25 scheme cu tranzistoare

5/8/2018 25 Scheme Cu Tranzistoare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/25-scheme-cu-tranzistoare-559ac0e29ef69 1/84



COL E C T I A ..M i I N I iNDEMiNATICEut-.

1 N G. I. C. BOGHITOIU

2 5 S C H E ' M El

au i fRANZIS i fOARE '

I

~

I

"

D E S E N E D E M A R I N N I C 0 L A 1:EDITURA TINERETULUI·



,J

CUVINT INAINTE

La 17 iunie 1948, saoantii americani I. Bardeen $i\fl. H. Brettain au anuntat p ub lic d es co pe rir ea t ra nz is to ru lu i.~:u aceastii data elecironica in tra in tr-o noua epoca : epocaIr anz is to r i zi ir ii.

Rod al unor intense studii $i cercetari, tranzistorul a aptirut

'r n ceasul cind tubul electronic nu mai putea oieri nimic nou.

I n t r a t intr-un timp extrem de scurt in [a brica iie d e serie,, 'mLIzistoarele si-au creat 0 lurne a lor, [ormata di n miniaturi-

.t.lireile microminiaturizarile am de cunoscute asiazi,

Denum irea de tranzister provine de la cuointe le TRANS-t rr -r es l S TOR, luaie prescurtat.

1ncii de la inceput tranzistoarele s-au impus ca un COflCU-

'"ant series al tubulu i electronic, [apt ce a [acut ca produciia

Ic ira nzistoa re in lu me S c l ating ii cijre en orm e. F oto site fa lncep uiiuii mult I t ; 1 aparatura de radiorecepiie destinata publicului,

«hem ele cu tranzistoare ptitrund [carte repede in aparaturai-roiesionala si d e la bo ra to r.

A stazi eele niai perjeciionate masini de calcul, cele mal

;IICctaculoase instalaiii de la bordul satelitilor , cele mal inte-

ovante dispozitioe electronice slru realizate cu trunzisioare.

~tadioamatorul , emotional de succesul primei experiente cu

r un zi sio ar e, p iir ds es te curind tubul electronic $i ooluminoasele

, , . J accesorii si , airas de minuruiiiile semiconductoareior, incepe

I pasionanta munca de docum eniare si realizari.

Tara noastrii, cu 0 indusirie electronica in p lin a d ezvo lta re ,If/,pune astdzi de 0 m oderrui [abricd lie tranzistoare, de diodeI piese m inia turti. Accesibilluuea in permanentii crestere aceiioconsiructorilor amatori tata de aceste piese a [iicu t ca fji

5



lit iura tehnica destinaui lor sa fie in continua crestere. P

dc:;:;ta linie se inscrie si lucrarea de fa ta , .car~. ar~ drept. s~osa puna la d is po zii ia ti ne ril er r ad io am_ at or t, V lt iO !" 1 t~ hl ll cl en

si ingineri, un numiir oariat de montaie cu /ra n:zlstO ate,. m or;la je destinate alit lucrdrilor de laborator c/~ ~l altor SCOpU ft.

D ioersita tea schem elor pro puse sprr: reall::are va ,da " p ?S~bilitatea ttnarului radioconstructor sa p~ata trece "' .II-!Vl!ltoatii gama a oa nta ie lo r o jer ite de tranzistoare, P?SI?tiltal1ca aeesta sc i se [amiliarizeze c u e le me n~ ele , caracteristice sc

melor cu tranzistoare. Toate p ie se le [ ol os it e l !~ schem.e le prop 'u~

c a: re ziste nte , condensatoare, bobine,. pot II de tlpul. m~~lturd sau de dimensiuni normale .. $aslu! pev care vor r l fIXed.piesele oa fi de cele mai multe on 0 p ia cu t" c: d evtexto ltf, ~ eC l:Uzatii asa cum se arata in [igura 28 sa u 0 placuta ell cabla} tltL

primal, G '5a c um se arata in schema 2.

1. RADIORECEP l fOR c u r U N T RA NZ ISTO R

Cu schema de fata inccpem descr iorea citorva montajs deradioreceptoare, mai mult sau naai putin complicate, darcare v or perm ite rad ioc om silJ"L 1cto ril\o r arnatori s5 ia cunos-Ilinta de mecanism u\ 'receptlici undelor e\eetrof'nagnetice ~i sascsizeze anurnite fenomene caractenistice acestor aparate.

1n afara de receptoru l cu galena ~ considerat ee l m aiI ,dmplu radioreceptor posibil - m ontaju l care s-a irnpus'il" r indul incepatorilor este eel cu un singur tranzsstor. Fezul-btele 1)['1l1eobtinute Cll un astfel de receptor put-in pretenjios1(\lil1punct de vedere a l re gl .a je lo r sa u 3 1 mater ialelor folosi te ,";1 facut ca e l sa capete 0 l arg a ra sp in dl ire .

Schem a de principiu a radiorecepktoruJui cu un singurtranzistor este arataU i In figura 1 . Acesta cuprinde un ele-

men! de selecjie a postur ilor, L in detector ~i un eta] arnp li-

I flic ato r d e audiofrecventa.

Functionanea lu i este SililTIpla.Sernnalele de radiolrecvenjj;culese de antena patrund In f nf@~u ra re a bobinei Ll prinuna di n bornele d e c onta ct. Functie de p ozitia c on de ns ato -ru lu i v aria bi l Co, va fi .selectata 0 s in gu ra I re cv en ta , 0 singurastatie de rad ioem tsie. celela lte Irecvente sdurgfmdu-se laIpam illt prin borna P . Aceasta frecve-ntil poarta nurnele de[recoen f a de r ez onan ta ~i va loarea e i es te da ta de relatua :

5030fy<"%(klho) = --~~

Y L ( , ; ; !J)e( /'F)

uade : L rcpre zjnta v allo are a ind uctantei bobinei expr imata1m mil ih en r y ( rn l-l) , ia r C v alo are a capacitatii lu i Co, expri-·m3,ta 1 1 1 picofaraz i (pf').

7



Se observa ca m odificind valoarea lui Cv, vorn olb tine d ife-I"" I sernnalu lui 'radio, D e aici ccJrnponenta die radio frecventa

r i, te v a lo ri .pentru t r e z : sp~e ~xem pl~ , ci~d condensatorul varia Ii ,lllltata este scursa catre palil1i1r : tyrin C2, i~ r, sen:n!llul debi l Cv a re v alo are a maxima 'teste inohis) , frecventa receptio ,n'\di0 fre cventa c e reprezinta m u,ZIC ~ ,sau yorba IN tra in baz~

Ilh', lIzistomlui T un de este anlpllflcat. Sem nalu l poate D l,Ipni ascultat in lca~ tile de 200(8 sau 4 , O C : ) D ?hm i, ~uplate ind l)'j, 'u itu l d e colector. 'Pentru ca montajul sa Iunctioneze co -It'd, trebuie sa avem grija ca d lio~a o, sa fi~ cone~ tata asa",','Ull se arata in f ig ur a , adica cu placuta de cr istal catre baza

III1Jnzistorulu i.Monta ta cored, dioda D l ias;igu~a ~i polarizarea ~azei

I

lr';lllzisto rulu i, datorita com pop~m te l vde curent c?ntmuu

II'iI!I,Ilttata din detectia frecvent~ l p:u~ tatoa~e: M ont,ajul e~ te1" ,lw scierizat printr-un consum cti_eoitiva m l,lla mpe rt, te nsl~ -11('.<)de alirnentare Iiind luata illllm tr-o bater ie de 4, 5 vo lt].

Audit'ia se poate nace ~i in diifuzor,; In acest ~az va trebui

(,I fin lo cu l castilor sa cup lam um d,lfuzorv d e tl? llI~ celor deIll-lioficare, lmpreuna cu t ran sf o /rm ,a to ru l S,lU de iestre.

1I1ranzisto rul folosit va fi ille~ h ipu l : EFT -121, EFT-153 ,

111113 ,nrl4, TI6, OC-70 etc" ialr dioda D l de tipu l: l'2B,

I: ['D-108, IN-34 etc,

, In ceea ce priveste bobina L" aceastavse,va r~aliza fie peIcarcasa cu rniez reglab il, fie pee 0 carcasa slmp,la,

Pentru receptia posturilo r dfin gam a ~rnd ,elo r m edii, bo-

Io im a fara m iez se va realiza pe~ 0 carcasa din c~rto~ lungat i l l . : ! 10D mm si cu diarnetrul de 3('0 m rn. Se vor 'bobina rn Itotal

U ? ' O d e s p'il f'~ , f ol os in d sirma de: cupru ernailat cu d i a m e t r u l

Ire 0,3__]0,35 mrn. Prizele se vor! scoate asa fel ca tntre 1-2~:j:avern Bo die spire, tntre 2-3 30 de spire, tntre 8-4 20 de,pire, intre 4-5 20 de spire, iar lntre 5--6 20 de spire,

In cazul cind folosim 0 carca3sa ell miez rle o fe rita sa l! Iero-~ '<Ipt, vorn bobina ill total 70 srP i,re, i,ar priz~ le vor fli scoaseas Hell : 1-2 si 2-3 C ll cite 20 sfP ~re flleca_ re, oar 8-4, 4---:5~!1:,__ 6 cite 10 spire Iiecare. Bobin,lajul va f) exeoutat c, u sirma

,'Iii' cupru ernailat pilus m atase de 0,15-0,2 rnm diarnetru,

'"a ll lq a d e ra dio fre cv en ta .Ca sa se receptioneze pe gadna v l1 l P1d~ ll orl ung t, , lp e c a r, ca s a

t1:e 30 rrrm se VOl' bob ina un mumar trlp lu de spire, prizeie

l u indu-se in aceeasi proportie, a~dica !-2 CL l90s pi re ~ ,a ,[ iN , d:lltobinele se vor Irrfasura sub : form a de galeti, pe carcasa

IYL9{i ndu -s e pe re '[ i C l es p' ar pt or i S l ! Jub forma de rondele. In fie-

b

Fig, 1

nata va avea 0 valoare m ica, spre deosebire de cazul opt.cind Cv ar e valoarea m inim a (este desch is) si deci Irecven]vaavea valcarea m axim a, Frecventa astfel selectata apard a b orn ele 1-6 a le bobinei sub form a unei iensiuni. A ceasteste conclusa catre dioda D l unde are loc procesul de detecf!

89



care cornpartiment vom bobina 90 spire . C arcasa cu m ireg lab il va cupr inde un nurnar de 150 spire, Infa~ 'l!!ralte S L : l

fo rm a de fagure.A para tu l se va rnonta intr-o cu tie de m asa Iplastica sau

placaj confectionata , ca m ar irne ~ i form a, con'fo rm piesepro cu rate d e co nstru cto r.

Pentru 0 receptie buna se recornanda Io 'losirea une i anteflila re cit m ai b ine degajata ~ i a unei prize de pam int c it III

eficace.A uditia m axim a ~ i cit m ai selled iva a unui post se oh tin

prin rnutarea pnizelor A ~ i D In bucse le respec tive ~ i ro tin

totodata condensatorul Cv.Banana notata cu D, ad ica aceea ce conecteaza detecto ru l

va sta de obicei In pr iza 5 (sau In alta), iar banana A se vmuta pe rind de sus In ~os p ina La 0 audi tie convenabi la.

A paratu l da rezu ltate sa t islara toare atitziua, cit ~ i n oaptsiar aud i tiile cu d ifuzor slnt foarte convenabile c ind posernita to r se afla la cca . 50 krn .departa re .

2. RAOIORECEPTOR CU DouA TRA~ZISTOARE

D -aca receptoru lu i d in schem a p~ecedenta i se .1 I1aiadauf"a,'ilea un tranzisto r In etajul am p lilica to r d e a ud io fre cv enta ,~I.' obtine un aparat m ai pu te rnic, cu auditie rnulturnitoare

ru difuzor.

Practic, In locu l cast'ilo r va trebu i sa conectarn 0 rezistentade 3000 ohrni , iar de la co lec to r , pr intr-un eondensator e lec-uo l itic rniniatura de 11 0 MF/9 volti, sa dirijarn sem nalu l d enudiofrecventa la baza ce lu i de a 'l do ilea tranz.isto r , m onta t

':11. amplificato r. Se poate rea liza ln~a ~i 0 a l!a sc~er.n~ , to tI'UI dom a tr anzisto are , dar la care sa avern ~l posib ilitateaH 1d la ri i VO IU l1 'lU lu i a u di ti ei . 0 asernenea schema este repre-

I'l·~ 'lta ta In fi~ura 2.

I R.

I % . 1 1 .

I

Fig, 2



Dupa ce sernnalul rad io este selectat de circuitu l L2-'

~i detectat In D1 se obtine la cursorul potentiornetrului 'P

un curent de audiofrecventa. D e aici, prin C2 (capacitate '

10 m icro farazi, ~ i Ol!l 0 tensiune de lucru de 3 sau 9 volti) se mmalul este condus la baza lui T

I,care [ucreaza ca arnplifica

to r de audiofrecventa. Prjn RI S2 asigur a polarizarea baze

b ra rrz is to ru du i. D a d) c urs oru l lui PI se afla in punctul c , a tune ~~~

sem nalu l cules este dirninuat. Po tentioraetru l PI serye ,~ ' -0 •_ ---_~+~1-_t-." n~ •

pe ritru re gla re a a rlirpli1 ic arii d e au dio fre cv en ta . " b / , / , .

D in colectorull Ju i TI, prim C:1 ,eranalul audio ataca haz ~~ & 3celui de al doilea tranz isto r. P rin R;j-R4 se asigura polari 2 7 2

zarea bazei. I

8 f J I~ -

tIl 8 ' 1 I [ 2 1 . c & : : : : ] - : ' r, I ~_'e',f';6,f';C .

Sarcina lui T 2 este transiorrnator ul de iesire Tr, III s ecunda ~rul caruia se am i conectat un difuzor de 0,25 W si 4 ohm I'~'

rczistenta, .

Dioda DI fo lo sita In rnontaj va fi aceeasi ca ~i pentn I 0

schema 1. T r a nz i st or ul T.I va fi din tipul EFT-I'51, rII3 ~b.~~~~~~~ -ff- r_~ __. . . . . . : J

Ilfi, OC-70 etc., iar tranz.isto ru l T2 de tipul 'EFT-121,EFT-321, OC-71, IrII3A, 25'8176 etc.

ii~ I1(illu lsau , rnontaju l poate fi introdus In cutia unui diiuzo rIlk radio ficare sau irrtr-o cutie constnuite de anaator.

l"lonta ju l poate 'fi realizat 1nsa ~ i pe 0 p ll aCU 'ta c u c ab la jnnpr imat, terminalele (capetele d e J eg at ud i) Iiecarui conden-

'::Ito r sa u rezistenta introducindu-se In onificiele practicate!\1~leciall.

