2015 mg histologie lp studenti
DESCRIPTION
Histologie Anul 2TRANSCRIPT
1
MEDICINĂ GENERALĂ
REZUMATE EXAMEN PRACTIC
HISTOLOGIEGENERALĂ
2
TIMUSUL
Diagnostic pozitiv:
1. Organ limfatic primar(OLP) ;
2. Capsulă conjunctivă septuri conjunctive lobuli incompleţi (pseudolobuli) ;
3. Pseudolobulul 2 zone : -periferifcă, intens bazofilă = corticală ;
-centrală, slab bazofilă = medulară ;
• Corticala conţine predominant timocite .
• Medulara conţine corpusculi HASSAL.
Descrierea elementelor:
• în afara capsulei timice există ţesut adipos alb şi brun;
capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat ce trimite spre interiorul organului septuri conjunctive;
• atât capsula cât şi septurile conţin lumene vasculare;
• corticala conţine 2 populaţii celulare:
1. celule epiteliale reticulare stromale (puţin evidente);
2. timocite (predomină);
• timocitele - au dimensiuni din ce în ce mai mici, mergând din periferie spre medulară;
la periferie se observă figuri mitotice;
• medulara : -conţine puţine timocite; predomină celulele epiteliale reticulare stromale
• celulele epiteliale reticulare stromale : - sunt mari, cu prelungiri;
- nucleul este hipocrom cu nucleol evident;
citoplasmă acidofilă;
• corpusculul HASSAL = modalitate de involuţie a celulelor stromale ,comparat cu un bulb de ceapă ; se poate keratiniza sau calcifica;
• la limita corticala - medulară se găseşte venula post-capilară;
Diagnostic diferenţial:
1. SPLINA: - organ limfatic secundar (OLS);
- capsulă septuri;
-stromă citofibrilară;
- parenchimul este structurat în : - pulpă albă;
- pulpă roşie;
2. GANGLION
LIMFATIC: - OLS ;
- capsulă;
-stromă citofibrilară;
-parenchimul este structurat în : - a) corticala cu 2 zone :- superficială ;
-profundă;
- b) medulară;
3. AMIGDALA : - OLS neîncapsulat;
- tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare care se invaginează şi formează cripte amigdaliene;
-stromă citofibrilară;
-parenchim.
3
LIMFOGANGLIONUL
Diagnostic pozitiv :
1. Organ limfatic secundar (OLS) încapsulat;
2. Prezintă : - o stromă citofibrilară ;
-un parenchim care conţine 2 zone : 1) - corticala:-superficială;
-profundă; 2) - medulara;
3. Conţine sistemul sinusoidelor limfatice : - sinus subcapsular;
- sinus cortical;
- sinus medular;
Descrierea elementelor :
• capsula —ţesut conjunctiv dens semiordonat septuri fine incomplete compartimente ce
comunică între ele;
• corticala superficială - conţine foliculi limfatici primari şi secundari = zonaT-
independentă;
• foliculul limfatic primar (areactiv): - este de formă rotundă, alcătuit din limfocite (Ly)
micidispuse în aglomerări compacte, omogene;
• foliculul limfatic secundar (reactiv) : - este de formă ovalară, alcătuit din 2 zone:
- centrul clar (germinativ) Ly mari ;
- coroana de limfocite Ly mici ;
• corticala profundă (paracorticala) este reprezentată dintr-o aglomerare de limfocite
mici dispuse dens, difuz, omogen zona T-dependentă;
• medulara conţine : - cordoane compacte celulare, anastomozate între ele
- sinusoide medulare largi;
-arteriole şi venule;
• sinusul subcapsular este alcătuit dintr-un : - perete continuu spre capsulă ;
- perete discontinuu spre parenchim ;
• venule post-capilare (HEV) în paracorticală;
Diagnostic diferenţial:
1. TIMUSUL : - OLP, nu are foliculi limfatici;
- organizare caracteristică: - capsulă septuri pseudolobuli ;
- pseudolobulul - 2 zone: - corticala;
- medulară (corpusculi Hassal) ;
2. SPINA:-OLS;
- capsulă septuri ;
- stromă citofibrilară;
- parenchimul este structurat în: - pulpă albă ;
- pulpă roşie;
3. AMIGDALA : - OLS neîncapsulat;
- tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare
care
se invaginează şi formează cripte amigdaliene;
- stromă citofibrilaiâ;
- parenchim.
4
SPLINA
Diagnostic pozitiv:
1. OLS încapsulat;
2. Capsulă conjunctivă trabecule compartimente comunicante inegale ;
3. Parenchim structurat în
pulpă albă = ţesutul limfoid al splinei - cu cele 2 componente:
• corpusculul MALPIGHI;
• teci (manşoane) periarteriolare
pulpă roşie — cu cele 2 componente :
• sinusuri venoase splenice;
• cordoane BILLROTH; Descrierea elementelor :
• capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat, cu rare fibre musculare netede
trabecule spaţii intercomunicante; capsula şi trabeculele pot conţine lumene vasculare;
• pulpa albă:
tecile (manşoanele) periarteriolare Ly T mici dispuse dens, difuz, omogen,
în jurul unei arteriole centrale = zone T-dependente;
corpusculii Malpighi foliculi limfatici secundari cu o arteriolă situată
excentric = zone T-independente;
• pulpa roşie:
cordoane Billroth = spaţii fără perete propriu, delimitate prin sinusuri venoase;
sinusuri venoase splenice cu structură particulară;
populaţia celulară comună pentru cordoane şi sinusuri sunt: limfocite, hematii, plachete, plasmocite, macrofage;
Diagnostic diferenţial:
1. TIMUSUL: - OLP ,nu are foliculi limfatici;
- organizare caracteristică : - capsulă septuri pseudolobuli; - pseudolobulul prezintă 2 zone : - corticala ;
- medulara (corpusculul Hassal);
2. GANGLIONUL LIMFATIC: - OLS;
- capsulă; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în: - a) corticala cu 2 zone: -superficială;
-profundă; -b) medulară;
3. AMIGDALA: - OLS neîncapsulat; - tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare
care se invaginează şi formează cripte amigdaliene;
- stromă citofibrilară; - parenchim;
5
AMIGDALA
Diagnostic pozitiv :
1. OLS neîncapsulat , acoperit de epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce se invaginează formînd cripte amigdaliene;
2. Foliculi limfatici primari şi secundari = zone T-independentă;
3. Arii de limfocite dispuse interfolicular dens, difuz, omogen = zone T-dependente;
Descrierea elementelor:
• epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce se invaginează formând cripte
amigdaliene;
• epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare este alcătuit din 3 straturi:
- bazal; - spinos; - superficial;
• foliculul limfatic primar (areactiv): - este de formă rotundă, alcătuit din Ly mici, dispuse în aglomerări compacte, omogene;
• foliculul limfatic secundar (reactiv): - este de formă ovalară, alcătuit din 2 zone
- centrul clar (germinativ) Ly mari;
- coroana de limfocite Ly mici;
• foliculi limfatici primari şi secundari formează zonele T-independente;
• limfocitele dispuse difuz, dens, interfolicular formează zonele T-dependente ;
• la baza amigdalei se găsesc: - ţesut conjunctiv (hemicapsulă);
- fibre musculare striate; - glande salivare minore; - vase sangvine;
Diagnostic diferenţial:
1. TIMUSUL: - OLP, nu are foliculi limfatici;
- organizare caracteristică : capsulă septuri pseudolobuli ;
- pseudolobulul - 2 zone : - corticală; - medulară (corpusculi Hassal);
2. GANGLIONUL LIMFATIC: -OLS ;
- capsulă; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în: -a) corticală cu 2 zone : - superficială;
- profundă; -b) medulară;
3. SPLINA: -OLS;
- capculă septuri ; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în: - pulpă albă ;
- pulpă roşie;
6
LIMBA
Diagnostic pozitiv:
1. Mucoasă - alcătuită din : - epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare papile linguale;
- corion care conţine glande salivare minore; 2. Tunică musculară – situată central;
Descrierea elementelor:
• epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare - alcătuit din 3 straturi : -bazal;
- spinos; - superficial;
• epiteliul formează structuri caracteristice = papile linguale;
• papilele linguale sunt de 4 tipuri : 1) filiforme - epiteliul din vârful papilei poate prezenta zone de ortokeratinizare şi
parakeratinizare; au rol mecanic; nu prezintă muguri gustativi;
2) fungiforme – au rol în perceperea gustului; formă de fung (ciupercă); 3) circumvalate - înconjurate de un şanţ adânc; formează V-ul lingual; - în grosimea epiteliului ce priveşte spre şanţ se observă sute de muguri gustativi; 4) foliate - rar întâlnite la om; au muguri gustativi;
• mugurii gustativi -au aspect de pată clară, de formă ovalară ce ajunge de suprafaţa
epiteliului;
• corionul conţine : - lumene vasculare ; - glande salivare minore formate din : - acini seroşi;
- acini mucoşi ; - canale de excreţie ;
• fibre musculare striate secţionate : - transversal; - longitudinal; - oblic;
• între fibrele musculare striate se găseşte : - ţesut adipos alb; - lumene vasculare; - nervi periferici;
Diagnostic diferenţial: - nu se face.
