CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XVI nr . 20 (392) 31 octombrie 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

EVENIMENT

În fiecare an, la sfârºit de octombrie, Þara îºi cins-teºte Armata ºi eroii care i-au scris Istoria la Carei.

Comemorãm astfelîmplinirea a 70 de ani decând bunicii noºtri au puscapãt ocupaþiei strãine. Afost o victorie rãsunãtoa-re ce a încununat zecilede mii de jertfe ale mili-tarilor români, care, îndorinþa lor de eliberare ºirefacere a vechilor grani-þe din vestul României,au renunþat la darul celmai de preþ pe care...

2255 OOccttoommbbrr iiee - 2255 OOccttoommbbrr iiee - ZZ iiuuaa AArrmmaattee ii RRoommâânn iiee iiZZ iiuuaa AArrmmaattee ii RRoommâânn iiee ii

Marþi, 21 octombrie, a fost inaugurat cel mai puterniclaser din Europa ºi al doilea din lume, în cadrul Institutu-lui Naþional de Fizica Laserelor, Plasmei ºi Radiaþiei din

Mãgurele. Acesta estecapabil sã producãpulsuri laser de un pe-tawat cu o duratã de25 femtosecunde, con-form ministrului dele-gat pentru ÎnvãþãmântSuperior ºi Cercetare,Mihnea Costoiu, citatde Agerpres.

România are cel mai puternicRomânia are cel mai puterniclaser din Europalaser din Europa

Deºi Convenþia de Armistiþiu a României cu U.R.S.S.nu fusese încã semnatã (aceasta s-a semnat la Moscovaîn ziua de 12 septembrie 1944), se impunea o clarificarea modului în care urma sã se realizeze cooperarea întrecele douã armate, care pânã mai ieri fuseserã adversare

timp de patru ani. În con-secinþã, în ziua de 7 sep-tembrie 1944, mareºalulRadion Malinovski a co-municat (a ordonat) Ma-relui Stat Major român cãArmatele 1 ºi 4 românetreceau (...)

Vânãtorii de munte în luptele din luna octombrie 1944

KAKI 100%

Generalul-maior DumitruScarlat a preluat comandaStatului Major al Forþelor Te-restre de la generalul-maiorNicolae Ciucã, în cadrul uneiceremonii militare care aavut loc pe 15 octombrie, lasediul instituþiei, în prezenþaministrului Apãrãrii Naþiona-le, Mircea Duºa.

Generalul-maior NicolaeCiucã a preluat, cu aceeaºidatã, funcþia de locþiitor alºefului Statului Major Gene-ral.

OO nnoouuãã ccoonndduucceerree llaa SSttaattuu llOO nnoouuãã ccoonndduucceerree llaa SSttaattuu llMMaajjoorr aa ll FFoorr þþee lloorr TTeerreess tt rreeMMaajjoorr aa ll FFoorr þþee lloorr TTeerreess tt rree

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

Ingredientele care se gãsesc pe eticheta majoritãþiidozelor sau sticlelor de energizant sunt apã, acid citric,zahãr ºi/sau îndulcitori, arome, vitamina B, cafeinã, glu-curonolactonã ºi taurinã, la care se adaugã ingredientespecifice fiecãrui producãtor. Cafeina, un stimulent na-tural, întâlnit în cafea sau ceai, acþioneazã ca un tonic alsistemului nervos cen-tral, mãrind astfel pu-terea de concentrare ºireducând temporar sta-rea de obosealã. Con-form Energy DrinksEurope, o dozã de 250ml conþine 80 (...)

ACTUALITATE

Energizantele:ce conþin ºi ce efecte au?

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 20 (392) din 31 octombrie 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee

LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C20/ 2014

VARªOVIA - Programul SHORAD în Polonia. Ministe-rul polonez al Apãrãrii a anunþat cã deschide competiþia pen-tru achiziþia unui nou sistem de apãrare AA cu razã scurtã.Discuþiile cu potenþialii furnizori vor începe în luna noiembriea acestui an (programul Narew), în timp ce procedura de achi-ziþie este aºteptatã sã înceapã efectiv în 2016, polonezi dorindun sistem complet de apãrare AA (o soluþie integratã), nu doaroferte pe bazã de componente: rachete, radar, etc. Deocamda-tã, pe lista opþiunilor se aflã: Kongsberg NASAMS, MBDAMica VL, israelienii cu Spyder ºi Iron Dome, plus germanii cuIRIS-T. Oficial sunt de luat în considerare ºi alte oferte. Con-form declaraþiilor fãcute în Parlamentul polonez, în acest mo-ment, industria naþionalã este perfect capabilã sã ofere 100%din noul sistem în ceea ce priveºte comunicaþiile, sistemul decomandã ºi sistemul de senzori, fiind de aºteptat ca poloneziisã implice în mod cât mai profund industria localã în cadrulprocesului de achiziþie, producþie ºi mentenanþã, indiferent ci-ne va fi furnizorul ales. NEW-DELHY - India cumpãrãrachete antitanc din Israel. India a ales sã achiziþioneze sis-teme de rachete antitanc israeliene în detrimentul unei oferteamericane, în cadrul politicii de modernizare a echipamentelorsale militare, au anunþat surse oficiale indiene. Guvernul naþio-nalistului Narendra Modi a decis achiziþionarea a 8.356 ra-chete Spike ºi a 321 lansatoare produse de Israel pentru 32 demiliarde de rupii (412 milioane de euro), au declarat pentruAFP surse din Ministerul indian al Apãrãrii. Programul de a-chiziþii militare, în valoare totalã de 800 miliarde de rupii, afost adoptat în cursul unei reuniuni prezidate de ministrul Apã-rãrii, Arun Jaitley. Consiliul de achiziþionare a echipamentelormilitare a „ratificat contractul de cumpãrare a rachetelorSpike”, a precizat pentru AFP un responsabil din MinisterulApãrãrii, sub protecþia anonimatului. Washingtonul propunearachete Javelin, dar armata indianã testase deja „cu succes”Spike-urile anul trecut, potrivit aceleiaºi surse. Prim importa-tor de arme din lume, India are conflicte recurente cu China ºiPakistanul în legãturã cu frontierele lor comune. India a maidecis sã construiascã, pe plan local, ºase submarine, în coope-rare cu un partener strãin, pentru 8,2 miliarde de dolari (6,4miliarde de euro), potrivit informaþiilor din presã. Întreprinderidin Franþa, Rusia, Germania ºi Spania ar viza acest contract,potrivit Hindustan Times. KUWAIT CITY - SUA cer alia-þilor sã lupte împotriva jihadiºtilor ºi pe internet. StateleUnite au cerut aliaþilor din coaliþia împotriva grupãrii StatulIslamic sã extindã lupta contra jihadiºtilor ºi pe internet, pen-tru a combate propaganda prin care aceºtia din urmã îºi recru-teazã noi adepþi, transmite AFP. În timpul unei reuniuni pe te-ma mijloacelor de contracarare a propagandei jihadiste de pereþelele de socializare, ce se desfãºoarã în Kuwait, coordonato-rul american al coaliþiei, generalul John Allen, a subliniat cãaceastã propagandã de „rãzboi oribilã (...) este menitã sã recru-teze ºi sã perverteascã inocenþi”. El estimeazã cã Statul Isla-mic nu va fi „învins cu adevãrat decât atunci când va fi negatãlegitimitatea mesajului pe care-l transmite tinerilor vulnera-bili”. Gruparea Statul Islamic, ce a proclamat un „califat” peteritoriile pe care le controleazã în Siria ºi Irak, foloseºte cumultã iscusinþã reþelele de socializare cu ajutorul cãrora difu-zeazã filme propagandistice ºi o publicaþie editatã cu multãgrijã. Acest tip de propagandã a convins mulþi europeni ºi ame-ricani sã devinã partizani ai jihadiºtilor, fapt ce provoacã îngri-jorãri serioase guvernelor occidentale. Nu doar recrutarea denoi adepþi stârneºte preocupãri, ci ºi influenþa pe care aceastãcampanie o are în determinarea tinerilor musulmani de a con-duce atacuri teroriste. Combaterea ameninþãrilor venite dinpartea Statului Islamic „necesitã o abordare globalã coordona-tã la nivel internaþional, regional ºi local, combinând acþiuneamilitarã, aplicarea legii, culegerea de informaþii, precum ºimijloace economice ºi diplomatice”, a sintetizat generalulamerican. BEIJING - China construieºte o flotã de 100 deavioane militare de transport. Armata chinezã construieºte oflotã de 100 de avioane militare de transport care vor fi capabi-le sã transporte soldaþi în toatã lumea, potrivit unui expert mi-litar rus. Într-un articol publicat în 16 octombrie pe site-ulConsiliului Rus, Vasili Kaºin, expert la Centrul de Analizã aStrategiilor ºi Tehnologiilor cu sediul în Moscova, specializatpe China, afirmã cã Armata „de Eliberare a Poporului” (AEP)sperã sã-ºi finalizeze proiectul pânã în 2020. Pentru a-ºi atingescopul, China doreºte sã achiziþioneze din Rusia, Belarus ºiUcraina avioane strategice Il-76 cu patru motoare ºi avioane Il-78 pentru alimentare aerianã. De asemenea, China îºi dezvoltãpropriul avion militar de transport de mare capacitate Xian Y-20. Conform lui Kaºin, calitatea tehnologiei armatei chineze aatins un nou nivel, întrucât AEP este acum o forþã moderniza-tã, capabilã sã susþinã un rãzboi tehnic avansat. Armata chine-zã are o forþã navalã ºi maritimã capabilã de operaþiuni în lar-gul oceanelor, precum ºi o forþã aerianã strategicã puternicã, aafirmat acesta. Se spune cã acest proiect face parte dintr-o se-rie de programe majore create pentru a finaliza transformareaChinei într-o putere militarã modernã. Unul dintre programeurmãreºte sã construiascã, pânã în anul 2050, o armatã carepoate câºtiga rãzboaie prin tehnologie informaþional superioa-rã. În acest scop, AEP a stabilit un obiectiv în anul 2000 ca60% dintre toþi noii recruþi sã fie absolvenþi de facultãþi.

(P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

În perioada 15 la 21 octombrie a.c., în localitatea praho-veanã Plopeni, de lângã Ploieºti, s-a desfãºurat Campiona-tul Militar de Orientare, faza pe Ministerul Apãrãrii Naþio-nale, competiþie ce a aliniat la start echipe de sportivi dinunitãþile de instrucþie, instituþiile militare de învãþãmântsuperior ºi postliceal ºi din colegiile militare naþionale. Con-diþiile de concurs au presupus alergarea contra cronometruîn teren variat ºi depistarea tuturor posturilor ascunse pe tra-seul stabilit. Dacã ar fi sã detaliem, la nivel individual, suc-cesul a fost asigurat de combinarea capacitãþii de orientarecu rezistenþa fizicã ºi viteza de deplasare, dar ºi cu parcur-gerea itinerariilor în cel mai scurt timp pentru ca, la final,toþi aceºti factori sã concure la stabilirea clasamentului fi-nal, pe echipe. Într-un cuvânt, performanþa individualã a fie-cãrui sportiv participant a contribuit la performanþa lotuluidin care a fãcut parte.