Oil

Bobina se va realiza pe 0 carcasa cu diam etrul de S ImIiP

prevazu ta CL i rniez de fer ia. Se vor bobina un nurnar de 1. Pentru a reaJiza un asernenea m ontaj avem nevoie de 0

sp ire ~ ento nl L1, C L lsllrm a d e 0,2 rnrn, izola ta ou em ail (even ~u,prafa ta de nnater.ia l denurnit tehnic "stra tifica t pliacat CL ltL l~ 1 '~ l c u naatase}; L2 va avea - S O spire , cy aceeasi slrm tl.. rupru" ~ i care nu este altceva dectt 0 placa de m ateria l nzo-

?nz~ 2 se va scoate .a~a fel ca lntre 1-2 sa avern 30 '~pir' .lant, lpeste care este lipita CL i aju torul unui adeziv 0 foilaiar m ire 2-3 !50 spire . , d l'e 'cupru. P laca izo la toare este de ob icei pertinax gros (!Ie

Bob ina se poate reah iza ,~ i ,pc0

carcass m ra m iez, cum [ 1 '1 ;'a. 2 mm , iar Ioita de cupru are0

grosirne m edie de 0,04 mrn.fi de exem plu carcasa cu d iarnetru l de 30 111t11. In acest css /'\d eziv lli CL l aju toru 'l caru ia se real izeaza II,ipirea ouprului

pentru L1 VOI11bolbina 20 spire cu slrm a de 0,115rnm , Jar pea I'le suport este pe bazii de ra~ ini epoxidice, cauciuc sinte tic e tc .tru L2 120 spire C Llslrm a de 0;3 rnnn, ernaitata .T 'r iza 2 se v Fabr icile constructoare tie asernenea stra tificatc placatescoate llil asa fe l ca infre 1-2 s a aV ej liJ ij40 sp ire. 1 ' : ' . 1 1 cupru PiUIi!n v inzare foi CL i supraia ta m e 900 x 900 rnrn

Drept translo rm ator de ie~ ire se va Ife losi unul de la dlifu :, iI '.IU de 900 X I S O O m m, din care , cu a)ju to rul unor Ierastra iezoarele de radio ficare. E I poate fi consb ruit ~ i de arnator nuecanice specia le sau cu ajutorul trafo rajuiui se ta le supra-

In care caz va trebu i sa Iolosim un pachet de to le -E - + I er h '~ te le necesare .sect iunea m inim a de 0,5 cm 2. IM fa~urarea pr irnara va ave C are este pr ino ipiul de ob tinere a cab la juhri irnprirnat?

I 000 spire , realizata cu slrrna lie cupru emailat de O i l rni Sa consider'arm c a avern 0 s!illprafata d intr-un astfe l dediarnetru , ,iar cea secundara tu n num ar de 100 spire d i" uuateoial placat cu cupru si-I introducem .intr-o solutie slabasdrrna de 0,2-0,3 rnm d ia metru . !llp acid sulfuric sau de clorura Ier i ca , CL l aju to ru l unei ver-

Intreg montaju l poate fi construit pe 0 placutJ ll.'ile de stlc la agitam iln perrnanenta p l acuta ifn baia cu 'so lu tie,

'(110 x 40 m rn) de m aternal Izolant, .gros de 3 !T Im , d is pun e t im p de IO-J5 m inu te . C e vorn consta ta P T oa ta s upra fa tare a plieselor putindu-se face asa cum se ara ta lli1 figura 3. L de cupru va dispare , rneta lu l fiind CO rD 0at de solutia acida ,

Fig 3

1213



14

Ce vorn obtine daca inainte me a introduce placuta tbaia cu add vorn trasa cu vopsea, pe partea unde se a llcuprul , ci teva lioii? R ezu lta tu l este urrnatorul : po r tiunllcare au fost acoperite CLlvopsea vor r arnine necorodate , restunnetalu llu i d in jur fiinel inlaturat. Tocm ai pe acest pr incjpi5 'e b aze aza o btin ere a c ah la ju lu i imprimat .

S ii urrnar im In continuare m odul cum trebuie sa procdeze radioamatonnl pentru a -s i re aliza singur monta ju l ecablaj imprimat. Pentru exem plificare v om considers schenr

receptonuiui cu dona tr anzistoare d in 'f 'igura 2. M ai Intiproc ura rn toate p ie se le n ec es are realizar ii rnonta julu i. S e v

urrnar i c a a ce ste a sa fie c it m ai m ic i .p os ib il, adica sa fie ri

tipul m inlatura. D e asernenea, vom procura 0 supraiata ITstrad ilicat placat cu cupru de 110 x 40 rnrn.

P e 0 foaLe de hlrtle m jlirnetr ica vom elesena cu creionuun drepbungh i de aceleasi dim ensiuoi. Cu schema de pr irieipiu 1Ii1 fata vorn aseza pe h ir tia milianetr ic a piesa cu pies

asa f ieI c a punctele c are tre bu ie conectate sa fie cit mai aprupiate lntre e le . F ire le c on de nsa ta are lo r, tranzistoarelor elit Icare se planteaza, vo r intepa hir tia milimetr ica In loc...

uncle se asaza. Ordimea .d e asezare a pieselor este ce a 0 1 '

schem a, c~ ~i cum s-ar unm a'ri Iunctionarea rnontaju lui. 1 1

acelasi tim p cu asezarca qplamtarea) p ie se lo r , se deseneaa

CL i Lin creion, sub form a unor l inii groase de circa 2 m 1r.l1

re te au a c ab la ju lu i, ~i care reprezinta capete le pieselor c

trebuie puse In contact. In final vom (i)b tine un desen ca 'C l!

d in fig ura 4 a. A cesta este In sa a ju Uito r, de oarece treb vi

c o n t ra p us pe supralata de cupru a .p lacute i. In acelasi ti'n,

se va avea In vedere ca desenul s a apara p e p la cu Fi invers

ca ~i curn l-am priv i In zare, Insa pe pa r te a nedesenata .

Pentru a rea liza a cest IUCLU, vom proceda ln fe 'lu l u rm ~

tor: se a sa zii d es en u l din figura 4 a pe geam ul u ne i Ie re str

lum inate, au pa r te a desenata rn contact cu gea rnu l. Pes

el se pune 0 foaie de calc, eventua l se lipeste In cele palr

coltur i cu gLim a ara bica . D ato rita transparentei vom pw t!

desena pe fo aia .d e c aJ c c on tu ru l r et el ei c ab la ju lu i, cit ~ i ce n

tu ru l d re ptu ng niu lu i de 110 )< 40 1 1 1 m . 1 1 ' 1 continuare ~ ,

trebu i sa copiem desenu l de pe ca lc pe supra lata cupru ita

placu tei de rnontaj.

Fig. 4

P~nt.ru aceasta se a~aza 0 foa ie de indigo pe supnaiata de"II' " t i " ia r peste ea ht r tia de calc, avind gritia ca cele douaI lfJ .ltll~ g.h iu ~i ,( ee l d e pe calc ~ i ee l al p lacu tei) sa se supra-, , ' , t l l . l . I O lt m al perfect. C u un oreion b ine ascu tit vorn urrnari,n!w:nlrile re te le i c ab la ju lu i de pe calc, asa Ie l ca acesta sa, i.1 1!;!lpr!m e,prin interrned iul ind igo ulu i, pe Ioita d e cu pru .I D~u .pa ex~cu t ar ea aceste i operatl] vorn um p le cu vopsearL tc l s au nitro lac to ate conturunile de pe supraiata foitei de

"I'"lU, obt inindu-se in final un desen ca eel din figur~ 4 b.

'1 mea~la _va fi cdispusa CL i a jutorul unei pensule de mic i1I11f::I I1JSIU~1. Dupa vuscarea vopselei, p lacu ta se leag[l cu unI I I (' ~' c ' nation, dupa care .se introduce intr-un borcan cu acidI ," \:w ra .t b in e in lt e le s v r na i i na in te . Acttontnd f iru 1 1 d e l eg a tu ra :q:11 .agda m ereu p l acu ta in ao id pin@ cind Intreaga supra iata

15



nevopsita va Ii corodata. Temperatura solutsei acide trebasa fie de 30°C.

Dupa ce corodarea a Iost terrninata, pentru 11nmepartarsolutiei acide, placuta se introduce lntr-un borcan care ctine carbonat de sod iu , unde de asernenea va fi agita ta iiide citeva minute .

l m c on bin ua re rplacuta 'v a fi tinuta su b rrob inet Intr :curent rle apa tim p de 4-5 minute.

P 'la cu ta a stfe l pre ga io iia s e sterge b ine cu @ cirpa de bhac, dh1 iPa ca re este observata atent dad. ll-aL l dim as cumpor tiuni fine de oupru Inca neindepartat. In cazul ca se

serva asem enea iurrne, e le vo r fi indepar ta te au un virfbriceag. 11n r adiotehnica prin r;eac'tie sc intelege in loarcerea sernna-

Indepantarea vqpselei ce acoper a placa se face cu [lIlh lli.de la iesirea unui amplli licator catre infrarea lu i. ID ac3tampon cu benz ina sau cu acetona, Iunctie de vopseaua Irunalul I n t o rs este in faza (se a d u na ) cu sernnalul initiallosita. I,I,)Ik at la ,intra re , abunoi avem me-a Iaee cu asa-nurnita reaciie

Odata aceasta operat ie terrrtinafa. vom putea pr iv iI /,!/ 'itioii, ia r daca sernualul este introdus In antiiaza (sc scade)

·teaua de cabla j Iorrnata d in f1~ iile~ d e cupru ramase n ec or [1 ¥I.l\rn <lie -a fac e c u neaci ia negatiix:date , care arata ca In Iigura 4 b. IIJ . c ontinuare, cu ajutor IP rim u l tip de reactie , cea poz.itiva, dad! clep,ij~e~ [e ununui lburghiu de 0,8-1 mrn, vom execu ta toate gaur ile 11 I1"'N rnitprag , poaee face ca sis tem ul sa intre In oscilatic : lacare vorfi introduse piesele (rezistente le , condensateart IP ,I,1 !iu l ei re actia ne ga tiv a lrnp insa peste 0 anurnitii lirnita-etc.). w rate face ca sisternul respectiv sa rnceteze a mai fumctiona.

Urmar in d dispunerea fa cu ,ta Iilnitial In fig ura 4 a, se ipls I In . c e l i e de fata ne vorn ocupa de un naontaj In care este

teaza clte 0 piesa, ce va fi corrsolidata pe 'loc, prin liph h J lnsita reactia pozit ivii. Este yo rba de mn receptor cu un

CU I cosito r. ':" .!.I.nzis tor, cu a uditie in casca , destinat lucrulu i lill gama'Penbr u conectarea celorla lte piese de placuta c u c ab ! 'u ,'I I'G l el ur imn ed 'i ·i.

imprirnat, 1 1 1 punctele notade A I> A 2, a, b etc. vorn l ipi Pr in intrcducerea neactiei pozitive la un astfel de rnontajcab la j c ite 0 sirrna de cupru groasa de 1 rnm ~i inalta ,',I' .obtine 0 irrrbu nata tire viz ibi la a .sensibilitatii ~ i a selecti-10 mrn. De aceasta sirma vom conecta prin fire flexib l 'vH nltii .receptiei. Sdherna de principiu este data In Iigura 5.

presele !l'n cauza. ,1\Jlaratul Iunctioneaza 'in fE'j 'lulIurrnator : semnalele u tile dePlaca se va prjnde la r indu l ei de cu tia aparatului CLl a j r'll diofrecventa, culese de antena, sint selec tate Iunc tie de

tOTU I a patru sunubuni M 3 ~i a unor dis tantor i, Iolosindu-pentru aceasta ga,lllrile ipr acticate In c oltu r i. 11"IZ, i t ia lu i Cv.

De la borne Ie lui C3 sem nalele selecta te sint conduse lal [ ,: !za t ranz is to ru lu i i\, unde are loc procesu l de detectie ,~em nalele aud io fund ascu ltate In perechea de casti d inI'lirrchlitu l co lecto ru lui. 0 parte d in sem nalele de radio frec-v~~nta care apar la iesirea din tranzis tor slnt scurse la masaprin C 4, iar alta parte conduse prin C 2 la in tra re a 1 1 1 tran-z.isto r , prin interm ediul bob inei L1 (sernnale le de resctie).l 'laca aceste sem nale de reactie sint destu l de m ari, atunci

a . RAIDIORECEPTO;~ OJ REACT IE

~, - 4126 17



aparatul va incepe sa o se ile ze (acrosaj), lueru ce poate

constata t prin apar itia unor flu ieriltm ri in casti. Receptisemnalelor radio trebuie sa aiba la c intr-un pmnct de Iuncf

inlmlJpifor.

. 1--=- ¥ 5 V

r + 'C v20

500

pf

CJ5DDpf

- : r :

nare sub lirnita de aorosaj ; .acest punct se obtine pnin rno •fiearea rezistentei din circuitu l ernitorului, eu aju torultentiometrului PI de 5 k .0.

Semnaleie radio sint detectate de tranzistorul TI, Ii

cele de audiofrecventa se asculta In casti. Componenteleradiofrecverita sint scurse la rnasa prin C 4•

Polar izarea bazei este asigurata de grupul RI- R2•

Tensiunea de al irnentare recom andata este eea de 4,5consurnul de curent [iind de maxim um 2 m A.

Tr anz istorull Io losit va fi de tipul celor de radiofrecventca : EFT-n07, IEFT-W8, EFT-3J7, OC-45, SB-l00, 2SAI0n13 , n14 , n15 etc .

Inductanta L11Poate fi realizata pe a carcass de 30 nrdiam etru , bobinind un nurnar de 120 spire , ell sirrna de cups

II

"lr ,U21ila tde 0,3 men. Se poate fo losi ~i 0 bobina eu m iez de'nr 'ocar t. 1m care caz vom bobina um nurnar die 60-70 spire, 'al s ,l lfm2 d e 0,2 mm sau ell lita de radiofrecventa.

