru Romania; elaborarea şi

transmiterea rapoartelor finale; elaborarea de propuneri de acte normative şi armonizarea cu legislaţia

europeană; valorificarea şi diseminarea rezultatelor obţinute; informarea, educarea şi comunicarea privind

riscul pentru sănătatea populaţiei generale (copii şi adulţi – din unităţi publice-grădiniţe, şcoli, spitale,

reşedinţe particulare – case de locuit, blocuri, din medii de viaţă diferite) în relaţie cu expunerea la radon.

Pagina 42/146

Principalele activităţi la nivelul colaboratorilor din reţeaua naţională de igiena radiaţiilor cuprind: organizarea

şi derularea activităţilor de supraveghere a expunerii populaţiei la Rn şi descendenţii săi (determinări efectuate

în interiorul locuinţelor, în aerul din exteriorul locuinţelor, apă, sol); evaluarea efectelor în starea de sănătate a

populaţiei (culegere date reprezentate de indicatori de morbiditate şi mortalitate); elaborare şi transmitere

rapoarte trimestriale şi anuale către CRSP Iaşi şi Centru Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul

Comunitar (CNMRMC) – Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

REZULTATE ESTIMATE

Se vor urmări şi raporta indicatorii fizici şi de eficienţă cu relevanţă pentru evaluarea şi evoluţia în timp a

fenomenului la nivel naţional. Strategia naţională de evaluare a expunerii la radon se va concretiza în raportul

final privind regiunile susceptibile de existenţa concentraţiilor mari ale Rn prin cartagrafierea zonală a

întregului teritoriu din Romania în vederea raportării către CE.

De asemenea se vor formula, în contextul concluziilor sintezei, propuneri de acte normative pentru adoptarea

concentraţiilor de referinţă naţionale ale Rn în aerul din interiorul locuinţelor, avand în vedere şi

recomandarea din 2009 a World Health Organization (WHO) care stabileşte nivelul de referinţă de 100 Bq/m3,

considerat practic ca limitand riscul individual, depăşirea valorii de 300 Bq/m3declanşand măsuri imediate

specifice de reducere a expunerii la Rn (9).

BIBLIOGRAFIE

1. United Nations Scientific Committee on the Effects of Atomic Radiation, UNSCEAR 2008 Report,

Sources and effects of ionizing radiation, vol. I: Sources, Report to the General Assembly Scientific

Annexes A and B, ed. United Nations, New York, 2010

2. An overview of Radon Surveys in Europe, European Commission, Joint Research Center, Luxembourg:

Office for Official Publications of the European Communities, 2005

3. Status of the European Indoor Radon Map, T. Tollefsen, V. Gruber, P. Bossew, M. De Cort, Radiation

Protection Dosimetry, vol. 145, no. 2-3, pp. 110-116

4. Legea nr. 95/2006 - privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul I, Sănătatea publică, cu modificări şi

completări

5. Ordin al preşedintelui CNCAN nr. 14/2000 - pentru aprobarea Normelor Fundamentale de securitate

radiologică, cap. VII Creşterea semnificativă a expunerii datorată surselor naturale, cap.VIII

Implementarea radioprotecţiei populaţiei în condiţii normale

6. Directiva 96/29 EURATOM - privind standardele de bază, de protecţie a sănătăţii populaţiei generale

faţă de radiaţiile ionizante provenite din surse naturale – supravegherea populaţiei expuse, estimarea

dozei efective a populaţiei şi implementarea măsurilor de protecţie radiologică în circumstanţele

expunerii naturale la surse de radiaţii ionizante.

7. Directiva 90/143 EURATOM - privind protecţia publicului împotriva expunerii la radonul din interior

8. Directiva EUR-17628 / 1997- Review of CEC radon research

9. World Health Organization, WHO Handbook on Indoor Radon: A Public Health Perspective,

http://www.who.int/ionizing_radiation/env/radon/en/index1.html, 2009

Pagina 43/146

SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂȚII APEI POTABILE ȘI ALIMENTULUI CONFORM

CERINȚELOR EURATOM

Mihaela Bragea1, Alexandra Cucu

2, Toro Laszlo

1

1Centrul Regional de Sănătate Publică Timișoara,

2Centrul Regional de Sănătate Publică Bucuresti

Abstract

Obiectivele specifice ale acestei lucrări au fost: realizarea unei supravegheri la nivel național a conținutului

radioactiv natural al alimentelor și al apei potabile, depistarea eventualelor contaminări radioactive,

identificarea tipului de contaminare, cuantificarea nivelului de contaminare în vederea evaluarii dozelor

implicate în iradierea populației și a instituirii unor măsuri de protecție radiologică. Reteaua Laboratoarele

Igiena Radiațiilor din cadrul DSP-urile teritoriale au efectuat analize privind determinarea radioactivitatii

naturale si artificiale. Din determinările efectuate în anul 2011, în apa potabilă sau aliment, pe teritoriul

Romaniei nu a fost evidențiată nici o contaminare care să conducă la o creștere semnificativă a dozei prin

ingestie.

Multumiri

Multumiri specialistilor (medici, fizicieni, chimisti, biologi, asistenti) Laboratoarelor de Igiena Radiatiilor din

cadrul DSP: Arges, Bacau, Bihor, Brasov, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Dolj, Galati, Harghita, Iasi,

Maramures, Mures, Prahova, Sibiu, Suceava, Timis, Bucuresti, care au furnizat toate rezultatele sintezei

nationale “Supravegherea radioactivității apei potabile și alimentului conform cerințelor EURATOM”,

desfasurate in anul 2011.

Introducere

Activitatea de monitorizare a radioactivității apei potabile și alimentelor, factori de mediu al căror conținut

radioactiv contribuie la expunerea la radiații a populației, asigură menținerea dozei efective prin ingestie în

limitele prevăzute de norme și face parte din responsabilitățile sistemului de sănătate publică. Modificarea

radioactivităţii apei potabile si alimentului se poate realiza prin creşterea conţinutului în elemente radioactive

naturale datorat industrializării excesive (producerea materiei prime prin îngrăşăminte; concentrate în hrana

animalelor; artificiile tehnologice de diversificare şi prezentare comercială a produsului final), prin apariţia

radionuclizilor artificiali ce parcurg căile de transfer până la lanţul alimentar (din efluenţii industriilor nucleare

;din teste şi accidente nucleare ce pot genera situaţii de criză). Obiectivul principal îl constituie evaluarea

expunerii populației României la radiații ionizante prin ingestia alimentelor și apei potabile, precum și evitarea

expunerilor suplimentare prin contaminări accidentale ale acestora. Cadrul legislativ național, armonizat cu

prevederile comunitare în domeniu prevăd obligativitatea și responsabilitatea rețelei de sănătate publică de a

asigura supravegherea radiologică a apei potabile și alimentului. Acțiunea de supraveghere a radioactivitații

apei potabile și alimentului permite evaluarea expunerii populației prin ingestie și permanentă supraveghere

radiologică a unei importante căi de expunere; permite îndeplinirea responsabilităților atribuite prin legislația

națională și începând din 2007 și obligațiilor și recomandărilor CE (EURATOM) privind supravegherea

radiologică a alimentului și apei potabile ca factori de mediu și a raportării datelor către CE; permite

îmbunătățirea metodologiei și evaluarea ei ca factor de risc asupra sănătății. Populatia tinta a fost populatia

generala in raport cu radioactivitatea mediului naturala sau antropica.

Material si metoda

Indicatorii de expunere prin ingestie urmariti au fost: apa potabila, alimentul, laptele de consum și produselor

derivate din lapte, dieta mixtă.

Indicatorii globali de radioactivitate luati in considerare au fost: activitatile alfa si beta global, activitatile

gamma spectrometrice, activitatile Cs-137, Sr-90, Ra-226, U-nat, Pb-210, Po-210, Th nat, K-40.

In acest scop, un numar de 18 Laboratoare de Igiena radiațiilor din cadrul DSP-urilor teritoriale au efectuat

analize privind determinarea radioactivitatii naturale si artificiale pe 2870 probe din care: 1901 probe de apă

potabilă, 241 probe de lapte, 630 aliment și 97 dietă mixtă. Metodologia a inclus recomandările CE

(EURATOM) și OMS (apa potabilă) în domeniu. Supravegherea radioactivității apei potabile s-a făcut în

funcție de sursele de apă de consum pentru populație, si anume:

Pagina 44/146

1. Apa potabila din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa în sistem centralizat;

2. Apa din fântâni particulare și izvoare cu apa potabilă;

3. Apa îmbuteliată (minerală de izvor sau de masă).

România are un numar de 340 ZAP distribuite pe toată suprafața sa, care aprovizionează cu apă 67% din

populația țării. Distribuția lor geografică poate fi asimilată foarte bine cu o rețea deasă, fie ea și neuniformă.

Pentru supravegherea radioactivității apei au fost recoltate în medie 4 probe de apa/ZAP, una in fiecare

trimestru.

REZULTATE SI DISCUTII

Conținutul radioactiv în apa potabila

Valori medii ale activității alfa si beta globale/județe in apa potabila sunt reprezentate in figurile 1 si 2.

Fig. 1: Valori medii ale activității alfa globale/județe

Nivelurile valorilor rezultate din determinarile alfa și beta global, considerate ca parametrii de screening,

pentru care există valori limite în legislația națională, s-au situat în general sub valorile considerate a fi limite

în evaluarea calității apei potabile.

Nu au fost evidențiate depășiri ale parametrilor indicatori de calitate de bază: doza medie anuală de 0.1 mSv și

concentrația de H-3 de 100 Bq/m3.

Fig. 2: Valori medii ale activității beta globale/județe

După cum se observă din figura 3, nu s-au înregistrat depășiri ale parametrilor indicatori de calitate de baza:

doza medie anuala de 0.1 mSv și concentrația de H-3 de 100 Bq/m3.

Pagina 45/146

Fig. 3. Contribuţia elementelor radioactive la doza de ingerare (mSv/an)

a. grupa de vârstă sub 1 an

b. grupa de vârstă peste 18 ani

Doza medie internă datorată ingerării apei potabile a fost de 0.38μSv pentru grupa de vârstă de sub 1 an şi

0.05 pentru grupa de vârstă de peste 18ani (adulţi).

Conținutul radioactiv în aliment

Valorile continutului radioactiv in aliment constituite la nivelul României, in 2005, reprezinta nivelul ‘0”.

Acest nivel a devenit nivelul de referință pentru depistarea eventualelor contaminări, în programul de

supraveghere radiologică a alimentului, pentru fiecare laborator implicat în activitatea de supraveghere a

alimentului și apei potabile. Valorile concentratiilor medii si maxime pentru diverse tipuri de aliment în 2011

sunt prezentate în tabelele 1 si 2.

Tabel 1: Valorile concentratiilor medii in 2011

Concentratii medii anuale (Bq/l, kg)

Tip

aliment

Radionuclizi emitatori beta Radionuclizi emitatori alfa

Cs-137 Sr-90 K-40 Pb-210 C-14 Beta gl. Ra-226 Po-210 U-nat Th-nat Alfa gl.

LAPTE 0.074 0.059 45.5 0.034 44.0 0.023 0.042 0.49

PAINE 0.168 0.045 42.9 0.052 48.7 0.039 0.061 0.004 0.42

CARNE 99.8 0.54

LEGUME 0.05 0.038 110.2 0.29

MENIU 0.182 0.092 50.8 0.049 46.1 0.031 0.021 1.69

Tabel 2: Valorile concentratiilor maxime in 2011

Concentratii maxime anuale (Bq/l,Kg)

Tip

aliment

Radionuclizi emitatori beta Radionuclizi emitatori alfa

Cs-137 Sr-90 K-40 Pb-210 C-14 Beta gl. Ra-226 Po-210 U-nat Th-nat Alfa gl.

LAPTE 0.278 0.169 99.8 0.079 76.5 0.09 0.069 1.6 PAINE 0.343 0.171 46.5 0.082 45.6 0.078 0.068 0.9

CARNE 171.2 1.9 LEGUME 0.035 0.04 437.5 0.06

MENIU 0.286 0.237 58.8 0.06 48.9 0.024 0.029 1.51

8,40E-05; 22%

5,64E-05; 15%

2,21E-04; 57%

9,20E-07; 0%

1,20E-07; 0%6,05E-07; 0%2,13E-05; 6%

Cs-137 Sr-90 Pb-210 Ra-226 Po-210 U-nat H-3

1,38E-05; 29%

6,72E-06; 14%2,04E-05; 44%

5,63E-06; 12%2,24E-07; 0%

1,48E-07; 0%3,40E-07; 1%

Cs-137 Sr-90 Pb-210 Ra-226 Po-210 U-nat H-3

Pagina 46/146

Pentru a evalua cantitatea de radionuclizi ingerată, s-a determinat conținutul radioactiv în dieta mixtă zilnică

în conformitate cu recomandarile CE. Din analiza rezultatelor obținute, dieta mixta a fost înlocuită cu meniul

complet (3 mese) din cantine.

Valorile în timp ale concentrațiilor pentru Cs-137 și Sr-90 în alimente și meniu sunt reprezentate in figura 4.

Valorile parametrului beta global sunt date, în lipsa unor contaminanți naturali sau artificiali, de radionuclidul

natural 40

K. Atunci când valorile beta global sunt peste valorile de referință ale laboratorului este obligatorie

determinarea K-40 pentru a se elimina contribuția lui și a se evidenția eventualele contaminări.

Prezența radionuclizilor artificiali Cs-137 și Sr-90 sunt consecința depunerilor radioactive în România în urma

accidentului de la Cernobâl. Ei sunt în același timp și radionuclizii urmariți și în zonele de impact a centralelor

nucleare CNE Cernavoda și CNE Kozlodui.

Fig. 4: Valorile concentrațiilorde radionuclizi naturali și artificiali în diferite tipuri de aliment

Conținutul radioactiv în laptele de consum și produselor derivate din lapte

Laptele este un aliment esențial în dietă, în special în dieta copiilor sub 2 ani. In același timp, categoria din

populație cu riscul cel mai mare în caz de contaminare prin ingestie este grupa de varsta 0-2 ani. Acesta este

unul din motivele pentru care în cadrul Recomandarii 2000/473/Euratom, laptele este alimentul indicat în mod

special pentru supraveghere.

Media pe țară a activității globale în lapte în 2011 este aproximativ similară cu cea obținută în 2010, cu o

ușoară scădere.

Mediile pe județe ale activității beta global din probele de lapte sunt relativ uniform distribuite geografic, cu

valori maxime in Covasna și Teleorman, și minime în Cluj și Sălaj.

Dupa cum se observă în graficele de mai jos, în nici una din probele de lapte n-au fost depășite nivelele de

raportare pentru radionuclizii artifciali.

Prezența radionuclizilor artificiali Cs-137 și Sr-90 sunt o consecință a depunerilor radioactive în România în

urma accidentului de la Cernobâl. Prin urmare s-a urmărit evoluția concentrațiilor acestor radionuclizi în timp,

fiind evidentă descreșterea concentrațiilor acestor radionuclizi în lapte, ajungând ca in 2011 concentrațiile

medii pe țară sa fie sub limita de raportare (figura 5).

Concentratii medii: - radionuclizi artificiali (Cs-137 si Sr-90)

- radionuclizi naturali (Ra-226, Po-210, Pb-210, U si Th nat)

0.000

0.050

0.100

0.150

0.200

0.250

0.300

0.350

0.400

0.450

lapte produse

panificatie

carne peste oua cartofi vegetale

foioase

vegetale

radacinoase

vegetale cu

fructe

fructe meniu

radiocesiu Sr-90

Ra-226 Po-210

U-nat Th-nat

Pb-210

Pagina 47/146

Fig.5: Valorile concentrațiilor de radionuclizi naturali și artificiali în lapte

In ceea ce privește concentrațiile pentru Cs-137 și Sr-90 în lapte în zonele de impact a centralelor nucleare

CNE Cernavoda (Constanța) și CNE Kozlodui (Dolj, Olt) în 2011 sunt de asemenea sub limita de raportare.

Estimarea dozelor din ingestie:

Deși concentrațiile radionuclizilor artificiali sunt mai mari decât a celor naturali, radiotoxicitatea mare a celor

din urmă se materializează prin contribuția majoră la doza de ingestie (figura 6).

Pagina 48/146

Fig.6. Doza medie de ingestie categoria de varsta>18 ani

CONCLUZII:

Calitatea apei potabilă a fost monitorizată prin parametrii α și β global care păstrându-se în marea lor

majoritate sub valorile de 0.1 Bq/l și 1 Bq/l, asigură conformitatea cu valoarea parametrului indicator de

calitate, doza totala de 0.1 msv pe an, stipulata în lege. De asemeni, valorile concentrațiilor de tritiu, în zona

de impact a CNE Cernavoda s-au situat sub 100 Bq/l.

Media pe țară a activității globale în lapte în 2011 este aproximativ similară cu cea obținută în 2010, cu o

ușoară scădere.

Mediile pe județe ale activității beta global din probele de lapte sunt relativ uniform distribuite geografic, cu

valori maxime in Covasna și Teleorman, și minime în Cluj și Sălaj.

Determinările efectuate în anul 2011, în apa potabilă sau aliment, pe teritoriul Romaniei nu a fost evidențiată

nici o contaminare care să conducă la o creștere semnificativă a dozei prin ingestie.

Bibliografie

1.Legea nr. 95, privind reforma în domeniul sănătăţii, articolele 5 si 6.

2.Legea nr. 111/1196, privind desfãșurarea în siguranțã a activitãților nucleare.

3.Ordinul MS 431/2004 privind organizarea și funcționarea laboratoarelor și compartimentelor de igiena

radiațiilor ionizante din rețeaua Ministerului Sănătății.

4.HG 974 din 15 iunie 2004 (M. Of. Nvr.669/26 iulie 2004.)

5.HG 1020 din din 1 septembrie 2005, (M. Of.nr. 854/ 22.09.2005

6.Recomandarile OMS/2004 privind calitatea apei potabile.

7.Recomandarea Comisiei din 20 decembrie 2001 privind protecția populației împotriva expunerii la radonul

din sursele de apa potabila (2001/928/Euratom) în completare la Directiva 98/83/EC.

8.Recomandarea Comisiei din 8 iunie 2000 în vederea aplicării articolului 36 a tratatului EURATOM.

Doza medie ingestie categoria de varsta 1 an 0.42mSv/an

0,0153

0,1502

0,0532

0,1993

0,0007

Cs tot

Sr-90

Pb-210

Ra-226

Po-210

Doza medie ingestie categoria de varsta >18ani

0.0278mSv/an

0,0019 0,0004

0,0123

0,0032

0,0092Cs tot

Sr-90

Pb-210

Ra-226

Po-210

Pagina 49/146

SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE ŞI

EVALUAREA EFECTULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE

Chim. Edda Prodan1, Dr. Rita Burkhardt

1

1 Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj

Rezumat

Cunoaşterea radioactivităţii apelor minerale naturale, precum şi a fenomenelor şi activităţilor care pot cauza

modificarea radioactivităţii surselor de apă minerala are o mare importanţă în privinţa radioprotecţiei

populaţiei. In scopul radioprotecţiei populaţiei au fost stabilite norme şi au fost adoptate legi care recomandă o

limita maximă a dozei efective totale anuale datorate ingestiei de apă de 0,1mSv/an. Activitatea de

supraveghere a radioactivităţii apelor minerale naturale destinate consumului alimentar, al căror conţinut

radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populaţiei, este importantă pentru menţinerea dozei efective

prin ingestie în limitele prevazute de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului de sănătate publică.

Sinteza naţională “Supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea efectului asupra stării

de sănătate” se desfaşoară începand din anul 2011 în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate, coordonată de

către Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj. Sinteza se bazează pe rezultatele analizelor efectuate în

cadrul Laboratoarelor de Igiena Radiaţiilor din Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale şi Centrele Regionale

de Sănătate Publică, centralizate, sistematizate şi interpretate la centrul coordonator. Obiectivul principal al

sintezei este evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante prin ingestia apelor minerale

imbuteliate şi evitarea expunerilor suplimentare.

Supravegherea radioactivităţii apelor minerale constă în analiza radioactivităţii alfa şi beta globale a apelor

minerale naturale destinate consumului uman, exploatate pe teritoriul României; analiza radiochimică pentru

apele care prezintă activitate αglobală>0,1 Bq/L şi/sau βglobală>1 Bq/L şi verificarea realizării unei doze efective

sub 0,1mSv/an. Radiometria globală oferă posibilitatea aprecierii gradului de contaminare iar pentru

aprecierea radiotoxicităţii elementelor radioactive prezente în apă şi estimarea efectelor asupra sănătăţii

populaţiei este necesară analiza radiochimică şi calculul dozei efective.

In anul 2011 au fost analizate 18 ape minerale naturale îmbuteliate reprezentative din punct de vedere al

consumului de către populaţie si 19 ape minerale naturale brute exploatate în scopul îmbutelierii şi respectiv

comercializării. Rezultatele obţinute pentru activitatea alfa globala şi beta globală a apelor minerale

îmbuteliate analizate arată ca acestea asigură o doză efectivă anuală totală sub 0,1 mSv/an. In cazul apelor

minerale cu activitate alfa globală apropiată de 0,1 Bq/l s-a efectuat şi analiza radiochimică a continutului de

Ra-226, iar în cazul unor ape minerale cu activitatea beta globală apropiată de valoarea de referinţă s-a

efectuat şi determinarea conţinutului de K-40.

Rezultatele obţinute arată că apele minerale naturale îmbuteliate analizate, prezintă activităţi ce asigură o doză

efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite condiţiile de potabilitate. Rezultatele obţinute

pentru activitatea alfa şi beta globală a apelor minerale naturale brute analizate arată că acestea prezintă

activităţi ce permit exploatarea lor prin îmbuteliere şi comercializare, în scopul consumului alimentar de către

populaţie, asigurând o doză efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite condiţiile prevăzute în

Hotărârea nr. 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale.

Mulţumiri Mulţumim pentru colaborare specialiştilor (medici, fizicieni, chimişti, biologi, asistenţi)

Laboratoarelor de Igiena Radiatiilor din cadrul DSP participante, în special celor din cadrul DSP Bihor,

Bucureşti, Iaşi, Maramureş, Mureş şi Timiş precum şi celor din cadrul secţiei Sănătatea în relatie cu mediul

din cadrul CRSP Cluj.

Introducere

Calitatea apei destinate consumului uman, managementul şi proţectia apelor de suprafaţă şi de profunzime

sunt subiecte de interes naţional şi mondial. In ultimele decenii s-a pus un accent deosebit pe studiul

Pagina 50/146

distribuţiei şi comportamentului radionuclizilor în ape precum şi evaluarea efectelor asupra sănătăţii.

Cunoaşterea radioactivităţii apei, precum şi a fenomenelor şi activităţilor umane care pot cauza modificarea

radioactivităţii surselor de apă destinată consumului alimentar are o mare importanţă în privinţa

radioprotecţiei populaţiei.Radioactivitatea globala şi concentraţia radionuclizilor naturali în apele provenite

din diferite surse variază în funcţie de o serie de factori naturali cum sunt: tipul sursei, structura geochimică şi

radioactivitatea naturală a zăcământului acvifer, pH-ul, salinitatea, precum şi de o serie de factori antropici.

Cercetările medicale şi biochimice precum şi preocuparea organizaţiilor mondiale WHO, FAO, IAEA, au

rezultat conştientizarea faptului ca nivele ridicate ale concentraţiilor radionuclizilor naturali in apa destinată

consumului alimentar prezintă un risc asupra sănătăţii, în special în cazul copiilor, deoarece aceştia au

radiosensibilitatea organismului mai mare decat a adulţilor. In scopul radioprotecţiei populaţiei au fost

stabilite norme şi au fost adoptate legi care recomandă o limită maximă a dozei efective totale anuale datorate

ingestiei de apă de 0,1mSv/an.

Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu, prevede obligativitatea

supravegherii radioactivităţii apelor minerale, datorită ponderii importante pe care apa minerala naturală o are

în alimentaţia populaţiei. Cadrul legislativ comunitar: Directiva 2009/54/EC privind exploatarea şi

comercializarea apelor minerale naturale; Directiva 96/29 Euratom privind standardele de bază de protecţie a

sănătăţii populaţiei în general şi a lucrătorilor faţă de radiaţiile ionizante. Cadrul legislativ naţional: Hotarare

nr. 1.020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale; Legea

nr. 111/1996 privind desfăşurarea in siguranţă a activităţilor nucleare, modificată, completată şi republicată.

Cerinţele legislative referitoare la radioactivitatea apelor minerale sunt:

Supravegherea radioactivităţii apelor minerale la sursa

Doza efectivă anuală < 0,1 mSv/an Criteriul limitativ de doză este îndeplinit în cazul b):

a) activitatea α globală < 0,1 Bq/l si

activitatea β globală < 1 Bq/l

b) Σi{Λi x Can x fi} < 0,1mSv/an,

Λi concentraţie de activitate a radionuclidului i [Bq/l]

Can consum anual [l/an]

fi factor de conversie încorporare-doză prin ingestie a

radionuclidului i [mSv/Bq]

Observaţie: cazul a) implică realizarea condiţiei cazului b).

Activitatea de supraveghere a radioactivităţii apelor minerale naturale destinate consumului alimentar, al căror

conţinut radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populaţiei, este importantă pentru menţinerea dozei

efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului de sănătate

publică. Sinteza naţională “Supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea efectului

asupra stării de sănătate” se desfaşoară începand din anul 2011 în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate,

conform Ordinului comun MS/CNAS nr.1591/01.10.2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a

programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 si 2012, coordonată de Laboratorul de radiaţii din cadrul

Secţiei Sănătatea în relatie cu mediul a Centrului Regional de Sănătate Publică Cluj.

Scopul monitorizării radioactivităţii apelor minerale este protejarea sănătăţii populaţiei şi prevenirea

imbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante prin menţinerea dozei efective datorate ingestiei în limitele

prevazute de lege. Obiectivul principal al sintezei este evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii

ionizante prin ingestia apelor minerale îmbuteliate şi evitarea expunerilor suplimentare.Sinteza implică analiza

conţinutului radioactiv al apelor minerale naturale brute exploatate pe teritoriul României şi a apelor minerale

naturale îmbuteliate şi comercializate în România, destinate consumului alimentar, precum şi evaluarea

efectului asupra stării de sănătate a populaţiei.Sinteza se bazează pe rezultatele analizelor efectuate în cadrul

Laboratoarelor de Igiena Radiaţiilor din DSP judetene si CRSP Cluj, centralizate, sistematizate şi interpretate

la centrul coordonator.

Pagina 51/146

Metoda utilizată: Sinteza implică analiza radioactivităţii alfa şi beta globale a apelor minerale naturale

destinate consumului uman, exploatate pe teritoriul României, analiza radiochimică pentru apele care prezintă

activitate αglobală>0,1 Bq/L si/sau βglobală>1 Bq/L, respectiv verificarea realizării unei doze efective sub

0,1mSv/an. Radiometria globală oferă doar aprecierea gradului de contaminare iar pentru aprecierea

radiotoxicităţii elementelor radioactive prezente în apă şi estimarea efectelor asupra sănătăţii populaţiei este

necesară analiza radiochimică şi calculul dozei efective. Metodele de referintă utilizate sunt: SR 2852:94

Apă potabilă. Prelevarea, conservarea, transportul, păstrarea şi identificarea probelor; ISO 9696/2007

Calitatea apei. Măsurarea activităţii alfa globale la apa nesalină, ISO 9697/2008 Calitatea apei. Măsurarea

activităţii beta globale la apa nesalină, STAS 10447-3:1996 Apă. Determinarea conţinutului de Radiu-226,

STAS 11592-83 Apă. Determinarea conţinutului de K-40.

Sinteza se derulează prin parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Inventarierea surselor de apă minerală naturală exploatate în scopul îmbutelierii şi comercializării şi

estimarea ponderii pe care o are apa minerală în dieta populaţiei României,

2. Determinarea conţinutului radioactiv al apelor minerale naturale brute exploatate pe teritoriul

României,

3. Determinarea conţinutului radioactiv al apelor minerale naturale îmbuteliate consumate de populatia

României,

4. Evaluarea dozei interne datorată consumului apelor minerale,

5. Indicarea măsurilor preventive şi/sau corective pentru asigurarea dozei efective datorate ingestiei de

apa sub 0,1 mSv/an.

Rezultate obţinute în anul 2011

Inventarierea surselor de apă minerală naturală exploatate în scopul imbutelierii şi comercializării şi estimarea

ponderii apei minerale în dieta populaţiei României s-a realizat pe baza rapoartelor DSP teritoriale şi a datelor

pubicate oficial de Societatea Naţională a Apelor Minerale. Rezultatul inventarierii surselor hidrogeologice

(foraje şi izvoare) de apă minerală exploatate pe teritoriul ţării noastre:

44 surse ( foraje şi izvoare ) de apă minerală naturală sunt exploatate în scopul îmbutelierii si

comercializării,

34 mărci înregistrate de apă minerală naturală românesti,

consum mediu anual pe locuitor de aproximativ 45 litri.

In anul 2011 au fost analizate 18 ape minerale naturale îmbuleliate reprezentative din punct de vedere al

consumului de către populaţie şi 19 ape minerale naturale brute exploatate în scopul îmbutelierii si respectiv

comercializării. Rezultatele obţinute pentru activitatea alfa globală şi beta globală a apelor minerale

îmbuteliate analizate arată ca acestea asigură o doză efectivă anuală totală sub 0,1 mSv/an, astfel fiind

îndeplinite condiţiile de potabilitate. In cazul apelor minerale cu activitate alfa globală apropiată de 0,1 Bq/l s-

a efectuat şi analiza radiochimică a conţinutului de Ra-226. In cazul unor ape minerale cu activitatea beta

globala apropiată de valoarea de referinţă s-a efectuat şi determinarea conţinutului de K-40.

Rezultatele obţinute sunt prezentate în fig.1 respectiv fig.2 şi arată că apele minerale naturale îmbuteliate

analizate prezinta activităţi ce asigură o doză efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite

condiţiile de potabilitate.

Fig.1

Activitatea alfa globala a apelor minerale imbuteliate

( Bq/l )

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

0.16

0.18

ALPINA

AMFIT

EATRU

AQUATIQUE

BIBORTENI

BILBOR

BORSEC

BUZIAS

CERTEZE

HERA

Izvoru

l Minunilo

r R

KeiaOas

Perla H

arghite

i

Spring H

arghita

Stance

ni

Tusnad

Santaqua

Activitate alfa globala (Bq/l) Ra-226 (Bq/l)

Pagina 52/146

Fig.2

Rezultatele obţinute pentru activitatea alfa şi beta globală a apelor minerale naturale brute analizate sunt

prezentate grafic in fig.3 respectiv fig.4 şi arată ca acestea prezintă activităti ce permit exploatarea acestor

ape în scopul îmbutelierii si comercializării acestora în scopul consumului alimentar de catre populaţie,

asigurând o doza efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite condiţiile de potabilitate

prevazute in Hotărârea nr. 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi

comercializare a apelor minerale.

Fig.3

Fig.4

Activitatea beta globala a apelor minerale imbuteliate (Bq/l)

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

ALPINA

AMFITEATRU

AQUATIQUE

BIBORTENI

BILBOR

BORSEC

BUZIAS

CERTEZE

HERA

Izvorul Minunilo

r R

KeiaOas

Perla H

arghitei

Spring H

arghita

Stanceni

Tusnad

Santaqua

Activitate beta globala (Bq/l) K-40 (Bq/l)

Activitatea alfa globala a apelor minerale brute (Bq/l)

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

0.16

0.18

Izvor 1

bis Bors

a

Izvor 2

Bors

a

F2 Buz

ias

FH1 Buco

vina

Certeze

Hera

FH1 Litinia

FH2 Litinia

L1 Litin

ia

L2 litinia

Oas

F2 Rien

i

S1 Tus

nad

S2 Tus

nad

Artezia

1 Tusn

ad

Artezia

2 Tusn

ad

Artezia

3 Tusn

ad

Artezia

4 Tusn

ad

FH35 Tusn

ad

Sestina

Activitate alfa globala (Bq/l) Ra-226 (Bq/l)

Activitatea beta globala a apelor minerale brute (Bq/l)

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1.8

Izvo

r 1bis

Borsa

Izvo

r 2 B

orsa

F2 Buz

ias

FH1 Buco

vina

Certeze

Hera

FH1 Litin

ia

FH2 Litin

ia

L1 Litin

ia

L2 litin

iaO

as

F2 Rie

ni

S1 Tus

nad

S2 Tus

nad

Artezia

1 T

usnad

Artezia

2 Tusn

ad

Artezia

3 Tusn

ad

Artezia

4 T

usnad

FH35 Tusn

ad

Sestin

a

Activitate beta globala (Bq/l) K-40 (Bq/l)

Pagina 53/146

Observaţii: In cazul apelor minerale naturale, metoda radiometrică a determinării activităţii alfa şi

beta globale are o sensibilitate redusă datorită conţinutului mineral natural al acestor probe. Incertitudinile

experimentale asociate măsuratorilor radiometrice sunt relativ mari datorită valorilor măsurătorilor

probelor apropiate de cele de fond. In unele cazuri datorită valorii mari a masei reziduului sec rezultă

valori ale activitătii minim detectabile mai mari decat valoarea de referintă pentru cazul a) al îndeplinirii

condiţiei limitei de doză. Apele minerale naturale cu conţinut mineral ridicat analizate îndeplinesc conditia

limitei de doză conform cazului b) (pag.2 a acestei prezentări).

Sinteza coordonată de Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, a fost realizată în colaborare cu

Laboratoarele de Igiena Radiatiilor din cadrul Directiilor de Sănătate Publică teritoriale Bihor, Braşov,

Bucureşti, Caraş-Severin, Iaşi, Harghita, Maramureş, Mureş, Suceava, Timiş.

Supravegerea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea efectului asupra stării de sănătate se

efectuează în continuare în anul 2012 şi a fost propusă derularea sintezei naţionale în continuare în

perioada 2013-2015 în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate în scopul monitorizării spaţio-temporale

a radioactivităţii apelor minerale naturale şi efectuarea unei baze de date la nivel naţional având ca

obiectiv principal radioprotecţia populaţiei României.

Bibliografie:

16. WHO Drinking water quality guidelines 4th

edition,

http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241548151_eng.pdf

17. Directiva 2009/54/EC privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale;

18. Directiva 96/29 Euratom privind standardele de baza de protectie a sănătătii populatiei în general şi a

lucratorilor faţa de radiatiile ionizante – Art. 45

19. Hotărâre nr. 1.020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor

minerale;

20. Legea nr. 111/1996 privind desfaşurarea în siguranţă a activitătilor nucleare, modificată, completată şi

republicată- art. 39

21. SR 2852:94 Apă potabilă. Prelevarea, conservarea, transportul, păstrarea şi identificarea probelor

22. ISO 9696/2007 Calitatea apei. Măsurarea activităţii alfa globale la apa nesalină

23. ISO 9697/2008 Calitatea apei. Masurarea activităţii beta globale la apa nesalină

24. STAS 10447-3:1996 Apă. Determinarea conţinutului de Radiu-226

25. STAS 11592-83 Apă. Determinarea conţinutului de K-40

26. Societatea Naţională a Apelor Minerale, site oficial 2011, http://www.snam.ro

Pagina 54/146

SUPRAVEGHEREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU

RADIOACTIVITATEA NATURALA SI ANTROPICA

Pagina 55/146

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP ARGES

Dr Silvia Voican ( medic coordonator LIR DSP Arges)

colaboratori: Fiz Lucian Marinescu ( fizician LIR DSP Arges), As. Dulica Floarea (as. pr. igiena, ig. radiatiilor

LIR DSP Arges), As Ganceanu Lucretia (as. pr. igiena, ig. radiatiilor LIR DSP Arges), As Nitescu Dragos (as.

pr. igiena, ig. radiatiilor LIR DSP Arges), As Gratar Petrisor (as. pr. igiena, DSP Valcea)

A.COORDONATE GENERALE:

Descrierea sumara a judetelor arondate:

LIRI Arges, conform Ordinului MS nr 431/2004, are in supraveghere si control pe probleme de radiatii

judetele Arges si Valcea.

1. Judetul Arges

Situat in partea central - sudica a tarii, intre paralele 44083' si 45

037' latitudine nordica si meridianele 24

025' si

25020' longitudine estica. Pe teritoriul sau intr-un punct situat in vecinatatea municipiului Pitesti, se intretaie

paralela 450 si meridianul 25

0. Are o suprafata de 682.631 ha (2.9% din teritoriul Romaniei), o populatie de

625.625 locuitori si cuprinde 100 de localitati intre care 3 municipii (Pitesti, Campulung si Curtea de Arges),

3 orase (Mioveni, Topoloveni, Costesti) si 94 de comune cu 578 sate. Teritoriul sau cuprinde in cea mai mare

parte bazinul superior al raului Arges, de la care si-a luat numele si pe care il pastreaza de la infiintare pana in

prezent. Relieful judetului este ca un urias amfiteatru care coboara de la nord la sud, cuprinzand toate unitatile

geo-morfologice intalnite in spatiul Carpato-Danubian de la 2.500 m pana la 160 m altitudine. Predomina

dealurile care ocupa mai mult de jumatate din suprafata. Muntii reprezinta 25% din teritoriul judetului si fac

parte din Carpatii Meridionali, respectiv versantul sudic al Masivului Fagaras, care se intinde intre culoarul

Rucar-Bran si defileul Oltului.In zona de munte si deal se intalnesc o multitudine de lacuri naturale de origine

glaciara cat si lacuri de acumulare artificiale. Lacurile glaciare din munti sunt de asemenea prezente, dintre

acestea ramarcandu-se: Capra, Caltun, Paltinu, Buda, Podu Giurgiului.Cel mai mare lac de acumulare din

bazin este Vidraru cu o capacitate de 465 milioane m3 destinat producerii de energie electica, acumulare care

a fost inaugurata in anul 1965. Mai jos de barajul Vidraru se afla noua acumulari de apa, construite de-a

lungul Argesului Superior, in special pentru producerea de energie electrica si alimentarea cu apa (pentru

industrie, irigatii, populatie).Alte acumulari mari din bazin sunt Pecineagu (69 milioane m3) si Vacaresti (54.1

milioane m3) pe raul Dambovita si Rausor (60 milioane m3) pe Raul Targului.In 1997 a fost inaugurata

acumularea Ogrezeni de pe Argesul Inferior pentru alimentarea cu apa a Bucurestiului in timp ce pentru

atenuarea viiturilor a fost construita inca din 1987 acumularea Lacul Morii pe raul Dambovita.

