2-3 cãmãtarii sutanei - indiscret in oltenia€¦ · cmyk anul xivanul xivanul xiv , nr, nr, nr ....

CMYK

Anul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIV, nr, nr, nr, nr, nr. 665 . 665 . 665 . 665 . 665 1 1 1 1 10 - 10 - 10 - 10 - 10 - 16 oct6 oct6 oct6 oct6 octombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunt

eîn pagina

12

9Amãnun

te

în pagina

2-3Amãnunteîn paginile

Detaliiîn pag.15

Detaliiîn pag.2

Crizã deAndroid laPrimãriaCraiova

















Referendumul,dezastrupentrucãmãtarii sutanei

















10 lei biletul la SCMRâmnicu Vâlcea -

Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia


Kastamonu Turcia

Referendumulpentru familie,între ambiþia PSD ºitradiþionala nepãsarea electoratului

















10 - 16 octombrie 2018 www.indiscret.ro

2SPECIAL

Mult discutatul referen-dum în favoarea „fa-miliei tradiþionale“,care a avut loc în zilele de 6 ºi 7octombrie, a demonstrat, încã odatã, de ce un referendum nu seorganizeazã decât atunci cândeºti sigur cã-l câºtigi. Sau, înacest caz, cã poþi sã-l validezi.Aprobat ºi organizat pe repedeînainte, aproape deloc explicatºi promovat, referendumul aeºuat lamentabil, înregistrând oprezenþã de 21,1%, sub pragulde 30% impus de lege ºi multsub aºteptãrile susþinãtorilor.

Doljul, peste medieAºa dupã cum ne-am obiº-

nuit, Doljul a fost, ºi de aceastãdatã, peste media naþionalã înceea ce priveºte prezenþa,24,77% prezentându-se la urneîn cele douã zile. Numãrul dol-jenilor care au ales sã participe,

La DolLa DolLa DolLa DolLa Dolj, vj, vj, vj, vj, voooootul din zilele de 6 şi 7 octtul din zilele de 6 şi 7 octtul din zilele de 6 şi 7 octtul din zilele de 6 şi 7 octtul din zilele de 6 şi 7 octombrie a decurombrie a decurombrie a decurombrie a decurombrie a decursssssdupă un scenariu cunoscutdupă un scenariu cunoscutdupă un scenariu cunoscutdupă un scenariu cunoscutdupă un scenariu cunoscut

deºi mic comparativ cu oricaredintre procesele electorale dinanii trecuþi, nu este deloc deneglijat dacã luãm în conside-rare faptul cã partidele politice,cu excepþia PSD, au boicotatreferendumul, alegând sã nu seimplice. Chiar ºi-aºa, cei aproa-pe 140.000 de doljeni care auales, în proporþie de peste 92%,sã punã ºtampila pe „DA“ s-audovedit a fi prea puþini pentruaºteptãrile conducerii filialeijudeþene a PSD, susþinãtoaredeclaratã a referendumului.

Scântei întresocial-democraþi

Dincolo de miza în sine a re-ferendumului, acela de modifi-care a Constituþiei României însensul în care cãsãtoria este per-misã doar în cazul în care, în faþaofiþerului stãrii civile, se prezin-tã un bãrbat ºi o femeie, acesta a

fost un bun prilej pentru ca PSD-ul, singurul partid care, prin vo-cea liderilor sãi, l-a sprijinit pu-blic, de a-ºi testa capacitatea demobilizare a propriului electorat.O idee bunã dacã ne gândim cã,în perioada 2019-2020, urmea-zã, în ordine, alegerile europar-lamenare, alegerile prezidenþia-le, alegerile locale ºi alegerilegenerale. ªi, în plus, de a bifa ovictorie care sã ofere un plus deîncredere partidului, care nu tra-verseazã cele mai bune momen-te. Cum era de a’teptat, condu-cerea PSD Dolj nu putea rata unastfel de moment, mai ales cãfiliala avea un blazon de respec-tat când vine vorba de perfor-manþe la urne. Aºadar, lideriisocial-democraþi doljeni au tra-tat referendumul fix la fel cumtrateazã orice tip de alegeri.Zone, þinte, responsabili, adicãtot arsenalul din dotare. Plus oprezenþã (social) media puterni-

cã, inclusiv în dimineaþa votu-lui. Ba chiar, pentru a-ºi atingescopul, pesediºtii au avut o în-tâlnire ºi cu mitropolitul Olteniei,ÎPS Irineu, reprezentantul Bise-ricii, principalul susþinãtor ºipromotor al referendumului.Totuºi, socoteala de acasã parecã nu s-a potrivit cu cea din târg,astfel cã la finalul zilei, când pre-zenþa încã se calcula cu ajutorulunei singure cifre, pesediºtii auavut parte de o ºedinþã cu scân-tei, de la care câþiva membri cufuncþii în partid au plecat destulde ºifonaþi. „Urecheala“ aplica-tã de preºedintele organizaþiei,senatorul Claudiu Manda, a fostînsã de bun augur, astfel cã ceade-a doua zi a referendumului s-a desfãºurat dupã un cu totul altscenariu, ceea ce a permis jude-þului sã depãºeascã media naþio-nalã ºi sã se plaseze pe locul 3între judeþele din Oltenia, dupãOlt ºi Mehedinþi.

Eºecul referendumu-lui pentru definireafamiliei în Constitu-þia României repe-zintã, dincolo deorice fel de conside-rent politic, un de-zastru de proporþiiapocaliptice pentruierarhia BisericiiOrtodoxe Române.Au trecut mai binede zece ani de cândIndiscret în Olteniatrage semnale dealarmã cu privire ladecuplarea înalteiierarhii ortodoxe dela realitãþile societã-þii româneºti, însã,parcã mai mult decâtniciodatã, instituþiacare ar trebui sãconducã moralpoporul român aratãca un sereleu cãmã-tãresc pus pe jecmã-nit finanþele publice.Rezultatul referendu-mului, înfrângereaumilitoare a Bisericiica instituþie, ºi nu acreºtinismului careligie, reflectãscârba profundã aacestui popor faþãde apucãturile me-dievale ale ierarhieiortodoxe.

de Cosmin Pretorian

Mai mult decât ori-când, ortodoxia ro-mâneascã se aflã înfaþa unui moment de greacumpãnã. Rezultatul referen-dumului de la sfârºitul sãptã-mânii trecute a ºters cu bru-talitate imaginea de instituþieiubitã ºi credibilã cu care semândreau înalþi prea sfinþiþiiºi prea fericiþii. Condusã sa-mavolnic ºi tiranic precum unsereleu cãmãtãresc de diverºineaveniþi lipsiþi de har divin,dar cu apucãturi hulpave denegustori de suflete, aºa cumeste acest patriah Daniel ºi ca-marila sa arhiereascã, ortodo-xia româneascã a primit poa-te cea mai grea loviturã dinistoria ei milenarã. Poporul,cel care ani de-a rândul a fostconfundat de ierarhi cu o tur-mã de oi numai bune de muls,le-a dat o palmã milogilor însutanã nu pentru cã, brusc, ºi-ar fi pierdut credinþa, ci sãtulde cãpuºeala pe care Patriar-hia ºi Mitropoliile subordona-te au dus-o la rang de artã.

Românii, în marea lor ma-joritate, sunt oameni credin-cioºi de felul lor. În ultimii

Referendumul pentrufamilie, între ambiþia PSDºi tradiþionala nepãsarea electoratului

















10 - 16 octombrie 2018www.indiscret.ro

3SPECIAL

ani, însã, preferã sã se roageacasã sau pe stradã, decât sãmeargã în bisericile frumoszugrãvite pe bani publici.Sunt sãtui sã tot bage mânaîn buzunar pentru a-i plãtipatriarhului limuzinele Mer-cedes sau Audi, sã-i întreþinãimperiul media sau sã-i ali-menteze financiar pasiuneapentru jocul pe bursã.

Românii s-au sãturat deconcubinajul vicios dintre oierarhie ortodoxã hulpavã ºicoruptã ºi o clasã politicã dis-pusã la orice compromisuri deordin financiar în schimbul acâteva procente. Referendu-mul a reprezentat poate sin-gura ocazie de a fi sancþiona-te, concomitent, ambele ierar-hii, ºi cea politicã, ºi cea or-todoxã, iar în stilul lor carac-teristic, românii nu au ratatocazia de a le da un durerosºut în cur ambelor. Pentrupoliticieni, acest duº rece re-prezintã deja o obiºnuinþã aultimilor zece ani, însã mai-marii bisericii ortodoxe româ-ne au încasat, uluiþi, cea maimare umilinþã din istoria re-centã a României. Mai mult,aceºti milogi în sutane aupierdut, în doar 48 de ore, sin-gura sursã de ºantaj prin careîºi asigurau traiul îndestulã-tor. De azi înainte, indiferentde partid, Biserica OrtodoxãRomânã nu va mai reprezen-ta o mizã politicã realã ºi,implicit, va fi decuplatã, trep-tat, treptat, de la finanþareapublicã. Miliardele de eurobani publici pe care ani larând le-a înghiþit fãrã ca ci-neva sã îi întrebe cum i-aucheltuit vor deveni doar otristã amintire pentru mai-marii Bisericii. Politicienii,animale de pradã cu un dez-voltat simþ de autoconserva-re, vor înþelege cã instituþia,în întregul sãu, nu este undepozitar al milioanelor devoturi, aºa cum ani la rândulau fost lãsaþi sã creadã. Nuvor mai face greºeala de aconfunda credinþa ortodoxãprofundã a poporului cu ierar-hia nesãtulã care a confiscat-o. ªi vor acþiona ca atare. Laînceput mai timid, însã întimp fenomenul va lua o ast-fel de amploare încât în celmult douãzeci de ani subven-þiile de la bugetul statului vorreprezenta cea mai micã sur-sã de venit pentru ierarhia or-todoxã. Dumnezeu cu mila!