Radioreceptonu! vafi construit pe 0 placuta de m ateriall'I:'O lant sau pe pllacaj. D im ensiunile ~i form a cutiei apn -

,I':l1ului se vor alege In Iunctie de piesele folosite .Condensatorul Co va fi die t ipul celor cu aer sau, mai

I,ine, un condensator mindatura.

D aca rad ioconstructoru I nu d ispune de L'1 co nd ensa to r1'1.1 aer 'de 500 pF O IU 0 si,ng ,ura sectiune, poate fo (lsi un eon-

rletrrsa tor de 2 > < 500 pF, legind In schem a un sing;ur elem ent.f :@@ensatorul C2 este un trim er ell va l oan' m axim a de: J , r - ) pF . A ceasta piesa poate fi Ins3 coniectionata prin bobi-. II -a re a un ei stnrrre em aiJate tile 0,15-0,2 mm diametru pe 0

.rHa s irrn ii iz ol ata eu em ail, dar de 1-1,5 rnrn diametru.

Sc va bob ina un llIurrnar de spire, care va cuprinde 0 lungime,i: stratukai G:strc l form at de eea. 25 rnm, Un capat al sinmei1'['1 elinmetru inane v a e on st it ui 0 a rm atu ra a co nd ensa to ru lu i,',!lr u at capM 2 1 1 sirrnei subtir i cealalta arrnaburji . Reglaju l';tce stllii tlip .de trim er se face din micsorarea sa u rnar irneauurnarului Ille spire.

Reglauul receptorului consta in stabi l irea pragului de

"6,e ilatie, In asa Ifel ea acesta sa aiba lac atunoi cind cursorulII ID te m tio m etrtl1 1u i s e a fla catre capatul de sus. Praetie , se-lc plaseaza potentiornetru 1 In aceasta pozi tie , eu antena

l 'lllplata, se roteste Cv p in s este prins un post oarecare ~ i se11'lare~'teC2 ptna in m om entu l apar itiei Iluieratur ilor : depla-'(nd apoi potentiornetru l In sensu 1 mar irii rezistentei <din1.'1Tnitor, v a tre lbw i ca acrosaju l sa dispara , iar em isiunea sa',lilb3 loc In bune condit ii.

Cind receptia se face In apropierea unei stat ii d e rad io -Illi1fuziune, iar em isiunile acesteia se intind pe 0 plaja m aionare va drebui ca in locul lu i C1de 1(:)0 pF sa conecf arn unrondensator de 50 pF sau chiar m ai rnic, Pentru 0 m ai c orno da(n'losire , acest condensator de valoare m ai m ica poate fi eu-~"la t la 0 b orna se parata .

Folosind 0 antena exterioara de 10--,-15 m si 0 buna prizaA e parnint, aparatu l receptioneaza seara un nurnar m are del'a tii europene. Z iua el receptioneaza numai sta tiile locale,

I ;Ilceasta ililsa dator ita conditiilor de propagare. Cu putin

1 9



1j-!JV~

-r

Pentru auditii in difuzo r, m ontaju l este eficace doar III

1~111!.!1!l1 postu rilor afla te Ia m axim um 50 km departure de punc-I. '11ide receptie ; in acest scop in 100Ull castilor se va conecta

1 ,1 1 1l if uz or d e r a< I iio fic ar e, impreuna Cl!l transfonmatoru'l sau.Rezu lta te bune In ceea ce priveste audijia in difuzor a

Ih 'l pli lor rna i indepanta te se obt in dad se m ai adauga rnon-leJilu -Il'U iun amp l iiica to r de audioirecventa.

antrenament, eel ce [oloseste un astfel de aparat va pu ts a stabileasca c u w \ilJlrin ta punctul op tirn < 'Ie Iu nc fio na rtadica sesizarea praguiui de intrare in o sc id at ie .

Pentru 0 rnai arnpla docurnentare si experbmentare in de

meniu l receptoa relo r cu react ie , prezentarn in figu ra 6 trevariante: de schem e cu reactle.

Tranzistorul Io lo sit 1a aceste schem e poate fi o ricare di

cele ind icate pentru schem a anterioara. D e asem enea, bob inele se vo r realiza dupa aceleasi indlcatui.

20

~Pf

A t

.J i5C-'OJff

L,J IE-

SOOp! 2

I , ) " ,3

r,\

_ t n:JO~Dlre

2 -3 " /0 ;\olre

Fig. 6

~ D r

I R 2 1 0 U K S I .



8ari l('fI/;i--_

~r"':r:r:,:j,

L_ -~_- / I,

t , L I ; , , , "

1m I etc, Dioda DI va fi punctilorrna, ca de exernpku :}111~L I05, D 2E etc .

<~i\ n e o prj rn putin asupra aceste i schem e ~i sa vedem cumII ! IIIC :(Iionea za. S em nal ul de rad iolrecventa o~des de an tena A111I1e bara de Ier it a F, ajunge l a c irc uit ul acordat LI~CV.

I~)I. ;Ilici sernnalul trece lin infasurarea secundara L2, de unde

, I'l ' ~Irirm is apoi In baza tranzistorulai TI, circuital curentu-1 ' 1 " ( de radioirecverrta inchiz indu-se prin condensatorul Ca·

Prin rezistentele RI ~i R 2 se asigura polar izarea bazeiIlr(', 1 ' 1 ' asa fel ca prin circuitu l de colector al acestui tranzis-I" l ;;3 treaca un curent in jur de 1,5 rnA .

AH inme nta re a c ole ct oru lu i tra nzis to ru lu i TI se face pr inI r"lrL '7 Urarea Iprim ara a transforrnatorudui d e r ad io fr ec v en ta)'! I, ijnseria ta cu Inlasurarea prim ar a a transform atorullu id , nudioirecventa Tr 2.

Semnalul de radiolrecventa arnplificat de TI se cu 'lege in' l' ,' 1l iI1daru l lu i Tr 1. D in Iniasurarea L 4 .semnasul intra in

.Iltlll'ia DI, unde ar e loc procesul detecuei.

'/\u ffiio frecv enta rezu llta ta ln urrna detectiei apare la bor-I\wlic po te ntio rn etr u lu i PI c u v alo are a rnaxirna 1 0 k i l oo hm i,1-11 cornponente'le de radiofrecventa slnt scurse la rnasa prin11.lldensatorul C1.

I D e la cursorul potenticm etrului PI' p rin in te rrne diu l4 «ndensatorului de cup\aj C 2 audiofrecventa este introdusa,I I 1 ') 3Z a a ce lu ia si t ra nz ss to r TI, care Ilucreaza de asta data

I Ia !1 lu ,p li fi ca to r d e audiofr ecventa , IRostu l lui PI In schem aI r , t · de a perrnite reglarea auditiei : cjnd cursoru l seva aflaI.ilre capatul de sus, auditia va fi m axim a ~i invers. In cazulund vrern sa renuntarn la reglarea auditiei, In locul lu i PI

l' va conecta 0 rezistenta de 10 kiloohrn i, iar C2 se va co-IlI"da la capatul de sills al acesteia.

Dupa arnplificare In TI, audiofrecventa, care trece cuI) ,' .a ' ir inta prin L3, este culeasa In secundarul lu i Tr 2. M ai·,Il'!parte, sernnalul patrunde In baza lui T2 rnontat ca sim plu11 '.II,plificator de audiofrecventa, luor ind 11'1clasa A. SarcinaJnlllzistorului T2 este un difuzor miniatura sau un difuzor,I 0 ,2 '5 W , de tipul celor de radioficare, cup lat prin inter-lil'd iu l transforrnatorului de iesire Tr 3.

Ca parte practica , c ircuitul de intrare LI-L2 se poate1 ('B liz a p e 0 bara de Ier ita sau pe 0 carcass sim p la. In prirnul

4. RAD IO RECEPTOR REFLEX

In ultima vrerne, atit in rindul radioam atorilor c rt si inproductia industrial a de radioreceptoare a capat;t 0 mareraspjndire tipul de receptor reflex. -

I~ principiu, sistemul reflex consta in folosirea ac elu iasitranzistor (I n acelasi timp) attt ca amp liiicator de radiojrec-

venta, clt ~i ca arnplificator de audiolrecventa. Acest sisternrl~ce la ~conornie de rnater iale , precum ~i la obtinerea 1m celedl~ urm a.a unui montaj cu cal itati superioare , sub un velumITIIC. Ar fl d.e re tinut Insa Iaptul ca tranz istorul care lm creazareflex t:ebl1 le sa fie neaparat de tipul celor de radiofrecventa.

.In Iigura 7 este data schem a de principiu a unui asernenearadioreceptor realizat cu doua tranzistoare. Tr anzistornl T,l

va fi de tipul: EFT-lOS, EFT-31l7 , SFT-I07 , OC .45,SBJOO , 152NV70, II4m , H15, IiI14 etc ., iar tlfanzbtoruLde au ff iio fr ecve l 'l ta T2, de tipuJ: EFT-321, OC-71, II13A ,

22 23

Fig. 7



caz se va folosi un baston d e fe ritil lung de cca. 150 nrm,diamebrul de il O mrn.

Folosind 0 carcasa de [iir t ie sau din plastic, vom bobipentru L1, c u s lrrm a de 0,25 rum cupru-erna ilat sau cu litaradiofrecventa, un numar de 60-70 spire (sp ira I1nga spiria r p ent ru L2, cu aceeasi slnna, un nurnar de .5 spire. B6bnajul L 2 se va executa peste bobinaju! L ] > in partea central

Pentru unde Iungi -L 1 ar e 180 sp ire, iar L2 F5 sp ire, fo losidu-se sirma de 0,15 rnrn diarnetnu.

In cazul utih izar ii unei carcase sim ple, se recomanda

carcass cu diametrul de 30 rnrn ~ i lungirnea de 100 rnrn. Pea vom bobiria , pentru uncle m edii (L10 , un numar de "~ I

spire; L 2 va avea 6 spire.

Transiormatorul d e r ad io lr ec v eu ta Tr J se va realizaun tor cu diarnetru l interior de 10 rnrn sam pe un rniezfe r ita sau ferocart tip "oala",

Pentru La vorn bob ina un omm ar de .180~200 spire, ,ialpentru L4 JO O s pire ; 3 rF ll be l'e b ob in aj e sc vo r real iza cu .slnlllde cupru ernailat, de 0, I 111m d iem etnu . A cest transfo rrnatatrebuie sa fie bine ecranat de restu l p ieselor , In care scop .

va folosi un m ic cilindru de alarna sau abueniniu , sau 0 cuti~licoalectionata di n acelasi m aterial. Pentru scoaterea conexnnilor se vor rprevedea In peretil cutiei liIilic i or i iici i d

treeere.

Transforrnatoarele Tr 2 ~iTr 3 se vor execu ta pe citep a c h e t de tole silic ioase , eu sectiunea minim a de 0,7 011'.2,

Tr 2 cuprmde In pr i rnar (I) un nurnar de 1 000 spire, iar A

secundar 400 spire. Se va Iolosi sirm a de 0,'1 rnrn emailatf

Tr 3 necesita In prim ar (I) urrnumar de 600 spire di

sirrna de 0 , 1 1 mrn diarnetru , iar In secuntlar 80 spire cu sirn

de 0,3 mm .

Se IPot Io losi ~ i ~rans;form atoare m iniature , care @ e o biee i se po t p ro cu ra gata bobrnate.

Inainte <Ile fixarea m ontajubui intr-o cu,tie sc recornanexper im en tarea schem ei pe un sasiu de luoru. Cu acean

ocazie constructorul f~ i poate da searna de pozttia pieselorde reglaje le ce trebuie Iacu te etc , A stfet, se poa te consta tac a Iolosind Tr 11 neecranat sau slab ecranat, In rnornentulc lnd llapropiem de bara de Ierita a p a r atu l va incepe sa Ilu iere ,

II nile cuvinte sa intre in oscdatie . Inversarea capetelor" d ' l I"'lajului L4 po a te ducela disparitia unor eventuate osci la t i i.

,Ill'ntru tncadr area postur ilor in garna este nevoie ca bo-

dllfl)IUll L1-L2 sa fie deplasat d e-a !u ng iL ll barei de ~erihLII rl.lIllpmtlacestor reglaie este ib ine sa avern concctata 0 antona

IIII l - ! : 1 i de circa '5 rnetr i. ,N\(~ntajlul este Ioar te selectiv, ia r seara poate receptiona

jill Hi' posbur i in gam a undelor m edii.H -ndioam atorii care nIU dlispun de 0 Ibara de ferlit~ , poi

II I condecj ioneze aceasta pnesa , cu rezultate satisfacatoare.

111~I,ind un nurnar de 10 miezur i cilindrice de 'feJrita ,lIipite1 1 ] . · I .a c a p C L l vopsea nitrocelu lozica sau cu 0 soluuie de lip itI l I" ,r ~j su ra te I n citeva straturi me hir tie.

!V\'!Dntajul poade fi realizat ~ i C.LI eta] de iesire in contra-IIIIIIU, lin acest caz Tr 2 va rtrebui sa fie de tipul ~raflsforma-11I11"r~!lorefazoare, iar Tr 3 sa 3"iba doua l l'l fa ~u ra ri p r ir na rc ."'I"llItalel e obtinute O i L ! un rnontaj astlel realizat VOf fi supe-\.')jllll'l:~ doar In ce priveste nivelu! sonar all audi tae i .

24



I I d t ! 1 0 serie de com ponente pr intre care ~i diferenta f o-f"111',Hl',ita[recoenta intermediarii si notata de obicei cu fi .V;doarea Irecventei interm ediare pentru radioreceptoareI, I II g en era l standar dizata la valoarea de 465 kHz. inIII ;rlleterodina, Irecventa interrnediara este selectata de, d a l j Fl , echjpat cu un filtru care lasa siii tread! Iprin el 0

" , i I ; i de Inecventa In [uru'l valorii de 465 kHz, toate celelalte

IV L , ' * Iiind atenuate. A stfe l, dad receptionarn un postI ' 1I ,. ·c v en ta d e fs =1 375 kHz, iar Irecventa locala f 0 este

1 ~40 kHz, vorn avea [i= 465 kHz.