7
BUZA
Diagnostic pozitiv :
l.)Prezintă : • 2 versanţi: - cutanat (extern);
- mucos (intern);
• o margine liberă;
2.) Central se găseşte muşchiul orbicular al buzei - muşchi de tip striat;
Descrierea elementelor:
• versantul extern (cutanat) este alcătuit din piele cu epiderm subţire:
a) epiderm subţire = epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare
5 straturi: -bazal;
- spinos; - granulos; - lucios (poate lipsi); - cornos (superficial sau descuamant);
b) dermul superficial ţesut conjunctiv lax cu lumene capilare;
c) dermul profund ţesut conjunctiv dens semiordonat, ce conţine:
• glande sudoripare = glande tubulo-glomerulate;
• glande sebacee = glande sacciforme;
• foliculi piloşi -care conţin : - 2 teci epiteliale : - internă şi externă;
- o teacă conjunctivă; - firul de păr : - corticală;
- medulară;
• muşchiul erector al firului de păr (muşchi neted);
• versantul intern (mucos) este alcătuit din:
a) epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare, format din 3 straturi: - bazal; - spinos; - superficial;
b) corion – ţesut conjunctiv bine vascularizat; c) glande salivare minore =glande tubulo-acinoase mixte formate din acini seroşi, mucoşi, micşti şi canalele de excreţie ale acestora;
• marginea liberă este formată din: a) epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare cu zone de orto- şi para-keratinizare; b) corion - bine vascularizat, cu nervi periferici;
• central - se găsesc : - fibre musculare striate secţionate longitudinal şi transversal; - între fibrele musculare striate se găsesc : - lumene vasculare;
- ţesut conjunctiv; - nervi periferici;
Diagnostic diferenţial: - nu se face.
8
ESOFAG - PASAJ ESO-GASTRIC
Diagnostic pozitiv: 1. Segment de tub digestiv (TD) cu perete organizat pe 4 tunici: - mucoasa;
- submucoasa;
- musculara;
- adventice.
2. Mucoasa prezintă : - epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare;
- corion ţesut conjunctiv cu canale de excreţie;
- muscularis mucosae;
3. Submucoasa - conţine glande esofagiene proprii;
4. Musculara - este formată din fibre musculare striate şi netede dispuse pe 2 straturi:
• circular intern (CI) ;
• longitudinal extern (LE) ;
5. Trecerea bruscă între epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare al esofagului şi
epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) al stomacului = pasaj eso-gastric; Descrierea elementelor:
1) Mucoasa - este formată din:
• epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare 3 straturi : - bazal;
- spinos; - superficial;
• corion - ţesut conjunctiv lax în care se găsesc canale de excreţie ale glandelor esofagiene proprii din submucoasă precum şi glande cardiale superioare (1/3 sup.) şi inferioare (1/3 inf.);
• muscularis mucosae conţine fibre musculare netede;
2) Submucoasa:
• este reprezentată de ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat şi inervat
(microganglioni vegetativi din plexul nervos Meissner);
• conţine glande esofagiene proprii = glande tubulo-acinoase mucoase formate din acini mucoşi şi canale de excreţie cu epiteliu cubic bistratificat (vizibile şi în corionul mucoasei);
3) Musculara: - este formată din fibre musculare dispuse pe 2 straturi :
• circular intern;
• longitudinal extern;
- fibrele musculare sunt: - în 1/3 superioară fibre striate;
- în 1/3 medie fibre striate şi netede;
- în 1/3 inferioară fibre netede; - între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenterie Auerbach;
4) Adventicea - este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare; Diagnostic diferenţial: 1) Stomacul: - epiteliu simplu cilindric care înfundă formând cripte gastrice;
- glande gastrice caracteristice ; 2) Intestinul subţire : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi caliciforme;
- vilozităţi intestinale; - glande intestinale Lieberkuhn;
3) Intestinul gros : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi numeroase caliciforme; - glande intestinale Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme.
9
STOMAC - regiune fundică
Diagnostic pozitiv:
1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa; - submucoasa; - musculara; - seroasa;
2) Mucoasa : - epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) cripte gastrice ; - glande fundice;
3) Musculara : - 3 straturi : - intern oblic ; - mijlociu circular;
- extern longitudinal;
Descrierea elementelor: 1) Mucoasa - este formată din :
• epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoido-secretor ,ce se înfundă în corion şi formează cripte gastrice scurte , în baza cărora se deschid glandele fundice care sunt lungi, dese ,tubulare simple sinuoase ,formate din 4 tipuri de celule :
- 3 tipuri de celule exocrine ; - 1 tip de celule endocrine (nu se văd în coloraţia HE) ;
• epiteliul de suprafaţă - este format din celule prismatice înalte ,cu nucleul ovalar perpendicular pe membrana bazală ,cu citoplasmă palidă ;
• glanda fundică 3 tipuri de celule exocrine :
-a)- celule accesorii (mucoase) - localizate la gâtul glandei ,sunt puţine ,mici ,cu nucleu
bazai şi citoplasmă palidă secretă mucus ;
-b)- celule parietale (oxintice) - predomină în corpul glandei ,sunt mari ,rotunde
acidofile ,cu nucleu rotund situat central secretă acid clorhidric (HCl) şi factor intrinsec
Castle;
-c)- celule principale(pepsinogene) - localizate în corpul şi baza glandei ,sunt
prismatice cu citoplasmă intens bazofilă ,cu nucleu rotund-ovalar situat la polul bazai al celulei
secretă pesinogen ;
• corion - de apărare ,cu foliculi limfatici izolaţi;
• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) ;
2) Submucoasa - conţine ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare ; 3) Musculara - conţine fibre musculare netede secţionate oblic , longitudinal şi
transversal; - între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach ;
4) Seroasa - este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ; Diagnostic diferenţial: 1) Stomac - regiune pilorică : - prezintă glande pilorice caracteristice de tip tubular
ramificat; 2) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;
- vilozităţi intestinale; - glande Lieberkuhn;
3) Intestin gros : - epiteliu intestinal cu enterocite şi numeroase celule caliciforme ; - glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme ;
10
STOMAC - regiune pilorică
Diagnostic pozitiv :
1) Segment de TD 4 tunici: - mucoasa ; - submucoasa; - musculara; - seroasa;
2) Mucoasa - epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) cripte gastrice ;
- glande pilorice caracteristice ;
3) Musculara — 3 straturi : - intern oblic ;
- mijlociu circular ;
- extern longitudinal; Descrierea elementelor :
1) Mucoasa — este formată din :
• epiteliu de suprafaţă = epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoido- secretor care se înfundă formând cripte gastrice lungi ,1a baza cărora se deschid glandele pilorice care sunt mai rare ,scurte ,tubulare ramificate cu secreţie mucoasă ;
• corion - de apărare ;
• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) ; a)- circular intern; b)- longitudinal extern;
2) Submucoasa : - formată din ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare ;
3) Musculara : - fibre musculare netede secţionate oblic ,longitudinal şi transversal între care se găsesc microganglioni din plexul nervos mioenteric Auerbach ;
4) Seroasa : - este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ;
Diagnostic diferenţial:
1) Stomac-regiune fundică:-prezintă glande fundice caracteristice ( tubulare simple
sinuoase);
2) Intestin subţire : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;
- vilozităţi intestinale;
- glande Lieberkuhn;
3) Intestin gros : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;
- glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforiiţe.
