204754763 cangurasul explorator 2013

cla

sa p

regă

tito

are

CANGURAŞUL EXPLORATOR 5

Clasa pregătitoare

1

3

4

5

6

21 2

3

4

5

6

cla

sa p

regă

tito

are

CANGURAŞUL EXPLORATOR6

1

4

5

6

3

2

12

3

4

6

5

5

6

cla

sa p

regă

tito

are


12

3

4

12

3

4

5

6

BA A

C CB

A AB

A B1C

CC A

C

BB C A

A

C

B

B

cla

sa I


1. Ce vor vizita elevii?A) Muzeul Costumelor Populare B) Muzeul de Istorie C) Muzeul AviaţieiD) Muzeul Antipa E) Muzeul Satului

2. Câte ore pe zi este deschis muzeul?A) 10 ore B) 6 ore C) 18 ore D) 8 ore E) 9 ore

3. Câte persoane se văd în imagine?A) 8 B) 10 C) 7 D) 9 E) 6

4. Ce oră arată ceasul din imagine?A) 900 B) 1000 C) 1100 D) 1200 E) 1112

Clasa I

MINISTERUL CULTURII

MUZEUL SATULUI

cla

sa I


5.

A) 1 B) 2 C) 3 D) 4 E) 5

6. Din ce material este făcut naiul?A) metal B) plastic C) piatră D) lemn E) ceramică

7. Cobza are… .A) clape B) coarde C) clopoţei D) pedale E) tuburi

8. În ce instrumente se sufl ă?A) tobă, fl uier, cobză B) cobză, ocarină, fl uier C) nai, fl uier, tobăD) nai, fl uier, ocarină E) ocarină, cobză, nai

Instrumente muzicale populare

Câte fluiere sunt în imaginea alăturată?

nai

fluier

ocarină

tobă

cobză

Imagini de la Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu, şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, Bucureşti

cla

sa I


9. Ce poartă românca pe cap?A) conci B) maramă C) fotă D) peşchir E) partă

10. Cămaşa, piesa care compune costumul popular femeiesc românesc, se numeşte:A) ie B) tricou C) ilic D) vestă E) catrinţă

11. Costumul bulgăroaicei are:A) vestă, partă B) peşchir, catrinţă C) conci, pieptar D) fotă, opinci E) cizme, şorţ

12. Cine poartă pe cap o partă?A) românca B) bulgăroaica C) unguroaica D) sârboaica E) nimeni

RomâncăBulgăroaicăUnguroaicăSârboaică

maramă

ievestă

brâu

fotăcatrinţă

pieptar

peşchirpartă

cizme

pantofi

şorţ

conci

opinci

mammamaammmmararrrraraaaarrarar

iiiiiiiiiăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

ffffffffffffffffffffffffăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

eeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţţ

hih rrrrrrrccncnncncncncciii

Costume populare pentru femei

Imagini de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti

cla

sa I


13. Macedoneanul poartă… .A) pălărie B) pieptar C) căciulă D) fes E) fotă

14. Ruteanul poartă… .A) fustanelă B) căciulă C) pălărie D) laibăr E) cioareci

15. Costumul secuiesc are… .A) pălărie, ilic, cămaşă B) cămaşă, cioareci, cizme C) cizme, pantaloni, fesD) cioareci, cămaşă, pantofi E) pălărie, cămaşă, şalvari

16. Opinci poartă… .A) macedoneanul B) secuiul C) ruteanul D) sârbul E) ungurul

Costume populare pentru bărbaţi

căciulăfespălărie

cioarecicizme

turetci

fustanelă

laibăr

ilic

cămaşă

pieptar

brâu

pantaloni

opinci

iiiiuluuuuuluuuu ăăăăssssssssssrrririir eeeeeee

rrrrrrrrrrr

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiaaaaaaaa eeeeerererrereeecccicccicicicicciiiiiiiiiiiiccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc

ccccccăăcccăcăăăăăăcccăăcăccccccăăăăccăă

bbbbbbbbbbbbbb

ppapappppppapaaaapappapapapppapapapaa

pppppppppppppppppppppppppppppppp

RuteanSecui Macedonean

Imagini de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti

cla

sa I


17. Câţi căluşari se văd în imagine?A) 12 B) 10 C) 11 D) 14 E) 15

18. Ce culori au ciucurii de la picioarele căluşarilor?A) roşu, verde, albastru B) galben, albastru, roşu C) verde, roşu, galbenD) portocaliu, galben, albastru E) alb, roşu, albastru