Principalele industrii din zona sunt industria chimica si metalurgica, industria constructoare de masini,

industria textila, industria alimentara, industria de materiale de constructii (balastiere - nisip si pietris de rau),

de exploatare a resurselor naturale (petrol si gaze) si industria miniera.Domeniile prioritare in care s-a

dezvoltat industria sunt:

industria energiei electrice si termice (hidrocentralele de pe raurile Arges, Valsan, Targului, Doamnei,

Dambovita, Filiala Electrocentrale Pitesti - Nord si Sud, Curtea de Arges);

industria petrolifera si a gazelor de sonda (Schela Petrol Pitesti si Gaesti);

industria constructiilor de masini (SC Automobile Dacia Colibasi, SC ARO SA Campulung, SC

Subansamble auto SA Pitesti);

industria chimica, petrochimica si nucleara (SC Rolast Pitesti, SC Rotan SA Pitesti, Fabrica de

Combustibil Nuclear Mioveni, SC Arpechim SA Pitesti);

industria materialelor de constructii (Holcim Cimentul SA Campulung);

industria exploatarii si prelucrarii lemnului (Stalpeni, Curtea de Arges, Rucar, Domnesti, SC Alprom

SA Pitesti).

Poluare de fond: În judeţul Argeş, monitorizarea poluării de fond se realizează în raport cu scara de

reprezentativitate spaţială, pe trei niveluri: nivel regional, nivel periurban/rural şi nivel urban. Poluarea de

fond reprezentativă la scară regională este monitorizată în cadrul unei staţii amplasate la Fundata, aflată la

1000m altitudine, în NV judeţului, unde se măsoară concentraţiile următorilor poluanţi gazoşi: SO2, NO2,

NH3. În 2002 nu s-au înregistrat depăşiri la nici unul din poluanţii măsuraţi. Poluarea de fond reprezentativă la

Pagina 56/146

scară periurbană/rurală este monitorizată prin staţia amplasată la intrare în Curtea de Argeş, iar cea urbană este

monitorizată în cadrul staţiei amplasate în Piteşti staţia Stadion. La cele doua staţii nu s-au înregistrat depăşiri

faţă de normele admise prin STAS 12574/87.

Poluarea de impact: Cunoscându-se impactul important asupra calităţii aerului produs de traficul rutier intens,

este necesară cunoaşterea zonelor critice şi de risc, în vederea limitării efectelor negative datorate acestuia.

APM Piteşti a stabilit un număr de 4 staţii pentru monitorizarea poluării generate de traficul rutier, precum şi

poluanţii ce trebuie măsuraţi conform STAS 12574/87 şi Ordinului nr.592/2002.

Staţii industriale:Datorită industrializării deosebite de care dispune judeţul nostru, APM Argeş a creat o reţea

de monitorizare, formată din cinci staţii amplasate în jurul principalelor surse de poluare (Bradu, Oarja,

Căteasca, Prundu, Mioveni). Nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizaţi: dioxid de sulf (SO2),

dioxid de azot (NO2), amoniac (NH3), formaldehidă (CH2), fenol (C6H5-OH), acid clorhidric (HCl).

Principalele surse de poluare industrială din judeţ sunt :

- industria chimică şi petrochimică

- industria materialelor de construcţii (ciment, var)

- centralele termice

Starea radioactivitatii mediului

Programele de supraveghere a radioactivitatii mediului sunt executate de statia de radioactivitate Pitesti, si

efectueaza masuratori de radioactivitate beta globala pentru toti factorii de mediu, calcule de concentratii ale

radioizotopilor naturali radon si toron, cat si supravegherea dozelor gamma absorbite in aer.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice si lunare, proceduri standard de notificare, avertizare alarmare in

cazuri de depasiri praguri de atentionare.

Scopul este de asigura supravegherea la nivelul regiunii, a zonelor de interes in scopul detectarii cresterilor

nivelelor de radioactivitate in mediu si realizarii avertizarii/alarmarii factorilor de decizie in cazurile ce se

impun.

2. Judeţul Vâlcea Situat în partea central - sudică a României, între creasta principală a Carpaţilor Meridionali la nord şi

Câmpia Română la sud. Se întinde de-a lungul bazinului mijlociu al râului Olt pe o suprafaţă de 5765 km2

(2.42% din suprafaţa totală a ţării). Cadrul administrativ teritorial este reprezentat de 11 oraşe, 2 municipii

(Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului şi Drăgăşani), 78 comune şi 556 sate.

Judeţul Vâlcea prezintă un relief variat cu circa 33% munţi incluzând şi depresiunea Loviştea, 20% dealuri şi

depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane si 2% lunci, fiind marcat de pronunţate fragmentări, dispus

în trepte de la N la S pe o diferenţă de nivel de 2274 m (între vârful Ciortea de 2426 m, altitudinea maximă si

lunca Oltului, aflată la 152 m alt. în aval de Drăgăşani). Lacurile naturale, de origine glaciară sunt

numeroase dar de dimensiuni reduse. Dintre lacurile antropice se menţionează lacurile sărate de la Ocnele

Mari şi Ocniţa, formate în urma prăbuşirii unor saline. Importante sunt lacurile de acumulare de pe Olt: Dăeşti

(S = 209 ha), Râmnicu Vâlcea (S = 319 ha), Râureni (S = 174 ha), Govora (S = 477,2 ha), Băbeni (S = 905

ha), Ioneşti (S = 466 ha), Zăvideni (S = 839 ha), Drăgăşani (S = 828 ha), şi de pe Lotru: Vidra (S = 940 ha),

Malaia. La acestea se adaugă acumulările Jidoaia de pe râul cu acelaşi nume şi Petrimanu pe Latoriţa, de

dimensiuni mai reduse.

La nivelul judeţului Vâlcea concentraţiile de poluanţi în atmosferă sunt monitorizate prin intermediul unei

reţele de monitorizare constituită din 7 puncte de prelevare repartizate astfel:

5 în arealul platformei industriale chimice

2 pe teritoriului intravilanului municipiului

Pe teritoriul judeţului sunt identificate multiple zone cu risc la inundaţii precum si zone cu alunecari de teren.

Zone expuse la risc

Riscurile tehnologice cuprind o gamă largă de accidente legate de activităţile industriale (explozii, incendii,

scurgeri de substanţe toxice, exploatarea necontrolată a unor substanţe minerale, emisii şi poluări accidentale

etc.) şi de managementul defectuos al întreprinderilor, cu impact asupra omului şi mediului ambiant. Sunt şi

situaţii în care accidentele tehnologice cum sunt ruperile de baraje sau exploziile unor instalaţii sunt iniţiate de

cauze naturale (inundaţii, cutremure) având loc o succesiune de evenimente extreme complexe sub forma unor

Pagina 57/146

reacţii în lanţ.Existenţa obiectivelor industriale în arealele intens poluate, cu densitate mare a populaţiei şi a

construcţiilor amplifică riscul producerii unor accidente de amploare.

Riscuri legate de industria chimică şi petrochimică

Dintre ramurile industriale care prezintă riscul potenţial al unor accidente tehnologice, cele mai numeroase

sunt în industria chimică şi petrochimică. În judeţul Vâlcea există numeroase întreprinderi care utilizează

substanţe periculoase: substanţele foarte toxice, substanţele cu proprietăţi toxice specifice (alergice,

cancerigene, mutagene), substanţele inflamabile, explozive şi oxidante şi substanţele cu impact dăunător

asupra mediului. Poluări accidentale cu hidrocarburi şi alte substanţe periculoase sunt legate de gradul ridicat

de uzură şi de proiectarea necorespunzătoare a instalaţiilor din industria energetică şi din reţeaua de distribuţie

şi transport a hidrocarburilor. Accidentele sunt localizate în arealele de exploatare şi prelucrare a petrolului şi

produc o accentuată poluare a solului, apelor de suprafaţă şi a pânzelor freatice. Spargerea conductelor este

datorată unor cauze diferite – inundaţii, fisurări în timpul cutremurelor sau furturi din conducte generează

scurgerea unor cantităţi mari de combustibili lichizi.

Zonele care prezintă riscuri legate de industria chimică sunt următoarele :

Potenţial mare de poluare cu clor (1000 – 10000) tone – Rm Vâlcea

Potenţial mic de poluare cu amoniac (0 – 100) tone - Govora

Potenţial mediu de poluare cu amoniac (1000 – 2000) tone - Rm Vâlcea

Potenţial mediu de explozie (1000 – 50000) tone - Rm Vâlcea, Horezu

Există arealele cu potenţial de poluare cu petrol şi apă sărată localizate în partea centrală a judeţului Vâlcea,

dar cea mai mare parte este localizată în sudul judeţului.

Riscuri de accident nuclear

Partea de sud a judeţului face parte din « Zona de planificare de urgenţă în caz de accident nuclear », in cazul

expunerii prin ingestie a materialului radioactiv provenit de la centrala nucleară de la Koslodui.

B. In cadrul programului de actiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactiva naturala

se monitorizeaza urmatorii indicatori:

-apa potabila

-aerosol

-aliment

-apa suprafata

-depuneri atmosferice, astfel:

1. apa potabila – distribuita in sistem centralizat si ape minerale si termominerale (geotermale).

-frecventa recoltare- lunara

-puncte de monitorizare: din localitatile jud Arges si trimestrial din jud Valcea

-analize efectuate- cate 2 per fiecare proba-analiza alfa si beta globala.

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

2. aerosoli

-frecventa recoltare – saptamanal

-puncte de monitorizare: sediul DSP Arges.

-analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta si gama globala.

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

3. aliment

- frecventa recoltare – trimestrial

-puncte de monitorizare: institutii si cantine prescolari, scolari, servicii comunitare din jud Arges si Valcea

-analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta globala si spectrometrie gama

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

4. apa suprafata

- frecventa recoltare: lunara

-puncte de monitorizare: Baraj Bascov pe Raul Arges, Baraj Prundu situat pe Raul Arges + afluenti R

Targului, R Doamnei, Pod Valea Mare situat pe Raul Targului si R Doamnei.

- analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta si gama globala.

Pagina 58/146

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

5. depuneri atmosferice

- frecventa recoltare: lunara

-puncte de monitorizare: SCN Mioveni zona statie de epurare ape uzate, Colibasi, sediul DSP Arges.

-analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta si gama globala.

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

C. Controlul radioactivitãtii apei potabile si alimentelor in zona de impact a obiectivului nuclear -

Fabrica de Combustibil Nuclear si Sucursala Cercetari Nucleare Pitesti

si a zonelor cu fond radioactiv natural ridicat modificat tehnologic

In vederea evaluarii impactului asupra sanatatii in zonele de influenta a marilor obiective nucleare si in

zonele cu fond radioactiv natural ridicat modificat tehnologic se vor analiza:

factorii de mediu ce pot influenta pe termen lung contaminarea alimentului si apei potabile: depunerile

atmosferice, apã de suprafata ca sursã de apã potabilã, sol, vegetatie spontanã precum si alimente si apa

potabila cu provenienta din zona respectivã;

radionuclizii specifici in functie de tipul de activitate ( de ex. H-3, C-14, alti radionuclizi artificiali potential

prezenti in efluentii CNE Cernavodã, U-natural Th-natural, Ra-226, Po-210 în zonele de extractie si

prelucrare a minereurilor radioactive)

Tip proba Loc recolta Frecventa de

recoltare si analiza Tip analiza

1 2 3 4 Depuneri

atmosferice

Localitati din zona lunar Alfa, beta,gama global

trimestrial (proba

cumulata)

gamaspectrometrie

Apa suprafata Aval punct deversare

efluenti

Trimestrial Alfa, beta, gama global,

gamaspectrometrie,

Apa potabila Reteaua de alimentare a

localitatilor din zona de

impact

Trimestrial Alfa, beta global

Din principalele panze

freatice, fantani din zona

anual Alfa, beta global

Alimente, alte

produse

agroalimentare de

provenienta locala

Localitati din zona de

impact

Trimestrial Alfa, beta global

gamaspectrometrie

Controlul radioactivitãtii mediului si pregatirea pentru situatii de urgenta radiologica sau accident

nuclear

In vederea cunoasterii si monitorizariii evolutiei nivelurilor de baza (in situatii normale), de radioactivitate a

factorilor de mediu, precum si al mobilizarii si utilzarii resurselor umane si echipamentelor existente si in

vederea antrenarii acestora pentru raspunsul adecvat in situatii de urgenta radiologica se vor efectua

urmatoarele determinari:

1. Debitul dozei absorbite în aer (nGy/h) a radiatiei gama la 1 m de sol; mãsurãtorile vor fi efectuate o datã

pe luna, cu un dozimetru având o limitã de detectie în jur de 0,06 mGy/h si o sensibilitate de 0,02 - 0,03

mGy/h.

2. Activitatea aerosoli alfa si beta global(Bq/m3

); – se realizeaza o proba lunar Metodologie: pentru

aceasta se aspirã continuu pe filtru de aerosoli, aproximativ 18 ore, o datã pe trimestru la un debit redus (20-50

l/min.). Se mãsoarã dupã 2 zile , la o instalatie având fondul nu mai mare de 10 imp/min pentru beta

global si 1 imp/min pentru alfa global. Filtrul se pãstreazã si se remãsoarã dupã 15 zile la un spectrometru

gama, cu dtector NaI pentru determinarea prezentei sau absentei I-131, Cs-137 (da sau nu).

Pagina 59/146

3. Laptele (Bq/l) si depunerile atmosferice (precipitatii, zãpadã , depuneri uscate ) (Bq/m2). Se determina o

data pe trimestru. Se mãsoarã direct, în cutie Marinelli ( aprox. 1 litru) , la o instalatie gamaspectrometricã,

având un diametru de minimum 5 cm.

Rezultate:

1. apa potabila – distribuita in sistem centralizat si ape minerale si termominerale (geotermale).

-frecventa recoltare- lunara

-puncte de monitorizare: din localitatile jud Arges si trimestrial din jud Valcea

-analize efectuate- cate 2 per fiecare proba-analiza alfa si beta globala.

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

2. aerosoli

-frecventa recoltare – saptamanal

-puncte de monitorizare: sediul DSP Arges

-analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta si gama globala.

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

3. aliment

- frecventa recoltare – trimestriala

-puncte de monitorizare: institutii si cantine prescolari, scolari, servicii comunitare din jud Arges si Valcea

-analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta globala si spectrometrie gama

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

4. apa suprafata

-puncte de monitorizare: Baraj Bascov pe Raul Arges, Baraj Prundu situat pe Raul Arges + afluenti R

Targului, R Doamnei, Pod Valea Mare situat pe Raul Targului si R Doamnei.

-frecventa recoltare-lunara

- analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta si gama globala.

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

5. depuneri atmosferice

-puncte de monitorizare: SCN Mioveni zona statie de epurare ape uzate, Colibasi, sediul DSP Arges.

-frecventa recoltare-lunara

-analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta si gama globala.

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

6. lapte

- puncte de monitorizare: SC Lactag SA Costesti si comert SC Annabela Valcea

--frecventa recoltare-trimestriala

--analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa si beta globala + spectrometrie gama.

--nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

7.sol si vegetatie spontana si cultivata

- puncte de monitorizare: zona limitrofa SCN-FCN

-frecventa recoltare-trimestriala

-analize efectuate- cate 4 per fiecare proba-analiza alfa, beta si gama globala+ spectrometrie gama.

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

8. debit doza absorbita in aer a radiatiei gama la 1 m de sol.

- puncte de monitorizare: sediul DSP Arges

-frecventa recoltare-saptamanala

-analize efectuate- cate 1 per fiecare proba

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

9.In cadrul acestui program de monitorizare Societatea de Cercetari Nucleare raporteaza catre

DSP _LIRI Arges lunar situatia concentratiilor de poluanti (inclusiv radioactivitatea) din apele evacuate de

catre statia de epurare a SCN in Raul Doamnei.

Pagina 60/146

- puncte de monitorizare: statia de epurare ape uzate SCN

-frecventa recoltare-zilnica

-analize efectuate- se efectueaza cate 9 analize pentru fiecare esantion proba zilnic (Ph, CCOCr, suspensii,

reziduu fix, CBO5, azot total, fosfor total, conc uraniu, conc activa beta globala)

-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.

D. Supravegherea starii de sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare- Fabrica de

Combustibil Nuclear si Sucursala Cercetari Nucleare Pitesti

Scopul activităţii de supraveghere a stării de sănătate este detectarea oricăror modificări în starea de sănătate a

populaţiei, datorate factorilor de risc din mediu (radiaţii ionizante).

STAREA DE SANATATE A POPULATIEI DIN ZONA SUPRAVEGHEATA A OBIECTIVULUI

NUCLEAR MAJOR SCN – FCN

ANUL 2011

( SITUATIA SE REFERA LA NR. PACIENTILOR INREGISTRATI IN EVIDENTELE MEDICILOR DE

FAMILIE)

1. ORAS MIOVENI total populatie : 27.469

nr.decese de orice cauza : 80

nr. decese prin cancer : 16

nr. decese prin leucemii : 0

cazuri noi de cancer : 23

COMUNA BALILESTI

total populatie : 4.583

nr.decese de orice cauza : 59

nr. decese prin cancer : 14

nr. decese prin limfom : 0

cazuri noi de cancer : 7

3. COMUNA BUDEASA

total populatie : 4.032

nr.decese de orice cauza : 42

nr. decese prin cancer : 7

nr. decese prin leucemii : 0

cazuri noi de cancer : 4

4. COMUNA CALINESTI total populatie : 6.595

nr.decese de orice cauza : 40

nr. decese prin cancer : 10

nr. decese prin leucemii : 2

cazuri noi de cancer : 0

5. COMUNA DAVIDESTI

total populatie : 3.373

nr.decese de orice cauza : 36

nr. decese prin cancer : 0

nr. decese prin leucemii : 1

cazuri noi de cancer : 1

Pagina 61/146

6. COMUNA DARMANESTI

total populatie : 2.032

nr.decese de orice cauza : 32

nr. decese prin cancer : 4

nr. decese prin leucemii : 0

cazuri noi de cancer : 6

7. COMUNA MARACINENI

- total populatie : 4.476

nr.decese de orice cauza : 38

nr. decese prin cancer : 13

nr. decese prin leucemii : 0

cazuri noi de cancer : 2

8. COMUNA MICESTI

- total populatie : 4.218

nr.decese de orice cauza : 19

nr. decese prin cancer : 15

nr. decese prin leucemii : 0

cazuri noi de cancer : 0

9. ORAS STEFANESTI

- total populatie : 7.386

nr.decese de orice cauza : 30

nr. decese prin cancer : 7

nr. decese prin leucemii : 0

cazuri noi de cancer : 10

10. COMUNA STALPENI

- total populatie : 7.907

nr.decese de orice cauza : 50

nr. decese prin cancer : 18

nr. decese prin leucemii : 1

cazuri noi de cancer : 13

11. COMUNA TITESTI

- total populatie : 6.710

nr.decese de orice cauza : 40

nr. decese prin cancer : 2

nr. decese prin leucemii : 0

cazuri noi de cancer : 4

Pagina 62/146

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP BACAU

Fizician pr. Silvia Iovita, Chimist pr. Adam Corina

A . Descrierea coordonatelor judetului BACAU

1) Populatie ,relief, industrie cu impact radiologic :

Date generale

Populatie: 708.751 locuitori (2002) - 98,15% români, 1,11% rromi, 0,59% maghiari, 0,15% ceangai

Suprafata: 6.621 kmp

Localizare: in partea de est a Romaniei si are ca vecini judetele: Neamt la nord, Vaslui la est, Vrancea la sud,

Covasna si Harghita la vest

Orase: Bacau, 175.921 locuitori (resedinta de judet), Onesti (51.681), Comanesti (25.020), Moinesti (24.204),

Buhusi (18.980), Darmanesti (13.883), Târgu Ocna (13.598), Slanic Moldova (5.017)

Despre judetul Bacau

Localizat în zona centrala a Regiunii de Nord-Est a României, pe cursul mijlociu al raului Siret, la întretaierea

drumurilor europene E 85, E574 si E 577, judetul Bacau se situeaza pe coordonatele de 46° latitudine nordica

si 26° longitudine estica si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei. Primele atestari arheologice ale Bacaului

dateaza din paleolitic si dovedesc nu numai existenta unei populatii active, dar si legaturile stranse stabilite

intre locuitorii acestor parti si cei din restul Moldovei, estul Transilvaniei si Tara Romaneasca. Conservarea

urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr, cele

mai fascinante vestigii fiind descoperite la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti.

Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz (pana in prezent au fost

descoperite 250 de asemenea asezari), unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice,

creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede,

cat si vase ceramice asemanatoare cu cele de la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale

civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in

documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei (un prim asemenea document dateaza din

12 Martie 1399). Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta

regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a

lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte.

Relieful judetului Bacau este format dintr-o zona muntoasa, puternic cutata, la vest ingloband grupa central-

estica a Carpatilor Orientali, o zona deluroasa cuprinzand subcarpatii si depresiunea Tazlau-Casin si o parte

din lunca Siretului si a podisului Barladului. Carpatii de pe raza judetului sunt formati din muntii Tarcaului,

Oituzului, Gosmanului si Berzuntului. Cea mai mare altitudine se atinge in muntii Tarcaului, pe varful

Grindusul-Tarbaus (1662 m).

Pe teritoriul judetului nu exista amplasate unitati nucleare si nu se desfasoara activitati cu impact radiologic

semnificativ,

In judetul nostru nu exista surse naturale de expunere radiologica ;

3 ) Solul poate fi poluat prin depozitări de deseuri si substante radioactive periculoase. În judeTul BACAU

se pot mentiona:

- halda de fosfogips de la Combinatul Chimic (SC SOFERT )

- depozitul de zgură si cenusă al CET-ului pe lignit,

4 ) Debitul dozei gamma în aer Agentia de protectia mediului Bacau

Un indicator important al radioactivităţii atmosferei este mărimea dozei gamma absorbită în aer.

Debitul dozei gamma absorbită în aer este înregistrată din oră în oră, efectuându-se medii zilnice pe durata

programului de lucru - respectiv 6 h.

Pagina 63/146

Evoluţie anuală : Debitul dozei gamma în aer - medii anuale

Tabel (μGy/h)

Staţia RA Bacău 2006 2007 2008 2009 2010

Medie anuală 0,067 0,068 0,068 0,068 0,068

Fig. nr. 1.- debitul dozei gamma în aer - medii anuale

Media anului 2010 a dozei gamma s-a menţinut la aceeaşi valoare cu cea măsurată la nivelul anului 2009 şi de

asemenea nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 0,250 μGy/h.

Fig.nr 2.- debitul dozei gamma în aer - medii lunare 2010

B) Descrierea programului de actiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radioactive naturala.

a ) Data initierii : planul de activitate pe anul 2012

Determinarea continutului radioactiv în : materiale de constructii, depuneri atmosferice, sol, ape de suprafata,

materii prime si deseuri din industrii nenucleare.

Factorii de mediu sunt supusi activitatilor umane care conduce la modificarea activitatii, fie cã este vorba de

extractia minereului uranifer, de exploatarea centralelor cu combustibil fosil, extractia titeiului sau de

accidente nucleare. În unele zone are loc reconstructia ecologicã: fostele depozite de zgura si cenusa de la

Comãnesti si Onesti, halda de fosfogips de la Sofert Bacãu.

Radioactivitatea naturalã si artificialã a factorilor de mediu este investigatã si evaluatã din punct de vedere al

efectelor produse de radiatii asupra organismului uman: apã de suprafatã, sol, vegetatie, aerosoli, depuneri

atmosferice.

0.066

0.067

0.068

0.069

2006 2007 2008 2009 2010

uG

y/h

Debitul dozei gamma în aer medii anuale - uGy/h

medie anuală

0.066

0.067

0.068

0.069

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.

uG

y/h

Debitul dozei gamma în aer medii lunare 2010- uGy/h

medie lunară

Pagina 64/146

Se vor determina concentratiile de radioelemente prin spectrometrie gama, beta global si 226

Ra –separare

radiochimica.

Materialele de constructii clasice (argila, nisip, piatra, granit,etc.) contin radielemente naturale-deci si radiu- în

diferite concentratii în functie de specificul locului de provenienta.

2. Expunerea la fondul natural radioactiv reprezinta în România 84% din expunerea datorata tuturor surselor

naturale si artificiale de radiatii ionizante. Industriile identificate ca surse de radioelemente naturale includ

productia de energie prin utilizarea combustibililor fosili, industria ingrasamintelor fosfatice, industria

extractiva si de prelucrare a petrolului si gazelor, industria materialelor de costructii.

În acest proiect se iau în studiu industria fosfatilor,industria materialelor de constructii, propunãndu-ne sã

determinãm:

Nivelele de radioactivitate naturalã în materiale (materie primã, subproduse, deseuri, praf si aer la locurile de

muncã, probe de mediu )

Impactul radiologic al depozitarii deseurilor si utilizarea potentiala a subproduselor si a deseurilor si din alte

industrii ca materiale de constructii.

Dozele de iradiere primite de angajati.

Dozele de iradiere primite de populatie.

Eventualul risc de sanatate a nivelelor de radioactivitate naturala a celor patru industrii.

Se va face evaluarea practicilor de lucru pentru stabilirea zonelor cu expunere mare si pentru depistarea cailor

de transfer a radionuclizilor catre om prin inhalare, ingestie sau iradiere externa.

Studiul va incerca sa determine daca anumite industrii nenucleare reprezinta o sursa semnificatuva de

expunere cronica a populatiei la radiatii ionizante.

Materialele de constructii pentru locuinte pot fi diferite, începând cu cele de origine naturala (pietris,

nisip,lut), conventionale (ciment, caramida rosie, lemn, beton) sau neconventionale (rezultate din valorificarea

unor deseuri industriale), fiecare având un continut radioactiv specific si determinâd iradieri diferite.

Determinarea radioactivitatii factorilor de mediu :

Recoltare , prelucrarea si analiza cotinutului radioactiv:

- sol – 10probe – spectrometrie gama

- vegetatie – 5 proba – beta global, spectrometrie gama

- depuneri atmosferice – 40 probe – beta global, la 12 probe – spectrometrie gama

- aerosoli – determinare beta global la sediul laboratorului – 12 probe

- radon –20 probe – determinare Rn-222 si a descendentilor de viata scurta.

- ape de suprafata – 14 probe – alfa, beta global, Ra-226.

Determinarea radioactivitatii în industria nenucleara :

Determinarea nivelurilor de radioactivitate (materiale si mediu ) la locul de munca.

Determinarea nivelului de radioactivitate la probe de mediu (aer, apa, sol, vegetatie).

Calculul dozei primite de angajati si de populatie.

Industria îngrasamintelor fosfatice Sofert Bacau :

- sol la diferite distante de halda de fosfogips – 5probe spectrometrie gama .

Determinarea radonului în zona periuzinala – 10 probe

Industria materialelor de constructii : determinarea radioactivitatii la 10 probe de materiale de

constructii conventionale si neconventionale .

Prin reevaluarea contributiei apei si produselor alimentare la iradiera populatiei se realizeaza controlul

alimentelor si apei potabile din punct de vedere al continutului în elemente radioactive naturale si artificiale,

respectiv, protejarea populatie împotriva expunerii la radiatii ionizante.

C. Descrierea programului de actiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radioactive antropica si zonele cu fond radioactive natural modificat tehnologic ( depozitele de deseuri

radioactive,depozite fosfogips ).

1) AMURCO SRL BACAU ( SC SOFERT SA , C.I.Ch.) Platforma chimica de la BACAU a fost pusa in

functiune in anul 1978 –sub denumirea de Combinatul de ingrasaminte chimice Bacau. Instalatia de acid

fosforic ,producatoarea deseului de fosfogips ,a fost pusa in functiune in anul 1978. In anul 1991 si-a

schimbat denumirea in SC SOFERT SA Bacau In anul 2004 o parte a activelor Sofert (fabricarea

ingrasamintelor cu azot ) au fost preluate de VIROMET Victoria .Instalatia de acid fosforic si halda de

Pagina 65/146

fosfogips au ramas in proprietatea Sofert SA Bacau .In luna august 2004 s-a sistat activitatea de producere

acid fosforic . In anul 2005 firma HHCompany a preluat obligatiile de mediu aferente haldei de fosfogips .

Halda de fosfogips este situate in partea de Nord a societatii pe o platforma de 16 ha din care 2,5

impermeabilizata ,cu un perimetru de 1759,21 m3 ,inaltimi ale deseului cuprinse intre 20-30 m si un volum

estimate de 4 milioane m3.Forma de proprietate a haldei este : 2,5 ha proprietate HH Company si 13,52 ha

proprietate – Consiliul Local Bacau.

Conform Avizului de mediu nr. 5/16.05.2006, pentru halda de fosfogips era prevazuta ecologizarea haldei.

2) In ceea ce priveste evaluarea riscului radiologic generat de tehnologia de prelucrare a rocilor fosfatice,

laboratorul nostru a efectuat in colaborare cu ISP IASI inca din 1983 cercetari privind redistribuirea uraniului

,thoriului si a produsilor lor de filiatie in produsele ,subprodusele ,deseurile de la Combinatul de ingrasaminte

fosfatice Bacau (Sofert ). Punctele de prelevare acopera o zonă reprezentativă, iar numărul de probe este

suficient pentru a putea interpreta şi valida datele obţinute .

Pentru evaluarea impactului haldei de fosfogips cu mediul inconjurator au fost studiate anual in cadrul

programului de sanatate ,,Supravegherea starii de sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare “ ,probe

de fosfogips ,ape uzate care vehiculeaza spre emisar (raul Bistrita ) , vegetatie de pe halda ,sol, aer , debitul

dozei gamma externe in aer la 1 m de sol .

Un studiu mai amplu s-a efectuat in anul 2008 cand au fost recoltate si masurate direct

10 probe radon de pe halda,20 probe radon din vecinatatea haldei si 2 probe de radon pista carting si

restaurant; (7 probe de apa –alfa si beta global;10 probe de fosfogips,5 probe de sol,3 probe cruste din

vasul de reactie si de stocare;

prin spectrometrie gamma,

4 probe de vegetatie spectrometrie gamma,alfa si beta global;

30 masuratori ale debitului gamma externe din aer in urmatoarele zone: Pista carting,restaurant Fosta

linie de fabricatie a acidului fosforic, si Halda de fosfogips.

Puncte de recoltare :

Fosfogips: halda est,halda vest,halda sud,halda nord,halda partea superioara .baza halad pista

carting,bazahalda lateral stanga cantina,baza halda atelier mechanic ,baza halda Sofert,poarta acces atelier

mecanic;

Sol : pista carting,gard spre uzina,gard uzina;

Ape reziduale : apa ploaie baza halda,put foraj 1 halda CFR ,put foraj 2 Interserv,put foraj decantare ,apa

varsare Bistrita, Bistrita aval,Bistrita amonte

Vegetatie :atelier mechaniclanga halda,la baza haldei,de pe halda ,spre pista carting;

Cruste : vas reactie,vas stocare;

Radon aer : pista carting , vecinatate halda (cimitir), zona nord halda,zona nord est halad , cartier

Izvoare,zona CET ,str.Ciresoaia, Nivelul mediu anual al radioactivităii factorilor de mediu, măsurati în

cursul anilor, este în continuă scădere .

Programe de supraveghere a activitǎţii cu impact radiologic Agentia de protectia mediului Bacau

Probele de fosfogips şi sol (recoltate din zona de lângă halda de fosfogips) au fost prelevate şi măsurate o dată

pe lună, în perioada aprilie - octombrie. Halda este amplasată în imediata vecinatate a societăţii, în partea de

sud a oraşului Bacău la aproximativ 3 km de zona locuită. Valorile lunare ale activităţii beta globale

determinate la nivelul anului 2010 sunt prezentate în figura :

Figura nr.3. Activitatea specifică beta globală a solului şi fosfogipsului

0.0

500.0

1000.0

apr. mai iun. iul. aug. sept. oct.

Bq

/Kg

Activitate specifică beta globală sol şi fosfogips - anul 2010

Sol Fosfogips

Pagina 66/146

Ca urmare a primirii unei solicitări din partea SC H&H COMPANY SRL din Bacău (actualul deţinător al

haldei de fosfogips rezultate din operarea fostului combinat de îngrăşăminte chimice din Bacău) şi a Agenţiei

de protecţia mediului din Botoşani, în luna martie 2008, o echipă CNCAN s-a deplasat la faţa locului. În urma

evaluării situaţiei din teren, precum şi a buletinelor de analiză a conţinutului radioactive din probele de

fosfogips, prezentate de firma deţinătoare, reprezentanţii CNCAN au identificat o situaţie potenţială de

expunere cronică la radiaţii datorată unor activităţi din trecut. Ca urmare, în conformitate cu prevederile

Normelor Fundamentale de Securitate Radiologică, CNCAN a dispus SC H&H COMPANY SRL să

întreprindă o serie de acţiuni imediate de restricţionare a accesului populaţiei pe bataluri şi de avertizare a

populaţiei, precum şi efectuarea unei analize de securitate radiologică a haldei de fosfogips, în vederea

estimării impactului radiologic al acesteia asupra populaţiei şi mediului. Analiza de securitate radiologică,

efectuată de un expert acreditat în radioprotecţie, în baza determinării concentraţiilor radioactive din factorii

de mediu şi din fosfogips, într-un laborator de încercări acreditat, concluzionează că până în prezent nu a fost

pusă în evidenţă o creştere semnificativă a expunerii la radiaţii a populaţiei ca urmare a prezenţei haldei de

fosfogips în mediu. Dat fiind însă că terenul pe care este amplasată halda nu este impermeabilizat, iar halda nu

este stabilizată, CNCAN a dispus deţinătorului haldei de fosfogips de la Bacău menţinerea măsurilor de

restricţionare a accesului populaţiei pe haldă, monitorizarea concentraţiilor radioactive din factorii de mediu

din zona de influenţă a haldei, cu o frecvenţă anuală şi transmiterea rezultatelor la CNCAN, în vederea

supravegherii evoluţiei situaţiei radiologice din zonă.

CET BACAU

CET Bacau este o centrala noua si moderna cu electrofiltre care asigura o retinere a cenusei zburatoare de

99,98 % . Pentru determinarea nivelelor de radioactivitate existente ,in perioada 8-9 iunie 1998 s-au prelevat

probe de carbune,cenusa ,zgura,sol si aer . Prin spectrometrie gama multicanal s-a determinat continutul de

radioelente naturale radiu-226,thoriu-232,potasiu -49 din probele solide.S-au efectuat determinari ale

concentratiilor de radon-222,radon-220 (thoron) si a descendentilor lor in aerul ambiental si in aerul locurilor

de munca. Determinarile de radon au fost efectuate in aerul locurilor de munca de la sectiile Combustibil si

Cazane ,in ateliere,laboratoare,statii pompe si compresoare. Valorile se incadreaza in limitele gasite pentru

Romania in aerul exterior care sunt de 0,8-11,9 Bq/m3 pentru radon ,mult mai mici decat in interiorul

locuintelor.Cenusa zburatoare care are radioactivitatea cea mai mare ,a fost prezenta in multe locuri ca praf.

Cantitatea de pulberi a variat , incadrandu-se in limitele valorilor gasite la alte termocentrale.

Concentratia descendentilor de viata scurta ai radonului in aerul exterior din proxima vecinatate a

termocentralei se incadreaza in media generala de 3-10 Bq/m3,pentru Moldova si nu poate evidentia aportul

descendentilor radonului emanati din halda de fosfogips situata in imediata apropiere a CET Bacau. Pentru

evaluarea impactului cenusei si zgurii cu mediul inconjurator au fost studiate anual in cadrul programului de

sanatate ,,Supravegherea starii de sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare “ ,probe de cenusa si

zgura. S-au recoltat si masurat in februarie 2012 -2 probe de cenusa si zgura ,rezultatele fiind in limite

normale. Concluzii :

1.Continutul de radioelente naturale al carbunelui,zgurei si cenusei de la CET Bacau este in limitele citate de

literatura de specialitate ca valori normale;

2. Expunerea la radon si descendenti in incinta locurilor de munca este mai mica decat expunerea populatiei si

nu depaseste CMA .

D. Descrierea programului de actiuni de supraveghere a starii de sanatate a populatiei din aceste

locatii.

Studiind morbiditatea personalului muncitor la SC SOFERT SA in intervalul de timp 1989-1996 s-a putut

constata ca nu este caracteristica expunerii cumulului de noxe radioactive si substante chimice. Morbiditatea

inregistrata in intervalul mentionat evidentiaza pe primul loc afectiunile aparatului respitator ,afectiuni

nespecifice expunerii ,dar justificata de actiunea iritativa a substantelor chimice existente dar si a conditiilor

sociale ,precum si a microclimatului necorespunzator de la locul de munca. Cele 3 cazuri de cancer pulmonar

din perioada studiata nu pot fi legate de expunerea la noxa radioactiva si conditiilor de munca ,ele

reprezentand doar 17 % si nu pot fi semnificativ statistic.

Laboratorul nostru a participat la sinteza nationala ,,Incidenta leucemiei,limfoamelor si cancerului tiroidian in

Moldova coordonata de ISP IASI. Bolile cercetate au fost: leucemia,limfom Hodgkin,limfom non-Hodgkin si

Pagina 67/146

cancerul tiroidian in perioada : 1995-2001 pentru leucemii si limfoame ;1980-2001 pentru cancerul tiroidian .

