20986 efsa strategi plan 2009 2013 ro · animale, al sănătăţii şi bunăstării animalelor,...

2009-2013

P L A N S T R AT E G I C

Angajată să garanteze siguranţa alimentară a Europei

AL AUTORITĂŢII EUROPENE PENTRU SIGURANŢA ALIMENTARĂ

PENTRU PERIOADA

≥ PLAN STRATEGIC AL AUTORITĂŢII EUROPENE PENTRU SIGURANŢA

ALIMENTARĂ PENTRU PERIOADA

Adoptat la Parma, Italia

la 18 decembrie 2008

Semnat de Diána Bánáti

Preşedinte

2009-2013

Cuprins

C U P R I N S

1

Cuvânt înainte al directorului executiv al EFSA 2

1. Viziunea EFSA 4

2. EFSA: de la concept la realitate 6

2.1 | De ce a fost înfi inţată EFSA 7

2.2 | Cum se dezvoltă consultanţa ştiinţifi că 8

2.3 | Lucrând împreună: cooperarea în domeniul siguranţei alimentare 9

2.4 | Implicarea părţilor interesate 10

2.5 | Comunicarea coerentă a riscurilor în Europa 11

3. Contexte în continuă transformare 12

3.1 | Dezvoltarea durabilă 14

3.2 | Globalizarea 15

3.3 | Ştiinţă şi inovare 16

3.4 | Societatea în schimbare: modifi cări socio-demografi ce şi ale consumatorilor 17

3.5 | Cadrul organizaţional, instituţional şi politic 18

4. Abordarea provocărilor 22

> 1. Accent pe asigurarea unei abordări integrate în consultanţa ştiinţifi că privind lanţul alimentar de la producător la consumator 24

> 2. Evaluarea de înaltă calitate şi în timp util a produselor, substanţelor şi cererilor supuse procesului reglementar de autorizare 26

> 3. Coordonarea colaţionării, diseminării şi analizei datelor în domeniile de competenţă ale EFSA 28

> 4. Poziţionarea EFSA în avangarda metodologiilor şi practicilor de evaluare la nivel european şi internaţional 30

> 5. Consolidarea încrederii în EFSA şi în sistemul de siguranţă alimentară al Uniunii Europene prin dialogul şi comunicarea efi cientă privind riscurile cu partenerii şi părţile interesate 32

> 6. Asigurarea capacităţii de răspuns, a efi cienţei şi a efi cacităţii EFSA 34

5. Concluzie 36

Anexe 38

Anexa I – Glosar de termeni 38

Anexa II – Legislaţia în vigoare relevantă pentru EFSA şi legislaţia în pregătire, cu impact probabil asupra EFSA 39

Anexa III – Buget şi resurse umane în perioada 2002-2008 48

Anexa IV – Buget şi resurse umane în perioada 2009-2013 48

C a t h e r i n e

G e s l a i n - L a n é e l l e

D i r e c t o r e x e c u t i v

Dorim să punem cât mai curând această

strategie în practică, în mod efectiv

2

Cuvânt înainte≥

P L A N S T R A T E G I C A L E F S A 2 0 0 9 - 2 0 1 3

C U V Â N T Î N A I N T E

La începutul celui de-al şaselea an de activitate al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară, am

plăcerea de a prezenta planul strategic pentru perioada de cinci ani 2009-2013, adoptat de Consiliul de

administraţie al EFSA la 18 decembrie 2008. După cum se arată în titlu, planul are ca scop să ofere Autorităţii

o direcţie strategică pe termen mediu şi lung şi să stabilească priorităţile în lumina unor condiţii de

funcţionare în continuă schimbare. Astfel, planul încearcă să identifi ce motoarele schimbării şi să analizeze

implicaţiile acestora asupra organizării viitoare. Amplul proces de consultare din cadrul elaborării planului

strategic a oferit reţelei de parteneri EFSA şi părţilor interesate ocazia de a-şi aduce contribuţia la planifi carea

direcţiei viitoare a Autorităţii. Contribuţiile primite de la instituţiile şi agenţiile europene, agenţiile naţionale

pentru siguranţa alimentară, organizaţiile internaţionale, părţile interesate, de la personalul şi membrii

Consiliului de administraţie al EFSA – şi prin consultarea publică pe site-ul web al EFSA – au fost de nepreţuit,

deoarece ne-au arătat o gamă largă de perspective şi experienţe diferite, permiţându-ne să formulăm o

imagine mai clară a provocărilor cu care ne vom confrunta în următorii cinci ani şi a abordărilor necesare

pentru a le putea face faţă.

Reprezentând în acelaşi timp o comunicare a viziunii noastre organizaţionale, planul strategic va servi ca

bază pentru planurile noastre anuale de gestionare şi va asigura coerenţa şi continuitatea planifi cării. În

calitate de evaluator european al riscurilor pentru siguranţa alimentelor şi hranei animalelor şi pentru

domeniile asociate, priorităţile EFSA vor continua să evolueze în perioada la care face referire planul. Prin

urmare, planul strategic se doreşte a fi un document actual şi dinamic care va fi revizuit periodic.

Dorim să punem cât mai curând această strategie în practică, în mod efectiv.

Parma, 18 ianuarie 2009

3

Catherine Geslain-Lanéelle,

Director executiv


4

1.

Viziunea EFSA≥

V I Z I U N E A E F S A

5

>>>20132009 >>

Obiectivul EFSA este de a fi recunoscută pe plan internaţional ca

organismul european de referinţă pentru evaluarea riscurilor în

domeniul siguranţei produselor alimentare şi hranei pentru

animale, al sănătăţii şi bunăstării animalelor, nutriţiei, protecţiei şi

sănătăţii plantelor. Obiectivul său principal este protejarea sănătăţii

publice şi consolidarea încrederii consumatorilor în produsele

alimentare din Europa. EFSA urmăreşte să fi e un partener

independent, receptiv şi credibil pentru gestionarii de riscuri şi

proactiv prin contribuţiile aduse nivelului ridicat de protecţie a

consumatorilor adoptat de Uniunea Europeană.

1.


6

EFSA:

de la concept la realitate

2.

≥

1 Cartea albă privind siguranţa

alimentară, Comisia Europeană,

ianuarie 2000, a se vedea http://

ec.europa.eu/food/food/intro/

white_paper_en.htm

2 Regulamentul (CE) 178/2002

al Parlamentului European şi al

Consiliului din 28 ianuarie 2002 de

stabilire a principiilor şi a cerinţelor

generale ale legislaţiei alimentare, de

instituire a Autorităţii Europene pentru

Siguranţa Alimentară şi de stabilire a

procedurilor în domeniul siguranţei

produselor alimentare

3 Reuniunea la nivel înalt privind

siguranţa alimentară organizată în

comun de Comisia Europeană, EFSA

şi preşedinţia portugheză cu ocazia

celei de-a cincea aniversări EFSA, a

se vedea http://www.efsa.europa.eu/

EFSA/EventsMeetings/efsa_locale-11

78620753812_1178620753812_11786

21168192.htm

E F S A : D E L A C O N C E P T L A R E A L I T A T E

2.1 | De ce a fost înfi inţată EFSA

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a fost înfi inţată de Consiliul şi

Parlamentul European în anul 2002, ca urmare a unor ameninţări la adresa siguranţei

alimentare care au evidenţiat necesitatea unei revizuiri complete a sistemului european de

elaborare a legislaţiei din domeniul alimentar. Cartea albă privind siguranţa alimentară1 a

recunoscut faptul că o agenţie europeană responsabilă pentru evaluarea ştiinţifi că a

riscurilor din lanţul alimentar, având capacitatea de a comunica în mod independent

aspectele legate de aceste riscuri, va asigura baza necesară îmbunătăţirilor sistemului

legislativ din domeniul alimentar şi va consolida încrederea în produsele alimentare din

Europa, în piaţa internă şi în comerţul internaţional.

Regulamentul de instituire a EFSA2 defi neşte principiile analizei de risc, plasându-le în

context european prin elaborarea legislaţiei alimentare generale şi prin atribuirea

responsabilităţii pentru evaluarea independentă a riscurilor la nivel european acestei

autorităţi. În temeiul regulamentului, competenţa generală a Autorităţii este dublă: să ofere

consultanţă ştiinţifi că independentă, integrată, de înaltă calitate şi în timp util asupra

riscurilor existente în lanţul alimentar, de la producător până la consumator şi să informeze

în mod deschis toate părţile interesate şi publicul larg cu privire la aceste riscuri. Un principiu

esenţial care a stat la baza înfi inţării Autorităţii a fost faptul că responsabilităţile de evaluare

a riscurilor şi de gestionare a acestora reprezintă două funcţii separate. Potrivit unuia dintre

mesajele cheie ale reuniunii europene la nivel înalt privind siguranţa alimentară3,

regulamentul de instituire al EFSA oferă cadrul efi cient pentru îndeplinirea misiunii acesteia

şi, totodată, fl exibilitatea de a răspunde mediului politic în continuă dezvoltare.

În anul 2003, Autoritatea şi-a început activitatea ştiinţifi că. În cinci ani de la acea dată, EFSA

s-a dezvoltat ca o organizaţie, nu numai din punct de vedere al resurselor, ci şi în ceea ce

priveşte sistemele, reţelele, instrumentele, procesele de administrare şi alte activităţi având

ca scop facilitarea îndeplinirii responsabilităţilor sale. În activitatea sa, Autoritatea se

orientează în funcţie de valorile esenţiale ale deschiderii şi transparenţei, excelenţei în

ştiinţă, independenţei şi capacităţii de reacţie. Consultanţa sa ştiinţifi că oferă gestionarilor

de riscuri baza de referinţă pentru protecţia consumatorului şi alte măsuri care au în vedere

asigurarea nivelului ridicat de protecţie a sănătăţii adoptat la nivel comunitar, precum şi

sprijinirea pieţei interne şi a comerţului internaţional.