19. Câţi copii au medalii?A) 1 B) 2 C) 5 D) 4 E) 10

20. Căluşarii au în mână… .A) un fl uier B) o umbrelă C) un fus D) o furcă E) un băţ

Căluşarii

Imagine de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, Bucureşti

cla

sa I


21. Ion a cumpărat:A) un fl uier B) o farfurie C) un vas D) un ou E) o lingură

22. O lingură de lemn a cumpărat:A) Ana B) Ion C) Vlad D) Maria E) Ioana

23. Obiectul cumpărat de Vlad este folosit la:A) mâncat B) gătit C) cântat D) mestecat E) măcinat

24. Maria a cumpărat:A) o lingură de lemn B) un fl uier C) un ou încondeiat D) o farfurie E) un vas

Ana

Ion

Vlad

Maria

Ioana

Din magazinul de obiecte populare copiii au cumpărat următoarele obiecte:

cla

sa a

II-

a


1. În ce zi afl ă copiii de vizita la Muzeul Satului?A) luni B) marţi C) miercuri D) joi E) vineri

2. În ce anotimp vizitează elevii muzeul?A) aprilie B) vara C) toamna D) iarna E) primăvara

3. Câte ore vor avea la dispoziţie copiii pentru a vizita muzeul?A) 2 ore B) 3 ore C) 4 ore D) 5 ore E) 8 ore

4. Cât costă biletele pentru toţi elevii din imagine, profesoară, mama şi tatăl unui elev?A) 30 lei B) 31 lei C) 41 lei D) 51 lei E) 100 lei

Clasa a II-a

Vizită la Muzeul SatuluiVineri, 5 aprilie

Costul biletelor:adult – 10 lei, copil – 3 lei

Program: 9–17

Ne vom întâlni la muzeu mâine,

la ora 13.

Eu voi veni şi cu părinţii!

cla

sa a

II-

a


DOBROGEA MOLDOVA MARAMUREŞ

MUNTENIA OLTENIA TRANSILVANIA

5. Câte case sunt în imagine?A) 3 B) 4 C) 5 D) 6 E) 7

6. Ce locuinţă se afl ă pe Str. Morii nr. 2?A) oltenească B) maramureşeană C) transilvăneanăD) dobrogeană E) moldovenească

7. În fotografi e, casa maramureşeană are în dreptul ei:A) o poartă B) o fântână C) o moară D) un coteţ E) o căruţă

8. Fântâna se afl ă în curtea casei din:A) Transilvania B) Moldova C) Oltenia D) Muntenia E) Dobrogea

Stra

da F

ântâ

nii

1

2 4

3 5

6

Strada Morii

Ionuţ a fotografiat casele de pe strada Morii şi a aşezat fotografiile pe hartă.

Imagini de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, Bucureşti, şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu

cla

sa a

II-

a


9. Ce se găseşte pe cufăr?A) un ulcior B) un opaiţ C) farfurii D) o lampă E) o tigvă

10. Pe unul dintre pereţi se văd:A) 2 covoare B) 3 farfurii C) 8 perne D) 8 ştergare E) 7 ştergare

11. Pentru păstrarea lichidelor, oamenii folosesc:A) ulcior, opaiţ B) tigvă, opaiţ C) ulcior, tigvă D) sticlă, tigaie E) nimic

12. Ce se afl ă în dreapta ferestrei?A) o icoană B) farfurii C) un opaiţ D) un ulcior E) o masă

Ulciorul este un vas de lut cu gâtul strâmt, cu una sau două toarte, folosit pentru păstrarea lichidelor.

Tigva este un vas pentru păstrarea apei, făcut din fructul uscat de tigvă, fruct numit şi tărtăcuţă. Această plantă este înrudită cu dovleacul şi pepenele.