11
DUODEN
Diagnostic pozitiv :
1. Segment de tub digestiv 4 tunici : - mucoasa ; - submucoasa; - musculara; - seroasa;
2. Mucoasa - este formată din epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce formează
cu corionul : - expansiuni spre lumen vilozităţi intestinale ;
- invaginaţii glande Lieberkuhn = glande tubulare simple dreapte ;
3. Submucoasa — conţine glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase
; Descrierea elementelor :
1. Mucoasa prezintă : • vilozităţi intestinale largi ,cu aspect de frunză de ferigă ;
• glande Lieberkuhn mai scurte ,unele uşor deviate datorită ascensionalii glandelor Brunner în corionul mucoasei ;
• glanda Lieberkuhn conţine 5 tipuri de celule : a)- enterocite - celule prismatic înalte cu platou striat ,citoplasmă slab bazofilă , nucleul este ovalar; b)- celule caliciforme ; c)- celule bazale — de regenerare ; d)- celule Paneth — de formă piramidală, cu nucleu rotund , situat bazal,
citoplasmă acidofilă cu granule intens acidofile ce conţin lizozim ; e)- celule enteroendocrine — care nu se văd în coloraţie HE ;
• vilozitatea intestinală : - epiteliul este alcătuit din enterocite ,caliciforme şi celule endocrine (nu se văd în HE) şi axul conjuncţi vo- vascular ,cu corion de apărare chili fer central limfatic şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) ;
• muscularis mucosae - fiibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) ;
- poate fi disociată ,întreruptă de adenomerii glandelor Brunner ;
2. Submucoasa - ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare şi glande Brunner = glande tubulo- acinoase mucoase formate din celule prismatice ,cu citoplasmă palidă ,nucleu turtit ,situat bazai ce se varsă în glandele Lieberkuhn ;
3. Musculara - formată din fibre musculare netede disouse pe 2 straturi (CI-LE) : a)- circular intern; b)- longitudinal extern;
- între cele 2 straturi se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach ;
4. Seroasa - ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ; Diagnostic diferenţial:
1. Jejunul : - vilozităţi intestinale lungi ,dese ,digitiforme ;
- glande Lieberkuhn lungi ,dese ,până la muscularis mucosae
2. Ileonul : - vilozităţi intestinale scurte şi late ;
- glande Lieberkuhn mai scurte ,unele deviate ;
- plăci Peyer = foliculi limfatici primari şi secundari ;
3. Stomac :- epiteliu simplu cilindric mucoido-secretor cu cripte şi glande caracteristice
4. Intestin gros : - nu are vilozităţi ;
- glande Lieberkuhn -lungi ,dese ,cu numeroase caliciforme .
12
JEJUN
Diagnostic pozitiv :
1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa ; - submucoasa ; - musculara; - seroasa ;
2) Mucoasa prezintă : - vilozităţi intestinale lungi ,dese ,digitiforme ;
- glande Lieberkuhn lungi ,dese ,până la fibrele de muscularis mucosae ;
Descrierea elementelor :
1. Mucoasa prezintă :
• vilozităţile intestinale sunt foarte înalte ,efilate cu aspect digitiform ;
• glandele Lieberkuhn : - nu conţin celule Paneth ; - sunt lungi ,adânci ,dese şi ajung până la fibrele musculare din muscularis mucosae ;
• corion de apărare ;
• muscularis mucosae conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) ;
2. Submucoasa - este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare ; 3. Musculara - este formată din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE):
• circular - intern ;
• longitudinal - extern ; - între fibrele musculare se află microganglioni vegetativi din plexul nervos
mioenreric Auerbach ; 4. Seroasa - ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ;
Diagnostic diferenţial:
1. Duodenul : - vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunze de ferigă ;
- glande Lieberkuhn mai scurte ,uşor deviate ;
- glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase ; 2. Ileonul : - vilozităţi intestinale scurte şi late ;
- glande Lieberkuhn mai scurte ,unele deviate ;
- plăci Peyer = foii cui i limfatici primari şi secundari ; 3. Stomacul : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor care se înfundă
formând cripte gastrice; - glande gastrice caracteristice ;
1. Intestinul gros : - nu prezintă vilozităţi intestinale ; - glandele Lieberkuhn sunt lungi, dese cu numeroase celule caliciforme ;
13
ILEON
Diagnostic pozitiv:
1. Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa; - submucoasa; - musculara; - seroasa;
2. Mucoasa prezintă :
• vilozităţi intestinale - mai scurte ,late ;
• glande Lieberkuhn - mai scurte ,unele deviate ;
• fibrele de muscularis mucosae întrerupte de foliculi limfatici primari şi secundari
ascensionaţi din submucoasa până în corionul mucoasei = plăci Peyer ;
3. Submucoasa prezintă foliculi limfatici primari şi secundari = plăci Peyer;
Descrirea elementelor:
1. Mucoasa prezintă:
• vilozităţi intestinale scurte ,late ,alcătuite din :
a)- la exterior epiteliul de înveliş alcătuit din enterocite ,celule caliciforme şi celule enteroendocrine;
b)- în interior ax conjunctivo-vascular cu corion de apărare ,chilifer central limfatic şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) ;
• glande Lieberkuhn scurte ,uşor deviate conţin enterocite ,caliciforme ,celule bazale de regenarare ,celule Paneth ,celule enteroendocrine ;
• fibre musculare netede din muscularis mucosae întrerupte ;
2. Submucoasa
• ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari agminaţi ,ce
pot ascensiona până în corionul mucoasei = plăci Peyer;
3. Musculara
• este alcătuită din fibre musculare netede dispuse în 2 straturi CI-LE ,între care există microganglioni vegetativi din plexul mioenteric Auerbach ;
4. Seroasa
• ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu ;
Diagnostic diferenţial: 1) Stomac : — epiteliu simplu prismatic mucoido-secretor cu glande caracteristice şi cripte
gastrice; 2) Duoden : - vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunză de ferigă;
- glande Lieberkuhn mai scurte ,unele uşor deviate ; - glande Brunner tubulo-acinoase mucoase ;
3) Jejun : - vilozităţi intestinale lungi ,dese digitiforme ; - glande Lieberkuhn lungi ,dese ,până la fibrele de muscularis mucosae ;
5. Intestin gros : - nu are vilozităţi;
glande Lieberkuhn lungi ,dese ,cu numeroase celule caliciforme .