Referendumul,dezastru pentrucãmãtarii sutanei


















4ACTUALITATE

Publ

icita

te

„Guvernul a aprobat o Ordo-nanþã de Urgenþã privind unelemodificãri fiscal bugetare princare se reduce cota TVA la 5%pentru cazarea la hotel, servicii-le de catering ºi pentru parcuri-le de distracþii. De asemenea,prin acelaºi act normativ, primã-riile vor putea obþine împrumu-turi de pânã la 450 de milioanede lei pentru furnizarea de apãcaldã ºi cãldurã în sezonulrece”, a anunþat deputatul PSDde Vâlcea, Eugen Neaþã.

Domenii în care seaplicã reducereaTVA

Acesta a subliniat cã mãsurareducerii cotei de TVA este lua-tã în sprijinul dezvoltãrii turis-mului, inclusiv a celui balnear:

„Începând cu 1 noiembrie2018, cota de TVA de 9% sereduce la 5%. Aceasta va fi ex-tinsã la domenii precum: caza-rea în cadrul sectorului hoteliersau al sectoarelor cu funcþie si-milarã, inclusiv închirierea te-renurilor amenajate pentru cam-ping, serviciile de restaurant ºide catering, cu excepþia bãutu-rilor alcoolice, altele decât be-rea, activitãþile sportive, recrea-tive ºi distractive. Mãsura a fostluatã pentru promovarea turis-mului, reducerea evaziunii fis-cale, creºterea consumului in-tern ºi stimularea creºterii eco-nomice. Acelaºi act normativ sereferã la turismul balnear, fiindeliminatã cota redevenþei pen-tru apa geotermalã ºi mineralenaturale utilizate pentru consu-mul populaþiei”, a precizat Eu-gen Neaþã.

Scade TVA în turism

P rimãria municipiuluiRâmnicu Vâlcea orga-nizeazã, în perioada 1decembrie 2018 – 6 ianuarie2019, Târgul „Decembrie Ma-gic” în Scuarul Mircea cel Bã-trân, anunþã reprezentanþii mu-nicipalitãþii într-un comunicatremis mass-mediei.

„Comercializarea produselorspecifice sãrbãtorilor de iarnã seva face în cele 28 de chioºcuricomerciale din lemn puse la dis-poziþia comercianþilor de Pri-mãria municipiului. Perioada de

Râmnicu Vâlcea: Înscriereacomercianþilor pentru Târgul de iarnã

începe la 15 octombrieînscriere a comercianþilor înprocesul de selecþie din cadrulTârgului «Decembrie Magic»este 15.10.2018-10.11.2018, iarînscrierea se face prin comple-tarea unei cereri-tip ºi înregis-trarea acesteia la registraturaPrimãriei municipiului Râmni-cu Vâlcea. Pentru a fi validã,cererea trebuie însoþitã de:

- documentele comerciantu-lui: certificat de înregistrare,certificat constatator, atestat deproducãtor, dupã caz;

- documentul de înregistrare

sanitar veterinar ºi pentru sigu-ranþa alimentelor, în cazul co-mercializãrii de produse agroa-limentare, respectiv pentru ac-tivitãþi de alimentaþie publicã;

- fotografii ºi alte materiale deprezentare a produselor comer-cializate;

- experienþele anterioare la târ-guri similare (dacã este cazul).

Selecþia cererilor ºi modul deorganizare a târgului sunt cu-prinse în Regulamentul aprobatprin HCL nr. 303/2018”, se ara-tã în documentul citat.

În Vâlcea, prezenþa la votulpentru redefinirea familieia fost de 17,60%, cea mai

scãzutã dintre cele cinci judeþeale Olteniei.

Conform Biroului ElectoralCentral, din cei 331.174 de vâl-ceni cu drept de vot s-au pre-zentat la urne 58.312. Dintreaceºta, 48.713 au votat pe listepermanente, 9.519 pe liste su-plimentare ºi 80 la urnele mo-bile.

Vâlcea, judeþul cu cea maiscãzutã prezenþã la vot

din OlteniaClasamentul prezenþei la vot

în Oltenia:Olt - 27,19%Mehedinþi - 26,28%Dolj - 24,77%Gorj - 19,91%Vâlcea -17,60%,Referendumul naþional pen-

tru Revizuirea Constituþiei, ces-a desfãºurat între 6-7 octom-brie, a eºuat. Au votat 20,41%dintre români, pragul minim fi-ind de 30%.


5POLITICÃ

Armata Românã a jucatun rol deosebit în isto-ria acestei þãri. Acestfapt se datoreazã bravilor ostaºiromâni ºi politicii militare a luiAl. I. Cuza dupã înfãptuirea sta-tului român modern prin Unireade la 1859. Sacrificiile ulterioa-re pe care Armata Românã le-afãcut în timpul Primului RãzboiMondial ºi în cel de-Al DoileaRãzboi Mondial au fost ieºite dincomun. De acolo se trag respec-tul ºi încrederea noastrã în aceas-tã instituþie, iar de CentenarulRomâniei Mari suntem datori sãvorbim despre ea.

De Centenar, Partidul SocialDemocrat a continuat progra-mul de înzestrare a ArmateiRomâne. Guvernul a adoptat oserie de proiecte prin care for-þele de apãrare beneficiazã deinvestiþii considerabile. Aloca-rea resurselor necesare ºi pune-rea în aplicare a noii concepþii

de restructurare, pentru a trans-forma instituþia într-un orga-nism militar modern, cu o ca-pacitate operaþionalã similarãforþelor armate din þãrile euro-pene avansate din punct de ve-dere militar, face parte din pro-gramul nostru de guvernare.Vom crea o armatã flexibilã ºidinamicã, aptã sã dea o ripostãeficace dacã, ipotetic, cineva arîncerca sã ne violeze teritoriul.Vom întãri securitatea Românieiºi vom creºte garanþia cã ne vomîndeplini cu profesionalism mi-siunile ce ne revin din obliga-þiile internaþionale asumate decãtre þara noastrã.

Guvernul Dãncilã a investit înacest an sume imense în indus-tria româneascã de armament.Concret, în primele ºase luni aleanului 2018 industriei de apã-rare i-au fost alocate 69 de mi-lioane de lei pentru investiþii, depeste trei ori mai mult decât în

tot anul 2017 ºi de peste patruori mai mult decât în anul 2016.De fonduri au beneficiat UzinaMecanicã Bucureºti, Romaero,Aerostar Bacãu ºi alte fabricidin þarã.

În calitate de parlamentar aljudeþului Dolj, am adresat o în-trebare ºi o interpelare cãtreMinisterul Economiei ºi Minis-terul Apãrãrii Naþionale, pentruca Fabrica de Avioane Craiovasã fie inclusã în programul dedezvoltare a Armatei Române.

În acest sens, prin Hotãrâreanr.38 din 04.04.2018, ConsiliulSuprem de Apãrare a Þãrii a apro-bat Memorandumul cu tema„Dezvoltarea capabilitãþii aerie-ne de ºcoalã ºi antrenament avan-sat, sprijin aerian apropiat ºi in-tervenþie împotriva þintelor aeri-ene de vitezã micã, pe baza plat-formei aeriene IAR-99” ºi iniþie-rea „Programului de înzestrarepentru modernizarea aeronavelor

IAR-99 din dotarea MinisteruluiApãrãrii Naþionale în configura-þia IAR-99 Super ªoim”.

Atribuirea contractului pentrumodernizarea aeronavelor IAR-99 din dotarea MinisteruluiApãrãrii Naþionale în configu-raþia IAR-99 Super ªoim se varealiza în urma derulãrii uneiproceduri de achiziþie, în con-formitate cu prevederile Ordo-nanþei de urgenþã a Guvernuluinr. 114/2011. Având în vederedrepturile de proprietate intelec-tualã aferente aeronavelor IAR-99, a fost propusã realizareaprogramului prin implicareaAvioane Craiova S.A., fapt ceva duce la renaºterea fabricii,noi locuri de muncã la Craiovaºi o contribuþie mai mare dinpartea fabricii la bugetul local.

Interesul nostru este ca, încadrul programelor de înzestra-re, sã fie implicaþi operatoriieconomici naþionali, atât pentru

realizarea sistemelor/subsiste-melor, cât ºi pentru asigurareaactivitãþilor de mentenanþã peîntreg ciclul de viaþã al produ-selor, Avioane Craiova S.A. fi-ind unul dintre operatorii eco-nomici naþionali care se potimplica în viitoarele programede înzestrare destinate realizã-rii capabilitãþilor operaþionaleale Armatei Române. Acest lu-cru ne-a fost garantat de Minis-trul Apãrãrii Naþionale.

Acesta este, din punctul meude vedere, un adevãrat proiectdedicat Centenarului Marii Uni-ri. O Românie puternicã, susþi-nutã de o armatã bine înzestra-tã care ne poate asigura o mareparte din securitate, deoarecefãrã securitate nu existã coope-rare ºi dezvoltare pentru nimeniîn lumea asta.