Opaiţul, unul dintre cele mai vechi obiecte de iluminat, este o lampă mică ce are un fir de bumbac introdus într-un rezervor cu grăsime (ulei sau untură).

tigvăcufăr

opaiţulcior

vvvvvvăăăăăăăăăăăăăăcucucuccufăfăfăfăff

pppaaia ţţiiţţ

Imagine de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, Bucureşti

cla

sa a

II-

a


13. Iluminatul în această încăpere se face cu:A) becuri B) opaiţ C) lămpi D) lumânări E) veioze

14. Care dintre următoarele obiecte se afl ă în imaginea de mai sus?A) pat B) scaun C) cărucior de copil D) sobă E) calendar

15. Pe peretele din imagine nu se afl ă:A) tablouri B) oglindă C) icoană D) perdea E) ştergare

16. Ce este în spatele perdelei?A) un dulap B) o sobă C) o oglindă D) o fereastră E) un cuier

Imagine de la Muzeul Satului din Crasna, jud. Sălaj

cla

sa a

II-

a


17. Vasele din ceramică se fac din… .A) lut B) lemn C) metal D) piatră E) plastic

18. Ce fel de vase nu se fac din lut?A) ulcele B) căni C) farfurii D) străchini E) tigăi

19. Pe ce farfurie sunt desenate păsări?

A) B) C) D) E)

20. În imagine se văd agăţate pe perete… .A) ştergare B) covoare C) fotografi i D) perdele E) oglindă

Tehnica confecţionării oalelor şi a altor obiecte de ceramică se numeşte olărit. Vasele de ceramică se fac din lut, se lustruiesc şi se pictează cu motive reprezentând frunze, flori, animale, figuri geome-trice etc.

Imagine de la Muzeul Satului din Crasna, jud. Sălaj

cla

sa a

II-

a


21. Ilustrata Robertei reprezintă:A) o icoană B) o biserică C) o moară D) jucării E) măşti

22. Moara se afl ă pe ilustrata cumpărată de:A) Bianca B) Bogdan C) Vlad D) Roberta E) Maria

23. Vlad a cumpărat o ilustrată în care se pot vedea:A) animale B) o moară C) o casă cu etaj D) maci E) o biserică

24. Ce reprezintă ilustrata Biancăi?A) o biserică B) o moară C) o casă cu etaj D) oi la stână E) măşti

Vlad

BogdanBianca

Roberta

Maria


cla

sa a

III

-a


1. Muzeul se va închide peste… .A) 6 ore B) 7 ore şi 30 de minute C) 7 ore D) 8 ore E) 5 ore şi 30 de minute

2. Câţi copii vor fi în grupul care vizitează muzeul?A) 11 B) 16 C) 9 D) 12 E) 17

3. Cât costă biletele pentru întregul grup, copii şi adulţi?A) 64 lei B) 50 lei C) 70 lei D) 54 lei E) 68 lei

4. Ce vizitează copiii?A) Grădina Botanică B) Muzeul Ţăranului Român C) Muzeul SatuluiD) Muzeul de Istorie E) Grădina Zoologică

5. În ce anotimp vizitează acest grup muzeul?A) vara B) iarna C) toamna D) primăvara E) în ianuarie

Clasa a III-a

Program: 9-17Tarif intrare:Copii: 3 leiAdulţi: 10 lei

Ana

În urma mea, la rând, mai sunt 8 colegi şi mama lui Andrei.

MINISTERUL CULTURII

MUZEUL SATULUI

cla

sa a

III

-a


6. Cum se mai numeşte titirezul?A) sfârlează B) tiribombă C) învârtitor D) rotitor E) sfârâitor

7. Din ce este făcută sfârleaza în mod tradiţional?A) plastic B) sticlă C) metal D) lemn E) cauciuc

8. În fl uierici se pune apă pentru ca sunetul obţinut să imite … .A) caii B) vântul C) păsările D) marea E) peştii

9. Ce culori sunt prezente în costumul păpuşii?A) roşu, alb, galben B) negru, roşu, portocaliu C) alb, roşu, negruD) negru, galben, roşu E) roşu, albastru, galben

10. Dan, Mihai, Vlad, Anca şi Bianca au făcut un concurs de titirezi. Titirezul Biancăi s-a învârtit mai mult decât al lui Dan. Cel al lui Vlad s-a rotit mai mult decât al lui Mihai şi decât al Biancăi. Concursul a fost câştigat de Anca, pentru că titirezul ei s-a învârtit cel mai mult. Cine a ieşit pe locul 2?A) Mihai B) Dan C) Anca D) Bianca E) Vlad

Fluiericiul este un fluier făcut din ceramică. În fluierici se pune apă şi, atunci când sufli în el, scoate nişte sunete care imită triluri de păsări.