Populatia cercetata a fost copii 0-14 ani pentru leucemii si limfoame si copii si adulti pentru cancerul

tiroidian. S-au scos datele din fisele medicale de la cabinetele oncologice judetene,foile de observatie de la

clinicile de pediatrie, chirurgie si endocrinologie din spitalele judetene,registre cu rezultatele punctiilor

medulare si ale examenelor anatomopatologice ,datele demografice privind populatia judetului pe grupe de

varsta ,sex si mediu de resedinta( urban,rural) de la Directia judeteana de statistica. Prelucrarea statistica s-a

facut de catre ISP IASI. In ultimii 5 ani situatia bolilor oncologice din judetul nostru se prezinta astfel :

MUNICIPIUL BACAU(CAB MED FAM)

AFECTIUNE 2007 2008 2009 2010 2011

TUMORI 264 320 396 557 601

LIMFOM 2 2 1 7 0

LEUCEMII 5 4 5 17 0

ANUL 2007

AFECTIUNE TOTAL 0-1 Jan-14 15-64 65+

TUMORI 264 1 3 166 94

LIMFOM 2 0 1 1 0

LEUCEMII 5 0 0 5 0

ANUL 2008

AFECTIUNE TOTAL 0-1 Jan-14 15-64 65+

TUMORI 320 0 0 231 89

LIMFOM 2 1 1

LEUCEMII 4 2 2

ANUL 2009

AFECTIUNE TOTAL 0-1 Jan-14 15-64 65+

TUMORI 396 0 2 283 111

LIMFOM 1 1

LEUCEMII 5 3 2

ANUL 2010

AFECTIUNE TOTAL 0-1 Jan-14 15-64 65+

TUMORI 557 6 8 402 141

LIMFOM 7 0 1 5 1

LEUCEMII 17 0 0 12 5

ANUL 2011

AFECTIUNE TOTAL 0-1 Jan-14 15-64 65+

TUMORI 601 3 11 455 132

LIMFOM 0

LEUCEMII 0

POPULATIE MUN BACAU (1IANUARIE)

AN POPULATIE

2007 179442

2008 178135

2009 177087

2010 175867

2011 175191

Laboratorul nostru participa in continuare la programul national de sanatate : ,,Supravegherea starii de

sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare “ si conform metodologiei monitorizeaza anual

radioactivitatea factorilor de mediu (depuneri atmosferice ,apa de suprafata ,apa potabila ,alimente ) si

studiaza frecventa neoplasmelor la populatiile rezidente din vecinatatea haldei de fosfogips.

Pagina 68/146

LABORATORUL DE IGIENA RADIAŢIILOR DSP BIHOR

Dr. Gorcea Liana, fiz. pr. Cosman Aurel, chim. pr. Sabau Rodica, as.pr. Miere Ana-Maria

COORDONATE GENERALE:

A. Descrierea coordonatelor judetului Bihor :

Judetul Bihor, situat în partea de nord-vest a

României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul

Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest.

Suprafaţa judeţului Bihor, de 7.535 km pătraţi, este

destul de întinsă în comparaţie cu suprafaţa altor

judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori,

cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul

şi populaţia întregii ţări.

Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Resedinţa

judeţului se află în municipiul Oradea.

Relieful judetului Bihor este variat, fiind dispus în

trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile

Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe

teritoriul judeţului Bihor, se găsesc culmile înalte,

vestice, ale Munţilor Bihorului ce se ridică peste

1.800 m şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului

şi Plopis (Ses) - de înălţimi mai mici (500-1.000 m) -

ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Dealurile fac trecerea spre treapta cea

mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord).

Pe raza judeţului există un număr de nouă puncte de trecere a frontierei, vama Borş fiind principala poartă a

ţării spre Vest, situaţie care alături de existenţa staţiunilor balneoclimaterice, dintre care mai cunoscute sunt

Băile Felix şi Băile 1 Mai, staţiunea Stâna de Vale, punctele turistice Peştera Urşilor şi Padiş, monumente

istorice şi muzee, care fac ca Bihorul să cunoască o mare afluenţă de turişti străini şi autohtoni (cca. 280000 -

300000 anual) şi să ocupe locul 2 pe ţară în ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică.

Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Oradea este unul din cele 18 Laboratoare de Igiena Radiaţiilor din ţară.

Este judeţ de graniţă, am efectuat sute de analize/an la probele destinate exportului.

Laboratorul de Igiena Radiaţiilor are în supraveghere Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive de mică şi

medie activitate şi Compania Naţională a Uraniului în zona Băiţa Plai.

Judeţul Bihor este judeţul cu cele mai multe foraje de apă geotermală din ţară ( 57 de foraje), exploatate şi

utilizate, Băile Felix fiind a doua staţiune de agrement şi tratament după litoralul Mării Negre . De asemenea

supraveghează unităţi nucleare medicale şi industriale cu risc mare cum sunt: Laborator Medicină Nucleară,

PET-CT, Terapie cu energie înaltă (Cobaltoterapie), Laborator de analize chimice care utilizează 2 surse de

neutroni (S.C. Holcim), pe lângă cele 96 unităţi nucleare medicale şi industriale cu surse închise şi deschise.

Autorizatii/notificari C.N.C.A.N. : Autorizaţie de utilizare CNCAN nr. MG 342/2012

: Autorizaţie de utilizare CNCAN autolaborator nr. MG 348/2012

Acreditari/competente:

- Acreditare RENAR ISO 17025/2005, Nr. LI 363 din 22.03.2010 – sunt acreditate 7 analize

- Notificat pe apă potabilă la Ministerul Sănătăţii, conform Ord M.S. nr. 764/2005 (monitorizare de control,

monitorizare audit, prelevare probe).

- Notificat la CNCAN cu certificat de desemnare Nr. LI 349 / 2012

Suntem al doilea judeţ cu Laborator de Igiena Radiaţiilor din ţară ca şi număr de analize acreditate RENAR (7

analize).

Incadrare cu personal: 6 (Medic şef laborator, Fizician principal, Chimist principal, Asistent principal

laborator radiochimie, Conducător auto şi Îngrijitoare de curăţenie)

Pagina 69/146

C. Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu fond radioactiv

natural ridicat modificat tehnologic (Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive, Compania Naţională a

Uraniului – sector Ştei).

Supravegherea nivelurilor de radioactivitate în factorii de mediu se face conform indicaţiilor metodologice din

Anexa 2 a Metodologiei „Supravegherea radioactivităţii apei potabile şi alimentului în zona de impact a

obiectivelor nucleare şi a zonelor cu fond radioactiv natural ridicat modificat tehnologic” conform cerinţelor

Euroatom”.

depuneri atmosferice: alfa global, beta global, gama spectrometrie, analize radiochimice pentru

radionuclizii relevanţi pentru obiectivul supravegheat

apă de suprafaţă: alfa global, beta global, gamaspectrometrie, analize radiochimice pentru radionuclizii

relevanţi

apă potabilă:

reţeaua comunală de alimentare cu priză în ape de suprafaţă receptoare de efluenţi radioactivi

principalele pânze freatice de alimentare

alimente: produse agroalimentare cu provenienţă din zona de influenţă a obiectivului nuclear

I. Pe Valea Crişului Băiţa punctele de recoltare care intră în monitorizarea zonei supravegheate se împart în

două categorii: unele sunt amplasate în incinta carierei de uraniu Baiţa-Bihor şi a Depozitului Naţional de

Deşeuri Radioactive şi celelalte sunt situate în afara perimetrului zonei miniere.

Monitorizarea radiologică din jurul Depozitului Naţional de Deşeuri Radioactive şi Compania Naţională a

Uraniului a constatat în efectuarea de măsurători dozimetrice, prelevări şi prelucrări de probe şi efectuarea de

analize prin măsurători de radioactivitate alfa şi beta global respectiv separări radiochimice.

Punctele de recoltare convenite cu CNU ca fiind puncte de control reprezentative sunt următoarele:

Probe de apă:

Apă reziduală DNDR

Apă bazin colectare DNDR

Apă mină Galeria 23

Apă mină Galeria 11

Apă suprafată Valea Baiţa la barieră Băiţa Plai

Apă suprafată Valea Baiţa Sat - staţie auto

Apă suprafată Valea Baiţa, amonte confluenţa Crisul Negru la Ştei – pod

Monitorizarea valorilor concentratiei radioactive masurate la alfa si beta global, la apele mentionte mai sus,

sunt prezentate in anexa 1.

2. Probe de vegetaţie spontană:

2.1 Vegetaţie spontană platforma DNDR

2.2 Vegetaţie spontană gura minei - Galeria 23

2.3 Vegetaţie spontană gura minei - Galeria 11

2.4 Vegetaţie spontană Valea Băiţa – barira Baiţa Plai

2.5 Vegetaţie spontană Valea Baiţa Sat - staţie auto

2.6 Vegetaţie spontanţ Ştei – pod

Scopul punctelor de control a fost de a obţine informaţii prvind urmatoarele diseminări în

mediu a radionuclizilor de la DNDR şi CNU.

Monitorizarea radiologică s-a efectuat trimestrial cu excepţia lunilor de iarnă.

Probele recoltate şi analizate in LIRI (apă şi vegetaţie spontana) în perioada 2004-2011 pe traseul

Crişul Băiţa (zona supravegheata) sunt prezentate în tabelele următoare.

Menţionăm ca activitatea alfa şi beta global pentru apa analizată s-a raportat la valorile pentru apa potabilă. De

asemenea, pentru valorile obţinute la vegetaţia spontană, raportarea s-a facut cu probe de vegetaţie recoltate

din zona martor(valori medii), şi anume malul Crişului Repede din Aleşd şi împrejurimi.

Pagina 70/146

APA

ANII MONITORIZAŢI

Puncte de recoltare Număr 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

DEPOZIT-DNDR

-Apă reziduală

Nr. probe 1 2 3 1 1 1 1 2

Nr. analize 6 12 18 5 5 5 2 5

Nr. probe depăşite 1 2 3 1 1 1 1 2

DEPOZIT -DNDR

-Apă bazin

colectare

Nr. probe 1 1 1 1 1 1 1 2

Nr. analize 2 4 4 6 6 2 2 4

Nr. probe depăşite - - - - - - - 1

GALERIA 23

-Apă mină

Nr. probe 2 3 2 3 5 4 3 4

Nr. analize 11 16 11 16 25 20 15 20

Nr. probe depăşite 2 3 2 3 5 4 3 4

GALERIA 11

-Apă mină

Nr. probe - 2 3 3 5 4 3 4

Nr. analize - 10 15 15 25 20 15 20

Nr. probe depăşite - 2 3 3 5 4 3 4

BARIERA BAIŢA

PLAI

-Apă suprafaţă

Nr. probe 2 3 3 3 5 4 3 5

Nr. analize 10 15 15 15 25 20 15 25

Nr. probe depăşite 2 3 3 3 5 4 3 5

BAITA SAT

STAŢIE AUTO

-Apă suprafaţă

Nr. probe 1 3 3 3 5 4 3 5

Nr. analize 2 6 6 6 10 8 6 10

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

ŞTEI – POD

-Apă suprafaţă

Nr. probe 2 2 2 3 4 4 3 5

Nr. analize 6 6 4 6 8 8 6 10

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

VEGETAŢIE SPONTANĂ

ANII MONITORIZAŢI

Puncte de recoltare Număr 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

DEPOZIT-DNDR

-Vegetaţie spontană

Nr. probe 1 - - 1 1 1 1 2

Nr. analize 3 - - 3 2 2 2 4

Nr. probe depăşite 1 - - 1 1 1 1 2

GALERIA 23

-Vegetaţie spontană

Nr. probe 2 2 1 2 4 3 1 3

Nr. analize 5 5 3 5 10 8 2 6

Nr. probe depăşite 2 2 1 2 4 3 1 3

GALERIA 11

-Vegetaţie spontană

Nr. probe - 2 1 2 4 3 1 3

Nr. analize - 6 2 4 8 6 2 6

Nr. probe depăşite - 2 1 2 4 3 1 3

BARIERA BAIŢA

PLAI

-Vegetaţie spontană

Nr. probe 2 2 1 2 4 3 1 2

Nr. analize 3 6 3 4 8 6 2 4

Nr. probe depăşite 2 2 1 2 4 3 1 2

BAITA SAT-

STAŢIE AUTO

-Vegetaţie spontană

Nr. probe 2 2 1 2 4 3 1 2

Nr. analize 6 6 3 4 10 6 2 4

Nr. probe depăşite 1 2 1 2 4 1 - 1

ŞTEI – POD

-Vegetaţie spontană

Nr. probe 2 1 1 2 3 3 1 2

Nr. analize 6 3 3 6 6 6 2 4

Nr. probe depăşite 1 - 1 2 3 3 1 -

Pagina 71/146

DOZE GAMMA MĂSURATE PE TRASEUL DE RECOLTARE PROBE:

CRIŞUL BĂIŢA-27.07.2011

Nr.

Crt.

Locul măsurării Doza gamma la

sol

μSv/h

Doza gamma la

1m de sol - μSv/h

1 Galeri 23 0,85 0,67

2 Clădire paznici 0,59 0,50

3 Drum spre depozit 0,97 0,72

4 Baia miniera 1,57 1,05

5 Galeria 11 2,5 1,20

6 Pod la bariera CNU 0,65 0,52

7 Malul Crisului Baita 0,62 0,44

8 Bariera CNU (in interior CNU-ului) 0,56 0,49

9 Marcaj rutier Baita, dinspre Nucet pe malul

Crisului Baita

0,15 0,11

10 Baita sat – statie auto la şosea 0,13 0,10

11 Pod iesire din Stei – spre Oradea 0,11 0,08

II. Pe valea Crişului Negru, punctele de recoltare probe de mediu ( apă şi vegetaţie spontană) sunt:

1. Probe de apă:

1.1 Apă mină amonte Galeria Noroc Bun

1.2 Apă mină Galeria Noroc Bun

1.3 Apă mină Galeria 23 – ieşire Poiană

1.4 Apă suprafaţă Crişul Negru - decantor

1.5 Apă suprafaţă afluent Crişul Negru - decantor

1.6 Apă suprafaţă Crişul Negru aval 100 m – Galeria Noroc Bun

1.7 Apă suprafaţă Crişul Negru aval 1 Km – Galeria Noroc Bun

1.8 Apă suprafaţă Crişul Negru – ieşire sat Poiană

1.9 Apă suprafaţă Crişul Negru – Ştei gară

Monitorizarea valorilor concentratiei radioactive masurate la alfa si beta global, la apele mentionte mai

sus, sunt prezentate in anexa 2.

2. Probe de vegetaţie spontană:

2.1 Vegetaţie spontană amonte Galeria Noroc Bun

2.2 Vegetaţie spontană Galeria Noroc Bun

2.3 Vegetaţie spontană Galeria 23 – ieşire poiană

2.4 Vegetaţie spontană Crişul Negru aval 100 m – Galeria Noroc Bun

2.5 Vegetaţie spontană Crişul Negru aval 1 Km – Galeria Noroc Bun

Rezultatele pentru apă şi vegetaţie spontană sunt prezentate în cele două tabele care urmează.

Comparaţia pentru activitatea alfa şi beta global, ca şi în cazul precedent, s-au facut cu valori admise pentru

apa potabilă conform Legii 458/2002 modificata si respectiv cu valoti pentru vegetaţia spontană din zona

martor Aleşd şi împrejurimi.

APA

ANII MONITORIZAŢI

Puncte de recoltare Număr 2005 2006 2007 200

8

2009 2010 2011

GALERIA NOROC BUN

AMONTE-

-Apă mină-

Nr. probe - - 1 - - 3 2

Nr. analize - - 5 - - 9 4

Nr. probe depăşite - - 1 - - 3 2

GALERIA NOROC BUN

-Apă mină

Nr. probe 1 1 1 - 2 3 2

Nr. analize 5 5 5 - 10 15 10

Nr. probe depăşite 1 1 1 - 2 3 2

Pagina 72/146

GALERIA 23 -IESIRE

POIANA

-Apă mină

Nr. probe 1 1 1 - 2 3 -

Nr. analize 5 2 2 - 10 15 -

Nr. probe depăşite - - - - 1 2 -

DECANTOR-CRISUL

NEGRU

-Apă suprafată

Nr. probe - - - - 2 3 2

Nr. analize - - - - 10 15 4

Nr. probe depăşite - - - - - - -

DECANTOR-AFLUENT

CRISUL NEGRU

-Apă suprafată

Nr. probe - - - - 2 3 2

Nr. analize - - - - 10 15 4

Nr. probe depăşite - - - - - - -

CRISUL NEGRU -100 m

DE GALERIA NOROC

BUN

-Apă suprafată

Nr. probe - 1 1 - 2 3 2

Nr. analize - 5 5 - 4 6 4

Nr. probe depăşite - - - - - - -

CRISUL NEGRU -1000m

DE GALERIA NOROC

BUN

-Apă suprafată

Nr. probe - 1 1 - 2 3 2

Nr. analize - 5 5 - 4 6 4

Nr. probe depăşite - - - - - - -

CRISUL NEGRU IESIRE

SAT POIANA

-Apă suprafată

Nr. probe - - - - 1 3 2

Nr. analize - - - - 2 6 10

Nr. probe depăşite - - - - - - -

CRISUL NEGRU – STEI

GARA

-Apă suprafată

Nr. probe - - - - 2 3 2

Nr. analize - - - - 4 8 4

Nr. probe depăşite - - - - - - -

VEGETAŢIE SPONTANĂ

ANII MONITORIZAŢI

Puncte de recoltare Număr 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

GALERIA NOROC BUN

AMONTE-

-Vegetaţie spontană

Nr. probe - - 1 - - - -

Nr. analize - - 2 - - - -

Nr. probe depăşite - - 1 - - - -

GALERIA NOROC BUN

-Vegetaţie spontană

Nr. probe - 1 - - 1 2 2

Nr. analize - 2 - - 3 6 4

Nr. probe depăşite - 1 - - 1 1 2

GALERIA 23 -IESIRE

POIANA

-Vegetaţie spontană

Nr. probe - - 1 - - 1 -

Nr. analize - - 2 - - 2 -

Nr. probe depăşite - - 1 - - 1 -

CRISUL NEGRU AVAL -

100 m DE GALERIA

NOROC BUN

-Vegetaţie spontană

Nr. probe - - 1 - - 1 -

Nr. analize - - 2 - - 2 -

Nr. probe depăşite - - 1 - - - -

CRISUL NEGRU –AVAL

1000m DE GALERIA

NOROC BUN

-Vegetaţie spontană

Nr. probe - 1 - - 1 1 -

Nr. analize - 3 - - 3 2 -

Nr. probe depăşite - 1 - - 1 - -

Pagina 73/146

DOZE GAMMA MĂSURATE PE TRASEUL DE RECOLTARE PROBE:

CRIŞUL NEGRU-14.09.2011

Nr.

Crt.

Locul măsurării Doza gamma la

sol

μSv/h

Doza gamma

la 1m de sol -

μSv/h

1 Amonte - Galeria Noroc Bun-decantor - pe malul

Crisului Negru

0,15 0,12

2 Drum forestier, amonte Crisul Negru 0,15 0,12

3 Traseu cale ferata intre Galeria Noroc Bun si

Galeria 23

1,58 1,34

4 Galeria 23 iesire spre Poiana dupa pod 0,48 0,38

5 Galeria Noroc Bun – canal scurgere apa 2 1,73

6 Galeria Noroc Bun – calea ferata 0,42 0,39

7 Platforma linga Crisul Negru si taluz calea ferata 0,21 0,19

8 Decantor afluent Crisul Negru dinspre Galeria 23 0,13 0,12

9 Al doilea decantor in aval pe Crisul Negru – pe mal 0,14 0,12

10 100 m aval – pe malul Crisului Negru 0,16 0,12

11 1 Km aval – pe Crisul Negru pe mal 0,14 0,12

12 Iesire din sat Poiana – la izvor Horea 0,12 0,09

13 Gara Stei – pe malul apei Crisului Negru 0,10 0,08

În concluzie putem spune că în zona controlată (unde ecceesul populaţiei este interzis) apele de mină şi

vegetaţie spontană au valori depăşite faţă de apa potabilă respectiv vegetaţia recoltată din zona martor.

Din zona supravegheată s-au recoltat probe de apă potabilă conform legii 458/2002 modificată, atît din reţea

cît şi din fîntîni publice. Din totalul celor 40 de analize/an din zona supravegheată, valorile se încadrează în

cele admise conform legii.

În perioada 2003-2011 au fost recoltate şi analizate probe de alimente din perimetrul zonei supravegheate în

general plante cultivate, produse lactate şi de carne. Din totalul celor, în medie, 50 de analize/an (alfa global,

beta global, K40 şi separări radiochimice de Sr90, Cs137, Ra226 ) din zona supravegheată, valorile pentru

radioactivitatea alfa şi beta global sunt comparabile cu rezultatele obţinute pentru acelaşi tip de probă

recoltată din doua zone martor: Aleşd şi Marghita.

Depunerea atmosferică s-a recoltat din Ştei, conform metodologiei, cu frecvenţa aproximativ trimestrială

(2009-2011 şi în continuare). Pentru activitatea alfa şi beta globală, rezultatele sunt comparabile cu valorile

obţinute la sediul DSP din Oradea, şi anume:

III. Apa de profunzime (apă geotermală, termominerală) monitorizate în perioada 2003-2011 sunt

prezentate în tabelul următor.

APA GEOTERMALA

ANII MONITORIZAŢI

Puncte de recoltare Număr 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

FORAJ 1705 –strand

hotel Marghita

Nr. probe foraj - - 2 1 - - 1 -

Nr. probe bazin 1 1 - - - - 1 -

Nr. analize 4 4 6 4 - - 6 -

Nr. probe depăşite - - 2 1 - - 1 -

FORAJ 1714 –

unitatea militara

Marghita

Nr. probe foraj 1 - 1 - - - - -

Nr. analize 4 - 3 - - - - -

Nr. probe depăşite 1 - 1 - - - - -

FORAJ 1021 –strand

Tamaseu

Nr. probe foraj - 1 1 1 - - 1 -

Nr. probe bazin 1 1 1 - - 1 - -

Nr. analize 2 6 6 3 - 2 4 -

Nr. probe depăşite - 1 1 1 - - 1 -

Pagina 74/146

FORAJ 3001 –strand

Beius

Nr. probe foraj 2 1 - - 1 1 1

Nr. probe bazin - - - 1 - 1 - 1

Nr. analize 5 4 - 4 - 8 4 8

Nr. probe depăşite 2 1 - 1 - 2 1 2

FORAJ 4014 –

strand Chislaz

Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 - 1 -

Nr. analize 3 2 2 2 2 - 2 -

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ 4028 –strand

Sinicolau de Munte

Nr. probe foraj 1 1 1 - - 1 - -

Nr. analize 3 3 2 - - 2 - -

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ 4078 -

strand Sarcau

Nr. probe foraj - 1 1 - 1 - - -

Nr. probe bazin - - - - - 1 - -

Nr. analize - 4 4 - 3 3 - -

Nr. probe depăşite - 1 1 - 1 1 - -

FORAJ 4691 –strand

Sacuieni

Nr. probe foraj 1 1 2 - 1 1 - -

Nr. analize 4 3 5 - 2 2 - -

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ 4777-strand

Madaras

Nr. probe foraj 1 1 - 2 1 - - -

Nr. analize 4 3 - 4 2 - - -

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ 4785 –strand

Alesd

Nr. probe foraj - 1 - - 1 - 2 2

Nr. analize - 3 - - 2 - 4 4

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ 507 –strand

Livada

Nr. probe foraj - - - -1 - - - -

Nr. analize - - - 4 - - - -

Nr. probe depăşite - - - 1 - - - -

FORAJ 4003-Baile

Felix

Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 1 1 2

Nr. probe bazin 1 - 1 - - - - -

Nr. analize 6 2 4 2 3 2 3 4

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ 4011-Baile

Felix

Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 1 1 2

Nr. probe bazin 1 1 1 - - - - -

Nr. analize 4 4 4 2 2 2 2 4

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ 4012-Baile

Felix

Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 1 1 2

Nr. probe bazin 1 - 1 - - - -

Nr. analize 4 2 4 2 2 2 2 4

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ 4087-Baile

Felix

Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 1 1 2

Nr. probe bazin 1 - 1 - - - -

Nr. analize 6 2 4 2 2 2 2 4

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ Balint-Baile

Felix

Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 1 1 2

Nr. probe bazin 1 - 1 - - - - -

Nr. analize 6 2 4 2 3 2 3 5

Nr. probe depăşite 1 1 1 1 1 1 1 1

FORAJ FP1-Baile 1

Mai- Felix

Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 1 1 2

Nr. probe bazin 1 - 1 - - - - -

Nr. analize 4 2 4 2 2 2 2 4

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ FP2-Baile 1

Mai- Felix

Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 - - 2

Nr. probe bazin 1 - 1 1 - - - -

Pagina 75/146

Nr. analize 4 2 4 4 2 - - 4

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ FP3-Baile 1

Mai- Felix

Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 1 - 2

Nr. probe bazin 1 - 1 1 - - -

Nr. analize 4 2 4 4 2 2 - 4

Nr. probe depăşite - - - - - - - -

FORAJ 4763- strand

Iosia-Oradea

Nr. probe foraj 1 1 1 - - - - 1

Nr. probe bazin - - - - - 1 - 1

Nr. analize 5 5 5 - - 3 - 6

Nr. probe depăşite 1 1 1 - - - - 1

FORAJ 4004-strand

Hotel Continental

Oradea

Nr. probe foraj 1 - - - 1 - - -

Nr. probe bazin - - - - - - - 1

Nr. analize 4 - - - 4 - - 4

Nr. probe depăşite 1 - - - 1 - - 1

FORAJ 4006 –strand

Municipal-Oradea

Nr. probe foraj 3 - 1 1 1 1 - 2

Nr. probe bazin - 1 1 - - - 1

Nr. analize 9 8 6 3 4 12

Nr. probe depăşite 3 2 2 1 1 3

CONCLUZIE

Cel mai important zăcământ geotermal din Romania se află în judeţul Bihor (prezentat în harta de mai jos).

Probele prelevate, din ştrand sau din foraj, sunt din zone cu ape geotermale cunoscute: Oradea, Baile Felix,

Tamaseu, Chislaz, Săcuieni, Sânicolau de Munte, Marghita, Mădăras, Beiuş, Aleşd, depăşirile datorându-se

conţinutului radioactiv al zonei exploatate.

Analizele care s-au făcut pentru sursele de ape geotermale sunt: alfa şi beta global, Ra226, K40, Unat.

Pentru forajele de apă geotermală analizate (adîncimi mai mari de 2500m) şi care au valori mărite pentru

activitatea alfa sau beta global şi nu numai, utilizate în ştranduri s-a verificat periodic şi gradul de diluţie cu

apa potabilă în bazinele de agrement (ordin MS nr. 3812004/) .

D. Programul de acţiuni de supraveghere a mediului pentru aceste zone a fost stabilit de MS sub

denumirea de ,, SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI DIN JURUL

OBIECTIVELOR NUCLEARE’’

Începând cu anul 1989, în activitatea reţelei de igiena radiaţiilor a fost adoptată o metodologie de

supraveghere a stării de sănătate a populaţiei care locuieşte în vecinătatea unor obiective nucleare. Conform

metodologiei iniţiale, amendată în 1994 şi în 2004, anual, în Compartimentul Sănătatea şi Radiaţiile Ionizante

(LIR) din CRSPB sunt analizate o serie de date demografice şi de morbiditate referitoare la aceste populaţii –

date culese şi raportate de către laboratoarele teritoriale de Igiena Radiaţiilor.

În paralel se desfăşoară şi o activitate de supraveghere a contaminării radioactive a mediului, prin analiza

depunerilor atmosferice, a apelor de suprafaţă, apei potabile şi a unor alimente, recoltate din aceste zone.

Prin monitorizarea stării de sănătate a populaţiei din jurul unor obiective nucleare se realizează nu numai un

tablou momentan al indicatorilor de morbiditate şi mortalitate, dar se poate urmări şi în dinamică evoluţia

acestor indicatori. Acest lucru este important mai ales în cazurile în care posibilele modificări ale stării de

sănătate pot apărea după perioade lungi de timp.

Monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu asigură depistarea în cel mai scurt timp a oricăror depăşiri

ale valorilor normale.

Pagina 76/146

2.66

1.43 1.548

1.664

1.152

1.708

1.174 1.225

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

2002 2004 2006 2008 2010 2012

Bet

a g

lob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Baita Plai Galeria 23-concentratii beta global

Gal23

ANEXA 1

Monitorizarea valorilor concentratiei radioactive masurate la alfa si beta global pe punctele de recoltare Crisul

Baita.

Punct de recoltare Galeria 23

0.954

0.385 0.298 0.328

0.273

0.387

0.275 0.191

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

2002 2004 2006 2008 2010 2012

Alf

a gl

ob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Baita Plai Galeria 23-concentratii alfa global

Gal23

CMA458

Pagina 77/146

0.245

0.355 0.329

0.25 0.238 0.219

0.155

00.05

0.10.15

0.20.25

0.30.35

0.4

2004 2006 2008 2010 2012

Alf

a gl

ob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Baita Plai Galeria 11-concentratii alfa global

Gal11

CMA458

0.181

0.11 0.115

0.166

0.099

0.039

0

0.05

0.1

0.15

0.2

2004 2006 2008 2010 2012

Alf

a gl

ob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Bariera CNU -concentratii alfa global

BarCNU

CMA458

0.504

0.67

0.911

0.534 0.591 0.559

0.357 0.265

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

2002 2004 2006 2008 2010 2012

Bet

a gl

ob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Bariera CNU-concentratii beta global

BarCNU

CMA458

0.039 0.032

0.076 0.087

0.073

0.041 0.035

00.020.040.060.08

0.10.12

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Alf

a gl

ob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Baita sat -concentratii alfa global

Baita s

CMA458

Punct de recoltare Galeria 11

Punct de recoltare bariera CNU

Punct de recoltare Baita sat

Punct de recoltare Stei pod iesire

1.467

2.125

1.513

0.808

1.162 0.994

1.134

0

0.5

1

1.5

2

2.5

2004 2006 2008 2010 2012

Bet

a gl

ob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Baita Plai Galeria 11-concentratii beta global

Gal11

CMA458

0

0.268 0.168

0.455 0.356 0.289

0.083 0.177

0

0.2

0.40.6

0.8

1

1.2

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Bet

a gl

ob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Baita sat-concentratii beta global

Baita s

CMA458

Pagina 78/146

0.079

0.022 0.022 0.015

0.062

0.04 0.025

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Alf

a gl

ob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Stei pod iesire -concentratii alfa global

Stei p

CMA458

G23, 0.38

G11, 0.256

BCNU, 0.102 BSAT, 0.055 SPOD, 0.038

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0 1 2 3 4 5 6Alf

a g

lob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Media pe 5 pct. de recoltare alfa global/pct. recoltare

Val medii

CMA458

Media pe cele 5 puncte de recoltare

0

0.329 0.238 0.219 0.18

0.364 0.184 0.125

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Bet

a gl

ob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Stei pod iesire-concentratii beta global

Stei p

CMA458

G23, 1.57

G11, 1.173

BCNU, 0.549

BSAT, 0.257 SPOD, 0.234 0

0.20.40.60.8

11.21.41.61.8

0 1 2 3 4 5 6Bet

a g

lob

al B

q/l

Perioada de monitorizare-valori medii anuale

Media pe 5 pct. de recoltarebeta global/pct. recoltare

Val medii

CMA458

2007 2010 2011

α Bq/l 0 0.014 0.011

CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1

β Bq/l 0 0.07 0.68

CMAβ 1 1 1 1

G g/l 0.036 0.039 0.051

0 0.014 0.011 0 0.07

0.68

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

Val

ori

med

ii an

ual

e B

q/l

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun amonte

2005 2006 2007 2009 2010 2011

α Bq/l 0.986 0.376 0.329 0.2 0.345 0.136

CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1

β Bq/l 4.575 2.141 2.03 0.43 1.344 2.211

CMAβ 1 1 1 1 1 1 1

G g/l 0.227 0.15 0.141 0.144 0.158 0.187

0.986

0.376 0.329 0.2 0.345 0.136

4.575

2.141 2.03

0.43

1.344

2.211

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

Val

ori

med

ii an

ual

e B

q/l

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun

2009 2010 2011

α Bq/l 0.03 0.058 0.041

CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1

β Bq/l 0.047 0.148 0.172

CMAβ 1 1 1 1

G g/l 0.057 0.052 0.055

0.03 0.058 0.041 0.1 0.1 0.1

0.047 0.148 0.172

1 1 1

0.057 0.052 0.055

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

Val

ori

med

ii an

ual

e B

q/l

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun decantor

ANEXA 2

Monitorizarea valorilor concentratiei radioactive masurate la alfa si beta global pe punctele de

recoltare Crisul Negru

Anonte galeria Noroc Bun

Galeria Noroc Bun

3.Galeria Noroc Bun- Crisul Negru decantor

2009 2010 2011

α Bq/l 0 0.012 0.017

CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1

β Bq/l 0.042 0.048 0.074

CMAβ 1 1 1 1

G g/l 0.045 0.046 0.048

0 0.012 0.017 0.1 0.1 0.1

0.042 0.048 0.074

1 1 1

0.045 0.046 0.048

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2V

alo

ri m

edii

anu

ale

Bq

/l

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun decantor afluent

2005 2006 2007 2009 2010

α Bq/l 0 0.024 0.08 0.195 0.141

CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1

β Bq/l 0.204 0.167 0.088 0.729 0.566

CMAβ 1 1 1 1 1 1

G g/l 0.251 0.15 0.043 0.392 0.236

0 0.024 0.08

0.195 0.141 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.204 0.167

0.088

0.729

0.566

1 1 1 1 1

0.251 0.15

0.043

0.392

0.236

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

Val

ori

med

ii an

ual

e B

q/l

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun galeria 23 Poieni

2006 2007 2009 2010 2011

α Bq/l 0.024 0.01 0.022 0.018 0.053

CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1

β Bq/l 0.185 0.041 0.064 0.055 0.111

CMAβ 1 1 1 1 1 1

G g/l 0.105 0.044 0.045 0.04 0.052

0.024 0.01 0.022 0.018 0.053 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.185

0.041 0.064 0.055 0.111

1 1 1 1 1

0.105 0.044 0.045 0.04 0.052

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

Val

ori

med

ii an

ual

e B

q/l

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun -aval 100m

Galeria Noroc Bun- Crisul Negru decantor affluent

Galeria 23 spre Poiana

Galeria Noroc Bun- Crisul Negru aval 100m

2009 2010 2011

α Bq/l 0.004 0.019 0.021

CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1

β Bq/l 0.057 0.055 0.139

CMAβ 1 1 1 1

G g/l 0.067 0.048 0.064

0.004 0.019 0.021 0.1 0.1 0.1 0.057 0.055

0.139

1 1 1

0.067 0.048 0.064

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

Val

ori

med

ii an

ual

e B

q/l

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun iesire sat Poiana

2009 2010 2011

α Bq/l 0.011 0.018 0.014

CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1

β Bq/l 0.1 0.117 0.061

CMAβ 1 1 1 1

G g/l 0.151 0.17 0.162

0.011 0.018 0.014 0.1 0.1 0.1 0.1 0.117

0.061

1 1 1

0.151 0.17 0.162

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

Val

ori

med

ii an

ual

e B

q/l

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun gara Stei

Galeria Noroc Bun- Crisul Negru aval 1km

Galeria Noroc Bun- Crisul Negru iesire sat Poiana

Galeria Noroc Bun- Crisul Negru –gara Stei

2006 2007 2009 2010 2011

α Bq/l 0.013 0.088 0.018 0.02 0.036

CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1

β Bq/l 0.094 0.633 0.063 0.087 0.182

CMAβ 1 1 1 1 1 1

G g/l 0.082 0.032 0.046 0.042 0.055

0.013 0.088 0.018 0.02 0.036 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.094

0.633

0.063 0.087 0.182

1 1 1 1 1

0.082 0.032 0.046 0.042 0.055

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

Val

ori

med

ii an

ual

e B

q/l

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun la 1 km aval

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP BRASOV

Autori fiz.pr.Malai Georgiana, coordonator LIR DSP Brasov

Colaborator: As.pr. Rusu Constantin, as.pr.igiena LIR DSP Brasov.

A.COORDONATE GENERALE:

Descrierea coordonatelor judetului Brasov:

Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul Arcului Carpatic și

deținând 2,3% din suprafața țării (5351 Km2), județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se

mărginește cu județul Covasna, în sud-est cu județul Buzău, în sud cu județele Prahova, Dâmbovița

și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș și Harghita.

Municipiul Brașov (reședința județului) este situat la 25o30' longitudine estică și 45o45' latitudine

nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m.

Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se află

Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile scunde ale Munților

Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul

nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi, Piatra

Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului.

Populația este așezată în 4 municipii: Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 5 orașe (Predeal, Râșnov,

Rupea, Victoria, Zărnești) și 43 comune cu 150 sate. Economia judetului Brasov este complexă. La

începutul anului 2001 numărul agenților economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica

la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agenților economici cu capital

privat se ridică la 14.717. Ritmul de scădere a fost de-a lungul acestor ani mai mare în județul

Brașov decât la nivel național. Scăderile au fost substanțiale iar creșterile, atunci când s-au produs,

au fost nesemnificative. În industria județului Brașov, scăderea producției industriale în perioada de

după 1990, se datorează în primul rând desfiintarii celor două societăți mari cu capital majoritar de

stat, S.C. Tractorul S.A. și S.C. Roman S.A.La aceasta data, la nivelul judetului Brasov, industria cu

impact radiologic este din ce in ce mai redusa, din cele 13 unitati industriale, sunt in stare de

functionare doar 7 unitati, celelalte 6 fiind inchise pe o perioada determinata.Cele 7 unitati

industriale folosesc in activitatea lor,preponderent generatori de radiatii, de tip MXR

200,Baltograph,Andrex, si mult mai putin surse de radiatii cu Ir-192.

Sursele antropice de poluare radioactivă la nivelul judetului Brasov sunt următoarele:

zona de preparare de minereuri de uraniu _ Obiectivul Nuclear Major Uzina R Feldioara

depozitarea necorespunzătoare a materialelor rezultate radioactive

accidente sau avarii la instalaţiile nucleare

instalaţiile de control defectoscopic (cu raze X sau izotopi radioactivi) din industria

judetului Brasov

aplicăţiile radioizotopilor în medicina nucleara

numeroase surse de poluare radioactivă cu importanţă secundară datorită activităţi lor mici,

dar care cumulate pot deveni deosebit de periculoase,precum:

aparate generatoare de raze X

surse radioactive diferite, cu activitate mică utilizate în diferite procese industriale (măsurat

grosimi sau nivele în rezervoare, controlul proceselor tehnologice.

C. Programul de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă antropică şi zonele

cu fond radioactive natural ridicat modificat tehnologic

Laboratorul de Igiena Radiatiilor Ionizante din Brasov, desfasoara o activitate sustinuta de

supraveghere a mediuli pentru zonele cu expunere radioactiva antropica, in conformitate cu

Programul National de Monitorizare a Factorilor Determinanti din Mediul de Viata si de

Munca,avand drept obiectiv major protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate

expunerii la radiatii ionizante.

Aceasta activitate a fost initiata odata cu aparitia Programelor Nationale de Sanatate si a fost

aplicata la nivelul judetului Brasov incepand cu anul 2000, intr-un mod coerent si continuu.