Florinel Stancu,deputat PSD de Dolj

Florinel Stancu:Fabrica de Avioane Craiova va fiimplicatã în programele de înzestraredestinate realizãrii capabilitãþiloroperaþionale ale Armatei Române

















de Virgil Dumitrescu

rea demersurilor ce se cuve-neau legate de Referendum aucreat o falsã problemã din pro-ximitatea aºa-zisei familii tra-diþionale. I se sapã groapa, i sesuflã-n lumânare de sus. Aco-lo jos, în arealul familiei tradi-þionale, cu totul altele erau pro-blemele – practice, imediate.Bunãoarã, cruciada halateloralbe împotriva rasei porcine.Apoi, se ºtie cã suntem un po-por care nu înghite totul ºi în-totdeauna pe nemestecate. Iatãpunându-i-se în faþã o întreba-re lungã ºi obositoare, încâlci-tã, lesne deturnabilã. Prins în-tre comandamentele oficiale ºipropaganda aservitã altor inte-rese, electoratul, „imparþial” decând se ºtie, a ales „sã nu sebage”. Indirect, cu toatã osâr-dia Bisericii, ar fi lovit, chipu-rile, ºi în credinþa ortodoxã.L-a mâniat pe Dumnezeu. Fals!Un sobor de preoþi nu e un de-taºament de brigadieri, încolo-narea ºi la muncã sau la vot.Cererea celui „cu capul mic”,astfel nãºit de Bãsescu, pe vre-muri, ca Patriarhul Daniel sãdemisioneze, e o mostrã desmintealã. Cu Dumnezeu nu tetocmeºti, nu-l mânjeºti cu son-daje sau referendumuri. Crezi,bine – nu crezi, bine. Creºtinis-mul nu e un moft, nu e o modã,când cu perciuni, când cu ta-tuaje. E o constantã. Sãptãmâ-na trecutã, s-a acordat, de Fun-daþia Alexandrion Grup, Pre-miul „Brâncoveanu”. Constan-tin Brâncoveanu, martirul nea-mului românesc. Neam boico-tat!, mai citesc undeva. Ei, aº?L-a durut în cot pe boicot.

Dintr-un unghi personal,acesta pare sã fie bi-lanþul Referendumu-lui din 6-7 octombrie a.c., le-gat greºit noþional de familiatradiþionalã, câtã vreme el s-areferit la cãsãtorie. „Între soþi”,specificã, deloc limpede Con-stituþia, la nivelul lui 1991,anul adoptãrii ei. „Între bãrbatºi femeie”, a propus Referen-dumul, izvorât din cauze deprevenþie hiperbolizantã ºi lacererea expresã a peste treimilioane de semnatari. Refe-rendumul, cãruia îi mai trebu-iau vreo douã milioane de bu-letine ºi, în pregãtirea lui cuatenþie, niºte clarificãri, a fostinvalidat. Puterea s-a compro-mis iremediabil, ºi-au dat cupresupusul pãrerologii. A mu-rit referendumul ca mijloc de-mocratic de consultare a mul-þimilor (închipuiþi-vã un refe-rendum în chestia etatizãriiaverilor ilicite sau tãierii pen-siilor nesimþite, tot mort ar fi?).A pierdut Coaliþia PSD-ALDE! Nici vorbã. Atât îi tre-buia guvernului Dãncilã, dupãmuºtruluiala bruxellezã ºistrasburghezã, o tinichea atâr-natã de coadã cã a instrumen-tat ce e mai ignobil întru în-cãlcarea drepturilor omului. Larândul sãu, pe obrazul tãbãcital poporului român a apãrut orazã de soare. S-a deºteptat!Umblã la el cu texte din JohnStuart Mill, s-a întors cu spa-tele la preoþii habotnici, a de-monstrat un europenism decare Las Fierbinþi poate fimândru. Semnatarii scrisoriicãtre Parlament pentru iniþie-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ACTUALITATE

Referendumul – câþiînvingãtori, atâþia învinºi

Secþia de ªtiinþelenaturii a MuzeuluiOlteniei Craiovacontinuã seria mani-festãrilor înscrise încadrul proiectuluicultural - educativ„Muzeul – o ªcoalãAltfelÒ“ cu conferinþa„Etape în cunoaºtereaSistemului Solar“,printr-o serie de vi-deoproiecþii susþinutede lector univ. dr. EmilMarinescu de la De-partamentul de geo-grafie din cadrulFacultãþii de ªtiinþe aUniversitãþii din Craio-va.

Este o lecþie de astronomievizând cunoaºterea cor-purilor din Sistemul So-lar de-a lungul timpului. Etape-le cunoaºterii încep încã din an-tichitate cu observarea celor 6planete vizibile cu ochiul liberpe cerul nopþii. Parcurgând toa-te etapele evoluþiei societãþiiumane, se ajunge în prezent laobservarea numeroaselor cor-puri cereºti din Sistemul Solar,cum sunt: planetele, sateliþii na-turali, asteroizii, cometele.

În cunoaºterea SistemuluiSolar se evidenþiazã 3 mari eta-pe:

- etapa antichitãþii;- etapa marilor descoperiri

geografice marcatã de contribu-þiile lui Galileo Galilei, Kepler,

Copernic ºi Newton;- etapa modernã în care zbo-

rurile cosmice ºi plasarea son-delor spaþiale a permis cunoaº-terea a mii de corpuri cereºtiprezente în Sistemul nostru So-lar.

La manifestare vor participastudenþii Departamentului degeografie al Facultãþii de ªtiin-þe a Universitãþii din Craiova,Departamentului de biologie ºiingineria mediului al Facultãþiide Horticulturã a Universitãþiidin Craiova, îndrumaþi de lec-tor univ. dr. Emil Marinescu ºiprof. univ. dr. Elena Gavriles-cu, precum ºi elevii Liceului cuProgram Sportiv ”PetracheTriºcu” ºi Colegiului Tehnic”Costin D. Neniþescu” - dome-niul protecþia mediului, îndru-maþi de profesorii de speciali-tate Maria Dumitru ºi MarianNeacºu, respectiv Iulia Cristea.

Acþiunea coordonatã de mu-zeograf dr. Olivia Cioboiu vaavea loc miercuri, 10 octom-brie, ora 12.00, la Secþia deªtiinþele naturii a Muzeului Ol-teniei Craiova ºi coincide cuperioada în care se desfãºoarãmanifestãri cultural-educativededicate Sãptãmânii Mondialea Spaþiului Cosmic (4-10 oc-tombrie), sãrbãtoare internaþi-onalã a ºtiinþei ºi tehnologiei ºia contribuþiilor acestora la îm-bunãtãþirea condiþiei umane,anul 2018 având deviza ”Spa-þiul uneºte lumea”.

Etape încunoaºtereaSistemuluiSolar, laMuzeul Olteniei


















7ADMINISTRAÞIE

Preºedintele Consiliului Judeþean Vâlcea,Constantin Rãdulescu, a anunþat câtevalucrãri importante pe drumurile vâlcene.Potrivit acestuia, o parte din lucrãri sunt urmareaîntâlnirii recente pe care a avut-o la Vâlcea cu Nar-cis Neaga, directorul general al Companiei Naþio-nale de Administrare a Infrastructurii Rurale(CNAIR).

Constantin Rãdulescu a declarat cã se toarnã as-falt pe porþiuni ce totalizeazã opt kilometri dinDN7A, drum ce duce spre pârtia Transalpina SkiResort, de la Voineasa. De asemenea, se reabilitea-zã cu pietriº câteva zone din drumul de pãmânt DN7.Preºedintele CJ Vâlcea a mai precizat cã joi, 11octombrie a.c., se va preda amplasamentul cãtre con-structorul care a câºtigat licitaþia pentru porþiuneade drum surpatã din staþiunea Olãneºti (DN 64 lakilometrul 134), iar marþi, 9 octombrie, au începutlucrãrile pe DN67 din Dealul Negrileºtilor, pe ozonã ruptã de o alunecare de teren în luna martie.

Peste 2.300 de cetã-þeni au monitorizat înultima sãptãmânãpãdurile virgine dinRomânia (ÞinutulSecular) prin interme-diul aplicaþiei realizatede Greenpeace Româ-nia - Forest Guar-dians. Începând dinaceastã sãptãmânã,aplicaþia este disponi-bilã ºi pentru utilizato-rii de smartphone-uricu sisteme de operareiOS ºi poate fi descãr-catã din App Store.

Lansatã recent, aplicaþiaadresatã celor care vor sãse implice activ în moni-torizarea ºi protejarea pãdurilorvirgine prin identificarea tãieri-lor ilegale ºi raportarea lor cã-tre autoritãþi, a fost descãrcatãde aproximativ 2.300 de cetã-þeni. Prin intermediul aplicaþieiForest Guardians, utilizatoriicare au comparat imagini dinsatelit ale pãdurilor virgine ausemnalat peste 50 de cazuri detãieri suspecte de arbori, pe careechipa Greenpeace România le

Peste 2.300 de cetãþeni stau cu ochiipe pãdurile virgine din România

va verifica în perioada urmãtoa-re. „Felicitãm încã o datã socie-tatea civilã pentru vigilenþa ºiimplicarea de care a dat dovadãmonitorizând pãdurile din Þinu-

tul Secular, cele mai valorosepãduri ale României. Ne bucu-rãm sã vedem cã, la doar o sãp-tãmânã de la momentul lansã-rii, peste 2.300 de cetãþeni ºi-

au dedicat timpul liber pentru aface treaba Ministerului Apelorºi Pãdurilor, care ar trebui sã seocupe de identificarea ºi prote-jarea acestor pãduri. Ne aºtep-

tãm ca în perioada urmãtoarenumãrul utilizatorilor sã creas-cã, mai ales cã Forest Guardiansinclude ºi funcþionalitãþile de ra-portare din teren de tãieri sus-pecte de arbori, precum ºi de ve-rificare a transporturilor delemn”, declarã Ciprian Gãluº-cã, coordonatorul campaniei depãduri ºi biodiversitate a Gre-enpeace România.

În aplicaþia Forest Guardiansau fost încãrcate 450 de imaginidin satelit ale pãdurilor virgine,echivalentul a aproximativ15.000 de hectare. Fiecare ima-gine a fost procesatã de aproxi-mativ 30 de utilizatori. Cele 50de cazuri de tãieri suspecte dearbori semnalate de aceºtia ur-meazã sã fie verificate de echi-pa Greenpeace, iar în mãsura încare acestea se confirmã, gar-dienii sunt invitaþi în teren pen-tru investigarea cazurilor la faþalocului. Imagini cu alte 50.000de hectare de pãduri vor fi adã-ugate în curând în aplicaþie.

Forest Guardians este primaaplicaþie pentru mobil realiza-tã de Greenpeace România,dezvoltatã cu ajutorul MReady,ºi este disponibilã atât în PlayStore cât ºi în App Store.