Titirezul tradiţional este o jucărie făcută doar din lemn. El se poate roti pe o suprafaţă dreaptă. Titirezul se mai numeşte şi sfârlează.

Păpuşile tradiţionale sunt confecţionate din lemn, cârpe sau pănuşi (foi de pe ştiuletele de porumb). Ele sunt destinate jocului copiilor, dar se pot întâlni şi în spectacolele de la bâlci. Păpuşile sunt făcute chiar de copii, de părinţii lor sau de meşteri populari.


cla

sa a

III

-a


11. Din ce este alcătuit mobilierul de jucărie din imagine?A) masă, scaune, ladă, dulap B) dulap, fotoliu, masă, ladăC) scaune, dulap, masă, fotoliu D) ladă, scaune, sobă, masăE) dulap, masă, sobă, ladă

12. Câte leagăne are scrânciobul din imagine?A) 5 B) 3 C) 1 D) 4 E) 2

13. Pe fi ecare parte a leagănelor se puteau aşeza câte 2 oameni. Care este numărul maxim de persoane care se puteau da în acest scrânciob, în acelaşi timp?A) 14 B) 12 C) 9 D) 10 E) 16

14. Unde se putea întâlni scrânciobul cel mai des?A) la scăldat B) la târguri C) în curtea şcoliiD) la Grădina Zoologică E) în rezervaţii naturale

15. Scrânciobul era pus în mişcare cu ajutorul … .A) vântului B) apei C) fl ăcăilor D) cailor E) curentului electric

Scrânciobul era folosit atât de copii, cât şi de adulţi. El era construit din lemn gros şi avea patru braţe care purtau câte un leagăn din scândură groasă. El era pus în mişcare de flăcăi puternici care învârteau de capetele braţelor. De cele mai multe ori, scrânciobul se găsea la târguri.

Imagini din Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu

cla

sa a

III

-a


16. Care obiect de îmbrăcăminte, prezent în imagini, era purtat atât de femei, cât şi de bărbaţi?A) sumanul B) ia C) bernevecii D) clopul E) baticul

17. Ce plante erau folosite pentru obţinerea fi relor textile?A) porumb, lână, grâu B) cânepă, in, bumbac C) lână, porumb, inD) bumbac, cânepă, porumb E) lână, in, cânepă

18. Cu ce este împodobit clopul din imagine?A) mărgele şi fundă B) panglică şi fundă C) ciucure şi panglicăD) panglică tricoloră şi mărgele E) fi re metalizate şi mărgele

19. Câte dintre obiectele de mai sus sunt purtate de bărbaţi?A) 1 B) 2 C) niciunul D) 4 E) 3

20. Astăzi fetele, în locul iei, poartă … .A) fustă B) pantaloni C) bluză D) vestă E) suman

Sumanul este o haină ţărănească lungă până la genunchi, făcută din ţesătură groasă de lână. Se poartă iarna, atât de femei, cât şi de bărbaţi.

Ia este confecţionată din pânză albă de bum bac, de in sau de borangic (mătase). Ea este purtată de femei. Ea este împodobită la gât, la piept şi la mâneci cu cusături alese, cu mărgele şi fire metalizate.

Clopul este o pălărie de culoare neagră, cu boruri înguste, purtată de bărbaţi. El este con-fecţionat din lână.