14
COLON
Diagnostic pozitiv:
1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa; - submucoasa; - musculara; - seroasa;
2) Mucoasa conţine:
• glande Lieberkuhn lungi ,dese ,cu numeroase celule caliciforme ;
• corion de apărare ,cu foliculi limfatici izolaţi;
3) Musculara — dispusă pe 2 straturi CI-LE ,este grupată în 3 panglici = tenii;
Descrierea elementelor:
1) Mucoasa prezintă:
• epiteliu simplu prismatic înalt (cilindric) cu enterocite şi caliciforme ,realizează numeroase glande Lieberkuhn ,dese ,1 ungi până la muscularis mucosae ;
• glanda Lieberkuhn conţine : - enterocite;
- celule caliciforme numeroase ; - celule bazale de regenerare; - celule enteroendocrine; - nu există celule Paneth ;
• atât în corion cât şi în submucoasa se remarcă foliculi limfatici izolaţi;
• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi CI-
LE;
2) Submucoasa:
• ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare;
3) Musculara conţine:
• fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi : - circular -intern; - longitudinal-extern;
4) Seroasa:
• ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu ;
Diagnostic diferenţial: 1) Stomac : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte gastrice şi
glande caracteristice;
2) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;
- vilozităţi intestinale caracteristice ; - glande Lieberkuhn caracteristice ;
3) Apendicele ileo-cecal:
• glande Lieberkuhn scurte ,mai rare ,cu puţine celule caliciforme;
• muscularis mucosae întreruptă de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari, precum şi de infiltrate limfoide în corion şi submucoasa;
15
APENDICE BLEO-CECAL
Diagnostic pozitiv:
1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa;
- submucoasa; - musculara; - seroasa;
2) Mucoasa prezintă :
• glande Lieberkuhn mai scurte ,mai rare ,cu mai puţine celule caliciforme decât în colon;
• muscularis mucosae întreruptă ,de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente în corionul mucoasei şi submucoasa;
Descrierea elementelor:
1) Mucoasa prezintă:
• glande Lieberkuhn — mai rare ,scurte ,care conţin : - enterocite; - caliciforme puţine; - celule bazale de regenerare; - celule Paneth; - celule enteroendocrine;
• corion de apărare;
• muscularis mucosae — conţine fibre musculare netede ce sunt întrerupte datorită bogăţiei de foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente atât in corion cât şi în submucoasa;
2) Submucoasa:
• ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide;
3) Musculara:
• fibre musculare netede dispuse în 2 straturi : - circular - intern;
- longitudinal - extern;
• între cele 2 straturi de fibre musculare netede se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach ;
4) Seroasa:
• ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu;
Diagnostic diferenţial: 1) Colon: - glande Lieberkuhn lungi ,dese cu numeroase celule caliciforme;
- corion de apărare cu foliculi limfatici izolaţi; 2) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme;
- vilozităţi intestinale caracteristice; - glande Lieberkuhn;
3) Stomac : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte şi glande gastrice
caracteristice.
16
TIROIDA şi PARATIROIDA
Diagnostic pozitiv:
1) Capsulă; 2) Foliculi tiroidieni în diferite stadii funcţionale ; 3) Celule parafoliculare;
4) Paratiroida aranjare cordonal compactă a celulelor principale ;
Descrierea
elementelor:
TIROIDA:
1) Capsula - ţesut conjunctiv dens semiordonat -» septuri fine compartimente (denumite impropriu lobuli);
2) Stroma - ţesut conjunctiv lax ,cu o bogată reţea de capilare (fenestrate); 3) Parenchimul — format din foliculi tiroidieni (formă sferică sau ovalară) ;
• foliculii tiroidieni sunt alcătuiţi din : - celule foliculare = tireocite ;
- coloidul tiroidian - situat central;
• foliculii tiroidieni se găsesc în diferite stadii de activitate :
• normofuncţie celule foliculare (tireocite)cubice ;
• hiperfuncţie celule foliculare prismatice ,cu puţin coloid;
• hipofuncţie celule foliculare cubico-plate ,cu mult coloid ;
• celule parafoliculare - sunt situate între foliculi au o citoplasmă clară ,palidă ,eozinofilă ;
- secretă calcitonină;
• tireocitul = celula foliculară - are o citoplasmă bazofilă ,nucleu rotund situat central;
• coloidul tiroidian — conţine tireoglobulina din care se vor forma hormonii tiroidieni T3 şi T4
.
PARATIROIDELE :
• sunt în număr de 4 ;
• prezintă : - capsulă ;
- stromă; - parenchim;
• capsula - este foarte subţire ,formată din ţesut conjunctiv ,trimite în interior septuri fine ;
• stroma - ţesut conjunctiv lax cu fibre de reticulină ,susţine parenchimul;
• parenchimul - prezintă 2 tipuri de celule : - celule principale ; - celule oxifile;
• celulele principale : - sunt de formă poligonală ,cu citoplasmă bazofilă ,nucleu palid ,situat central;
• celule oxifile : - sunt situate printre celulele principale ,sunt mai mici ,au citoplasmă acidofilă şi nucleu intens colorat
17
SUPRARENALA
Diagnostic pozitiv:
1) Capsulă;
2) Corticosuprarenala cordoane celulare aranjate diferit ,pe 3 zone : - glomerulata ;
- fasciculata; - reticulata;
3) Medulosuprarenala centrală ,cu cordoane celulare scurte sau cuiburi celulare;
Descrierea elementelor:
1) Capsula - ţesut conjunctiv cu fibre elastice care trimite în interior septuri fine ;
2) Stroma - ţesut conjunctiv cu fibre de reticulină (nu se văd în coloraţie HE) ; 3) Parenchim - organizat diferit: - corticosuprarenala ;
- medulosuprarenala;
Corticosuprarenala - prezintă 3 zone :
• zona glomerulata : - cordoane celulare arcuite ,în ghemuri (15%) ;
• zona fasciculata : - cordoane celulare lungi ,cu traiect perpendicular pe suprafaţa glandei (75%);
• zona reticulata : - cordoane celulare scurte ,ramificate ,anastomozate ,ca o reţea (10%) ;
• celulele corticosuprarenalei - sunt prismatice sau poliedrice ,cu nucleul situat central şi citoplasmă palidă ,cu aspect spumos (datorită încărcării cu picături lipidice) ;
• între cordoanele celulare se remarcă capilare cu aspecte diferite ,în funcţie de zonă ;
• celulele corticosuprarenalei secretă hormoni de natură lipidică ,diferiţi în funcţie de zonă :
• zona glomerulata - mineralocorticoizi;
• zona fasciculata - glucocorticoizi;
• zona reticulata - gonadocorticosteroizi;
Medulosuprarenala — prezintă :
• celule care formează cordoane scurte ,anastomozate între ele ,realizând o reţea în ochiurile căreia se găsesc elemente vasculare ;
• celulele sunt mai mari ,poliedrice cu citoplasmă bazofilă ,nucleu central ,prezintă granule de secreţie;
• între cuiburile de celule se găsesc capilare largi;
• celulele secretă catecolamine : - adrenalină;
- noradrenalină;
• conţine şi corpi celulari ai neuronilor simpatici preganglionari .