Vâlcea: Lucrãri dereparaþii pe patrudrumuri importante


















8CULTURÃ

Sunt multe discuþii înultima vreme cu pri-vire la legea offsho-re, în centrul cãrora se aflãnumele ALDE. De aceeaconsider important ca dolje-nii sã cunoascã de la sursãcare este conþinutul real alpoziþiei legitime a ALDE faþãde aceastã lege.

În primul rând, ALDE îºidoreºte în mod principial caaceastã lege sã maximizezeveniturile bugetului Ro-mâniei. Pe termen mediu ºilung. De aceea dorim sã ana-lizãm toate informaþiile re-levante din aceastã perspec-tivã, sã avem tabloul com-plet al proiecþiilor economi-ce, fiscale ºi bugetare. Nu eloc pentru improvizaþii, ne-claritãþi sau incertitudiniîntr-o lege atât de importan-tã pentru dezvoltarea Româ-niei.

În al doilea rând, un prin-cipiu fundamental care neghideazã în abordarea cu res-ponsabilitate a acestei legieste acela al asigurãrii secu-ritãþii energetice a þãrii.- Mai mult, credem cã putemdeveni prin modelarea inte-ligentã (ºi) a acestui proiectde lege un jucãtor importantpe piaþa energeticã regiona-lã ºi chiar europeanã. Ceea cear crea premise excepþionale

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

pentru un nou ritm, mult maidinamic al dezvoltãrii econo-mice ºi sociale.

În al treilea rând, în pri-vinþa nivelului veniturilor artrebui sã urmãrim modelulpromovat de alte þãri europe-ne precum Olanda, MareaBritanie sau Norvegia ºi sãavem ca obiectiv o împãr-þire a profiturilor 50%-50%. Este, din punctul nos-tru de vedere, varianta corec-tã, care are în vedere susþi-nerea interesului Românieicât ºi încurajarea investito-rilor sã dezvolte activitateade explorare ºi, ulterior, deexploatare.

Credem cã este o bazã ra-þionalã de discuþie ºi cã aces-te trei mari obiective trebuieurmãrite cu precãdere.

De asemenea, în mod prin-cipial, considerãm cã formafinalã a legii trebuie sã întru-neascã un consens putere-opoziþie pentru cã este o legefoarte importantã care pri-veºte susþinerea intereselornaþionale pe o perioadã lun-gã de timp.

Îmi exprim speranþa cãvom gãsi cu toþii, în Comi-sie ºi apoi în plen, resurselede voinþã ºi de responsabili-tate pentru a da o lege offsho-re conformã cu interesul le-gitim al þãrii noastre.

Ce vrea ALDE de la legeaoffshore?

Publ

icita

te

Consiliul Judeþean Doljºi Centrul Judeþeanpentru Conservarea ºiPromovarea Culturii Tradiþiona-le Dolj continuã ºi în acest an ºco-lar parteneriatul cu Centrul „Aripide Luminã“ al ArhiepiscopieiCraiovei ºi îi aºteaptã pe copii lanoi ateliere de muzicã ºi de crea-þie popularã, în perioada 12 oc-tombrie – 7 decembrie 2018.

Cele douã ateliere, „Ca la þarã“ºi „Sã ne împrietenim cu muzi-ca“, se vor desfãºura de douã oripe lunã, în zilele de vineri, înintervalul orar 14:00 - 16:00, înGaleriile „Cromatic“, la CentrulJudeþean pentru Conservarea ºiPromovarea Culturii Tradiþiona-

Îndeletniciri tradiþionaleºi bucurii muzicale înGaleriile „Cromatic“

le Dolj. Atelierul „Ca la þarã“ îiapropie pe copii de obiceiuri ºitradiþii, de specificul vieþii laþarã, iar atelierul „Sã ne împrie-tenim cu muzica“ le dezvãluietainele studiului muzical, îi fa-miliarizeazã cu pianul, cu note-le muzicale, îi iniþiazã în teoriamuzicii ºi solfegiu.

Parteneriatul Centrului Jude-þean pentru Conservarea ºi Pro-movarea Culturii TradiþionaleDolj cu centre sociale din cadrulArhiepiscopiei Craiovei a fostdemarat în anul 2015, împreu-nã cu voluntari ai Facultãþii deLitere din cadrul Universitãþiidin Craiova.


9ADMINISTRAÞIE

Edilii vor sã umpletelefoanele mobile ºitabletele cu informaþiidespre oraº pentru ceicare îl viziteazã ºi nunumai. Primãria vreasã achiziþioneze oaplicaþie mobilã pen-tru platformele An-droid ºi IOS prinintermediul cãreiainformaþiile privindpatrimoniul cultural,evenimentele organi-zate de municipalitate,precum ºi serviciilepublice oferite sã fiemai accesibile.

de Nicuºor Fota

F uncþionarii PrimãrieiCraiova au apelat la oprocedurã de achiziþiesimplificatã, cu termen de de-rulare mai scurt decât cea clasi-cã. Anunþul de participare pen-tru „aplicaþie mobilã pentruplatformele de operare IOS ºiAndroid pentru promovareamunicipiului Craiova, tip-cityapplication” a fost postat în sis-temul electronic de achiziþiipublice în urmã cu câteva zile,pe 5 octombrie, practic fix la orala care mai-marii instituþiei erauimplicaþi în dezbaterea publicãdeclanºatã pe tema spinoaseiprobleme a extinderii sistemu-lui de parcare cu platã, în jurulrei 15.00. Termenul de depune-re a ofertelor expirã sãptãmânaviitoare, pe 16 octombrie, datãla care edilii sperã sã aibã dince alege. Contractul pus la bã-taie de Primãria Craiova are ovaloare estimatã de 155.700 leinoi, ceva mai mult de 33.000 deeuro, criteriul de atribuire ur-mând a fi preþul cel mai scãzut.

Potrivit anunþului postat însistemul electronic de achiziþiipublic de reprezentanþii Primã-riei Craiova, prin procedura deachiziþie publicã pentru “Apli-caþie mobilã pentru platforme-le de operare IOS ºi Androidpentru promovarea municipiu-lui Craiova, tip – city applica-tion” se doreºte „achiziþionareaºi implementarea unei aplicaþiicity app, compatibile cu telefoa-nele de tip smartphone ºi devi-ce-uri tip tabletã, ce folosesc

platforme de operare IOS ºiAndroid, cu servicii de mana-gement de conþinut ºi marke-ting, inclusiv licenþã de utiliza-re pentru aceasta, pentru promo-varea municipiului Craiova,destinatã utilizatorilor de apli-caþii mobile IOS ºi Android.Aplicaþia va avea ca rol prezen-tarea patrimoniului turistic aloraºului Craiova ºi facilitareaurmãririi informaþiilor ºi ofer-telor propuse de Primãria Mu-nicipiului Craiova ºi instituþiilesubordonate într-un mod inter-activ ºi prietenos pentru utiliza-tor”.

Aplicaþia„cetãþeanului”,bunã ºi pentrureclamaþii online24/7

Pentru cei un miliard ºi jumã-tate de lei vechi bugetaþi de Pri-mãria Craiova, firma declaratãcâºtigãtoare va trebui sã execu-te aplicaþia ºi sã asigure ºi con-þinutul necesar, inclusiv foto-grafiile aferente, cu tot cu even-tualele drepturi de autor, pre-cum ºi sã se ocupe efectiv deactualizarea ºi gestionarea aces-teia timp de 12 luni. În plus,societatea va asigura gãzduireaºi mentenanþa aplicaþiei pe o

perioadã de trei ani. Aplicaþia vatrebui sã fie gata în 60 de zilede la emiterea comenzii de cã-tre Primãria Craiova, se aratã în

caietul de sarcini întocmit defuncþionarii municipalitãþii.Aplicaþia va trebui garnisitã cuinformaþii ºi imagini privind

patrimoniul cultural craiovean,evenimentele ºi acþiunile deru-late de municipalitate, precumºi informaþii de ordin utilitar,privind traseele de transport încomun, unitãþile medicale ºi far-maciile cu program non stop,hotelurile ºi restaurantele dispo-nibile pe raza oraºului, precumºi alte informaþii consideraterelevante de cãtre municipalita-te. Utilizatorii vor avea posibi-litatea de a se loga cu contul defacebook sau cel de e-mail pen-tru a exploata la maximum apli-caþia, ori pot opta pentru navi-garea ca utilizator anonim, searatã în caietul de sarcini. Utili-zatorii aplicaþiei vor avea posi-bilitatea de a semnala incidentela care asistã sau probleme decare se lovesc prin oraº. Pe lân-gã obligaþiile de realizare a apli-caþiei, de creare ºi introducerede conþinut, ofertantul declaratcâºtigãtor are ºi sarcina de apromova aplicaþia PrimãrieiCraiova, timp de ºase luni de laexecutarea acesteia, „la nivellocal, naþional, internaþional”,dupã cum se aratã în caietul desarcini. Firma mai are ºi obli-gaþia de a preda edililor codulsursã al aplicaþiei dacã intrãcumva în lichidare sau în pro-cedurã de faliment pe perioadaderulãrii contractului.

Crizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieCrizã de Androidla primãrieMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitMunicipalitatatatatatea crea crea crea crea craioaioaioaioaiovvvvveană îşi feană îşi feană îşi feană îşi feană îşi face aplicaţie de mobil pentrace aplicaţie de mobil pentrace aplicaţie de mobil pentrace aplicaţie de mobil pentrace aplicaţie de mobil pentru turiştiu turiştiu turiştiu turiştiu turişti

Ultima majorare a do-bânzii-cheie operatãde Rezerva Federalã,de la care se mai aºteaptã o altãcreºtere în decembrie, dar ºitensiunile din zona euro, pro-vocate de proiectul bugetar alItaliei pentru anul viitor, auafectat evoluþia monedeloremergente.

Cursul euro a urcat de la4,6643 la 4,6685 lei, foarteaproape de maximumul istoricde 4,6695 lei, atins în 21 iu-nie. La sfârºitul perioadei, me-dia a fost stabilitã la 4,6671 lei,în timp ce tranzacþiile s-au re-alizat în culoarul 4,667 – 4,672lei, cu închiderea în jurul va-lorii de 4,67 lei.