Bernevecii sunt pantaloni băr bă teşti. Bernevecii purtaţi la lucru erau făcuţi din pânză de cânepă, iar bernevecii pentru zilele de sărbătoare erau făcuţi din bumbac.


cla

sa a

III

-a


21. Care dintre obiectele prezentate în imagini erau purtate şi de femei, şi de bărbaţi?A) traiste şi fote B) opinci şi marame C) bundiţe şi fote D) traiste şi opinci E) opinci şi fote

22. Opincile se legau cu… .A) nojiţe B) fi r de nailon C) sfoară D) elastic E) fermoar

23. Ce formă geometrică are fota?A) triunghiulară B) rotundă C) pătrată D) oarecare E) dreptunghiulară

24. Manechinul din imagine are… .A) fotă, cizme, batic B) catrinţă, maramă, opinci C) fotă, pantofi , baticD) maramă, fotă, opinci E) fustă, opinci, broboadă

25. Cum se mai numeşte traista?A) strai B) troiţă C) straiţă D) troică E) strigă

Bundiţa este un cojocel fără mâneci făcut din blană de oaie, împodobit cu cusături bogate. Ea este purtată de către femei în ano timpul friguros. Bundiţa este confec-ţio nată de către cojocar.

Fota este o ţesătură dreptunghiulară de lână pe care femeile o înfăşoară peste ie sau că maşă. Ea este purtată numai de către femei.

Traista este făcută din pânză groasă sau din lână şi are o baieră pentru a fi agăţată. Este uti li zată la transportul sau la păs trarea unor obiecte, mai ales a mâncării. Se mai numeşte şi straiţă.

Opincile sunt obiecte de încălţăminte făcute din piele de porc sau de vacă, dintr-o singură bucată dreptun ghiu lară, căreia i se dă forma piciorului şi care se leagă cu nişte cureluşe din piele, numite nojiţe.

maramă

fotă

opinci

mamammamamarararaararrraaaa

fffffffffffffffffffffffff

Imagini din Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu, şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti

cla

sa a

III

-a


26. Cine a vizitat Muzeul Satului din Crasna?A) Ştefan B) Maria C) Mihai D) Daria E) Ana

27. În ce localitate se afl ă muzeul vizitat de Mihai?A) în Sibiu B) în Crasna C) în Bucureşti D) în Sighetu-Marmaţiei E) în satul Enisala

28. Cine a cumpărat vederea în care este şi o fântână?A) Ştefan B) Ana C) Mihai D) Daria E) Maria

29. Din ce este făcut acoperişul casei din vederea cumpărată de Daria?A) ţiglă B) tablă C) paie D) lemn E) plastic

30. Cine a cumpărat vederea în care se afl ă o biserică?A) Ştefan B) Mihai C) Daria D) Maria E) Ana

Mihai, Ana, Ştefan, Maria şi Daria colecţi-onează vederi cu diferite clădiri de la ţară. Fiecare a vizitat un alt muzeu şi a cumpărat câte o vedere din acel muzeu. Mihai a vizitat Muzeul Maramureşean. Maria a vizitat Muzeul din Tulcea. Ştefan a vizitat Muzeul Satului din Bucureşti. Daria a vizitat Muzeul ASTRA din Sibiu.

Complexul Naţional Muzeal ASTRA, jud. Sibiu

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, secţia din Enisala, jud. Tulcea

Muzeul Maramureşean Sighetu-Marmaţiei, jud. Maramureş

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, Bucureşti

Muzeul Satului din Crasna, jud. Sălaj

cla

sa a

IV-

a


1. Câte persoane sunt în imagine?A) 6 B) 5 C) 4 D) 8 E) 7

2. Ce vizitează copiii?A) Muzeul de Istorie B) Muzeul Satului C) Muzeul NaturiiD) Muzeul Artelor E) Muzeul de Geologie

3. Ce oră arată ceasul?A) 11 şi 15 minute B) 11 şi 30 minute C) 11 D) 11 şi 20 de minute E) 11 şi 10 minute

4. Ce pot să vadă copiii la Muzeul Satului?A) avioane, trenuri, vagoane B) produse din ceramică, bicicleteC) case, unelte, ţesături D) maşini de curse, motocicleteE) jucării, calculatoare

5. Cât vor costa biletele de intrare la muzeu pentru acest grup? A) 18 lei B) 35 lei C) 25 lei D) 30 lei E) 20 lei

Clasa a IV-a

Doamna va fi ghidul nostru.

Cât costă biletul de intrare?