Ca notã de generalitate, orientarea sportivã constã înparcurgerea unui traseu dat, nemarcat în teren, cu ajutorulbusolei ºi al unei hãrþi detaliate a zonei. Este un sport de an-duranþã ce implicã o bunã pregãtire fizicã, dar ºi psihicã,întrucât de-a lungul itinerariului sportivii pot trece peste tot

felul de obstacole, cum ar fi: pode-þe, râuri, buºteni, stânci, gropi sautufiºuri, cu scopul de a gãsi, câtmai repede posibil, toate posturiledin traseu, în ordinea indicatã de

cãtre organizatori. Echipa Diviziei 1 Infanterie „Dacica” a fost formatã din

10 sportivi, consiliaþi ºi antrenaþi de maiorul Luigi Udrea dela Brigada 2 Infanterie „Rovine”, în calitate de ºef de lot.

La finalul campionatului, clasamentul general ne-a con-ferit un binemeritat loc II, motiv pentru care ºeful de lot ne-a mãrturisit faptul cã a fost totuºi mulþumit de modul în careau concurat participanþii lotului, chiar dacã s-au clasat petreapta a doua a podiumului: „Sportivii Diviziei 1 s-au com-portat foarte bine de-a lungul zilelor de concurs, dar dife-renþa faþã de primul loc a fost de ordinul secundelor. În ceeace priveºte orientarea, cel mai important lucru este ca spor-tivul sã ºtie cu exactitate unde se aflã pe hartã, în fiecaremoment, pentru a putea lua cele mai bune decizii. Poate cão pregãtire fizicã mai intensã, pe fondul unei ambiþii puter-nice deja existente, dar ºi o mai bunã tacticã de abordare aproblemelor ce pot apãrea, ne vor asigura în competiþiile vii-toare, locul I. Dorinþa de a câºtiga ne determinã, cu siguran-þã, sã ne batem în continuare cu… secundele!”

Cristina FRATU

Plopeni, 2014Campionatul Militar de OrientareCampionatul Militar de Orientare

Marþi, 21 octombrie, a fost inaugu-rat cel mai puternic laser din Europa ºial doilea din lume, în cadrul Institutu-lui Naþional de Fizica Laserelor, Plas-mei ºi Radiaþiei din Mãgurele. Acestaeste capabil sã producã pulsuri laser deun petawat cu o duratã de 25 femtose-cunde, conform ministrului delegatpentru Învãþãmânt Superior ºi Cerceta-re, Mihnea Costoiu, citat de Agerpres.Acesta a mai adãugat: „Constituie oetapã esenþialã în realizarea infrastruc-turii ELI-NP, mai celebrul proiect careva cuprinde douã lasere de câte 10 pe-tawaþi.” Centrul Integrat de TehnologiiAvansate cu Laser (CETAL) este o in-frastructurã realizatã printr-un proiectfinanþat de la bugetul de stat cu 72 demilioane de lei prin Programul naþionalde cercetare - dezvoltare în perioada2007-2013. „Evenimentul acesta estefoarte important pentru România. Înþara noastrã declararea obþinerii efectu-lui laser s-a fãcut în 1962, la doar doiani dupã premiera mondialã, Statul ro-mân fiind al patrulea din lume carerealiza acest lucru. Se încearcã, înacest fel, o relansare a colaborãrii cu

partea de optoelectronicãde la Mãgurele, o redes-chidere a fostului Institutde Dispozitive Specialecu Laser care erau o com-ponentã comunã.”, a afir-mat colonelul conferenþi-ar dr. ing. Liviu Coºerea-nu, comandantul Agenþi-ei de Cercetare pentruTehnicã ºi TehnologiiMilitare (ACTTM).

În cadrul instituþiei pe care o con-duce a avut loc, pe 22 octombrie, o în-tâlnire sub egida EDA (European De-fence Agency). „Acesta este unul din-tre grupurile de lucru importante peEDA, iar când zic importante mã referla faptul cã aceastã parte de optoelec-tronicã ºi senzori este cea care obþineinformaþia primarã în vederea prelu-crãrii datelor pentru luarea unei deci-zii. La întrunire au participat colegiimei care au atribuþii pe zonã ºi urmea-zã sã poarte discuþii cu oameni din toa-tã comunitatea europeanã. În acest fel,încercãm sã creãm legãturi pentru aputea face schimb de experienþã cu

aceºtia, în primul rând, ºi în al doilearând pentru a dezvolta posibile relaþio-nãri în vederea participãrii la competi-þiile europene. Colaborarea cu cele no-uã institute de fizicã de pe platformaMãgurele, începând cu cel de Materi-ale ºi pânã la cel de Laser ºi cel de Cer-cetare în zona nuclearã este foarte be-neficã pentru noi. Avem încheiate par-teneriate ºi colaborãri de cercetare co-munã pe plan naþional, dar ºi pentrudezvoltarea unor proiecte avute în plansectorial de cercetare al MinisteruluiApãrãrii Naþionale.”, a declarat co-mandantul ACTTM.

M.m.cls.IV Monica DEACU

România are România are cel mai puternic laser din Europacel mai puternic laser din Europa

La 1 noiembrie 1954, în baza ordi-nului Marelui Stat Major, au fost înfiin-þate Atelierul de Reparaþii Materiale deTancuri ºi Depozitul Regional 677 Ma-teriale Tehnice, unitãþi ale cãror tradiþiisunt continuate astãzi de Centrul 102Mentenanþã „Bucov”. Procesul continuude transformare ºi modernizare a Arma-tei României a inclus, inevitabil, trans-

formarea ºi adapta-rea permanentã asistemului de mente-nanþã astfel încâtacesta sã fie eficient,

dinamic, flexibil, ajustat la cerinþele for-þelor luptãtoare.

Activitãþile de cercetare ºi proiectaredesfãºurate în cadrul unitãþii au avut caurmare realizarea, în concepþie propriesau dupã o documentaþie elaboratã deInstitutul de Proiectare al Armatei, unorprototipuri ale tehnicii de blindate, auto-mobile ºi tractoare, tehnicã pe care o

mai putem întâlni ºi astãzi în unitãþilemilitare, cum ar fi tractorul uºor ºi mij-lociu de artilerie TAR-76 ºi T.M.A.-86,maºina de sãpat ºanþuri M.S.S.-600, au-toatelierele A.D.M.R., macaraua pe ºe-nile M.H.S.-125, transportorul amfibiublindat cu motor diesel.

Centrul 102 Mentenanþã este o uni-tate care a dovedit, nu o datã, faptul cãmeritã cu prisosinþã ºi necondiþionat,respectul nostru.

La mulþi ani!

Colonel Ion PAPALEÞ

1 noiembrie 2014Sãrbãtoare la BucovSãrbãtoare la Bucov

„Cele dintâi calitãþi ale soldatuluisunt rezistenþa ºi disciplina; vitejia vinenumai în al doilea rând”. - „Disciplinamilitarã nu admite excepþii sau vari-ante”. - „Fãrã disciplinã nu poate existavictorie”. (Napoleon BONAPARTE)

„Disciplina e urâtã mai ales aceloracare n-au calitãþi disciplinare”. - „Existão disciplinã a convingerilor, una a friciiºi una a lãcomiei”. - „Mulþi vãzând dis-ciplina oilor, cer disciplinã leilor”.(Nicolae IORGA)

„Numai un caracter disciplinat poatemenþine ordinea. Ceea ce face putereaunei armate este disciplina”. (Fr. W.

FOSTER)„Disciplina este sufletul unei arma-

te”. (George WASHINGTON)„Disciplina este, ºi va rãmâne în vii-

tor, forþa principalã a unei oºtiri”. (N.ALEVRA)

„Disciplina este izvorul succesului”.(ESCHIL)

„Fãrã disciplinã, nu putem rezolvanimic. Cu puþinã disciplinã, putem re-zolva doar unele probleme. Cu o disci-plinã totalã, le putem rezolva pe toate”.(M. Scott PECK)

„Ordinea ºi disciplina sunt coloanade susþinere a unei case, a unui oraº, a

unei naþiuni, a neamului omenesc”.(Marcus TULLIUS)

„Nu te poþi mândri cu o disciplinãcare vorbeºte numai despre ceea ce n-aivoie sã faci. Te poþi mândri cu o disci-plinã care duce undeva, care îi cere o-mului ceva mai mult decât stãpânire.Acesta este scopul educaþiei”.

„Disciplina nu este un mijloc de edu-care, ci, în primul rând, un rezultat ºinumai ulterior devine metodã”. (A.S.MAKARENKO)

„Disciplina este focul purificatorprin care talentul devine aptitudine”.(Roy L. SMITH)

Culegere de colonel Eduard EFRIMESCU

Disciplina, în maxime ºi cugetãri

În perioada 13-17.10.2014, Bata-lionul 30 Vânãtori de Munte „Drago-slavele” a executat exerciþiul de an-trenament în teren - FTX de nivelbatalion „New Hope 2014”, exe-cutând operaþii de stabilitate ºi sprijinpentru restabilirea stãrii de normali-tate într-o zonã ordonatã.

Profesionalismul ºi spiritul de lup-tãtor au fost la înãlþime, fãcând caacest exerciþiu sã se desfãºoare încondiþii foarte bune, fiecare militardând dovadã de multã seriozitate întot ceea ce face, punând în practicãexperienþa acumulatã în teatrele deoperaþii pentru atingerea obiectivelorpropuse.

Pe lângã profesionalismul milita-rilor musceleni, la succesul operaþieia contribuit cooperarea, atât din ca-drul atelierelor de lucru, cât ºi de petimpul executãrii acþiunilor din teren

cu o echipã din cadrulBatalionului 1 CIMIC,o echipã de control ae-rian tactic (ECAT) dela Centrul de Instruirepentru Operaþii Speci-ale - Buzãu ºi douã ae-ronave MIG 21 Lanceraparþinând structurilorBazei 71 Aeriene de la

Câmpia Turzii.Exerciþiul a fost condus de comandan-

tul Batalionului 30 Vânãtori de Munte„Dragoslavele”, colonel Mihai Cãpraruºi a fost evaluat de o echipã din cadrulBrigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmize-getusa” condusã de colonel Florin Stan.

Maior Gabriel BIÞÃFoto: caporal Ciprian IRIMIA

Alegerea interlocutorilor mei nu estedeloc întâmplãtoare. Unitatea în care suntîncadraþi sãrbãtoreºte pe 1 noiembrie, 105ani de la înfiinþare, acest lucru fiind unmotiv pe deplin întemeiat de a-i cunoaºtepe doi dintre oamenii ei.

Plutonierul-major Mihai Alecu ºicaporalul clasa a III-a Florin CodruþTãnase au în comun nu doar decizia de aurma o carierã militarã, ci ºi actualul locde muncã în care îºi desfãºoarã activita-tea. Este vorba despre Batalionul 45 Co-municaþii ºi Informaticã „Cãpitan GrigoreGiosanu”.

Stând de vorbã cu aceºtia, am aflatfaptul cã sunt dedicaþi întru totul profesi-

ei, dar, mai ales, cã trãiesc prezentul, fi-ind tot timpul cu un pas în viitor, întrucâtspecialitatea pe care ºi-au ales-o, cea decomunicaþii ºi informaticã le impune sãfie mereu conectaþi la nou. Acest lucru îiþine mereu în prizã ºi nu le permite sã seplafoneze, dupã cum mi-a mãrturisit ca-poralul Tãnase.