Metodologia de monitorizare cuprinde :

supravegherea apei potabile distribuite in regim centralizat Legea 458/2002 ( retea si sursa)

supravegherea apei minerale imbuteliate

supravegherea alimentului, distribuite de catre marii producatori de pe raza judetului

Brasov, cat si a altor producatori cu impact asupra populatiei judetului nostru(Recomandarea

2000/473/Euratom)

Supravegherea factorilor de mediu

Reţeaua Globală OMS/PNUM de Monitorare a Radioactivităţii Mediului (GERMON) în caz de

accident nuclear,in cadrul careia monitorizam :

Debitul dozei absorbite în aer (nGy/h) a radiaţiei gamma la 1 m de sol

Depuneri atmosferice (Bq/m2/lună)

Lapte consum (Bq/l)

Numarul punctelor de monitorizare in judetul Brasov = 12 pct

(Brasov,Zarnesti,Rasnov,Sacele,Feldioara,Codlea,Predeal,Fagaras,Victoria,Rupea,Poiana

Marului,Apata,Ucea,Brasov). Amplasarea acestor puncte este in stransa legatura cu sursele

antropice de poluare radioactivă la nivelul judetului Brasov, respectiv unitatile care folosesc

instalatii generatoare de raze X sau surse radioactive diferite, utilizate în procesele industriale

.Alegerea acestor puncte de monitorizare a avut drept scop acoperirea unei arii cat mai mari din

suprafata judetului Brasov, unde exista un numar relativ mare de populatie si unde,exista surse

antropice de poluare radioactiva.

Numarul probelor pe tip si numarul de analize efectuate :

Nr.crt. Tip proba Nr.probe Nr.analize

Neconforme

1 Apa potabila 38 86 0

2 Ape minerale 5 10 0

3 Alimente 51 63 0

4 Probe mediu 12 24 0

D. Programul de acţiuni de supraveghere a stării de sănătate a populaţiei

Activitatea de supraveghere a starii de sanatate a populatiei arondate, a fost initiata odata cu

aparitia si implementarea Ordinului 1003/19 mai 2008 privind expunerile medicale la radiatii

ionizante.La nivelul judetului Brasov sunt 94 unitati nucleare, unde populatia poate efectua analize

radiologice, cuprinzand 141 echipamente radiologice, o instalatie de cobaltoterapie si un simulator.

Nr.crt. Tip echipament Nr.total Nr.expuneri

medicale 2011

1 Fluroscopie 13 49279

2 Radiografie 38 60175

3 Mamografie 6 13126

4 Rx dentar 71 46469

5 Tomografie computerizata 6 22855

6 Rx interventionala cardiologica 2 1931

7 Dexa 3 3006

8 Med.nucleara-scanere rectiliniare 1 344

9 Terapie Cobalt 60 1 992

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP CARAS Dr. Doina Borsa

A.Descrierea coordonatelor judetelor asistate de laborator:

Caras – Severin:

populatie – 333.219 locuitori – in anul 2002

relief – 65% relief muntos

industrie cu impact radiologic – exploatare materii prime uranifere – actualmente in

ecologizare

expuneri naturale existente: zona Ciudanovita – Lisava – cu fond natural radioactiv ridicat

surse antropice – halzi de cozi sau de steril rezultate din exploatarea uraniului in zona

niveluri medii de fond si dinamica acestora – vezi tabelele

Hunedoara – nu este cazul

populatie 487.115 locuitori)

B.Descrierea programului de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactive

naturala:

data initierii – 1981

descrierea metodologiei de monitorizare:

- determinarea dozei debit gama la 1 m de sol – trimestrial

- determinarea continutului radioactiv al apelor reziduale deversate de cele 2 instalatii de

decontaminare din zona (alfa global, beta global, uraniu natural, toriu natural, potasiu 40) – 2

probe/trimestru

- determinarea continutului radioactiv (alfa global, beta global, uraniu natural, toriu natural,

potasiu 40) al celor 2 parauri colectoare de afluenti radioactivi din zona – 2 probe/trimestru

- determinarea continutului radioactiv din sol si vegetatie - 3 probe/an

numarul si amplasarea punctelor de monitorizare:

- 5 puncte pentru determinarea dozei debit gama

- 2 puncte pentru determinarea continutului radioactiv al celor doua parauri din zona

numarul probelor pe tip, numarul analizelor efectuate si numarul probelor cu depasiri:

- 620 probe doza debit gama

- 248 probe apa de suprafata cu 1240 determinari

- 248 probe apa reziduala cu 1240 determinari

- 93 probe de vegetatie spontana cu 186 determinari

- 93 probe de sol cu 186 determinari

Rezultatele determinarilor se incadreaza in limitele normale de suprafata.

Pentru cele doua parauri colectoare activitatea alfa globala si beta globala, conform legii 458/2002

si H.G. 974/2004, prezinta valori mai mari de 0,1 Bq/l pentru activitatea alfa globala si 1 Bq/l

pentru activitatea beta globala, dar doza efectiva totala de referinta este mai mica de 0,1 mSv/an.

C.Expunerea radioactiva antropica si zonele cu fond natural ridicat tehnologic:

la supravegherea mediului se face si controlul cu determinari din zona fostelor exploatari

uranifere Ciudanovita – Lisava - datele sunt cele prezentate la punctul B

D.Descrierea programului de actiuni de supraveghere a starii de sanatate a populatiei - data initierii: 1983

- analiza indicatorilor starii de sanatate: in 1986 – studiu privind starea de sanatate a populatiei pe

perioada 1981 – 1986.

Tabel cu rezultatele determinărilor de doză debit gama efectuate în perioada anilor 1981 - 2011

din zona fostelor mine uranifere Ciudanoviţa - Lişava

Nr.

Crt.

Locul determinării Intervalul de

valori minime

şi maxime

(nSv/h)

Observaţii

1. Brădişorul de Jos – şcoala generală 106-114

2. Lişava - 20m modul decontaminare 145-216

3. Ciudanoviţa colonie - 20m modul

decontaminare

128-142

4. Ciudanoviţa colonie - primărie 108-115

5. Ciudanoviţa sat 105-112

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP CLUJ fiz. Ciprian Cîndea, chim. Savuli Ioana

JUDETUL CLUJ

A.Descrierea coordonatelor

Judeţul Cluj se află în Transilvania, regiunea Nord-Vest, România, cu reşedinţa în municipiul Cluj-

Napoca. Suprafaţă totală a judeţului este de 6674 km2 (reprezentând 2.8% din teritoriul României),

cu centrul poziţionat la 46.81226 - latitudine nordică şi 23.529023 - longitudine estică.

Circa o treime (24%) din suprafaţa judeţului este muntoasă, ocupată de Munţii Apuseni, cu înălţimi

de până la 1800 de metri, localizaţi în partea sud-vestică a judeţului. Restul suprafeţei este format în

proporţie de 76% din dealuri şi văi ale Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei. Terasele şi

luncile din sectoarele inferioare ale Someşului Mic şi Arieşului suplinesc lipsa câmpiilor. Teritoriul

judeţului aparţine bazinului Someşului Mic şi parţial bazinului Arieşului şi al Crişului Repede.

Conform structurii administrative din anul 2008, judeţul Cluj numără 434 localităţi. În judeţ se află

5 municipii - Câmpia Turzii, Cluj-Napoca, Dej (cu 4 localităţi în componenţă), Gherla (cu 3

localităţi în componenţă) şi Turda, un oraş - Huedin (cu o localitate în componenţă) şi 75 comune.

În cadrul comunelor se află 420 de sate.

Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă (de reşedinţă) a judeţului Cluj constituia

690.590 persoane, 16.21% dintre acestea fiind sub 18 ani, iar densitatea populaţiei în limitele

judeţului era de 103 locuitori/km2. Cea mai mare densitate a populaţiei a fost înregistrată în toate

cele 5 municipii - Cluj-Napoca, Câmpia Turzii, Turda , Gherla şi Dej. Cea mai mică densitate

populaţiei a fost înregistrată în comunele Valea Ierii, Beliş, Mărgău şi Măguri-Răcătău .

Pe teritoriul judetului Cluj nu exista industrie

cu impact radiologic si nici surse antropice.

Avand in vedere acest lucru se poate

considera ca expunerea populatiei din judetul

Cluj este datorata doar surselor naturale

nefiind depistate pe teritoriul judetului zone

cu fond natural radioactiv ridicat.

Nivelurile medii ale fondului natural de

radiatii pe teritoriul judetului sunt

monitorizate de catre Laboratorul de Igiena

Radiatiilor prin masuratori ale debitului dozei

absorbite in aer la 1 m de sol efectuate

periodic.

Valorile determinate se situeaza in intervalul

0.12-0.22 μSv/h fara a putea fi pusa in

evidenta o dinamica specifica acestora.

B. Activitatea de monitorizare a radioactivităţii apei potabile, alimentelor şi factorilor de mediu

al căror conţinut radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populaţiei, asigură menţinerea dozei

efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului de

sănătate publică.

Dintre factorii de mediu, ponderea cea mai importantă în relaţia dintre starea de confort şi sănătate a

populaţiei pe de o parte şi calitatea mediului în zonele locuite pe de altă parte, o deţine aerul. Astfel,

depunerile atmosferice reprezintă principalul factor de mediu în monitorizarea radioactivităţii atât în

situaţii normale cât şi în cazul accidentelor sau incidentelor nucleare.

Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu prevăd obligativitatea şi

responsabilitatea reţelei de sănătate publică de a asigura supravegherea radiologică a apei potabile şi

alimentului.

Starea radioactivităţii mediului pentru judeţele Cluj rezultă din măsurătorile alfa şi beta globale

pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape şi vegetaţie.

Programele de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă naturală

aferente judeţului Cluj, monitorizate de catre DSP Cluj, au fost iniţiate in anul 2005, odată cu

elaborarea de către ISP-Bucureşti a Metodologiei privind întocmirea Sintezei naţionale

“Monitorizarea radioactivităţii apei potabile şi alimentelor”.

Obiectivul principal îl constituie evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante prin

ingestia alimentelor şi apei potabile, precum şi evitarea expunerilor suplimentare prin contaminări

accidentale ale acestora. Obiectivele specifice constau în:

• Realizarea unei supravegheri la nivel naţional a conţinutului radioactiv natural al alimentelor şi al

apei potabile şi depistarea eventualelor contaminări radioactive.

• Identificarea tipului de contaminare şi cuantificarea nivelului de contaminare în vederea evaluarii

dozelor implicate în iradierea populaţiei şi a instituirii unor măsuri de protecţie radiologică.

Supravegherea radioactivităţii apei potabile se face în funcţie de sursele de apă de consum pentru

populaţie, şi anume:

1. Apa potabilă din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa în sistem centralizat;

2. Apa din fântâni particulare şi izvoare cu apă potabilă;

3. Apă îmbuteliată (minerală , de izvor sau de masă).

Conform statisticilor naţionale, dat fiind tendinţa crescătoare din ultimii ani a consumului de apă

îmbuteliată, de la 26.3 l/cap de locuitor/an în 2000 la 46.5 l/cap de locuitor/an în 2011, apa

îmbuteliată trebuie luată în considerare în cadrul programului de supraveghere a radioactivității apei

destinată consumului uman. Mai mult, mai ales în zonele urbane, apa îmbuteliată este utilizată

exclusiv de anumite categorii din populaţie, înlocuind astfel consumul apei din reţeaua de

distribuţie. In judetul Cluj exista un singur astfel de producator monitorizat de catre laboratorul de

igiena radiatiilor.

În cadrul acţiunii Supravegherea radioactivităţii apei potabile şi alimentului conform cerinţelor

EURATOM în conformitate cu ordinul MS de aplicare a PN de Sănătate, Laboratorului de Igiena

Radiaţiilor din cadrul DSP Cluj îi revin următoarele sarcini:

- organizarea şi derularea activităţilor de supraveghere a nivelului de radioactivitate a alimentelor şi

apei potabile în conformitate cu recomandările la nivel naţional;

- efectuarea determinărilor conţinutului radioactiv al apei potabile şi ale principalelor alimente din

dieta umană;

- transmiterea datelor în sistem standardizat la INSP Bucureşti- LIRI şi la Institutele Regionale de

Sănătate Publică

În cadrul acţiunii Monitorizarea radioactivităţii apei potabile conform LEGII 458/2002 în

conformitate cu ordinul MS de aplicare a PN de Sănătate, Laboratorului de Igiena Radiaţiilor din

cadrul DSP Cluj îi revin următoarele sarcini:

- organizarea şi derularea activităţilor de monitorizare a nivelului de radioactivitate a apei potabile

pe zone de aprovizionare;

- efectuarea determinărilor conţinutului radioactiv al apei potabile

transmiterea datelor în sistem standardizat la CRSP-Bucureşti- LIR si la Centrele Regionale de

Sănătate Publică

- constituirea bazei de date locale şi elaborarea raportului local

În vederea realizării acestor acţiuni, activităţile desfăşurate la nivelul Laboratorului de Igiena

Radiaţiilor din DSP Cluj au fost:

- iniţierea colaborării cu specialiştii din cadrul igienei mediului din DSP-ul propriu şi din judeţul

coordonat (Sălaj)

- întocmirea listei cu toate Zonele de Aprovizionare cu Apă (ZAP) din judeţ, pentru

toate sistemele publice, din toate localităţile din zona de jurisdicţie a DSP-ului judeţean.

stabilirea pentru fiecare ZAP a coordonatelor geografice (coduri NUTS sau GIS), conform

metodologiei

- stabilirea pe baza informaţiilor furnizate numărul minim de probe pentru efectuarea

determinărilor de radioactivitate (şi a estimării financiare) care trebuie efectuat pentru fiecare zonă

de aprovizonare.

- elaborarea şi agreerea planului de recoltare.

În concordanţă cu acestea, au fost întocmite listelor cu toate Zonele de Aprovizionare cu Apa

(ZAP) din Cluj şi stabilirea pentru fiecare ZAP a coordonatelor geografice, listă care a fost

coroborată cu lista primită de la specialiştii din cadrul Colectivului de Igiena Mediului din DSP

Cluj. Pentru judeţul Cluj s-au stabilit 14 zone de recoltare a apei potabile. Ţinând cont de relevanta

datelor menţionate anterior, s-au întocmit în cadrul Laboratorului de Igiena Radiaţiilor Ionizante al

DSP Cluj planurile de recoltare aferente, planuri întocmite lunar, trimestrial şi anual, atât pentru apa

potabilă, cât şi pentru alimente şi factorii de mediu monitorizaţi.

Pentru apa potabilă s-a stabilit o frecvenţă de 1 punct de recoltare/zonă de recoltare/2 ori pe an, iar

pentru alimente şi factorii de mediu planurile de recoltare au fost întocmite în concordanţă cu

indicaţiile metodologice privind efectuarea analizelor de laborator pentru determinarea conţinutului

radioactiv al alimentelor, conţinut în Sinteza naţională “Supravegherea radioactivităţii apei potabile

şi alimentului conform cerinţelor EURATOM”.

În anul 2011 au fost efectuate un număr de 82 determinări ale radioactivităţii alfa şi beta globale

pentru probe de apă si 48 pentru probe de alimente, în cadrul monitorizării radioactivităţii apei

potabile, alimentului şi factorilor de mediu, la nivelul judeţelor Cluj şi Sălaj.

În anul 2011, pentru ZAP-urile stabilite pentru judetul Cluj s-au efectuat 72 determinări de

radioactivitate.

În ceea ce priveşte factorii de mediu, la nivelul anului 2011 au fost efectuate un număr de 12

determinări ale radioactivităţii alfa şi beta globale, pentru vegetaţie spontană, depuneri atmosferice

şi zăpadă.Rezultatele parametrilor determinaţi pentru probele de apă s-au situat sub concentraţiile

admisibile de 0.1 Bq/l pentru radioactivitatea alfa şi 1 Bq/l pentru radioactivitatea beta pentru toate

probele analizate astfel fiind asigurată şi conformitatea cu valoarea parametrului indicator de

calitate, doza medie anuala de 0.1 mSv/an. De asemenea, în cursul anului 2011 s-au realizat un

număr de 4 separări radiochimice: separarea Sr-90 pentru 3 probe de alimente şi Cs-137 pentru o

probă de apă potabilă, de pe raza judeţului Cluj.

Pentru probele de alimente rezultatele nu au pus în evidenţă prezenţa unor contaminanţi artificiali

sau naturali în toate componentele dietei umane analizate .

Deasemenea in cursul anului 2010, activităţile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat

abateri de la media multianuală şi nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor de atenţionare, avertizare

sau alarmare pentru radioactivitatea aerului, depunerilor atmosferice şi apelor. Nivelurile valorilor

rezultate din determinările alfa şi beta global, considerate ca parametri de screening, pentru care

există valori limite în legislaţia naţională, s-au situat în general sub valorile considerate a fi limite în

evaluarea calităţii apei potabile.

Avand in vedere faptul ca pe raza judetului Cluj nu au fost identificate zone cu expunere radioactiva

antropica si zone cu fond natural ridicat modificat tehnologic, Laboratorul de Igiena Radiatiilor Cluj

Napoca nu desfasoara actiuni specifice in vederea supravegherii mediului respectiv de supraveghere

a starii de sanatate a populatiei.

JUDETUL SALAJ

A. Descrierea coordonatelor

Judeţul Sălaj se află în Transilvania, regiunea Nord-Vest, România, cu reşedinţa în municipiul

Zalău. Suprafaţa totală a judeţului este de 3864 km2 (reprezintând 1.6% din suprafaţa ţării), cu

centrul poziţionat la 47.186367 - latitudine nordică şi 23.109522 - longitudine estică. Judeţul Sălaj

este caracterizat de o zonă de dealuri şi depresiuni situate pe cursul văilor Almaşului, Agrijului,

Someşului, Crasnei si Barcăului. Zona montană este reprezentata în partea de Sud-Vest prin două

ramificaţii nordice ale munţilor Apuseni: culmile Meseşului si Plopişului. Depresiunile au o largă

răspândire pe teritoriul judeţului şi reprezintă importante zone agricole de concentrare a

localităţilor.

Conform structurii administrative din anul 2008, Judeţul Sălaj numără 289 localităţi. În judeţ se află

un municipiu - Zalău (cu o localitate în componenţă), 3 oraşe - Cehu Silvaniei (cu 4 localităţi în

componenţă), Jibou (cu 4 localităţi în componenţă) şi Şimleu Silvaniei (cu 3 localităţi în

componenţă) şi 59 comune. În cadrul comunelor se află 273 localităţi.

Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă (de reşedinţă) a judeţului Sălaj constituia

242.472 persoane, 20.23% dintre acestea fiind sub 18 ani, iar densitatea populaţiei în limitele

judeţului era de 63 locuitori/km2. Cea mai mare densitate a populaţiei a fost înregistrată în comuna

Horoatu Crasnei, municipiul Zalău şi oraşul Şimleu Silvaniei . Cea mai mică densitate a populaţiei

a fost înregistrată în comunele Almaşu, Zimbor, Dragu, Cuzăplac şi Lozna.

Pe teritoriul judetului Salaj nu exista industrie

cu impact radiologic si nici surse antropice.

Avand in vedere acest lucru se poate

considera ca expunerea populatiei din judetul

Salaj este datorata doar surselor naturale

nefiind depistate pe teritoriul judetului zone

cu fond natural radioactiv ridicat.

Nivelurile sunt monitorizate de catre

Laboratorul de Igiena Radiatiilor prin

determinari efectuate periodic.

Valorile medii ale fondului natural de radiatii

determinate pe teritoriul judetului, prin

masuratori ale debitului dozei absorbite in aer

la 1 m de sol se situeaza in intervalul 0.12-

0.22 μSv/h fara a putea fi pusa in evidenta o

dinamica specifica acestora.

B. Activitatea de monitorizare a radioactivităţii apei potabile, alimentelor şi factorilor de mediu

al căror conţinut radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populaţiei, asigură menţinerea dozei

efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului de

sănătate publică. Dintre factorii de mediu, ponderea cea mai importantă în relaţia dintre starea de

confort şi sănătate a populaţiei pe de o parte şi calitatea mediului în zonele locuite pe de altă parte, o

deţine aerul. Astfel, depunerile atmosferice reprezintă principalul factor de mediu în monitorizarea

radioactivităţii atât în situaţii normale cât şi în cazul accidentelor sau incidentelor nucleare.

Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu prevăd obligativitatea şi

responsabilitatea reţelei de sănătate publică de a asigura supravegherea radiologică a apei potabile şi

alimentului.

Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Sălaj rezultă din măsurătorile alfa şi beta globale

pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape şi vegetaţie.

Programele de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă naturală

aferente judeţelor Cluj şi Sălaj, monitorizate de catre DSP Cluj, au fost iniţiate in anul 2005, odată

cu elaborarea de către ISP-Bucureşti a Metodologiei privind întocmirea Sintezei naţionale

“Monitorizarea radioactivităţii apei potabile şi alimentelor”.

Obiectivul principal îl constituie evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante prin

ingestia alimentelor şi apei potabile, precum şi evitarea expunerilor suplimentare prin contaminări

accidentale ale acestora.

Obiectivele specifice constau în:

• Realizarea unei supravegheri la nivel naţional a conţinutului radioactiv natural al alimentelor şi al

apei potabile şi depistarea eventualelor contaminări radioactive.

• Identificarea tipului de contaminare şi cuantificarea nivelului de contaminare în vederea evaluarii

dozelor implicate în iradierea populaţiei şi a instituirii unor măsuri de protecţie radiologică.

Supravegherea radioactivităţii apei potabile se face în funcţie de sursele de apă de consum pentru

populaţie, şi anume:

1. Apa potabilă din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa în sistem centralizat;

2. Apa din fântâni particulare şi izvoare cu apă potabilă;

3. Apă îmbuteliată (minerală , de izvor sau de masă).

Conform statisticilor naţionale, data fiind tendinţa crescătoare din ultimii ani a consumului de apă

îmbuteliată, de la 26.3 l/cap de locuitor/an în 2000 la 46.5 l/cap de locuitor/an în 2011, apa

îmbuteliată trebuie luată în considerare în cadrul programului de supraveghere a radioactivității apei

destinată consumului uman.

Mai mult, mai ales în zonele urbane, apa îmbuteliată este utilizată exclusiv de anumite categorii din

populaţie, înlocuind astfel consumul apei din reţeaua de distribuţie

În cadrul acţiunii Supravegherea radioactivităţii apei potabile şi alimentului conform cerinţelor

EURATOM în conformitate cu ordinul MS de aplicare a PN de Sănătate, Laboratorului de Igiena

Radiaţiilor din cadrul DSP Cluj îi revin următoarele sarcini:

- organizarea şi derularea activităţilor de supraveghere a nivelului de radioactivitate a alimentelor şi

apei potabile în conformitate cu recomandările la nivel naţional;

- efectuarea determinărilor conţinutului radioactiv al apei potabile şi ale principalelor alimente din

dieta umană;

- transmiterea datelor în sistem standardizat la INSP Bucureşti- LIRI şi la Institutele Regionale de

Sănătate Publică

În cadrul acţiunii Monitorizarea radioactivităţii apei potabile conform LEGII 458/2002 în

conformitate cu ordinul MS de aplicare a PN de Sănătate, Laboratorului de Igiena Radiaţiilor din

cadrul DSP Cluj îi revin următoarele sarcini:

- organizarea şi derularea activităţilor de monitorizare a nivelului de radioactivitate a apei potabile

pe zone de aprovizionare;

- efectuarea determinărilor conţinutului radioactiv al apei potabile

transmiterea datelor în sistem standardizat la CRSP-Bucureşti- LIR si la Centrele Regionale de

Sănătate Publică

- constituirea bazei de date locale şi elaborarea raportului local

În vederea realizării acestor acţiuni, activităţile desfăşurate la nivelul Laboratorului de Igiena

Radiaţiilor din DSP Cluj au fost:

- iniţierea colaborării cu specialiştii din cadrul igienei mediului din DSP- Sălaj

- întocmirea listei cu toate Zonele de Aprovizionare cu Apă (ZAP) din judeţ, pentru

toate sistemele publice, din toate localităţile din zona de jurisdicţie a DSP-ului judeţean.

stabilirea pentru fiecare ZAP a coordonatelor geografice (coduri NUTS sau GIS), conform

metodologiei

- stabilirea pe baza informaţiilor furnizate a numărului minim de probe pentru

efectuarea determinărilor de radioactivitate (şi a estimării financiare) care trebuie efectuate pentru

fiecare zonă de aprovizonare.

- elaborarea şi agreerea planului de recoltare.

În concordanţă cu acestea, au fost întocmite listele cu toate Zonele de Aprovizionare cu Apa (ZAP)

din Salaj şi stabilirea pentru fiecare ZAP a coordonatelor geografice, listă care a fost coroborată cu

lista primită de la specialiştii din cadrul Colectivului de Igiena Mediului din DSP Salaj .

Astfel pentru judeţul Sălaj au fost stabilite 7 zone de recoltare a apei potabile. Ţinând cont de

relevanta datelor menţionate anterior, s-au întocmit în cadrul Laboratorului de Igiena Radiaţiilor

Ionizante al DSP Cluj planurile anuale de recoltare aferente acestor zone atât pentru apa potabilă,

cât şi pentru alimente şi factorii de mediu monitorizaţi.

Pentru apa potabilă s-a stabilit o frecvenţă de 1 punct de recoltare/zonă de recoltare/2 ori pe an, iar

pentru alimente şi factorii de mediu planurile de recoltare au fost întocmite în concordanţă cu

indicaţiile metodologice privind efectuarea analizelor de laborator pentru determinarea conţinutului

radioactiv al alimentelor, conţinut în Sinteza naţională “Supravegherea radioactivităţii apei potabile

şi alimentului conform cerinţelor EURATOM”.

În anul 2011 au fost efectuate un număr de 18 determinări ale radioactivităţii alfa şi beta globale

pentru probe de apă, în cadrul monitorizării radioactivităţii apei potabile.

Rezultatele parametrilor determinaţi pentru probele de apă s-au situat sub concentraţiile admisibile

de 0.1 Bq/l pentru radioactivitatea alfa şi 1 Bq/l pentru radioactivitatea beta pentru toate probele

analizate astfel fiind asigurată şi conformitatea cu valoarea parametrului indicator de calitate, doza

medie anuala de 0.1 mSv/an.

Mentionam ca pentru probele de alimente relevanta celor recoltate in judetul Cluj a fost extinsa si la

nivelul judetul Salaj

Deasemenea in cursul anului 2010, activităţile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat

abateri de la media multianuală şi nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor de atenţionare, avertizare

sau alarmare pentru radioactivitatea aerului, depunerilor atmosferice şi apelor.

Nivelurile valorilor rezultate din determinările alfa şi beta global, considerate ca parametri

de screening, pentru care există valori limite în legislaţia naţională, s-au situat în general sub

valorile considerate a fi limite în evaluarea calităţii apei potabile.

Avand in vedere faptul ca pe raza judetului Salaj nu au fost identificate zone cu expunere

radioactiva antropica si zone cu fond natural ridicat modificat tehnologic, Laboratorul de Igiena

Radiatiilor Cluj Napoca nu desfasoara actiuni specifice in vederea supravegherii mediului respectiv

de supraveghere a starii de sanatate a populatiei.

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP CONSTANŢA Dr. Mirela Calboreanu, Fiz. Elena Curuia

JUDEŢUL CONSTANTA

A. Descrierea coordonatelor judeţului Constanţa

Judeţul Constanţa este situat în extremitatea Sud–Estică a României fiind limitat de Marea Neagră

la Est, iar la Nord de judeţul Tulcea. Spre Vest fluviul Dunărea desparte judeţul Constanţa de

judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila. La Sud se află o parte din frontiera României cu Bulgaria.

Populaţia: La 1 iulie 2010, populaţia judeţului Constanţa era de 722.360 persoane din care 351.184

persoane de sex masculin. Populaţia urbană este de 504.667 locuitori.

Relief: In judeţul Constanţa predomină relieful de podiş cu altitudine redusă, cu valori sub 200m,

doar în partea de Nord a judeţului altitudinea atingând 250m. Podişul Casimcea ocupă partea de

Nord a judeţului, iar în partea de Sud se întinde Podişul Dobrogei de Sud care seamănă cu o câmpie

înaltă, având un aspect calcaros. Litoralul Mării Negre este format la Nord din cordoane de nisip

care separă lacurile de mare. In partea sudica, se afla o faleză abruptă formată din calcare şi loess cu

înălţimi de 15-20m.

Industrie cu impact radiologic: Singura întreprindere din judeţul Constanţa cu posibil impact

radiologic este societatea S.C. Marway - Fertilchem S.A. Năvodari care se ocupă cu producerea

îngrăşămintelor chimice.

B) Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radioactivă naturală

Programul de monitorizare a nivelelor de radioactivitate în mediu în scopul evaluării expunerii

populaţiei a fost demarat în anul 1996. Pentru realizarea acestui program colectivul Laboratorului

de Igiena Radiaţiilor Ionizante a prelevat probele necesare în vederea determinării nivelelor de

radioactivitate.Mediile din care s-a făcut recoltarea de probe sunt: depuneri atmosferice, apă de

suprafaţă, sol şi aer.

Depunerile atmosferice (precipitaţii, depuneri uscate, zăpadă) (Bq/m2).

Depunerile atmosferice au fost recoltate de laborator lunar la sediul instituţiei. Numărul probelor

este de 12 în fiecare an.Depunerile atmosferice sunt recoltate în borcane de sticlă cu diametrul de

18-20 cm şi sunt păstrate la poziţie timp de o lună.

Se măsoară direct, în cutie Marinelli la o instalaţie gamaspectrometrie timp de 60.000 s.

Se determină K-40, Ra-226, Th-232 şi eventualii radionuclizi artificiali. După aceea se procedează

la evaporarea depunerii atmosferice la sec şi rezidiul obţinut va fi depus pe tăviţe de măsurare la o

instalaţie alfa/beta global. Timpul de măsură pe probă este de 12 ore.

Apa de suprafaţă ( Bq/l) este recoltată de laborator lunar. Se recoltează apă din Canalul Dunăre-

Marea Neagră. Din probele recoltate se determină H-3 şi activitatea alfa şi beta global.

Pentru măsurarea activităţii alfa şi beta global se evaporă un litru de apă la sec, iar rezidiul obţinut

se depune pe tăviţe de măsură la instalaţia alfa/beta. Timpul de măsură este de 720 min.

Pentru măsurarea tritiului se distilează 500 ml de apă iar distilatul obţinut este amestecat cu un

cokctail de scintilaţie şi pus în fiole de măsură la instalaţia cu scintilatori lichizi. Timpul de măsură

este de 720 min.

Doza gama ambientală (nGy/h). Determinarea debitului dozei radiaţiei gama absorbită în aer se

face la distanţa de 1 m faţă de sol. Măsurătorile de efectuează trimestrial. Se utilizează un dozimetru

care trebuie să aibă o limită de detecţie, în jur de 0,06 mGy/h şi o sensibilitate de 0,02-0,03 mGy/h.

Determinarea concentraţiei de radioactivitate pentru sol (Bq/kg). Probele de sol sunt recoltate

trimestrial. Proba de sol este recoltată de pe o suprafaţă de 1m2

şi numai stratul superficial, după ce

s-a îndepărtat vegetaţia de pe acea suprafaţă. Proba de sol este păstrată timp de o lună în laborator

până se atinge echilibrul descendenţilor de viaţă scurtă din seria U-238 şi Th-232.

Apoi proba este pregătită pentru măsurare. Pământul este sfărâmat, cernut şi pus în cutia de măsură

care este de tip Sarpagan, în conformitate cu geometria detectorului. Masa probei trebuie să fie de

(150-200) g. Timpul de măsură este de 60.000 s.

Nu s-au înregistrat valori peste cele conforme cu valorile medii ale radionuclizilor naturali U-238,

Th-232, K-40, din crusta Pământului, respectiv, 35 Bq/kg, 30 Bq/kg şi 400 Bq/kg.

Activitate aerosoli, alfa şi beta global ( Bq/m3 )

Pentru oraşul Constanţa se determină o probă lunar.Se aspiră pe un filtru de aerosoli la o pompă de

aspiraţie reglată la un debit redus (25-50 l / min). Se va aspira un volum de 30 m3

. Filtrul va fi

măsurat după două zile la o instalaţie alfa/beta, care să aibă fondul mai mic de 10imp/min pentru

beta global şi 1 imp/min pentru alfa global.

C.Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radioactivă antropică şi zonele cu fond natural ridicat modificat tehnologic

În localitatea Năvodari se află întreprinderea S.C. Marway – Fertilchem S.A. care s-a ocupat cu

producerea îngrăşămintelor chimice fosfatice. În momentul de faţă întreprinderea nu mai produce

îngrăşăminte chimice şi se ocupă doar cu ambalarea lor.Există activităţi industriale ce utilizează

materiale ce conţin radionuclizi naturali (izotopi de uraniu, radiu, potasiu şi thoriu). În aceste

cazuri, procesele industriale pot conduce la concentrarea acestor radionuclizi naturali în produsele

finale, în produsele intermediare şi în apele de procesare sau materiale reziduale. Aceste activităţi

pot avea un impact radiologic asupra populaţiei şi a mediului. Una din aceste activităţi este industria

de îngrăşăminte fosfatice, bazată pe atacul rocii fosfatice cu acid sulfuric.

Materialele brute folosite în fabricarea acidului fosforic sunt:

- rocă fosfatică cu conţinut P2O2 de 29-39%;

- H2SO4 concentrat 94-98%.

Din acest proces rezultă două produse:

- acid fosforic ( faza lichidă) în care se regăseşte mai mult de 90% din uraniu, din roca fosfatică;

- fosfogips (faza solidă) care poate conţine 80% din radiu aflat iniţial în roca fosfatică. El poate

conţine, de asemenea 5-20% din uraniu aflat în roca fosfatică.

Acidul fosforic P2O5 poate fi combinat:

- cu amoniac şi produce fosfat de amoniu;

- cu rocă fosfatică în raport 3/1 şi produce superfosfat.

Deşeurile rezultate sunt:

- solide – fosfogips;

- lichide – ape acide;

- gazoase – acid florhidric.

Materialul brut folosit în cei 35 de ani de funcţionare a uzinei a fost importat din Maroc,

Algeria, Egipt, Indonezia, Tunisia şi Israel.

Fosfogipsul neutralizat a fost depozitat, în trei zone, în partea de vest a uzinei.

- Batalul 1 – exploatat în perioada 1961-1975: are un volum de 1,3 mil m3

şi este potenţial acoperit

cu vegetaţie spontană;

- Batalul 2 – exploatat în perioada 1975-1996: ocupă o arie de 21 de ha şi înălţime 7-11m;

- Batalul 3 – a început exploatarea lui în anul 1996 şi ocupă o suprafaţă de 10 ha.

Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante din judeţul Constanţa a monitorizat zona

Năvodari, S.C. Marway-Fertilchem S.A., Ovidiu, Lumina, Peninsula–Mamaia, Mamaia–sat pentru a

determina şi inventaria sursele suplimentare de radiaţie naturală apărute ca un rezultat a activităţii

industriale.

Valorile experimentale obţinute în urma monitorizării sunt:

LOCALITATE : NĂVODARI

Cod

probă

Data

recoltă

Denumire

probă

Locaţie

A$1 10.06.09 Apă reţea Centrul oraşului

A$2 10.06.09 Apă reţea Centrul oraşului

A$3 10.06.09 Apă reţea Centrul oraşului

A$4 12.05.2010 Apă reţea Centrul oraşului

A$5 12.05.2010 Apă reţea Centrul oraşului

A$6 11.06.2011 Apă reţea Centrul oraşului

A$7 11.06.2011 Apă reţea Centrul oraşului

A$8 20. 03.2012 Apă reţea Centrul oraşului

A$9 18.06.09 Apă fântână Centrul oraşului

A$10 18.06.09 Apă fântână Centrul oraşului

S$1 18.06.09 sol Centrul oraşului

S$2 12.05.2010 sol Centrul oraşului

S$3 11.06.2011 sol Centrul oraşului

Ape reţea şi fântână

Cod

probă

Unitatea de

măsură

Alfa global Beta global

A$1 Bq/l 0.054 0.117

A$2 Bq/l 0.08 0.131

A$3 Bq/l 0.104 0.109

A$4 Bq/l 0.062 0.079

A$5 Bq/l 0.134 0.153

A$6 Bq/l 0.106 0.211

A$7 Bq/l 0.111 0.168

A$8 Bq/l 0.231 0.444

A$9 Bq/l 2.021 2.73

A$10 Bq/l 0.661 0.902

Soluri

Cod

probă

Unitatea

de măsură

K-40 Bi-214 Tl-208 Pb-214 Ra-226 Th-234

S$1 Bq/kg 552 44 46 69 50 36

S$2 Bq/kg 483 34 41 40 42 22

S$3 Bq/kg 583 43 52 65 45 37

LOCALITATE: NĂVODARI – S.C. MARWAY-FERTILCHEM S.A.