Copiii plătesc 3 lei, iar

adulţii 10 lei.

cla

sa a

IV-

a


6. Căuşul este folosit la… .A) şcoală B) magazin C) stână D) bucătărie E) piaţă

7. Care obiect se mai numeşte şi doniţă?A) ciutura B) putineiul C) căuşul D) cofa E) doina

8. Ciutura este folosită la… .A) păstrarea apei de ploaie B) prepararea brânzeturilor C) păstrarea brânzeturilorD) scos apa din fântână E) culesul ciupercilor

9. Din câte doage de aceeaşi lăţime este făcut putineiul din imagine?A) 11 B) 12 C) 14 D) 10 E) 13

10. Care dintre obiectele de mai sus se folosesc la prepararea produselor din lapte?A) ciutura şi cofa B) cofa şi căuşul C) putineiul şi ciuturaD) căuşul şi ciutura E) putineiul şi căuşul

Ciutura este o găleată făcută din doage sau dintr-un trunchi scobit. Ciutura era folosită la scos apa din fântână.

Putineiul este un vas de lemn făcut din doage legate cu cercuri metalice. Se foloseşte la obţinerea untului, la păstrarea unor brânzeturi sau a murăturilor. În partea superioară are două prelungiri din lemn. Putineiul se acoperă cu un capac de lemn.

Căuşul este o lingură mare, de lemn, folosită în procesul preparării brânzeturilor la stână.

Cofa este un vas cu toartă făcut din lemn de brad. În cofă se ţine apa de băut. Se mai numeşte şi doniţă.


cla

sa a

IV-

a


11. În care dintre obiectele de mai sus se lua apă de băut pentru drum?A) în opaiţ B) în ploscă C) în ciur D) în fus E) în talangă

12. Opaiţul arde cu … .A) ulei B) petrol C) cărbuni D) benzină E) alcool

13. Talanga este pusă la gâtul animalelor pentru... .A) hrănirea animalelor B) a evita amestecarea animalelor C) împodobirea animalelorD) găsirea animalelor rătăcite E) a feri animalele de boli

14. Ce se poate cerne cu ciurul?A) uleiul B) lâna C) mălaiul D) lemnul E) laptele

15. La ce era folosit opaiţul în casă?A) la încălzit casa B) la păstrat lichidele C) la închegat brânzaD) la fi ert apa E) la iluminat

Opaiţul este o lampă con fec ţionată din lut sau metal şi are un fitil. Un capăt al fitilului se aprinde, iar celălalt este scufundat într-un recipient umplut cu ulei sau untură. Opaiţul are o toartă cu aju torul căreia se poate agăţa în dife rite locuri. Opaiţele se folo seau la iluminatul casei, dar şi în mine.

Ciurul se foloseşte la cernut. Este făcut dintr-o ramă pe care este fixată o reţea deasă de sârmă, tablă sau piele cu perforaţii. El se foloseşte pentru separarea cerealelor de pleavă. Ciurul se mai numeşte şi sită.

Plosca este un vas de lemn, de lut ars, de metal sau de piele, rotund şi turtit, cu gâtul scurt şi strâmt. Ea era destinată păstrării apei sau a altor băuturi. Plosca este legată în chingi de piele, care se termină cu un mâner. Dopul este legat de ploscă cu ajutorul unei curele tot de piele.

Talanga este un clopot de metal. Ea se prinde la gâtul vitelor sau al oilor. Cu ajutorul talangelor, animalele sunt auzite când se îndepărtează şi sunt găsite mai uşor de către păstor.


cla

sa a

IV-

a


16. Ce obiecte nu se ţeseau la războiul de ţesut?A) ştergare B) covoare C) pături D) pantofi E) feţe de masă

17. Fusul este folosit la … .A) tunderea oilor B) torsul fi relor de lână C) spălarea fi relor de lânăD) ţesut inul E) pieptănarea lânii

18. Ce se putea produce la războiul de ţesut?A) pânză B) fi re de lână C) gheme D) fuioare de lână E) pălării

19. În ce ordine se foloseau uneltele din imaginile de mai sus?A) război de ţesut, vârtelniţă, furcă, fus B) furcă, război de ţesut, vârtelniţă, fusC) furcă, fus, vârtelniţă, război de ţesut D) vârtelniţă, furcă, război de ţesut, fusE) război de ţesut, fus, vârtelniţă, furcă

20. Din 3 kg de lână, bunica a făcut 15 gheme egale. Câte gheme de aceeaşi greutate va obţine din 10 kg lână?A) 50 B) 18 C) 45 D) 28 E) 5

Războiul de ţesut este un obiect din lemn utilizat la confecţionarea ţesăturilor. Cu ajutorul lui femeile ţeseau pături, scoarţe, ştergare, pânzeturi.