18
PANCREAS
Diagnostic pozitiv :
1) Organizat în lobuli ,înconjuraţi de ţesut conjunctiv ,în care coexistă :
• acini seroşi (componenta exocrină) ;
• insule Langerhans(componenta endocrină) ;
Descrierea elementelor:
Componenta exocrină :
1) Acinii seroşi - caracteristici :
• nu au celule mioepiteliale ;
• prezintă celule centro-acinoase - formează prima porţiune a canalului de excreţie ;
• sunt alcătuiţi din celule piramidale ,cu nucleu rotund ,bazal ,citoplasmă bazofilă ;
2) Canalele de excreţie intralobulare (intercalare) - sunt mărginite de un epiteliu simplu cubic ; 3) Canalele de excreţie interlobulare (extralobulare) - se găsesc în septurile
conjunctive interlobulare alături de lumene vasculare şi sunt mărginite de un epiteliu simplu prismatic ;
4) Canalul principal rezultă prin confluarea canalelor extralobulare ;
Componenta endocrină:
• este reprezentată de insulele Langerhans;
• insulele Langerhans - apar din loc în loc în lobul ,printre acini ,ca nişte arii rotunde sau ovalare ,mai palide ,cu celule secretorii (care nu se pot deosebi între ele în HE) ;
• insulele Langerhans conţin mai multe tipuri de celule :
• celule A (alfa) - aproximativ 20% ,care secretă glucagon ;
• celule B (beta) — aproximativ 70% ,care secretă insulina;
• celule D (delta) - aproximativ 5% ,care secretă somatostatină ;
• celule G — aproximativ 1% ,care secretă gastrină ;
• celule PP - aproximativ 1 % ,care secretă polipeptid pancreatic ;
Diagnostic diferenţial:
Glanda salivară exclusiv seroasă (parotida) care prezintă aspecte caracteristice atât pentru acini cât şi pentru canale :
• acinii seroşi prezintă celule mioepiteliale ;
• canalele intralobulare (intercalare) sunt de 2 tipuri : a)- canale Boli cu epiteliu simplu cubic ; b)- canale Pfluger cu epiteliu cubico-prismatic ;
• canale interlobulare (extralobulare) sunt cu epiteliu bistratificat cubic ,simplu prismatic sau stratificat pavimentos fără keratinizare .
19
FICAT
Diagnostic pozitiv : 1) Organ parenchimatos ; 2) Lobuli clasici hepatici : - hexagonali ,centraţi de o venă centrală ,spre care converg
cordoane de hepatocite ,radiar ,separate de capilare sinusoide ;
3) în colţurile hexagonului se găsesc spaţiile porto-biliare (Kieman) ;
Descrierea elementelor :
• cordoane de hepatocite ce converg spre vena centrală în cadrul lobulului clasic ;
• hepatocitul celulă poliedrică ,citoplasmă acidofilă sau bazofilă (în raport cu stadiul de activitate ,nucleu rotund ,cu nucleol evident ,situat central; - uneori pot fi binucleate ;
• între hepatocite capilare sinusoide hepatice ,cu endoteliu discontinuu şi membrana bazală fragmentată ,iar în coloraţia HE putem observa :
- celule endoteliale cu nucleu aplatizat;
- macrofagele hepatice (celule Kupffer) cu nucleu rotund ,ce proemină în lumenul sinusoidului;
• spaţiile porto-biliare conţin cel puţin 3 lumene ,într-o atmosferă redusă de ţesut ţesut conjunctiv lax : - o arteriolă ,ram din artera hepatică ;
- o venulă ,ram din vena portă ; - un canalicul biliar ,mărginit de un epiteliu simplu cubic ;
VEZICULA BILIARĂ
Diagnostic pozitiv :
1) Organ tubular ,cu perete organizat pe 3 tunici :
• mucoasă epiteliu simplu prismatic ce realizează înfundări în corion(fals aspect de
glande);
• musculară fibre musculare netede dispuse plexiform ;
• seroasă;
Descrierea elementelor:
• epiteliu de suprafaţă - este simplu prismatic alcătuit din celule cu nucleu în porţiunea bazală - se înfundă în grosimea corionului (de apărare) realizând un fals aspect de glande;
• fibre musculare netede din tunica musculară ,secţionate oblic longitudinal şi transversal;
• seroasa - ţesut conjunctiv lax ,tapetat de mezoteliu .
20
GLANDE SALIVARE
Glandele salivare sunt de 2 tipuri : - glande salivare majore ; - glande salivare minore
. Glandele salivare majore sunt în număr de 3 :
- glanda parotidă -» formată exclusiv din acini seroşi ;
- glanda sublinguală glandă de tip mixt;
- glanda submaxilară glandă de tip mixt;
Diagnostic pozitiv :
1) Lobuli ,înconjuraţi de septuri conjunctive ;
2) In lobuli se găseşte : - stromă ţesut conjunctiv lax redus ,cu adipocite ;
- acini seroşi ,mucoşi şi micşti; - canale intralobulare ;
Descrierea elementelor:
1) Lobului glandei conţine :
• stromă - ţesut conjunctiv lax ,redus cu prezenţa de adipocite ;
• acini : - seroşi secretă enzime ;
- mucoşi secretă mucus ;
- micşti;
• canale intralobulare :
- canal Boll epiteliu simplu cubic ;
- canal Pfluger epiteliu simplu cubico-prismatic ;
• în septurile conjunctive interlobulare se observă : - lumene vasculare ; - structuri nervoase ; - canale interlobulare sau extralobulare ;
• canalele interlobulare iniţal au epiteliu bistratificat cubic ,apoi devine simplu prismatic iar în final se deschid în cavitatea bucală ,unde epiteliul devine stratificat pavimentos fără keratinizare ;
21
TRAHEEA
Diagnostic pozitiv:
1) Organ tubular ,cu partea posterioară incompletă ,superior fixată la laringe ,iar inferior se bifurcă în cele 2 bronhii primare ,dreaptă şi stângă ;
2) Traheea are un perete alcătuit din 4 tunici :
• mucoasa - alcătuită din : - epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator ;
-corion;
• submucoasa;
• fibro-musculo-cartilaginoasă;
• adventice;
Descrierea elementelor:
1) Mucoasa conţine :
• epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator - alcătuit din 3 tipuri de celule :
- celule bazale ,de formă cuboidală cu rol în regerarea epiteliului;
- celule prismatic înalte (cilindrice) cu cili la polul apical;
- celule caliciforme care secretă mucus ;
• corion de apărare — cu fibre elastice şi conjunctive ,bogat în celule cu rol în apărare ,cu elemente limfoide solitare sau grupate şi glande tubulo-acinoase sero-mucoase ;
2) Submucoasa - este alcătuită din :
• ţesut conjunctiv lax ,bine vascularizat ,până la pericondrul cartilagiului traheal;
3) Tunica fibro-musculo-cartilaginoasă este alcătuită din :
• inele cartilaginoase (tip hialin) incomplete ,cu aspect de potcoavă (cu concavitatea posterior)
• aceste inele cartilaginoase sunt solidarizate între ele prin ţesut conjunctiv dens ,bogat în fibre elastice ,în continuitate cu pericondrul;
• extremităţile libere ale inelelor sunt conectate prin fascicule de fibre musculare netede (muşchiul traheal) ;
4) Adventicea — se găseşte la exterior;