7

2.

http://ec.europa.eu/food/food/intro/white_paper_en.htm

http://www.efsa.europa.eu/EFSA/efsa_locale-1178620753812_1178621168192.htm


4 EFSA, Registrul întrebărilor, a se

vedea http://www.efsa.europa.eu/

EFSA/efsa_locale-1178620753812_

RegisterOfQuestions.htm

5 Cum lucrăm, site-ul web al EFSA, a

se vedea http://www.efsa.europa.

eu/EFSA/AboutEfsa/efsa_locale-

1178620753812_HowWeWork.htm

6 Abordări pentru consolidarea

capacităţii de răspuns a EFSA la

întrebări urgente, site-ul web

al EFSA, actualizat în iulie 2007,

a se vedea http://www.efsa.

europa.eu/EFSA/efsa_locale-

1178620753812_1178623591901.htm

7 Site-ul web al EFSA, declaraţii

de interese, a se vedea http://

www.efsa.europa.eu/EFSA/

AboutEfsa/WhoWeAre/efsa_locale-

1178620753812_DeclarationsInterest.

htm

2.2 | Cum se dezvoltă consultanţa ştiinţifi că

Avizele ştiinţifi ce şi celelalte recomandări ale EFSA sunt elaborate de zece grupuri ştiinţifi ce

şi de un Comitet ştiinţifi c, cu sprijinul personalului EFSA. Grupurile şi Comitetul sunt formate

din specialişti din Europa şi din lume, selectaţi conform unei proceduri deschise, pe baza

califi cării ştiinţifi ce şi independenţei dovedite a acestora. Autoritatea tratează riscurile în

manieră integrată, cu ajutorul unei abordări multidisciplinare care vizează întregul lanţ

alimentar, oferind, atunci când este cazul, informaţii ştiinţifi ce cu privire la benefi cii şi

comparaţii ale riscurilor pentru a permite gestionarilor de risc să ia decizii în baza unor

informaţii complete.

Cea mai mare parte a activităţilor EFSA, aproximativ 90%, se desfăşoară ca răspuns la

solicitările Comisiei Europene4, restul de solicitări venind din partea statelor membre şi a

Parlamentului European. EFSA este şi proactivă, regulamentul său de instituire prevăzând

capacitatea Autorităţii de a iniţia activităţi proprii (autosesizare). Până în prezent (iunie

2008), EFSA s-a autosesizat în 87 de cazuri şi acest lucru i-a permis, în special, să elaboreze

abordări fundamentale şi documente orientative.

Numărul solicitărilor de avize ştiinţifi ce este din ce în ce mai mare. În primii cinci ani de

activitate, EFSA a emis peste 680 de avize, numai în 2007 emiţând mai mult de 200.

Documentele produse nu au valoare în sine dacă avizele nu corespund aşteptărilor

gestionarilor de risc în ceea ce priveşte calitatea şi funcţionalitatea. Astfel, în 2007/2008,

EFSA a introdus un program de asigurare a calităţii5 în vederea revizuirii permanente şi

îmbunătăţirii calităţii activităţii sale ştiinţifi ce. Acest program include un sistem de evaluare

internă, pentru a se asigura respectarea etapelor esenţiale de elaborare a avizelor şi a

celorlalte documente ştiinţifi ce. În anul 2009, EFSA va continua consolidarea acestui

program, prin punerea în aplicare a unei etape de evaluare externă, cu implicarea unei

echipe externe independente de revizuire. De asemenea, EFSA are în vedere alte iniţiative

pentru recunoaşterea calităţii metodelor de evaluare şi rezultatelor activităţii sale.

Capacitatea de răspuns este la fel de importantă, EFSA adoptând proceduri accelerate în

cazul problemelor urgente legate de siguranţa produselor alimentare şi a hranei pentru

animale6, în scopul sprijinirii gestionarilor de risc în luarea de măsuri imediate de reducere

a riscurilor.

EFSA a elaborat politici şi proceduri în privinţa declaraţiilor de interese7, pentru a asigura

independenţa activităţii sale ştiinţifi ce şi a celorlalte activităţi desfăşurate. Toate informaţiile

ştiinţifi ce ale EFSA şi documentele referitoare la acestea sunt disponibile publicului pe site-

ul web al Autorităţii, asigurând transparenţa constatărilor acesteia.

8

2.

http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionsListLoader?panel=ALL

http://www.efsa.europa.eu/EFSA/AboutEfsa/efsa_locale-1178620753812_HowWeWork.htm


http://www.efsa.europa.eu/EFSA/AboutEfsa/WhoWeAre/efsa_locale-1178620753812_DeclarationsInterest.htm

8 27 de state membre + ţările învecinate

9 Articolul 27 din Regulamentul (CE)

nr. 178/2002

10 Strategia pentru cooperare şi

interconectare între statele membre

UE şi EFSA, decembrie 2006, site-ul

web al EFSA, a se vedea http://www.

efsa.europa.eu/EFSA/DocumentSet/

mb_strategy_28thmeet_en_6a,1.pdf

11 Raport EFSA/ECDC - raportul

comunitar de sinteză privind

tendinţele şi sursele de zoonoze,

agenţii zoonotici, rezistenţa

antimicrobiană şi epidemiile de

origine alimentară în Uniunea

Europeană în anul 2006


2.3 | Lucrând împreună: cooperarea în domeniul siguranţei alimentare

EFSA lucrează împreună cu statele membre, organismele europene, organizaţiile

internaţionale şi din ţările terţe în vederea schimbului de informaţii, date şi bune practici, a

identifi cării riscurilor emergente şi a dezvoltării unei comunicări coerente privind riscurile

din cadrul lanţului alimentar. În acest sens, Autoritatea a creat reţele efi ciente cuprinzând

peste 1000 de experţi, 30 de agenţii naţionale8 şi 200 de organizaţii ştiinţifi ce cu capacitatea

de a efectua activităţi din domeniul misiunii EFSA, în conformitate cu articolul 36 din

regulamentul de instituire a Autorităţii. Identifi carea riscurilor emergente a fost şi continuă

să fi e o prioritate esenţială. EFSA şi-a lărgit sfera de competenţă în acest domeniu, lucrând

în strânsă legătură cu agenţiile naţionale, ţările terţe şi organizaţiile internaţionale, colectând

în mod sistematic date şi alte informaţii actualizate, în vederea identifi cării şi analizării

riscurilor emergente.

Forumul consultativ9 reuneşte reprezentanţi ai autorităţilor naţionale din toate cele 27 de

state membre, plus statele învecinate şi asigură o platformă pentru cooperare între statele

membre şi EFSA şi între statele membre în sine. Cu sprijinul acestui forum, EFSA a elaborat

o strategie de cooperare şi interconectare10 care prezintă cadrul şi priorităţile cooperării

între EFSA şi statele membre. În perioada 2007/2008, cooperarea a continuat să se

consolideze prin înfi inţarea punctelor focale din statele membre, care vor acţiona ca

interfaţă între EFSA şi autorităţile naţionale pentru siguranţa alimentară, institutele de

cercetare şi părţile interesate naţionale. Prioritatea esenţială a acestor puncte focale este

schimbul de informaţii cu privire la probleme ştiinţifi ce.

Resursele ştiinţifi ce paneuropene sunt mobilizate prin seria de proiecte de cooperare

ştiinţifi că (grupuri de lucru pentru cooperare ştiinţifi că, ESCO) iniţiate în 2006. Aceste

proiecte se concentrează pe probleme specifi ce de siguranţă a produselor alimentare şi a

hranei pentru animale, de interes atât naţional, cât şi comunitar, precum identifi carea

riscurilor emergente.

EFSA cooperează cu alte agenţii ale Uniunii Europene (EMEA, AEM, ECDC şi ECHA), cu CCC şi

Comitetele ştiinţifi ce ale Comisiei Europene pentru alte domenii decât cel alimentar, în

scopul schimbului de experienţă şi de informaţii. De exemplu, EFSA a lucrat în parteneriat

cu ECDC în cazul zoonozelor11 şi a gripei aviare. Pentru a asigura o bază solidă în vederea

consolidării cooperării, EFSA a încheiat acorduri cu ECDC şi CCC.

9

2.

http://www.efsa.europa.eu/cs/BlobServer/resource_EFSA/about/core/mb_strategy_28thmeet_en_6a.pdf?ssbinary=true


Autoritatea este responsabilă pentru armonizarea metodologiilor de colectare a datelor,

reunind şi oferind acces la date de nivel paneuropean în scopul activităţilor proprii şi în

benefi ciul gestionarilor de risc şi al organismelor naţionale de evaluare a riscurilor. Aceste

măsuri au dat deja roade în domeniul zoonozelor12; alte iniţiative, cum ar fi compilarea

datelor privind substanţele chimice şi realizarea bazei de date concise privind consumul de

produse alimentare, care integrează datele primite de la statele membre, urmând să

faciliteze evaluările de risc la nivel european.

Deoarece multe dintre riscurile actuale legate de produsele alimentare sunt globale, este

important ca EFSA să îşi asume un rol important în arena internaţională a evaluării riscurilor,

pentru a menţine nivelul de conştientizare a situaţiilor de evoluţie a riscurilor şi pentru a

contribui la activitatea ştiinţifi că necesară pentru abordarea riscurilor globale. În anul

200713, EFSA a încheiat un acord de confi denţialitate cu Administraţia pentru Alimentaţie şi

Medicamente a Statelor Unite ale Americii (USFDA) şi, în prezent, poartă discuţii cu privire

la acorduri similare cu alte organizaţii. EFSA a contribuit în mod activ, la nivel internaţional,

la evaluarea riscurilor şi la elaborarea metodologiilor de evaluare a riscurilor sub auspiciile

OMS/FAO14 şi ale altor organisme internaţionale şi a stabilit legături cu organisme regionale,

precum Organizaţia Europeană şi Mediteraneană de Protecţie a Plantelor (EPPO).

În cadrul procesului de extindere a Uniunii Europene, EFSA lucrează cu ţările candidate şi

ţările afl ate în etapa de preaderare pentru a promova înţelegerea activităţii Autorităţii,

schimbul de expertiză, crearea de mecanisme pentru schimbul de informaţii şi implicarea

autorităţilor naţionale şi a Comisiei Europene în exerciţii de coordonare în situaţii de criză.

2.4 | Implicarea părţilor interesate

Deschiderea şi transparenţa reprezintă principiile esenţiale de funcţionare ale Autorităţii15.

Regulamentul de instituire şi metodele de lucru ale EFSA refl ectă principiile de guvernare

prezentate în Cartea albă privind guvernarea europeană din 200116 şi în cadrul activităţilor

mai recente ale Comisiei referitoare la programul „Europa pentru cetăţeni”17. EFSA duce o

politică activă de implicare a părţilor interesate prin consultări asupra documentelor

esenţiale, de exemplu proiectul de aviz privind clonarea animalelor şi proiectele de

10

12 Directiva 2003/99/CE

13 EFSA şi FDA consolidează

cooperarea în domeniul siguranţei

alimentare, site-ul web al EFSA,

iulie 2007, a se vedea http://www.

efsa.europa.eu/EFSA/efsa_locale-

1178620753812_1178621165446.

htm

14 OMG – grupul operativ Codex

Biotech

15 Articolul 38, Regulamentul 178/2002

16 Cartea albă privind guvernarea

europeană adoptată de Comisie la

25.07.2001, COM (2001) 428 fi nal.