Fusul este confec ţionat din lemn. Era folosit la torsul firului din lână, bumbac sau cânepă. Fi rul era tras dintr-un fuio r aşezat pe o furcă şi înfă şurat în jurul fusului. Din fire se ţeseau pânze şi covoare.

Furca de tors este confecţionată din lemn şi decorată cu diferite motive. Pe furcă se aşază fuiorul de lână spălată şi pieptănată. Furca era creată de păstori şi era dăruită fetelor, ca semn al dragostei.

Vârtelniţa este o unealtă din lemn pe care se înfăşura firul tras de pe fus. Apoi, prin învârtirea vârtelniţei, se făceau gheme. Din ghemele de lână se tricotau ciorapi, pulovere, căciuli şi alte obiecte de îmbrăcăminte.

Imagini de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, Bucureşti

cla

sa a

IV-

a


21. Ce material se foloseşte la olărit?A) lut B) metal C) paie D) ceară E) lemn

22. Vasele de lut deveneau rezistente prin… .A) uscare la soare B) ardere în cuptoare C) presare D) pictare E) lustruire

23. Nu se poate obţine suc din… .A) mere, căpşuni B) cireşe, prune C) vişine, piersici D) caise, prune E) nuci, alune

24. Priviţi imaginea cu roata olarului. La ce era utilizată roata mare de sub masă?A) la susţinerea mesei B) la învârtit roata mică C) la zdrobit fructeD) la ţesut pânză E) la susţinut ulcioarele

25. La vâltoare se puteau spăla … .A) ciorapi B) fructe C) vase din lut D) piei tăbăcite E) covoare

Zdrobitorul de fructe era folosit la strivirea fructelor. Fructele zdrobite erau apoi presate pentru extra ge rea sucului. Din sucul fermentat se obţineau băuturi alcoolice. Zdro bi torul era acţionat de un cal care făcea ca roata să se plimbe într-un jgheab de piatră de la un capăt la altul.

Vâltoarea este o instalaţie uti-lizată pentru spă la rea şi limpezi-rea textilelor mari (pături, co voare, cearşafuri). Ea este o construcţie de formă co nică, rea lizată din buş teni, în care se roteşte un curent puter-nic de apă.

Roata olarului este folo-sită la confecţionarea vase-lor de ceramică (farfurii, ulcioare). După ce sunt modelate de olar, vasele din lut sunt puse în cup-toare spe ciale, pentru a fi arse, devenind astfel rezis-tente. Vasele scoase din cuptor se lus tru iesc cu o piatră şi apoi se pot picta şi arde din nou.


cla

sa a

IV-

a


26. Ce obiect a făcut Dana?A) clopoţelul B) carpeta C) oul încondeiat D) păpuşa E) icoana

27. Cui i-a oferit George obiectul pe care l-a confecţionat?A) Mirelei B) lui Victor C) Danei D) lui Ştefan E) lui Mihai

28. Cine a primit oul încondeiat?A) Mirela B) Dana C) Victor D) George E) Mihai

29. Cine a făcut carpeta?A) Dana B) Victor C) George D) Mirela E) Mihai

30. La câte dintre obiectele făcute de copii s-au folosit ţesături?A) toate B) 4 C) 3 D) 2 E) 1

Primit de Dana

Mirela, George, Dana, Victor şi Mihai au participat la atelierele de creaţie de la Muzeul Satului. Fiecare a confecţionat un obiect. Apoi le-au schimbat între ei. George a pictat icoane. Victor a lucrat la războiul de ţesut. Mihai a încondeiat ouă. Mirela a lucrat la roata olarului.

Primită de Mirela

Primită de George


204754763 cangurasul explorator 2013

Documents