Media dolarului american acrescut de la 4,0326 la 4,0651lei, maxim al ultimelor ºaptesãptãmâni, la finalul intervalu-lui, când cotaþiile au fluctuatîntre 4,056 ºi 4,07 lei.

Moneda elveþianã s-a depre-ciat pe pieþele internaþionale dela 1,131 la 1,144 franci/euro,iar media ei a fluctuat între4,0884 ºi 4,1183 lei, cea de lasfârºitul intervalului fiind sta-bilitã la 4,0968 lei.

La briefingul de presã carea urmat ºedinþei de politicãmonetarã a BNR, unde s-a de-cis menþinerea dobânzii-cheiela 2,5%, guvernatorul MugurIsãrescu a declarat cã „în acestan cursul s-a dovedit mai sta-bil decât al vecinilor, ceea cene-a ajutat în privinþa inflaþiei”.

Majoritatea analizelor pri-vind evoluþia leului anticipea-zã depãºirea de cãtre euro, înurmãtoarele luni, a pragului de4,7 lei. Totuºi, presiunea pe leus-ar putea tempera, dupã ce Fi-nanþele au atras, în 4 octom-brie, de pe pieþele financiareinternaþionale, 1,75 miliardeeuro printr-o emisiune de eu-roobligaþiuni în douã serii.

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

Oferta totalã de cumpãrare s-a ridicat la 2,8 miliarde euro,din care au fost atrase 1,15 mi-liarde euro cu maturitatea dezece ani ºi cu o dobândã2,875% ºi 600 milioane eurocu maturitatea de 20 ani ºi cuo dobândã de 4,125%.

Conform ministrului de fi-nanþe, Eugen Teodorovici,”emisiunea nu are ca scop fi-nanþarea unor nevoi curente,aºa cum se vehiculeazã în spa-þiul public, ci de a consolidarezerva în valutã a TrezorerieiStatului ºi de a minimalizacosturile împrumuturilor petermen lung”.

La sfârºitul perioadei anali-zate, indicele ROBOR la treiluni, utilizat la calcularea do-bânzilor la majoritatea credi-telor în lei, a stagnat la 3,13%,însã cel la ºase luni, folosit lacalcularea ratelor la crediteleipotecare, a crescut la 3,39%.La rândul sãu, indicele RO-BOR la nouã luni a urcat la3,47%, în timp ce indicele la12 luni s-a oprit la 3,51%.

Declaraþiile belicoase alevicepremierului italian LuigiDi Maio, ºeful miºcãrii anti-sistem „5 Stelle”, conform cã-ruia guvernul de la Roma nuva face paºi înapoi în privinþaproiectului de buget pentru2019, care prevede un deficitde 2,4%, a determinat depre-cierea monedei unice.

Perechea euro/dolar a scã-zut de la 1,1593, la începutulperioadei, la 1,1463 dolari, iartranzacþiile de la sfârºitul ei serealizau între 1,1467 ºi 1,1530dolari.

Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg a foststabilit la finalul sãptãmâniitrecute la 6.613 dolari.

Analiza cuprindeperioada 2 – 8 octombrie

Publ

icita

te

Euro forþeazã de douãsãptãmâni pragul de 4,67 lei
















Euro forþeazã de douãsãptãmâni pragul de 4,67 lei Zipper România oferã gra-tuit un instrument utilcompaniilor care nu au

reuºit încã sã implementeze pro-cedurile de conformitate cuprin-se în GDPR.

Alinierea este necesarã încontextul în care numãrul plân-gerilor ºi sesizãrilor la autorita-tea românã de supraveghere acrescut semnificativ faþã de anultrecut.

Regulamentul UE 2016/679privind protecþia persoanelorfizice (cunoscut ºi sub numelede GDPR), intrat în vigoare înluna mai a acestui an, a impusorganizaþiilor/companiilor sãimplementeze un set nou deproceduri, având în vedere obli-gativitatea lui ºi sancþiunilesemnificative aplicate în cazulîncãlcãrii prevederilor sale.

Responsabil cu protecþiadatelor, o nouã profesie

în contextul GDPRRegulamentul a introdus no-

þiunea de „responsabil cu pro-tecþia datelor” (Data ProtectionOfficer – DPO).

eBook-ul oferit de ZipperRomânia furnizeazã companii-lor care doresc sã implemente-ze poziþia de Responsabil cuprotecþia datelor informaþii de-spre:

a. Desemnarea DPO;b. Rolul ºi sarcinile acestuia

în organizaþie;c. Nivelul necesar de exper-

tizã profesionalã;d. Subordonarea ºi indepe-

denþa sa în exercitarea atribu-þiilor în poziþia deþinutã;

e. Responsabilitatea acestuiaîn cazul unui control al autori-tãþii de supraveghere.

Mai multe informaþii regãsiþiîn eBook-ul „Rolul DPO în con-

textul Regulamentului generalprivind protecþia datelor cu ca-racter personal”.

Descãrcaþi eBook complet -Rolul DPO în contextul Regu-lamentului general privind pro-tecþia datelor cu caracter perso-nal.

Despre Zipper România:Parte dintr-un grup de firme cuprezenþã în 5 þãri din Sud-Es-tul Europei, cu douã centre deprocesare în România ºi Mol-dova, Zipper acoperã nevoilecompaniilor de a-ºi optimizafluxurile interne. Soluþiile ºiserviciile de prelucrare a da-telor ºi a documentelor recep-þionate, vehiculate sau expedia-te dintr-o companie, asigurã unsuport solid pentru reducereacosturilor ºi a timpului de pro-cesare.


11ECONOMIE

privind depunerprivind depunerprivind depunerprivind depunerprivind depunerea solicitării deea solicitării deea solicitării deea solicitării deea solicitării deemitemitemitemitemitererererere a acore a acore a acore a acore a acordului de mediudului de mediudului de mediudului de mediudului de mediu

CCCCCOMUNOMUNOMUNOMUNOMUNA BUDEŞTI, din judeţulA BUDEŞTI, din judeţulA BUDEŞTI, din judeţulA BUDEŞTI, din judeţulA BUDEŞTI, din judeţulVâlcea, anunţă publicul intVâlcea, anunţă publicul intVâlcea, anunţă publicul intVâlcea, anunţă publicul intVâlcea, anunţă publicul interererereresatesatesatesatesatasuprasuprasuprasuprasupra depunerii solicitării dea depunerii solicitării dea depunerii solicitării dea depunerii solicitării dea depunerii solicitării deemitemitemitemitemitererererere a acore a acore a acore a acore a acordului de mediu pentrdului de mediu pentrdului de mediu pentrdului de mediu pentrdului de mediu pentruuuuuprprprprproiectul: ,,Moderoiectul: ,,Moderoiectul: ,,Moderoiectul: ,,Moderoiectul: ,,Modernizarnizarnizarnizarnizare Se Se Se Se StrtrtrtrtradaadaadaadaadaAluniş şi IntrAluniş şi IntrAluniş şi IntrAluniş şi IntrAluniş şi Introduceroduceroduceroduceroducere Re Re Re Re Reţea deeţea deeţea deeţea deeţea deCanalizarCanalizarCanalizarCanalizarCanalizare, Sat Bare, Sat Bare, Sat Bare, Sat Bare, Sat Barza, Comunaza, Comunaza, Comunaza, Comunaza, ComunaBudeşti, Judeţul Vâlcea”, prBudeşti, Judeţul Vâlcea”, prBudeşti, Judeţul Vâlcea”, prBudeşti, Judeţul Vâlcea”, prBudeşti, Judeţul Vâlcea”, propus a fopus a fopus a fopus a fopus a fiiiiirrrrrealizat în comuna Budeşti, satealizat în comuna Budeşti, satealizat în comuna Budeşti, satealizat în comuna Budeşti, satealizat în comuna Budeşti, satBarBarBarBarBarza, judeţul Vâlcea.za, judeţul Vâlcea.za, judeţul Vâlcea.za, judeţul Vâlcea.za, judeţul Vâlcea.InfInfInfInfInfororororormaţiile privind prmaţiile privind prmaţiile privind prmaţiile privind prmaţiile privind proiectuloiectuloiectuloiectuloiectulprprprprpropus poopus poopus poopus poopus pot ft ft ft ft fi consulti consulti consulti consulti consultatatatatate la sediule la sediule la sediule la sediule la sediulAAAAAgenţiei pentrgenţiei pentrgenţiei pentrgenţiei pentrgenţiei pentru Pru Pru Pru Pru Proooootttttecţia Mediuluiecţia Mediuluiecţia Mediuluiecţia Mediuluiecţia MediuluiVâlcea, sVâlcea, sVâlcea, sVâlcea, sVâlcea, strtrtrtrtrada Rada Rada Rada Rada Remus Bellu, nremus Bellu, nremus Bellu, nremus Bellu, nremus Bellu, nr.6 şi.6 şi.6 şi.6 şi.6 şila sediul Primăriei comunei Budeşti,la sediul Primăriei comunei Budeşti,la sediul Primăriei comunei Budeşti,la sediul Primăriei comunei Budeşti,la sediul Primăriei comunei Budeşti,sat Budeşti, Nrsat Budeşti, Nrsat Budeşti, Nrsat Budeşti, Nrsat Budeşti, Nr.46, judeţ Vâlcea, în.46, judeţ Vâlcea, în.46, judeţ Vâlcea, în.46, judeţ Vâlcea, în.46, judeţ Vâlcea, înzilele de luni – vineri, orzilele de luni – vineri, orzilele de luni – vineri, orzilele de luni – vineri, orzilele de luni – vineri, orele 9°° - 1ele 9°° - 1ele 9°° - 1ele 9°° - 1ele 9°° - 14°°.4°°.4°°.4°°.4°°.ObserObserObserObserObservvvvvaţiile publicului se primescaţiile publicului se primescaţiile publicului se primescaţiile publicului se primescaţiile publicului se primesczilnic la sediul Azilnic la sediul Azilnic la sediul Azilnic la sediul Azilnic la sediul Agenţiei pentrgenţiei pentrgenţiei pentrgenţiei pentrgenţiei pentruuuuuPrPrPrPrProooootttttecţia Mediului Vâlcea, secţia Mediului Vâlcea, secţia Mediului Vâlcea, secţia Mediului Vâlcea, secţia Mediului Vâlcea, strtrtrtrtradaadaadaadaadaRRRRRemus Bellu, nremus Bellu, nremus Bellu, nremus Bellu, nremus Bellu, nr.6..6..6..6..6.