IDud In acelasi tim p intra In antena ~i un al t post cu free-Ilia de 1 390 kH z, va rezulta 0 alta Irecventa inteneedlara,

II", de relatia :?uperheterodina a Iost conceputa si real izata de c '3 tinginerul . f ra l'l c~ z L 'u ,c ie n Levy". Fata de radioreceptoa;

~ u am pl1fl~are cd!r~_c~ a, sup~ rheterodin~ s-a irnpus Inca dem cep~ t .prm ca"ta t.tl~ .sa le Inconte~t.ablne In ceea ce privess e le ~ t~ v lt la te a , s .e n s. lb J .t ll ta t~ a , stabilitatea In Iunctiune 'f:

Ast~zl ace~ t p.rm~lplu st~ la baza tu turor instalatid lorradioreceptie, indiierent ca este yorba de televiziune radlcomunicatii, radiorelee sal! a lte instalatii. Un mare avl

au luat 1 1 1 ultima vreme superheterodinele realizate cu tr)zistoare , care pe ling a Iap tul c a au un consum extremmic, slnt ~i de dirnensiuni reduse.

Pentru cititor ii nostr i, care doresc sa se initieze In tairemontaje lor superheterodina, dam In schem a de lata constru

tia unui m enta] lunctiontnd cu un singur tran~istor c apri~ ing~,:iozita tea . cu care a fost conceput perm ite I~C~tor ilor sa ia cunostinta cu 0 serie de principii ce stau la b 'aIunctionari i lui.

Intr-o superhetercdina sernnalul i, captat de antenae~ te c?n<d~s catre detectie , ca In montajeie c u am plilic adirecta, CI este .am cstecat' cu un sernna l ilocal de frecvenf o . In urrna acestui proces, m u r n i t heterodinare sa u conoets

5. SUPERHETEROD INA CU U lN TRANZISTOR

1 840- 1 390 = 450 kH z

nb serva ca frecventa rezultata are alta vadoare decit aceeatll,l'll care este construit Ii l tru l de Irecventa interrrrediara

' ,n . at ar e f~ nu va fi pw sa In evidenta."~ihema prezentata In fig ura 8 c uprind e e le mentele esen-

II" pentru 0 superheterodina ~ i de IDuna lor mtelegere de -lIile rezolvarea altor montaje ma i c om plic ate .

A ,~aGar, sa vedem 11n continuare c um f un ct io ne aza mon-1 ' , 1 1 1 .1\:i'ltena filar a conecta ta la borna A va "aduce" In bob ina

I 1 1 1 serie intreaga de Irecvente, ce .reprezinta diversele!I(id de em isie an-ate In Iunctjune. In circuitu l L2-C V lI Ii selectionata dintre acestea 0 singura Irecventa , cores-111I;~ itoare frecventei de rezonanta a cirouitu lui respectivlure In ultim a instanta poate fi m odiiicata prin rotirea

' 1l ll remsat o rw lu i v a ri ab il Cv l• D in L2, sernnalu l de u adio-I'ven ta trece In rnfasutarea L3, iar prin L4 a j unge la bazaurrz.isf.orului T

l. Circuitu l se inchide la m asa prin eondensa-

1 1 ' , ! . 0 1 C8• In acelasi tirnp circuitu l oscilant L 5-C v2, impreuna

IinIasurarea t ie re ac tie L4 si cu tranzistoru l T IorrneazaII oscllator. ce genereaza In perm anents 0 Irecventa f o ,

ulrlificabila prin rotirea lui Cv2• Condensatorii CV l ~ i Cv?I II rnonta] ipe acelasi ax, fiind comandati de butonul de

I Lucien Levy s-a nascu t la II m artie 1892 ~i a rnu r lt la 24 m ai IA stud iat la colegiul R o llin ~ i a pr im it dip lom a de inginer Ita SSuper ioara de F iz ica si C hlrn ie olin Paris. M tilo tii vrem e a fost sef al lab>to ruJui de radio m i~ itar de Ja 'rom r E ) H e I. In august 1917 ' depune ~vetu J pentnu unontaju ! super hete rodina, IN anu l 1]925 rea lizeaza suheterodina monocomanda. Tot e l .rea lizeaza prim ele st at ii radio penautom ob ile ~ i pcntru avioane , pr e cu rn ~i 'prlim ul rad io com pas auton

26 27



[8 1 'Elq~Rr

J(

acond. Drept rezu iltat, la haza branzlstorn'lu! T', vom31tit frecventa i" ci t ~i I recventa / '0'

Prin construc t ie, s-a ales ca pentru or ic e pbzitie a confsatorului var iabil, / '0 sa fie m ai m are decit /,,, ~i anume (

rrlm frecvenfa este cant'lusa prin L3 ~~iL4 la baza lu i T1, -care, " Iceasta <data va lucra ca alilill~ llifica tor de audiofrecventaI1 '.I(;m ta~ reflex. Sernnaiu l aud io este amplificat ~ i pus inIr'le 'l'lta I n c a~ tille d e 2000 ohmi , conectate In serie cu cir-

tl J I I I de colector. Com ponentele de radiofrecventa nu pa-und in ca~ ti, ele fliind scurse la m asa pr in Ca.nezuita , deci, ca tranzistoru l Tndep~line~ te In acelasi

'11 ,I,prei Iuncuii : de oscilato r , de arnestecato r ~ i de am pli-t .ilo r de audiofrecventa ; tran2)ist0Pu l va trebui sa 'f,i,e depld celor de radiojrecventa. Sint in dic ate tip urile : EFT -308

III, II4 01 , S B·-IO O, 'EFT-317, CK760, c2SAI02 etc., CUlLInIllor ~ de peste 50; dicda va fi de tipul , n ; 2E, °EFD-I08

II f1:oila rizarea tranzisto rulu i se face prin interrnedju!11.s,l~il1teiR 2 de 0,25 M . Q.

) \ INmentarea montaiului se face de la 0 sursa de 4 ,5 velti,

'1 1$ ,Hm u l d e c ure nt iiind de cca . 5 mA .

Mtlmtajul este conceput a ~ l'Ilnctiona In garna undelor

",illi. Pentru realizarea lui corrstructo ru l va trebu i .sa-s!

'I lr [,e c ,t io lil ez e Ib o bim e le c irc u it ul ui t ie in tr ar e L1-L2-L3, al e(,iiatorului L4-L5' 'precum ~i ale tr anslorrnatorului de(1('" ,ent{1 interrned iara Lfj-L7. Aceste bobine se IPO t confec-In a pe miezur i rrtagaetice (feritB, Ierocat) sau pe carcase1 , ; : ( Iffilliezmagnetic .

'C ind avem la dispozit ie 0 carcass cu rniez reglabil, pentruII vorn bobina In prirnul sant 30 spire cu sirm a de 0,115 mmiurnetru, ernailata, ia r p en tru L2 un nurnar de 80 spire CLI

1 1 1 m a de 0,2 rnrn diarnetru sau cu liP i de rad io frecventa.'Illtru La vorn bobina, peste spirele 1U1i L2 , un m am ar de, -·6 spire , cu sirma de 0,2 mrn diametru izolata cu em ail,'N ntual ~ i cu rnatase sau burnbac.

Pentru oobinele oscilatorului iocal vorn Iolosi to t 0 car-I :f J cu rniez reglabu l. Infa~U rrarea L5 cuprinde un num ar«lal de 70 spire, P !iza fiind scoasa In asa fel ca intre 2-3I avern 1 5 sp ire . In fa ,~ ura re a L4are 4 spire , boblnate peste, , Pentru arnbele Infasurari vorn folosi strrna de 0, 15-0,2 mm

,tm letm , izo lata cu ernatl. In tirrrpul reg laju lui, daca osci-

[l o ru l nu functioneaza, va trebu i sa inversarn tnfre ele ca-r ut el e b ob in ei d e re ac tie L4.Bobina _de intrare ~ i osc i latoru! se pot realiza si pe carcase

Irai m iez. In acest scop vom procura pentru carcass teava de

;=F;qSl l - 11l{ /of' ;.:J:;:~ I (31

Pig_ 8

e le sa existe diierenta t i , ad ica to cm ai irecventa interrnedra

Dupa Iunctia de oscilator , tranzistorul T', Indepl inesldoua functie a sa, aceea de arnestecator, In sensul c ad ou a I re cv errte L ~i t o s e u ni x ea za , rezulfind printre alte illbinanii de arnestec si aceea care ne intereseaza, adica l., etotdeauna ar e valoarea de 465 kl-lz. Aceasta frecventaseJedata de circuittjl osoilator L OC 4 , celelalte frecvente fHscurse la masa prin C3•

'D in circuitul de frecventa inte rrned iara L6C4, t. tr~ pr in induo tie= -- in tnlasurarea L7. A ici circu itu l se Ind,

prin dioda detectoare Dl ~i pr in potenttornetrul PI' _ a

p ie se fO frr Jil ll nc le ta 1u l d e te c to r.In urrna procesullu i de detectie rezul ta sernnalu l de aud

frecventa, care se cu lege prin C5 de lIa oursoru l lui Pl' De J

298



materia l plastic cu d iarnetru l exterio r de 18 mm , fo l(;)cu rent In instalati il e electrice. Pentru circui tu l o le inne este necesara 0 teava lunga de 90 mm . IPentru L, se Ineaza, cu strrna de 0,1 nnrn diam etru , un nurnar de 30 ~la 0 distanta de 4-5 mm se incepe bobinajul L2 ca re cu p!'120 spire , cu sir-rna em ai'la ta de 0,3 m rn d iam etru . Pestein partea de jos, vom a~eza 0 Io'ita de htr t ie la ta de @

pe care vom bobiria , cu sirrna d ie 0 ,3 mm diarnetru , unde 7 spire , r eprezent ind bob inaju l La .

O sc ila to rul se va reai iza pe 0 carcass asernanatoare

cupriude in to ta l 110 spire (1-2are 7 0 spire , iar 2-3 40 slJ lPeste aceasta jtilfa~u rare vom bobjna pe L4, care oupr7 spire . Pentru am bele Infa~urari se va fo lo si sirrna de 012diarnetru.

T ranslo rrnatoru l m e Irecventa inrerm ediara fo rm alinduotantele L6 ~ i L7 va tre 'bU li realizat num ai pe 0 ca rcu m iez m agnetic (ferita , lerocat), ca s~ i se ob tina un fade calita te cit m a i rid ica t si ca at a re 0 selectiv ita te citbuna. Pentru aceasta vom procura fie 0 carcass cu m iez edric , fieun m iez tip "oala"* . Inductanta Ltl va trebui sa < H i

y a1 lo are d e c ca . 2 50 m ic ro he nry ~iIl:liij f ac to r d e c all it ate Q > -In pr.irnul caz vom bob ina, sub fo rm a de gaile tL UN nude 160 spire , iar ~ in cazu l fo lo sirii .o ale lor" , un num ar despire . P riza 2 se va scoate la jum atatea bob inaju lui. F~L7 vom bob ina, peste L6 , un nU Illla ,r de 50 spire . S irrna

sita In arnbele cazuri va fi lita de radiofrecventa , icu em ail ~ i bum bac sau rnatase .

A parata l este conceput spre a functions In lirnite l,garna 500-1 500 kH z (600~200 m etri). In acest in~de frecventa va trebui sa luc reze ~ i circu itu l L2-CV1•la torul local va trebu i sa acopere , in sch im b , un im 1ede frecventa cupr ins intre 500 + 46 5 = 965 kH z ~ i L 5 1 ( )

+465 = 1 965 kH z.

C on de ns ato are le v aria bile CV I si CV 2, montate pe a cax, perm it 0 com anda sirnultana a aco rdului circu ite

* Se pot folosi Iransformatoarele de FI tip TURIST, .care segin magazinele de specialitate. In acestcaz La va cuprinde liOspiipniza la [urnatate, L 7 cuprinde 35 spire. Se va folosi lita ' d~ if recvcnta.

,~ Iiecare capacita tea m axim a de 500 pF si cea m inim a de1" ' ' '1 50 pF (in aceasta valoare se includ si capacitatile para-

1(1 ; ' . Aplic1nd fo rm ula lu i T hom son, putern consta ta ca pen-11II csrzul cind condensatoru l variabi l este desohis, adica ar-e, rloarea m inim a de 50 pF , frecventa de rezonanta a circu itu -II~' va fi m axim a, adica :

, 1

tmax = '6'-;8-1(LC . 7 ,

, . . . . t - 'm.zn

1 1 'pentnl cazu l cind condensatoru l este inchis cornp let14')' frecventa de rezonanta va fi rninim a :

, 1I min = 62817Lc. -.

, max

1 :i1 c11 Indapo r tu i celo r do ua Irecv ente vorn gasi:

1

:~_~::_ = 1 ~ : : :6,28 vtrz;

In cazu l nostru , unde Cmax = = 500 ~ i CmiTi -= 50 , g asim :.

tmax

i.max =/ ~oo = 3.[min .')~

lntr-adevar , c irouitu ll de intrare a lu i L2-CV1 a re l i rn ite lelucru lncadr ate lntre 500 kH z ~ i 1 500 kHz, adica se aW j

r ap or t ul 3.C are este insa raportu l Irecventelor deIucru pentru osci la-

1 1 1 ' , 1 1 , 1 loca l? D in calcul rezu l ta:

f o~sc.max

f osc.mi n,1965 kHz = 2,04.965 kblz

A ceasta da un raport Intre capacita tea m axim a ~ i cea-

IIltl'hm a d e 4,16 . C um CV 2 are aceeasi valoare ca ~ i CVI ' res-I r liv are un raport intre Cmax ~ i Cmin de 3 , rezu ltii ca va11 'fl 'lli sa m od ificam Intr-un anurnit fe l c ircuibal L5-CV2,

III,I~a ob tine raportu l de capacita te de 4 ,16 . A cest lucru este1",(J ,lll!ltecesar, deoarece trebu ie ca pentru m ice ,pozitie a,udensato rului variab il lntre irecventele de rezonanta aleI O l f doua circuite sa existe diferenta de 465 kH z.

Sic



j\\etoda pr in care este posrbi la realizarea raporbuluicesar pentru circuitul oscilant consta In legarea In ser ieCv a unui condensator fix (C 2) denumit In rnod curent c

de~sator pading. Practic, nu se obtine lnsa 1 0 C O Ul CO ;'( j

perfects intre cele doua cirouite, In sensul obtlneri i inrnanenta a dilerentei de 465 'ik Hz c are reprezinta Irecss

intenmediara, ci acest .lucru se petrece in 2 sau 3 puncte,

restu l ~pluncte lor existind abateri in plus ~i In m inusv Incaschemei noastre condensatorul C2 are valoarea de 450

Dupa definitivarea constructiei si dupa 0 a 'te~ta .v l!rcare a m ontaju lui, se trece la acordul sup:~rheterodlne,1 . P

acordul aparatului se Inteleg toate operatiile c e ire b~ le e ftuate asupra oirouitelor acordate , pentru ca aces tea sa luerin garna sau lirnite le de gam a necesare. ..