Pentru el, alegerea viitoarei profesii avenit de la sine, fiind familiarizat de miccopil cu mediul cazon, în care a crescutpractic, pentru cã ambii pãrinþi au lucratîn cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale.Dupã ce ºi-a încheiat stagiul militar, fãcutla cerere, fapt cu totul neobiºnuit pentrutinerii din generaþia lui, a venit în armatãîn anul 2002, ca militar angajat pe bazãde contract. S-a adaptat foarte uºor la sti-lul de viaþã impus de uniforma militarãpentru cã era obiºnuit cu el, dar ºi pentrucã i-a plãcut. La Batalionul 45 Comunica-þii este din anul 2004 ºi ocupã funcþia despecialist calculatoare ºi echipamente pe-riferice. Îi este la îndemânã ceea ce faceºi pentru cã avea ceva cunoºtinþe în do-meniu (ca militar în termen a fost radio-telegrafist). Aleasã „dintr- o purã coinci-denþã”, actuala specializare l-a cucerit de-finitiv ºi l-a fãcut sã îºi doreascã sã îi afletoate secretele. Acest lucru este posibil cucondiþia „sã ne perfecþionãm în mod con-tinuu, dar, mai ales sã fim în pas cu totceea ce este nou”. Din câte îmi spune cutoatã convingerea, secretele meseriei sedeprind ºi din practicã, o condiþie esenþi-alã în acest domeniu: „Dacã nu aplici

ceea ce ai învãþat prin teorie, existã ris-cul ca, atunci când eºti pus într-o situaþieconcretã, sã te pierzi ºi sã nu mai ºtii ni-mic”.

La fel de dedicat profesiei este ºi plu-tonierul-major Mihai Alecu. Prima în-

tâlnire cu armata a avut-o în anul 1991, camilitar în termen. Pasionat încã din ado-lescenþã de electrotehnicã, a fãcut stagiulmilitar la o unitate de profil, Regimentulde Transmisiuni al marinei. Dupã înche-ierea celor doi ani de stagiu militar, a alessã urmeze o carierã în domeniu. A fost unpas foarte important, fãcut din dorinþa de

stabilitate pe care numai aceastã instituþiei-o putea oferi în „acea vreme plinã defrãmântãri sociale, în care clasa politicãºi viaþa socialã încercau sã se punã pe unanumit fãgaº”. Astfel, a fost încadrat casergent în unitatea militarã 01308, Cen-trul de Comunicaþii al SMFT-ului, undeºi-a desfãºurat activitatea pânã în anul2011.

Dupã absolvirea cursurilor cu duratade un an ale ªcolii de Aplicaþii pentru In-formaticã ºi Rãzboi radoi-electronic dinSibiu s-a întors acolo unde a fost încadratpentru prima datã, în locul în care s-a for-mat, ca viitor specialist în comunicaþii ºiinformaticã. Tot de aici a plecat în patrumisiuni externe, în Bosnia-Herþegovina,Albania, Irak ºi Afganistan, îndeplininddiverse funcþii pe linie de transmisiuni.Au fost niºte experienþe foarte importantecare l-au maturizat ºi i-au consolidat pre-gãtirea profesionalã, etape necesare pen-tru tot ceea ce a urmat. În actuala unitateeste din anul 2011 ºi ocupã funcþia de ºefRegistraturã în Centrul de Comunicaþii alDiviziei 1 Infanterie „Dacica”. Principalaatribuþie a plutonierului-major Alecu estecoordonarea pe timpul a 24 de ore a Cen-trului de Comunicaþii ºi asigurarea tutur-or legãturilor marii unitãþi. Este o activi-tate ce implicã o mare responsabilitate. Odesfãºoarã însã cu foarte mare plãceredând dovadã de maximã implicare în re-zolvarea tuturor problemelor ce apar încadrul acestui centru. Chiar dacã are o ve-chime de 25 de ani în sistem, pe agendalui de lucru sunt trecute tot cursuri deperfecþionare pentru cã în aceastã armã aitot timpul câte ceva de învãþat.

Daniela ÞÃRUªI

Generalul-maior DumitruScarlat a preluatcomanda Statu-lui Major alForþelor Teres-tre de la genera-lul-maior Nico-lae Ciucã, în ca-drul unei cere-monii militarecare a avut locpe 15 octom-brie, la sediulinstituþiei, înprezenþa minis-trului ApãrãriiN a þ i o n a l e ,Mircea Duºa.

Generalul-maior NicolaeCiucã a preluat,cu aceeaºi datã,funcþia de loc-þiitor al ºefuluiStatului MajorGeneral.

La activitate au participatreprezentanþi ai conduceriiMinisterului Apãrãrii Naþio-nale, ai Statului Major Gene-ral, ataºaþi militari, coman-danþi de mari unitãþi ºi unitãþidin Forþele Terestre.

Generalul-maior DumitruScarlat este absolvent al Uni-versitãþii Naþionale de Apãra-re, specialitatea „Arme întru-nite” (1993) ºi doctor în ºtiinþemilitare (2004).

În anul 2007 a fost numitlocþiitor al ºefului DirecþieiOperaþionalizare, Generare ºiEvaluare Forþe din Statul Ma-jor General, iar în 2008 locþii-tor al ºefului Direcþiei Opera-þii. În 2011 a fost numit co-mandant al Diviziei 4 Infante-rie „Gemina” ºi în 2013 locþii-tor al ºefului Statului MajorGeneral.

Colonel Ion PAPALEÞ

Pe data de 24 octombrie, Drapelul de Luptã alBrigãzii 1 Mecanizate „Argedava” a fost decoratcu Emblema de Onoare a Statului Major Generalîn cadrul unei ceremonii militare desfãºurate încazarma unitãþii. Generalul de brigadã dr. DorinelDuican, locþiitorul comandantului Diviziei 1 In-fanterie „Dacica” a salutat Garda drapelului ºi a

trecut în revistã farmaþia marcând astfel începutulunei activitãþi deosebit de importante pentru oa-menii acestei structuri.

Generalul de brigadã dr. Dorinel Duican a avutdeosebita onoare de a ataºa drapelului aceastã re-cunoaºtere a valorii ºi meritelor personalului careîºi desfãºoarã activitatea sub emblema acestei uni-

tãþi. Garda drapelului adefilat apoi prin faþa for-maþiei în uralele militari-lor. La ceremonie au fostprezenþi cadre militareale comandamentuluibrigãzii, precum ºi aleBatalionului 495 Infan-terie „Cãpitan ªtefanSoverth”.

Tot cu ocazia ZileiArmatei au mai fost de-corate cu aceeaºi distinc-þie a Statului Major Ge-neral Brigada 2 Infan-terie „Rovine” ºi Brigada2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa”.

Daniela ÞÃRUªI

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 20 (392) din 31 octombrie 2014 Pagina 3

Decorarea Drape le lor de LuptãDecorarea Drape le lor de Luptã O nouã conducere O nouã conducere la Statul Major la Statul Major

al Forþelor Terestreal Forþelor Terestre

Batalionul 45 Comunicaþii ºi Informaticã Batalionul 45 Comunicaþii ºi Informaticã „Cãpitan Grigore Giosanu”

MM ee ss aa jj ee dd ii nn ee tt ee rrMM ee ss aa jj ee dd ii nn ee tt ee rr

PPaarrttiicciippaarreeaa vvâânnããttoorriilloorr ddee mmuunntteemmuusscceelleennii llaa eexxeerrcciiþþiiuull „„NNeeww HHooppee 22001144””

Între 19 ºi 25 octombrie, militari din Divizia 1 Infanterie „Dacica” au alergat încadrul „ªtafetei Veteranilor”. Cursa de alergare, de tip ºtafetã, s-a desfãºurat pe tra-seul Bucureºti-Carei ºi a avut drept scop susþinerea participãrii militarilor rãniþi înAfganistan la jocurile IInnvviiccttuuss, ce sunt dedicate veteranilor rãniþi în teatrele de ope-raþii.

ªtafeta a fost reprezentatã de douã drapele tricolore pe care era brodat mesajul„Sacrificiul impune respect” ºi au fost purtate aproximativ 800 de kilometri, pe rutaBucureºti– Ploieºti – Sinaia – Braºov - Fãgãraº– Cincu – Sibiu – Alba-Iulia – Cluj -Zalãu – Carei, refã-cându-se astfel tra-seul parcurs înanul 1944 de Ar-mata Românieipentru eliberareateritoriului naþio-nal. În aceste loca-litãþi, purtãtoriiºtafetei au dat ono-rul MonumentelorEroilor Neamului,fãcând, în acelaºitimp, schimbul deºtafetã.

CMYK

Curierul ARMATEINr. 20 (392) din 31 octombrie 2014Pagina 4 E V E N I M E N T

2 5 O c t o m b r i e - Z i u a A r m a t e i R o m â n i e i2 5 O c t o m b r i e - Z i u a A r m a t e i R o m â n i e i

În fiecare an, la sfârºit de octombrie, Þara îºicinsteºte Armata ºi eroii care i-au scris Istoriala Carei.

Comemorãm astfel împlinirea a 70 de ani decând bunicii noºtri au pus capãt ocupaþiei strã-ine. A fost o victorie rãsunãtoare ce a încunu-nat zecile de mii de jertfe ale militarilor ro-mâni, care, în dorinþa lor de eliberare ºi reface-

re a vechilor graniþe din vestul României, aurenunþat la darul cel mai de preþ pe care îl areun om - propria viaþã. La eliberarea Ardealu-lui, armata românã a participat cu peste250.000 de militari din care au fost uciºi, rãniþi,ori dispãruþi aproximativ 50.000.

În acest an, Ziua Armatei României a fostcinstitã cu respect ºi recunoºtinþã în toate ora-

ºele ºi garnizoanele Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca” prin ceremonialuri militare ºi religioase.Premergãtor celebrãrii acestui moment mar-cant din istoria noastrã, în cadrul acestei struc-turi s-au desfãºurat unele activitãþi sportive.De asemenea, s-au organizat, în perioada 17-24octombrie, „Ziua Armatei României în ªcoli”ºi „Cupa Presei la Tir”.

25 Octombrie, Ziua Armatei a fost sãrbãtoritã întoate garnizoanele din þarã printr-o serie de manifes-tãri organizate cu acest prilej. La Bucureºti au avutloc ceremonii de depuneri de coroane ºi jerbe de florila Mormântul Ostaºului Necunoscut din Capitalã(Parcul Carol), la Monumentul Eroilor Cãzuþi la Dato-rie în Teatrele de Operaþii ºi pe Teritoriul României(Parcul Tineretului), ºi la Monumentul Eroilor din AlDoilea Rãzboi Mondial (Universitatea Naþionalã deApãrare „Carol I”).

La Monumentul Eroilor Militari Cãzuþi în Teatrelede Operaþii a avut loc o ceremonie militarã ºi religioa-sã impresionantã, închinatã celor care ºi-au pierdutviaþa în misiuni. La activitate au participat: locþiitorulºefului Statului Major General, general-maior dr. Ni-colae Ciucã, Otilia Sava, secretar de stat în M.Ap.N.pentru relaþia cu Parlamentul, generali în rezervã, ve-terani de rãzboi, precum ºi reprezentanþi ai instituþiilorºi ai autoritãþilor publice locale.

Ceremonia a început cu intonarea Imnului de Statal României. A urmat apoi oficierea unei slujbe religi-oase în care un sobor de preoþi i-a pomenit pe cei cevor rãmâne veºnic în memoria noastrã pentru jertfasupremã pe care au fãcut-o pe câmpurile de luptã. Însemn de cinstire a faptelor lor de arme, la monumentau fost depuse coroane de flori din partea: Ministeru-lui Apãrãrii Naþionale, a Senatului, a Preºedinþiei Ro-mâniei, a Primãriei sectoarelor 2 ºi 4, a Asociaþiei Na-þionale a Veteranilor de Rãzboi, a Asociaþiei Naþiona-le a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere „Ale-xandru Ioan Cuza”, a Serviciului Român de Informa-þii, precum ºi a Ministerului Afacerilor Interne.