• este alcătuită din ţesut conjunctiv lax ,bogat în adipocite lumene vasculare şi nervi periferici;
22
PLĂMÂNUL
Diagnostic pozitiv : 1) Structură caracteristică ,asemănătoare cu o dantelă ,determinată de prezenţa alveolelor
pulmonare separate prin septuri fine interalveolare ;
2) Bronşii supralobulare cu structură asemănătoare cu peretele traheei ;
Descrierea elementelor:
1) bronşii supralobulare - cu peretele structurat asemănător cu cel al traheei 4 tunici :
• mucoasa :. - epiteliu pseudostratificat de tip respirator;
- corion mai redus ,cu elemente limfoide şi glande tubulo-acinoase sero-
mucoase ;
• submucoasă : - ţesut conjunctiv lax mult diminuat;
• tunica fibro-musculo-cartilaginoasă conţine :
- piese de cartilagiu hialin - cu forme neregulate ,realizând un inel incomplet;
- fibre de colagen şi elastice - care conectează plăcile cartilaginoase ;
- fibre musculare netede = muşchiul lui Reissesen ;
• adventicea - ţesut conjunctiv fibro-elastic ,comun cu teaca conjunctivă care înconjură vasele pulmonare ;
2) bronşii intralobulare - reprezentate de : - bronşiolele propriu-zise ; - bronşiolele terminale; - bronşiolele respiratorii;
• la acest nivel epiteliul devine simplu cilindric ,aplatizându-se progresiv şi devenind simplu cubic ,simplu pavimentos ; - epiteliul la acest nivel nu mai conţine celule caliciforme , acestea sunt înlocuite de celule Clara (bronşiolare) care devin din ce în ce mai numeroase pe măsură ce calibrul bronşiolelor diminuă ; - aceste celule secretă un material surfactant-like ; - alături de aceste celule se mai găsesc numeroase celule ciliate ;
• corionul este foarte slab reprezentat (glandele ,elementele limfoide şi plăcile de cartilagiu dispar);
bronşiolele propriu-zise prezintă un epiteliu simplu cilindric ,format din celule Clara şi numeroase celule ciliate ; - un corion slab reprezentat care conţine fibre musculare netede cu dispoziţie circulară ce înconjură complet lumenul;
bronşiolele terminale prezintă un epiteliu simplu cubic ,format din celule Clara şi celule ciliate ; - un corion redus cu fibre musculare netede discrete ; bronşiolele respiratorii prezintă un epiteliu simplu pavimentos ; - un corion redus cu
fibre musculare netede întrerupte ; - acestea se continuă cu teritoriul respirator al pulmonului;
3) teritoriul respirator al pulmonului - este reprezentat de : -canalele alveolare , - sacii alveolari şi alveolele pulmonare ;
canalele alveolare — au un perete discontinuu,alcătuit din epiteliu simplu pavimentos şi un corion redus conţinând fibre elastice şi rare fibre musculare netede ; - acestea se sfârşesc în "fund de sac " ,formând sacii alveolari ,fâră perete propriu ; alveolele pulmonare — sunt despărţite Intre ele prin septuri Interalveolare fine ,în care se găseşte ţesut conjunctiv ,numeroase capilare şi numoroase macrofage ;
• epiteliul alveolar - este alcătuit din 2 tipuri de pneumocite (alveolocite) :
• pneumocite tip I = membranoase - în MO seamănă cu o celulă endotelială ,sunt celule turtite aplatizate ,cu nucleu turtit ,alungit ,paralel cu MB ; - participă la realizarea barierei aer-sânge;
• pneumocite tip II = granulare - în MO sunt rotunde ,cu nucleu rotund ,proemină în lumenul alveolei ;-produc surfactantul alveolar;
• la periferia preparatului se observă pleura = ţesut conjunctiv tapetat de mezoteliu
23
RINICHI
Diagnostic pozitiv:
1) Prezintă 2 zone : - CORTICALA conţine : - corpusculi renali (CR) ;
- tubii
nefronului; - MEDULARA conţine tubi
colectori ; 2) Cele 2 zone se interpătrund ;
Descrierea elementelor:
CORTICALA - este alcătuită din :
• cortex corticis nu conţine CR ;
• zona labirintică între piramidele Ferrein ;
• coloanele Bertin între piramidele Malpighi;
MEDULARA - este alcătuită din piramidele Malpighi pe care se găsesc piramidele Ferrein;
CORPUSCULUL RENAL (CR) prezintă următoarele componente :
1) componenta epitelială (capsula Bowmann) cu 2 foiţe :
• parietală epiteliu simplu pavimentos ;
• viscerală tapetează ghemul vascular ; - este reprezentat de celule specifice ,numite podocite ,care prezintă o citoplasmă evidentă ,nucleu globulos ,cu cromatina dispersată ;
2) componenta endotelială - este alcătuită din capilare glomerulare de tip fenestrat; 3) componenta mezangială este alcătuită dintr-o matrice şi celule mezangiale ce se observă
între ansele capilare ; - aceste celule au o citoplasmă condensată şi nucleu cromatic ;
TUBII NEFRONULUI - sunt de 3 tipuri : - tubul contort proximal (TCP) ;
- tubul contort distal (TCD) ;
- ansa Henle;
• TCP — sunt alcătuiţi din celule cubice sau cubico-prismatice cu nuclei evidenţi ,citoplasmă intens acidofilă ,prezintă o "margine în perie" caracteristică ; - TCP au lumen mic ,neregulat;
• TCD - sunt alcătuiţi din celule cubice ,cu citoplasmă palidă acidofîlă ; - TCD au un lumen larg şi regulat;
• la nivelul polului vascular al CR din aparatul juxtaglomerular se observă macula densa = modificarea structurii TCD ce ia un aspect rectiliniu ,cu celule mai înalte în palisadă ;
• ansa Henle - alcătuită dintr-un epiteliu simplu pavimentos ;
TUBII COLECTORI
• sunt alcătuiţi dintr-un epiteliu simplu cubico-prismatic cu celule care prezintă un pol apical în cupolă ,iar limitele intercelulare sunt vizibile ;
24
VEZICA URINARĂ
Diagnostic pozitiv :
organ cavitar cu peretele organizat pe 3 tunici:
• mucoasă - formată din uroteliu şi corion ;
• musculară plexiformă ;
• adventice;
Descrierea elementelor:
1) MUCOASA
Uroteliu - este un epiteliu pseudostratificat ,format din 3 straturi celulare :
• strat bazai celule cubice ,de regenerare ;
• strat intermediar polimorf ("în rachetă de tenis");
• strat superficial celule "în umbrelă" ,mai late la PA ,acoperă 2 celule din stratul subjacent; - aceste celule prezintă o specializare a PA numită cuticulă ;
Corion - ţesut conjunctiv ce se prelungeşte şi între fibrele musculare netede din musculară;
2) MUSCULARA
• este alcătuită din fibre musculare netede dispuse plexiform ;
3) ADVENTICEA
• este alcătuită din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi microganglioni vegetativi;
Diagnostic diferenţial:
URETERUL - este organizat pe 3 tunici:
• mucoasa - formată din uroteliu şi corion ;
• musculara — alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (LI-CE) :
- longitudinal intern;
- circular extern;
• adventice.