Cod probă Data recoltă Denumire probă Locaţie

F$1 15.06.2007 fosfogips Zona batal 2

F$2 15.06.2007 fosfogips Zona batal 2

F$3 02.07.2007 fosfogips Zona batal 2

F$4 02.07.2007 fosfogips Zona batal 2

S$4 02.07.2007 sol Zona batal 2

S$5 02.07.2007 sol Zona batal 2

S$6 18.06.2009 sol Fertilchem pădure

A$11 02.07.2007 Apă potabilă Fertilchem

A$12 12.08.2008 Apă pânză freatică Zona batal 2

A$13 12.08.2008 Apă industrială Cămin evacuare

A$14 12.08.2008 Apă industrială Cămin tampon

Fosfogips, soluri şi ape

Cod

probă

Unitatea

de măsură

K-40 Bi-214 Tl-208 Pb-214 Ra-226 Th-234

F$1 Bq/kg 39 457 17 723 469 106

F$2 Bq/kg 90 670 27 1116 717 184

F$3 Bq/kg < 3 490 14 741 466 94

F$4 Bq/kg < 3 308 6 483 295 46

S$4 Bq/kg 488 40 57 63 45 14

S$5 Bq/kg 518 33 48 60 51 21

S$6 Bq/kg 439 44 43 64 56 37

A$11 Bq/l < 1 < 0.3 < 0.2 < 0.2 < 0.1 < 0.08

A$12 Bq/l 0.57 0.046 0.008 0.018 1.06 0.59

A$13 Bq/l 0.45 0.058 < 0.2 0.042 0.5 0.29

A$14 Bq/l 0.71 0.041 < 0.2 0.023 0.48 0.26

LOCALITATE: MAMAIA-SAT

Cod

probă

Data

recoltă

Denumire

probă

Locaţie

A$15 12.08.2008 Apă fântână Str. M12

V$1 12.08.2008 Vegetaţie Str. M12

S$7 12.08.2008 Sediment Str. M12

A$16 18.06.2009 Apă fântână Str. M12

V$2 18.06.2009 Vegetaţie Str. M12

S$8 18.06.2009 Sol Str. M12

A$17 18.06.2009 Apă Canal Dunăre -

Marea Neagră

Str. M12

A$18 18.06.2009 Apă reţea Str. M14

Ape

Cod

probă

Unitatea de măsură Alfa global Beta global

A$15 Bq/l 1.760 1.82

A$16 Bq/l 13.733 17.35

A$17 Bq/l 0.260 0.402

A$18 Bq/l 0.272 0.273

Soluri, vegetaţie şi ape

Cod

probă

Unitatea

de măsură

K-40 Bi-214 Tl-208 Pb-214 Ra-226 Th-234

S$7 Bq/kg 345 68 36 108 79 42

S$8 Bq/kg 611 44 49 65 64 37

V$1 Bq/kg 787 < 1.33 < 1.55 < 1.23 < 0.85 < 0.40

V$2 Bq/kg 458 < 2.3 8.1 < 1.66 < 0.78 < 0.68

A$15 Bq/l 0.29 0.052 0.012 0.037 1.97 2.28

A$16 Bq/l 0.36 0.069 0.03 0.059 5.71 4.16

LOCALITATE: LUMINA

Cod

probă

Data

recoltă

Denumire

probă

Locaţie

A$19 18.06.2009 Apă reţea Str. Năvodari

A$20 18.06.2009 Apă fântână Str. Morii

A$21 18.06.2009 Apă fântână Str. Morii

V$3 18.06.2009 Vegetaţie Str. Morii

S$9 18.06.2009 Sol Str. Morii

Ape

Cod

probă

Unitatea de măsură Alfa global Beta global

A$19 Bq/l 0.051 0.294

A$20 Bq/l 0.106 0.389

A$21 Bq/l 0.426 0.326

Sol şi vegetaţie

Cod

probă

Unitatea

de măsură

K-40 Bi-214 Tl-208 Pb-214 Ra-226 Th-234

S$9 Bq/kg 575 39 45 61 45 31

V$3 Bq/kg 810 < 1.25 < 0.88 < 0.91 < 0.43 < 0.40

Zona Peninsula Mamaia

Cod

probă

Data

recoltă

Denumire

probă

Locaţie

A$22 18.06.2009 Apă reţea Fermă agricolă

S$10 18.06.2009 Sol Fermă agricolă

V$4 18.06.2009 Vegetaţie Fermă agricolă

Ape

Cod

probă

Unitatea de măsură Alfa global Beta global

A$22 Bq/l 0.07 0.302

Sol şi vegetaţie

Cod

probă

Unitatea

de măsură

K-40 Bi-214 Tl-208 Pb-214 Ra-226 Th-234

S$10 Bq/kg 721 59 38 57 32 20

V$4 Bq/kg 470 < 1.38 < 0.97 < 1.0 < 1.19 < 0.4

LOCALITATE: OVIDIU

Cod

probă

Data

recoltă

Denumire

probă

Locaţie

A$23 19.09.2006 Apă reţea Şcoala nr.3

A$24 31.03.2008 Apă reţea Liceul nr. 1

Ape

Cod

probă

Unitatea de măsură Alfa global Beta global

A$23 Bq/l 0.09 0.07

A$24 Bq/l 0.088 0.088

Valori mari ale concentraţiei radioactive s-au înregistrat la apele de fântână din Mamaia- sat.

Menţionăm că localitatea Mamaia-sat este racordată la reţeaua centrală de distribuţie a apei

potabile, la fel ca oraşele Constanţa şi Năvodari. Fântânile particulare din Mamaia-sat sunt folosite

(conform declaraţiilor proprietarilor) numai la irigarea culturilor din grădinile proprii.

JUDEŢUL TULCEA

A. Descrierea judeţului Tulcea

Judeţul Tulcea este situat în extremitatea de E – S-E a României, în partea central-nordică a

Dobrogei, la gurile Dunării şi la Marea Neagră (E). Vecinii judeţului tulcea sunt: Republica

Moldova şi Ucraina (în N), judeţele galaţi (N-V), Brăila (V) şi Constanţa (S).

Se află la intersecţia paralelei de 450

latitudine nordică cu meridianul de 290 longitudine estică.

Populaţia: La 1 iulie 2010, populaţia judeţului Tulcea era de 245.899 persoane din care 122.019

persoane de sex masculin. Populaţia urbană este de 121.992 locuitori.

Relief: Relieful judeţului Tulcea se caracterizează prin existenţa a două unităţi fizico-geografice

distincte: una mai înaltă, iar partea central vestică în cadrul căreia se întâlnesc elemente ale celui

mai vechi relief de pe teritoriul României (respectiv unităţi de orogen vechi, hercinic/kimmeric).

şi alta mai joasă şi mai nouă (din Cuaternar) în N, N-E şi E, respectiv lunca şi Delta Dunării,

precum şi nordul complexului lagunar Razim – Sinoe. Unităţile mai înalte de relief sunt dispuse în

trei mari subunităţi paralele:

subunitatea nordică este constituită din Munţii Măcinului, Podişul Niculiţel şi Dealurile Tulcei;

subunitatea centrală este reprezentată de Podişul Babadag;

subunitatea sudică corespunde compartimentului nordic al Podişului Casimcea făcând parte

integrantă din Podişul Dobrogei Centrale, constituit predominant din şisturi verzi prepaleozoice

în fundament (care apar adeseori la suprafaţă) peste care se află depozite jurasice şi cretacice.

Regiunile joase de relief de pe teritoriul judeţului includ Delta Dunării, lunca Dunării precum şi

câmpia aluvială din preajma lacului Razim.

Industrie cu impact radiologic: Singura întreprindere cu posibil impact radiologic este Alum Tulcea,

rafinărie de alumină. Cea mai mare parte a aluminei fabricate la Tulcea este utilizată de Alro Slatina

pentru producerea aluminiului.

B) Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radiactivă naturală

Programul de monitorizare a nivelelor de radioactivitate în mediu în scopul evaluării expunerii

populaţiei a fost demarat în anul 1996. Pentru realizarea acestui program s-a colaborat cu

Laboratorul de chimie din D.S.P. Tulcea pentru prelevarea probelor şi prelucrarea lor în vederea

determinării nivelelor de radioactivitate.Mediile din care s-a făcut recoltarea de probe sunt:

depuneri atmosferice, apă de suprafaţă, sol şi aer.

Depunerile atmosferice (precipitaţii, depuneri uscate, zăpadă) (Bq/m2).

Depunerile atmosferice au fost recoltate de Laboratorul de chimie din D.S.P.Tulcea lunar la sediul

instituţiei. Numărul probelor este de 12 în fiecare an. Depunerile atmosferice sunt recoltate în

borcane de sticlă cu diametrul de 18-20 cm şi sunt păstrate la poziţie timp de o lună. Se măsoară

direct, în cutie Marinelli la o instalaţie gamaspectrometrie timp de 60.000 s. Se determină K-40,

Ra-226, Th-232 şi eventualii radionuclizi artificiali. După aceea se procedează la evaporarea

depunerii atmosferice la sec şi rezidiul obţinut va fi depus pe tăviţe de măsurare la o instalaţie

alfa/beta global. Timpul de măsură pe probă este de 12 ore.

Apa de suprafaţă ( Bq/l) este recoltată de Laboratorul de chimie din D.S.P.Tulcea lunar. Se

recoltează apă din fluviul Dunăre din următoarele locaţii: Măcin, Tulcea, Sulina şi Sfântu-

Gheorghe. Din probele recoltate se determină H-3 şi activitatea alfa şi beta global. Pentru măsurarea

activităţii alfa şi beta global se evaporă un litru de apă la sec iar rezidiul obţinut se depune pe tăviţe

de măsură la instalaţia alfa/beta. Timpul de măsură este de 720 min. Pentru măsurarea tritiului se

distilează 500 ml de apă iar distilatul obţinut este amestecat cu un cokctail de scintilaţie şi pus în

fiole de măsură la instalaţia cu scintilatori lichizi. Timpul de măsură este de 720 min.

Doza gama ambientală (nGy/h). Determinarea debitului dozei radiaţiei gama absorbită în aer se

face la distanţa de 1 m faţă de sol. Măsurătorile de efectuează trimestrial. Se utilizează un dozimetru

care trebuie să aibă o limită de detecţie, în jur de 0,06 mGy/h şi o sensibilitate de 0,02-0,03 mGy/h.

Determinarea concentraţiei de radioactivitate pentru sol (Bq/kg). Probele de sol sunt recoltate

trimestrial. Proba de sol este recoltată de pe o suprafaţă de 1m2

şi numai stratul superficial, după ce

s-a îndepărtat vegetaţia de pe acea suprafaţă. Proba de sol este păstrată timp de o lună în laborator

până se atinge echilibrul descendenţilor de viaţă scurtă din seria U-238 şi th-232.

C. Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radioactivă antropică şi zonele cu fond natural ridicat modificat tehnologic

În oraşul Tulcea se află societatea Alum Tulcea, cel mai mare producător de alumină calcinată din

ţară, utilizată pentru obţinerea aluminiului. Producţia medie de alumină este de 500.000 tpa. În anul

2009, Alum a fost repornit după un program de modernizare şi retehnologizare, început în februarie

2007. Alum a înlocuit o parte din echipamentele existente pentru eficientizarea producţiei şi pentru

conformarea cu normele europene pentru protecţia mediului.

Tulcea produce alumină prin prelucrarea bauxitei din import. Bauxita este cel mai important

minereu pentru producţia de aluminiu. Ea este un amestec de hidroxizi de aluminiu cu hidroxizi de

fier şi oxizi (în special de fier), cu silicaţi hidrataţi de aluminiu, dioxid de titan şi apă. Compoziţia

bauxitei variază apreciabil: Al2O3:40-75%, Fe2O4:2-37%, SiO2:1-25%, TiO2:1-5%, H2O:8-28%.

Bauxita folosită în producţia de aluminiu are un conţinut de peste 45% Al2O3 în raport Al2O3 / SiO2

=3. Uzina Alum Tulcea foloseşte bauxită din import pentru producerea aluminei.

Datele de radioactivitate pentru constituenţii din procesul de fabricare a aluminei, publicate de

Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive Bucureşti sunt:

Concentraţia constituenţilor radioactivi:

Material procesat Radon

( Bq/m3

)

Thoron

( Bq/m3 )

Uraniu

( ppm )

Ra-226

( Bq/g )

Toriu

( ppm ) PH

Materie primă importată

– Brazilia

zona Trombeta

- - 40 1,5 21 -

Guinea Bissau

zona Boke - - 17 0,27 27 -

Reziduu roşu - - 15 0,212 62 -

Apă de la batal - - 0,010 0,026 - 12,2

Aer la suprafaţa

batalului 248 6270 - - - -

Există posibilitatea de limitare a creşterii expunerii la radiaţii pentru personalul expus şi pentru

populaţie prin următoarele căi:

- limitarea producţiei fabricii pe an;

- prin limitarea superioară a concentraţiei activităţii materiei prime radioactive;

- prin limitarea concentraţiei prafului;

- creşterea expunerii la radiaţii se realizează mai ales prin inhalare. Măsurile de igiena muncii de a

purta mască de praf, au condus colateral la scăderea dozei de radiaţie prin inhalare.

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP GALAŢI

Dr. Constanta Apostu

Judetul Nr. Populatie Procent

Galati 626.277 45%

Braila 391.833 28%

Vrancea 374.318 27%

Cele 3 judete arondate laboratorului de igiena

radiatiilor ionizante Galati aveau la nivelul anului

2011, o populatie insumata de aprox. 1.392.428

persoane:

Dupa cum se poate observa ponderea principala o

reprezinta judetul Galati, cu aproape jumatate din

totalul populatiei insumate.

Judeţul Galaţi,

A. COORDONATE GENERALE:

1. Descrierea sumara a judetului Galati

Cu o suprafaţă de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţa României, se înscrie în aria judeţelor

pericarpatice, dunărene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagră, la confluenţa a trei mari ape curgătoare -

Dunărea, Siret, Prut şi la încrucişarea unor mari drumuri comerciale.

Aşezat în sud-estul ţării , se mărgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul Vrancea, spre sud cu

judeţul Brăila şi judeţul Tulcea la est cu Republica Moldova iar la vest cu judeţul Vrancea.

Clima - teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climă continentală, verile sunt foarte calde

şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice.

Relieful - prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a marginilor

provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă

fidel atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a reliefului.

Acestea din urmă oferă o privelişte cu înălţimi, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.

Populaţia: Judeţul Galaţi are 2 municipii (Galati, Tecuci), 2 oraşe (Tg. Bujor, Beresti) şi 61 comune.

Industrie cu impact radiologic: SC ARCELOR MITTAL, SC SANTIERUL NAVAL DAMEN SRL, SC

EUROSTEEL SRL, SC MENAROM PEC SA, SC COMMET SA, SC TUBULAR PRODUCT (TEVI

SUDATE), SC MOLDOVULCAN SA, SC NEDISTRUCTIV SRL.

2. Expuneri naturale existente: un avem

3. Surse antropice: nu avem

4. niveluri medii de fond si dinamica acestora: valoarea medie a fondului natural este de 0,075 μSv/h.

B. Descrierea programului de actiuni a mediului pentru zonele cu expunere radioactiva naturala:

2. nr., amplasarea si semnificatia punctelor de monitorizare:

- aerosol – 1 punct de recolta – liri Galati

- depuneri atmosferice - 1 punct de recolta – Liri Galati

- ape de suprafata_ 3 puncte de recolta – Dunare, Siret , Prut

- doza la 1 m de sol - 1 punct de recolta – curtea liri Galati

- radon din locuinte – 15 puncte de recolta ( 8 puncte in 2011; 9 puncte in 2012)

Toate punctele de monitorizare reprezinta zone de interes public

3. nr. Probelor pe tip , nr. Analizelor efectuate, nr. probelor cu depasiri:

- aerosol: 12 probe/an, 24 determinari/an (alfa, beta global)

- depuneri atmosferice: 12 probe/an, 24 determinari/an (alfa, beta global)

- ape de suprafata: 3 probe /an , 18 determinari,

- doza la 1 m de sol : 500 masuratori/an, doze cuprinse intre 0,057-0,200 μSv/h.

- radon din locuinte- in derulare

Judetul Braila

A. COORDONATE GENERALE:

1. Descrierea sumara a Judetului arondat: Braila

Brăila este un oraş în sud-estul României, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Oraşul este situat pe malul stâng

al Dunării, la distanţă de aproximativ 20 de kilometri de Galaţi. Aşezările formează o reţea alcătuita din 3 oraşe

(municipiul Braila - reşedinţa judeţului, Faurei, Ianca).

Relief: Cea mai mare parte a orasului se intinde in zona de terasa, care are inaltimea cuprinsa intre 12m si 25m

si care se ridica peste un versant paralel cu fluviul cunoscut sub numele de faleza. Terasa Brailei este plana,

coborand de la nord unde se afla Piscul Brailei (33m) spre sud unde atinge 15m, iar de la est la vest inaltimile

variaza intre 25m la Gradina Mare si 10m in cartierul Lacu Dulce.

Industrie cu impact radiologic: SC TMUCB SA –FILIALA BRAILA, SC PROMEX SA, STX RO Offshore

BRAILA SA

2. Expuneri naturale existente: un avem

3. Surse antropice: nu avem

4. niveluri medii de fond si dinamica acestora: valoarea medie a fondului natural este de 0,073 μSv/h.

B. Descrierea programului de actiuni a mediului pentru zonele cu expunere radioactiva naturala:

2. nr., amplasarea si semnificatia punctelor de monitorizare:

- depuneri atmosferice - 1 punct de recolta – locuinta particulara

- radon din locuinte –un s-a efectuat

3. nr. probelor pe tip , nr. Analizelor efectuate, nr. probelor cu depasiri:

- depuneri atmosferice: 12 probe/an, 24 determinari/an (alfa, beta global)

- radon din locuinte- in derulare

Judetul Vrancea

A. COORDONATE GENERALE:

1. Descrierea sumara a Judetului arondat: Vrancea

Judetul Vrancea este asezat în sud-estul României; cu o suprafaţa de 4857 km2.

Relief: Se desfăşoară pe un relief dispus în trei trepte, de la vest la est - Munţii Vrancei (alcătuiţi din gresii,

marne, argile, altitudini de 1000-1785 m în Vf. Goru), Subcarpaţi (ansamblu de dealuri împădurite, culoare de

văi şi depresiuni în care sunt concentrate numeroase sate) şi nord-estul Câmpiei Române; se adaugă Şiretul şi un

sector din Colinele Tutovei.

Clima: Climatul temperat, diferenţiat altimetric (temperaturi medii anuale de la 10°C în câmpie la 2°C pe

crestele Carpaţilor; precipitaţiile cresc de la 450 mm la 1000 mm), cu influenţe foehnale în dealuri şi câmpie a

determinat etajarea solurilor şi vegetaţiei (păduri de conifere şi amestec în munţi; păduri de fag şi gorun în

dealuri, în bună măsură înlocuite de păşuni şi fâneţe; silvostepâ şi stepă în est, ce-au fost desţelenite aproape

complet.

Asezari: Aşezările formează o reţea alcătuita din 5 oraşe (municipiul Focşani - reşedinţa judeţului, Adjud,

Panciu, Marasesti, Odobesti), 59 de comune şi 331 de sate.

Industrie cu impact radiologic: SC NDT TESTING SRL FOCSANI

2. Expuneri naturale existente: un avem

3. Surse antropice: nu avem

4. niveluri medii de fond si dinamica acestora: valoarea medie a fondului natural este de 0,083 μSv/h.

B. Descrierea programului de actiuni a mediului pentru zonele cu expunere radioactiva naturala:

1. data initierii=

2. nr., amplasarea si semnificatia punctelor de monitorizare:

- depuneri atmosferice - 1 punct de recolta – DSP Vrancea

- radon din locuinte –6 puncte de recolta (6 puncte in 2012)

Toate punctele de monitorizare reprezinta zone de interes public

3. nr. Probelor pe tip , nr. Analizelor efectuate, nr. probelor cu depasiri:

- depuneri atmosferice: 12 probe/an, 24 determinari/an (alfa, beta global)

- radon din locuinte- in derulare

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP HARGHITA

fiz.Pataki Péter Sándor

A. Coordonatele judeţului asistat de LIRI Harghita

Harghita este un judeţ situat în centrul României cu o suprafaţă totală de 6639 km2 şi o populaţie de peste

304.000 locuitori, relief dominant montan . Judeţul Harghita este slab industrializat, nu există industrie cu

activităţi cu impact radiologic.

Expuneri din surse naturale sunt cele produse de activităţile balneare, cauzate de băi cu apă minerală precum şi

tratamentele efectuate în mofete.

Expuneri datorate surselor antropice în momentul de faţă nu există, Acestea au existat dar a fost dezafectat şi

ecologizat în 2008 sectorul minier de la JOLOTCA.

Valoarea medie a fondului natural oscilează în jurul valori de 127 nGy/h

B,C,D Program de acţiune de supraveghere a mediului pt. zonele cu expunere radioactivă naturală

precum şi expunerea antropică .

Pe raza judeţului Harghita sunt numeroase băi cu ape minerale şi băi cu bioxid de carbon numite mofete.Au

fost efectuate numeroase determinări din surse antropice, a fost identificate 5 mofete folosite in scop medical

( tratament). Nivelul concentraţiilor de radon se situează între 140Bq/mc - 30000Bq/mc, valorile obţinute de

multe ori depăşesc nivelul de acţiune stabilit de norme. Nu a fost iniţiat o acţiune anume de monitorizare în

lipsă de metodologie. Pentru o bună desfăşurare a activităţii de colectare a probelor de pe teren ar fi necesar

un mijloc de transport propriu.

În ultimii 5 ani nu au fost constatate sau semnalate situaţii deosebite din aceste zone din punct de vedere

medical.

Debitul dozei gama la 1m de sol

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 46 49 52

saptamana

nGy/h

Series1

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP IASI

Dr. Ghinet Micaiela Gabriela

Colaboratori: chim. Andriescu Elena, fiz. Dascaleanu Vasile, asistent pr. igiena Aanei Cezar, asistent. pr. igiena

Abaitancei Magdalena

Judetul Iasi

Geografie. Este situat : - la 47010'24" latitudine

nordică şi 25015'3" longitudine estică

- partea nord-estica a Romaniei

- in Podisul Moldovei,

- in bazinul raului Prut si al raului Siret

- aproape de granita cu Republica Moldova

- în Câmpia Moldovei

- pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în

râul Prut

- în centrul provinciei Moldova, care se întinde de la

munţii Carpaţi până la râul Nistru – râu aflat până

nu demult la confluenţa unor importante trasee

comerciale

- pe vechile drumuri comerciale care legau nordul si

vestul Europei de sud-estul continental si de

Orientul Apropiat

Suprafata :- de 5.500 km patrati cu o medie de

altitudine de mai putin de 250m.

Industrie: energetica - termocentrale; constructii de masini - utilaj greu la Iasi; materiale de constructii-

prefabricate; industrie usoara - confectii, tricotaje, textile, incaltaminte; electronica - Iasi; industrie alimentara -

panificatie si paste fainoase, carne si mezeluri, branzeturi, semipreparate, ulei, zahar, conserve legume fructe;

Demografie

Populatia judetului Iasi este de 774 075 locuitori dintre care 297 541 locuitori in resedinta conform ultimelor

estimări oficiale ale Institutului Naţional de Statistică din anul 2011,

Judetul Vaslui

Asezare geografica

Judetul Vaslui este situat în estul României, la granita cu Republica Moldova si are o suprafata de 5 318

kilometri patrati, reprezentând 2,23 la suta din suprafata tarii. Judetele vecine sunt Iasi, Neamt, Bacau, Vrancea

si Galati. Din punct de vedere administrativ, judetul Vaslui se compune din trei municipii (Vaslui, Bârlad si H

usi), doua orase (Negresti si Murgeni), 8 1 de comune si 456 de sate.

Principalele forme de relief sunt dealurile joase (în partea centrala si de vest) si câmpiile deluroase (în partea de

est). Principalele bazine hidrografice sunt cele ale râurilor Prut si Bârlad. Lacurile naturale nu sunt foarte multe

la numar, mai importante fiind cele din lunca Prutului. Predomina lacurile de natura antropica.

Populatia: Populaţia totala a judetului, potrivit datelor recensamântului din 2011, este de 393 340 de locuitori

Alimentarea cu apa în sistem centralizat este

asigurata în proportie de 92 la suta pentru locuitorii

din centrelor urbane si de 15 la suta pentru locuitorii

de la sate.

La reteaua de canalizare sunt racordati 68 la suta din

locuitorii oraselor si doar 5 la suta din locuitorii

satelor.

Economia judetului Vaslui are un caracter

predominant agrar, datorita, în primul rând,

suprafetei mari de teren agricol, si numarului ridicat

de persoane care locuiesc în mediul rural si se ocupa

cu agricultura. Cea mai importanta ramura

industriala este industria usoara: tesaturi, confectii,

tricotaje, încaltaminte.

Judetul Neamt

Judetul Neamt ocupa o pozitie central-estica in

ansamblul teritorial national si se suprapune, partial,

Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovenesti si

Podisului Moldovenesc, face parte din categoria

unitatilor administrativ - teritoriale cu o suprafata

medie, avand 5896 km patrati, ceea ce reprezinta

2,5% din teritoriul tarii. Organizarea administrative:

2 municipii : Piatra Neamt, Roman; 3 orase : Targu

Neamt, Bicaz, Roznov

78 comune cuprinzand un numar de 344 sate.

Populatia judetului in 2011 a fost de 507 399

locuitori

Asezare: Cu un teritoriu in suprafata de 5.896 km2, judetul Neamt este situat in zona central-vestica a

Moldovei. Prin amplasarea sa, judetul Neamt se invecineaza:la nord cu judetele Suceava si Iasi; la est cu

judetele Iasi si Vaslui

la sud cu judetul Bacau ;la vest cu judetele Harghita si Suceava

Reprezentand 2,5% din suprafata totala a tarii, respectiv locul 18, incadrandu-se in categoria judetelor mici, este

strabatut de cursul mijlociu al raurilor Bistrita si Siret.

Partea de est a judetului este strabatuta de magistrala rutiera si feroviara care face legatura Capitelei tarii cu

nordul Moldovei, iar ramificatiile acesteia spre vest asigura legatura cu zona Ardealului.

Relieful: Relieful are in ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu fatada orientata spre est: partea vestica o

formeaza culmile inalte ale muntilor (800 - 1907 m), dupa care urmeza treptele descrescatoare ale dealurilor

subcarpatice (500 - 700 m), de podis (400 - 450 m) si luncile joase (100 - 200 m). Muntii, cu o suprafata de

2653 km2, reprezinta 45% din suprafata totala a judetului, iar dealurile si podisurile 55%, cu o suprafata de 3245

km2. Muntii au forma unor culmi si platouri cu varfuri izolate, puternic fragmentati de vai adanci, inclusi in

intregime Carpatilor Orientali- grupa muntilor Bistritei Moldovenesti si cuprind: muntii Bistritei, Ceahlau,

Hasmas, Tarcau si Stanisoarei. Dealurile subcarpatice formeaza o fasie continua de la nord la sud, lata de 15 km

incluzand depesiunile subcarpatice Neamt, Cracau - Bistrita si Tazlau ce se individualizeaza ca niste campii

colinare de-a lungul vailor, intens cultivate. Culoarele de vale ale Siretului, Bistritei si Moldovei ocupa un loc

aparte in relieful judetului avand aspectul unor campii largi terasate, dezvoltate la o altitudine de 180-200 m.

Reteaua hidrografica - Judetul Neamt dispune de importante resurse de apa de suprafata si subterane.

Ape de suprafata - intreaga retea hidrografica ce dreneaza teritoriul judetului apartine raului Siret si principalilor

sai afluenti Bistrita si Moldova la care se adauga raurile Ozana, Cracau, Tarcau, Cuiejdi.

Ape subterane - Regimul si raspandirea lor sunt determinate de conditiile structural - litologice si de etajarea

principalelor conditii fizico - geografice, cele mai bogate panze freatice fiind cuprinse in complexul luncilor si

teraselor raurilor Siret, Moldova, Bistrita, Cracau, Ozana.

Lacuri - Lacurile constituie un element nou in peisajul geografic al judetului avand nivelul influentat de regimul

de functionare al hidrocentralelor, ele se desfasoara pe valea Bistritei: Izvorul Muntelui, Pangarati, Vaduri,

Batca Doamnei.

Resursele de subsol: materiale de constructie si materii prime pentru industria materialelor de constructii

(calcare, gresii, argile, marne, pietrisuri, nisipuri) pe vaile Bicazului, Tarcaului, Tazlaului, Moldovei, Cracaului,

Neamtului ape minerale la Baltatesti, Oglinzi, Ghindaoani, Agarcia, Bicazu Ardelean, Borca, Garcina, Pipirig,

Straja, Tarcau, Vanatori Neamt saruri de potasiu la Cracaoani, Negresti, Garcina, Cut, Mastacan, Borlesti,

Baltatesti, Tazlau sare gema la Targu Neamt, Dobreni, Piatra Neamt, Borlesti

sisturi bituminoase la Tazlau gaze naturale la Tazlau, Roman, Pipirig

B.EXPUNERI NATURALE EXISTENTE

Judetul Neamt

Halde dezafectate de la Sectorul de explorare pentru minereuri uranifere Primatar I – II

Halde dezafectate de la Mina Bicazul Ardelean

Halde dezafectate de la Sectorul de explorare pentru minereuri uranifere Primatar I – II

Haldele dezafectate sunt localizate in stanga vaii Bistricioara, pe cursurile superioare a paraielor Grinties,

Primatar, Bradu si Prisecani (fig. 1)

Administrativ, perimetrul minier apartine de com.

Grinties, jud. Neamt.

Accesul in zona este asigurat pe soseaua nationala

DN 15 (Toplita – Borsec – Grinties – Poiana

Teiului) iar in apropierea lucrarilor miniere se poate

ajunge pe drumuri forestiere

Zonele cele mai apropiate sunt amplasate,

fata de perimetrul miniere astfel:

- com. Grinties – 1021 locuinte si 2486

locuitori formata din:

- satul Grinties - la cca. 6 Km

- satul Bradu – la cca. 3 Km

Aprovizionarea cu apa potabila a populatiei

se realizeaza:

centralizat, in mare parte, prin doua captari si

distributia in satele Bradu si Grintes

fantanile sunt de adancime mica 0,5 – 3 m si sunt

localizate in apropierea albiei minore a Bistricioarei

si Grintesului Mare.

Sursele de poluare sunt haldele de minereu si apele de mina.

Pentru a urmari continutul de radioelemente care prin diferite cai de transfer ar

putea modifica dozele efective ale unor persoane din populatie, s-au efectuat urmatoarele investigatii;

determinarea dozei debit gamma pe haldele de steril

recoltarea de probe de roca de pe halde si analiza lor in laborator

recoltarea de probe de apa de mina

determinarea concentratiei de Ra pe suprafata haldelor

analiza apei potabile din reteua centralizata

haldele de minereu sunt situate in patru areale din care doar unul singur mai

prezinta interes si anume, haldele situate pe paraul Rusu Mare Primatar, restul haldelor sunt acoperite de

vegetatie si foarte greu accesibile.

halda G27 Primatar

la suprafata acesteia s-au inregistrat valori ale dozei gamma cuprinse intre 0,2 – 4 µSv/h

in rocile de pe halda s-au pus in evidenta Ra 0,2 - 3,8 Bq/g

ape de mina Ra 0,017 Bq/l

- halda G26 Primatar

la suprafata acesteia s-au inregistrat valori ale dozei gamma cuprinse intre 0,2 – 0,35 µSv/h

in rocile de pe halda s-au pus in evidenta Ra 0,16 Bq/g

ape de mina Ra 0,034 Bq/l

- halda G21 Primatar

la suprafata acesteia s-au inregistrat valori ale dozei gamma cuprinse intre 0,2 – 0,60 µSv/h

in rocile de pe halda s-au pus in evidenta Ra 6,98 Bq/g

- halda G24 Primatar

la suprafata acesteia s-au inregistrat valori ale dozei gamma cuprinse intre 0,2 – 4,35 µSv/h

in rocile de pe halda s-au pus in evidenta Ra 11,3 Bq/g

ape de mina Ra 0,034 Bq/l

b. Ape de suprafata:

Puncte de recolta:

- Paraul Primatar dupa confluenta cu paraul Afinis

- Ra 226 - 0.004 – 0,012 Bq/l

- gamma global 1,9 Bq/l

- Paraul Afinis inainate de confluenta cu paraul Primatar

- Ra 226 – 0,023 – 0,024 Bq/l

- gamma global 2,8 Bq/l

- Paraul Grinties

- Ra 226 – 0,004 – 0,008 Bq/l

- gamma global 2,6 Bq/l

c. Ape potabile

Instalatie centralizata punct recolta primarie Grintiesi

Radon 86,7 pCi/l

Beta global 0,405 Bq/l

Instalatie centralizata punct recolta dispensar Grinties

Radon 26,8 pCi/l

Beta global 0,397 Bq/l

d. lapte

- centrul de recoltare

Gamma global 2,6 Bq/l

e. vegetatie

- vegetatie spontana – fosta rampa de minereu

Gamma global 22 Bq/Kg

- vegetatie spontana – bifurcatie parau Afinis

Gamma global 15 Bq/Kg

f. sedimente

- sediment paraul Afinis

Gamma global 520 Bq/Kg

- sediment paraul Grinties

Gamma global 490 Bq/Kg

Monitorizarea radiologica se va efectua pe aceleasi puncte de recolta.

Analiza indicatorilor starii de sanatate a populatiei: Tabelul din Anexa 1

2. Haldele dezafectate de la Mina Bicazul Ardelean

Localizare: perimetrul de cerecetare geologica Bicazul Ardelean se afla situat in partea vestica a jud. Neamt

intre izvoarele paraului Telec in partea de NV si izvoarele paraului Tepeseni in extremitatea SE (fig 1)

Caile de acces constau din DN 12 C Bicaz – Lacul Rosu – Gheorghieni apoi pe drumul comunal de pe Valea

Caprei, paraul Judanului

Com. Bicazul Ardelean – 1849 locuinte si 4075 locuitori formata din:sat Telec, sat Ticos,sat Tosorag,sat

Tepeseni.

Com. Damuc – 1398 locuinte si 3076 locuitoei formata din

Huisrez

Trei Fantani

Cele mai apropiate localitati:satul Tosorog satul Telec satul Tepeseni, Bicazul Ardelean

Aprovizionarea cu apa potabila a populatiei se realizeaza:

centralizat, in mare parte, in Bicazul Ardelean si Tepeseni

fantanile sunt de adancime mica si sunt localizate in apropierea albiei minore a paraului Jidanului si Tepeseni.

Sursele de poluare sunt haldele de minereu si apele de mina.

Pentru a urmari continutul de radioelemente care prin diferite cai de transfer ar

putea modifica dozele efective ale unor persoane din populatie, s-au efectuat urmatoarele investigatii;

determinarea dozei debit gamma pe haldele de steril

recoltarea de probe de roca de pe halde si analiza lor in laborator

recoltarea de probe de apa de mina

determinarea concentratiei de Rn pe suprafata haldelor

analiza apei potabile din reteua centralizata

a haldele de minereu sunt situate in doua areale din care doar doua halde mai

prezinta interes si anume, halda 6 Tepeseni situata pe paraul Tepeseni si halda 5 Telec situata pe paraul Telec

restul haldelor sunt acoperite de vegetatie si foarte greu accesibile.

halda 6 Tepeseni

la suprafata acesteia s-au inregistrat valori ale dozei gamma cuprinse intre 0,17 –0,29 µSv/h

in rocile de pe halda s-au pus in evidenta Ra 0,2 - 0,8 Bq/g

ape de mina Ra 0,017 Bq/l

la suprafata haldei Ra 33 Bq/m3

halda 5 Telec

la suprafata acesteia s-au inregistrat valori ale dozei gamma cuprinse intre 0,10 –3,10 µSv/h

in rocile de pe halda s-au pus in evidenta Ra 1,80 Bq/g

ape de mina Ra 0,068 Bq/l

la suprafata haldei Ra 203 Bq/m3

b. Ape de suprafata:

Puncte de recolta:

- Paraul Tepeseni inainte de confluenta cu Raul Bicaz in com. Bicazul Ardelean (in spatele primariei)

- Ra 226 - 0.002 – 0,06 Bq/l

- Paraul Jidanului in satul Tepeseni inainate de confluenta cu raul Bicaz

- Ra 226 – 0,02 – 0,06 Bq/l

c. sedimente

- sediment din Paraul Tepeseni inainte de confluenta cu Raul Bicaz in com. Bicazul Ardelean (in spatele

primariei)

Ra 0,06 Bq/g

- sediment din Paraul Jidanului in satul Tepeseni inainate de confluenta cu raul Bicaz

Ra 0,04 Bq/g

Monitorizarea radiologica se va efectua pe aceleasi puncte de recolta.