17 Decizia 1904/2006/CE a

Parlamentului European şi a

Consiliului din 12 decembrie 2006

de instituire pentru perioada

2007-2013 a programului „Europa

pentru cetăţeni” pentru promovarea

cetăţeniei europene active.

2.


18 Platforma consultativă EFSA pentru

părţile interesate, termeni de referinţă,

a se vedea http://www.efsa.europa.

eu/EFSA/General/iai_stakeholder_

platform_tor_september2006_en,2.

pdf

19 Strategia şi planurile EFSA de

comunicare privind riscurile, a se

vedea http://www.efsa.europa.eu/

EFSA/General/mb_commstrategy_

fi nal_20061108.pdf

20 Articolele 56 şi 57, Regulamentul CE

178/2002


documente orientative privind organismele modifi cate genetic (OMG) şi aditivii pentru

hrana animalelor. EFSA organizează reuniuni periodice cu părţile interesate şi, prin platforma

consultativă18, implică societatea civilă, ONG-urile şi reprezentanţii consumatorilor şi ai

lanţului alimentar.

În anul 2008, EFSA a solicitat o revizuire externă a activităţilor sale desfăşurate în legătură cu

părţile interesate, pentru a se asigura că implicarea acestora este efi cientă, reciproc

avantajoasă şi, în general, răspunde aşteptărilor. În următorii ani, EFSA va acorda o şi mai

mare atenţie implicării părţilor interesate, în special a consumatorilor.

2.5 | Comunicarea coerentă a riscurilor în Europa

Încă de la început, EFSA a comunicat în mod activ informaţii referitoare la activitatea sa şi,

prin strategia sa de comunicare19, a identifi cat o abordare generală pentru a asigura

transmiterea de informaţii concise, simple şi exacte cu privire la riscuri. De asemenea, EFSA

a comunicat în mod activ informaţii şi în ceea ce priveşte rolul şi obiectivele sale în sistemul

european. Comunicarea aspectelor ştiinţifi ce complexe către o populaţie variară din punct

de vedere cultural şi lingvistic, de aproape cinci sute de milioane de cetăţeni care formează

Uniunea Europeană, reprezintă o mare provocare şi nu poate fi realizată numai de EFSA.

Prin urmare, Autoritatea cooperează cu autorităţile naţionale pentru siguranţa alimentară

prin Grupul de lucru al Forumului consultativ privind comunicările, cu scopul de a asigura

primirea de către consumatori a unor mesaje utile, relevante, uşor de înţeles şi complete,

bazate pe informaţii independente şi susţinute de dovezi. De asemenea, EFSA îşi

coordonează activităţile de comunicare a riscurilor cu gestionarii de risc, în special cu

Comisia Europeană, pentru a asigura coerenţa generală a comunicărilor publice cu privire la

riscuri. Acest lucru este deosebit de important în timpul crizelor20.

În urma recomandărilor făcute de Grupul consultativ privind comunicarea riscurilor,

Autoritatea urmăreşte să monitorizeze şi să evalueze percepţia consumatorilor asupra

riscurilor şi benefi ciilor asociate produselor alimentare, precum şi impactul comunicărilor

cu privire la riscuri asupra cunoştinţelor, atitudinii şi, în ultimă instanţă, asupra

comportamentului consumatorilor.

11

2.

http://www.efsa.europa.eu/EFSA/General/iai_stakeholder_platform_tor_september2006_en,2.pdf

http://www.efsa.europa.eu/EFSA/General/mb_commstrategy_final_20061108.pdf


12

Contexte în continuă transformare

3.

≥

21 Cartea provocărilor viitoare: 2009-

2014, Direcţia Generală Sănătate

şi Consumatori, a se vedea http://

ec.europa.eu/dgs/health_consumer/

events/future_challenges_en.htm

C O N T E X T E Î N C O N T I N U Ă T R A N S F O R M A R E

13

Domeniile politice care infl uenţează activitatea EFSA au evoluat de la înfi inţarea

acesteia şi vor continua să evolueze. Direcţia Generală (DG) Sănătate şi Consumatori,

cu care EFSA lucrează în cea mai strânsă legătură, a identifi cat motoarele principale ale

schimbărilor din următorii ani în mediul său politic ca fi ind încrederea consumatorilor,

societatea în continuă schimbare, guvernarea şi globalizarea21. EFSA recunoaşte că

acestea vor avea un impact major asupra activităţii sale pe termen lung; Autoritatea

este, desigur, afectată de aceiaşi factori care îi afectează şi pe gestionarii de risc, însă

consecinţele, obiectivele şi soluţiile sale pe termen lung, ca organizaţie, pot fi diferite.

În analizele sale, EFSA a identifi cat următoarele infl uenţe majore asupra organizaţiei în

următorii cinci ani.

3.

http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/events/future_challenges_en.htm


22 Al şaselea program de acţiune

pentru mediu al Comisiei Europene

2002-2012, a se vedea http://

ec.europa.eu/environment/newprg/

strategies_en.htm

23 Bilanţul de sănătate al politicii

agricole comune (PAC), noiembrie

2007

24 Strategia reînnoită a UE pentru

dezvoltare durabilă 2006 – Consiliul

Uniunii Europene 15/16 iunie 2006

25 DG Agricultură, http://ec.europa.

eu/agriculture/foodqual/index_

en.htm#sustainability

26 Tratatul de la Lisabona, decembrie

2007

27 O nouă strategie în materie de

sănătate animală (2007-2013):

prevenirea este mai efi cientă decât

vindecarea, Direcţia Generală

Sănătate şi Consumatori, 2007

28 Rolul EFSA în contribuţiile pentru

îmbunătăţirea sănătăţii animale

în Europa http://www.efsa.

europa.eu/EFSA/efsa_locale-

1178620753812_1211902168979.

htm

29 Rapoartele Grupului

interguvernamental privind

schimbările climatice

30 Comunicare din partea Comisiei, O

strategie UE pentru biocombustibili,

februarie 2006

31 Estimări ale Organizaţiei Naţiunilor

Unite

32 Creşterea preţurilor la produsele

alimentare - Direcţii de acţiune ale

UE pentru gestionarea problemei,.

Comunicarea Comisiei Europene

către Parlamentul European, către

Consiliu, către Comitetul Economic

şi Social European şi către Comitetul

Regiunilor, 20.5.2008

14

3.1 | Dezvoltarea durabilă

În mare parte din Europa, agricultura se bazează pe metode intensive, tinzându-se către

producţii mari, materii prime neafectate de boli şi aplicarea de produse chimice pentru

agricultură. Impactul asupra solului, biodiversităţii, rezervelor de apă şi poluarea, potenţialul

de contaminare a culturilor pentru hrana omului şi a animalelor şi efectele asupra animalelor

de la care se obţin produse alimentare pun EFSA în faţa unor provocări din ce în ce mai

complexe. Se estimează că va creşte necesitatea evaluării riscului de mediu, care face deja

parte din evaluarea riscurilor22.

Reformele politicii agricole comune23, continuarea aplicării politicii de mediu în producţia

de alimente şi dezvoltarea durabilă24,25 sunt şi vor continua să fi e factorii esenţiali ai

schimbării. În plus, atenţia mai mare acordată sănătăţii şi bunăstării animalelor26,27 la nivel

comunitar va avea un impact asupra activităţii şi direcţiei EFSA28. Sănătatea şi bunăstarea

animalelor sunt legate inextricabil, iar în unele cazuri în care există aspecte zoonotice,

aceste aspecte sunt relevante pentru sănătatea publică.

Se prevede că schimbările climatice vor infl uenţa producţia de alimente, precum şi practicile

şi tipurile de producţii agricole, anticipându-se şi modifi cări în răspândirea bolilor plantelor

şi animalelor şi în răspândirea vectorilor bolilor29. Schimbările climatice pot, de asemenea,

să determine modifi carea tendinţelor de utilizare a produselor chimice pentru agricultură,

creşterea riscului de pandemii globale, precum gripa aviară, şi ar putea reprezenta noi

provocări pentru EFSA în mai multe sfere de activitate. Febra catarală ovină din nordul

Europei poate fi un indicator timpuriu pentru ceea ce ne-ar putea aştepta în viitor.

Se estimează că produsele alimentare din Europa vor fi afectate din ce în ce mai mult de alţi

factori, de exemplu: creşterea cererii şi schimbarea tendinţelor consumului în cadrul

economiilor emergente, preţul energiei electrice, seceta din emisfera sudică şi creşterea de

la an la an, începând din 200430, a utilizării terenurilor pentru biocombustibil. Totodată, va

creşte necesarul de produse alimentare la nivel mondial şi se anticipează că până în 2030

producţia internaţională de alimente va trebui să fi e mai mare decât cea actuală cu

aproximativ 50% la sută, pentru a satisface cerinţele previzionate31. Aceste evoluţii se

refl ectă în recenta creştere spectaculoasă a preţurilor alimentelor32, dar este difi cil de

apreciat ce impact specifi c ar putea avea asupra activităţii EFSA pe termen mai lung.

3.

http://ec.europa.eu/environment/newprg/strategies_en.htm

http://ec.europa.eu/agriculture/quality/index_en.htm


33 Relaţiile comerciale bilaterale ale UE,

Direcţia Generală Comerţ, statistică,

iunie 2006, a se vedea http://trade.

ec.europa.eu/doclib/docs/2006/

june/tradoc_129093.pdf

34 Exporturile şi importurile au căpătat

un impuls în 2006, ambele crescând

cu 11%, cea mai mare creştere

anuală din 2000 până în prezent.