ANUNÞ PUBLIC

Publ

icita

te

tea ºi sã lanseze oferte speciale pentruclienþii lor. Mii de afaceri s-au implicatîn aceastã iniþiativã”, a declarat RolandRuffing – CEO METRO Cash & CarryRomânia.

Rezultatele sunt prezentate în cadrulStudiului privind Afacerile Independenterealizat de METRO cu ocazia evenimen-tului Ziua Afacerii Tale, cu participareaa 10 þãri: România, Cehia, Franþa, Ger-mania, India, Italia, Portugalia, Rusia,Spania ºi Turcia.

Cele maiimportante concluziiale cercetãrii sunt:

- Proprietarii afacerilor independentese confruntã cu multe provocãri, dar auo idee clarã despre cum pot fi susþinuþi;

- Antreprenorii se confruntã cel maides cu obstacole economice ºi birocrati-ce, dintre care cele mai importante suntvolumul taxelor (44%), situaþia econo-micã a þãrii în care activeazã (39%) ºisiguranþa financiarã (18%). Mulþi dintreproprietari ºtiu care sunt soluþiile pentrurezolvarea acestor probleme, mai multde jumãtate (58%) considerând cã gu-vernul îi poate susþine mai mult prin re-ducerea ºi simplificarea impozitãrii;

- Consumatorii ºtiu cã afacerile inde-pendente sunt punctul de susþinere aleconomiei ºi comunitãþii locale.

Studiul METRO aratã cã afacerile in-dependente sunt respectate în toatã lu-mea. În România, conform unui procentde 42% dintre consumatorii respondenþi,antreprenorii au o contribuþie majorã îneconomia localã. Prin comparaþie, doar10% au afirmat acelaºi lucru despre afa-cerile non-independente. De asemenea,38% dintre consumatori cred cã afaceri-le independente sunt importante pentrudiversitatea comunitãþii în care trãiesc.Doar 10% cred cã acest lucru se aplicã

SSSSStudiul inttudiul inttudiul inttudiul inttudiul intererererernaţional METRnaţional METRnaţional METRnaţional METRnaţional METROOOOO, der, der, der, der, derulat şi în Rulat şi în Rulat şi în Rulat şi în Rulat şi în Româniaomâniaomâniaomâniaomânia

Afacerile independente aunevoie de mai multã vizibilitate

METRO a realizat recentStudiul Internaþional privindAfacerile Independente, carearatã cât de apreciate suntacestea de consumatori.Astfel, 42% dintre respon-denþii români au afirmat cãafacerile independente au ocontribuþie majorã în econo-mia localã ºi doar 10% auafirmat acelaºi lucru despreafacerile non-independente.Cu toate acestea, studiularatã cã afacerile indepen-dente nu au vizibilitate înrândul consumatorilor dinRomânia, atât online, cât ºioffline.

Cea de-a doua ediþie a StudiuluiAfacerilor Independente realizatde METRO îºi propune o maibunã înþelegere a business-urilor antre-prenoriale din întreaga lume. Având capunct de plecare rezultatele studiului din

2017, anul acesta METRO s-a concen-trat pe analiza percepþiei consumatori-lor asupra afacerilor independente, ex-perienþa proprietarilor, dar ºi pe susþine-rea pe care o pot oferi structurile guver-namentale. METRO a desfãºurat studiulîn 10 þãri, pe o bazã de 10.000 de respon-denþi, dintre care 1.500 de proprietari deafaceri. În România, eºantionul a cuprins1.000 de respondenþi, inclusiv 150 de an-treprenori. „Mi-siunea METROeste aceea de adeveni Campio-nul AfacerilorIndependente,iar acest studiune dezvãluie defiecare datã in-formaþii de valoare despre cum putemcontribui, atât noi, cât ºi autoritãþile lo-cale, la succesul lor. Cu ocazia Zilei Afa-cerii Tale, am construit o platformã spe-cial dedicatã antreprenorilor care dorescsã îºi promoveze afacerea într-un modinedit. I-am încurajat sã îºi spunã poves-

afacerilor non-independente;- Consumatorii îºi aratã apecierea faþã

de afacerile independente mai ales princomportamentul de cumpãrare: 31% din-tre respondenþi preferã sã achiziþionezeproduse de la afaceri independente, depatru ori mai mulþi faþã de cei care frec-venteazã afaceri non-independente (7%).Motivele sunt variate: pentru susþinereacomunitãþii locale (40%), pentru cã apre-ciazã calitatea mai bunã a serviciilor(39%) sau pentru cã preferã sã cumperede la oameni pe care îi cunosc (39%);

- Afacerile independete nu au vizibili-tate, douã treimi dintre ele nu au un site.

Studiul Afacerilor Independente aratãaprecierea ºi susþinerea pe care consu-matorii le oferã micilor antreprenori.Totuºi, 69% dintre români se confruntãcu dificultãþi în accesarea afacerilor in-dependente. Acest lucru este cauzat delipsa de vizibilitate: 79% dintre consu-matori au declarat cã nu sunt expuºi ladestule reclame ale afacerilor indepen-dente, în timp ce 74% dintre respondenþiafirmã cã afacerile independente nu auprezenþã online. Mãrturie stã faptul cãdoar 51%, puþin peste jumãtate dintreproprietarii intervievaþi, au conturi desocial media ºi doar 33% au site propriu,deºi majoritatea (90%) recunosc cã in-strumentele digitale sunt importante pen-tru promovarea afacerii;

- De asemenea, 64% dintre antrepre-nori declarã cã nu au avut suficient demulþi clienþi în ziua deschiderii afaceriipe care o deþin.

„Este minunat sã vedem cã afacerileindependente sunt apreciate în întreagalume. Studiul confirmã rolul lor esenþialpentru oameni, comunitãþile ºi economii-le locale, lucru pe care METRO l-a sus-þinut încã de la startul iniþiativei ZiuaAfacerii Tale. Familiaritatea dintre con-sumator ºi comerciant este un punct cen-tral pentru construirea încrederii ºi, maideparte, promovarea afacerii prin opinii-le clienþilor. Dar acesta nu este singurulinstrument de marketing de luat în con-siderare”, spune Marina Zara – Head ofMarketing & Communication METROCash & Carry România.

METRO este liderul comerþului cu ri-dicata la scarã mondialã. Companiaopereazã în 35 de þãri ºi numãrã peste150.000 de angajaþi la nivel mondial. Înanul financiar 2016/2017, METRO aînregistrat vânzãri de aprox. 37 miliar-de €. Compania oferã soluþii personali-zate pentru a satisface nevoile clienþilorsãi atât la nivel regional, cât ºi la nivelinternaþional. Bazându-se pe forþa divi-ziilor sale de vânzãri METRO/MAKROCash & Carry ºi Real, precum ºi pe ser-viciile de livrare ºi iniþiativele de digita-lizare, METRO stabileºte standarde pen-tru viitor: orientare cãtre client, soluþiidigitale ºi modele sustenabile de afaceri.Informaþii suplimentare pe: www.me-troag.de.


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

„Din cauza întârzierilor laplata facturilor reprezentândservicii furnizare apã potabilã ºicanal, APAVIL SA a decis sis-tarea alimentãrii cu apã în ca-zul a 3 asociaþii de proprietariincluse în categoria clienþilorrãu-platnici ºi care au restanþedupã cum urmeazã: Asociaþiade Proprietari A34/2 PT5 Os-troveni - 8.204,36 lei, Asocia-þia de Proprietari Bloc 32 BisT. Bãlãºel - 4.809,54 lei ºi Aso-ciaþia de Proprietari C30 Os-troveni - 6.693,58 lei. Datorii-le înregistrate reprezintã, la datade 01.10.2018, restanþele pe 3luni.

Societatea APAVIL SA estenevoitã sã apeleze la aceastãmãsurã întrucât s-a constatatcreºterea semnificativã a

Trei asociaþii deproprietari din RâmnicuVâlcea rãmân fãrã apã

din cauza datoriilorcuantumului sumelor datoratede cãtre clienþi în contul servi-ciilor prestate. Deºi conducereasocietãþii a manifestat întot-deauna înþelegere în ceea ce pri-veºte achitarea de cãtre asocia-þiile de proprietari a facturilorpentru serviciile prestate, separe cã în anumite cazuri clien-þii nu au gãsit de cuviinþã sãaprecieze just aceastã atitudine.

Asociaþiile de proprietari aufost deja notificate, urmând caacþiunea de debranºare sã dema-reze în perioada imediat urmã-toare. Locatarii bun-platnici dincadrul asociaþiilor de proprietaricare vor fi debranºate sunt ru-gaþi sã înþeleagã necesitatea ad-optãrii unor astfel de mãsuri”,anunþã Apavil.


13CULTURÃ

Corul Regal al Româ-niei va susþine, înpremierã, un concertîn faþa pubiculuivâlcean, în cadrulcelui mai mare proiectcoral dedicat Centena-rului Marii Uniri.Evenimentul va avealoc joi, 18 octombrie,ora 19.00, la Filarmo-nica ”Ion Dumitrescu”din Râmnicu Vâlcea.Intrarea este liberã.

de Marelena Popa

Sub mottoul „Capitale-le Unirii” , turneulCorului Regal cuprin-

Biblioteca Judeþeanã„Alexandru ºi AristiaAman” organizeazã, înSalonul Expoziþional,în intervalul 8-31octombrie 2018,expoziþia cu titlul„Memorabilul an 1918în Colecþii Speciale”.