Analiza indicatorilor starii de sanatate a populatiei: Tabelul din Anexa 2

Anexa 1 Com. Grintesti jud. Neamt

AN CATEGORIA

total M

total F

0-1 an M

0-1 an F

1-4 ani M

1-4 ani F

5-9 ani M

5-9 ani F

10-14 ani M

10-14 ani F

15-19 ani M

15-19 ani F

20-24 ani M

20-24 ani F

25-29 ani M

25-29 ani F

30-34 ani M

30-34 ani F

35-39 ani M

2009 1.1 nr. locuitori

1.309

1.226

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 1.1 nr. locuitori

1.315

1.217

7

4 52 32

71

56

84

55

80

64

93

87

103

83

91

71

89

2011 1.1 nr. locuitori

1.298

1.220

11

10 42 27

69

54

75

55

82

67

93

86

94

80

106

81

81

2009

1.2 nr. decese (orice cauza)

14

18

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

-

2010

1.2 nr. decese (orice cauza)

17

14

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011

1.2 nr. decese (orice cauza)

23

18

-

1 - -

-

-

-

-

1

-

1

-

-

-

-

-

1

2009

1.3 nr. decese prin cancer

3

1

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010

1.3 nr. decese prin cancer

-

-

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011

1.3 nr. decese prin cancer

4

1

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

1

-

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009

2.1 leucemie, limfom

-

-

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010

2.1 leucemie, limfom

-

-

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011

2.1 leucemie, limfom

-

-

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009

2.2 tumori maligne

2

1

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010

2.2 tumori maligne

1

3

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011

2.2 tumori maligne

4

1

-

- - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

AN CATEGORIA

35-39 ani F

40-44 ani M

40-44 ani F

45-49 ani M

45-49 ani F

50-54 ani M

50-54 ani F

55-59 ani M

55-59 ani F

60-64 ani M

60-64 ani F

65-69 ani M

65-69 ani F

70-74 ani M

70-74 ani F

75-79 ani M

75-79 ani F

>=80 ani M

>=80 ani F

2009 1.1 nr. locuitori - -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 1.1 nr. locuitori 92 116

89

73

65

78

53

57

88

59

75

67

68

74

99

65

74

56 62

2011 1.1 nr. locuitori 91 116

91

76

70

75

39

65

91

59

80

57

62

75

94

60

77

62 65

2009 1.2 nr. decese (orice cauza) -

-

-

1

-

-

1

-

-

1

1

1

2

3

-

5

6

2

8

2010 1.2 nr. decese (orice cauza) -

-

-

1

1

1

-

-

-

3

-

1

1

3

2

-

4

8

6

2011 1.2 nr. decese (orice cauza) -

-

-

1

-

4

-

-

-

2

1

1

-

5

2

2

2

5 12

2009 1.3 nr. decese prin cancer -

-

-

-

-

-

1

-

-

-

-

1

-

-

-

2

-

-

-

2010 1.3 nr. decese prin cancer -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 1.3 nr. decese prin cancer -

-

-

-

-

1

-

-

-

-

-

-

-

2

-

1

-

-

1

2009

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96) -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

-

-

-

-

-

-

2010

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96) -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96) -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009 2.2 tumori maligne -

-

-

-

-

-

-

-

1

-

-

-

-

1

-

1

-

-

-

2010 2.2 tumori maligne -

-

-

-

1

1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2

2011 2.2 tumori maligne -

-

-

-

-

1

-

-

-

1

-

-

-

1

1

1

-

-

-

Anexa 2 com. Bicazul Ardelean

AN CATEGORIA

total M

total F

0-1 an M

0-1 an F

1-4 ani M

1-4 ani F

5-9 ani M

5-9 ani F

10-14 ani M

10-14 ani F

15-19 ani M

15-19 ani F

20-24 ani M

20-24 ani F

25-29 ani M

25-29 ani F

30-34 ani M

30-34 ani F

35-39 ani M

35-39 ani F

2009 1.1 nr. locuitori 2.115

1.964

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 1.1 nr. locuitori 2.095

1.943

20

10

77

65

126

97

120

124

124

92

162

114

128

134

177

168

181

123

2011 1.1 nr. locuitori 2.064

1.928

9

12

78

54

114

102

118

111

122

116

148

103

153

163

141

127

187

132

2009 1.2 nr. decese (orice cauza)

23

22

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

1

-

2010 1.2 nr. decese (orice cauza)

32

22

-

-

-

-

1

-

-

-

-

-

1

-

-

-

-

-

-

-

2011 1.2 nr. decese (orice cauza)

32

15

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

2009 1.3 nr. decese prin cancer

4

1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 1.3 nr. decese prin cancer

6

3

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 1.3 nr. decese prin cancer

6

1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009 2.1 leucemie, limfom

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 2.1 leucemie, limfom

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 2.1 leucemie, limfom

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009 2.2 tumori maligne -

2

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 2.2 tumori maligne 7

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 2.2 tumori maligne -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

AN CATEGORIA

40-44 ani M

40-44 ani F

45-49 ani M

45-49 ani F

50-54 ani M

50-54 ani F

55-59 ani M

55-59 ani F

60-64 ani M

60-64 ani F

65-69 ani M

65-69 ani F

70-74 ani M

70-74 ani F

75-79 ani M

75-79 ani F

>=80 ani M

>=80 ani F

2009 1.1 nr. locuitori -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 1.1 nr. locuitori 162

122

135

113

123

120

102

118

84

106

109

111

100

126

90

108

75

92

2011 1.1 nr. locuitori 188

120

122

107

128

108

100

125

93

118

85

96

111

133

92

99

75

102

2009 1.2 nr. decese (orice cauza)

1

-

-

-

-

-

2

1

-

1

1

-

2

2

5

7

10

11

2010 1.2 nr. decese (orice cauza)

-

-

-

-

2

-

1

-

-

-

4

2

5

1

5

12

13

7

2011 1.2 nr. decese (orice cauza)

1

-

1

-

4

-

2

-

2

1

1

1

5

2

6

2

9

9

2009 1.3 nr. decese prin cancer -

-

-

-

-

-

1

-

-

-

1

-

1

-

-

1

1

-

2010 1.3 nr. decese prin cancer -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2

-

1

-

1

1

2

2

2011 1.3 nr. decese prin cancer -

-

-

-

1

-

1

-

2

-

-

-

1

-

1

-

-

1

2009 1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

-

-

-

-

-

-

2010 1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009 2.2 tumori maligne -

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

-

-

-

-

-

-

1

2010 2.2 tumori maligne -

-

-

-

-

-

1

-

1

-

2

-

1

-

1

-

1

-

2011 2.2 tumori maligne -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Anexa 2 Com. Damuc Jud. Neamt

AN CATEGORIA

total M

total F

0-1 an M

0-1 an F

1-4 ani M

1-4 ani F

5-9 ani M

5-9 ani F

10-14 ani M

10-14 ani F

15-19 ani M

15-19 ani F

20-24 ani M

20-24 ani F

25-29 ani M

25-29 ani F

30-34 ani M

30-34 ani F

35-39 ani M

35-39 ani F

2009 1.1 nr. locuitori 1.584

1.508

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009 1.2 nr. decese (orice cauza)

12

13

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

2009 1.3 nr. decese prin cancer

3

1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

2009

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009 2.2 tumori maligne -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 1.1 nr. locuitori 1.592

1.498

20

14

76

56

105

86

95

96

75

82

111

78

108

111

127

117

153

123

2010 1.2 nr. decese (orice cauza)

20

24

-

-

1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

-

-

2010 1.3 nr. decese prin cancer

-

5

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 2.2 tumori maligne 1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 1.1 nr. locuitori 1.581

1.488

17

15

70

56

108

82

91

94

94

79

100

82

119

132

102

97

147

118

2011 1.2 nr. decese (orice cauza)

21

21

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 1.3 nr. decese prin cancer

5

6

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 2.2 tumori maligne 1

1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

AN CATEGORIA

40-44 ani M

40-44 ani F

45-49 ani M

45-49 ani F

50-54 ani M

50-54 ani F

55-59 ani M

55-59 ani F

60-64 ani M

60-64 ani F

65-69 ani M

65-69 ani F

70-74 ani M

70-74 ani F

75-79 ani M

75-79 ani F

>=80 ani M

>=80

ani

F

2009 1.1 nr. locuitori -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009 1.2 nr. decese (orice cauza)

-

-

1

-

-

-

-

-

-

-

3

-

4

4

1

3

2

6

2009 1.3 nr. decese prin cancer

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

-

-

1

1

-

-

2009

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

-

-

-

-

-

-

2009 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2009 2.2 tumori maligne -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 1.1 nr. locuitori 118

103

113

65

101

101

75

113

88

95

61

64

71

78

50

66

45

50

2010 1.2 nr. decese (orice cauza)

-

-

-

-

-

1

-

1

1

2

1

2

4

3

5

4

7

11

2010 1.3 nr. decese prin cancer

-

-

-

-

-

-

-

1

-

2

-

1

-

-

-

1

-

-

2010

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2010 2.2 tumori maligne -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

-

-

2011 1.1 nr. locuitori 128

106

112

82

110

86

68

109

96

96

55

64

67

72

50

63

47

55

2011 1.2 nr. decese (orice cauza)

-

-

2

-

1

-

1

1

1

-

2

2

3

4

2

8

9

6

2011 1.3 nr. decese prin cancer

-

-

-

-

1

-

-

1

1

-

1

1

1

1

1

2

-

1

2011

1.4 nr. decese prin leucemii, limfom (c81-c96)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 2.1 leucemie, limfom -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2011 2.2 tumori maligne -

-

-

-

-

1

-

-

-

-

-

-

-

-

1

-

-

-

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP MARAMURES

Dr. Nora Burlacu

Judeţul Maramureş:

A. Coordonatele judeţului :

Populaţie 461290 persoane, 56,6% urban şi 43,4% rural. Din punctul de vedere al mărimii populaţiei

stabile, judeţul Maramureş se situează pe locul 16 în ierarhia judeţelor.

Judeţul Maramureş este situat în partea de nord - vest a ţării, între paralelele 47º20’00” şi 48 º 00’15”

latitudine nordică şi meridianele 22 º 52’30” şi 25 º 07’30” longitudine estică, are o suprafaţă de 6304

km2 (2,6% din suprafaţa României). Relieful este variat: zona montană – 43 %; dealuri, podişuri şi

piemonturi – 30 %; depresiuni – 27 %. Părţile joase ale depresiunilor coboară până la 135 m pe Someş la

Seini şi 204 m pe Tisa. Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303 m) domină

Depresiunea Maramureşului cu peste 1600 m, iar Ignişul (1307 m) se ridică peste Depresiunea Baia

Mare cu aproximativ 1000 m.

Bazine hidrografice: Bazinul superior al Tisei (rau de granita cu Ukraina) cu afluentii Viseu si

Iza.Bazinul Lapusului in totalitate, pana la varsarea in Somes. Lacul Firiza pe valea Firizei, lacul Nistru,

lacul Sasar pe valea Sasarului, Amenajarile Piscicole ale Lapusului.

Industrie cu impact radiologic conform adresei APM Maramureş : încetarea activităţii la mina Repedea-

Poienile de sub Munte aviz nr. 18/20.07.2007 şi acordul de mediu nr. 1/09.01.2008 care stabileşte

condiţiile de realizare a lucrărilor din punct de vedere al impactului asupra mediului , necesare pentru

închiderea şi ecologizarea perimetrului minier menţionat

Zone naturale cu fond crescut nu avem

Surse antropice : zona Repedea –Poienile de sub Munte unde au fost efectuate cu ani în urmă

prospecţiuni de către Compania Naţională a Uraniului SA – Sucursala Suceava. Haldele rămase şi

neconsolidate sunt supuse eroziunii şi pot conduce la contaminarea mediului în zonele limitrofe.

Haldele de steril sunt spălate de paraurile din zonă , care străbat localităţile Repedea, Poienile de sub

Munte, Ruscova :

- Obnuju, Vinderel, Tomnatic, afluenţi ai raului Repedea care la randul său este afluent al raului

Ruscova

- Parau Rau, afluent al Cvasniţei care este afluent al raului Ruscova

Nivelele medii de fond nu au variaţii semnificative de la un an la altul şi se incadrează sub nivelul de

avertizare de 0,250 µGy/h, valoarea medie în 2011 este de 0,098 µGy/h - conform declaraţiei APM

Maramureş

B. Programul de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă naturală Pentru zonele cu expunere radioactivă naturală APM Maramureş derulează programul de monitorizare a

radioactivităţii mediului susţinut de Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM) Baia Mare care

face parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului. Staţia se află în subordinea

autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în coordonarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia

Mediului şi în administrarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului-Maramureş.

Programul standard de monitorizare asigură supravegherea factorilor de mediu de pe teritoriul judeţului

Maramureş şi are ca scop detectarea creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizarea

avertizării/alarmării factorilor de decizie, fiind activ de peste 20 de ani. Nivelul radioactivităţii factorilor de

mediu din judeţul Maramureş rezultă din măsurătorile -globale, de dozimetrie gamma în aer, precum şi de

spectrometrie gamma, efectuate pentru toţi factorii de mediu (aerosoli atmosferici, depuneri uscate, precipitaţii,

ape, sol şi vegetaţie).In anul 2011 s-au efectuat 1702 prelevări de probe care au fost prelucrate şi supuse

masurătorilor - globale şi spectrometriei gamma, ponderea acestora fiind: aerosoli – 42,8%; depuneri

atmosferice uscate şi umede – 21,44%; ape de suprafaţă şi de adâncime – 29%; vegetaţie – 2,59%; sol – 3,47%.

Aerosoli atmosferici si depuneri atmosferice –prelevare in Baia Mare sediu APM-Maramures

Ape de suprafaţă - puncte de prelevare: Lac acumulare Firiza – Baraj Firiza

Râu Someş – Buşag

Râu Tisa – Teceu

Râu Săsar – Baia Mare Podul Viilor

Ape de adâncime - puncte de prelevare: Foraj F1 – Hideaga

Foraj F6 – Sat Săsar

Vegetaţie şi sol - puncte de prelevare: Baia Mare

Numărul de măsurători efectuate la SSRM- Baia Mare în anul 2011 a fost de 8641 din care 3891 sunt

măsurători -globale, 4437 reprezintă numărul de citiri orare de dozimetrie gamma şi 313 măsurători de

spectrometrie gamma prin care s-au indentificat de la 1 la 14 radionuclizi/măsurătoare. Ponderea acestora este

reflectată, în procente, după cum urmează: aerosoli atmosferici – 25,31%; depuneri atmosferice – 8,45%; ape –

9,94%; vegetaţie – 0,51%; sol – 0,68%; spectrometrie gama – 3,62%; dozimetrie gamma – 51,53 %.

In urma măsurătorilor efectuate nu s-au înregistrat valori care să depăşească limita nivelului de avertizare.

Probele zilnice au fost cumulate lunar şi supuse analizei de gamma – spectrometrie. Au fost indentificaţi si

radionuclizi artificiali I-131 şi Cs-137 ca urmare a accidentului nuclear de la Fukushima (martie 2011), dar care

au avut activităţi foarte mici .

Analiza detailată a rezultatelor monitorizării radioactivităţi mediului poate fi urmărită în Rapoartele anuale

privind starea mediului în judeţul Maramureş, ce sunt publicate pe site-ul agenţiei

(http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/

RASM_2010/11_CAP_VIII_2010-Mediul_sanatatea_si_calitatea_vietii.pdf)

C. Programul de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă

antropică şi zonele cu fond radioactive natural ridicat modificat tehnologic Pentru zonele cu expunere radioactivă antropică APM Maramureş , prin Staţia de Supraveghere a

Radioactivităţii Mediului, a fost preocupată de monitorizarea trimestrială a zonei Repedea încă din anul 2002.

Incepând din anul 2008 monitorizarea se face semestrial asupra tuturor factorilor de mediu din zona respectivă,

în conformitate cu Programul de monitorizare a factorilor de mediu din zone cu radioactivitate naturală

modificată, program aprobat anual de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM nr.

1/1445/IN/21.06.2011; APM Maramureş nr. 6047/22.06.2011).

S-au efectuat măsurători -globale la toţi factorii de mediu din zona comunei Repedea (pârâurile Obnuju,

Vinderel, Tomnatic, râurile Repedea şi Ruscova; sedimente, vegetatie, sol) precum şi din zona Poienile de sub

Munte (pârâul Cvasniţa). S-au făcut măsurători de dozimetrie gamma în aer într-un număr de 10 puncte în

lungul cursului râului Repedea şi 10 puncte în lungul pârâului Cvasniţa. Valorile înregistrate au variat între

0,077 şi 0,103 μGy/h pe cursul râului Repedea şi între 0,078 şi 0,106 μGy/h pe cursul pârâului Cvasnita. Limita

de avertizare este de 0,250 μGy/h. Valorile înregistrate s-au situat în limitele de variaţie a fondului natural din

zonă. Au fost monitorizate 2 fântâni din localitatea Repedea (la şcoală şi la o locuinţă particulară situată la nr.

90) şi o fântână din Poienile de sub Munte nr. 1405.

Măsurători -globale au fost efectuate în 2010 pentru :

-ape de suprafaţă zona Repedea Poienile de sub Munte, cele mai mari valori medii anuale fiind de 550 Bq/mc

rau Ruscova şi 680 Bq/mc parau Cvasnita, cu valoari crescute în semestrul 1 de 1100 Bq/mc rau Ruscova şi

respectiv 1400 Bq/mc parau Cvasnita comparativ cu semestrul 2 unde nu depăşesc valoarea de 200 Bq/mc

- ape de profunzime 3 fantani (scoală Repedea, Repedea nr. 90 şi Poienile de sub Munte nr. 1405), cea mai mare

valoare a fost inregistrată la , Repedea nr. 90 şi este mai mică decat 700 Bq/mc

- sedimente din raurile menţionate, cu valori care nu depăşesc 1000 Bq/kg

-sol cu valori sub 1200 Bq/kg

- vegetaţie cu valori sub 500 Bq/kg

Măsurători de spectrometrie gamma au fost efectuate pentru:

- ape de suprafaţă şi profunzime fiind găsiţi doar radionuclizi naturali, cel mai frcvent K-40, răspunzător de 600

Bq/mc din cei 700 Bq/mc de la fantana din Repedea nr. 90

- sedimente, unde s-a identificat Cs -137 cu activitate mică şi pondere scăzută în activitatea totală

-sol necultivat unde s-au identificat radionuclizi naturali şi artificiali :Cs -137<100 Bq/kg, K-40<1400 Bq/kg

- vegetaţie , K-40<800 Bq/kg, Be-7 <600 Bq/kg

D. Programul de acţiuni de supraveghere a stării de sănătate a populaţiei Pentru zona Repedea Poienile de sub Munte în februarie 1998 alături de APM Baia Mare s-a desfăşurat o

actiune complexa de determirări din apă, sedimente, debitul dozei absorbite pentru captare dren rau Tomnatecu,

captare Jolob, Tomnatecu str. Plai, fantană şcoală Repedea, rau Repedea, izvor apă pichet grăniceri . Valorile

obtinute de cele două laboratoare sunt comparabile şi se situează:

- pentru ape : alfa sub 0,1Bq/l iar beta sub 1 Bq/l

- pentru sedimente se situează sub nivelul de atenţionare şi la nivelul celor existente în zona Baia Mare, Baia

Borşa.

- pentru debitul dozei absorbite valoarea măsurată este de 0,110μGy/h

Avand în vedere cele constata de cele două instituţii razultă că nivelele de radioactivitate determinate nu pun în

pericol sănătatea populaţiei sau mediul înconjurător, fapt comunicat în data de 17.02.1998 Prefecturii MM,

Primăriei Repedea, Insectoratului de Protecţie Civilă, Mass Media.

În 20.05.2003 Prefectura MM ne solicită punct de vedere vizavi de Raportul bilanţului de mediu realizat de SC

ICPMRR SA pentru exploatarea uraniului din zona Repedea, în care se specifică următoarele :

-măsurătorile de radon de pe suprafaţa haldelor şi din gurile galeriilor celor două perimetre depăşesc limitele

pentru populaţie , fiind la nivelul a 55 Bq/mc, dar probabilitatea ca o persoană din populaţie să ajungă acolo este

mica deoarece zona este greu accesibilă

- radonul are un grad mare de dispersie în aer, ajungand la limite normale la distanţă de cativa metri de gura de

mină

- la intrarea în satul Repedea dinspre mină, concentraţia de radon din fantani este mare, fapt care conduce la

concluzia că există un fond ridicat al acestei zone.

- măsurarea rodonului în pivniţa locuinţei de la nr. 497 alături de concentraţia radonului în apa de fantană a dus

la concluzia că radonul din aceasta zonă se datorează substratului geologic al zonei şi nu lucrărilor miniere din

perimetrul Repedea situat la 10 km în amonte pe raul Repedea.

În răspunsul dat de DSP MM :

- se atrage atenţia asupra efectelor negative generate de prospecţiunea şi exploatarea zăcămantului uranifer de

pe valea raului Repedea în urmă cu mai bine de trei decenii la distanţă de 6-7 km în amonte de comună fără

ecologizarea ulterioară a zonei de influenţă a perimetrelor de lucru, cu guri de galerii şi halde abandonate după

încetarea activităţii;- concentraţia emanaţiilor radioactive din sol variază pe fondul radioactiv natural

caracteristic alcătuirii geologice a teritoriului iar campul radioctiv natural al zonei, determinat prin studii

aerospectrometrice şi/sau măsurători radiometrice şi spectrometrice de sol, poate avea unele abateri locale

(anomalii) datorate mai ales filoanelor mineralizate aflate în apropierea suprafeţei

-rezultatele măsurătorilor fantanilor se referă la concentraţiile de radon în aerul de la suprafaţa apei şi nu din apa

de fantană,

- migraţia subsanţelor radioactive din roci şi sol la suprafaţă se face în principal prin apele subterane ,

radioactivitatea acestor ape este dată de prezenţa uraniului, radiului şi radonului asociat, importanţă sanitară mai

mare o are radiul pt. care exista CMA în sursele subterane şi în bazinele de suprafaţă,conţinutul radonului nu se

normează deoarece prin contact cu aerul atmosferic se volatilizează

- în concluzie , rezultatele din bilanţul de mediu menţionat sunt corecte şi obiective.

Judeţul Satu Mare .

A. Coordonatele judeţului :

Populaţie 329079 persoane, 44 % urban şi 56% rural. Din punctul de vedere al mărimii populaţiei

stabile, judeţul Satu Mare se situează pe locul 29 în ierarhia judeţelor. Densitate 83,5 locuitrori/km2

Judeţul Satu Mare are o suprafaţă de 4418 km2 (1,2 % din teritoriu naţional).

Folosirea terenurilor : 72% terenuri agricole, 18% păduri, 3% rauri, 7 % alte suprafeţe.

Relief : altitudini de la 120 m pană la 1240m, campii 63 %, dealuri 20%, munţi 17 %

Industrie cu impact radiologic conform APM SM nu există

Zone naturale cu fond crescut nu există

Surse antropice conform APM SM nu există

Nivelul mediu de fond 0,85 μG/h

Pentru zonele cu expunere radioactivă naturală APM Satu Mare din 04.2007 derulează programul de

monitorizare a radioactivităţii mediului susţinut de Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM)

Satu Mare deruland un program de permanenţă (zilnic) de 11 ore, efectuand masurători β globale şi pregăteşte

probe pentru măsurători gamma respectiv tritiu pentru laboratorul central din Bucureşti.

Măsurătorile β globale a probelor de mediu se realizează în două etape :

- măsurători imediate după prelevarea şi pregătirea probelor, care au ca scop determinarea rapidă a

oricărei creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate din mediu

- măsurători întarziate la 5 zile de la colectarea probei respective pentru determinarea nivelului

global al radioactivităţii artificiale în mediu

În cadrul programului standard de recoltare de 11 ore sunt monitorizaţi :

- aerosolii atmosferici – 2 aspiraţii/zi

- depuneri şi precipitaţii atmosferice – 1/zi

- apă potabilă, apă de suprafaţă rau Someş 1/ zi

- vegetaţie, sol- 1/zi

- probe de precipitaţii pt. analiza de tritiu – în funcţie de numărul de precipitaţii pe lună

În cazul cazul depăşirii următoarelor valori : 10 Bq/mc pentru aerosoli, 200 Bq/mp zi pentru depuneri, 2 Bq/l

pentru ape se fac remăsurări.Datele de radioactivitate a mediului sunt validate zilnic (flux rapid) şi lunar ( flux

lent) şi stocate în baze de date atat la nivelul staţiilor de radioactivitate cat şi în Laboratorul Central De

Radioactivitate A Mediului Bucureşti.Orice depăşire a valorii medii lunare cu 100% a debitului de doză

absorbită se anunţă la Laboratorul Central De Radioactivitate Mediu Bucureşti pentru validarea valorii şi

identificarea cauzelor.De asemenea se monitorizează activitatea principalelor rauri transfrontalire Someş, Tur,

Crasna.

B.Programul de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă naturalăNu

există zone cu expunere antropică conform adresei APM SM, consecutiv nu există derulate acţiuni de

supraveghere a stării de sănătate a populaţiei în judeţul SM.

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP MURES

Dr. Adriana-Codruţa Palcu

A. Coordonatele judeţelor asistate de Laboratorul de Igiena Radiaţiilor

Județul Mureş este situat în zona central-nordică a țării în centrul Podișului Transivaniei, fiind cuprins între

meridianele 23°55’ și 25°14’ longitudine estică și paralele 46°09’ și 47°00’ latitudine nordică. Județul se

întinde între culmile muntoase ale Călimanului și Gurghiului până în Podișul Târnavelor și Câmpia

Transilvaniei. Axa fizico-geografică a județului este râul Mureș care străbate județul de la NE către SV pe o

distanță de 140 km; râul împrumutând şi numele județului.Relieful colinar și de podiș deluros este prezent pe

suprafața județului într-o proporție de 50%. Din cealaltă jumătate fac parte dealurile subcarpatice transilvănene

și munții vulcanici Călimani - Gurghiu. Profilul topografic al reliefului apare sub forma unei curbe hipsografice

ascendente cu relative echilibrări orizontale și salturi altimetrice pe sectoare având ca punct de minim Valea

Mureșului din apropierea Ludușului cu o altitudine de 300 m și ca punct de maxim creasta Munților Călimani

la 2100 m. Pe suprafața județului pot fi identificate următoarele unități de relief: Munții vulcanici Călimani-

Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvănene ale Reghinului și Târnavei Mici, podișul Târnavelor și Câmpia

colinară a Transilvaniei. Judetul Mureş are o populaţie de 540.508 locuitori.

Unităţi industriale care deţin surse închise de radiaţii: S.C Azomureş S.A - CND Gama, S.C TMUCB S.A -

CND, S.C. Atlas Gip S.A - Lab. de carotaj radioactiv, S.C. E-On Gaz S.A - CND Gama, S.C. Termoserv S.A.-

CND, S.C. Minel Mureş S.A. – CND.

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în nordul României, în partea de nordest a Transilvaniei, între paralelele

4648’ latitudine nordică şi meridianele 2327’ şi 2536’ longitudine estică şi se desfăşoară pe o suprafaţă de 5.355

km/p, reprezentând 2,24% din suprafaţa ţării (situându-se pe locul 28 printre judeţele României din punct de

vedere al suprafeţei). Mărginit de judeţele Maramureş la nord, Suceava la est, Mureş la sud şi Cluj la vest,

judeţul Bistriţa-Năsăud, cuprinde pe o suprafaţă relativ restrânsă numeroase frumuseţi peisagistice dispuse într-

un vast amfiteatru, format de cele două trepte majore de relief : munţii şi dealurile.Elementele teritorial-

administrative ale judetului sunt: un municipiu , Bistriţa – a cărui atestare documentară este datată din 1264,

fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric, trei oraşe : Năsăud – vechi oraş grăniceresc, Beclean –

un oraş monoindustrial, Sângeorz Băi – staţiune balneoclimaterică pentru boli gastrice şi cu importante izvoare

de ape minerale, 53 comune şi 248 sate.Judetul Bistriţa-Năsăud are o populaţie de 301.425 locuitori.

Unităţi industriale care deţin surse închise de radiaţii: S.C. CND Control S.R.L, Cluj-Napoca – CND X

B. Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă

naturală:

Descrierea metodologiei de monitorizare - conform metodologiei stabilite de I.S.P Bucureşti.

Laboratorul de Igiena Radiaţiilor efectuează un număr de aproximativ 48 de probe / an de aerosoli cu

determinări α globale- având valori SLD respectiv β globale având valori cuprinse între 0,002-0,009 Bq/m3.

Doza γ globală la 1m de sol De asemenea în cadrul laboratorului de igiena radiaţiilor se efectuează doza γ

globală la 1m de sol cu un număr aproximativ de 240 măsurători /an valorile fiind cuprinse între 120-170

mSv/an. Punctul de monitorizare este la Laboratorul de Igiena Radiatiilor.

C, D: Nu este cazul

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR-DSP PRAHOVA

Dr. Stefan Elisa Larisa

colaboratori: As. Niculescu Dan (as. pr. igiena, LIR DSP Prahova), As. Stan Gabriela (as. pr. igiena, ig.

radiatiilor- DSP Dambovita), As. Ilie Ionut (as. pr. igiena, ig. radiatiilor- DSP Buzau)

Teritoriu arondat Laboratorului de Igiena Radiatiilor Prahova este reprezentat de judetele Prahova, Buzau si

Dambovita, conform O.M.S. 431 / 2004 modificat si completat de O.M.S. nr. 1373 / 2009.

Activitatea este asigurata de personalul LIR Prahova (1 medic primar igiena, 1 chimist principal, 1 asistent

principal igiena, 1 asistent principal laborator si 1 conducator auto – consilier transport clasa 7 ADR) si de catre

asistentii pricipali igiena desemnati cu atributii pe igiena radiatiilor din cadrul DSP Buzau, respectiv Dambovita

(1/judet).

In evidenta Laboratorului de Igiena Radiatiilor exista un numar de 233 obiective nucleare autorizate din care

188 in sectorul medical si 45 in sectorul industrial – 19 tehnica nucleara

Se asigura monitorizarea localitatii Valea Calugareasca (jud. Prahova) – zona cu radioactivitate modificata

tehnologic conform metodologiei transmisa de INSP.

In registrele unice judetene ale personalului expus profesional la radiatii ionizante figureaza 641 persoane (349

de sex masculin si 292 de sex feminin) din care 426 in judetul Prahova, 108 in judetul Buzau si 107 in judetul

Dambovita.

Prin recoltari de probe si analizele radiometrice de laborator, LIR Prahova supravegheaza radioactivitatea

factorilor de mediu (apa, alimente, vegetatie, depuneri atmosferice, etc) conform metodologiilor transmise de

INSP in cadrul PN II – Subprogram I, Obiectiv 2. Nu s-au inregistrat depasiri ale activitatilor alfa si beta

globale pentru probele analizate in intervalul 2011 – prezent.

A. Descrierea coordonatelor judetelor arondate

1. Populatie, relief, industrie cu impact radiologic:

a) Judet Prahova:

- pozitionare: este situat in partea de centru-sud a tarii; vecinatati : N - jud. Brasov, E - jud. Buzau, S - jud.

Ialomita, jud. Ilfov, V- jud. Dambovita; suprafata = 4 716 kmp (al 33-lea ca suprafata din Romania);

- relief, hidrografie, clima: de la N la S sunt dispuse in trepte descendente cele 3 forme de relief, in proportii

relativ egale : munte 26% (Muntii Bucegi, Muntii Ciucas), deal 37% (Subcarpatii Curburii) si campie 37%;

hidrografia este tributara raului Prahova, cu afluentii importanti – raurile Doftana, Teleajen, Cricov; exista 5

lacuri naturale - Balta Doamnei, Saracineanca, Fulga, Vitioara si Slanic si 2 lacuri artificiale – baraj Paltinu,

amenajat pe cursul raului Doftana si baraj Maneciu, amenajat pe cursul raului Teleajen; climatul este temperat

continental moderat cu medii anuale de 2 grd. C la munte si 10 grd. C la campie;

- populatia : - la 01.07.2011 = 809 124 locuitori, din care 391 798 populatie de sex masculin (48,42%) si 417

326 populatie de sex feminin (51,58%);405 815 persoane au domiciliul in mediul urban (50,16%) si 403 309

persoane au domiciliul in mediul rural (49,84%);

- ocupa locul II ca densitate a locuitorilor din tara (172 locuitori / kmp), dupa municipiul Bucuresti;

- este cel mai urbanizat judet al tarii, avand 100 de localitati din care 2 municipii (Ploiesti-resedinta

de judet si Campina), 12 orase si 86 de comune cu 405 sate;

- industria cu impact radiologic : este reprezentata de unitati nucleare autorizate pentru utilizare-functionare,

transport si detinere instalatii radiologice si surse radioactive - laboratoare de control nedistructiv (defectoscopie

industriala), carotaj radioactiv (investigatii geofizice), tehnici nucleare din industria petroliera, industria

constructoare de masini si utilaje, industria materialelor de constructii, industria de prelucrare a cauciucului,

industria petrochimica, industria alimentara si de bauturi precum si de unitati autorizate de service, manipulare,

dezafectare aparatura radiologica din dotarea unitatilor nucleare apartinand sectorului industrial si medical.

b) Judet Buzau:

- pozitionare: este situat in partea de sud – est a tarii; vecinatati : N-V - jud. Brasov, Covasna, N-E – jud.

Vrancea, E - jud. Braila, S - jud. Ialomita, V- jud. Prahova; suprafata = 6 102,6 kmp;

- relief, hidrografie, clima: - de la N-V la S-E sunt dispuse in trepte descendente cele 3 forme de relief : munte

(Muntii Buzaului, Muntii Vrancei), deal si campie; hidrografia este tributara raului Buzau, cu afluentii

importanti – raurile Siriu, Nehoiu, Basca Mare, Basca Mica, Basca Chiojdului, Bisoca, Slanic, Ramnic; exista

lacuri naturale – Lacul Vulturilor, Joseni, Policiori, Meledin, Odaile, Amara, Balta Alba, Lacul Talharilor si

lacuri artificiale – baraj Siriu, baraj Candesti; climatul este temperat continental moderat cu medii anuale de 12 -

14 grd. C la campie;

- populatia : - la 01.07.2011 = 480 022 locuitori, din care 234 245 populatie de sex masculin ( 48,78%) si 245

977 populatie de sex feminin (51,22%); 197 436 persoane au domiciliul in mediul urban (41,13%) si 282 686

persoane au domiciliul in mediul rural (58,87%);

- are 87 de localitati din care 2 municipii (Buzau-resedinta de judet si Ramnicu Sarat), 3 orase si

82 de comune cu 482 sate;

- industria cu impact radiologic : este reprezentata de unitati nucleare autorizate pentru utilizare-functionare,

transport si detinere instalatii radiologice si surse radioactive - laboratoare de control nedistructiv (defectoscopie

industriala) si tehnici nucleare din industria constructoare de masini si utilaje, industria alimentara si de bauturi .

c) Judet Dambovita:

- pozitionare: este situat in partea de centru-sud a tarii; vecinatati : N- jud. Brasov, E – jud. Prahova, S-E - jud.

Ilfov, S - jud. Giurgiu,Teleorman, V- jud. Arges; suprafata = 4 054 kmp;

- relief, hidrografie, clima: - de la N la S sunt dispuse in trepte descendente cele 3 forme de relief : munte – 9%

(Muntii Bucegi, Muntii Leaota), deal – 41% si campie – 50%; hidrografia este tributara celor 2 rauri : Ialomita

(N-E) si Arges (S-V) cel din urma cu afluentul important - raul Dambovita; exista lacuri naturale reprezentare

de iazuri, helestee si lacuri artificiale – barajele Bolboci si Scropoasa; climatul este temperat continental

moderat cu medii anuale de 10 grd. C la campie;

- populatia : - la 01.07.2011 = 529 650 locuitori, din care 258 365 populatie de sex masculin ( 48,78%) si 271

294 populatie de sex feminin (51,22%); 162 448 persoane au domiciliul in mediul urban (30,67%) si 367 202

persoane au domiciliul in mediul rural (69,33%);

- are 89 de localitati din care 2 municipii (Targoviste-resedinta de judet si Moreni), 5 orase si 82

de comune cu 361 sate;

- industria cu impact radiologic : este reprezentata de unitati nucleare autorizate pentru utilizare-functionare,

transport si detinere instalatii radiologice si surse radioactive - laboratoare de control nedistructiv (defectoscopie

industriala) si tehnici nucleare din industria petroliera, industria constructoare de masini si utilaje, industria

metalurgica.

2. Sursele antropice sunt reprezentate de instalatii radiologice si surse radioactive inchise aflate in dotarea

laboratoarelor autorizate pentru practici in domeniul nuclear din sectorul industrial si medical, fiind reprezentate

de 233 laboratoare (188 in sectorul medical si 45 in sectorul industrial); dintre acestea, in judetul Prahova exista

130 laboratoare - 97 in sectorul medical si 33 in sectorul industrial (13 sunt unitati de tehnica nucleara cu risc

radiologic nesemnificativ), in judetul Buzau exista 39 laboratoare - 36 in sectorul medical si 3 in sectorul

industrial (1 este unitate de tehnica nucleara cu risc radiologic nesemnificativ) si in judetul Dambovita, exista

64 - 55 in sectorul medical si 9 in sectorul industrial (5 sunt unitati de tehnica nucleara cu risc radiologic

nesemnificativ).

Mentionam faptul ca, pentru unitatile radiologice autorizate, prin aplicarea procedurilor de radioprotectie

operationala, riscul de expunere la radiatii ionizante se limiteaza doar la zona controlata si cea supravegheata,

neianregistrandu-se depasiri de doze peste limita maxim admisa pentru persoanele expuse profesional la radiatii

ionizante (20 mSv / an); in aceste zone, persoanele din populatie nu au acces. In spatiile publice s-a verificat

eficacitatea ecranelor de protectie la radiatii ionizante, titularii de autorizatie luand toate masurile care s-au

impus astfel incat sa nu se depaseasca limita de doza admisa pentru populatie (max. 1 mSv / an).

3. Expuneri naturale existente

- radioactivitatea naturala la nivelul judetelor Prahova, Buzau si Dambovita se incadreaza in nivelul mediu al

fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol pentru toate cele 3 judete arondate LIR Prahova, valoarea

fondului natural radioactiv variind intre 0,11 – 0,22 μSv / h.

4. Niveluri medii de fond si dinamica acestora

a) Niveluri medii fond natural radioactiv si dinamica acestora pentru judetul Prahova:

- pentru anul 2011 valoarea medie a fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol a fost de 0,18 μSv / h;

- pentru anul 2012 (ianuarie – prezent) valoarea medie a fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol a fost

de 0,17 μSv / h.

Nivelurile medii ale fondului natural radioactiv s-au calculat in urma masuratorilor efectuate de catre

reprezentantii LIR –Prahova cu aparatura de control dozimetric din dotare, verificata metrologic; frecventa

masuratorilor a fost bisaptamanala la locatia din Ploiesti, str. Transilvaniei, nr. 2 a DSP Prahova si prin sondaj

in restul judetului, cu ocazia verificarilor in cadrul controalelor efectuate in unitatile radiologice autorizate.

Grafic A.4.1. Dinamica fondului natural radioactiv 2011-2012 judet Prahova

b) Niveluri medii fond natural radioactiv si dinamica acestora pentru judetul Buzau:

- pentru anul 2011 valoarea medie a fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol a fost de 0,13 μSv / h

- pentru anul 2012 (ianuarie – prezent) valoarea medie a fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol a fost

de 0,135 μSv / h

Nivelurile medii ale fondului natural radioactiv s-au calculat in urma masuratorilor efectuate de catre

asistentul de igiena desemnat cu atributii pe igiena radiatiilor din cadrul DSP Buzau, cu aparatura de control

dozimetric din dotare, verificata metrologic; frecventa masuratorilor a fost zilnica la locatia DSP Buzau din str.

General Grigore Bastan, nr. 3 si prin sondaj in restul judetului, cu ocazia verificarilor in cadrul controalelor

efectuate in unitatile radiologice autorizate.

Dinamica fondului natural radioactiv judet Prahova

2011-2012

0.150.1550.16

0.1650.17

0.1750.18

0.185

Ian.

Feb.

Marti

e

Aprilie

Mai

Iun.

Iul.

Aug.

Sept.O

ct.Nov.

Dec.

2011 fond natural radioactiv (μSv/h) 2012 fond natural radioactiv (μSv/h)

Grafic A.4.2. Dinamica fondului natural radioactiv 2011-2012 judet Buzau

c) Niveluri medii fond natural radioactiv si dinamica acestora pentru judetul Dambovita:

- pentru anul 2011 valoarea medie a fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol a fost de 0,16 μSv / h;

- pentru anul 2012 (ianuarie – prezent) valoarea medie a fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol a fost

de 0,15 μSv / h.

Grafic A.4.3. Dinamica fondului natural radioactiv 2011-2012 judet Dambovita

Nivelurile medii ale fondului natural radioactiv s-au calculat in urma masuratorilor efectuate de catre

asistentul de igiena desemnat cu atributii pe igiena radiatiilor din cadrul DSP Dambovita, cu aparatura de

control dozimetric din dotare, verificata metrologic; frecventa masuratorilor a fost bisaptamanala la locatia DSP

Dambovita din str. Tudor Vladimirescu, nr. 15-19 si prin sondaj in restul judetului, cu ocazia verificarilor in

cadrul controalelor efectuate in unitatile radiologice autorizate si in cadrul expertizarilor din incidentele

radiologice.