25
OVAR
Diagnostic pozitiv:
• la periferie epiteliu simplu cubic;
• CORTICALA foliculi ovarieni în diferite stadii evolutive şi involutive;
• MEDULARA ţesut conjunctiv bogat vascularizat;
Descrierea elementelor:
• epiteliu simplu cubic numit impropriu şi "germinal";
• sub epiteliu există o condensare a stromei = ALBUGINEE; CORTICALA — conţine foliculi ovarieni în diferite stadii de evoluţie şi involuţie :
1) FOLICULUL OVARIAN PRIMORDIAL = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare aplatizate;- în exterior există membrana lui SLAVIANSKI;- sunt localizaţi pe mai multe rânduri, imediat sub albuginee;
2) Foliculul ovarian PRIMAR = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare cubice = celule granuloase;- în exterior există membrana lui Slavianski;
3) Foliculul ovarian SECUNDAR PREANTRAL = ovocit I crescut în diametru; celulele granuloase se multiplică şi se dispun pe mai multe rânduri;- în jurul ovocitului există membrana PELLUCIDA;- la exteriorul foliculului există membrana lui Slavianski şi se edifică tecile foliculare;
4) Foliculul ovarian SECUNDAR ANTRAL = ovocit I înconjurat de membrana Pellucida şi
de
un rând de celule granuloase dispuse radiar = CORONA RADIATA;- celulele
granuloase
sintetizează lichid folicular ce se acumulează formând cavităţi;- la exterior există
membrana
Slavianski, iar în afara ei există :
• TEACA INTERNĂ - predominant celulară;
• TEACA EXTERNĂ - fibro-vasculară;
5) Foliculul ovarian MATUR (terţiar sau de GRAAF) = folicul mare prin creşterea cantităţii
de lichid folicular; rezultă o cavitate mare = ANTRUM, înconjurat de câteva rânduri de
celule granuloase = GRANULOASA PARIETALĂ;- ovocitul este înconjurat de zona
Pellucida, corona radiata şi mai există un grup de celule granuloase = DISCUL
PROLIGER;- la exterior există membrana lui Slavianski şi cele 2 teci (intenfă şi externă);
6) FOLICULI OVARIENI ATREZICI - atrezia implică:
• degenerescenta celulelor granuloase;
• diminuarea dimensiunilor foliculare;
• moartea ovocitului zone Pellucida izolate, ratatinate;
• persistenţa prelungită a tecilor foliculi tecogeni;
• hipersecreţie de lichid folicular foliculi chistici;
26
MEDULARA
• conţine ţesut conjunctiv, bogat în lumene vasculare (artere, arteriole, vene, venule,
capilare);
• pe lamă poate exista :
CORPUL PROGESTATIV- cu 2 tipuri de celule :
1) celule granuloase luteale -> provenite din fostele celule granuloase;- în MO - sunt celule
rotunde sau ovalare, prezintă limite vizibile, nucleu sferic, citoplasmă spongioasă;
2) celule tecale luteale —» provenite din fostele celule ale tecii interne;- în MO — sunt celule mici, alungite, intens colorate;
CORPUL ALBICANS - rezultă din alterarea corpului progestativ prin :
• degenerescentă lipidică;
• hipertrofie fibroasă;
TROMPA UTERINĂ
Diagnostic pozitiv:
• organ tubular, prezintă 3 tunici : - mucoasă; - musculară; - adventice;
• mucoasa prezintă un epiteliu simplu cilindric hormono-dependent;
• corionul mucoasei prezintă numeroase pliuri;
Descrierea elementelor:
MUCOASA
• epiteliu simplu cilindric hormono-dependent, conţine 2 tipuri celulare : - ciliate;
- secretorii;
• corionul realizează pliuri ce ocupă aproape tot lumenul tubar;
MUSCULARA
• este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE)
- circular intern; - longitudinal extern;
ADVENTICEA
• este reprezentată de ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat;- este acoperită de mezoteliu peritoneal;
27
UTER cu ENDOMETRU în fază proliferativă
Diagnostic pozitiv:
organ cavitar cu perete format din 3 tunici:
• mucoasă = endometru;
• musculară = miometru;
• seroasă = parametru;
mucoasa — prezintă un epiteliu simplu cilindric(prismatic înalt) ce se invaginează glande
endometriale şi un corion citogen;
endometru este structurat pe 2 zone : - superioară = pătura funcţională (2/3);
- inferioară = pătura bazală, de regenerare (1/3);
Descrierea elementelor:
MUCOASA
• epiteliul de suprafaţă - este simplu prismatic cu 2 tipuri celulare :-ciliate mai puţine;
-secretorii mai numeroase;
• epiteliul se invaginează în corion formând glande endometriale = glande tubulare simple sinuoase; - glandele sunt rectilinii, perpendiculare pe suprafaţă; - lumenele glandelor sunt bine definite, rotunde sau ovalare;
• corionul — este citogen predomină celulele de tip fibroblast şi substanţa fundamentală;
- există arteriole, venule, capilare situate subepitelial;
• mucoasa prezintă 2 pături : - funcţională 2/3 superioară a endometrului;
- bazală 1/3 inferioară a endometrului; MUSCULARA
• este alcătuită din fibre musculare netede, dispuse în 3 straturi : - intern longitudinal; - mijlociu plexiform; - extern longitudinal;
• stratul mijlociu plexiform este gros, bine reprezentat şi bine vascularizat conţine arteriole fără adventice, în continuitate directă cu fibrele musculare;
SEROASA
• este alcătuită din ţesut conjunctiv, bogat în fibre elastice, acoperit de mezoteliu în 2/3 superioară;
Diagnostic diferenţial:
• uter cu endometru în fază secretorie.
28
ENDOMETRU în fază secretorie
Diagnostic pozitiv:
mucoasa uterină prezintă :
• un epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce se înfundă glande endometriale caracteristice;
• un corion; mucoasa conţine 2 zone : - compactă;
- spongioasă;
Descrierea elementelor :
EPITELIU DE SUPRAFAŢĂ
• este simplu cilindric, în el predomină celulele secretorii;
• epiteliu de suprafaţă se înfundă în corion formând glande endometriale caracteristice;
• glandele endometriale - sunt lungi, sinuoase, cu lumen larg, ondulat, festonat, asemănător cu "dinţii de fierăstrău";
CORIONUL este edemaţiat; - la nivelul păturii funcţionale se disting 2 subzone :
• zona compactă - conţine gâtul glandelor endometriale şi celulele stromale ce s-au transformat decidual;
• zona spongioasă - conţine corpul glandelor cu aspect caracteristic de "dinţi de fierăstrău", iar la acest nivel corionul este edemaţiat cu celule stelate distanţate între ele prin edemul acumulat;
Diagnostic diferenţial:
• endometru în fază proliferativă.
29
PLACENTA
• este un organ tranzitoriu;
Placenta I — prezintă 2 componente:
1) Placenta fetală - reprezentată de vilozităţi placentare;
2) Placenta maternă - reprezentată de celulele deciduale;
• Vilozităţile placentare sunt de 3 tipuri:
1) vilozităţi primare lipsite de ţesut conjunctiv şi vase sangvine fetale;
2) vilozităţi secundare prezintă un miez conjunctiv;
3) vilozităţi terţiare prezintă un miez conjunctiv invadat de vase sangvine în dezvoltare; Vilozităţile placentare sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST - alcătuit din 2 straturi
celulare :
• CITOTROFOBLAST — situat intern, format din celule cubice cu citoplasmă clară, nuclei mari;
• SINCIŢIOTROFOBLAST — situat extern, apare ca o pătură continuă de citoplasmă cu numeroase vacuole, incluzii lipidice şi nuclei dispuşi pe un singur rând;
Celulele deciduale — sunt mari, poligonale, dispuse sub formă de placarde; - sunt bogate în glicogen;
• zone de fibrinoid — material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi trofoblastice;
• lacuri sangvine materne;
Placenta II - este alcătuită din 2 componente:
1) Placenta fetală - reprezentată de vilozităţi placentare primare, secundare, terţiare; 2) Placenta maternă - reprezentată de celule deciduale;
Vilozităţile placentare — sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST format numai din SINCIŢIOTROFOBLAST (citotrofoblastul dispare); Celulele deciduale — sunt mari, poligonale, dispuse în placarde; - sunt bogate în glicogen;
• zona de fibrinoid - material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi trofoblastice;
• lacuri sangvine materne.