Expoziþia are rolul de apune în luminã impor-tanþa evenimentelor des-fãºurate în preajma anului 1918ºi este alcãtuitã atât dintr-o se-rie de cãrþi ºi documente tipãri-te în 1918, cât ºi din lucrãri încare este reliefat spiritul vremiiºi atmosfera anilor Unirii. Toa-te volumele ºi însemnãrile ex-puse sunt parte integrantã a Co-lecþiilor Speciale ºi trateazã unspectru larg de interese ºi preo-cupãri: istorie, literaturã, poli-ticã, armatã º.a. De asemenea,în cadrul expoziþiei sunt inclu-se ºi acte, broºuri, note politiceºi memorii ale participanþiloractivi la Marea Unire de la1918.

Dintre titlurile expuse,menþionãm:

- Agârbiceanu, Ion, „O lacri-mã fierbinte” (Cuvinte cãtreOastea Þãrii), Bucureºti, Editu-ra Librãriei Pavel Suru, 1918;

- Bernhardi, Friedrich von,

General, „Viitorul nostru”, Ge-neralul F. von Bernhardi, cuprefaþa d-lui Georges Clémen-ceau, traducere de Iuliu I. Roº-ca, Bucureºti, Tipografia profe-sionalã Dim. C. Ionescu, 1918;

- Demetrescu, George Mil,„Mãrãºeºtii. 24 Iulie - 11 Au-gust 1917: luptele din campa-nia anilor 1916-1918”, Craiova,Editura Ramuri, 1919”;

- Djuvara, Mircea, „La guer-re roumaine: 1916 – 1918”,préface de M. Émile Boutroux,Nancy-Paris-Strasbourg, Édi-teurs Berger-Levrault et C-ie,1919;

- Drãculea, Alexis V., „Jurna-lul meu de rãsboiu”, Bucureºti,Tipografia profesionalã Dim. C.Ionescu, 1918;

- Fulmen, „Jurnalul unei su-rori de caritate: 1916 – 1918”,Bucureºti, Editura LibrãrieiUniversale Leon Alcalay, 1920;

- Maria, Regina României,„Gânduri ºi icoane din vremearãzboiului”, ediþia a 2-a, Bucu-reºti, Editura Librãriei PavelSuru, 1918;

- Serdaru, Virgiliu ªtef, „Rãz-boiul nostru: Turtucaia - Mãrã-ºeºti: schiþe ºi note de campa-nie”, Bucureºti, Editura Miner-va, 1918;

- ªtefãnescu-Galaþi, „1916-1918: Amintiri din rãzboiu”,Iaºi, Editura „Viaþa Romîneas-cã” S.A., 1921.

Premierã: Corul Regal concerteazã la Râmnicu Vâlceade opt concerte în Bucureºti,Râmnicu Vâlcea, Iaºi, Cluj,Alba Iulia, Cernãuþi, Chiºinãuºi Balcic. În concertul de laRâmnicu Vâlcea a fost invitatºi Corul „Euphonia”, al Filar-mnicii ”Ion Dumitrescu”. Di-rijor Andrei Stãnculescu, lapian Vlad Gînþa, cu participa-rea actriþei Alexandra Apetrei.

Corul Regal este un ansam-blu cameral de tineret aflat subÎnaltul Patronaj al PrincipeluiRadu al României, format dintineri muzicieni cu vârste cu-prinse între 18 ºi 35 de ani,majoritatea dintre ei fiind stu-denþi ºi absolvenþi ai Univer-sitãþii Naþionale de Muzicãdin Bucureºti.

Expoziþia de carte ºi documente„Memorabilul an 1918 în ColecþiiSpeciale”, gãzduitã de Biblioteca„Aman“ Craiova


















14ADMINISTRAÞIEde Valentin Zarea

Într-o vreme în care prin altepãrþi ale þãrii închidereaspitalelor era la modã, con-

ducerea Consiliului JudeþeanDolj a decis sã transforme Spi-talul Clinic Judeþean de Urgen-þã Craiova într-o unitate sanita-rã modernã, care sã rãspundã cusucces nevoilor zecilor de miide pacienþi care-i trec, an de an,pragul. Având în vedere însã di-mensiunea spitalului ridicat înurmã cu peste patru decenii ºijumãtate, autoritãþile judeþeneau elaborat un plan de investiþiimultianual. Pentru cã, oricât degeneros ar fi bugetul CJ Dolj,nu ar fi suficient sã acopere toa-te nevoile unui mastodont cupeste 1.600 de paturi. „Noi ne-am anunþat de mult intenþia dea transforma domeniul sãnãtã-þii într-o prioritate, renunþând, înmãsura în care se impune, la alteinvestiþii, cu scopul de a creacondiþiile de care este nevoiepentru ca doljenii ºi, în defini-tiv, oamenii din toatã Oltenia sãpoatã beneficia de servicii me-dicale cât mai bune. Cum erafiresc, ne-am îndreptat atenþiacãtre Spitalul Clinic Judeþean deUrgenþã Craiova, o unitate spi-taliceascã de interes regional“,afirma preºedintele ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa. Iardeclaraþiile sale sunt susþinutedin plin de realitate dacã ne gân-dim cã, ºi în acest an, din buge-tul de peste 33 de milioane delei din bugetul de investiþii alo-cat investiþiilor în sãnãtate, ceimai mulþi bani vor merge cãtremodernizarea ºi dotarea Spita-lului Clinic Judeþean de Urgen-þã. Iar principala þintã o repre-zintã continuarea lucrãrilor deextindere, modernizare ºi dota-rea cu echipamente a Unitãþii dePrimiri Urgenþe a SCJU. Estevorba despre un proiect total depeste 7 milioane de euro, susþi-nut din bugetul propriu al CJ,prin care cea mai aglomeratãstructurã a spitalului judeþean vafi extinsã de la 900 mp la 3.700mp, prin construirea a douã noicorpuri de clãdire. Proiectulprevede, printre altele, proiec-tarea ºi construirea depozituluide gaze medicale, amenajareaunui bloc operator speciale pen-tru intervenþii de urgenþã, mo-dule de consultaþii ºi terapie, darºi un nou computer tomograf.Tot în 2018, la Spitalul Judeþeande Urgenþã vor demara lucrãri-le pentru modernizarea ultime-lor etajele rãmase nerefãcute,

Sãnãtatea – domeniu prioritarpentru Consiliul Judeþean Dolj

precum ºi pentru casa scãrii.Peste 2 milioane de lei ar pu-

tea ajunge în acest an în curteaSCJU Craiova sub forma uneiinvestiþii într-o clãdire care sãgãzduiascã Centrul Medical deRadioterapie, proiectatã inclu-siv cu un buncãr destinat insta-lãrii unui accelerator liniar, ex-trem de necesar pentru locuito-rii in aceastã zonã a þãrii.

De asemenea, CJ Dolj va in-vesti în reabilitarea clãdirii Cli-nicii de Oncologie care, cu spri-jinul Ministerului Sãnãtãþii, arputea deveni Institut de Onco-logie, ceea ce înseamnã maimulþi bani ºi programe specialepentru pacienþii afectaþi de teri-bila maladie.

Clinica deCardiologieIntervenþionalã,predatã la cheie

Una dintre cele mai importan-te investiþii ale Consiliului Ju-deþean Dolj a fost ºi Clinica deCardiologie Intervenþionalã ºiChirurgie Cardiovascularã, in-auguratã la finalul lunii aprilie.Noua unitate medicalã, desprecare preºedintele CJ Dolj, IonPrioteasa, susþine cã a benefi-ciat de dotãri similare cu celemai cunoscute clinici de profildin Vestul Europei, va rezolva

o problemã uriaºã pentru pa-cienþii cu afecþiuni grave aleinimii din zona Olteniei, care nuvor mai fi obligaþi sã fie trimiºila Bucureºti, Timiºoara sau Târ-gu Mureº pentru a fi trataþi. Pre-vãzutã cu douã sãli de operaþii,saloane pentru un numãr maximde 30 de pacienþi, cabinete me-dicale ºi zonã de terapie inten-sivã, noua clãdire a fost ridica-tã în proximitatea Unitãþii dePrimiri Urgenþe a Spitalului Cli-nic Judeþean de Urgenþã Craio-va. „Am pornit de la o situaþiecare se cerea schimbatã: pacien-þii cu afecþiuni grave ale inimii– chiar dacã avem medici cali-ficaþi pentru a interveni în modrapid – ajungeau sã fie trimiºila Bucureºti, Timiºoara sau Târ-gu Mureº pentru a fi trataþi.Apariþia acestei clinici reprezin-tã însã ºi o reparaþie pentru Ol-tenia, pentru pacienþii de aici,deoarece nu va mai trebui sã fietransferaþi în Bucureºti sau înalte centre universitare din þarã,pentru intervenþiile de care aunevoie. Noua structurã pe caream construit-o la spital a fostdeja dotatã cu o parte din echi-pamentele necesare ºi conti-nuãm sã procurãm aparaturãmedicalã, în prezent fiind înderulare procedurile de achizi-þie pentru utilarea uneia dintrecele douã sãli de operaþii ale

Clinicii de Cardiologie Inter-venþionalã ºi Chirurgie Cardio-vascularã.

Credem cã, odatã cu finaliza-rea proiectului privind Clinicade Cardiologie Intervenþionalãºi Chirurgie Cardiovascularã,am reuºit sã oferim soluþia pen-tru o problemã care necesita re-zolvare rapidã“, spunea, în mo-mentul inaugurãrii, Ion Priotea-sa, preºedintele CJ Dolj.