!La 0 s l! lp e rl h et er od in a, deci ~ i in c azu !l ~ ont.aJ ulu l noslsint necesare operati i de acord asupra etaju lui de frecveInterm ediara , asupra csrcuitu lui de intrare ~i asupra osr:'tor ului.

Vom incepe eu descrierea modu 'lu i 11ilcare trebuie i aacordul eta ju lui de frecventa i.nt.erm ediara, acor? dedepinde, dupa cu m stim, selectlvitatea aparatului.

In practica curenta acor9~1 se poa te [ace. ~u aju 't.aparatelor de m asura SEU faca aparate (practica denuor"aupa ureche").

[n primul caz avern nevoie de un -gener~ 't?r de s.em(h ete ro dina m odu late ) ~i un voltm ~tru sensibil. . In~lO ~e

a tncepe acordul Irecventei interm edIare ,. va trebu! s.a ,!?loooscila torul local. Pentru aceasta, cu ajutorul nmu: fir ~scurtc ircuita bob ina L5 sau vorn deconecta unul din capt'oondensatorului C2•

Generatoru l de sem nale se conecteaza pr intr-un con..1sator de aprox im at iv 1 000 pF tn!re b aza tranzisto ru lu isi rnasa , jar voltm etrul (preferabll un voltm etru electde c. a.) se conecteaza in derivatie pe difuzor. Se alirnentereceptorull ~ i aparate le de rnasura. Fixam gene~atorulfrecventa de 465 kHz si cu un gram d~ moduA latle cyprtntre 30 si 50%. Potentiornetrul PI va Ii ad u s m poaitiaauditie niaxim a.

In aceasta situatie va trebui sa ascultam in diiuzornul de audiofrecventa al heterodinei modulate. D ad a

, I II 'rllU se int im p la, vorn ro ti eu 0 surubelnita conlectionataII I II (I) [halra de plexiglas sam alta m asa plastid m ieznl ,m ag-II O l~ bobinei Ln. Rotirea poate avea loc in sensu'! intro-

I I · d. i IM ' Ji e2 J rn lu is au scoater ii acestuia.

!'IlIpa citeva iacercan, VOI ll g a si pozit ia rmiezului pent~u.,. ilevia t1 ia acului vobtrnetrujui va fi maxima, respectiv

1II111\'ian difuzor va fi de asernenea maxima. ,

H~l'iind in dreapta ~i in stinga butonul de sc 'h irnbarea Irec-IIJlrii generatorului, va trebui ca sem nalul de audiolrecventa

!' IfiTIlicsoreze.

'III acest m od putern r idica chiar curba de selectvi ta te a

urtului de Irecventa interrned iara.

rhD a terrninarea acestei operapii se trece la acor dul oscila-' , ! . I Ill;'; local. M ai lOW se scoate suutul de pe bobina La '

IIdl c;e debioca oscila torul. Generatoru l se cup leaza de illa taII lIl'!ta printr-un condem sator de 200 pF intre borna de antena

II ,I: ~JOrna de parnint r. Se roteste .condensaiorul de ae~r~1 j 'IHnitia corespunzatoare free~e~tel ,de 600 'k .H z, adle~jlII.Ii:11,pee valoarea c;.: Se, a~ Ilea de lla ~e ll 1e ra t0 ~ u .n s em .n~1

I I '1 ', tH ) kl-lz modulat el l 30% ~ l cu 0 tensiune de restre mica.II \"ontinuare se roteste rn ie zu l b ob in ei L5 (dad aceasta . es~eI d I izw ta pe earcasa cu In iez m agnetic), p ina cind dev ia] iaII llim i voltrnetru lui este m axim a. Dupa aceasta se rotesteI 1 l , .i l1ens 'a torulivariabil aproape de pozif ia Cmin- (condensa-1IIIId aproape deschis). C~I generat?r~ Il Jixat p.e II 400 kH zI 'V~l ro ti condensatonal trim er C 6 pma cind obtine de asem e-, " deviatia m axim a a voltrnetru lui.

flu pa term inarea o 'per~ t ie i ,de "t:agere" a osci la t orul ~ i,.j Irece la aeordul oircuitu lui de intr are ; aparate le VO lIIII-Ille c onectate ca ~i pentru acordul oscila torului.

Condensatorul variabil va fi adus pe rjnd ir q a ce le as il'II ',itii· ca ~i pentru aeordul e lectuat asupra oscilatorului ~,. ntru prim a pozit ie se injecteaza de la ge~erator 0 fr~cventaI . £ i O @ kHz. D ad bobina are m iez m agnetic acesta se 1111~uru-

,,"zii pina la deviatia ':T1axilT:a. a aculu~ v?ILmetrului. Se'I '~ (:e apoi condensatorul 111pozijia cealalta ~ l cu I 400 WHzI,' la generator se m odiiica valoarea trim erului C7, to t pe ntru1 \I Jl ia tia m a xim a ,

T ot cu aju torul genera .tom lui de ser:rm alle se poaA te etal00al,jlla aparatu lui in valor i de Irecventa. Operatia m cepe din

4;126 33



pozitia co respunzatoare condensatoru lu i variab il co rm ,pinchis. Cu g en era to ru l conectat ca si mai inainte, se rotbutonul de sch irribarea Irecverite i acestuia, pina oirrdcasca (d ifuzor) va apare sernnalul de audiofrecventa,scala aparatu lu i, in d reptuI indicatoru lu i, vom nota ft :

verrta data de generato r. Se sch im ba apoi Irecventa geratorulu icu 100 k l-iz ; ro tind conderrsatoru l var iabi l vom casa "prindem " ~ i aceasta Irecventa, notind noua pozi~ ie.ind icatonului de scala s .a .rn .d . plna la capatul de Sl!lS 3 1 1mei , adica p ina la 1 500 khlz.

Cealalta metoda de acord, filra aparate, consta in rtjgrea circu itelor dupa auditia rnaxem a In d ifuzo r.

P entru acordul Irecventei intermediate, v orn p ro ce daIelul u rrnator : se pu ne a pa ra tu l In Iunct iame, avind cuplla b orna A 0 antena de circa 10 m etri L ungim e.

Se roteste condensato ru l P Illa cine! se receptioneazapost . Ou aju toru l unei surubelrri]e izola te vom roti rni

magnetic al transiorm atoru lu i de frecventa in termedjpina cind audit ia va fi m axim a,

A cordu l o scila toru lu i se face in Ielu l urrnator : se adconderrsato rul variab ill in poz itia apropiata Cm"x, undeIapt trebu ie sl1 receptionarn statia de rad io rlifuzlune B~resti, ce Ilucreaza 'pe 550 kHz. D ad receptia nu are I loc ,lasa condensatorul var iab il in aceasta poz it ie ~i actioni

asupra m iezului bob inei L5 vom cauta sa aducern pesIn garna.

Se deplaseaza condensatorul variab il in ceala'lta ex'm itate a gam ei, catre n 400 kH z, unde vo rn cauta , pren J t ' . I

re a tr irn eru lu i CS, sa pr indem un post puternic , ca de exernMonte C arlo . In acelasi Ib imp vom face si acordut circuiti

de intrare , In .par tea de jos a gam ei, dun m iezul bob inei, iin par tea de sus d in trim er.

D e celIe rnai multe or i aco rdu il trebu ie Iacu t prin re

tare sal! revenire , adica dupa acordul Iacut asapra oscila te

lu i ~ i circu itu lui die intrare in par tea de jo s a gam ei, se f

aceeasi operatie in partes de sus, dup} j care se rev ine ia

in partea de jo s ~ i asa , de citeva ori, p ina la ob t inerea rez

ta te lo r optim e. D upa realiizarea acordu lu i e ste b ine ca urriezir

s a fie b Jocate cu putina ceara sau parafina.

6 . S UP ER HE TE R OD IN A

CU TR EI lfR AN Z ISTO AR E

Sem nalu l de Irecverats interm ediara ob tinu t in co lecto-II,I! tranzistorului T _ I d in sch em a descr isa m ai inainte (fig. 8)I 'l Il te f iin continuare Iiltrat ~ Ji am plific at, p rin aceasta obti-uluulu-se 0 selectiv ita te ~ i 0 sensib ilita te m ai pronuntata ,

D e asem enea, pentru obj inerea unei audi[ii in difuzo rIU )" li It aj ul ui i s e poate aciaw ga un eta] am plificato r d e al'l(lIio :

I , '1 '11(·v8nta.Aljungel]] astfel 'la 0 schem a In care nurnarul tran-tloarelor fo lo site creste, crescind de asem enea ~ i cantita-

I" , II d e .p .ie se e~ iN tra In c?m p~nerea d iferite lor eta je . SpreI ,!r:n_plilftcare 1 1 1 schem a din Iigu ra 9 descniern un rnontajII I care sint foJosite un numar d e tre i tra nzisto are si o dioda

1

IIIIIlntaj care face parte din categoria superheterod i~ eJ or e co -1I'1J1IJ1ice,ar care este caracterizat pr in perforrnante bune.

Tranzistorul TI Iunctioneaza ca oscila to r-convertm al,'l.l!llea (T2) ca ampl iiica to r de Irecventa interrnediarf ;i In1 1 I1 'j la ~ it imp ~ i ca amp lilica to r de audiofrecventa, fiind mon-

''I I In sis tern reflex, iar u ltim ul tranzistor T3 c a am plif ic a-Ilif de audiofrecventa, lucrrnd In o lasa A. Dioda Dl Iunctio-1IIIIza ca detectoare.

Pnincipiu l de Iunctionare al schem ei, In care se afia co-

lli ci tat TI, es.te . acelasi ca . ~ a ~ ontajlJ lI 'deserts la m ontaju lr 'f"reclent. A ici este m od ilica ta schem a oscila toru lu i, careIIII' 0 singu ra bob ina prevazuda cu prize . Sem nalul de Irec-IIIL ta irrterrned iara este cu les In secundaru l L

5, de .unde este

1 1 1 1 rcta t In 'baza lu i Tz , p.rin C 4 Inch iztndu-se circu itu l deIIII"l:·venta interm ed iara . Po larizarea acesuri tranzis to r este

II I~ :~ ra !a prin .g _ru pu l R4-k5• Sem nalu l de Irecventa inter-

Illn/lara, arnpiificat de To , este cu les in infasu rarea L . cir-... ,7,

35



. 1 1 1 : , , 1 [ se inoh ide pr in d ioda detec toare D" grupu 1 R 6-C7,

illllI~urarea L5, b aza tr anz is to ru lu i T2, om asa , cu rentu l d in,t 1 1 circu it fiind de auddofrecventa. Sem iperioadele 'de

1 · . . · , ' ~lelqta in terrned iara sin~ scu rse la rnasa pr in ClO'

<3 si in cazul m onta ju lu i reflex descris m ai tnainte , sern-,I,ljl:lltlau dio este cu les de la borndle s ar oi ni i r ez is tiv e R 7, p r in'1Iltiemaliorul de cup'laj C g si introdus in baza tranzis toru -

1 1 1 1 d e a ud io rr ec v en ta T : J , unde este am plificat de citeva•I', de o r i. Pentru reg lauu l vo lum u lui s·a prevazu t poten-;1I.'I! ',LetrulPI' ca re asigura in acelasi trm p si po larizarea Ibazei

1 1 1 1 T~.

,1 )10n~ajul Iuncj ioneaza in garna undclo r m ed ii. A co rdu i, j';lce pr i ntr-un condensator dub lu (2 x 500 pF), valoarea

II'" -ven t ie i intermediate fliind de 465 KH z,/\para~u l poate fi echipat ~ i cu garna undelor lung i. In

u I~ ;! L caz , schem a ale pr incipeu a pa rtii de indrare trebu ieII' 1 1 1 1 : i z a U i asa cum s£ arata in Irgura 10. S chem a se cu rpleazaII ', (~ 'o niinu are cu restu ll e ta je lo r , in punctele no tate cu X-Z.

1 1 · 1 1 1 infa~urarea L.).Pentru 1 1 . oieri celo r care VOl' sa exper im enteze aceasta

, 11('lma ,posib ilita ti rnai largi .in ceca C~ p r i ve ste c onfe ctio -

G J _ ' ' '' ' I, · . ! - , - ' ' ' 'r ' ~ ,,',',1:~ll[I - f5//[Jnil .J: .

f5() .I!7iiK/i1 T '"I :: .,

"'i'" "" i'l

r " ~

" - I l ~ "V " [ " . .

,Fl~I '~ : 1 " --~J~' T ~ ~ ';i~.' 'f/' 'II~. SL I hhj r~ ~ I : r~-l--:- , { , " n : [ ~ _ . • ~- ' I f _ j : ; 1 " ' " i.~'~l ~L-4~~ I ' e r t: 01

r - - i ~ , - II ! ! , : [ " 'L r; 1 " 4 : . I"____ ~ ~ ~_ I

Jr i ~ - ~ - ~ ! ; ' - - - - 1 - - - _"~j~c~__ d..= = = t _ j/ >1-\

JL 10 o W I

~-=- 1:1M IUL ~'-I. :

Fie 10

37



Astfel, pentru primul eaz vom Iolosi carcase din rnaten'

plastic eu diarnetrul de 18 rnrn (tub pentru instalati i eleetriee)Lungirnea eareaseipentru fieeare bob ina este de circa 60 mra

Pentru L .l vom bobina en strrna de cupru ernai lat, d

0,15 rnrn, un numar de 30 spire. La 0 distants de 3 rnrn 5

va Incepe bobinajul pentru L2, care va contine 150 spire «sinma de 0,25 rnm. IInductanta infa~l!lrarii L2 este demicrohenry.

Inlasurarea La se va realiza cu strrna de 0,15 mm diametru, izolata cu email, sl va cupninde un numar total de 11 j

spire. Prizele se VOl' scoate astfel, lncit sa avem: a-b = 8

spire, b-c =1 1 5 spire ~i c-d = 5 sp ire. Inductanta inTisurar iiLa este de 125 microhenry_. Pentru undele lungi

narea bobinelor, TIam in continuare valorile neeesare pentr

doua tipuri de bobinaje: fara miez magrretic si au miez mnetic (figl. 11 si 12).

2 I

:2

38

U ND E M ED II

a

U ND E LU NG /.