B. Descrierea programului de actiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactiva

naturala din teritoriul arondat

1. Data initierii : Determinarile de laborator s-au facut incepand cu trim. IV 2011 deoarece pana la data de

06.06.2011 nu a existat incadrare cu personal de specialitate (chimist si asistent de laborator).

2. Descrierea metodologiei de monitorizare: Programul de actiuni de supraveghere a mediului s-a derulat

respectandu-se metodologia de supraveghere a apei si alimentului conform cerintelor EURATOM, metodologia

de monitorizare a calitatii apei potabile conform legii 458 / 2002 si a radioactivitatii apelor minerale pentru anii

2011-2012. (Programe Nationale – PN II, Subprogram I, Obiectiv 2, literele a), b) si h).

Dinamica fondului natural radioactiv judet Buzau

2011-2012

0.12

0.125

0.13

0.135

0.14

0.145

0.15

0.155

Ian. Feb. Martie Aprilie Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

fond natural (μSv/h) 2011 fond natural (μSv/h) 2012

Dinamica fondului natural radioactiv judet Dambovita

2011-2012

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

0.16

0.18

Ian. Feb. Martie Aprilie Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

fond natural radioactiv ((μSv/h) 2011 fond natural radioactiv ((μSv/h) 2012

Punctele de monitorizare a radioactivitatii apei potabile sunt reprezentate de iesiri statie si robinete retea din

zonele de aprovizionare (pentru statii care livreaza peste 1000 mc apa / zi sau aprovizioneaza peste 5000

locuitori) precum si apa minerala imbuteliata provenind din sursele – izvor Busteni si izvor Ciucas (judetul

Prahova).Depunerile atmosferice sunt prelevate la sediul DSP Prahova, locatia str. Transilvaniei, nr. 2,la sediul

DSP Buzau, locatia str. General Grigore Bastan, nr. 3 si la sediul DSP Dambovita, locatia str. Tudor

Vladimirescu, nr. 15-19.

3. Analiza rezultatelor monitorizarii pentru judetul Prahova:

Pentru anul 2011 – trimestrul IV au fost prelevate 86 probe la care s-au facut 172 determinari (activitatea

alfa si beta globala) din care 53 probe cu 106 determinari pentru judetul Prahova (apa potabila, apa de suprafata,

alimente, vegetatie, depuneri atmosferice etc.), 25 probe cu 50 determinari pentru judetul Buzau si 8 probe cu

16 determinari pentru judetul Dambovita. Pentru anul 2012, pana in luna iunie, au fost prelevate 179 probe la

care s-au efectuat 358 determinari (activitatea alfa si beta globala) din care 140 probe cu 280 determinari pentru

judetul Prahova, 16 probe cu 32 determinari pentru judetul Buzau si 23 probe cu 46 determinari pentru judetul

Dambovita.

Tabel B.3.1 2011 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Prahova:

Nr.

crt.

Tip proba

Nr. probe prelevate

Determinari radiometrice

Alfa globala Beta globala

1. Apa potabila 32 32 32

2. Apa minerala 3 3 3

3. Apa suprafata 1 1 1

4. depuneri atmosferice 6 6 6

5. Sol 1 1 1

6. Vegetatie 2 2 2

7. Legume, zarzavaturi 5 5 5

8. Paine 1 1 1

9. fosforita, fosfogips 2 2 2

Total 53 53 53

Tabel B.3.2. 2012 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Prahova:

Nr.

crt.

Tip proba

Nr. probe prelevate

Determinari radiometrice

Alfa globala Beta globala

1. Apa potabila 116 116 116

2. Apa minerala 0 0 0

3. Apa suprafata 2 2 2

4. depuneri atmosferice 6 6 6

5. Sol 2 2 2

6. Vegetatie 1 1 1

7. Verdeturi 6 6 6

8. Paine 3 3 3

9. Carne 1 1 1

10. Meniu 1 1 1

11. fosforita, fosfogips 2 2 2

Total 140 140 140

Tabel B.3.3. 2011 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Buzau:

Nr.

crt.

Tip proba

Nr. probe prelevate

Determinari radiometrice

Alfa globala Beta globala

1. apa potabila 7 7 7

2. depuneri atmosferice 18 18 18

Total 25 25 25

Tabel B.3.4. 2012 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Buzau:

Nr.

crt.

Tip proba

Nr. probe prelevate

Determinari radiometrice

Alfa globala Beta globala

1. apa potabila 3 3 3

2. apa suprafata 1 1 1

3. depuneri atmosferice 8 8 8

4. sol 1 1 1

5. vegetatie 1 1 1

6. paine 2 2 2

Total 16 16 16

Tabel B.3.5. 2011 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Dambovita:

Nr.

crt.

Tip proba

Nr. probe prelevate

Determinari radiometrice

Alfa globala Beta globala

1. apa potabila 3 3 3

2. depuneri atmosferice 5 5 5

Total 8 8 8

Tabel B.3.6. 2012 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Dambovita:

Nr.

crt.

Tip proba

Nr. probe prelevate

Determinari radiometrice

Alfa globala Beta globala

1. apa potabila 14 3 3

2. apa suprafata 2 1 1

3. depuneri atmosferice 4 8 8

4. sol 1 1 1

5. vegetatie 1 1 1

6. lapte 1 2 2

Total 23 23 23

Mentionam ca activitatea alfa si beta globala determinata s-a incadrat in valoarea normala de radioactivitate,

neinregistrandu-se depasiri de concentratii maxim admise la toate probele analizate.

C. Descrierea programului de actiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu fond radioactiv natural

modificat tehnologic – Valea Calugareasca – judet Prahova

1. Data initierii programului : 2011 – martie, dupa difuzarea metodologiei de supraveghere

2. Descrierea metodologiei de monitorizare : La nivelul judetului Prahova se deruleaza programul de actiuni

cuprinse in metodologia de supraveghere a starii de sanatate a populatiei din jurul depozitelor de deşeuri solide

apartinand fostului combinat de îngrăşăminte chimice pe bază de fosfaţi din Valea Călugărească (Programe

Nationale – PN II, Subprogram I, Obiectiv 2, litera e). Metodologia cuprinde 2 etape importante: monitorizarea

factorilor de mediu si studiul starii de sanatate prin colectarea datelor demografice, de morbiditate si mortalitate

pentru localitatea Valea Calugareasca.

SC Rom Fosfochim SA – combinat de ingrasaminte chimice care a functionat in comuna Valea Calugareasca,

s-a desfiintat in anul 2000; constructiile existente si terenul cu haldele de fosforita si fosfogips au fost preluate

pe rand de diverse firme; in prezent, haldele sunt in proprietatea SC Mega Company SRL cu sediul in Bucuresti,

fiind reprezentate de 3 depozite (2 inierbate, cu crusta), delimitate partial prin gard care asigura perimetrul de

protectie, paza realizandu-se cu firma specializata.

Alimentarea cu apa potabila a comunei Valea Calugareasca se asigura prin sistem centralizat, apa provenind

de la Statia de tratare Rachieri, sursa fiind reprezentata de apa de profunzime extrasa prin foraje de adancime

amplasate in satul Rachieri (situat in amonte si la distanta de depozitele de fosforita si fosfogips). Pentru satele

Darvari si Radila, situate la cca. 2 km spre sud de depozite, aprovizionarea cu apa se face din fantani publice si

particulare.

Punctele de monitorizare a factorilor de mediu au fost stabilite dupa cum urmeza :

- apa potabila – din fantana proprie sat Darvari fam. Cazanescu, iesire statie Rachieri si robinet retea

distributie sat Valea Calugareasca;

- apa reziduala canal colector;

- vegetatie spontana teren agricol din vecinatate;

- sol – teren agricol din vecinatate;

- fosforita, fosfogips – de la nivelul haldelor.

3. Analiza rezultatelor monitorizarii :

Au fost recoltate si prelucrate probe de apa potabila –retea si fantana particulara, sol, vegetatie spontana, apa

potabila retea, fosforita, fosfogips, lapte, pepene cu frecventa anuala in puncte situate in vecinatatea zonei de

interes si de la nivelul depozitelor de fosforita si fosfogips; exista la nivelul laboratorului evidente din 1993 cu

privire la monitorizarea localitatii.

Pentru cele 20 de probe prelevate si prelucrate din 2007- prezent, valoarea radioactivitatii se incadreaza in

limite normale, neinregistrandu-se depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru activitatea alfa si beta

globala.

Cu privire la valoarea fondului natural radioactiv, la data de 02.03.2012 – data ultimelor determinari

radiometrice, acesta se incadreaza in limite normale, fiind intre 0,07 – 0,16 μSv/h.

D. Descrierea programului de actiuni de supraveghere a starii de sanatate a populatiei din Valea

Calugareasca

1. Data initierii: Incepand cu luna noiembrie 2010 s-a realizat incadrarea cu medic de igiena a Laboratorului de

igiena radiatiilor, astfel incat din anul 2011, dupa difiuzarea metodologiei, s-a realizat culegerea datelor

demografice si de morbiditate de la nivelul comunei Valea Calugareasca.

2. Analiza indicatorilor starii de sanatate de la initiere pana in prezent :

Datele demografice si mortalitatea prin neoplazii au fost preluate de la serviciul statistica al DSP Prahova, iar

cazurile noi de cancer au fost culese activ de catre medicul de igiena al laboratorului prin deplasarea la cabinetul

de oncologie al Spitalului Municipal Ploiesti, la sectia hematologie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti si

prin contactarea celor 4 medici de familie din comuna Valea Calugaresca.

Completarea fiselor de declarare s-a facut cu dificultate datorita deficientelor de raportare a datelor (lipsa

unui sistem unitar de raportare intre institutiile sanitare din judet si tara, lipsa unui registru unic judetean de

evidenta a tuturor pacientilor oncologici, lipsa informatiilor privind pacientii ocologici - copii).

Datele obtinute pentru anul 2011 sunt urmatoarele :

- numar total locuitori 2011: 10 777

- numar populatie de sex masculin : 5232 (48,55%)

- numar popultatie de sex feminin: 5545 (51,45%)

- numar total decese 2011: 131 decese (66 persoane de sex masculin, 65 persoane de sex feminin)

- numar decese prin neoplazii 2011: 30 decese (22,90 % din totalul deceselor) din care : 20 decese la persoane

de sex masculin – 18 cancere solide si 2 limfoame / leucemii si 10 decese la persoane de sex feminin – 9

cancere solide, 1 leucemie / limfom.

- numar cazuri noi de cancere depistate in 2011: 19 cazuri noi – 11 tumori maligne la persoane de sex masculin,

cu varsta cuprinsa intre 40 si peste 80 ani si 8 tumori maligne la

persoane de sex feminin, cu varsta cuprinsa intre 40 si peste 80 ani

Concluzii pentru anul 2011 :

Numarul populatiei de sex feminin este mai mare (reprezinta 51,45 % din numarul total al locuitorilor) decat

numarul populatiei de sex masculin (reprezinta 48,55 % din numarul total al locuitorilor ), raportul devenind

dublu / triplu pentru grupele de varsta 65-69, 70-74, 75-80, peste 80.

Numarul brut de decese inregistrate la persoanele de sex masculin (66) este aproape egal ca numarul brut de

decese inregistrate la persoanele de sex feminin (65).

Decesele avand drept cauza neoplaziile reprezinta 22,90 % din totalul deceselor . Se constata ca numarul brut

de decese prin cancere la populatia de sex masculin (20 decese) este dublu fata de numarul brut de decese prin

cancere la populatia de sex feminin (10 decese).

Cele 19 cazuri nou depistate de neoplazii se inregisreaza la grupele de varsta de peste 40 ani. Din numarul

cazurilor nou depistate cu neoplazii in anul 2011, 57,89% sunt neoplazii la persoanele de sex masculin (11

cazuri) si 42,10% la persoanele de sex feminin (8 cazuri).

E. Semnalare situatii deosebite la nivelul teritoriului LIR Prahova :

Pe parcursul anilor 2011(aprilie) – 2012 (iulie) s-a intervenit in 33 incidente radiologice semnalate la centrul

de colectare fier vechi din Targoviste – SC Mechel SA si Buzau - SC Hoganaens Corporation Europe SA avand

ca puncte de plecare centre de colectare fier vechi din judetul Dambovita (majoritatea) dar si din alte judete ale

tarii; personalul LIR-DSP Prahova impreuna cu asistentii desemnati pe igiena radiatiilor au asigurat un total de

50 interventii (inclusiv la punctele de plecare ale materialelor feroase depistate contaminate radioactiv),

realizand monitorizarea radioactivitatii fondului natural, a autocamioanelor cu incarcaturile contaminate

radioactiv, catagrafiind personalul care a venit in contact cu deseurile contaminate, facand educatie sanitara si

de radioprotectie si dispunand efectuarea controlului medical la acestia (examen clinic general si analize de

laborator).

Un succes al interventiilor echipei de pe igiena radiatiilor a fost reprezentat de depistarea unei surse

radioactive printre deseurile de fier vechi contaminate in luna noiembrie 2011.

Prin masurile luate in toate aceste situatii, a fost evitat riscul de contaminare / iradiere a populatiei si

contaminare a factorilor de mediu. Informarile privind gestionarea interventiilor au fost transmise operational

catre COSU – MS, INSP-LIR precum si catre DSP-LIR pentru judetele care au avut centre de colectare –

furnizoare de deseuri feroase contaminate radioactiv.

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR - DSP SIBIU

Dr. Carmen Brezai

Laboratorul de Igiena Radiatiilor Sibiu asigura supravegherea si controlul, din punct de vedere al

radioactivitatii, pentru judetele Sibiu si Alba.

A. DESCRIEREA SUMARA A JUDETULUI SIBIU

Populatie, relief, istoric

Judetul Sibiu este un judet situat in sudul Transilvaniei in podisul cu acelasi nume, la nord de Carpatii

Meridionali.Judetul Sibiu are o populatie de 422,224 locuitori, din care in mediul urban 277,717 locuitori si in

mediul rural 144,507 locuitori. Resedinta judetului este municipiul Sibiu. Sibiul este situat in partea de sud a

Transilvaniei in depresiunea Cibinului, strabatuta de raul cu acelasi nume. Orasul se afla in apropierea Muntilor

Fagaras (cca. 20 km), al Muntilor Cindrel (cca. 12 km) si Lotrului (cca. 15 km), care marginesc depresiunea in

partea de sud-vest.În nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Tarnavelor, care coboara

pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei. Ca repere cartografice localitatea se situeaza la 45°47'

latitudine nordica si 24°05' longitudine estica .Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de

Jos si 431 m in Orasul de Sus. Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate

muntilor din vecinatate.Putine oraşe din Romania se pot mandri cu o istorie atat de bogata. In vremea romana

zona Sibiului era cunoscuta sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivand numele raului ce trece

prin oras (Cibin) si denumirea romaneasca a orasului.Orasul a fost fondat pe locul unei mai vechi asezări,

probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de colonistii sasi din teritoriul Rin-Mosela. Prima mentiune

a cetatii este facuta in 1191 sub numele Cibinium intr-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare

documentara in forma Hermannstadt dateaza din anul 1223. In secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de

comert si timp de secole a fost cea mai importanta cetate germana din Transilvania. Orasul era organizat in

bresle, fiind cunoscute un numar maxim de 19 bresle. La Sibiu a fost publicat in anul 1544 Catehismul Lutheran

prima carte tiparita in limba romana.In anul 1366 Sibiu a fost declarat "oras", intr-un document din acel an fiind

pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Din 1692, odata cu cresterea influentei

austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioada infloritoare a orasului, cea mai

importanta constructie din aceasta perioada fiind Palatul Brukenthal.Denumirea orasului se schimba oficial in

Sibiu in anul 1919, iar in anul 1968, Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume.O caracteristica a zonei

Sibiului este prezenta bisericilor fortificate, datând din secolele XII - XVI, prezente in cea mai mare parte a

satelor si targurilor colonizate de populatia germana si cunoscuta sub genericul de sasi (saxones). Marginimea

Sibiului este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de valea Sadului si la

nord de valea raului Saliste, ce cuprinde 18 localitati.

DESCRIEREA SUMARA A JUDETULUI ALBA

Populatie, relief, istoric

Alba este un judeţ al României situat în Transilvania. Reşedinţa lui este municipiul Alba Iulia cu 72.405 de

locuitori. Judeţul are o suprafaţă de 6.242 km² şi populaţie de 382.747 de locuitori. Se învecinează cu judeţele

Cluj şi Mureş la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest şi Arad şi Bihor la nord-est. Capitala judeţului, Alba

Iulia, este situată pe malul drept al Mureşului (la 220-250 metri altitudine), la confluenţa cu râurile Ampoi şi

Sebeş, si are o populaţie de 69.000 de locuitori. Oraşe principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebeş şi Blaj, urmate de

oraşe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Teiuş şi Zlatna. In judet predomină

regiunile înalte de podiş, deal şi munte, în est cu Munţii Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud,

Munţii Şurianu, în nord-vest Munţii Bihorului, Munţii Parângului. Judeţul Alba este acoperit la est de Podişul

Târnavelor şi Podişul Secaşelor, iar la vest de Munţii Apuseni.

Zona de podiş şi deal este alcătuită din: Podişul Secaşelor, Podişul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna,

Abrud, Câmpeni, şi depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăştie. Culoarul Mureşului separă Munţii

Apuseni de Podişul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Reţeaua hidrografică este alcătuită din: cursul mijlociu al Mureşului care colectează pe malul drept: Arieşul,

Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică),

Secaşul, Sebeşul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munţilor Apuseni mai important este râul Arieş cu afluenţii

Arieşul Mare şi Mic.

Numeroase izvoare atesta existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice

acum 5000 de ani. Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata între anii 1714-1738, fiind considerata cea

mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din tara noastra.In Alba Iulia se pot gasi o serie de

monumente si grupuri statuare de o importanta deosebita atat din punct de vedere istoric cat si arhitectural. In

cetate, cele mai importante sunt monumentele dedicate lui Mihai Viteazul si rascoalei de la 1784, precum si cele

doua monumente din fata Universitatii dedicate eroilor cazuti in bataliile de la Custozza si pentru apararea

orasului. Tot in cetate, in fata salii Unirii se afla un grup statuar cu personalitati de seama care si-au adus

contributia la realizarea Marii Uniri. Monumente si statui se gasesc si in afara zidurilor cetatii, cum ar fi statuia

lui I.C. Bratianu, statuia lui Mihai Eminescu si monumentul Lupoaica, reprezentand legenda intemeierii Romei.

În fata portii a III-a a cetatii a fost ridicat în anul 1937, din initiativa "Astrei" si cu contributia populatiei, un

frumos obelisc închinat memoriei conducatorilor rascoalei de la 1784-1785. Catedrala ortodoxa, cunoscuta si

sub numele de Catedrala Încoronarii, constituie expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul

din 1918. Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din

Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific.Catedrala romano

catolica ridicata în secolul XIII, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din

Transilvania, îmbinând armonios elementele romanice cu cele gotice.

Industrie cu impact radiologic

In prezent in judeţul Sibiu funcţionează 6 unităţi industriale , care au autorizatii sanitare in vigoare si autorizaţii

CNCAN: laboratoare de control nedistructiv cu radiaţii gama si transport instalatii radiologice pentru lucru in

exteriorul unitatii, instalatii radiologice de defectoscopie cu radiatii X, laborator de difractie cu raze X, laborator

carotaj radioactiv si alte 4 unitati de tehnici nucleare sunt in evidenta laboratorului .

In judetul Alba functioneaza 1 unitate industriala Laborator de control nedistructiv care are autorizatie sanitara

si autorizatie CNCAN in vigoare si alte 4 unitati de tehnici nucleare sunt in evidenta laboratorului .

Niveluri medii de fond si dinamica acestora

In vederea cunoasterii si monitorizarii evolutiei nivelurilor medii de fond a radioactivitatii mediului, LIR Sibiu

determina debitul dozei absorbite in aer a radiatiei gama la 1 m de sol în mun. Sibiu si in judetul Alba incepand

din anul 1993. In perioada 1993-1996 determinarile s-au efectuat cu aparatul din dotare Gamarad DL 7, in

perioada 1997-2000 cu contaminometru alfa-beta tip Victoreen 190, iar de atunci si in prezent cu Monitorul

universal de radioprotectie Umo LB 123 Berthold.

In judeţul Sibiu determinarile se efectueaza la sediul LIR Sibiu. Analizand rezultatele in dinamica, constatam ca

in perioada 1993-1996 media anuala a valorilor a fost 0,150 µGy/h, in perioada 1997-2000 a fost 0,138 µGy/h,

iar din 2000 pana in 2011 valorile s-au încadrat in intervalul 0,136-0,140 µGy/h.

In judetul Alba determinarile se efectueaza cu ocazia deplasarilor in diferite localitati. Astfel in mun Alba Iulia

in perioada 1993-1996 valoarea media anuala a fost 0,150 µSv/h, in perioada1997-2000 a fost 0,140 µSv/h, iar

in intervalul 2000-2011, media valorilor a fost 0,130 µSv/h. Valori asemanatoare s-au inregistrat si in celelalte

localitati ale judetului Alba, respectiv Aiud( 0,132 µSv/h), Blaj( 0,129 µSv/h) , Campeni( 0,138 µSv/h), Ocna

Mures ( 0,131 µSv/h).Deci, in ambele judete valorile s-au incadrat in limita fondului natural.

B Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă

naturală.

In judeţele Sibiu si Alba nu avem in evidenta zone cu expunere radioactiva naturala.

C. Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radioactivă antropică şi zonele cu fond radioactiv natural ridicat modificat tehnologic.

Inceputul activitatii de igiena radiatiilor în judetul Sibiu are loc în anul 1975, când teritoriul era arondat,

Laboratorului de igiena radiatiilor Nucleare Brasov. Pentru judetul Alba activitatea de supraveghere a

radioactivităţii factorilor de mediu s-a desfasurat pana in anul 1992 de catre LIRN Cluj.

În anul 1990 s-a infiintat prin ordin al ministrului sanatatii Laboratorul de Igiena Radiatiilor Nucleare Sibiu iar

incepand cu anul 1992 LIRN Sibiu are arondate doua judete Sibiu si Alba.

ACTIUNI DE MONITORIZARE IN CADRUL SINTEZELOR NATIONALE

1. Supravegherea radioactivitatii apei potabile si alimentului conform cerintelor Euroatom

Situatia contaminarii radioactive a aerului atmosferic s-a evidenţiat prin determinari de radioactivitate globala

alfa si beta, iar dupa anul 1992 si prin determinari de radionuclizi artificiali: cesiu-137, stronţiu-90, raportati la 2

parametrii de aer: aerosoli si depuneri atmosferice.Debitul dozei absorbite in aer, activitatea aerosolilor alfa şi

beta global,si controlul radioactivitatii laptelui si depunerilor atmosferice, se determina in cadrul programului de

control al radioactivitatii mediului si pregatirea pentru situatii de urgenta radiologica sau accident nuclear

(GERMON).

Urmarind in evolutie activitatea Laboratorului de radiochimie a LIR Sibiu se observa o crestere treptata si

semnificativa a numarului total de probe si de determinari precum si a importantei activitatilor si problematicii.

Astfel in anul 1992 au fost prelevate 125 de probe, in total din ambele judete, numarul a crescut progresiv, mai

ales dupa anul 2000, cand s-a efectuat un numar mare de determinari a radioactivitatii produselor destinate

exportului la o gama laga de produse alimentare: carne, fructe, ciuperci, melci dar si alte produse cum ar fi

materiale de constructie, deseuri metalice. In ultimii 3 ani a scazut numarul de probe si de determinari de

radionuclizi din cauza reducerii numarului de personal. In prezent laboratorul functioneaza cu un medic, un

chimist si un asistent si nu avem incadrat fizician.

Anul Nr. probe

prelevate

Nr. determinari de

radioactivitate alfa si beta

globala

Nr determinari de

radionuclizi

Nr. determinari

K- 40

Total

determinari

1992 125 250 41 - 291

2005 480 336 572 68 976

2007 163 304 27 48 379

2009 131 244 25 - 400

2011 118 236 28 - 382

Din analiza in dinamica a valorilor medii anuale a radioactivitatii beta globale in probele de aerosoli atmosferici

se observa costant valori mici.

Situatia multianuala a radioactivitatii beta globale in aerul atmosferic (aerosoli) din judetul Sibiu

Anul Nr. probe prelevate Nr. determinari de radioactivitate

beta globala

Valoare medie Bq/mc

2000 49 98 0,003

2005 49 98 0,006

2007 48 96 0,004

2009 45 90 0,004

2011 12 24 0,007

Depunerile atmosferice reprezinta cel mai bun indicator al nivelului global de poluare al factorilor de mediu.

Situatia în dinamica a radioactivitatii beta globale a depunerilor atmosferice in mun. Sibiu este redata astfel:

Situatia multianuala a radioactivitatii beta globale in pulberile sedimentabile din judetul Sibiu

Anul Nr.

probe

prelevate

Nr. determinari

de radioactivitate alfa

si beta globala

Nr

determinari

de

radionuclizi

Total

determinari

Valoare

medie

Bq/mp/lună

Concentratia

de cesiu-137

2000 26 52 2 54 13,37 0,330

2005 32 56 4 60 12,403 0,251

2007 20 40 2 42 14,33 0,078

2009 25 48 1 49 11,44 0,079

2011 25 48 1 49 7,949 0,088

Pentru determinarea continutului radioactiv al alimentelor, s-au prelevat probe din toate grupele alimentare

stabilite prin metodologiile în vigoare. Din cauza personalului redus nu se poate respecta in totalitate frecventa

de recoltare si analiza si din cauza ca nu avem incadrat fizician, din anul 2008, nu se efectueaza

gamaspectrometrie.In prezent se efectueaza determinari alfa si beta global la toate tipurile de probe prelevate si

analize radiochimice la probele medii anuale de lapte, carne (pe tipuri) si meniuri, cu determinarea de Cs-137,

Sr-90 si Ra-226.Se observa ca numarul cel mai mare de probe s-a recoltat si analizat in anul 2005.

Situatia probelor de alimente recoltate din judetul Sibiu pentru determinarea continutului radioactiv

Anul

Nr. probe

prelevate

Nr. determinari de

radioactivitate alfa si beta

globala

Nr determinari

de radionuclizi

Nr.

determinari

K- 40

Total

determinari

2000 27 54 46 13 113

2005 31 62 30 26 118

2007 15 30 6 9 45

2009 12 18 9 - 27

2011 26 36 12 - 48

Situatia probelor de alimente recoltate din judetul Alba pentru determinarea continutului radioactiv

Anul

Nr. probe

prelevate

Nr. determinari de

radioactivitate alfa si beta

globala

Nr determinari

de radionuclizi

Nr.

determinari

K- 40

Total

determinari

2000 28 56 42 12 110

2005 29 52 18 22 92

2007 21 42 9 21 72

2009 18 30 9 - 39

2011 23 38 10 - 48

Situatia probelor de lapte recoltate din judetul Sibiu pentru determinarea continutului radioactiv

Anul Nr.

probe

prelevate

Nr.

determinari

de

radioactivitate

alfa si beta

globala

Nr

determinari

de

radionuclizi

Nr.

determinari

K- 40

Total

determinari

Valoare

medie

Bq/l

Concentratia

de cesiu-137

2000 17 34 9 1 44 36,18 0,007

2005 19 38 12 11 61 42,66 0,09

2007 11 22 3 11 36 41,053 0,081

2009 3 4 3 - 7 44,173 0,104

2011 5 8 3 - 11 45,126 0,087

Situatia probelor de lapte recoltate din judetul Alba pentru determinarea continutului radioactiv

Anul Nr.

probe

prelevate

Nr.

determinari de

radioactivitate

alfa si beta

globala

Nr

determinari

de

radionuclizi

Nr.

determinari

K- 40

Total

determinari

Valoare

medie

Bq/l

Concentratia

de cesiu-137

2000 4 8 9 3 20 58,62 0,10

2005 10 20 6 6 32 51,93 0,11

2007 5 10 3 4 17 34,13 0,07

2009 4 6 3 - 9 47,22 0,09

2011 5 8 3 - 11 44,81 0,09

Radioactivitatea beta globala in probele alimentare prelevate din judetul Sibiu pe categorii de alimente-

valoarea medie

Aliment analizat 2000 2005 2009 2010 2011

Carne (Bq/kg) 101,29 100,01 101,25 76,98 59,98

Oua (Bq/kg) 35,30 40,38 49,25 43,87 40,628

Legume rosii(Bq/kg) 64,86 52,35 69,12 59,23 58,243

Cartofi (Bq/kg) 219,67 - - 100,52 104,61

Radioactivitatea beta globala in probele alimentare prelevate din judetul Alba pe categorii de alimente-

valoarea medie

Aliment analizat 2000 2005 2009 2010 2011

Carne (Bq/kg) 110,83 94,25 75,47 87,19 59,17

Oua (Bq/kg) 36,10 39,91 31,65 36,11 35,45

Legume- rosii(Bq/kg) 57,06 73,30 65,43 68,15 67,45

Cartofi (Bq/kg) 219,67 129,65 121,28 101,24 102,18

2. Monitorizarea radioactivitatii apei potabile

Situatia contaminarii radioactive a apei potabile se evidentiaza prin determinari de radioactivitate globala la apa

potabila distribuita populatiei prin sistem centralizat sau individual. In decursul unei perioade de 10 ani LIR a

analizat continutul radioactiv al apei poatbile distribuita populatiei din toate localitatile urbane, astfel incat

exista o caracterizare a fiecarei surse de apa. Deoarece rezultatele s-au mentinut ani la rand la valori foarte mici

comparativ cu normele admise si in absenta unor surse de contaminare, ritmul de supraveghere s-a micsorat

pentru majoritatea surselor.

Pana in anul 2007 centralizarea rezultatelor determinarilor cuprinde probele de apa recoltate din toate tipurile de

sursele de apa. Dupa anul 2007, centralizarea rezultatelor analizelor se face separat pentru probe de apa

potabila recoltate din zonele de aprovizionare cu apa (ZAP), pentru sistemele publice, zone stabilite de Igiena

mediului din DSP Sibiu, si separat pentru probele de apa recoltate din alte tipuri de surse utilizate ca apa

potabila: de adancime si de suprafata, sau apa imbuteliata.Deoarece permanent nivelurile parametrilor

indicatori de radioactivitate alfa si beta global nu au depasit valorile din legislatie, nu s-au determinat

radionucilizii.

Situatia probelor de apa recoltate din judetul Sibiu pentru determinarea continutului radioactiv

Anul Nr. probe

prelevate

Nr. determinari de

radioactivitate alfa si beta

globala

Nr determinari

de radionuclizi

Nr.

determinari

K- 40

Total

determinari

2000 15 30 12 10 52

2005 19 38 1 18 57

2007 25 50 - - 50

2009 10 20 - - 20

2011 18 36 - - 18

Dinamica radioactivitatii beta globale in apa potabila furnizata de instalatii centrale urbane din judetul

Sibiu

Anul 2000 2008 2009 2010 2011

Valori

medii

Bq/l

0,12 0,034 0,032 0,032 0,036

Situatia probelor de apa recoltate din judetul Alba pentru determinarea continutului radioactiv

Anul Nr. probe

prelevate

Nr. determinari de

radioactivitate alfa si beta

globala

Nr determinari

de radionuclizi

Nr.

determinari

K- 40

Total

determinari

2000 4 8 9 3 20

2005 6 12 6 - 18

2007 9 18 - - 18

2009 13 26 - - 26

2011 14 28 - - 28

Dinamica radioactivitatii beta globale in apa potabila furnizata de instalatii centrale urbane

Anul Mun. Alba Iulia Oras Campeni Valoarea CMA

Activitate

alfa globala

( Bq/l)

Activitate

beta globala

( Bq/l)

Activitate

alfa globala

( Bq/l)

Activitate

beta globala

( Bq/l)

Activitate

alfa globala

( Bq/l)

Activitate

beta globala

( Bq/l)

2000 0,007 0,019 0,002 0,094 0,1 1

2005 0,007 0,062 - - 0,1 1

2007 0,005 0,062 - 0,025 0,1 1

2009 0,002 0,029 0,003 0,056 0,1 1

2011 0,003 0,059 0,016 0,122 0,1 1

3. Expunerea profesională la radiaţii ionizante

Din datele centralizate în cadrul sintezei Expunerea profesională la radiaţii ionizante reiese numărul de unităţi

şi numărul de persoane expuse profesional aflate în evidenţa Laboratorului.

Situatia datelor privind expunerea profesională la radiaţii ionizante in judetul Sibiu

Anul 2002 2005 2007 2008 2009 2011

Nr. unităţi în evidenţă 80 75 63 55 55 64

Nr. personal expus

profesional în evidenţă

203 195 234 328 318 228

Situatia datelor privind expunerea profesională la radiaţii ionizante in judetul Alba

Anul 2002 2005 2007 2008 2009 2011

Nr. unităţi în evidenţă 65 59 52 61 61 41

Nr. personal expus

profesional în evidenţă

100 113 116 125 125 116

Din evidente rezulta ca peste 80% din personalul expus lucreaza in unitati medicale, iar din acestia 30% sunt

medici radiologi, expusi inca unei doze de iradiere mai mare in cursul procedurilor de radioscopie , fata de

celelalte categorii de personal medico-sanitar expus profesional din unitatile de radiodiagnostic. Peste 60% din

totalul personalului expus profesional la radiatii ion izante sunt femei, iar din repartizarea pe grupe de varsta

reiese ca 8% sunt persoane tinere cu varste cuprinse intre18 si 30 de ani, 82% cu varste cuprinse intre 31 si 55

de ani si numai 10%sunt persoane de 56 de ani si peste.

Supravegherea starii de sanatate a personalului expus profesional la radiatii ionizante s-a efectuat

intotdeauna in conformitate cu metodologiile difuzate.Supravegherea expunerii externe a personalului expus

profesional se realizeaza prin controlul individual al expunerii, precum si prin supravegherea si controlul

modului de aplicare a masurilor de radioprotectie tehnice. In ambele judete nu s-au semnalat boli profesionale si

nu s-au inregistrat supraexpuneri si incidente radiologice.

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR - DSP SUCEAVA

Dr. Elisei Garofita

Colaboratori : Fiz. Dranca Sorin ( fizician L.I.R. , D.S.P. Suceava), Asist. Cojoc Dinu ( asistent principal igiena

L.I.R. , D.S.P. Suceava), Biol. Donabidovici Anda ( biolog principal L.I.R. , D.S.P. Suceava), Asist.

Bosanceanu Mihai ( asistent principal laborator L.I.R. , D.S.P. Suceava)

Judetul Suceava este situat in partea de nord-est a tarii si are o suprafata de 85553,5 kmp, reprezentand 3,6%

din suprafata totala a tarii .

Se invecineaza la nord cu Ucraina (frontiera de

stat), la est cu judetul Botosani, la sud cu judetele

Neamt si Mures, la vest cu judetele Maramures si

Bistrita . Organizarea administrativa a teritoriului

judetului Suceava cuprinde 5 municipii, 11 orase,

98 comune si 379 sate, cu o populatie de 709452

de locuitori din care 303508 in mediul urban si

405944 in mediul rural (date obtinute in urma

recensamantului din noiembrie 2011) . Clima

este temperata si umeda, cu o temperatura medie

anuala de 8 grade Celsius . Dealurile si muntii

sunt formele de relief predominante, iar 54% din

suprafata judetului este acoperita de paduri ( ¾

din acestea fiind paduri de conifere ), terenul

arabil are o suprafata de 1813kmp si bazinul

hidrografic cuprinde 136kmp de rauri si iazuri .

Industria cu impact radiologic cuprinde Exploatarea Miniera Crucea si Depozitul de minereu uranifer

Argestru . In anul 1965 activitatea de cercetare geologica a Sectiei II Tulges infiinteaza la Crucea un sector

de explorari care evidenteaza si contureaza zacamantul de uraniu Crucea-Botusana care a condus la

infiintarea in anul 1983 a Exploatarii Miniere Crucea (in prezent Sucursala Suceava), cu scopul exploatarii

si valorificarii minereului de uraniu din cele doua structuri mineralizate Crucea si Botusana, in prezent cea

mai mare exploatare a uraniului din tara . Sucursala Suceava isi desfasoara activitatea in provincia uranifera

a Carpatilor Orientali in care mineralizatiile de uraniu au caracteristici asemanatoare cu celelalte

mineralizatii hidrotermale de uraniu cunoscute in tara, asociate depozitelor cristaline si avand un control

tectonic . Concentratiile uranifere sunt gazduite in complexul rocilor mezometamorfice, fiind localizate pe

zone fracturate ce graviteaza in jurul Liniei Central Carpatice, prin care cristalinul deverseaza peste fistul

cretaci. In prezent activitatea este in plin proces de restructrare, de modernizare, reutilare si retehnologizare

a productiei .

Laboratorul de Igiena Radiatiilor Suceava este arondat pe raza a doua judete : Suceava si Botosasni.

Ca obiectiv nuclear major are in supraveghere Exploatarea Miniera Crucea si Depozitul de Minereu

Uranifer Argestru . De asemenea,are in supraveghere unitati medicale si industriale .

S Autorizatii/Notificari :

- Autorizatie de Utilizare C.N.C.A.N. Nr. VI 1802/2011

- Notificat pentru apa potabila la Ministerul Sanatatii conform Ordinului Ministerul Sanatatii nr.

764/2005 ( monitorizare de control, monitorizare audit, prelevare probe ) .

- Notificat C.N.C.A.N cu certificat de desemnare nr. : LI 608/2011

Incadrare cu personal : 5 ( Medic sef laborator, fizician, biolog principal, asistent principal igiena,

asistent principal laborator ) .

Descrierea programului de activitati de supraveghere a mediului pentru zonele cu fond radioactiv ridicat

modificat tehnologic ( CNU Crucea si Depozitul de minereu uranifer Argestru ) .

Supravegherea nivelurilor de radioactivitate in factorii de mediu s-a efectuat conform indicatiilor

metodologice din Anexa 2 a metodologiei “ Supravegherea radioactivitatii apei potabile si alimentului in

zona de inpact a obiectivelor nucleare si a zonelor cu fond radioactiv natural ridicat modificat tehnologic”

conform cerintelor Euratom :

a.) depuneri atmosferice : alfa global, beta global, analize radiochimice pentru radionuclizii relevanti,

b.) apa de suprafata : alfa global, beta global , analize radiochimice pentru radionuclizii relevanti ,

c.) apa potabila : alfa global, beta global ,

d.) alimente : produse alimentare cu provenienta din zona de influenta a obiectivului nuclear .