Manifestarea s-a încheiat cu momentul defilãriimilitarilor din Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”,ce s-a fãcut pe acordurile Muzicii Militare a Diviziei1 Infanterie „Dacica”.

Daniela ÞÃRUªI

În Târgoviºte, Vechea Cetate de Scaun încãdin data de 1 octombrie 2014 au avut loc o seriede manifestãri prilejuite de sãrbãtoarea ZileiArmatei României.

Întreaga urbe a fost cuprinsã de atmosferade sãrbãtoare a momentului, odatã cu mediati-zarea pe posturile locale de radio ºi televiziunea programului dedicat Zilei de 25 Octombrie.

Activitãþile au debutat cu fluierul de înce-put al întrecerilor sportive (tenis de masã, tenisde câmp, rugby, ºah) din cadrul „Cupei 25 Oc-tombrie” organizate între militarii din garni-zoanã.

Campania „Armata Românã în ºcoli ºi li-cee”, simpozionul dedicat Zilei Armatei, în ca-drul cãruia prietena noastrã Lorelai, o micãscriitoare dâmboviþeanã cu reale probleme ºidizabilitãþi fizice ºi-a lansat o nouã carte, pres-taþia impecabilã a copiilor cadrelor militare cutalent artistic au fost câteva dintre activitãþileorganizate de o echipã formatã din militari ºipersonal civil contractual din unitãþile garni-

zoanei.Momentul culminant al evenimentelor din

Garnizoana Târgoviºte l-a constituit ceremoni-alul public, militar ºi religios, de la Monumen-tul Eroilor din cazarma Teiº la care au partici-pat autoritãþi publice locale, cadre militare ac-tive, în rezervã ºi retragere, veterani de rãzboiºi foarte mulþi elevi ºi copii.

Dupã defilarea gãrzii de onoare, toþi cei pre-zenþi au vizitat expoziþia organizatã de cãtreunitãþile din garnizoanã, unitãþi aparþinând Co-mandamentului Logistic Întrunit ºi StatuluiMajor al Forþelor Terestre care, prin profesio-nalism, mobilizare ºi camaraderie, au reuºit sãorganizeze activitãþile dedicate Zilei ArmateiRomâniei la cele mai înalte standarde.

La ceremonie au participat alãturi de mili-tari peste cinci sute de cetãþeni ai municipiului,tineri ºi vârstnici, ce au fost încântaþi deprestaþia militarilor.

Maior Aurelian DRÃGAN

În cadrul activitãþilor dedicate sãrbãtorii Zilei Armatei României, Brigada 2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa” ºi Brigada 2 Infanterie „Rovine” au organizat „Cupa Presei la tir”. La activitate auparticipat jurnaliºti din media scrisã ºi televizatã din Braºov ºi Craiova, rezultatele fiind bune ºifoarte bune, iar, la final, câºtigãtorii au fost rãsplãtiþi cu diplome ºi cupe.

Militari ai Divizi-ei 1 Infanterie „Da-cica” participã, alã-turi de elevi ºi stu-denþi ai instituþiilorde învãþãmânt mili-tar, de istorici, de ve-terani de rãzboi ºi dereprezentanþi ai biro-urilor informare–re-crutare, la evenimen-tul „Ziua ArmateiRomâniei în ºcoli”organizat de Minis-terul Apãrãrii Naþio-nale.

Retragerea cu torþe a încheiat activitãþile de-dicate sãrbãtoririi Zilei Armatei României.

CMYK

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 20 (392) din 31 octombrie 2014

CC oo mm pp aa nn ii aa 22 11 11 CC ee rr cc ee tt aa rr ee -- GG AA TT AA OO RR II CC ÂÂ NN DD !!O dimineaþã rece de toamnã ºi un

frig pãtrunzãtor patronau a treia zi dintabãra de instrucþie mobilã a Compa-niei 211 Cercetare, subunitate a Bri-gãzii 2 Infanterie „Rovine”. Când ampãºit afarã pe uºa cãminului de garni-zoanã, nu m-am putut abþine sã nu zic:„Daaa! Vremea cercetaºului!”. Evi-dent cã cerul era acoperit de nori fu-murii care se scuturau deasupra Craio-vei creând o atmosferã umedã, întune-catã. Picãturã dupã picãturã, caldarâ-mul a fost inundat de ºuvoaiele de apãce izvorau de nicãieri ºi se scurgeauunde le ducea panta, înaintarea fiindîngreunatã doar de gropile din asfalt,deloc puþine de altfel. Stadiul drumu-rilor din România nu este o noutatepentru nimeni, aºa cã pot sã trec la lu-cruri mai importante, cum ar fi cerce-taºii olteni pentru care vremea nu esteun impediment.

Adãposturi, focuri ºi capcaneÎn sãptãmâna 6 la 10 octombrie, structura responsa-

bilã de culegerea informaþiilor necesare actualizãrii ba-zei de date a compartimentului S2 al marii unitãþi deinfanterie din Cetatea Bãniei a executat o misiune spe-cificã în raionul Craiova-Bucovãþ-Brãniºte. Antrenareamilitarilor s-a executat prin instruirea la facilitãþile ofe-rite de poligonul Obedeanu, prin efectuarea unor studiiale situaþiei locale din zona menþionatã anterior ºi alevulnerabilitãþilor de la depozitul de muniþie Balta Ver-de. Cu alte cuvinte, au realizat un documentar care sãsprijine forþele proprii în cazul producerii unor eveni-mente generatoare de situaþii delicate, identificând ris-curile ºi ameninþãrile la adresa obiectivelor militare dinaria de responsabilitate.

În poligonul specificat anterior, i-am gãsit pe cerce-taºi în dimineaþa zilei de 8 a lunii lui Brumãrel, un nu-me foarte sugestiv promovat în cultura popularã româ-neascã. Aici este amenajat un teren de instrucþie pentruaceastã specialitate militarã cu toate facilitãþile necesa-re. În acest fel, am avut ocazia sã aflu cã postul de ob-servare este deservit de 2 pânã la 4 militari ºi trebuie sãconfere o vizibilitate de 3600. Faptul cã trebuie sã fiemascat bine nu cred cã mai trebuia specificat. În câm-pul tactic se amenajeazã douã astfel de obiective (unulde bazã, iar celãlalt de rezervã la 200-300 de metri, înfuncþie de teren). Explicaþia este evidentã. Dacã unuleste descoperit, cercetaºii se pot retrage continuându-ºiactivitatea. Nu vã închipuiþi cã ºtiam toate acestea. No-roc cu plutonierul-major Viorel Popa care m-a luminat!Atenþia mi-a fost atrasã de mai multe tipuri de corturiindigene ºi buºteni aºezaþi care, cum. În timp ce îl as-cultam pe caporalul Constantin Geicã povestind, mi-arevenit în minte imaginea instructorului din primul ande ºcoalã când zicea: „Acesta este un foc de tip grã-tar.” Vã închipuiþi cã pe acesta l-am reþinut cu toþii,precum ºi cã este destinat preparãrii ºi încãlzirii hranei,uitând cu desãvârºire ºi de uscarea echipamentului. Înacea zi, cu ajutorul militarului Companiei 211, mi-amreamintit ºi de cel de tip baraj, înclinat sau vânãtoresc.

Adãposturile executate ca la carte întregesc imagi-nea unei porþiuni dintr-un teren în care îºi desfãºoarãactivitatea grupurile de cercetare ale unei unitãþi anga-jate într-un conflict. Curiozitatea caracteristicã, nu ºtiudacã redactorului sau femeii din mine, m-a purtat cãtre

zona în care erau amenajate capcanele. Din postul deobservare a apãrut, folosesc acest cuvânt pentru cãefectiv nu mi-am dat seama cã este cineva acolo, capo-ralul Marian Prenciu. Camuflat din cap pânã în picioa-re se confunda atât de uºor cu terenul, încât puteai lejersã treci pe lângã el ca pe lângã un cameleon ce se as-cunde de privirea prãdãtorului. „O astfel de zonã se or-ganizeazã pentru a încetini ad-versarul care înainteazã cãtreobiectiv, iar, când acesta le acti-veazã, se poate deschide focul”,mi-a vorbit Marian despre cevace fãcea ca în mintea mea sã sederuleze imagini din seria Ramboca în benzile desenate. Pentrumine sunt filme, pentru ei este re-alitate, este o bucãþicã din muncalor, din sufletul lor pentru cã totce fac, fac din inimã ºi dintr-undevotament faþã de meserie pecare cu greu îl mai gãseºti în so-cietatea româneascã a acestui se-col. „Cãlcaþi numai pe urmelemele!” m-a îndemnat acesta. Deparcã aveam curajul sã mã abatvreun centimetru, poate doar dininconºtienþã, dar aceastã trãsãtu-rã de caracter a mea iese la ivea-lã numai când vãd bombe de ori-ce fel. Þepi prin copaci, trun-chiuri de pom agãþate aºteptând ca un neatent sã le de-blocheze pentru a porni spre capul celui care îndrãzneº-te sã calce acele meleaguri contureazã o zonã în care nuai vrea sã fii.

Motivaþia interioarã ghideazã cercetaºulStãteau culcaþi pe pãmântul ud, sfidând astfel ume-

zeala care îþi strãpungea oasele; au fãcut kilometri pejos prin iarba udã ºi prin terenul noroios în care te afun-

dai pânã la glezne.Pentru ce? Pentru cãaveau niºte obiectivede îndeplinit. Trebu-ia sã se exerseze me-todele de procurare ºiconservare a alimen-telor, de confecþiona-re a adãposturilor im-provizate din mate-rialele pe care le ofe-rã natura sãlbaticã,de executare a misiu-nilor de cercetare,combinând acþiuniletactice cu tehnicilede supraveghere ºisupravieþuire. Orien-tarea în câmpul tacticse face concomitentcu studiul situaþieilocale, încã un motivde instruire supli-mentarã, mai ales cãdatele despre teren ºi

populaþie trebuie sã fie cât mai reale. „Structurile pre-cum cea pe care o conduc sunt speciale deoarece elesunt ochii ºi urechile comandantului. Asigurã cele maibune informaþii în timp scurt, informaþii care îl ajutãpe acesta sã ia cele mai bune decizii.” Acestea sunt

cuvintele cãpitanului Constantin Ancuþa,comandantul companiei, menite sã întã-reascã cele afirmate anterior. Referitor laactivitãþile lor specifice, a afirmat:„Instrucþia s-a bazat pe douã ateliere.Unele echipe au executat activitãþi speci-fice în poligonul Obedeanu, în timp ce al-tele au fost trimise în zonele de responsa-bilitate ale companiei sã culeagã infor-maþii pentru actualizarea datelor existen-te la compartimentul Informaþii. Fiecaregrup din cadrul subunitãþii a demonstratcã este în mãsurã sã facã faþã cerinþelorimpuse de specializarea pe care ºi-auales-o membrii lui. Am pus, de asemenea,accent ºi pe pregãtirea individualã deoa-rece este foarte important ca fiecare sãºtie sã se descurce în condiþii de izolare.În acest fel, îi cunosc ºi eu mai bine pen-tru a fi în mãsurã sã pun omul potrivit lalocul potrivit. Noi acþionãm ºi ca elemen-te independente ºi de aceea conteazã sãºtiu sã îi valorific la adevãratul poten-þial.”