Bani pentruunitãþile sanitaredin mediul rural

Chiar dacã cea mai mare par-te din banii destinaþi investiþii-lor din sãnãtate ajung în curteaSpitalului Clinic Judeþean deUrgenþã Craiova, CJ Dolj nuignorã nici unitãþile sanitare dinjudeþ. Aºa cum este ºi Spitalul

Dãbuleni, care va beneficia deaproape jumãtate milion de leipentru achiziþionare echipa-mentelor necesare, dar ºi de alþi300.000 de lei, bani necesaripentru implementarea unui pro-iect cu finanþare europeanã cevizeazã extinderea ºi dotareaAmbulatoriului.

Un alt spital care va primibani în 2018 este Spitalul dePneumoftizologie Leamna, careare alocate aproape 3 milioanede lei pentru reabilitarea a treicorpuri de clãdire, cu o supra-faþã totalã de peste 3.300 mp.

„Consiliul Judeþean rãmâneimplicat în domeniul sãnãtãþiideoarece considerãm cã inves-tiþiile în sãnãtate sunt vitale. Nueste nimic mai preþios decât sã-nãtatea, astfel cã orice leu pecare noi îl alocãm acestui do-meniu este important. Pentru2018, peste 17% din bugetul deinvestiþii este alocat proiectelordin sãnãtate. Sunt multe proiec-te începute în anii trecuþi ºi caretrebuiesc finalizate, aºa cumsunt Clinica de Cardiologie oriUnitatea de Primiri Urgenþe.Totuºi, avem în vedere dema-rarea altor proiecte, deoarecesunt încã foarte multe de fãcut.Vorbim despre Spitalele dinLeamna ºi Dãbuleni, Policlini-ca Sportivã din Craiova, dar ºidespre modernizarea centrelormedico-sociale din mai multelocalitãþi din judeþ“, a declaratCosmin Vasile, vicepreºedinte-le CJ Dolj.

Sãnãtatea doljeanã a reprezentat, fãrã nicioîndoialã, o prioritate pentru conducerea Consi-liului Judeþean Dolj în ultimii ani. Iar cea maisolidã dovadã a acestui fapt este implicareaadministraþiei judeþene în gãsirea unor soluþiide finanþare unor proiecte de anvergurã caregraviteazã în jurul Spitalului Clinic Judeþean deUrgenþã Craiova, cea mai mare unitate sanitarãdin Oltenia. Astfel, nu este de mirare cã înbugetul de investiþii pentru 2018 sunt prevãzutepeste 33 de milioane de lei, bani care vor mergecãtre domeniul sãnãtãþii, cea mai mare partefiind destinatã modernizãrii ºi dotãrii Unitãþii dePrimiri Urgenþe a SCJU.


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Au avut niºte legãturi tenebroa-se ºi nu se uitã astea. E binepentru el ºi pentru comisie (n.r.CCA) sã nu mai arbitreze aces-te echipe”. Uite cã arbitreazã.Pentru a demonstra contrariul(insucces echivalent cu sinuci-derea), Kyros Vassaras ºi ai luil-au plombat din nou pe Haþe-gan acolo unde se cam tociserãniºte mãsele. În derby-ul, pro-miþãtor, de altminteri, Astra –CFR, disputat în faþa unor tri-bune pe jumãtate nepopulate,Llullaku, de la astrali, a deschisscorul printr-o magistralã lovi-turã de cap. Era minutul 2. Ini-þial, centralul a validat golul saus-a fãcut cã valideazã, pentru a-l invalida, dintr-un motiv carepe giurgiuveni i-a scos din sãri-te. Fault la portar! Arlauskis aieºit ca Dorel la balonul trimiscu boltã, iar lovitura de cap alui Llullaku a fost ca pe CampNou. „Poate deranjãm acolosus”, a replicat autorul golului.Oricum, Giurgiul e mai la valedecât oricare oraº transilvan.Suntem în octombrie ºi întreba-rea ce pare a se pune de pe acumeste cine va termina campiona-tul pe 2, pe 3 etc. Din nou, mau-rul ºi-a fãcut datoria. Am maivãzut opera asta pânã la sastisi-re. Nu mai reluãm ºirul preþioa-selor ridicole din aceastã varã/toamnã care s-au înnodat în cu-pele europene. Nici de ce n-amavut arbitri la mondial nu ne maimirãm ca proºtii sub clar delunã. I-am avut în preliminarii.Ne înjurã nordiºtii irlandezi peunde ne prind.

Venit pe cai mici în Bã-nie, Hermannstadtul luiPelici i-a condus pe alb-albaºtri încã din startul partidei.Apoi, în prelungirea reprizei,centralul Iulian Cãlin l-a zãritprin lentilele NASA pe Stan luatîn bâzã de Bran ºi a indicatpunctul cu var. „O fazã de Co-mici vestiþi ai ecranului. Este unpenalty inventat sutã la sutã”, aizbucnit Ion Crãciunescu. În locde o victorie aºteptatã, Univer-sitatea s-a ales doar cu o carica-turã de punct. Pe care l-ar fiobþinut ºi cu un arbitraj onest,fiindcã (aici are dreptate DevisMangia), în careul advers, laKoljic, chiar a avut loc un clincipretabil pãliturii de la 11 m. „ªicartonaº roºu!”, a adãugat ita-lianul. Numai cã tot roºu s-ar ficuvenit ºi la faza cãderii teatra-le a lui Cicâldãu, dupã simulareºi galben. Universitatea nu în-tinde mâna ºi nu are nevoie depomeni. Este singura care, înloc sã piardã ºi sã joace într-ocupã europeanã, a preferat sã sebatã pentru fait-play ºi sã rãmâ-nã acasã. Apoi, este o crasã lip-sã de respect sã te iei în beþe cupropria galerie ºi încã pe „IonOblemenco”. În urma unei evo-luþii ºterse, Craiova pierde altepuncte preþioase în tentativa dea reveni pe podium. Acolo undeCFR Cluj, campioana en titre,a fost suitã cu macaraua luiOvidiu Haþegan. Nu, nu e altul.Acelaºi! Despre care un cunos-cut mare arbitru se pronunþafãrã perdea: „Când e delegat laCFR ºi Dinamo, sã se dea lovit.

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Cine sã-i mai înþeleagãºi pe arbitri?…

SCM Râmnicu Vâlceaa anunþat cã au fostpuse în vânzare bile-tele pentru meciul de dumi-nicã, 14 octombrie, pe careechipa de handbal femininSCM Râmnicu Vâlcea îl vasusþine cu Kastamonu Bele-diyesi GSK Turcia, în ca-drul Cupei EHF, turul II pre-liminar, manºa tur. Partidava începe la ora 17.30 ºi se

Biletul pentru meciulSCM Râmnicu Vâlcea -

Kastamonu Turciadin Cupa EHF costã

numai 10 leiva desfãºura la Sala Sporturi-lor ”Traian” din Râmnicu Vâl-cea.

„Biletele de intrare pentrupartida SCM RÂMNICU VÂL-CEA - KASTAMONU au fostpuse în vânzare de joi (orele16.00-19.00), la casele de bile-te de la Sala Sporturilor «Tra-ian». Biletele se vor vinde ºivineri ºi sâmbatã, tot între orele16.00-19.00, dar ºi duminicã, în

limita stocului disponibil.Preþul unui bilet este de 10lei”, au precizat reprezentan-þii clubului vâlcean.

SCM Râmnicu Vâlcea seaflã pentru prima datã înpostura de a reprezenta Ro-mânia în cupele europene dehandbal feminin. FormaþiaKastamonu este semifinalis-tã a Cupei EHF, ediþia 2017/2018.

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Senzaþional!Asta da, ºtire senzaþiona-

lã. Marþi, 9 octombrie, pom-pierii vâlceni au salvat o fe-meie din comuna Sãlãtrucelcare cãzuse de douã zileîntr-o fântânã adâncã de 10metri. În momentul în carea fost scoasã din fântânã fe-meia era conºtientã, nu avearãni ºi le-a povestit pompie-rilor cã a cãzut accidental,în timp ce trecea prin zonã.Fântâna fusese construitãaproape la nivelul pãmântu-lui ºi era ascunsã de vegeta-þie.

Excludere ineditã!Probabil în premierã în

istoria PNL, un membru departid a fost înºtiinþat cã afost exclus din aceastã for-maþiune politicã prin inter-mediul... executorului jude-

cãtoresc. Este vorba despreSamoil Vâlcu, de la PNLVâlcea. Excluderea lui Vâl-cu este urmare a faptului cãîn calitatea (sau în defectul,depinde cine judecã) deconsilier judeþean PNL avotat alãturi de Putere douãproiecte.

Gata cu pomana!În timp ce dã în judecatã

presa vâlceanã pentru resti-tuirea banilor de publicitatepe anul 2014, CET Govoratrimite aceloraºi canale me-dia, spre publicare, alte ºialte anunþuri. De la intrareaîn insolvenþã a CET, mass-media a publicat toate aces-te anunþuri fãrã sã cearã unleu mãcar, considerând cãtrebuie sã fie solidarã cu osocietate localã aflatã în di-ficultate. Hm, s-a terminatcu pomana!

Publ

icita

te

Spectacolul „Ne ºtimde 100 de ani”, celmai mare proiectteatral dedicat Cente-narului Marii Uniri, adebutat cu succes laTeatrul „Anton Pann”din Râmnicu Vâlceape 6 ºi 7 octombrie.

Caracterizatã ca o ma-nifestare teatralã „înafara zonei de con-fort”, piesa exceleazã prin au-tenticitatea replicilor, prinanecdotic, reuºind sã defi-neascã altfel semnificaþiaUnirii, simbolurile mari ºi lu-crurile mãrunte care îi aduclaolaltã pe români, dincolo detipare. Spectacolul „Ne ºtimde 100 de ani” este o produc-þie realizatã într-o colaborarefãrã precedent de patru teatredin regiunile istorie ale Româ-niei: Teatrul „Anton Pann”din Râmnicu Vâlcea, TeatrulClasic „Ioan Slavici�

2-3 cãmãtarii sutanei - indiscret in oltenia€¦ · cmyk anul xivanul xivanul xiv , nr, nr, nr ....

Documents