!'~"ii acelasi tip de carcasa. bobini~d pentru L; un nllma~

1 Hill spire c u sirrna de 0,15 mrn (diarnetru), tar pen trw L2

~I,Iunrnar de 350 spire, cu sirrna de 0,2 rnrn. v

jlllUl~urarea oscilatorului L~euprinde "". nuraar tota.1 ~e

I~pire, rea iizate eu sirma d~ 0,15 mm dlam~trLl; Prizele

11 1',1nm atoarele : a-b = 65 spire, b-c = 50 spire ~.lc-.d=

'II) spire. Bobinajul se va dispune In doua ~straturl, pnz:nul

I~UII cupr inz.ind 70 spire, iar al doilea 65. Intre straturi se

t Ii. I 0 hir tie lata de 30 mrn . Jnductanta lui ~~ este ?e

Ilmicrohenry. Dad! vom folosi earease eu mle~ regiabil,,nll'lItajele real izate vor fj de tipul ..Iagure", va lor ile respee-

"l'fiil;J.d trecute in tabelul 1.

Fig. II

-~--~---~--.-~---

! I

V,ALOAREA'INO'UCTAN-

TEl

NLMi\RUL DESPWE F-ELUL sIRMEI

1"J I 10 .spdrc cupru e~uailat 0,11mm

Idiarnetnu

I

1-3 = 96 .spire cupru .ernailat + matase IIL .2 1-2 =0 spire

I0,1 mrn d iarnetru I

I 2-3 =6 ~pire

--I

I a-d = 85 sp i rc

L "

Ia-<b =6 splirc

ide m

'I

b-c =15 spirec-d = 4 spire

~-~

t1

L~ 100 spire ide m

I 300 spire inL~ doi galct: ide m

II----

I a-d = 17D spareIIo !

Ia--b=145 spire

1 \

:)b-c = 15 spire ide mc~il. =10 spire

200 f l - HFig. 12

'125 f l - H

2,2 mH

39



Bo bin el e o sc it ato ru lu i vor fi ecrana te , J oio sin du -s «blindaj cilindric de alurniniu, 50nectat la rnasa rnontajul

P entru tre ce re a de 1 2 1 0 garna Ila alta se v a u tiliz a U1 1 cotator eu Q10U<Jp ozi t i i si cu sase r1nc!l 't ;Jpide con tacte.

Fig. 13

Ii II"Ill' "de c ontact, in nurnar de 18 (9 pe 0 par te ~'i 9 pe par tea1i,'1 . 1 ) , vor fi conlectionate din tabla de alaliJila sau b ronzII lilll)~ ;g ro s d e 0,3 m rn. F ie care larnela va avea luri.gim ea de

111111~i JatiT ll£a Illinim la de 2 rum. Pentru .a se asiguraw , 111'111contact, la cxtrernitatea de sus a laIlileUelor se va exe-

1 . 1 , <II,' .ajutor ul U llU li v irf roiu njit 0 umf labura cu di ametrul, I,'., IIIIll. Aceste lamele se vor fixa de suportul 3 c u J ilit un i1 1 1 0 I ~U.liJpr io imgropare in masa plastid prin l n c a l z f r e .

JlI'~"ania 2 vor Pi fixate in total '6 placute de contact (3 de

I' ,It .~ i 3 de pa r te a ceala lta), confeot inna te din tablla de

i(l"",gmasa de 0,3 ImIm (6). Fiecarep lacuta contact va avea1!lI,11 :lliterei LI, cu laburi le ine'lte de I rnm iar Cll par tea deI I(t· 3 nllFlll. Latirnea tab lei din care va fi conlectionata

r P , ' f piesa va fi de 5 u nn n. P la cu te le , r n c a l z d t e la Ipeste, • vor fi fixate de sania 2 prin presare. Axu l 4 va fi con-

IIIljl:lftdintr-o sinma de otet ell diarnetru de 1,5 mm, Iungal ' i J 'rrrm.

" Dnrare atentie trebuie acerdata practicar ii orificiului11111'1'ax, atrt in piesa i cit ~i iln piesa 2. Pentru ca sa-

I I I " mlli-seze pe ax, va trebu i sa ailba diiarnetrul or if iciului

I I I. ' dime de mil imetru mali mare declt diarnetrul axului.I lI Ih lll:} JT eaS lu po rtu lu i b orn elo r d e contact se face c u s uru bu r iI 1 'li 'i'jn rU $e le lb orn elo r .d e c on ta ct vor fi conectate in sche-

• I ,1 ,1 ';' cum se arati] in figura.1".I,~lli'0receptorlll va fi constr uit .pe un sasiu din m atenial

Ilc i11 J.1 1Sam pe p laoa cu cabla j irmprimat. Dirnensiunile seII I ; . d l 1 J I i f uric] ie de mar imea p ie se lo r p ro cu ra teo

].1 11 li1 £fo rm ato ru l d e iesire se va confectiona condorrn1 1 1 1 1 , qjli.lo r d ate pentru rm ontajul reflex.

.' 1 ,r ,l 'l 'I it el e d e I re cv en ta in te rrn ed ia r a L4~L.5 ~i L6 ~ L7

\ ' I I . ·('xecuta pe miezur ide Ie r itji cilindrice sau tip "oala".I I /_(j VOl' avea 0 inductanta de 250 iJ.IH. lI n cazul cindI tlk ,_ se sc o al e tip " Tl! JR I ST "in fa ~u ra rile LI si L ( j VOl' avea

1 1,1 1,1() spire fiecare cu priza 2 scoasa I a j urna ta te a bobinaju-

Iii ... va folosi lita de radiofrecventa.

',~.:se va ibob ina peste LI si cupr inde un numar <d e 10 spire,,I.. "I'ld aceeasi sirrna, iar L, bob inat peste LG , cuprinde, p ; re cu aceeasi slrm a.

lui·.'H -dul aparatului se va executa In pr incjp iu <illlpa ind i-

1111 ',11'ate la rnontajul precedent.

In sit~atia cin.d 0 a~sefillenea. ipiesil este greu de procurea poate Ii conlectionata de radioarnator i cu rezultate f o a l '

b une . A spe ctu J general al cornutatorujui este cel din figura IEI se cornpune dintr-o piesa nurnita 'baza (1), 0 sallie

contacte (2), d~n :upor1t ul bornelor de contact (3 ), d intr ..ax de ote_! (4) ~I dill p a t r u surubur id e fixa re (5).

j\'~ateflallll Io losjt pentru piesele l , 2 ~i 3 poate fp'lex igl asul , te x tol ibul etc.

A "P!esa l , de Iorm~ unui LI, va avea 0 rargime de 44 mm ,m altlll~e <de 2~ t;J~ ~.I0 grosime de 5 mm, iar lbratul, latimde 4-0 mm ~I l.naltlmea de 14 mm. Sarna cu contacte 2avea Lungimea de 28 mm ~i lnaltimea de 14 mm.

~up.ortu l bor~el_or de co~tact va avea aceeasi lungica ~I piesa 1. lnal"tlm ea va f i de 6 mm si grosimea de 2 rn

40 41



Tn cazu l de fata intervine In plus acordud c elu i d e-a l'd Jlea eta] de Irecventa internnediara . Practic, cu oscila teblocat si cu semnalu l de Irecventa interrnediara aplicat

baza lu i T.I, se va acorda mai II

circuitu'l L 6C 6 pIfla Ila m axim de

ditie , dupa care se va face ace!

IUCliU ~ i cu L4C 5• Condensatoarele

mer Tm 1 ~ i Tm 2 vor fi confe

nate asa cum se indka In figu ra

Capetele R-S se vor .cositori ~i

necta asa cum se ind ica In schem a

pr in oi p iu . Aceste trim ere vor fi rna

vrate prin pl im barea stra tu lui de s

pe suport sau .prin moddf icarea nu

ru lu i de spire . A cordul din tr i

trebuie Iacut la capatu 'l de sus al ga

\(la frecventele superioare), cautlnd

/ T erm ma le- a se .frage" oscilatorul In gama.

Este necesar ca pe unde medii,

exem p lu, c trid condensa torul

este cornplet descluis , oscilatonul sa lucreze pe cca.

aceasta Irecventa se regleaza di n Tm 2.

c o Em r: ; = fl .! 5mm

--/ / CufmQ 'lmm

T "I '

I

I I

" I~--

7. SUlPERIH!ETE'RODJNA CLASICA

Fig. 14

hlljoritatea radioreceptoarelor cu tranzistoare produse dedlll',t riesi destinate publiculu i stnt realizate dupa 0 schema1 " h'lzlncl sapte tranzistoare, schema devenita clasica. Spre

'IIi'h ire de superheterodina Cll trei tranzistoare descr is aI ,lllainte, superheterodlna clasica Ioloseste un tranzistor

'I' '~ la tor-am estecator, aoua tranz istoare ca arnplifica tore'dl nventa intermediar a ~ i patnu ca arnp lilicatoare de audio-IVI·lll,ta.La acestea -se mai adauga ~i 0 dioda detectoare,1IIIIItil dupa amplificarea de Irecventa interrned iar a .

II.I figura 15 se prezinta schem a de pr incipiu a aparatu-I Ipentrru garna undelor m edii.

Ihctea de intrare si oscilatorul, precum si prim ul trans-IIlro tor < lie Irecventa interrned iara stnt identice cu cele

" 'iherm a precedents. Se observa ca sernnalul obtinut inIIIHllaruI L7 nu intra tn detector, asa cum se tnttrnpla inIlP~~ ljlu l cu tre i tranzistoare , ci este introdus in baza celuilull doilea arnplifica tor de Irecventa interrnediara (T3),

, .u ;;ig ud i 0 amplificare a sem nalului de cca. 1GO ori. U r-nd apoi detectia semnalului In DI, audiofrecventa fiind

II I ~$''i potentiornetric p rin o urs oru l lui Pl' In continuarelilt 82a doua etaje pream plilica toare de audiofrecventameiaj final In contratimp, Auditia are loc lntr un diiu-I , ' u (i),25 W cu bob ina de 4-5 ohm i.

r.:hem a superheteredinei c lasice este echipata cu circuit,t' A.A. I(contro l autom at de am plificare), care actioneazaII Ifill tranzistorului T2•

'.ll"incipiall, C.A.A-u l consta in folo sirea cornponentei de"II.lt continuu care rezulta In urrna detectie i pentru sch im -

I

43



Ie)

','.'.1 ,Ipunctului de Iunctionare a unui arnplblicator allat inI,,~,'.,II d e Irecv enta interrnediara. C ilild semnalu ' l sosit in11 ' 1 ' 1 1 ' 8 e st e p ut ern ic , componenta d e c ure nt continuu ob\illutal ioruele detectorului Dl ar e 0 valoare po z it iva mare si ,.l Pi!ltij prin R 5 la baza lu i T2• [ace ca ampl if icarea acestuiaI l'~ ,c l a. Ca atare, In d ifu zo r sernnahul nu va apare puternic.

IV'rs, cllnd semnalul sosit este rnic, componenta de curerrt" Ii inuu este mai m ica decit In si tiratia norrnala, ia r p ola ri-tI~r,' bazei Jllli T2 va ft mai pwternica ~i deci amplificarea11'II'I'luiva fi rnai llllIa re : in fe lu ll acesta ar-e loc cornanda

" ,I-area) autom ata a ampl ilicar ii.ll'en tru a se evita aparitia osci!latiilor dator it a c l'l pl aij e-paraz.ite din D antuli doe Irecventa interm ediara, In schem a

0 1 1 '- inkodus condensatoarele de decuplare Cn ~i C1o• de va -lli t' ioarne mica, ~i care po t fi realizate ClIwpa procedeulI 1 ', lil t i n f igu ra 14 , CLI specilicam a ca nu rnarul d e spire esteI j u r r de 1O~ IS .

[nobinele vor fi realizate c on fo rm i,nd ic atiilo r d lin fig uri,leI~,'i 112, l inclusiv cele pentru gam a undelor lung i. T ransfor-1111'(Jalre1ee MF se VOl' execu ta @i ll Jp ai nd ic a tii le rlate la sche-Id in fig . 9. T ransforrnatorul d eiazor Tr 1 se va confectionaum miez de tole s i licioase, Cll sectiunea de m inim um

K nn2. Inlasurarea I cuprinde I000 spire cu strrna de cu -

'II -ernai lat de 0,1 rnm, ia r Infa ~u ra rile II ~i III cite 350Ill.n;efliecare, iolosind sirma de 0 ,15 Il11m diametru.

Transforrnatoru! final Tr 2 va fi real izat pe un rniez de, I " " 0 1 . ' 1 sectiunea de m inimum 1,5 cm 2

• Inlasurar ile I ~i II

I i irind cite 500 spire fiecare, Ioiosirtdu-se slrrna de 0,15 rnrn",tlM etru , ia r III lin nurnar de 8 0-100 'spire Cill slrrna de1'\ mm diarnetru.

In cazul Iolosir ii tra ns lo rrn ato are lo r rn in ia tu ra , Cll tole[l u permalloy , au sectiuni cuprjnse intre 0,25 CfiI1

2 p ina laI ~, cm 2

, se va recurge In general la acelasi nu mar de spire,'I exceptia diarnetru lui sirrnei, care va fi m ai m ic.

o'\:stfel, pentru Inia~urarea I de la Tr 1 se va folosi sirrna

II ID ,08 ml il lJdiarnetru, ia r p en tru II ~i III sirm a de 0,1 mm ."'llltru Tr 2 strrna de 0,1 mrn, respectiv de 0,25 rnm diametru.Cu bobinele recornandate a fi construite ioo schema de

1 ( 1 1 , aparatul au poate fi utilizat decit in v arra nta sta tio na rafI',)arece pentru Iuncjionare este necesara cuplarea unei

-IS



Un aparat superhetercdina portab il de rnic i d im epoate fi rea lizat nurnai cu cond it ia ca 0 serie de piesed ifu zor, po tent io metru , tra nsfo rm ato are, condensator vbil etc., sa fie de m ic i dimensiuni.

Dintre acestea, cel care aiecteaza schema din figuraIn ceea ce priveste re aliz are a b ob in aje Jo r este cQnd~u.>u, ,_variabil. Acest condensator variab il, care se gase~ te Inmer], are de obice i valoarea de 2 X 280lPF ~i nu 2 X 500asa cum am fo losit In schem a descrisa mai inainte.acest m otiv atlit bobina de intra re, cit si cea a o scilavor trebni sa a iba va lori m ad m ani. Schem a circu itu I

intrare si a stajului oscilator amestecator , In cazul feondensatoru lu i de 2 X 280 pF , va fi cea din figura 17.