În acest an au executat ºi o instruire în comun cu ba-talioanele din cadrul brigãzii craiovene ºi, pe timpul ta-berei din Rânca, au conlucrat cu Salvamontul Gorj.Aceasta a fost pentru ei o posibilitate nemaipomenitãsã îºi perfecþioneze tehnicile de alpinism. Cele douã ta-bere de instrucþie mobilã pe care le au în fiecare an suntcompletate de una la munte ºi una la apã, într-un tablou

al instruirii perfecte pentru Cercetare. Profitând de activitãþile practice din teren, l-am sur-

prins pe sublocotenentul Bogdan Hãlgean, comandantGrup 2 Cercetare. Vãzând toate câte trebuie sã îndureun cercetaº, nu am rezistat sã nu îl întreb: de ce ºi-aralege cineva aceastã specializare, ce are ea deosebit?„Ceea ce face diferenþa între un militar ºi atât ºi uncercetaº sunt modul de abordare a problemelor ºi spi-ritul de echipã. Referitor la primul aspect, adaug fap-tul cã noi putem fi puºi în diferite situaþii care nu suntcuprinse în regulamente, SOP-uri sau în lecþiile învã-þate ale structurii militare. Cu alte cuvinte, un cercetaºtrebuie sã rezolve tot felul de probleme noi, de provo-cãri, sã dea dovadã de inventivitate. Ne antrenãm min-tea, nu urmãrim un drum prestabilit, pentru cã nu preaexistã tipare. Tocmai neprevãzutul ºi stilul de lucru încontinuã schimbare atrage. Cea de-a doua trãsãturãmenþionatã de mine este un must când se lucreazã pergrup. Este obligatoriu sã manifeºti o grijã deosebitãfaþã de colegul din stânga ºi din dreapta. Eu am alesaceastã specializare la finalul anului 2 de academie(n.r. Academia Forþelor Terestre din Sibiu) dupã unstagiu de pregãtire în poligoanele din zona Sibiului.Atât mi-a trebuit sã îmbrãþiºez Cercetarea. Mã întorcpuþin în timp pentru a-mi aminti cum dorinþa de afir-mare ºi plãcerea de a lucra cu oamenii m-au fãcut sãsusþin examenul de admitere la AFT. Aici mi-am con-turat spiritul organizatoric ºi am pus bazele trãsãturiide lider pe care o perfecþionez acum. Ceea ce vreau sãsubliniez este cã e nevoie de o pregãtire intensã, ce edrept, pentru a face faþã acestei specializãri, dar unelecerinþe comportamentale le-aº pune la capitolulinstincte.”

Tabãra a continuat pânã vineri, 10 octombrie, ºi tre-buie sã recunosc faptul cã la ei nici o zi nu seamãnã cualta. Cum s-a terminat activitatea, cum a ieºit soarele.Este clar! Mai în glumã, mai în serios, CCeerrcceettaarreeaa nnuussee ffaaccee îînn zziillee îînnssoorriittee!!

Maistru militar cls. a IV-a Monica DEACU

În expectativã, în spatele zonei cu capcane

În aºteptarea inamicului, ascuns în Postul de Observare

Un moment de odihnã...

Articolul întâi al Simbolului Credinþei sau Crezul:„Cred în Unul Dumnezeu, Tatãl Atotþiitorul, Fãcãtorulcerului ºi al pãmântului, vãzutelor tuturor ºi nevãzute-lor”. cuprinde învãþãtura creºtinã despre un singur Dum-nezeu, numitã monoteistã, precum ºi învãþãtura desprelucrãrile unei Persoane a Sfintei Treimi cu privire la lume,anume Dumnezeu – tatãl, Care este Atotfãcãtor, Atotþiitor,Stãpân a toate cele ce existã.

El este o fiinþã netrupeascã, personalã, supremã ºi ab-solutã, înzestratã cu cugetare, simþire ºi voinþã în cel maiînalt grad. Înþelegem cã este Duh desãvârºit, mãrturisimcã El întruneºte în fiinþa Sa toate însuºirile bune la modulabsolut, precum sunt: atotputernicia, atotºtiinþa, bunãta-tea, blândeþea, dreptatea nemãrginitã, înþelepciunea, sfin-þenia, îndelungã-rãbdare ºi orice alte însuºiri bune pe careomul nu le poate exprima sau gândi.

Sfânta noastrã Bisericã ne învaþã cã existã un singurDumnezeu, dar mãrturiseºte cã, în Fiinþa dumnezeiascã,trebuie sã deosebim trei Persoane, Care nu Se confundãUna cu Alta: Dumnezeu – Tatãl, Dumnezeu – Fiul ºi Dum-nezeu – Duhul Sfânt, fãrã sã credem cã ar fi trei dumnezei.Cele trei Persoane dumnezeieºti, împreunã, se numescSfânta Treime sau, cum auzim în slujbele noastre biseri-ceºti, Preasfânta Treime. Mãrturisim, aºadar, cã Dumne-zeu este Unul în Fiinþã ºi întreit în Persoane. Tatãl este ne-nãscut, Fiul este nãscut din Tatãl, iar Duhul Sfânt purcededin Tatãl.

Taina Preasfintei Treimi este negrãit de mare ºi nu sepoate înþelege cu mintea. Nu putem explica omeneºte felulîn care Dumnezeu este o singurã fiinþã ºi trei Persoane.

Cea dintâi persoanã a Sfintei Treimi se numeºte Tatãl,

pentru cã El a nãscut din veci pe fiul ºi purcede pe Sfân-tul Duh ºi pentru cã a trimis în lume pe Fiul, prin a Cãruiînvãþãturã, pãtimire, Moarte ºi Înviere ne-a izbãvit de pã-cat ºi ne-a dãruit dreptul de a ne numi ºi noi fii ai lui Dum-nezeu – când ne „luminãm” prin Taina Botezului – ºi dea-L numi Tatãl nostru. Religia creºtinã este unica religiecare mãrturiseºte cã între Dumnezeu ºi oameni este un ra-port ca între tatã ºi fiu, datoritã iubirii ºi bunãtãþii nemãr-ginite a Pãrintelui pentru fiii Sãi. Dumnezeu – Tatãl estenumit, îndeosebi, Atotþiitorul, pentru cã toate câte sunt,adicã toate fãpturile sunt þinute ºi pãstrate, dupã planulSãu dumnezeiesc, de voia ºi de puterea Sa, El îngrijindu-se de toate, dupã înþelepciunea Sa preaînaltã. Aceastã ne-întreruptã grijã pãrinteascã a lui Dumnezeu faþã de lumese numeºte providenþã sau pronie dumnezeiascã, cereascã.

Articolul întâi al Crezului cuprinde ºi învãþãtura des-pre facerea lumii. Lumea înseamnã cerul ºi pãmântul ºi totce este creat de Dumnezeu cu voia ºi puterea sa. Lumeaeste de douã feluri: cea vãzutã ºi cea nevãzutã. Lumea vã-zutã este tot ceea ce se poate cunoaºte cu simþurile ome-neºti, iar cea nevãzutã este cea a îngerilor ºi a sufleteloromeneºti aºezate în trupuri ºi, la moarte, plecate din aceas-ta.

Îngerii (sau lumea nevãzutã) au fost creaþi de Dumne-zeu din nimic, înaintea creãrii lumii materiale. Ei sunt du-huri, fiinþe personale cu realitate spiritualã, adicã netru-peºti, creaþi ca sã fie slujitorii lui Dumnezeu. La început,îngerii au fost toþi buni, dar unii dintre ei s-au rãsculat îm-potriva voii dumnezeieºti ºi au fost alungaþi din cer, dinpreajma lui Dumnezeu. Aceºtia sunt diavolii sau demonii;ei s-au împietrit în rãu ºi amãgesc ºi pe om la fapte rele.

Lumea vãzutã a fost fãcutã de Dumnezeu, tot „din ni-mic”, numai prin cuvânt ºi cu voinþa Sa atotputernicã, ºi azidit-o treptat, „în ºase zile”, înþelegând ºase etape mari:în ziua întâi, a fãcut lumina; în ziua a doua, a fãcut cerulvãzut, adicã bolta, „tãria” cerului sau firmamentul; în ziuaa treia, a fãcut luminãtorii – soarele, luna ºi mulþimea ste-lelor; în ziua a cincea, a fãcut animalele cele din apã ºi pecele din aer (zburãtoare); în ziua a ºasea, a fãcut animalelede pe uscat, iar la urmã l-a creat pe om.

Omul a fost fãcut de Dumnezeu în chip cu totul deose-bit de restul lumii, cãci, pentru celelalte fãpturi, Dumne-zeu numai a poruncit sã se facã ºi s-au fãcut, pe când tru-pul omului a fost fãcut de Însuºi Dumnezeu, din pãmânt,iar sufletul l-a creat prin suflare dumnezeiascã. Omul afost fãcut „dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu”, fi-ind binecuvântat de Acesta, ca sã creascã, sã se înmulþeas-cã ºi sã umple pãmântul ºi sã-l stãpâneascã (Facerea 1, 26-28).

Chipul lui Dumnezeu în om este întipãrit în sufletul ne-muritor, cu puterile lui sufleteºti, mintea ºi cugetarea, sim-þirea ºi voia liberã care se îndreaptã spre Dumnezeu, ase-mãnarea cu Dumnezeu înseamnã întãrirea în virtute ºi însfinþenie a acestor puteri sufleteºti ale omului, pânã laapropierea de Dumnezeu.

Fericirea celor dintâi oameni din rai a þinut atât timpcât a þinut nevinovãþia lor, adicã atât cât a stat în ascultareºi dragoste deplinã faþã de Dumnezeu, pãzind poruncileLui. Primii oameni, Adam ºi Eva, ispitiþi de diavoli, aucãlcat porunca lui Dumnezeu ºi au fost alungaþi din Eden.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Deºi Convenþia de Armistiþiu a României cuU.R.S.S. nu fusese încã semnatã (aceasta s-a semnat laMoscova în ziua de 12 septembrie 1944), se impunea oclarificare a modului în care urma sã se realizeze coope-rarea între cele douã armate, care pânã mai ieri fuseserãadversare timp de patru ani. În consecinþã, în ziua de 7septembrie 1944, mareºalul Radion Malinovski a comu-nicat (a ordonat) Marelui Stat Major român cã Armatele1 ºi 4 române treceau în subordinea sa. S-a stabilit cãArmata 1 românã se constituie „Grup de Armate” cuArmata 53 sovieticã, iar Armata 4, cu Armata 24 sovie-ticã, pentru a masca subordonarea directã a armatelorromâne celor douã armate sovietice. Pe tot teritoriul na-þional, începând cu 7 septembrie 1944, Divizia 2 Muntea acþionat la dreapta Armatei 1 române, având în dreap-ta sa Armata 27 sovieticã, iar în stânga, patria mamã,Munþii Apuseni, iar în depresiunea Beiuºului Divizia 3Munte.

La 30 august 1944, Corpul de Munte sub comandageneralului Ion Dumitrache a început operaþia ofensivãpentru eliberarea teritoriului ocupat samavolnic de cãtreUngaria hortistã, în urma dictatului de la Viena, la exactpatru ani de când se produsese aceastã mare ºi gravã ne-dreptate istoricã.