Cu 22% din totalul exporturilor

din UE, Statele Unite reprezintă

clientul numărul unu al industriilor

europene producătoare de alimente

şi băuturi. Exporturile către Rusia

continuă să se dezvolte rapid, cu

o creştere remarcabilă de 24% în

2006. Pentru prima dată, China

intră în topul celor zece destinaţii

de export, cu exporturi în valoare

de aproape 1 miliard EUR. �

Importurile din Brazilia şi Argentina

reprezintă o cincime din totalul

importurilor UE de alimente şi

băuturi. Statisticile arată o creştere

semnifi cativă a importurilor din ţările

mediteraneene (+21%), din Rusia

(+25%), China (+25%), unele ţări

asiatice (Thailanda +22%, Vietnam

+60%). � Importurile din ţările

în curs de dezvoltare au crescut

în mod vizibil în ultimii şase ani,

în timp ce, în privinţa exportului,

performanţele produselor alimentare

şi ale băuturilor din UE sunt mixte

– sursa: datele CIAA şi tendinţele

pentru 2006

35 Articolul 50 alineatul (3),

Regulamentul 178/2002, a se vedea

http://ec.europa.eu/food/food/

rapidalert/index_en.htm


3.2 | Globalizarea

Produsele şi ingredientele alimentare provin din întreaga lume33. Din ce în ce mai mult,

consumatorii doresc să aibă acces pe tot parcursul anului la produse care odată erau

considerate de sezon, iar alimentele gata preparate ocupă un loc important în magazinele

din multe state membre. Tendinţa către un comerţ global de produse alimentare atât la

import, cât şi la export, este în creştere34. Riscurile pentru siguranţa alimentară nu au

frontiere internaţionale, sistemul de alertă rapidă pentru alimente şi produse furajere35

înregistrând în 2007 aproximativ 7300 de notifi cări referitoare la alimentele şi hrana pentru

animale importate în Comunitate, demonstrând natura globală a riscurilor şi subliniind

necesitatea vigilenţei necesare pentru prevenirea introducerii de noi pericole în Uniunea

Europeană şi reintroducerii celor cu care deja ne-am confruntat, de exemplu encefalopatia

spongiformă bovină (ESB). Ceea ce în trecut era probabil o problemă regională sau naţională

poate deveni o problemă europeană sau chiar globală, dacă apare la un aliment sau

ingredient comercializat sau utilizat pe scară largă. Informaţiile şi datele provenind dintr-o

mare varietate de surse trebuie evaluate astfel încât să poată fi luate măsuri de protecţie a

consumatorilor.

În cele din urmă, mare parte din activitatea Autorităţii are un impact asupra standardelor pe

care Uniunea Europeană le aplică atât în cadrul pieţei interne, cât şi în privinţa alimentelor

comercializate pe plan internaţional, în vederea atingerii nivelului ridicat de sănătate

adoptat. În acest sens, activitatea EFSA poate să intre din ce în ce mai mult în atenţia

partenerilor comerciali şi, probabil, a OMC. Se poate prevedea că evaluările riscurilor şi alte

evaluări efectuate de comitetele şi organismele internaţionale vor fi în continuare utilizate

ca puncte de referinţă în arena internaţională. În calitate de principală organizaţie de

evaluare a riscurilor la nivel european, EFSA va trebui să analizeze cadrul în care contribuie

la aceste discuţii.

15

3.

http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/june/tradoc_129093.pdf

http://ec.europa.eu/food/food/rapidalert/index_en.htm


36 Articolul 50 alineatul (3),

Regulamentul 178/2002, a se vedea

http://ec.europa.eu/food/food/

rapidalert/index_en.htm

37 Strategia de la Lisabona: industrie

alimentară competitivă – inovaţie,

cercetare şi dezvoltare

37 Confederaţia industriilor

agroalimentare din UE (CIAA): Date şi

evoluţii ale industriilor agroalimentare

europene 2007

38 Baza de date a Organizaţiei pentru

Cooperare şi Dezvoltare Economică

(OCDE), Indicatori de analiză

structurală (STAN)

39 Genomică: studiul structurii şi

funcţiei genelor; Proteomică: studiul

întregului set de proteine codifi cate

de un genom, a funcţiilor şi a

interacţiunilor acestora

16

3.3 | Ştiinţă şi inovare

Strategia de la Lisabona identifi că ştiinţa şi inovarea ca motoare esenţiale pentru competi-

tivitatea economică a Uniunii Europene36, iar sectorul alimentar şi cel al hranei pentru ani-

male, care intră în competenţa EFSA, sunt contribuabili importanţi la economia UE,

alimentele şi băuturile reprezentând un capital rulant de aproximativ 870 miliarde EUR37

anual. Economiile emergente ale Chinei, Indiei, Rusiei şi Braziliei se afi rmă tot mai mult în

sectorul alimentelor şi băuturilor38, cota Uniunii Europene fi ind în scădere. Sectorul agroali-

mentar este încurajat să investească mai mult în cercetare, dezvoltare şi inovare. Se poate

estima că numărul de produse alimentare şi furajere inovatoare care provin atât din indus-

tria europeană, cât şi din importuri va continua să crească.

Noile tehnologii şi inovarea în domeniul producţiei de alimente şi hrană pentru animale

reprezintă provocări complexe pentru EFSA atât în cadrul activităţilor sale ştiinţifi ce, cât şi în

cadrul celor de comunicare. Autoritatea trebuie să se menţină la cel mai înalt nivel al progre-

sului tehnologic din sectorul alimentar şi furajer, în special pentru a putea analiza implicaţi-

ile în evaluarea riscurilor. Evaluarea riscurilor inovării poate ridica probleme legate de

nesiguranţă, lipsă de informaţii şi necesitatea dovezilor pentru realizarea unei evaluări com-

plete a riscurilor. Progresele inovatoare şi ştiinţifi ce reprezintă provocări speciale din punc-

tul de vedere al comunicării. Abordând aceste aspecte, EFSA trebuie să reducă distanţa

dintre ştiinţă, inovare şi percepţia cetăţenilor. Autoritatea se va confrunta cu provocări în

defi nirea rolului său în evaluarea noilor tehnologii, în înţelegerea modului în care consuma-

torii percep riscurile şi în dezvoltarea unui dialog util cu părţile interesate.

Inovarea în ceea ce priveşte metodele de analiză şi detectare reprezintă, de asemenea, pro-

vocări pentru evaluatorii de riscuri, deoarece apar în permanenţă noi informaţii cu privire la

prezenţa de substanţe în alimente şi hrana animalelor la niveluri care anterior ar fi fost im-

posibil de detectat, de exemplu în cazul acrilamidei din alimente. În mod similar, progresele

în domenii precum genomica şi proteomica39, biologia sistemelor şi bioinformatica, vor

avea implicaţii semnifi cative pentru activitatea EFSA de evaluare a riscurilor, iar Autoritatea

va trebui să analizeze aceste progrese, pe lângă altele, pentru a se asigura că se menţine în

continuare în avangarda tehnicilor şi metodologiilor de evaluare a riscurilor.

3.

40 Document de lucru al serviciilor

Comisiei, Viitorul demografi c al

Europei: fapte şi cifre, mai 2007

41 Peste o treime din cetăţenii UE sunt

supraponderali (25<IMC<29.9) şi

unul din zece este obez (IMC>30) –

DG Cercetare, Combaterea obezităţii

în Europa, 2007

42 Tratatul de la Lisabona, decembrie

2007, a se vedea http://europa.eu/

lisbon_treaty/index_en.htm

43 Eurobarometrul special 238:

Subiectele de risc, februarie 2006

şi alte sondaje Eurobarometru, a se

vedea http://ec.europa.eu/public_

opinion/index_en.htm


17

3.4 | Societatea în schimbare: modifi cări socio-demografi ce şi ale consumatorilor

În Uniunea Europeană, tendinţele demografi ce se caracterizează prin îmbătrânirea popula-

ţiei, reducerea natalităţii, creşterea imigrării şi a urbanizării, schimbarea stilului de viaţă,

ceea ce determină obiceiuri diferite de consum şi prelungirea speranţei de viaţă40. Aceste

schimbări vor reprezenta în sine noi provocări pentru EFSA în următorii ani, legate de sănă-

tate şi nutriţie şi regimul alimentar, modifi când, de exemplu, prezumţiile anterioare cu pri-

vire la vulnerabilitatea populaţiei la riscuri, consum, expunere şi punând accentul pe starea

de sănătate. Creşterea ponderii obezităţii41, în special la copii, reprezintă o preocupare ma-

joră de sănătate publică, agravată de afecţiunile asociate diabetului, bolilor de inimă şi can-

cerului. EFSA poate, aşadar, să prevadă că nutriţia, alimentaţia şi legătura acesteia cu

sănătatea vor continua să reprezinte o caracteristică preponderentă a activităţii sale în ur-

mătorii ani, pe măsură ce competenţa comunitară privind problemele de sănătate capătă o

importanţă tot mai mare42. Pentru a veni în sprijinul gestionarilor de risc, EFSA va continua

să furnizeze consultanţă ştiinţifi că şi comunicări privind nutriţia şi problemele legate de in-

formarea consumatorilor asupra legăturii dintre alimentaţie şi sănătate, de exemplu cereri

şi abordări referitoare la elaborarea unor orientări în materie de dietetică. Evaluarea produ-

selor dietetice, a alimentelor noi şi a alergiilor alimentare vor reprezenta componente im-

portante în activitatea Autorităţii în acest domeniu.

Aşteptările consumatorilor în ceea ce priveşte aspectele de mediu şi cele legate de bunăs-

tarea animalelor sunt din ce în ce mai mari43. Consumatorii de astăzi sunt mai bine informaţi

şi au mai multă autoritate decât în trecut. Accesul mai mare la informaţii, creat de cererea de

libertate de informare şi dezvoltarea fără precedent a internetului ca mijloc de comunicare

şi informare au constituit motoare importante în acest sens, alături de gradul mai ridicat de

conştientizare a responsabilităţii personale în ceea ce priveşte sănătatea.

3.

http://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm


18

3.

* Datele pentru 2002-2008 reprezintă cifre reale realizate, iar datele pentru 2009-2013 sunt sumele înscrise

în buget.

44 Perspectiva fi nanciară: Planurile

anuale de gestiune ale EFSA, 2008

şi 2009

Buget (M€)

Total personal

20020

100

200

300

400

500

600

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Nu

mă

rul m

em

bri

lor

pe

rso

na

lulu

i

Bu

ge

t (M

€)

3.5 | Cadrul organizaţional, instituţional şi politic

EFSA nu va atinge capacitatea maximă până în 2009-2010, aşa cum s-a prevăzut la începu-

tul perioadei actuale de fi nanţare44 (fi g. 1). Cu toate acestea, volumul de muncă a Autorităţii

a crescut constant de la înfi inţarea sa, aşa cum se arată în fi gura 2 şi se preconizează că

această tendinţă va continua. Prin urmare, este absolut necesar ca, pe măsură ce organizaţia

creşte, aceasta să continue să îşi dezvolte sistemele de gestionare pentru a răspunde aces-

tor cerinţe şi pentru a se asigura că resursele sale corespund priorităţilor în continuă evoluţie.