30
Glanda mamară în repaus
Diagnostic pozitiv:
LOBULUL - conţine:
• stromă - ţesut conjunctiv lax bine reprezentat;
• canale intralobulare - mărginite de un epiteliu bistratificat; Ţesutul extralobular - ţesut conjunctiv dens semiordonat care conţine adipocite, vase
sangvine, canale galactofore (extralobulare);
Descrierea elementelor:
LOBULUL
• componenta secretorie = ACINII - este practic absentă;
• singurele lumene prezente aparţin canalelor intralobulare, mărginite de un epiteliu bistratificat, format din celule cubice secretorii, care delimitează lumenul şi celule mioepiteliale;
• stroma intralobulară - ţesut conjunctiv lax evident;
• între lobuli există ţesut conjunctiv dens semiordonat cu lumene vasculare, adipocite, canale extralobulare cu un epiteliu cubic bistratificat;
Diagnosticul diferenţial - se face cu glanda mamară în activitate (sarcină sau lactaţie)
Glanda mamară în activitate
Diagnostic pozitiv:
LOBULUL - este mare, conţine numeroase lumene care în marea majoritate reprezintă
porţiuni secretorii = ALVEOLE;
STROMA - ţesut conjunctiv lax puţin evident;
Descrierea elementelor:
LOBULUL prezintă:
• porţiunea secretorie = ALVEOLA - este mărginită de un epiteliu simplu cubic, dublat la exterior de celule mioepiteliale; - acestea predomină în dauna canalelor intralobulare ce sunt mărginite de un epiteliu bistratificat cubic;
• stroma intralobulară - ţesut conjunctiv lax, foarte redus;
• interlobular - ţesut conjunctiv dens semiordonat bine reprezentat, cu lumene vasculare, adipocite şi canale extralobulare mărginite de un epiteliu bistratificat cubic;
Diagnosticul diferenţial - se face cu glanda mamară în repaus.
31
Testicol şi căi extratesticulare
Diagnostic pozitiv:
• capsulă la periferie;
• tubi seminiferi cu aspect caracteristic;
• între tubii seminiferi există celulele Leydig;
• căi spermatice extratesticulare cu structură caracteristică;
Descrierea elementelor:
• capsula - ţesut conjunctiv dens semiordonat;
• stroma - ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi celule interstiţiale Leydig (mari, poligonale, cu citoplasmă spumoasă) care secretă hormonii androgeni;
• parenchimul - reprezentat prin tubi seminiferi, la nivelul cărora observăm celulele de susţinere Sertoli şi celulele liniei germinale, recunoscute după aspectul caracteristic al nucleului;
• celula Sertoli - nucleu ovalar dispus în 1/3 bazală, perpendicular pe MB hipocrom cu 1-2 nucleoli evidenţi;
• spermatogoniile - sunt rotunde, cu citoplasmă clară şi omogena, nucleu voluminos, rotund; - sunt situate în vecinătatea MB;
• spermatocitele de ordin I - sunt cele mai mari din linia germinală, cu nucleu mare cu cromatina dispusă în grămezi;
• spermatocitele de ordin II - reprezintă un stadiu de transformare rapid, motiv pentru care sunt mai greu de observat în MO;
• spermatidele - sunt localizate în apropierea lumenului tubului seminifer, sunt mici, rotunde cu nucleu hipercrom; - sunt dispuse în 3-4 straturi;
• spermatozoizii - sunt localizaţi spre lumenul tubului seminifer; - sunt alcătuiţi din cap, gât şi coadă; - se observă ca mici virguliţe;
• în afara capsulei testiculare se observă căile spermatice extratesticulare; - acestea sunt reprezentate de conurile eferente, epididim şi canalul deferent;
• conurile eferente - sunt alcătuite dintr-un epiteliu simplu format din celule cubice neciliate în alternanţă cu celulele cilindrice ciliate, ceea ce conferă lumenului un aspect festonat; - în exteriorul epiteliului există un strat conjunctivo-muscular subţire;
• epididimul - este mărginit de un epiteliu pseudostratificat cu celule cubice bazale şi celule cilindrice cu stereocili; - lumenul este larg, regulat în care se observă stereocili; - stratul conjunctivo-muscular extern este mai bine reprezentat decât la conurile eferente;
• canalul deferent — prezintă 3 tunici: - mucoasă;
- musculară; - adventice;
- mucoasa - este alcătuită dintr-un epiteliu pseudostratificat (cu celule cubice bazale şi celule cilindrice cu stereocili) şi un corion;
- musculara - este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 3 straturi (longitudinal intern, mijlociu circular, longitudinal extern); - adventicea - ţesut conjunctiv lax.
32
PROSTATA
Diagnostic pozitiv:
• organ cu structură musculo-conjunctivă;
• format din 30-50 lobuli;
• fiecare lobul conţine o glandă tubulu-alveolară cu dispoziţie particulară şi canale de excreţie;
Descrierea elementelor:
Prostata prezintă : - capsulă; - stromă; - parenchim;
1) CAPSULA - este conjunctivo-musculară, trimite travee conjunctive spre nucleul central, rezultând 30-50 lobuli;
2) STROMA - ţesut conjunctiv cu rol de susţinere a parenchimului;
3) PARENCHIMUL - conţine : - elemente glandulare ;
- fibre musculare netede;
Prostata prezintă 2 zone :
1) o zonă centrală = fibro-musculară, traversată de uretra prostatică;
2) o zonă periferică = spongioasă, ce conţine ţesut glandular;
• ţesutul glandular este de tip tubulo-alveolar, se dispune în 3 straturi :
- glande ale mucoasei — cele mai scurte în vecinătatea uretrei;
- glande ale submucoasei;
- ..glande prostatice propriu-zise - cele mai mari, mai evidente;
• fiecare glandă tubulo-alveolară are un duet propriu ce se deschide la nivelul uretrei prostatice;
• epiteliu glandular este pseudostratificat, format din celule cubice bazale şi celule cilindrice
secretorii;
• în lumenul glandelor prostatice se poate observa acumularea de concreţiuni prostatice = simpexioane Robbin.
33
PIELEA
Diagnostic pozitiv:
• structură ce conţine : - epiderm; - derm superficial; - derm profund;
• conţine foliculi piloşi, glande sebacee şi glande sudoripare;
Descrierea elementelor:
1) EPIDERMUL - conţine 5 straturi celulare :
• bazai;
• spinos;
• granulos - celulele conţin keratohialin;
• lucios - celulele conţin eleidină;
• cornos;
alte tipuri celulare sunt:
• celulele Langerhans - celule prezentatoare de Ag-ne;
• celule Merkel;
• melanocite - produc melanină; 2) DERMUL - este bine vascularizat şi inervat, prezintă 2 zone :
• dermul papilar superficial - este un ţesut conjunctiv lax cu fibre de colagen tip III;
• dermul profund reticular — este un ţesut conjunctiv dens semiordonat, care conţine glandele anexe ale pielii;
3) GLANDELE ANEXE ale pielii sunt:
• Glandele sebacee - sunt de tip sacciform; - prezintă un adenomer şi un canal; - adenomerul prezintă 3 tipuri celulare : - bazale, cu rol în regenerare;
- sebacee - care produc sebum (produs de natură lipidică); - nesebacee - care conţin keratină, cu rol de susţinere;
• Glandele sudoripare - sunt de tip tubulo-glomerulat; - prezintă un adenomer şi un canal; - adenomerul prezintă 2 tipuri celulare (cubico-prismatice care delimitează lumenul şi celule mioepiteliale); - canalul este tapetat de un epiteliu bistratificat cubic;
• Firul de păr - prezintă 2 porţiuni: - o porţiune liberă = tija;
- o porţiune la nivelul pielii = rădăcina;
• rădăcina prezintă o zonă terminală = bulbul pilos;
• rădăcina prezintă mai multe porţiuni:- medulara - în centru;
- corticala - în jurul medularei; - cuticula corticalei; - teaca epitelială internă; - teaca epitelială externă; - teaca conjunctivo-fibroasă;
• ataşat rădăcinii se găseşte muşchiul erector al firului de păr.