Încet, dar sigur, din atac în atac, din creastã în creas-tã, la începutul lunii octombrie 1944, Divizia 2 Muntes-a apropiat de Gilãu, pentru cucerirea cãrui s-au desfã-ºurat lupte înverºunate. Pentru cucerirea înãlþimilor cucotele 999,1, 1.032,1, 1.062,2, 1.172,9, 1.072,0,1.082,0, 1.187,5 de pe Muntele Rece au cãzut în luptemulþi militari din batalioanele diviziei, printre care cãpi-tanul Teodor Angheluþã ºi sublocotenenþii Dumitru Tur-cin, Iulian Berbanschi, Gheorghe Pãunescu ºi TeodorSuciu.

Un caz cu totul aparte l-a constituit acþiunile energi-ce ºi curajoase ale cãpitanului Radu Negru din Batalio-nul 8 Vânãtori de Munte care, începând cu 06.10.1944,a sãvârºit adevãrate acte de eroism în dispozitivul trupe-lor hortiste, fapte pentru care a fost decorat cu Ordinul„Mihai Viteazul” clasa a III-a cu spade. În ultima acþiu-ne, cea de pe muntele Rece, un proiectil duºman i-azdrobit un picior, pentru care a fost clasat invalid de rãz-boi.

Pânã în seara zilei de 10.10.1944, dupã lupte înver-ºunate, întreaga Divizie 2 Munte a ajuns în faþa oraºuluiGilãu ºi a comunicaþiei Cluj, Gilãu. În acest sector defront, batalioanele diviziei au respins ºi nimicit maimulte tentative ale inamicului de a menþine oraºul Clujºi înãlþimile adiacente Gilãului.

Vestea eliberãrii oraºului Cluj de cãtre trupele româ-ne ºi sovietice a fost adusã la cunoºtinþa þãrii printr-uncomunicat de rãzboi al Marelui Stat major român, încare se spunea: „Forþele aliate sovietice, împreunã cutrupele de vânãtori de munte române, au dezrobit capi-tala Ardealului – Clujul ºi au pus stãpânire pe înãlþimi-le de la nord ºi nord-vest de oraº.”

Dupã eliberarea Clujului, direcþia de acþiune a Divi-ziei 2 Munte a fost schimbatã cu 90 de grade spre vest.Marea unitate a trecut la urmãrire pe direcþia Huedin,Ciucea, Oradea, într-un ritm de 35-40 km pe zi. Pestetot pe frumoasa vale a Criºului Repede, flancatã demunþi ºi ponoare, populaþia a întâmpinat trupele Divizia2 Munte cu urarea strãmoºeascã de „Bine aþi venit!”,oamenii acestor meleaguri trãind clipe de imensã bucu-

rie.În ziua de 16.10.1944, ritmul de urmãrire a fost mã-

rit sub focul unor bombardamente de artilerie ale inami-cului executat pe coloanele noastre, cum a fost cazul laTileagd-Criº, Cueºd, Pãuleºti ºi Hânceºti. Rezistenþeslabe a mai opus inamicul în localitatea Hânceºti, dar,prin acþiunea energicã a companiei cãpitanului Romu-lus Sirca din Batalionul 8 Vânãtori de Munte, acesta afost pus pe fugã, acþiune în urma cãreia acest brav ofiþera fost rãnit.

Canalul Berãtãu a fost depãºit pe douã treceri per-manente organizate de pionierii diviziei, una la Sâniobºi alta la Chiºlaz, dupã care trupele au intrat în pãdureacu acelaºi nume unde au descoperit unitãþi mecanizateale inamicului. A doua zi, Divizia 2 Munte, sprijinitã detancuri sovietice a atacat în forþã gruparea inamicului,în urma cãreia aceasta a rupt lupta ºi s-a retras spre Se-cuieni. Divizia 2 Munte a continuat urmãrirea pe direc-þia Bagamer, Almost, ªilindru, atingând în seara zilei de17.10.1944 frontiera de vest a României. În aceeaºi zi,divizia, prin B. 15 V.M. a curãþat zona împãduritã de lanord-est de ªilindru, inclusiv oraºul Valea lui Mihai deultimele rãmãºiþe ale trupelor hitleriste ºi hortiste rãma-se în urma retragerii lor precipitate.

În zona de frontierã din raionul Bagamer, Almosd,ªilindru Divizia 2 Munte a cantonat pânã la 22.10.1944.Dar, pentru a se ajunge aici au fost strãbãtuþi prin lupteaproape 300 km, desfãºurate prin munþi, pãduri, pestecursuri de apã ºi prãpãstii. În spaþiul dintre Carpaþii Me-ridionali ºi frontiera de nord-vest a României, în urmaunor lupte de o încrâncenare neobiºnuitã ce au avut loc,în cea mai mare parte, în munþii Apuseni, la înãlþimi cu-prinse între 1.000 – 1.800 m., Divizia 2 Munte ºi-a plãtitsuccesul cu viaþa a 63 de ofiþeri, 37 subofiþeri ºi 2.275soldaþi ºi gradaþi. La rândul ei, divizia a produs inami-cului mii de pierderi, din care 800 au fost prizonieri.

În acelaºi timp, mai la nord, la finalul lui octombrie1944, forþele Armatei 4 ºi cele ale Armatelor 40 ºi 70sovietice atacau susþinut rezistenþa germano-maghiarãpentru a cuceri aliniamentul Satu mare – Carei. În total,în aceste lupte sângeroase au cãzut vitejeºte aproape50.000 de militari români.

Sursa: „Istoria Brigãzii 2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa”, Editura Pro-Transilvania, 20003

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 20 (392) din 31 octombrie 2014Pagina 6

Vânãtorii de munte în luptele din luna octombrie 1944

RREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Carte ...Conjuraþia lui MachiavelliGândiþi-vã la aceastã carte ca la un fel

de CSI: Italia, 1502, în care „ºtiinþa obser-vaþiei” ºi „ºtiinþa omului” practicate deDa Vinci ºi Machiavelli îi transformã înprimul patolog, iar pe cel de-al doilea, înprimul psiholog criminalist din istorie. In-triga are la bazã urmãrirea unuia dintre ceimai cruzi criminali în serie din Italia epo-cii renascentiste, dar porneºte de la eveni-mente istorice reale. Este vorba despreasasinarea lui Juan Borgia, cel mai maredintre copiii nelegitimi ai celui mai nelegiuit Papã din toate tim-purile, Alexandru Borgia, precum ºi de o serie de asasinate ori-bile, cu victime cumplit mutilate. Va reuºi Machiavelli, ajutat deda Vinci ºi de frumoasa curtezanã Damiata, sã dovedeascã unadevãr pe care Istoria însãºi nu are curajul decât sã-l ºopteascã?Anume cã Cesare Borgia, fratele lui Juan, neînfricatul ºi fasci-nantul duce Valentino, nu ar fi strãin de acest val de crime?

Spectacol ...MELECHESH ºi GOD, 13 noiembrie, Club Colectiv,

BucureºtiAsirienii de la MELECHESH revin în România pentru un

concert de excepþie alãturi de hoarda barbarã de la GOD ! Încãdouã trupe vor fi anunþate pe afiºcât de curând, una din strãinãta-te. Organizatorii oferã primele50 de bilete la preþ special dedoar 35 de lei! Formatã în 1993,ca un proiect solo de cãtre Ash-medi, MELECHESH s-a evi-denþiat în piaþa metal cu unsound aparte cu influenþe orien-tale, dând naºtere unui stil apar-te denumit „Asirian metal” sau„Oriental black metal”. Numeletrupei vine de la expresia melechcare înseamnã rege ºi esh careînseamnã foc în aramaicã ºiebraicã. Cu 5 albume la activ,

Melechesh revin la Bucureºti cu un setlist plin de piesele carei-au fãcut celebri. GOD nu mai au nevoie de nici o prezentare,fiind una dintre trupele româneºti de metal cu tradiþie. Biletelecostã 35 de lei, oferta earlybird, primele 50 de bucãþi, apoi preþulacestora va fi de 40 de lei pânã pe 12 noiembrie. În ziua concertu-lui, biletele vor costa 50 de lei.

Film...InterstellarÎn contextul în care existenþa

omenirii pe Terra este ameninþatã, ungrup de exploratori depãºeºte limitelespaþiului ºi cucereºte imensele distan-þe ale unei cãlãtorii interstelare. În re-gia lui Christopher Nolan, Interstel-lar: Cãlãtorind prin Univers îi aduceîn rolurile principale pe: MatthewMcConaughey, Anne Hathaway ºiJessica Chastaine, urmând sã aibãpremiera în cinematografele din Ro-mânia pe 7 noiembrie. (D.M.)

www.vreaubilet.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Dumnezeu - Ta tã lDumnezeu - Ta tã l

Nu ceea ce ai în buzunare te face fericit ºiîmplinit, ci ceea ce porþi în suflet.

Poþi ierta prostia, dar nu ºi rãutatea.Nu þi se poate fura ceea ce ai în minte, în

inimã ºi în suflet.Nu regreta cã îmbãtrâneºti. Este un privi-

legiu pe care nu mulþi îl au.Neamul devine etern prin cultul eroilor.Amânarea este forma ascunsã a refuzului.Când nu eºti sigur, mai bine taci.Când statul nu plãteºte profesorii, copiii

sunt cei care vor plãti.Cea mai mare plãcere în viaþã este sã faci

lucrurile pe care oamenii spun cã nu poþi sã lefaci.

Nu-þi face griji de evitarea ispitelor. Pemãsurã ce îmbãtrâneºti, te evitã ele.

Selecþie realizatã de Col. (rz.) ªtefan MITINCU

Depresia te condamnã sã suferi în tãcereÎn întreaga lume peste 350 de milioane de oameni

sunt diagnosticaþi cu aceastã boalã, în timp ce alþii sufe-rã în tãcere, fãrã sã ºtie ce se întâmplã cu ei sau fãrã sãaccepte realitatea ºi sã cearã ajutor. Boala poate fi de-terminatã de un dezechilibru chimic în creier, de aceeasunt necesare medicamentele (antidepresivele). Afecþi-unea poate sã aparã însã ºi ca un rãspuns nepotrivit,exagerat, la stres, la traume. Psihologii precizeazã cãbolnavii nu pot fi ajutaþi de prieteni, ci doar de cãtre me-dici. Îndemnul pe care mulþi îl lanseazã unor oameni de-presivi - „treci peste asta!” - este inutil ºi face mai mult

rãu pentru cãst igmat izeazãpersoana ºi îi ac-centueazã stãrilede culpabilitateºi singurãtate.

I n s t i t u t u lNaþional de Sã-nãtate Mintalãdin Statele Unitedescrie aceastãtulburare ca fi-

ind o perioadã mai lungã de 2 sãptãmâni în care o per-soanã se simte tristã sau aratã lipsã de interes pentru ori-ce activitate, la care se adaugã tulburãri de somn, ali-mentaþie, de concentrare sau o percepere diferitã a pro-priei imagini. Cei care suferã de depresie se simt foarteobosiþi, greoi, le pare imposibil sã ducã la capãt chiar ºicele mai banale acþiuni. Se manifestã deseori prin dureride spate, articulare, de membre, tulburãri gastrointesti-nale, de somn ºi modificãri de apetit.