Sernnalul este cudes cu ajirto ru l une i bare de Ierita,su r.area de acord L2 cupr inztnd un nurnar to tal de 120rea liza te ca In fig lh lra. lP entnu reg lajul induc tante i Inacor dului portiunea de 30 spire bobinata In Iagure trebu ifie rn ob ila . Sirrna iolosrta va fi liP i de rad io frecventastrrna izolata cu matase s a il ! burnbac , cu diarnebrul de 0,25

B o bin a o so ila to ru lu i L3 se va rea liza pe 0 carcass eum etru l de 7--8 mm , prevazuta cu N !1 iez de fer ita de 4

L3' 270 f ! ! I~t-C'·13spke.cI 6 spire

antene exterioare. In cazul c lnd vrem sa realizarn .un I

p orta b ill , este necesara prezenta unei bare de feri>ia.Schem a de princ ipiu rarF Ilne aceeasi, cu exceptia

ra ri,lo r d e antena (L} si L~) care nu m ai srnt necesare.Considerind ca [olosim to t un condensa tor

2 X 500 pF , valor ile ~ i modul de realizare a bobine~ i L~ este ce l d in figura 16.

t-2' 150sp1re -Cu .fm /aZmm

2 -3 ' 2 5s pl r[ '- Cu Em /o .Zmm .

1 '2 ' " :is pi re ·C u. E m /5 .2 Sm m

, 9, 3' I O sp ir E! -CuIin /o.ZS/TI/Ti

IFig. 16

J f8D,7K//z\II\

II I:

L _!y~O £1' . __ -~- .- - - -;

Fig. 17

1 1 1 1 I'('iru. Bobinaju l se va rea1Jiza. c u slrrna de cupru izolata

" rIllE illil~ i b um bac d e 0, I mrn d~ame~t ru .r-J 'l ,spunerea p i ese}or pe 0 placu ta se va face urrnind

1l'11!~~ iile da te In fjlgu~a ?8. . .. .~,("ordul oscilatorului s: a ,1 C lrC lJll~ tulu l de intra re se vaI" Ir a f.e l ca ~ i pentru supeiihete rod ina cu trei tranzistoare

I!d isa mai fna inte. . f I I v

I lw 0 rd u \ f re e ve nt ei intermedlare se va ,face in ev

u _ U lrm ~ -

I' '1)1 iesire , pe hob in a d ifuzoru lu i, se cQ nt:c~eaza l~ den-

' I I . un voltmetru elec tronic d e cu re nt alternahiv. La intrare,

II "IH7.B. lui Tv p rin ililte rrm e diu l u nu i ~ o~ de nsa 'to r c l~ 2 ~oo--:~" (\)l~O pF , se eonec teaza 0 h ete ro dln~ fflIIo ~ulata, f.lxata

It'e c~ ve nta d e 4 65 k Hz. S e sunte aza b ob ina o scd ato ru lu l(L a)·

47



A s~m~re~te niveiul sernnalului dat de heterodina pcind In d!fuzor va apare un sernnal. Cu ajutorul unei surunite conlectionate .d in m ateria l plastic se vor roti, pe rlde la detector spre intrar e, m iezurile de Ier i ta a le transfertoar~lor de frecv~nt~ interrne~iara , urrnar ind s a ob ] in:aXll11Um de deviat ie a acului voltm etrului, respectivxirnul de audit ie In difuzor.

Pe m asura ee aud it ia creste , se va reduce semnalul acat la intrare. Aceasta opera] ie se va repeta de cltevaP lna cind toate circuite le vor fi acordate pe a ce ea ~i f re ev e

8. M ICROAM PERM ETRU CU UN TRANZ lSTO R

'\Iunci cind trebuie s a m asu r a rn curenti de or dinul m icro-lll'l 'rilor si nu dispunern de un m icroamperruetru , putern1 1 ' 1 , 1 eu succes un aparat m ai putin sensibil (un rniliarnper-

1 1 1 1 ) la care vorn conecta un tranzistor lunctionind ca

qdificator de curent eontinuu. _ ..'\, tfe l, orice m iliarnperrnetru de 1 lllA -o ll1A~1 chiar IIIa I

hill. poate fi tr a nslorrnat. fo losind sch.erl!a din Figura .l~ ,III 1 1 1 1 lllicroalllperm etru destu l de sensibi l. D rep t amp l ili-

1 I I I de eurent cont inuu se poate folosi or i ce tranz istor.Id ilalu l de intr are (de arnp liicat) se apjica pe_ baza tran-

I hH lllu i. el fiind de orcliriu l m icroamperilor. In circuitu!I jl'~ ;ire (de colector) sem nalul este de ordinul m iliarnper i-

J

I\ornele + si - se Inseriaza In cireuitu l de curent ce

Ililie m asurat: Pentru ca eventuale sernnale alternative sa

Fig. 18



nu patrunda lIn circu itul de baz_a s-a IPrevazU lt un condtor de decupllare de 50000 pF . In circuito l < ile colectorconectat miliampermetrul si sursa de alirnentare ceavea valori cuprinse intre 1, 5 V ~i 4,5 V.

Cind Iprin circuitul bazei va trece un curent contiatunei In c irc uit al c ol ec to ru lu i va apare un curent demal mare ~i care va face c aa cu l m il iampe rm e tru iu i samai mulJt sau mai put in. In mornentul In cane intrer

II e st e c on ec ta t, ia r la in tra re nu este aplicat nici un ,prim oircuibul de co lector va trece curentul de

(destul de m ic), care va d eplasa _putin acu l indicator dz . i t ia sa de zero .

Aceasta deviatie mica poate fi corectata pr in deplmecanica a acului apar atului catre .zero, aoesta constit

un artificiu unecanic.

Tranz istorul 'ioiosif va fi de tipul P-/;-P_ de m idtere si cu un factor m e am plificare 1 [ 1 ] [ur ~ de 50_ Se rECOt ipur ie : EFT-15[, EFT-319, n14 , O C-4 5, n 401 etc.

C lnd mi liamper metrnrl este de 0 sensibili tate m aise vor folosi Itranzis~oare ca: 0G-71, E 'FT-12IJ, Eetc.

E talonarea m ioroarnperm etm alui, respect iv scr icneaaparatule i de masur a In valori de uuioroarnper i, se f

Iolosind un rnicroamperrnetru eta lonat de Iabr ica. fiesind curbe le car acter istice ale tranzistorului intrcbuin

In primul caz, In serie cu 0 sursa de curent continuubi la, se c o ne o te a za m i cr oa rn pe rme tr ul eta Ion preo_um ~inele + ~i - ale rnontajului nostru. Reglind sursa de:m en tare si citind indicatii le aparatului etalon vorna cele asi va lor i in d re ptu l po zitiei lu ate de acul indic 'uni liarnpermetru lu i. D eoarece acul aparabu lui va devila capa t pentru vaLori de curent i de intrare ce nu100 f . I - A, pentru ex tinderea g alil1ei de rnasura ~ i p estecifra VO I:-msunda aparatul de m asura cu a}lJIltoruil reziR, ~i a int re r up to ru lu i 12 , E talonarca se continua innoua poz itie rnar ind curentu l din aproape in aproafpe,clod aoul indicator ajunge din non la capatul scalei. '

Valoarea lu i R , se stabileste experim ental, Iuncpatranzisto rul Iolosit si de t ip ul r nil iamp er ru e tr ul ui. Incaz, rezistenta va avea 0 valoare de citeva zeci de oh

II confect ionata fie din sirm a de nichelina izolata, fie din

1 , ' 1 ' ' ' ' " de oupru em ailatv de 0,1 rn rn d ia rn et ru , bobinata peIII1 m .ic naosor.

1 : , 1 cazul cind I ~ U d ispunern de LIn m icroampermetru eta-

' . n , 'J lu tem face totusi etalonarea aparatu 'lui folosind InII I' seep c urb ele c ara cte r istice (fig. 19).

'hdfe!, daca considerarn tranz istorul rornanesc E FT -307 ,,( 1"l'vilrm di n curbele Ie = f (Ue) ca pentru un anurnit curent,I , !:u.J:zilorespunde un anurnit curent prin circuitul de colec-tHI [)e aici rezulta clar Co3ap licind in circu itu'l de baza un

11I'lli'ta c aru i v alo are nu 0 cunoastern, In503 care face ca apa-1 1 1 1 1 ' 1 de m asura tnser ia t II I colector sa indice, sa spunem ,I , liliA, djn curbele Iprezentate In figura L9 reiese c a valoarea1 1 1 1 1 /) este de aprox im ativ .50 f . I - A. IL a fe l, pentru un cu rentI rll\)lector m e 1 mA, va corespunde un curent de bJaz3

If,l/i '~" 10(1 f ' /,

ursor

I n fllnct

, " ' ' ' '8 C

U5 25 3 WI!'

V e E

2

50



I J i b == 25 [LA, iar pen tru Ie cc= .2.5 mA un curen t I b ,~ 75

Curentul de co lector se citeste d irec t pe scala aparatude rnasura, care este de fapt un m iliamperm etru . C idrelepe carlranul acesbui instrument se po t sterge, iar in Illllor sa fie sorise va l or i le corespunzatcare In microamj

sau ele po t rarnine asa cu m sint, urm ind Insa ca pe un b

separat sa notam ce valoare expnirnata In I J . A corespun

pentru fiecare.Curentul reglahil dill circuitul de 1)3"~~:iolosit pentru n

ra~ ia de etalonare se va obtine In fe lu l urrnator : in tre Ib .o r

m inus a sursei de alirnentare si baza tranzistoru lui seCO l

teaza (In serie~ un potentionaetru de 200 k n salm 500 k

astfel inert 11llUI din contactele acestuia sa flie pe baza, icontactul cursoru lui (cell d ill muj lot .) pe rrunusul sursei.

E talonarea va incepe cu ipoten] iom etru I com p'let desdtiastfel ca lntre ag a sa valoare sa fie introdusa In cjrournt : r

timd usor axu l potentiometrului vo m observa cu m intensrlte a curentului djn colector creste. Dupa etalonare, potentl

rnetru l se scoate din rnonta j.

Operatia de etalonare se recomanda a fi eiec tuata la t

pe r atura carnerei, 1m jur de 20'(; de asernenea, aparatulbuie Iolosit in rncaper i un de tem peratura arnb ianta estrju ru l ce lei la care s-a Iaout etalonarea. Rezistenta de inhaa unui asennenea aparat este de cca. 1 000 ohnei, adica 0 f

loare aproplata de valoarea rezistentei interne a rnicroarnp

rnetrelor obisnuhte.In cazul c ind dispunern de un tranzistor de tip n-p-Jil

putern Iclosi cu acel1ea~i rezultate, cu conditia ca po lan'l

tea surse i 'cle a lim ent are sa fie monta ta invers, ad ica b o r a

pl ll !l s ca t re colector. Inversarea polani tatii trebuie facuU

la bom ele de inbrare, n.o tind In loculI sernnu 'lu i plus din

gura 19 sernnul minus ~ i invers, ad ica pe baza va tre]

ap lic a ta 0 p ola r ira te p ozu tiv a.

Construc tiv , intregul montaj va fi Iixat intr-a cut ie (Xl

Iectionata din placaj sau m aterial plastic. Panoul fron

poate avea aspectul recornandat l i ,n figura 20.

Intreruptoarelle 11 ~i 12 vor fi de tipu l celo r bascullae 'f

-care se gasesc in comer]. P en tru fo lo sire a acestui rnicroarnp

rnetru se [ac urrna toarele recom andari.

:52

Fig. 20

_ aparatu l sa fie conectat cored in ser ie cu circuitui ce

Ip 1: I, n ie .masL lTa t ; .' ._ ina infe de a conecta sursa r u e al irnerrtare, pr m actio-

I IlI'ili lu i 11 ' tntreruptorul 12 sa fie inch is, adica R, sa fie

III h ,,'llu sa in c irc uit;_ dupa 'intrebuintare va trebui sa avem grija ca ' I sa Tie

1 (1 1.llt lin poz it ia de repaos.



9. VOLTMETRU ELECTRONIC DE

CURENT CONTINUU

Un vo ltrne tru o bisnu it de cu rent continuu, de tipu llo r ce intra In com punerea AVO -m etrelor sau m u ltizete lI1U poate fi fo lo sit pentru rnasu rarea tensiunilo r d in anuc ircu ite , pentru sirnplul m otiv ca el s u n t e a z a sursa 1 1 1 8 S U rd a to r ia rez is tentei interne m ic i.

In schirnb vo itrnetre le elec tro riice , caracterizate prinrezis tenta de intrare m are , se preteaza foarte b ine aco lo unse irnpune ca aparatul sa nu fie "sim pt" de su rsa carernasurata, ca atare el sa nu absoarb.i, sau sa absoarba citputin cu rent din c ircu itu l In care este conectat, inm asur ar ii.

In schem a d in figu ra 21 descriem un asem enea volte lec tronic , realizat cu doua trauzis toare , care se bucura

o mare stabihtate In Iuncj ionare , precum ~ i de 0 bunacizie . Vo ltm etru l poate rnasura tensiuni intre 0 ~ i 500 ve lavlnd divizat acest interval In 6 scari de lucru :

1-0 O .S volti :

II-O 2volti;

III - 0 10 volti :

IV - 0 '" SO volti ;

V - 0 ... 200 vo It i;VI - 0 '" SOO volti.

Scar il e sint astfel trnpar tite Inci t ~a permits efectu I

u no r rn as ura to r i e ft m ai precise , Iunct ie de m ar irne tensicontrola te .

54

~;:~~~~'~<::a;;:)l.::!l.::-,~

i t II t i

_ \



56

I I r mdul lu i acest dezech ilib ru este determ inat de schim -H I I punctului de Iunct ionare al tranzistoarelo r, respectiv

I 1 II I'I liu l d in baza tranz.istcarelcr.III cazul schemei noastr e, pentru ca prin br atul C-D saIi II 11IIcurent de 100 I .LA,CLIal t e cuvinte daca microarnper-

I11111tolosit ar avea sensibilitatea de 100 ! .L A , e ste n ec es ar1,1111haza tranzistoarelor sa treaca L In cursnt de 4, I [LA;III II 15 0 fLA un curent de 6 ,2 [1-A, pen.tru 20 0 fLA , unul

I [Ll\ ~i, 1 1 1 sf irsi t, penlru un microamperrnetru de

I " ' 1'/\ un curent de 1 2 y _ A .hl'st curent din baza este absorb i t de la sursa pe care 0

IIIilill ~i care se conecteaz a la borne!e -;- ~i - ale vol t-1 1 1 1 1 l 1 i . Astfel, dad sursa m ilsurata are valoarea de 0,5·

Alirnentarea aparatului se face de la 0 sursa de 9 vferm ata din doua baterii de 4,5 volt i sau diutr-un redralim entat de la reteaua de curen t a l ternativ ~ i realizatcum se arata I I I figura 2 1 jo s. C onsu mu l propr iu de cu

este de m axim um 2 mAoSe observa ca este yorba de 0 punie Wheatstone reali

e u d ou a tra rrzisto are TI-T2 ~i rezistente de echi li br aj .Intre pu nc te le A-B se eplica alim entarea puntii (dia

nala de alim entare), iar intre C-D se mascara echil i

punlii (diagonala apar atului de masura).