Monitorizarea zonei supravegheate cuprinde puncte amplasate in incinta perimetrului sanitar al E.M.

Crucea, comuna Crucea, traseul de transport al minereului si incinta si perimetrul sanitar al Depozitului de

Minereu Uranifer Argestru . Trimestrial se efectueaza masuratori de debit doza pe traseul de transport al

minereului de uraniu Crucea-Argestru conform punctelor de pe harta : Crucea, Chiril, Rusca, Ortoaia,

Cozanesti, Dorna Arini, Vatra Dornei, Argestru sat . Nu au fost inregistrate depasiri de debit doza .

Masuratorile de debit doza pentru Depozitul

de Minereu de Uraniu Argestru se efectueaza

in punctele care se regasesc in schita alaturata

.

- 1 Poarta acces incinta depozit

- 2,3,4,5,6,8 Perimetru exterior

- 7 Perimetru interior

- 9 Statie radiometrica

- 10 Statie epurare

- 11 Buncar

- 12 punct control basculare

- 13 Depozit temporar nr.2

Punctele de recoltare sunt urmatoarele :

Probe apa de mina

- Intrare statie depoluare Crucea

- Iesire statie depoluare Crucea

Probe apa de suprafata

- Parau Crucea

- Bistrita amonte parau Crucea

- Bistrita aval parau Crucea

- Bistrita 50m amonte depozit Argestru

- Bistrita 50m aval depozit Argestru

Probe apa potabila

- Sediu E.M. Crucea

- Fantani comuna Crucea

Probe vegetatie

- Comuna Crucea

Probe aliment

- Comuna Crucea

Depuneri atmosferice

- Municipiul Suceava

- Depozitul de Minereu Uranifer

Argestru

Puncte de recoltare

Numar Anii monitorizati

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Intrare statie depoluare Crucea

Nr. probe 4 4 6 4 4 4 4 4 4 5

Nr. analize 20 20 30 20 20 20 20 20 8 25

Iesire statie depoluare Crucea

Nr. probe 4 4 6 4 4 4 4 4 4 5

Nr. analize 20 20 30 20 20 20 20 20 8 25

Parau Crucea Nr. probe 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4

Nr. analize 15 15 20 20 20 20 20 20 20 20

Fantani comuna Crucea

Nr. probe 2 2 2 3 4 4 2 3 4 7

Nr. analize 4 4 4 6 8 8 4 6 8 14

Sediu E.M. Crucea

Nr. probe 4 4 3 3 4 4 4 4 4 1

Nr. analize 8 8 6 6 8 8 8 8 8 2

Bistrita aval parau Crucea

Nr. probe 3 4 4 2 4 4 4 4 2 5

Nr. analize 15 20 20 10 20 20 20 20 10 25

Bistrita amonte parau Crucea

Nr. probe 4 4 4 4 4 4 4 4 2 5

Nr. analize 20 20 20 20 20 20 20 20 10 25

Bistrita 50m amonte depozit Argestru

Nr. probe 4 4 4 4 4 4 2 4 2 1

Nr. analize 20 20 20 20 20 20 11 20 4 2

Vegetatie

Puncte de recoltare

Numar Anii monitorizati

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Comuna Nr. probe 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1

Crucea (fan)

Nr. analize 16 16 20 16 16 16 1 1 1 1

Legume , fructe

Puncte de recoltare

Numar Anii monitorizati

Comuna Crucea

Nr. probe 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

2 2 4 2 2 3 10 2 2 2

Nr. analize 16 18 12 16 16 3 62 18 16 18

Meniu cantina

Puncte de recoltare

Numar Anii monitorizati

Comuna Crucea

Nr. probe 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

4 4 4 4 3 4 3 4

Nr. analize 36 36 36 36 27 36 27 36

Depuneri atmosferice

Puncte de recoltare

Numar Anii monitorizati

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Argestru

Nr. probe 4 9 9 10 11 10 10 12 5 11

Nr. analize 12 27 27 30 33 30 30 36 15 24

Suceava

Nr. probe 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12

Nr. analize 36 36 36 36 36 36 36 36 24 24

Activitatea alfa si beta global pentru apa analizata s-a raportat la valorile pentru apa potabila .

Pentru valorile obtinute la vegetatia spontana, depuneri atmosferice raportarea s-a facut cu probe de

vegetatie si depuneri recoltate din zona martor . Se constata ca in zona controlata apele de mina si

vegetatie spontana au valori depasite fata de apa potabila respectiv probele recoltate din zona martor .

La probele de apa potabila recoltate din zona supravegheata (din retea, fantani) valorile obtinute se

incadreaza in cele admise conform legii . Din perimetrul zonei supravegheate au fost recoltate si

analizate probe de alimente al caror valori se incadreazain cele admise .

Supravegherea starii de sanatate a personalului expus profesional este efectuata prin examen medical de

incadrare in munca si examen medical periodic conform legislatiei in vigoare .In urma investigatiilor

medicale din ultimii ani s-a constatat ca structura principalelor varfuri de morbiditate la expusii

examinati cuprinde urmatoarele boli : de nutritie (obezitate, dislipidemie, hipocalcemie, guta, diabet

zaharat, )cardiovasculare (HTA, varice, CIC);osteoarticulare (gonartroze, discopatii, spondiloze);

digestive; urogenitale;respiratorii.

In ultimii trei ani structura morbiditatii a ramas aceeasi. Bolile de nutritie au ramas pe primul loc,

dar indicele de morbiditate a scazut de la an la an . Cauza principala a bolilor de nutritie a ramas

obezitatea. Numarul bolilor cardiovasculare care au ramas pe locul doi in morbiditate a crescut

datorita numarului mai mare de hipertensiuni diagnosticate .

In concluzie se poate afirma ca bolile care au fost diagnosticate la expusii profesional in cadrul

examenului medical periodic sunt boli care afecteaza intreaga populatie. Supravegherea starii de

sanatate a populatiei din jurul obiectivului nuclear se efectueaza conform metodologiei elaborate de

catre Compartimentul de Sanatate si Laboratorul de Igiena Radiatiilor din Centrul Regional de Sanatate

Publica Bucuresti unde sunt analizate datele de morbiditate si demografice referitoare la aceste

populatii, trimise de catre toate laboratoarele de igiena radiatiilor din tara . In localitatea Crucea sunt

perioade lungi in care nu exista medic de familie si activitatea de supraveghere este dificil de realizat .

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR - DSP BUCURESTI

Dr. Fulger Ciupagea, Dr. Marina Anghene

Municipiul Bucuresti

Municipiul Bucureşti are o suprafaţă de 228 km pătraţi (0.8 % din suprafaţa României), din care

suprafaţa construită este de 70%. Oraşul este aşezat la 44°24'49" latitudine nordică, în Câmpia Română,

având o altitudine maximă de 96.3 m şi este străbătut de două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două

văi formate în jurul râurilor, împart oraşul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase.

Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului

din centrul oraşului. Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare.

Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune, transport şi

depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa care străbate zona mediană a Bucureştiului pe direcţia

aproximativă NV-SE, precum şi a râului Colentina.Solul din centrul Bucureştiului s-a format şi

dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani. În zona oraşului şi a împrejurimilor, defrişarea

excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri

brune. În condiţiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-

a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de

suprafaţă.Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu

terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o drenează,

zonă alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite loessoid. Din datele

oferite de Comisia Naţională de Statistică rezultă că, la 1 ianuarie 2008 Bucureştiul avea o populaţie de

1943981 locuitori. Bucureştiul se bucură de condiţii favorabile de mediu pentru o mare concentrare

urbană Totalul suprafeţei nete plantate în Bucureşti este de cca.3000ha (parcuri, grădini publice,

scuaruri, aliniamente şi ansambluri de locuinţe , poduri) ceea ce reprezintă aproximativ 15% din

teritoriul administrativ. Suprafaţa aferentă unui locuitor este de 16mp. Terenurile acoperite permanent

de ape au de asemenea, un aport semnificativ la menţinerea calităţii mediului. Ele totalizează 350 ha.,

ceea ce reprezintă 6,0% din teritoriul administrativ. Suprafaţa aferentă unui locuitor este de 6,6mp.

Expunere naturala: radiatiile cosmice si radiatiile telurice. Structurile geologice din aria Bucurestiului,

nu contin concentratii crescute de substante minerale radioactive naturale.

Surse antropice: 272 unitati de imagistica medicala, terapie si medicina nucleara, 50 unitati industriale

(defectoscopie industriala si carotaj radioactiv) si 54 alte unitati (invatamint, cercetare, control bagaje,

autolaboratoare,etc.)

In conformitate cu datele furnizate de ANPM, la nivelul anului 2009:

Radioactivitatea aerului

Aerosoli atmosferici

Activitatea beta globală (media anuală) a probelor de aerosoli atmosferici prelevaţi, s-a situat intre 1,5-

4 Bq/mc

Variaţia activităţii specifice anuale a radonului din atmosferă: 4-12 Bq/mc.

Variatia activitatii specific anuale a toronului din atmosfera: 0,1-0,3 Bq/mc.

Variaţia debitului dozei gama absorbite în aer: 0,09-0,12microSv/ora

Activitatea medie anuală beta globală a depunerilor atmosferice totale: 0,3 Bq/mp

Radioactivitatea apelor

Variaţia activităţii beta globale a apelor de suprafaţă: 150 Bq/mc

Radioactivitatea vegetaţiei

Variaţia activităţii beta globale în probe de vegetaţie spontană: 250-430Bq/kg m.v.

Radioactivitatea solului:Variaţia activităţii beta globale a probelor de sol necultivat: 280-470 Bq/kg

m.u

Laboratorul de Igiena Radiatiilor Ionizante din DSP Bucuresti, isi desfasoara activitatea intr-un imobil

amplasat intr-o zona locuita la o distanta de aprox.22m de cel mai apropiat spatiu locuit sau comercial.

Activitatea desfasurata in cadrul laboratorului nu influenteaza starea de sanatate a mediului inconjurator

si a populatiei din vecinatate, nu se produc efluenti gazosi si nu se elimina deseuri radioactive in mediul

ambiant. Conform prevederilor legale privind desfasurarea in siguranta a activitatilor in domeniul

nuclear, lunar se executa monitorizarea radioactivitatii atat in spatiile de lucru cat si in afara cladirii , in

imediata vecinatate de zona locuita. Punctele de masura a campurilor de radiatii acopera zonele

controlate si zonele adiacente si sunt prevazute in autorizatia de functionare.Valorile masurate ale

debitului echivalentului de doza externa se situeaza in limitele fluctuatiilor fondului natural, care este

de 0.08-0.13 μSv/h

Judetul Calarasi

Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul Călăraşi

ocupând locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării.

Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 3 oraşe, 50 comune şi 160 sate.

Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi

Populaţia judeţului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 locuitori (1,5% din populaţia ţării). Din punct de

vedere al distribuţiei pe medii, 38,5% din populaţia judeţului trăieşte în mediul urban şi 61,5% în

mediul rural, gradul de urbanizare al populaţiei fiind sub media pe ţară.

Relieful judeţului Călăraşi este reprezentat de câmpie, lunci şi bălţi. Fiind predominantă, câmpia se

grupează în patru mari unităţi: Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlăsiei,

Câmpia Burnazului, Lunca Dunării.

Reţeaua hidrografică se compune din 2 bazine hidrografice, bazinul Dunării şi al Argeşului şi dintr-

un subbazin, cel al Mostiştei. Fluviul Dunărea, care delimitează teritoriul judeţului în sud şi sud - est de

la km 300 (Cernavoda) la km 450 (Gostinu), se desparte în două braţe - Borcea pe stânga şi Dunărea

Veche pe dreapta - care închid între ele: Balta Ialomiţei sau Insula Mare a Ialomiţei.

Expunere naturala: radiatiile cosmice si radiatiile telurice. Structurile geologice din aria judetului nu

contin concentratii crescute de substante minerale radioactive naturale.

Surse antropice: 17 unitati medicale de radiologie si 1 unitate de defectoscopie industriala.

Comunele Borcea, Jegalia, Perisoru si Stefan cel Mare, se afla in aria de influenta din jurul CNE

Cernavoda.

Staţia de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului Calarasi derulează un program de monitorizare a

radioactivitatii mediului de 11 ore /zi. In cadrul activitatii sale sunt exercitate doua programe de

monitorizare a radioactivitatii mediului:

un program standard, care include urmatorii indicatori: aerosoli, depuneri atmosferice, apa

de suprafata, sol, vegetatie si doza gamma, pentru acestea efectuandu-se masuratori beta

globale si cumulare lunara in vederea masuratorilor gamma spectrometrice

un program special care include urmatorii indicatori: apa de foraj, pentru masuratori beta

globale, precum si pregatirea probelor de precipitatii atmosferice, apa de foraj si apa de

suprafata in vederea analizelor beta spectrometrice ( T si C14)

Programul standard cat si programul special de recoltări şi măsurători, asigură supravegherea

radioactivitatii mediului la nivelul judetului Calarasi, în scopul detectării creşterii nivelelor de

radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.

In conformitate cu datele furnizate de ANPM, la nivelul anului 2009:

Radioactivitatea aerului

Aerosoli atmosferici:

Activitatea beta globală (media anuală) a probelor de aerosoli atmosferici prelevaţi, s-a situat

intre 2,5-6,5 Bq/mc

Variaţia activităţii specifice anuale a radonului din atmosferă: 13-20 Bq/mc.

Variatia activitatii specific anuale a toronului din atmosfera: 0,7-0,9 Bq/mc.

Variaţia debitului dozei gama absorbite în aer: 0,06-0,1microSv/ora

Activitatea medie anuală beta globală a depunerilor atmosferice totale: 4,9Bq/mp

Activitatea volumică a tritiului în probe de precipitaţii atmosferice: 0,15Bq/l

Radioactivitatea apelor

Variaţia activităţii beta globale a apelor de suprafaţă: 610Bq/mc

Variaţia activităţii beta globale a Dunării: 0,7-0,9Bq/l

Concentraţia medie anuală a tritiului în Dunăre: 0,7Bq/l

Radioactivitatea vegetaţiei

Variaţia activităţii beta globale în probe de vegetaţie spontană: 200-420Bq/kg m.v.

Radioactivitatea solului:

Variaţia activităţii beta globale a probelor de sol necultivat: 1100-1300 Bq/kg m.u

Radioactivitatea mediului în zona de influenţă a CNE Prod Cernavodă:

La nivelul anului 2009, programul de supraveghere a mediului în zona de influenþã a CNE PROD

Cernavodã a avut ca scop principal identificarea unor eventuale eliberãri radioactive în mediu peste

limitele de reglementare, precum si estimarea expunerii suplimentare a populaþiei ca urmare a

funcþionãrii obiectivului nuclear. Punctele de prelevare din zona de influenþã a CNE Prod Cernavodã,

cuprinse în acest program de supraveghere au fost alese la diferite distante de centralã, pe toate

directiile de vânt, în limita a 20 km, nefiind cuprinse localitatile din judetul Calarasi.

S-au ales insa, puncte de prelevare din mai multe sectoare ale Dunării şi Canalului Dunăre – Marea

Neagră, în amonte şi aval de centrală, precum şi din Canalul Ecluză şi Canalul Seimeni, în scopul

monitorizării emisiilor lichide. Printre acestea, Dunare-Bratul Borcea, aflat pe raza judetului Calarasi,

la o distanta de 60 km, in linie dreapta fata de CNE Cernavoda.

S-au ales, de asemenea, ca puncte de control oraşele Constanţa, Călăraşi şi Slobozia. Alegerea acestor

puncte a avut la bază următoarele considerente:

se aflã la distante relativ mari, la aproximativ 60 km fiecare, fatã de centralã, comparativ cu

celelalte puncte de prelevare, care se aflã în zona de influenþã a CNE Prod Cernavodã;

sunt asezãri urbane mari;

sunt situate pe douã cursuri importante de apã: Cãlãrasi pe Bratul Borcea (în amonte de

centralã), ceea ce permite prelevarea si compararea acelorasi tipuri de probe;

nu se aflã pe directii predominante de vânt, motiv pentru care nu sunt puternic influentate de

emisiile provenite de la centralã.

În plus fatã de programul standard de supraveghere, s-au prelevat si analizat urmãtoarele tipuri de

probe: precipitatii, apã de suprafatã, apã freaticã, apã potabilã, sol necultivat, sol arat, vegetatie

spontanã, vegetatie comestibilã si probe biologice (pesti, lapte). Obiectivele sunt:

monitorizarea emisiilor în mediu de la CNE Prod Cernavodã, în scopul comparãrii cu limitele

derivate de concentratie pentru fiecare radionuclid analizat;

determinarea radioactivităţii zonelor de provenienţă a probelor, prin analize globale şi

spectrometrice;

calculul dozelor efective si echivalente cãtre populatie, pe baza concentratiilor radionuclidice

mãsurate în probe.

În probele analizate nu a fost detectatã prezenta unor radionuclizi artificiali gama emiþãtori a cãror

sursã sã fie CNE PROD Cernavodã.

Programul de recoltare a probelor de precipitaþii si ape, constã în prelevarea cu o frecventã prestabilitã

a probelor din locatiile alese în programul de supraveghere.

Judetul Ialomita

Situare: Judeţul Ialomiţa se află în partea de sud-est a ţării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a

Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiţei şi la interferenţa unor vechi şi importante drumuri

comerciale, prin care capitala ţării este legată cu Moldova şi cu litoralul Mării Negre.

Coordonate geografice Coordonate geografice extreme în care judeţul Ialomiţa este încadrat sunt următoarele:

spre Nord -

spre Sud -

spre Est -

spre Vest - imnicea, comuna Brazii).

Suprafaţa totală a judeţului Ialomiţa este de 4.453 km2 (445.289 ha.), din care : 3.736 km

2 suprafaţă

agricolă, 258 km2 suprafaţă cu vegetaţie forestieră, 389 km

2 terenuri cu altă destinaţie şi aproape 69 km

2

terenuri neproductive. Judeţul Ialomiţa are în componenţa sa 3 municipii încadrate, potrivit legii, ca

localităţi de rangul II: Slobozia, Urziceni şi Feteşti, 4 oraşe: Ţăndărei, Amara, Căzăneşti, Fierbinţi-Tîrg

care au rangul III şi 57 de comune, cu un total de 121 de sate (57 de sate - cele reşedinţă de comună -

având gradul IV, iar restul de sate având rangul V). Reşedinţa judeţului Ialomiţa este municipiul

Slobozia.

Relieful judeţului Ialomiţa poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a Câmpiei Române –

Bărăganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse şi lunci. Circa 65% din suprafaţa judeţului aparţine

Câmpiei Bărăganului, 15% Luncii Dunării, 9% Câmpiei Vlăsiei şi 11% luncii Ialomiţei şi câmpiei de

divagare Argeş – Buzău.Din punct de vedere geologic, zona Ialomiţei este un bazin de sedimentare

maritimă lacustră.Altitudinal, relieful în judeţ se desfăşoară în trepte de la nord la sud şi de la vest spre

est. Zona cea mai înaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platoneşti, ei alăturându-i-se

Piscul Crăsani – 81 m şi Câmpul Grindu – 71 m. Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei

îndiguite a Braţului Borcea.

Reţeaua hidrografică a judeţului Ialomiţa cuprinde :

• ape curgătoare : Dunărea veche (75 km.), Braţul Borcea (48 km.), Ialomiţa (175 km.), Prahova (30

km.), Cricovu Sărat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);

• limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km

2), Iezerul (2,16 km

2), Şcheauca (1,07

km2), Cotorca (0,72 km

2), Jilavele (0,59 km

2), Sărăţuica (0,52 km

2), Comana (0,43 km

2), Maia (0,29

km2), Rogozu (0,26 km

2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Cătruneşti, Hagieşti, şi altele.

• lacuri de luncă : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu ;

• lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;

• lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).

Reţeaua hidrologică este formată din ape freatice potabile, aflate la adâncimi de 2 – 7 m în lunci şi 5

– 30 m în cea mai mare parte a judeţului.Au fost identificate resurse de apă termală în zonele Amara şi

Giurgeni, cu o temperatură de 400C.

Judetul Ialomita se intinde pe o suprafata de 4453 kmp, avand o populatie de 286 980 locuitori si o

densitate medie de 64.5 loc/kmp. Teritoriul este impartit administrativ in 64 de unitati, astfel :

- urban : 7 localitati,rural : 57 localitati.

Aprovizionarea cu apa a localitatilor se face numai din surse de profunzime de medie si mare adancime.

Expunere naturala: radiatiile cosmice si radiatiile telurice. Structurile geologice din aria judetului nu

contin concentratii crescute de substante minerale radioactive naturale.

Surse antropice: 8 unitati de radiologie medicala. Judetul se afla , in mare parte, in aria de influenta, de

30 km, din jurul CNE Cernavoda. Localitatile vizate sunt: Fetesti, Vlasca, Buliga, Stelnica, Retezatu,

Bordusani, Cegani, Facaeni.

Statia de supraveghere a radioactivitãþii mediului Slobozia deruleazã un program standard de recoltãri

si mãsurãtori de supraveghere a radioactivitãþii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de

recoltãri si mãsurãtori asigurã supravegherea la nivelul judetului, în scopul detectãrii cresterii nivelelor

de radioactivitate în mediu si realizãrii avertizãrii/alarmãrii factorilor de decizie.

APM Ialomita are în dotare douã statii automate de monitorizare a debitului dozei gamma în timp real,

amplasate în Slobozia – la sediul APM Ialomiþa si în Fetesti – la statia meteo Fetesti, statii care fac

parte din Sistemul de Monitorizare – Avertizare Radiatii în zona CNE PROD Cernavodã.

Mãsurãtoarea beta globalã a probelor s-a realizat în douã etape:

· mãsurãtoarea imediatã dupã prelevare - “flux rapid”.

· mãsurãtoarea întârziatã, la 5 zile - “flux lent”.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice si lunare pentru situatii normale, SSRM Slobozia

transmiþând date zilnice si rapoarte lunare cãtre Serviciul Laborator Radioactivitate din cadrul Agenþiei

Nationale pentru Protectia Mediului. Pe lângã programul standard, SSRM Slobozia recolteazã si

pregãteste zilnic probe de: precipitatii atmosferice si apã brutã - râu Ialomita pentru analize beta

spectrometrice, activitãti desfãsurate în cadrul Programului de monitorizare a factorilor de mediu din

zona cu radioactivitate naturalã modificatã în judetul Ialomita.

SSRM Slobozia recolteazã, pregãteste si trimite lunar la Serviciul Laborator Radioactivitate din cadrul

Agenþiei Nationale pentru Protecþia Mediului Bucuresti probe de reziduu apã brutã - Râu Ialomita,

reziduu depuneri atmosferice, filtre aerosoli pentru analize gamma spectrometrice.

În perioada 02.02.2011-03.02.2011, SSRM Slobozia a participat la exercitiul de urgentã radiologicã,

ECURIE de nivel 3, derulând un program de 24 ore.

In conformitate cu datele furnizate de ANPM, la nivelul anului 2009, in municipiul Slobozia s-au

inregistrat urmatoarele date :

Radioactivitatea aerului

Aerosoli atmosferici

Activitatea beta globală (media anuală) a probelor de aerosoli atmosferici prelevaţi, s-a situat

intre 2,5-7,5 Bq/mc

Variaţia activităţii specifice anuale a radonului din atmosferă: 8-21 Bq/mc.

Variatia activitatii specific anuale a toronului din atmosfera: 0,25-0,9 Bq/mc.

Variaţia debitului dozei gama absorbite în aer: 0,09-0,11microSv/ora

Activitatea medie anuală beta globală a depunerilor atmosferice totale: 4,6Bq/mp

Activitatea volumică a tritiului în probe de precipitaţii atmosferice: 0,19Bq/l

Radioactivitatea apelor

Variaţia activităţii beta globale a apelor de suprafaţă: 860 Bq/mc

Variaţia activităţii specifice a tritiului în riul Ialomita(Slobozia): 1,12 Bq/l

Radioactivitatea vegetaţiei

Variaţia activităţii beta globale în probe de vegetaţie spontană: 240-410Bq/kg m.v.

Radioactivitatea solului:

Variaţia activităţii beta globale a probelor de sol necultivat: 1040-1410 Bq/kg m.u

Radioactivitatea mediului în zona de influenţă a CNE Prod Cernavodă:

La nivelul anului 2009, programul de supraveghere a mediului în zona de influentã a CNE PROD

Cernavodã a avut ca scop principal identificarea unor eventuale eliberãri radioactive în mediu peste

limitele de reglementare, precum si estimarea expunerii suplimentare a populaþiei ca urmare a

funcþionãrii obiectivului nuclear. Punctele de prelevare din zona de influentã a CNE Prod Cernavodã,

cuprinse în acest program de supraveghere au fost alese la diferite distante de centralã, pe toate

directiile de vânt, în limita a 20 km, fiind cuprinsa si localitatea Fetesti din judetul Ialomita, aflata la

exact 20km in linie dreapta, fata de CNE Cernavoda. S-au ales insa, puncte de prelevare din mai multe

sectoare ale Dunării şi Canalului Dunăre – Marea Neagră, în amonte şi aval de centrală, precum şi din

Canalul Ecluză şi Canalul Seimeni, în scopul monitorizării emisiilor lichide. Printre acestea, Dunare-

Bratul Borcea (Fetesti), la o distanta de 20km, in linie dreapta fata de CNE Cernavoda.

S-au ales, de asemenea, ca puncte de control oraşele Constanţa, Călăraşi şi Slobozia. Alegerea acestor

puncte a avut la bază următoarele considerente:

se aflã la distante relativ mari, la aproximativ 60 km fiecare, fatã de centralã, comparativ cu

celelalte puncte de prelevare, care se aflã în zona de influenþã a CNE Prod Cernavodã;

sunt asezãri urbane mari;

sunt situate pe douã cursuri importante de apã. Slobozia, pe riul Ialomita (care se varsa in

Dunare), ceea ce permite prelevarea si compararea acelorasi tipuri de probe;

nu se aflã pe directii predominante de vânt, motiv pentru care nu sunt puternic influentate de

emisiile provenite de la centralã.

În plus fatã de programul standard de supraveghere, s-au prelevat si analizat urmãtoarele tipuri de

probe: precipitatii, apã de suprafatã, apã freaticã, apã potabilã, sol necultivat, sol arat, vegetatie

spontanã, vegetatie comestibilã si probe biologice (pesti, lapte). Obiectivele sunt:

monitorizarea emisiilor în mediu de la CNE Prod Cernavodã, în scopul comparãrii cu limitele

derivate de concentraþie pentru fiecare radionuclid analizat;

determinarea radioactivităţii zonelor de provenienţă a probelor, prin analize globale şi

spectrometrice;

calculul dozelor efective si echivalente cãtre populaþie, pe baza concentratiilor radionuclidice

mãsurate în probe.

În probele analizate nu a fost detectatã prezenþa unor radionuclizi artificiali gama emitãtori a cãror

sursã sã fie CNE PROD Cernavodã.

Programul de recoltare a probelor de precipitatii si ape, constã în prelevarea cu o frecventã prestabilitã a

probelor din locatiile alese în programul de supraveghere.

Variaţia activităţii volumice a tritiului în probe de Dunăre, în anul 2009, au fost la Borcea-Fetesti

(valori semnificative) in martie – 9Bq/l si in septembrie- 4Bq/l.

Judetul Giurgiu

Judetul Girgiu se afla in sud-estul Romaniei, la granita cu Bulgaria. La o distantă de 65km la sud de

capitala Bucuresti. Este situat în lunca Dunării, pe malul stang al fluviului Dunărea. Judetul Giurgiu este

situat în partea de sud a tării, în cadrul marii unităti geografice numită Câmpia Română si este străbătut

de paralela 43°53` latitudine nordică si meridianul 25°59` longitudine estică. Are o suprafată de 3.526

km2 si se învecinează la Est cu judetul Călărasi, la Vest cu judetul Teleorman, la Nord-Est cu

municipiul Bucuresti, la Nord cu judetul Dâmbovita, la Nord-Vest cu judetul Arges, iar la Sud pe o

lungime de 72 km, fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, judetul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, orasul

Bolintin-Vale, orasul Mihăilesti si 51 de comune cu 166 sate. El face parte din cele 7 judete care

alcătuiesc Regiunea Sud Muntenia. Resedinta judetului este municipiul Giurgiu

Din totalul populatiei, 88.537 persoane locuiesc în mediul urban (29,72%) si 209.322 persoane locuiesc

în mediul rural (70,27%).

Densitatea populatiei judetului este de 84,5 locuitori/km².Pe teritoriu judetului Giurgiu isi desfasoara

activitatea 12 producatori-operatori de apa, care se afla in administrarea Consiliilor locale. De aemenea,

in municipiul Giurgiu exista un singur producator regional de apa, SC. Apa Service.SA, care are in

administrare instalatiile de apa din comuna Slobozia si orasele Bolintin Vale si Mihailesti.

Expunere naturala: radiatiile cosmice si radiatiile telurice. Structurile geologice din aria judetului nu

contin concentratii crescute de substante minerale radioactive naturale.

Surse antropice: 13 unitati medicale de radiologie In conformitate cu datele furnizate de ANPM, la

nivelul anului 2009:

Judetul Teleorman

Situat la intersectia paralelei 440N cu meridianul 25

0E, teritoriul judetului Teleorman este asezat in

partea sudica, in zona centrala a Campiei Romane.Suprafata judetului este de 5872 Km 2

Campia

Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o subunitate a Campiei

Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine individualizata, care incepe in nord, la

peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea depresiunii Calnistei. Altitudinea campiei este

cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei. Lunca Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii

si prezinta particularitati foarte diferite de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele

si 20 m la confluenta cu Vedea. Latimea variaza Lunca Dunarii reprezinta in mod natural o asociere de

grinduri, brate parasite, rivaluri, jopse, depresiuni, puturi ocupate permanent sau temporar cu apa,

cunoscute sub numele de balti, fiind rezultatul activitatii marelui fluviu, ce s-a desfasurat prin eroziune

laterala si acumulare longitudinala, prin procesul de revarsare peste maluri, in timpul apelor mari de

primavara, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului o succesiune de grinduri fluviatile, ce

formeaza partea cea mai ridicata din lunca. Morfologia zonei formeza terasele si luncile Dunarii si

Oltului, se intalnesc aici soluri zonale in conditii bioclimatice specifice, soluri intrazonale, cernoziomuri

freatic-umede si argile fluvionare brun-roscate, soluri de lunca si soluri selinizate.Reteaua hidrologica a

judetului Teleorman prezinta anumite particularitati specifice zonei in care este asezat fiind formata din

fluviul Dunarea si afluentii sai principali din acest sector: Oltul, raurile Calmatuiul si Vedea. Judetul

este traversat de parurile Dimbovnic, Glavacioc si Calnistea, care sunt afluenti ai Neajlovului, precum si

de raul Teleorman, paraurile Burdea, Cainelui, Clanita, Tinoasa, Nanov si Tarnava.Resursele de apa

(exceptand Dunarea si Oltul) sunt moderate sub raport cantitativ si se gasesc sub forma apelor subterane

(ape freatice si ape de adancime) si a apelor de suprafata ( rauri, lacuri naturale si artificiale).

Vedea(120km) si Calmatuiul(118km) sunt principalele rauri ale judetului care, impreuna cu afluentii

lor, dreneaza peste 80 % din suprafata. Dunarea, fluviu de interes european, margineste judetul pe o

lungime de 90 Km in partea sudica, reprezentand o deosebita importanta pentru teritoriul in care apa

este deficitara. Dunarea a creat in imediata apropiere a malurilor sale o succesiune de grinduri fluviale,

catre interior s-au format depresiuni ocupate temporar de ape numite ,,listeve” ( Listeava Mare, Mica,

Vasluiului, Lupilor, Lata, La Plopi, Zimnicea).In campie, in exteriorul luncii, cele mai multe depresiuni

sunt ocupate de lacuri permanente sau temporare, multe dintre ele desecate (Bercelu, Sarat, Balta

Populatie:

Numarul total al locuitorilor stabili ai judetului Teleorman este de 453 mii. Numarul de localitati

este de 97, din care: 3 municipii, 2 orase, 231 sate.

Muncipiile si orasele judetului sunt:

- Alexandria–57 mii locuitori,

-Turnu Magurele–35 mii locuitori,

- Rosiorii de Vede–36 mii locuitori,

- Zimnicea–17 mii locuitori.

- Videle–13 mii locuitori.

Populatia activa a judetului este de 212 mii, iar rata somajului de 9.4 % sub media pe tara. Populatia

ocupata numara 192 mii persoane, din care 125 mii in agricultura si 27 mii in industrie. Numarul mediu

al salariatilor angajati in economia nationala este de 66 mii: in industrie 26 mii; in administratie,

educatie, sanatate 14 mii; in comert 9 mii; in agricultura 6 mii, in constructii 3 mii.

Populatia stabila la nivelul judetului Teleorman este de 453 mii de locuitori, iar pe grupe de varsta se

prezinta astfel:

- tineri intre 7-18/20 ani - 79 mii persoane,

- persoane intre 30-50 ani - 115 mii persoane,

- persoane peste 50 ani - 172 mii persoane.

Expunere naturala: radiatiile cosmice si radiatiile telurice. Structurile geologice din aria judetului nu

contin concentratii crescute de substante minerale radioactive naturale.

Surse antropice: 36 unitati medicale de radiologie, 2 unitati de defectoscopie industriala si 1 de carotaj

radioactiv.

In conformitate cu datele furnizate de ANPM, la nivelul anului 2009, in orasul Zimnicea, s-au

inregistrat urmatoarele date:

Radioactivitatea aerului

Aerosoli atmosferici

Activitatea beta globală (media anuală) a probelor de aerosoli atmosferici prelevaţi, s-a situat

intre 2,5-6 Bq/mc

Variaţia activităţii specifice anuale a radonului din atmosferă: 5,4-15,2 Bq/mc.

Variatia activitatii specific anuale a toronului din atmosfera: 0,3-0,7 Bq/mc.

Variaţia debitului dozei gama absorbite în aer: 0,1-012 microSv/ora

Activitatea medie anuală beta globală a depunerilor atmosferice totale: 0,9 Bq/mp

Variaţia activităţii specifice medii a radionuclizilor naturali şi artificiali identificaţi în probele

de depuneri atmosferice totale: 110 Bq/mp/an Pb210; 600 Bq/mp/an Be7; 0,1 Bq/mp/an Cs137

Activitatea volumică a tritiului în probe de precipitaţii atmosferice: 0,1Bq/l

Radioactivitatea apelor

Variaţia activităţii beta globale a apelor de suprafaţă: 200 Bq/mc

Variaţia activităţii beta globale a Dunării: 0,18-0,68 Bq/l

Concentraţia medie anuală a tritiului în Dunăre: 0,48 Bq/l

Radioactivitatea vegetaţiei

Variaţia activităţii beta globale în probe de vegetaţie spontană: 100-190Bq/kg m.v.

Radioactivitatea solului:

Variaţia activităţii beta globale a probelor de sol necultivat: 220-420 Bq/kg m.u

Judetul Ilfov

Judeţul este situat în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Valahe. La fel ca un zid protector

ce înconjoară o cetate, judeţul se desfăşoară în jurul Capitalei României, Bucureşti, fiind înconjurat la

rândul său de judeţele vecine Prahova la nord, Dâmboviţa la vest, Giurgiu la sud-vest, Călăraşi la sud-

est şi Ialomiţa la est. Se întinde pe o suprafaţă de 1583 kmp, fiind cel mai mic judeţ al ţării. Pe teritoriul

lui se află 8 oraşe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni şi

Voluntari), 32 comune şi 91 sate. Reşedinţa judeţului Ilfov se află pe teritoriul municipiului Bucureşti.

Judeţul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 şi 120 m, aparţinând

(integral sau parţial) subunităţilor Câmpiei Vlăsiei (porţiuni din câmpiile Snagovului, Moviliţei,

Câlnăului ş.a, precum şi Câmpia Bucureştiului în întregime) în cadrul căreia se evidenţiază interfluviile

largi (48 km), presărate cu crovuri, movile, văiugi, lacuri.Zona, în trecut, era acoperită de foarte

cunoscutul Codru Vlăsiei, devenit Câmpia Vlăsiei, care este străbătută acum de râurile Ialomiţa, Argeş,

Sabar şi Dâmboviţa. De asemenea există şi o serie de râuri mai mici care îşi au obârşia pe teritoriul

judeţului Ilfov (Pasărea, Mostiştea, Ilfov, Câlnău, Cociovăliştea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc.). Reţeaua

hidrografică are o densitate de 0.2-0.3 km/kmp, multe din râurile mici având un curs semipermanent,

secând în timpul verilor secetoase. Lacurile naturale şi antropice sunt concentrate, cu precădere în

partea de N, de V, şi de E a judeţului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Căldăruşani

(224 ha), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogoşoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360

ha). Suprafaţa ocupată de ape este de 5311 ha în 2006 faţă de 5479 în anul 2001.

Expunere naturala: radiatiile cosmice si radiatiile telurice. Structurile geologice din aria judetului nu

contin concentratii crescute de substante minerale radioactive naturale.

Surse antropice: 11 unitati medicale de radiologie si terapie, 4 unitati de defectoscopie industriala si 19

unitati de cercetare, control bagaje si unitati speciale.

In comuna Pantelimon este amplasata o Unitate de Producere a Radiofarmaceuticelor , in incinta careia

este amplasat un microciclotron medical, ce produce FDG (fluorodeoxiglucoza) pentru investigatiile

PET-CT.

Tot in judetul Ilfov este situata platforma Magurele, unde functioneaza toate unitatile IFIN-HH, dupa

cum urmeaza: Ciclotron, Tandem, Statia de Tratare Desuri Radioactive, Centrul de Producere

Radioizotopi, IRASM-iradiator, laboratoarele aferente de testari, etalonari,etc…care lucreaza tot cu

surse sau radioizotopi, etc…

În ceea ce priveşte obiectivele nucleare de pe platforma Platforma Măgurele, rezultatele analizelor

efectuate în cadrul programelor de supraveghere derulate de agenţiile pentru protecţia mediului şi

Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului, indică respectarea de către unităţi a

limitelor de evacuare în mediu, impuse de legislaţia în vigoare.