Potrivit psihologilor, printre persoanele cel mai ex-puse la aceastã tulburare se numãrã minoritãþile sexua-le: homosexuali, transsexuali etc. O altã categorie vul-nerabilã sunt adolescenþii care au o rudã ce lucreazã încadrul armatei. Potrivit studiilor, ei sunt mai deprimaþiºi se gândesc mai des la sinucidere decât alþi tineri. Tul-burarea este deseori întâlnitã ºi în rândul veteranilor,mai ales al militarilor care au lipsit mult timp de acasã,fiind în misiune în strãinãtate. O altã categorie cu riscmare de depresie este cea a artiºtilor, a persoanelor cre-ative ºi a celor introvertite. În plus, perfecþionismul esteo altã trãsãturã de personalitate care presupune un riscmai mare de depresie ºi anxietate. Femeile divorþate depeste 45 de ani, care au doar studii medii ºi ºomerii potcãdea pradã acestei „afecþiuni”.

Energizantele: ce conþin ºi ce efecte au?Ingredientele care se gãsesc pe eticheta majoritãþii

dozelor sau sticlelor de energizant sunt apã, acid citric,zahãr ºi/sau îndulcitori, arome, vitamina B, cafeinã,glucuronolactonã ºi taurinã, la care se adaugã ingredi-ente specifice fiecãrui producãtor. Cafeina, un stimu-lent natural întâlnit în cafea sau ceai, acþioneazã ca untonic al sistemului nervos central, mãrind astfel putereade concentrare ºi reducând temporar starea de obosealã.Conform Energy Drinks Europe, o dozã de 250 ml con-þine 80 de miligrame de cafeinã. În comparaþie, un es-presso poate avea între 40 ºi 75 de miligrame. ConformFood Standards Agency, o persoanã sãnãtoasã poateconsuma în medie pânã la 400 de miligrame de cafeinãpe zi fãrã a suferi efecte adverse. Taurina este un altingredient întâlnit în bãuturile energizante. Contrar mi-turilor, ea nu este extrasã din spermã de taur, fiind doarun aminoacid produs de organismul animal ºi uman, ca-re se gãseºte în bilã, în þesutul pulmonar ºi în muºchi.Cea conþinutã de energizante este produsã sintetic.

Principalul beneficiu al acestora este faptul cã oferãun plus de energieorganismului. Unstudiu efectuat în2012 a arãtat cã,dupã ce au consu-mat un energizant,cei 8 subiecþi ºi-auîmbunãtãþit capa-citatea de a sprin-ta în mod repetat,dar ºi rezistenþa laefort. De aseme-

nea, energizantele sporesc puterea de concentrare petermen scurt ºi îmbunãtãþesc memoria secundarã. Pelângã asta, ele au capacitatea de a reduce, o perioadãmicã de timp, starea de somnolenþã.

O echipã de oameni de ºtiinþã de la Universitatea dinBonn a demonstrat cã energizantele pot afecta modul încare bate inima. Alte efecte negative care ar putea apã-rea sunt insomnia, creºterea cantitãþii de urinã eliminate(cafeina este o substanþã diureticã), dureri de cap, tre-murat ºi deshidratare.

Din motivele enumerate anterior, majoritatea medi-cilor recomandã evitarea acestor bãuturi. „Totuºi, chiarºi în cazul persoanelor sãnãtoase, se recomandã con-sumul moderat. O singurã bãuturã pe zi nu duce la unaport excesiv de cafeinã în organism, însã douã sautrei ar putea face asta. În plus, nu se recomandã consu-mul de energizante în combinaþie cu alcool”, conchideun studiu al Departamentului de Nutriþie al Universitãþiidin California. (DM)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 20 (392) din 31 octombrie 2014

Pagina 7

ASUS Transformer PadTF103CG

Seria Transformer Pad de la ASUSeste deja arhicunoscutã. Nu cred cãmai are nevoie de o prezentare deose-

bitã. Vorbimpractic de otabletã ce seconecteazãla o tastaturãfizicã ºi de-vine laptop,indiferent desistemul deoperare pecare îl rulea-zã.

Desigur, fie cã e vorba de un ecrande 8, 10 sau 12, 13 inchi, dispozitiveleASUS Transformer Pad vin cu o flexi-bilitate pe care alte tablete nu le oferã.Am putea spune cã ASUS pãstreazã onostalgie pentru sistemele EeePC,probabil cele mai populare netbook-uri, segment pe care tot ASUS a fostcel care l-a mediatizat cum trebuie.Modelul TF103CG are o diagonalã de10.1 inchi, la fel ca un netbook ºi di-mensiuni ºi greutate similare cu aces-tea. Fiind totuºi vorba de o tabletã degeneraþie nouã ce vine cu un sistem deoperare Android, o vom trata ca pe unprodus din acest segment. Din punctde vedere al construcþiei nu avemfoarte multe de reproºat. Dacã suntematenþi ºi în ce gamã de preþ se înca-dreazã, atunci nu putem sã îi reproºãmmai nimic. Ecranul este luminos, are orezoluþie de 1280x800 pixeli ºi unghi-uri foarte bune de vizibilitate. Ecranuleste de tip IPS, aºadar, avem o repro-ducere precisã a culorilor ºi o lumino-zitate ºi un contrast peste medie. Da,

nu este un ecran FullHD sau QHD,însã din nou, preþul nu este unul pre-mium. Construcþia este foarte robustã,nu flambeazã, nu scârþâie nu scoatezgomote ciudate atunci când se aºeazãcel mic cu fundul pe ea, iar capacul ta-bletei, precum ºi tastatura are o textu-rã matã ce oferã o aderenþã sporitã. Fi-ind o tabletã de 10 inchi, este indicatsã o privim în mod landscape aºa cuma fãcut ºi producãtorul. Avem douã di-fuzoare laterale, în stânga ºi în dreap-ta, destul de puternice, controlul devolum care este pe partea stângã sus ºijack-ul de 3.5 mm pentru cãºti înpartea dreaptã. Poziþionarea butoane-lor este bunã, clasicã am putea spune,difuzoarele sunt însã pe partea dinspate ºi existã posibilitatea sã le aco-perim cu mâna atunci când þinem ta-bleta în braþe.

Xbox One înlocuieºte oricedecodor, TV box sau TV tunerPentru ca publicul sã nu mai per-

ceapã Xbox One doar ca pe o simplãconsolã de gaming, cei de la Microsoftlanseazã pentru ea noi accesorii. Înprima prezentare de Xbox One, deacum câþiva ani, oficialii Microsoft auinsistat destul de mult asupra faptuluicã noua consolã ieºitã din Redmondnu se limiteazã doar la a oferi o expe-rienþã deosebitã de gaming. Având,atât o intrare, cât ºi o ieºire HDMI,acest gadget poate fi transformat încentrul vostru de divertisment, prelu-ând chiar ºi semnal TV, fãrã nici unfel de probleme. În Europa însã nu toþicei care au adoptat un Xbox One au ºiun decodor de TV cu ieºire de semnalHD. Din acest motiv, exclusiv pentruutilizatorii de pe bãtrânul continent,compania americanã a lansat dispozi-

tivul din imaginea de mai jos. Acestaeste un TV Tuner digital cu intrare desemnal coaxialã ce se conecteazã laconsola Microsoft printr-un banal co-nector USB. Având în vedere cãaproape fiecare dintre noi primeºte dela operatorul de televiziune un cablucoaxial, prin intermediul acestui acce-soriu, puteþi profita la maximum deîntregul spectru de funcþii incluse înXbox One. La un preþ de aproximativ30 de euro, numele produsului este câtse poate de simplu, TV Tuner. Dupãce l-aþi scos din cutie ºi l-aþi conectatla consolã, veþi putea naviga prin pos-turile TV prin intermediul interfeþeiOneGuide EPG folosind un controller

sau comenzi vocale, în cazul în careaveþi ºi un Kinect ataºat la consolã. Deasemenea, cu acest dispozitiv, XboxOne se transformã în DVR, oferindu-vã posibilitatea sã puneþi pe pauzã otransmisiune live sau sã derulaþi pestereclame. Din punctul meu de vedere,cea mai atractivã funcþie pe care ocâºtigaþi dacã înlocuiþi un decodor cuun Xbox One este posibilitatea de avedea posturile de la TV pe o tabletãsau smartphone care ruleazã aplicaþiaXbox One SmartGlass, în aceeaºi re-þea localã. (D.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Am un respect de-osebit pentru pisici.

Mi-am dus pisicaîn alt oraº, am lãsat-ola groapa de gunoi,

printre boschetari, fãrã nici o posibili-tate de supravieþuire. Dar s-a întorsacasã.

Fãrã urlete, fãrã ameninþãri, fãrãreclamaþii la poliþie....

Nu ca soacrã-mea!

☺La poliþie.- Mi-a dispãrut soacra.- Au trecut 48 de ore?- Au trecut 48 de zile.- De ce nu aþi venit mai repede?- Nu-mi venea sã cred ce noroc

am!

☺Un poliþist dã peste un beþiv lungit

într-un ºanþ. Îl trezeºte ºi-i spune:- Cetãþene, scoalã ºi du-te acasã!- Nu pot! N-am voie sã merg!

- Ce face? N-ai voie sã mergi...?De ce?

- Am bãut niºte sticle de vin pecare erau lipite etichete cu urmãtoarearecomandare: „A se pãstra culcat!”

☺Instalatorii sunt muncitorii care

evolueazã cel mai repede. De fiecare datã când chemi alt in-

stalator, acesta o sã îþi spunã:- Care idiot a fãcut porcãria asta?

☺- Eu spãl, fac curat, gãtesc, calc...

Mã simt ca o Cenuºãreasã!- Draga mea, þi-am spus cã viaþa cu

mine va fi ca-n poveºti!

☺El: Altul ca mine nu mai gãseºti!Ea: Unul ca tine nu mai caut!

☺- Ce este compromisul?

Dacã soþia vrea la mare, iar soþul lamunte, atunci toatã familia merge lamare, însã soþului i se permite sã-ºi iaschiurile!

☺- Domnule poliþist! Soþia mea a

ieºit asearã din casã ºi nu a mai venit.- Vã rog sã o descrieþi, în ce era

îmbrãcatã?- Ei, ca o femeie, în rochie. Cu ea

mai era un câine...- Ce câine?- Foxterier, înãlþimea 32cm, ure-

chea dreaptã e neagrã, pe lãbuþa ceastângã din spate are o patã albã, cure-luºa e gri, ochii negri.

☺De ce se dau jos din pat bãrbaþii la

mijlocul nopþii ? Rezultatele : - sã bea apã: 5%; - sã meargã la «toaletã»: 12%;- sã meargã … acasã: 83%.

www.bancuri.ro

LÃMURIT

ANIMAT(FIG.)

OMORÂT

PARITATE

ZORIÞI

ÞEL!

ROS

APÃRUTÃ

A SE ACRI

PICOTIT

SUPLEÞE

URBE

ASCUNS

UIMITÃ

DIN MILÃ

ÎNRUDIRI

LEGENDÃ

NUN

3,14

ÞELURI

CAPABILÃ

BLUGIRUSTICI

LA UªA TA

FIREªTE!

INFERN

ÎN FINE!

REPEREMASSMEDIA

BATE INIMA!