Este esenţial, în special, ca Autoritatea să aibă capacitatea de a recruta cel mai bine pregătit

personal, inclusiv ştiinţifi c, oferind un mediu de lucru stimulant, în scopul păstrării celor mai

buni angajaţi.

Fig. 1. Resursele umane şi fi nanciare ale EFSA, 2002-2013*


19

Key strategic areas

20020

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

AFC

NDA

FEEDAP

Fig. 2. Volumul de muncă în raport cu producţia ştiinţifi că a EFSA, 2002-2013*

3.

**Datele pentru 2009-2013 sunt estimative. Nivelurile de vârf reprezentând solicitări de ordin ştiinţifi c anticipate

Tendinţa solicitărilor de ordin ştiinţifi c

Tendinţa producţiei ştiinţifi ce

Nu

mă

r d

e s

olic

ită

ri ş

i de

do

cum

en

te p

rod

use


20

3. Există şi alţi factori care pot avea un impact asupra activităţii EFSA. În anul 2009, vor fi con-

stituite o nouă Comisie Europeană şi un nou Parlament European. Prin revizuirea propusă a

agenţiilor de reglementare se va efectua o evaluare a guvernării agenţiilor şi se vor revizui

sistemele interne proprii ale Comisiei care guvernează relaţia cu agenţiile. Comisia poate

revizui posibilitatea de plată a onorariilor45 pentru unele activităţi ale EFSA, iar Autoritatea

va fi face obiectul unei evaluări externe în anul 201146.

Extinderile recente şi potenţiala aderare a altor ţări candidate la Uniunea Europeană prezintă

la rândul lor provocări specifi ce. Acest lucru se confi rmă în special în ceea ce priveşte asi-

gurarea cunoaşterii şi înţelegerii competenţelor şi activităţilor EFSA în aceste ţări, precum şi

a participării depline a oamenilor de ştiinţă din ţările respective la activităţile EFSA.


nr. 178/2002


nr 178/2002

În concluzie, contextul în continuă schimbare în care se găsesc EFSA şi

siguranţa alimentară în general va trebui recunoscut şi va fi nevoie de

răspunsuri adecvate pentru asigurarea deplinei protecţii a sănătăţii pu-

blice şi a creşterii încrederii consumatorilor. Principalele provocări cu care

se confruntă Autoritatea pot fi rezumate astfel:

> Globalizarea măreşte probabilitatea apariţiei sau reapariţiei riscurilor în legătură cu produsele alimentare din Europa

> EFSA va trebui să ţină seama de tehnologii inovatoare, de evoluţia practicilor de evaluare a riscurilor şi de apariţia unor noi ştiinţe

> Dezvoltarea durabilă şi schimbările climatice vor accentua importanţa unei abordări integrate în ceea ce priveşte evaluarea riscurilor

> Modifi cările petrecute în societate, asociate cu structura socio-demografi că, alimentaţia şi comportamentul consumatorilor vor avea efecte asupra activităţii EFSA

> Schimbările care vor interveni în politică şi în cadrul de reglementare vor avea implicaţii asupra volumului de muncă şi priorităţilor EFSA


21

3.În concluzie≥


22

Abordarea provocărilor

4.

≥

A B O R D A R E A P R O V O C Ă R I L O R

23

Pentru a face faţă provocărilor viitoare, EFSA a identifi cat şase domenii strategice

principale şi obiective orientate spre rezultate asupra cărora îşi va concentra atenţia

pentru a direcţiona organizaţia în următorii cinci ani. În mod evident, acestea vor fi

revizuite, dar vor servi ca bază pentru programele anuale de lucru ale Autorităţii şi

pentru planul general privind perioada 2009-2013. Ca parte integrantă a sistemului

Uniunii Europene de elaborare a legislaţiei alimentare, Autoritatea trebuie să fi e în

permanenţă capabilă să îşi îndeplinească obligaţiile în lumina modifi cării priorităţilor

gestionarilor de risc şi responsabililor politici.

4.


Accent pe asigurarea unei abordări integrate în

consultanţa ştiinţifi că privind lanţul alimentar de la

producător la consumator

Folosind întreaga capacitate ştiinţifi că de care dispune în toată Europa, EFSA poate reuni o

gamă largă de cunoştinţe referitoare la întreaga desfăşurare a lanţului alimentar, inclusiv

sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi protecţia culturilor, până la

nutriţie şi alimentaţie.

Autoritatea va continua să se bazeze pe abordarea multidisciplinară şi integrată în întreaga

activitate pe care o desfăşoară, astfel încât să ofere gestionarilor de risc o consultanţă

ştiinţifi că completă. Abordarea „de la producător la consumator” va include, după caz,

comparaţii ale riscurilor şi evaluări risc-benefi ciu. EFSA va continua să încurajeze cooperarea

cu statele membre în vederea identifi cării unor iniţiative comune de susţinere a activităţii

EFSA de evaluare a riscurilor. EFSA va continua să se asigure că evaluările riscurilor efectuate

de agenţiile alimentare naţionale sau de organismele internaţionale sunt luate în considerare

de grupurile ştiinţifi ce şi de Comitetul ştiinţifi c al EFSA. Autoritatea va pune accent pe

asigurarea unei înalte calităţi a activităţii sale de evaluare a riscurilor şi pe emiterea unor

recomandări pertinente şi utile gestionarilor de risc, în termenul adecvat.

Bazându-se pe abordarea integrată şi în cooperare cu statele membre, cu alte agenţii

europene, organizaţii naţionale şi internaţionale şi cu părţile interesate relevante, EFSA va

putea să prevadă, să evalueze şi să răspundă cu mai multă uşurinţă provocărilor prezentate

de politica şi de mediul de reglementare47 în continuă evoluţie şi acelor provocări prezentate

de schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, modifi carea aspectelor demografi ce şi altor

aspecte sociale, globalizare şi riscuri emergente

24

4. 1

47 A se vedea anexa II


25

Abordare

integrată

≥

OBIECTIVE INIŢIATIVE INDICATORI DE REUŞITĂ

1. Continuarea dezvoltării abordării multidisciplinare în ceea ce priveşte acordarea de consultanţă ştiinţifi că

Utilizarea Comisiei de revizuire a mandatelor pentru dezvoltarea abordării integrate

Dezvoltarea de activităţi comune cu sau între grupuri ştiinţifi ce sau reţele

Avizele refl ectă întreaga gamă de competenţe disponibile ale EFSA

Numărul activităţilor comune

2. Asigurarea accesului EFSA la întreaga expertiză şi gamă de informaţii necesare îndeplinirii mandatului său

Cererile de exprimare a interesului adresate experţilor refl ectă întreaga gamă de experţi necesară

Cooperarea cu statele membre şi cu organismele internaţionale pentru a asigura accesul la expertiză, date şi informaţii

Baza de date a experţilor este efi cientă pentru identifi carea expertizei

Îmbunătăţirea rezultatelor sondajului periodic privind satisfacţia experţilor

3. Asigurarea calităţii evaluărilor EFSA

Implementarea programului de evaluare calitativă şi a unor acţiuni de monitorizare

Îmbunătăţirea rezultatelor programului de evaluare calitativă


Evaluarea de înaltă calitate şi în timp util a produselor,

substanţelor şi cererilor supuse procesului reglementar

de autorizare

Cererile de autorizare reprezintă o parte importantă a activităţii EFSA şi o provocare din

punctul de vedere al complexităţii ştiinţifi ce, al cantităţii şi al termenelor legale. Încă de la

înfi inţarea Autorităţii, proporţia resurselor dedicate autorizărilor a crescut considerabil.

Acest lucru va continua să reprezinte un factor în planifi carea viitoare, dacă EFSA doreşte să

răspundă cerinţelor tot mai mari de creare a unei baze ştiinţifi ce de reglementare, în privinţa

autorizării alimentelor, a hranei pentru animale sau a substanţelor sau în ceea ce priveşte

menţiunile în legătură cu acestea, de exemplu fundamentarea ştiinţifi că a menţiunilor

privind sănătatea, profi lurile nutriţionale, evaluarea pesticidelor, nivelurile maxime de

reziduuri, aditivii alimentari, OMG-uri. Aspectele ecologice vor continua, de asemenea, să

constituie componente importante ale evaluării, la fel ca şi aspectele legate de sănătatea în

muncă, de exemplu în cazul pesticidelor.

Pentru a se asigura că poate răspunde cerinţelor privind această parte esenţială a

competenţelor sale, resursele pentru autorizări vor continua să fi e alocate pe bază de

priorităţi. Autoritatea va lucra în cooperare cu instituţiile Uniunii Europene şi cu părţile

interesate pentru a previziona mai bine volumul de muncă, pentru a aproba termene

realiste şi pentru a asigura înţelegerea criteriilor de calitate la depunerea cererilor. EFSA se

va strădui să asigure efi cienţa şi efi cacitatea sistemelor şi fl uxurilor de lucru legate de

gestionarea autorizaţiilor, implicând, pe cât posibil, sprijinul statelor membre şi al altor

agenţii europene şi asigurând, totodată, înalta calitate a activităţii sale ştiinţifi ce.

26

24.


27


1. Asigurarea condiţiilor pentru ca fl uxurile de lucru legate de autorizări să fi e efi ciente şi simplifi cate

Revizuirea periodică a procedurilor interne de gestionare a cererilor

Consolidarea cooperării ştiinţifi ce cu statele membre şi asigurarea integrării complete a informaţiilor care provin de la acestea, conform dispoziţiilor articolului 36 şi altor mecanisme de cooperare

Emiterea la termen a avizelor ştiinţifi ce în ceea ce priveşte cererile şi analizarea substanţelor

Numărul de proiecte în temeiul articolului 36 şi de achiziţii publice

2. Utilizarea optimă a resurselor în interiorul EFSA şi al statelor membre

Cooperarea cu instituţiile UE, cu industria şi cu alte părţi interesate, pentru o previzionare mai bună a volumului de muncă, a necesarului de informaţii şi de date şi a proceselor

Cooperarea cu statele membre şi organismele internaţionale pentru asigurarea accesului la expertiză, date, şi informaţii

Previzibilitatea mai bună a volumului de muncă

Accesul mai bun la date şi informaţii

3. Asigurarea calităţii evaluărilor EFSA

Implementarea programului de evaluare calitativă şi a unor acţiuni de monitorizare

Îmbunătăţirea rezultatelor tprogramului de evaluare calitativă

Evaluare de înaltă

calitate şi în timp util

≥


28

Coordonarea colaţionării, diseminării şi analizei datelor

în domeniile de competenţă ale EFSA

Autoritatea are sarcina de a colaţiona, analiza şi disemina datele şi informaţiile europene

privind siguranţa produselor alimentare şi a hranei animalelor şi domeniile asociate. EFSA

coordonează şi partajează informaţiile cu cele 27 de state membre actuale, în benefi ciul

evaluatorilor de risc naţionali, al altor agenţii europene, al gestionarilor de risc europeni şi

naţionali, al părţilor interesate şi, în ultimă instanţă, al consumatorilor europeni.