ÎNSOÞITOAREDE BORD

PACT

„Laboratorul de cercetãri al serviciului de apãrarecontra gazelor”, înfiinþat în anul 1924, avea sã devinã în2010, trecând prin multe schimbãri ale numelui, ceea ceastãzi se cheamã „Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentruApãrare CBRN ºi Ecologie” (CCSACBRNE), cea maiveche instituþie de cercetare din Armata României. Pânãîn 1998 a fost subordonat direct Departamentului Înzes-trãrii ºi Logisticii Armatei (actualul Departament pentruArmamente), iar prin ordinul M1/ 07.01.1998 a trecut înorganica Agenþiei de Cercetare pentru Tehnicã ºi Tehno-logii Militare. Încã de la înfiinþarea sa, acesta s-a constitu-it, în permanenþã, într-un organ de consultanþã ºi experti-zã al Ministerului Apãrãrii Naþionale, în domeniul Apãrã-rii CBRN, sarcina principalã fiind cercetarea ºtiinþificãaplicativã pentru realizarea de tehnologii ºi echipamentespecifice, utilizate de toate categoriile de forþe ale arma-tei, de Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã,precum ºi de alte componente ale Sistemului de Apãrare.

În conformitate cu nevoile proprii ale Armatei ºi cutendinþele pe plan mondial de dezvoltare a echipamente-lor de apãrare CBRN, aceastã instituþie de cercetare ºtiin-

þificã ºi-a extins ºi diversificat continuu obiectivele activi-tãþii. Specialiºtii cu experienþã ºi tinerii ce activeazã aiciparticipã cu competenþã ºi profesionalism pentru rezolva-rea sarcinilor de cercetare stabilite prin planul sectorial alMinisterului Apãrãrii Naþionale ºi prin altele de anvergu-rã naþionalã ºi internaþionalã.

Pericolul existã...Luând în considerare ameninþãrile ºi riscurile actuale,

strategia NATO în acest domeniul indicã o preocupare in-tensã, de mare importanþã pentru luarea mãsurilor specifi-ce de protecþie a forþelor împotriva armelor de distrugereîn masã. Pericolul existã ºi nu se întrevede o diminuare petermen scurt a ameninþãrilor CBRN.

Principalele domenii de activitate ale CCSACBRNEconstau în activitãþi de cercetare aplicativã ºi dezvoltaretehnologicã, activitãþi în sprijinul categoriilor de forþe, deintervenþie la evenimente CBRN ºi de prestãri servicii înregim acreditat. Analizele ºi încercãrile în regim acreditatsunt executate prin cele 3 laboratoare recunoscute de cãtreAsociaþia de Acreditare din România, prin Laboratorul deanalize chimice ºi testãri, cel de echipamente de protecþiebalisticã individualã, precum ºi prin Laboratorul de echi-pamente de protecþie CBRN. De asemenea, Centrul estesingura unitate din cadrul M.Ap.N. atestatã pentru elabo-rarea studiilor pentru protecþia mediului.

Dupã anul 2000, cercetãrile s-au orientat în special cã-tre domeniul decontaminãrii biologice ºi au fost realizatesoluþii ºi compoziþii moderne de decontaminare chimicã,compoziþia pentru fixarea ºi antagonizarea antraxului ºi aaltor agenþi patogeni.

Pe plan internaþional, Centrul deþine, prin Laboratorulde analize chimice ºi testãri, statutul de laborator desem-nat pentru analiza off – site a probelor colectate de inspec-torii Organizaþiei pentru Interzicerea Armelor Chimice(Organisation for the Prohibition of Chemical Weapons -OPCW), cu sediul la Haga, Olanda. OPCW a primit înanul 2013 premiul Nobel pentru pace, iar Centrul de Cer-cetare ªtiinþificã pentru Apãrare CBRN ºi Ecologie, prinspecialiºtii sãi, este deosebit de onorat prin misiunile lacare a participat cu succes, pentru atingerea scopurilor or-ganizaþiei. Astfel, România acesta a intrat în grupul select

al celor 16 state din Europa, Asia ºi America de Nord caredispun de laboratoare desemnate OIAC.

În pas cu cerinþele rãzboiului modernDe la primele încercãri de realizare în

Centru a mijloacelor individuale de protec-þie balisticã, în anul 1991, începute cu pri-mul prototip de vestã antiglonþ, cercetãrileau continuat în 1995 cu casca de protecþiebalisticã, vesta antiglonþ III A ºi plãcile ce-ramice special destinate acestui scop, echi-pamente care au intrat în înzestrarea Arma-tei un an mai târziu. Pe lângã acestea, speci-al destinate militarilor, specialiºtii Centruluiau mai realizat ºi alte produse în sprijinul al-tor categorii de forþe, cum ar fi: trupele spe-ciale, SRI-ul, SPP-ul. În acest sens, menþio-nãm costumul de protecþie pentru intervenþi-e la acþiuni speciale, completul EOD, peleri-na antischijã, containerul antibombã disimu-lat, sistemul complex de escaladare, pro-

tecþie ºi salvare.Pornind de la misiunea primordialã a

înfiinþãrii Centrului, protecþia persona-lului dupã utilizarea intensã a armelorchimice în Primul Rãzboi Mondial, cer-cetarea ºi dezvoltarea echipamentelor deprotecþie individualã au jucat un rol aparte. Astfel,plecând de la primele mãºti de pânzã impregnatã ºipânã la actualele echipamente sofisticate de protecþierespiratorie sau a pielii, au fost dezvoltate continuu,nu doar echipamentele de protecþie clasice (mãºti con-tra gazelor, filtre pentru mascã, costume de protecþie),ci ºi materiale ºi echipamente foarte specializate(mãºti contra gazelor pentru rãniþi, echipamente deprotecþie pentru caii vânãtorilor de munte, filtre deprotecþie CBRN de mare capacitate pentru adãposturiºi tehnicã blindatã, echipamente de salvare din mediicontaminate, sisteme de protecþie colectivã CBRN).Cele recent dezvoltate sau în curs de dezvoltare înacest domeniu sunt: cartuºul filtrant-sorbant pentrumasca contra gazelor compatibilã NATO, sistemul deevacuare a rãniþilor din medii contaminate CBRN, fil-tru pentru adãposturi de 150 mc/h, sistem de protecþiecolectivã CBRN.

Necesitatea neutralizãrii muniþiilor nefuncþionate,precum proiectile ºi mine în teatrele de operaþii, a ce-lor descoperite cu ocazia lucrãrilor genistice, arheolo-gice, construcþii civile sau în poligoanele de artilerie,dispozitivelor explozive improvizate a condus la rea-lizarea unui complet pentru neutralizarea prin efectcumulativ a tipurilor de muniþii enumerate mai sus.Produsul se poate folosi cu succes în cazul proiectile-lor ºi bombelor de la calibrul 57 mm, pânã la 152 mm.

Activitãþile de cercetare ºtiinþificã din Centru aucondus la proiectarea ºi realizarea unor dispozitive ex-plozive pentru operaþiuni de tip breaching. Produsuleste destinat realizãrii breºelor prin decupare în dife-

rite obstacole, cum ar fi: ziduri sau pereþi din beton, cãrã-midã sau BCA, uºi simple sau metalice, cu randamentmãrit ºi diminuarea efectelor care ar putea afecta utiliza-torul (undã de ºoc, schi-je). El poate fi utilizatde structuri speciale înacþiuni antitero, asigu-rând protecþia persona-lului, sau în activitãþi ci-vile în situaþii de cala-mitãþi naturale, ºi toto-datã în demolãri. Gre-nada termobaricã pen-tru aruncãtorul AG-7,un alt produs al Centru-lui, a avut ca obiectiveprincipale scoaterea dinluptã a inamicului aflatîn teren descoperit sauîn lucrãri de fortificaþiede campanie, ori îmbar-cat pe mijloace de trans-port neblindate sau uºorblindate; distrugerea sauavarierea mijloacelor detransport neblindate, aavioanelor aflate la sol,a instalaþiilor de lansarea rachetelor, antenelorde radiolocaþie ºi radio-comunicaþie, a construc-þiilor din lemn, cãrãmidã sau beton; lupta în oraº împotri-va punctelor de rezistenþã sau a trãgãtorilor izolaþi.

În ceea ce priveºte cercetarea în zona activitãþilor dedozimetrie, dozimetrul portabil modernizat este destinatpentru mãsurarea debitelor de dozã ºi a dozelor de radiaþiiradioactive, pentru efectuarea unor calcule de tehnica se-curitãþii lucrului în zone contaminate radioactiv ºi trans-miterea automatã a datelor cãtre factorii de decizie. Echi-pamentul este total integrat din punct de vedere funcþion-al în cadrul Sistemului de Supraveghere ºi AvertizareNBC cãruia îi furnizeazã datele radiometrice de interes.

Sistemul autonom telecomandat, de detecþie a materiale-lor radioactive ºi a substanþelor toxice pentru prevenireaactelor de terorism cu „bombe murdare”, intrã în catego-ria echipamentelor ce asigurã securitatea personalului de

intervenþie în situaþia semnalãrii prezenþei unui obiect cepoate constitui o ameninþare tip CBRN, precum ºi luareade mãsuri în vederea protecþiei populaþiei.

Începând cu 2001 - 2002, perioada operaþionalizãriigrupelor de intervenþie CBRN organizate în cadrul Cen-trului ºi puse la dispoziþia SMG pentru a acþiona ca echipemobile în Sistemului de Avertizare ºi Supraveghere NBC,astãzi CCSACBRNE a ajuns sã dispunã de 3 complete„Autospecialã de intervenþie RBC pe platformã autoDACIA DUSTER 4x4 - prototip”. Existã astfel mijloacetehnice performante destinate pentru detecþia/ identifica-rea armelor de distrugere în masã chimice, biologice, ra-diologice ºi nucleare ºi a substanþelor chimice toxice in-dustriale, pentru obþinerea ºi transmiterea în timp real ainformaþiilor privind confirmarea sau infirmarea prezen-þei pericolelor sau atacurilor CBRN, pentru determinareaºi marcarea limitelor zonelor contaminate sau afectate deevenimentele CBRN produse la nivel naþional, efectuareaprelevãrilor de probe contaminate ºi transportul acestoraîn condiþii de siguranþã ºi securitate.

Pe lângã acestea, modulul de intervenþie rapidã pentrusituaþii de crizã CBRN (Sampling and Identification ofBiological, Chemical and Radiological Agents -SIBCRA) realizat în Centru reprezintã un sistem mobilcapabil sã asigure detecþia ºi avertizarea despre contami-narea cu substanþe chimice periculoase, determinareacontaminãrii radioactive (doza de radiaþii ºi debitul do-zei), colectarea probelor juridice, precum ºi prelevarea,ambalarea adecvatã ºi transportul în siguranþã al probelorreprezentative cãtre laboratorul CBRN dislocabil sau laalte laboratoare de analizã.

La ceas aniversar, cu ocazia împlinirii a 90 de ani decercetare ºtiinþificã, am prezentat doar câteva dintre reali-zãrile Centrului de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare

CBRN ºi Ecologie. Fiecare etapã din istoria lui are impor-tanþa ei ºi reprezintã imaginile evolutive ale acesteia, iarînfiinþarea acestuia trebuie sã o privim ca pe o creaþie ºti-inþificã, avându-i în vedere, atât pe cei care au avut ideea,cât ºi pe cei care au pus-o în execuþie.

Colonel dr. inginer Ioan SAFTA,ªeful Centrului de Cercetare ªtiinþificã

pentru Apãrare CBRN ºi EcologieFoto: Nicoleta GRIGORIU

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 20 (392) din 31 octombrie 2014Pagina 8

90 de ani de cercetare ºtiinþificã în domeniul Apãrãrii CBRN