Pentru a aborda riscurile pe care le implică globalizarea, transporturile, imigraţia, schimbările

climatice şi inovarea, EFSA trebuie să poată identifi ca rapid, în cadrul activităţii sale de

colectare, colaţionare şi analiză a datelor, apariţia sau reapariţia riscurilor în legătură cu

produsele alimentare, contribuind astfel la asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a

sănătăţii, indiferent dacă aceste riscuri provin de pe piaţa internă sau de la mărfurile

comercializate pe plan internaţional. EFSA va consolida interconectarea cu agenţiile

naţionale şi internaţionale, promovând coerenţa colectării datelor, pentru a permite ca

acestea să fi e comparabile şi mai uşor de utilizat, va sprijini identifi carea riscurilor emergente

şi va asigura cea mai solidă bază pentru consultanţa ştiinţifi că.

34.


29


1. Creşterea şi asigurarea accesului la bazele de date paneuropene în domenii afl ate în sfera de competenţă a EFSA

Inventarul bazelor de date paneuropene construite şi al iniţiativelor de creare sau aderare, după caz

Priorităţi pentru proiectele aprobate de colectare a datelor

Numărul rapoartelor emise de EFSA şi de statele membre în care se utilizează bazele de date europene coordonate de EFSA

Proiectele de colectare a datelor fi nalizate la termenele stabilite

2. Consolidarea capacităţii EFSA de a identifi ca riscurile emergente

Colectarea şi analiza datelor privind riscurile emergente, inclusiv capacitatea de previzionare pentru viitor

Stabilirea reţelei de comunicare privind riscurile emergente, între autorităţile naţionale, organizaţiile internaţionale şi agenţiile UE

Raportul anual privind riscurile emergente, transmis gestionarilor de risc

Coordonarea

datelor UE

≥


30

Poziţionarea EFSA în avangarda metodologiilor şi

practicilor de evaluare la nivel european şi internaţional

Domeniul evaluării riscurilor este în continuă evoluţie. Noile tehnologii de producţie a

alimentelor (precum nanotehnologia şi clonarea) şi progresele metodologice (precum cele

reprezentate de genomică şi proteomică) prezintă noi provocări. În plus, practicile de evaluare

a riscurilor sunt diferite pe teritoriul Uniunii Europene. Utilizând expertiza disponibilă

autorităţilor naţionale, menţinându-se la curent cu evoluţiile ştiinţifi ce şi tehnologice,

dezvoltându-şi capacitatea de a anticipa inovarea şi evoluţiile politice, EFSA va putea rămâne

în avangarda ştiinţei şi va fi capabilă să îşi planifi ce priorităţile pe termen mai lung. EFSA va

acţiona împreună cu statele membre, cu alte agenţii europene şi cu Centrul Comun de

Cercetare al Comisiei, pentru a face faţă noilor provocări, pentru a armoniza metodologiile de

evaluare a riscurilor şi pentru a se constitui într-un punct de referinţă pentru evaluarea

riscurilor la nivel european.

Prin cooperarea cu toţi actorii din Europa şi nu numai, EFSA va promova noi metodologii

armonizate de evaluare a riscurilor şi partajare a informaţiilor ştiinţifi ce cu statele membre.

EFSA va trebui să îşi evalueze munca în aceste domenii, ţinând seama de intensifi carea

activităţii de evaluare a riscurilor de mediu şi de evaluare a efectelor pe termen lung. Pentru a

refl ecta contextul internaţional, EFSA va trebui să infl uenţeze buna practică internaţională şi,

atunci când este posibil şi adecvat, să joace un rol în creşterea armonizării şi recunoaşterii

globale. Pentru dezvoltarea capacităţilor, Autoritatea va organiza sesiuni de instruire şi va

utiliza evenimentele ştiinţifi ce existente pentru a promova o mai bună înţelegere a practicilor

de evaluare a riscurilor. EFSA va revizui în mod riguros calitatea documentelor pe care le emite,

în baza sistemelor stabilite în 2007/2008 şi va avea în vedere alte iniţiative în acest sens,

urmărind permanent îmbunătăţirea proceselor şi metodologiilor.

4. 4


31


1. Armonizarea şi propunerea de metodologii de evaluare a riscurilor în Europa

Elaborarea şi aprobarea abordărilor generale pentru armonizarea cu statele membre şi celelalte organisme europene

EFSA este implicată în proiecte europene esenţiale de armonizare, fi nalizate conform planului general

2. Asigurarea implicării depline a EFSA în forurile internaţionale pentru a se menţine la curent cu inovările în domeniul evaluării riscurilor şi pentru a contribui activ la dezvoltarea metodologiilor de evaluare a riscurilor

Intensifi carea activităţilor prospective şi a dialogului cu comunitatea de cercetare, părţile interesate şi organizaţiile internaţionale

Organizarea de evenimente ştiinţifi ce şi ateliere de formare pentru intensifi carea capacităţii generale şi consolidarea poziţiei EFSA în comunitatea de evaluare a riscurilor

EFSA poate rezolva probleme legate de evaluarea riscurilor şi poate elabora orientări în timp util

Program curent de activităţi de formare ştiinţifi că şi colocvii

Punct de referinţă

internaţional

≥


32

Consolidarea încrederii în EFSA şi în sistemul de

siguranţă alimentară al Uniunii Europene prin dialogul şi

comunicarea efi cientă privind riscurile cu partenerii şi

părţile interesate

Consolidarea încrederii în EFSA reprezintă un punct central al activităţii Autorităţii, aceasta

luându-şi angajamentul de a asigura transparenţă şi consultări deschise cu toate părţile in-

teresate. EFSA va continua, de asemenea, să ridice gradul de conştientizare a rolului său în

sistemul pentru siguranţă alimentară al Uniunii Europene şi în domeniul protecţiei consu-

matorilor. Împreună cu responsabilii privind comunicarea riscurilor din statele membre şi

prin consultări cu gestionarii de risc şi părţile interesate la nivel european, EFSA va promova

diseminarea de mesaje utile, relevante şi coerente cu privire la activitatea sa şi îşi va îndepli-

ni obligaţiile de comunicare a riscurilor din cadrul lanţului alimentar atât în perioade fără

evenimente semnifi cative, cât şi în timpul crizelor. EFSA va continua să monitorizeze şi să

caute să înţeleagă percepţia riscurilor şi nevoile consumatorilor în legătură cu informarea

privind siguranţa produselor alimentare şi a hranei pentru animale şi alimentaţia sănătoasă.

EFSA va continua să îşi consolideze transparenţa şi deschiderea şi va încerca să dezvolte noi

iniţiative pentru a reduce distanţa dintre ştiinţă şi percepţie, pentru a spori înţelegerea şti-

inţei afl ată la baza gestionării riscurilor.

4. 5


33


1. Creşterea încrederii în EFSA şi în sistemul UE de siguranţă alimentară în general

Creşterea înţelegerii de către EFSA a nevoilor esenţiale ale publicului şi a percepţiei riscurilor

Extinderea activităţii de informare a EFSA în statele membre prin reţelele Forumului consultativ/punctelor focale şi prin iniţiative comune

Sondaje Eurobarometru privind percepţia riscurilor şi analiza rezultatelor

Conştientizarea şi încrederea în activitatea EFSA evaluată prin sondarea publicului ţintă

2. Creşterea coerenţei şi relevanţei mesajelor de comunicare a riscurilor în UE

Continuarea dezvoltării reţelelor de interconectare cu Comisia Europeană şi statele membre, inclusiv a mecanismelor de alertă rapidă şi a coordonării activităţilor de comunicare

Sprijinirea elaborării de mesaje adaptate publicului, cu ajutorul punctelor focale naţionale

Coerenţa mesajelor de comunicare a riscurilor măsurată prin analiza şi monitorizarea mass-media

Relevanţa mesajelor evaluată prin sondarea publicului ţintă

3. Intensifi carea dialogului cu părţile interesate

Continuarea dezvoltării activităţilor EFSA cu părţile interesate

Continuarea dialogului cu părţile interesate privind priorităţile, programul de lucru şi calendarele EFSA

Numărul consultărilor cu părţile interesate

Revizuirea periodică a activităţilor cu părţile interesate

Comunicare

şi dialog

≥


34

Asigurarea capacităţii de răspuns, a efi cienţei şi a

efi cacităţii EFSA

Resursele EFSA sunt organizate în contextul perspectivei fi nanciare 2007-2013, care antici-

pează că EFSA va atinge capacitatea maximă de funcţionare până în 2009-201048. Pentru a

face faţă viitoarelor provocări şi pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de răspuns, Autoritatea

se va asigura că infrastructura şi sistemele sale de gestionare sunt efi ciente, că alocarea re-

surselor este optimizată şi că organizaţia se poate adapta constrângerilor. EFSA se va asigu-

ra că procesele sale sunt efi ciente şi simplifi cate şi va avea în vedere consolidarea sistemelor

sale de planifi care, de stabilire a priorităţilor, de monitorizare şi raportare pentru gestiona-

rea corectă şi garantarea efi cacităţii. Pentru a-şi exercita mandatul, EFSA trebuie să atragă şi

să păstreze experţi şi personal cu înaltă califi care. Organizaţia va face eforturi pentru a asi-

gura un mediu de lucru stimulant şi de susţinere, conform unor politici adecvate de resurse

umane şi de dezvoltare a carierei profesionale. Autoritatea va lucra în strânsă legătură cu

autorităţile locale şi naţionale italiene pentru a se asigura că problemele esenţiale pentru

personal – cum ar fi şcoala europeană şi proiectul privind sediul defi nitiv al organizaţiei – şi

deopotrivă pentru personal şi experţi – cum ar fi legăturile de călătorie cu Parma – sunt

tratate în mod corespunzător.

4. 6

48 Anexele II şi III


35


1. Asigurarea faptului că infrastructura şi sistemele de gestiune ale EFSA sunt corespunzătoare şi se pot adapta la priorităţile şi mediul de operare în continuă transformare

Monitorizarea şi evaluarea continuă a sistemelor, identifi carea îmbunătăţirilor şi implementarea modifi cărilor

Utilitatea şi promptitudinea rezultatelor EFSA

2. Asigurarea unui mediu de lucru stimulant şi satisfăcător atât pentru personal, cât şi pentru experţi

Analiza rezultatelor evaluării anuale a mediului de lucru al EFSA şi punerea în aplicare a măsurilor identifi cate

Efectuarea unui studiu anual cu privire la condiţiile experţilor, care evaluează efi cienţa EFSA în sprijinirea activităţii acestora.Analiza rezultatelor şi punerea în aplicare a măsurilor identifi cate

Fluctuaţia personalului

Gradul de satisfacţie al personalului

Numărul de cereri din partea experţilor de a redeveni membri ai unui grup

Gradul de satisfacţie al experţilor

3. Asigurarea capacităţii de răspuns a EFSA

Revizuirea periodică a procedurilor de pregătire pentru situaţii de criză

Revizuirea procedurilor accelerate pentru consultanţă ştiinţifi că de urgenţă

Manualul actualizat pentru situaţii de urgenţă/criză şi punerea în aplicare cu succes a exerciţiilor pentru situaţii de criză

Reacţia rapidă la probleme urgente privind siguranţa alimentară

Capacitate de reacţie,

efi cienţă, efi cacitate

≥


Concluzie

5.

≥

36

C O N C L U Z I E

37

Prezentul plan strategic a fost întocmit după consultarea cu părţile interesate,

Parlamentul European, Comisia Europeană, Forumul consultativ al EFSA, statele

membre, agenţiile europene, Centrul Comun de Cercetare şi Comitetul ştiinţifi c şi a

fost, de asemenea, supus consultării publice pe site-ul web al EFSA. Planul reprezintă

o viziune evolutivă a organizaţiei şi ne arată unde am dori să ajungem în 2013: să fi m

o organizaţie recunoscută la nivel internaţional şi privită ca organismul european de

referinţă pentru evaluarea riscurilor, cu o solidă şi efi cientă interconectare cu statele

membre în domeniile sale de competenţă, asigurând în modul cel mai efi cace, prompt

şi adecvat, baza de referinţă de care au nevoie gestionarii de risc, aceasta putând fi

valorifi cată în mod real la nivelul consumatorului european.

EFSA va continua să dezvolte abordarea din prezentul document pentru a-şi menţine

viziunea pe termen lung în ceea ce priveşte atenţia acordată provocărilor, dezvoltărilor

ştiinţifi ce relevante, aspectelor emergente şi mediului politic în continuă transformare

şi să realizeze o imagine generală completă, astfel încât să îşi poată ajusta şi adapta

permanent priorităţile şi activitatea.

Programele anuale de lucru ale EFSA vor fi în mod explicit legate de planul strategic.

Acest lucru va asigura legătura directă între acţiunile pe termen scurt şi mediu, iar

progresul acestora va putea fi evaluat în perspectiva planului pe termen mai lung.

Progresele în ceea ce priveşte punerea în aplicare a planului strategic vor trebui

monitorizate şi evaluate, dar şi revizuite atunci când modifi carea circumstanţelor

impune anumite ajustări

5.


Anexa I

38

Glosar de termeni

AEM Agenţia Europeană de Mediu

AFC (Fostul) Grup ştiinţifi c pentru aditivii alimentari, aromele, mijloacele auxiliare de prelucrare şi materialele

care vin în contact cu alimentele

ANS Grupul ştiinţifi c pentru aditivii alimentari şi sursele nutritive adăugate alimentelor

CCC Centrul Comun de Cercetare

CEF Grupul ştiinţifi c pentru materialele care intră în contact cu produsele alimentare, enzimele, aromele şi

mijloacele auxiliare de prelucrare

ECDC Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor

ECHA Agenţia Europeană pentru Produse Chimice

EMEA Agenţia Europeană pentru Medicamente

EPPO Organizaţia Europeană şi Mediteraneană de Protecţie a Plantelor

FAO Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură

FEEDAP Grupul ştiinţifi c pentru aditivii şi produsele sau substanţele utilizate în hrana animalelor

FSANZ Standardele alimentare pentru Australia şi Noua Zeelandă

IPCC Grupul interguvernamental privind schimbările climatice

IPPC Convenţia Internaţională pentru Protecţia Plantelor

JECFA Comitetul mixt de experţi FAO/OMS privind aditivii alimentari

JEMRA Reuniunile mixte FAO/OMS privind evaluarea riscurilor microbiologice

JMPR Reuniunile mixte FAO/OMS privind reziduurile de pesticide

NDA Grupul ştiinţifi c pentru produse dietetice, nutriţie şi alergii

NZFSA Autoritatea Neozeelandeză pentru Siguranţa Alimentară

OCDE Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

OIE Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală

OMC Organizaţia Mondială a Comerţului

OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

ONG-uri Organizaţii neguvernamentale

USDA Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii

USEPA Agenţia pentru Protecţia Mediului a Statelor Unite ale Americii

USFDA Administraţia pentru Alimentaţie şi Medicamente a Statelor Unite ale Americii

Anexa II

A N E X E

39

Legislaţia în vigoare relevantă pentru EFSA şi legislaţia în pregătire, cu impact probabil asupra EFSA49

I - Legislaţia în vigoare

Regulamentul de instituire a EFSA

Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a prin-

cipiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa

Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p.1).

Măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 178/2002

Regulamentul (CE) nr. 1304/2003 al Comisiei din 11 iulie 2003 privind procedura aplicată de Autoritatea Europeană

pentru Siguranţa Alimentară solicitărilor de avize ştiinţifi ce care îi sunt adresate (JO L 185, 24.07.2003, p. 6).

Regulamentul (CE) nr. 2230/2004 al Comisiei din 23 decembrie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 178/2002 cu privire la reţeaua de organizaţii care funcţionează în domeniile din cadrul

misiunii Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (JO L 379, 24.12.2004, p. 64).

Alte acte juridice orizontale

Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind apli-

carea, pentru instituţiile şi organismele comunitare, a dispoziţiilor Convenţiei de la Aarhus privind accesul la

informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în domeniul mediului (JO L 264,

25.9.2006, p. 13).

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind în-

registrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfi inţare a Agenţiei

Europene pentru Produse Chimice, de modifi care a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului

(CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE

a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006

– Rectifi care la JO L 136, 29.5.2007, p. 3).

1999/468/CE: Decizia Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de

executare conferite Comisiei (JO L 184, 17.7.1999, p. 23).

49 Lista nu este exhaustivă


40

Organisme modifi cate genetic

Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind

produsele alimentare şi furajele modifi cate genetic (JO L 268, 18.10.2003, p.1).

Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind

trasabilitatea şi etichetarea organismelor modifi cate genetic şi trasabilitatea produselor destinate alimentaţiei

umane sau animale, produse din organisme modifi cate genetic, şi de modifi care a Directivei 2001/18/CE (JO L

268, 18.10.2003, p. 24).

Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată

în mediu a organismelor modifi cate genetic şi de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului, JO L106,

17.04.2001, p.1-39.

Regulamentul (CE) nr. 641/2004 al Comisiei din 6 aprilie 2004 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE)

nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererea de autorizare a noilor

produse alimentare şi furaje modifi cate genetic, notifi carea produselor existente şi prezenţa întâmplătoare sau

tehnic inevitabilă a unui material modifi cat genetic care a făcut obiectul unei evaluări de risc şi a obţinut un aviz

favorabil.

Regulamentul (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei din 20 septembrie 2001 de stabilire a normelor de aplicare privind

punerea la dispoziţia publicului a anumitor informaţii şi protecţia informaţiilor furnizate în conformitate cu

Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European şi al Consiliului, JO L 253, 21.9.2001, p. 17–18.

Anexa II

Anexa II

A N E X E

Pesticide

Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piaţă a produselor de uz fi tosanitar

(JO L 230, 19.08.1991, p. 1-32).

Regulamentul (CE) nr. 451/2000 al Comisiei din 28 februarie 2000 de stabilire a normelor de aplicare a fazelor a

doua şi a treia din programul de lucru, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE a

Consiliului (JO L 55, 29.02.2000, p. 25).

Regulamentul (CE) nr. 1490/2002 al Comisiei din 14 august 2002 de stabilire a normelor suplimentare de apli-

care a etapei a treia a programului de lucru menţionat la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE a

Consiliului şi de modifi care a Regulamentului (CE) nr. 451/2000 (JO L 224, 21.08.2002, p. 23).

Regulamentul (CE) nr. 2229/2004 al Comisiei din 3 decembrie 2004 de stabilire a normelor suplimentare de

punere în aplicare a etapei a patra a programului de lucru menţionat la articolul 8 alineatul (2) din Directiva

91/414/CEE a Consiliului (JO L 379, 24.12.2004, p. 13).

Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind

conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine

vegetală şi animală pentru animale şi de modifi care a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (JO L 70, 16.3.2005,

p.1).

Regulamentul (CE) nr. 647/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de modifi care a Regulamentului (CE) nr. 2229/2004

de stabilire a normelor suplimentare de aplicare a etapei a patra a programului de lucru menţionat la articolul 8

alineatul (2) din Directiva 91/414/C EE a Consiliului (JO L 151, 13.6.2007, p. 26).

Regulamentul (CE) nr. 1095/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007 de modifi care a Regulamentului (CE) nr.

1490/2002 de stabilire a normelor suplimentare de aplicare a etapei a treia a programului de lucru menţionat la

articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 2229/2004 de stabilire

a normelor suplimentare de punere în aplicare a etapei a patra a programului de lucru menţionat la articolul 8

alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE (JO L 246, 21.9.2007, p. 19).

Regulamentul (CE) nr. 33/2008 al Comisiei din 17 ianuarie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei

91/414/CEE a Consiliului în privinţa unei proceduri ordinare şi a unei proceduri accelerate de evaluare a

substanţelor active prevăzute în programul de lucru menţionat la articolul 8 alineatul (2) din directiva respectivă,

dar care nu au fost incluse în anexa I la aceasta (JO L 15, 18.1.2008, p. 5–12)

.

41


Anexa II

Sănătatea plantelor

Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii în

Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale şi împotriva răspândirii lor în

Comunitate (JO L 169, 10.07.2000 p. 1).

Hrana animalelor

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind aditivii din hrana animalelor

(JO L 268, 18.10.2003, p. 29).

Regulamentul (CE) nr. 429/2008 al Comisiei Europene privind normele de punere în aplicare a Regulamentului

(CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la pregătirea şi prezentarea cererilor,

precum şi la evaluarea şi autorizarea aditivilor din hrana animalelor (JO L 133, 22.5.2008, p.1).

Directiva(CE) nr. 2002/32 a Parlamentului European şi a Consiliului privind substanţele nedorite din furaje (JO L

140, 30.05.2002, p. 10).

Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 octombrie 2002, de stabilire a

normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (JO L 273,

10.10.2002, p.0001).

Directiva 93/74/CEE a Consiliului privind furajele destinate unor scopuri nutriţionale speciale (JO L 237,

22.9.1993).

42

Anexa II

A N E X E

Sănătatea animală

Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de stabilire a

cerinţelor privind igiena furajelor (JO L 35, 8.2.2005, p. 1).

Directiva 2003/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie 2003 de modifi care a Directivei

86/609/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor

membre referitoare la protecţia animalelor utilizate în scopuri experimentale şi în alte scopuri ştiinţifi ce (JO L

230, 16/09/2003, p. 32).

Directiva 2003/85/CE a Consiliului din 29 septembrie 2003 privind măsurile comunitare de combatere a febrei

aftoase, de abrogare a Directivei 85/511/CEE şi a Deciziilor 89/531/CEE şi 91/665/CEE şi de modifi care a Directivei

92/46/CEE (JO L 306, 22/11/2003, p. 1).

Directiva 91/629/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1991 de stabilire a normelor minime privind protecţia

viţeilor (JO L 340, 11.12. 1991, p. 28). Articolul 6 prevede ca cel târziu până la 1 ianuarie 2006 Comisia să înainteze

Consiliului un raport, întocmit în baza unui aviz ştiinţifi c privind sistemul (sistemele) de agricultură intensivă

care corespund cerinţelor de bunăstare.

Arome

Regulamentul (CE) nr. 2065/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind

aromele de fum utilizate sau destinate utilizării în sau pe produsele alimentare (JO L 309 of 26.11.2003).

Directiva 88/388/CEE a Consiliului de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind aromele utilizate în

produsele alimentare şi materiile sursă pentru producerea acestora (JO L 184, 15.7.1988, p. 61).

43


Anexa II

Aditivi alimentari

Directiva 89/107/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind

aditivii alimentari autorizaţi pentru utilizarea în produsele alimentare destinate consumului uman, (JO L 40,

11.2.1989, p. 27).

Directiva 94/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 iunie 1994 privind coloranţii autorizaţi pen-

tru utilizarea în produsele alimentare (JO L 237, 10/09/1994 P. 0013).

Directiva 94/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 iunie 1994 privind îndulcitorii care trebuie

utilizaţi în produsele alimentare (JO L 237, 10.9.1994, p. 3).

Directiva 95/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 februarie 1995 privind aditivii alimentari, alţii

decât coloranţii şi îndulcitorii (JO L 61, 18.3.1995, p. 1).

Directiva 2006/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 de modifi care a Directivei 95/2/

CE privind aditivii alimentari, alţii decât coloranţii şi îndulcitorii, şi a Directivei 94/35/CE privind îndulcitorii care

trebuie utilizaţi în produsele alimentare (JO L 204, 26.7.2006, p. 10–22).

Suplimente alimentare

Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea

legislaţiei statelor membre privind suplimentele alimentare (JO L 183, 12.7.2003, p. 51).

Materiale care intră în contact cu produsele alimentare

Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind

materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare şi de abrogare a Directivelor

80/590/CEE şi 89/109/CEE (JO L 338, 13.11. 2004, p. 4).

Contaminanţi

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru

anumiţi contaminanţi din produsele alimentare (JO L 364, 20.12.2006, p. 5).

Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind

contaminanţii din alimente (JO L 37, 13.2.1993, p. 1).

44

Anexa II

A N E X E

Etichetarea alimentelor

Directiva 2000/13/CE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la etichetarea şi prezentarea

produselor alimentare, precum şi la publicitatea acestora (JO L 109, 6.5.2000, p.29).

Directiva 96/8/CE a Comisiei din 26 februarie 1996 privind produsele alimentare utilizate în dietele hipocalorice

pentru scăderea în greutate (JO L 55, 6.3.1996, p. 22).

Directiva 90/496/CEE a Consiliului din 24 septembrie 1990 privind indicarea valorii nutritive pe etichetele

produselor alimentare (JO L 276, 6.10.1990, p. 40).

Directiva 89/398/CEE a Consiliului din 3 mai 1989 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind produsele

alimentare destinate unei alimentaţii speciale (JO L 186, 30.6.1989, p. 27).

Alimentaţia umană

Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind

menţiunile nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare (rectifi care publicată în JO L 404, 18.1.2007,

p. 12).

Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind adaosul de vitamine şi mine-

rale, precum şi de anumite substanţe de alt tip în produsele alimentare (JO L 404, 30.12.2006, p. 26).

Directiva 89/398/CEE a Consiliului din 3 mai 1989 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind produsele

alimentare destinate unei alimentaţii speciale (JO L 186, 30.6.1989, p. 27).

Pericole biologice

Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a

normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (JO L 273,

10.10.2002).

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor

reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie

spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1).

45


Anexa II

Zoonoze

Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea

zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, de modifi care a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului şi de abrogare a Directivei

92/117/CEE a Consiliului (JO L 235, 12.12.2003, p. 31).

Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind controlul salmonellei şi al

altor agenţi zoonotici specifi ci, prezenţi în reţeaua alimentară (JO L 325, 12.12.2003, p. 1).

Alimente noi

Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 ianuarie 1997 privind alimentele

şi ingredientele alimentare noi (JO L 43, 14/02/1997 p.1).

Preparate pentru sugari

Directiva 91/321/CEE a Comisiei din 14 mai 1991 privind preparatele pentru sugari şi preparatele de continuare

(JO L175, 04/07/1991 p. 35).

II - Legislaţie în pregătire

Solvenţi de extracţie

Propunere de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de apropiere a legislaţiilor statelor membre

privind solvenţii de extracţie utilizaţi la fabricarea produselor alimentare şi a ingredientelor alimentare COM

(2008) 0154.

Produse pentru protecţia plantelor

Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor

de protecţie a plantelor COM (2006) 388 fi nal.

Alimente noi

Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind alimentele noi şi de modifi care a

Regulamentului (CE) nr. XXX/XXXX; (de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97); COM(2007)0872.

46

Anexa II

A N E X E

Aditivi alimentari, enzime şi arome

Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind aromele şi anumite ingrediente

alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în sau pe produsele alimentare şi de modifi care a

Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, a Regulamentului (CEC) nr. 1601/91 al Consiliului, a

Regulamentului (CE) nr. 2232/96 şi a Directivei 2000/13/CE; COM/2006/0427 fi nal.

Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind aditivii alimentari (de abrogare a

Directivelor 62/2645/CEE, 65/66/CEE, 78/663/CEE, 78/664/CEE, 81/712/CEE, 89/107/CEE, 94/35/CE, 94/36/CE şi

95/2/CE, a Deciziilor 292/97/CE şi 2002/247/CE); COM/2006/0428 fi nal.

Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind enzimele alimentare şi de modifi -

care a Directivei 83/417/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului, a Directivei

2000/13/CE şi a Directivei 2001/112/CE a Consiliului; COM/2006/0425 fi nal.

Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei proceduri comune de

autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare şi aromele alimentare; COM/2006/0423 fi nal.

Sănătatea animală

Propunere de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modifi care a Directivei 96/22/CE a Consiliului

privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor beta-ago-

niste în creşterea animalelor, COM (2007) 0292.

Reziduuri ale substanţelor farmacologic active în alimentele de origine animală

Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a procedurilor comunitare în

vederea stabilirii limitelor reziduurilor substanţelor farmacologic active în alimentele de origine animală şi de

abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90, COM (2007) 194.

47


48

Anexa III

Anexa IV

BUGET ŞI RESURSE UMANE ÎN PERIOADA 2002-2008

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008*

Buget (executat)

Buget disponibil N/A 12,6 29,1 36,8 40,2 52,2 66,4

Execuţia bugetului N/A 9,9 21,2 29,7 36,4 47,5 64,2

Resurse umane (real)

SP 45 49 138 194 250 300 335

AT + F 0 26 101 124 173 273 318

END, AC 5 30 24 36 55 37 77

Total personal (inclusiv END, AC)

5 56 125 160 228 310 395

SP- rata de execuţie 0% 53% 73% 64% 69% 91% 95%

BUGET ŞI RESURSE UMANE ÎN PERIOADA 2009-2013*

2009 2010 2011 2012 2013

Buget provizoriu

Buget disponibil 73,0 74,4 76,6 77,5 79,0

Resurse umane (previzionat)

SP 355 360 365 370 375

END, AC 105 105 107 108 110

Total angajaţi END, AC) 460 465 472 478 485

* Sursa: Perspectiva fi nanciară pentru 2007-2013

* Cifrele fi nale sunt prezentate în Raportul anual de activitate EFSA 2008

SP: schema de personal

AT: agent temporar

F: funcţionar

END: expert naţional detaşat

AC: agent contractual

© Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, 2009

ISBN: 978-92-9199-120-4

DOI: 10.2805/36810

Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei, în absenţa unor dispoziţii contrare. Opiniile sau

poziţiile exprimate în prezenta publicaţie nu reprezintă în mod necesar, din punct de vedere juridic, poziţia ofi cială a

Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară nu îşi asumă

responsabilitatea sau răspunderea pentru erorile sau inadvertenţele care pot apărea.

TM

-78

-09

-58

3-R

O-N

Largo N. Palli 5/A

43100 Parma

Italia

Tel: +39 0521 036 111

Fax: +39 0521 036 110

www.efsa.europa.eu

20986 efsa strategi plan 2009 2013 ro · animale, al sănătăţii şi bunăstării animalelor,...

Documents