C ind la baza tranzistorului I 1L1 S€ ap l ica niei 0 tensiumontajul este in eeh ilib ru ~i ea atare prin aparatul de masnu circula niei un curent. Adueerea [a zero a puntii se rcu aju to rul lui PI ~i P 2. In momentul in care la baza trantoarelor T; ~i T2 este aplicata 0 tensiune, atunci reziste

interna a acestora se schirnba, puntea se clezechili·breaiar prin aparatu l de masura - LIn mic m icroarnperrnetru -circu la un curent ; acest curent va fi eLI atit m ai m are, eLItensiunea ap licata la baza tranzistoarelor va fi m ai rna

Deoarece, In general, tr a nzistoare!e Iolosi le nu sint egdin punct de vedere al rez.istenjei interne - desi sin! de alasi tip (neornogenitate datorata procesu lui tehnolog ic)fost necesara introducerea potentiom etrului Pl de 10 kprin interrnediu l car u ia se face ech ilib rul punti i.

Pentru regl.aju l de zero, cind intrarea nu este scur tcircta ta se Io lo se ste p ote ntio rne tru l P

2

to t de 10 k Q ~i care reazeaza echilibrul tensiunii de polar izare ce se ap lica bazeprin grupurile de rezistenta R7-RS ~i Rll-R12.

Apar atu l de masurf ce se conecteaza In d iagonala C-trebuie sa fie un m icroamperrnetru cu sensibilitatea euprinintre 100 fL A s i 30 0 [LA . Valoarea sensib ilitatii m ieroam pmetru 1 u i trebu ie cunoscu ta Insa precis, deoarece Iunct ieaceasta se schimba ~i valoarea grupului de rezistente deintrare,

M otivarea acestui Iapt este urrnatoarea : in momentdezeeh ilib rului puntii, pr in aparatul de masur a va treun curent electric. Valoarea maxima a curentului din accircuit este dictata de sensibilitatea apara lului m entadaca acesta este de 150 m icroamperi, at unci prin d iagonaC-D nu va trebui sa treaca un curent m ai m are.

TABUUL 2

SFNSIBII.l· SENSIHILr· SENSIBILI- :!SENSIBILI.TATE A TATE A TATEA TATEA

APAHATI)· APARATlI- AP.\RATli-.:I, APAHATIJ-LUI DE MA- LUI DE MA- LUI DE M;\- LUI DE 1I\A-S'UH A ~ lO[)!-L!\ SU R A Co 1,,0 IL"ISUR A - 200 IL'\ su R A :lOO iJ.~\

R1= 120 kQ I R1=80kQ R,=60 kQ R1=40 kO

~)=240 ~ - I.,=IGO vo 1°- 1 -

----- !-----

R:r=I,2;\M2 Ra=820kO

------1

It\ COMU-t)IIULql!~NSIUNE

11,1-

1 1 1 Ii R 2=500kO R2=:l20 kQ_. --------

'1 \ i R3"oo2,5MO R3=1,6i\\0

> I \ i R4=12 MQ R,=8 MQ_ 0

ol t i R5=50 I\m R5=321\\0

G,2 ;!A

R,=;6 MO R.= 4 M.o

1-----1-----1- 1

R5=241\\.o 1 R5= I 6 j\\ Q II -----I I

~_i __ I R6o='120j\\~ _R_"_'-=_8_0_M_O_" =GO ,\\n R. ,=40 MOl

ilul absor-]

de la sur- iI' se 1 1 1 3 -

12 [1./\

~--.--- ---- ---_-

tenta de Iare a vott-

°ullii elec- 1 Iie 1250 k O/voll, IGOkQ/volt I20k O/volt 1 80k il/lol I I.

57



volti si lucrarn cu un microarnpermet ru de 100 (J-A , va nltl radio prevazuta cu un fir flexib il, care va juca rolu lc a re zi st en ta RI ce se introduce in serie cu baza tranzisto ru l qu lu i cornu tato r. S criind In dreptul Iiecarei bucse va loa-5a aiba 0 va loare rna i m are fata de cazu l cind pentru a I scar ii de rnasura , vom putea com uta cu usur inta 0 scarssituatie apara tu l fo losito r ar avea , sa spunern, 300 [LA. III alta, prin sirnpla introducere a bananei Intr-o bucse

Pentru a da posibi li t a tea constructorilo r sa fo ,~u~uu '''_ III alta.

m icroam perrne tru l pe care ~ i I-au pu tu t procura , darn l~estu l piese lo r se vor m onta pe 0 placu ta de m ateria ltabelu l 2 va lorile rezistentelo r R1-Ru ce trebu ie Io losi d ilO t, care se va fixa de panou l frontal para lei cu acestaIunc tie de sensib ilita tea apara tu lu i. Inlj)sind 2 s au 4 distantier i), sau perpendicu lar (fo losind doua

T rebu ie no tat Iaptu l ca acest m icroam perrne tru -qnre).

rnina ind irec t si valoarea rezistente i de intrare a vo ltm et l'otentiorrtetru! PI va fi montat in inte rio r pe placu talu i e le ctro nic , ;'e zis te nta ce se exprirna 11 1 ohm /vo lt. I p iese, regl indu-se 0 data pentru to td ieauna . Pe panou lTranzistoarele T] ~i T2 VOl' fi de acelasi tip, dupa cum I" lllal se va scoa te nurna i axu l po tentio rne tru lui P

2, cu a ju-

indicat in Iigur a. Se impune ca fac to ru l lo r de am plifica «rul caruia se face .aducerea la zero" a acu lu i apara tu lu is a fic cel pu tin 50. . . masura .

C onstruc tiv , vo ltm etru l poa te avea aspec tu l d ill Iigura B ater ia va fi Ii xata intr-un locas cit m ai b ine erm etiza t deC utia va fi conlectiona ta d in p laca j , m ateria l plastic h i m outa ju lu i, deoarece gaze le dega jate de ea po t pro-tab la . Panou l frontal pe care se m onteaza aparatul de m as III~ corodarea m icroam perm etru lu i ~ i a ce lo rlalte piese ,bornele de intra re ~ i ce le lalle piese va fi fixat de cu tie cu a j , aceea este b ine sa fie introdusa intr-o pungulita de m ate-

torul a patru surubur i. I I plastic. In cazu l cind aparatul e st e a lirn en ta t p rin in te r-D aca nu dispunern de lin cornutato r ro ta tiv (K) , ll pu u - i l i u ! unui redresor , acesta va fi introdus In locu l ba terie i. _

inlocui pr intr-un nurnar de sase bucse radio izolate ~ i 0 Dupa definitivarea partii m ecanice ~i a conexiunilo r

I dl.ipa 0 atenta y erificare , se va trece la irnportanta opera-de eta lonare. In esenta aceasta o pe ra tie consta in a no ta

, cadranul m icroarnperrnetrului Iocul unde se opreste acu l

n.lica to r , cind tensiunea apl icata este, de exem plu , 0 ,1 V ,V, 14 V etc .

C ea m ai rap ida m etoda consta in etalonarea aparatu lu iIr< 'ct dupa un aparat constru it de Iabr ica, P entru aceastaconecteaza ce le doua vo ltm etre In derivatie pe 0 sursa

II iah ila si punct cu punct se Iixeaza ~i se scriu va lorile de'1 1 'iu ne n ec esa ra .

In situa tia c ind nu avem la d ispozitie un apara t eta lon,u tn face uz de 0 a lta m etoda destu l de prec isa. Pentru aceas ta

nevoie de c iteva ba terii si m ai m ulte rezistente ch im iceva loare cit m ai exac ta. .

lnalnte de a trece Insa la eta lonare vom face pregatireatrnetru lu i; prega tire care consta in urrna toarele opera tii :

- se va trece com uta to ru l K In p oz itia c ore sp unz ato areIt'ii de 0,5 volti ;

- se trece bu tonu l .Jntrare" 1 1 1 p oz itia .P orn it" ;

! o c a . ' ! p e f i f f I J

Mime.

Fig. 22

5 9



~', u. I

I eI,

I K p _

B

2 0 1 1 1 _

j'

? U O " I

I S,, ~,

,. .2 0 U J l

1

c i,,..

~ -e,.. c;

2 O U " j. . . ,

,<:S

, ,

'~-~

~I ,.. ,200R _

I , < : S ,

I~ I

I~rui valoare va fi:

u l,5Y

1 = R =000 = 0,0005 A~"0,5 rnA .

Pentru fiecare rez.istenta va apare 0 cadere de tensiuned: IH i de relaj ia :

U = = c c R X I .

Astfel, pe fiecare rezistenta de 2000hm i vom avea 0 tensiune:

U=200 x 0,0005~0, I volt i,

- cu aju torul unu! fir se unestc (scur tcircuiteaza)

tranzistorului Tl cu baza lui T2;

- se roteste usor axul potentiornetrului PI p in aacuI indicator' al rn'ierom etru lui revine la zero;

- se scoate suntul dintre haze si daca acul nu ram ipe zero , se va actions din P 2 readucrndu-: in poz itia de ze

- se unesc din nou bazele lui Tl ~i T2 ~i daca aculrarnine pe zero , vom actiona din nou asupra lui PI;

- se seoate iaras: sun tu l ~ i se obse~vi1 daca acul I~ i ptreaza poz iia : In caz contrar se va roti usor P 2• .

Operatia se repeta de citeva ori, 'p1':~ cind aeu! rnicarnperrnetru lui va ram ine pe zero , indiferen t daca bazsint sumate.

D~pa terrninarea acestei operatii suntul se inlatura defi

t iv si nu se va mai u rnbla la axul potentiornetrului F; E.bine ea acesta sa fie chiar bloeat cu put in a vopsea sau c~~r

D Dupa aceste operatii

va trece 1 2 pregatirea d

pozitivului care ne va ser

la efectuarea etalonar ii.

aces t scop ne vorn serv i

schem a din figura 23.

Dintr-o bater ie de 4 ',

volf noua, scoatern un eJ

m ent eare are , asa du Intre punctele A ~i B vorn gasi deci 0 tensiune de 1 volt,. d 1 ill' tntre A ~ i C 0 tensiune de 2 vol ti .

cum st irn, 0 tensiune e Cu ajutorul pr irnelor cinci rezistente vom etalona din

vclti. 1 ,2 in 0,2 volti p ina la I volt. P entru a etalona ~i porj iuneaSe aleg doua rezisten lintre I volt si 2 vo lt i, to t d in 0,2 In 0,2 volti, vom conecta

de 1 0 00 ohrni fiecare orna + a voJtmetrulu i in punctul C ~ i la prim a rezistentacinei rezistente de cite 2 lipa punctul B vorn putea citi valoarea de 1,2 volti ; la a

ohrni, care se conecteaza ~13 VO~l citi 1 ,4 V ~.a.~l.d ., p ina in punctul A unde se va

ser ie e sursa de 1,5 volt tl tensiunea de 2 volt~ ... . .p v d Pen tru eta l onarea scam de 10 vol ti vom procura trei

a .~a ~upa cum se ve e terii de 4,5 volti, pe care Ie vom conecta In ser ie obVi-

fi'gura. lod astfel 0 tensiune de 13,5 V.Pr in circuitu l astfe l ere In derivatie pe aceasta sursa vom conecta , legate In serie ,

va trece un curent I, nurnar de 10 rezistente de I 000 ohm i fiecare si, una de

R eiese din schema ca pornind din punctul A catre punctulJ I vorn putea m asura tensiuni din 0, Iin 0, Iv o lt i.

Intre A si B avern In total 0 ,5 volti. C on ec tln d v oltm e tru l. t rebuie etalonat pe rind In derjvaj ie pe rezistentele in cauza,'\lIT! putea etalona cu destu la precizie prima scara (0 -0 ,5 V).Pentru determinarea scar i a JJ-a (0-2 V) vorn folosi

I , ) u a elemente de bater ie conectate in ser ie , pentru a ob t in e!vol ti. Vorn conecta aceasta sursa de tensiune de 3 vol] i pecelasi grup de rezistente. Curentul pr in circuit va fi de data11 '1 :8sta mai m are ~ i anurne va avea valoarea:

U :3 \olp

1 = R =:3000 ohrn i = 0,001 A= IrnA.

Pe Iiecare rezistenta de 200 ohm i va apare 0 cadere dernsiune data de:

U '= R / ( 1=200 ohmi X 0,00IA=0 ,2 votti.

61



10. VOLTM ETRU DE C lIRENT ALTERNAT IV

3500 ohrni, asa fe l rnctt In to tal sa avem valoarea de 13ohrni. Curentul ce va trece prin acest sir de rezistente v

U 13,5 volli

1= R " ' ' ' ' ' 13500 ohrni = 0,001 A = 1 rnA .

P e fiecare rezistenta de 1 000 ohmi va apare tensi

U=R X [=1 000 ohmi X 0,001 A=I volt.

Este clar, deci, ca dupa fiecare rezistenta vom aduna

vo lt ill ptus, av m d astfe l posib ilitatea ca aceasta scaraetalonata d in vo lt in vo lt.

Etalonarea celorlal te scari nu mai este necesar a, depentru scara de 50 vol]ine vorn serv i de valorile scroca zia eta lonar ii celei de 0,5 volti, inrnulj ind rezu lcitirii cu 100. Astfel, dad! rnasurarn pe 0 scarasi acopreste in dreptu l lui 0,35 c orn uta to ru l fiin d i~ pozi tia a Iinsearnna c a sursa are 0 tensiune de 35 vol]! (100 > < 0

Aceeas i situatie este pentru scara a V-a , c ind valorile cD e scar a a Il-a vor fi inmultite to t cu 100, iar pentru u lscare (VI) valorile citite pe scara 0-0,5 vor fi lnrnucu I O D D .

Pe cadranu l aparatu lui de m asura vor fi tr asate cucom pas trei a rce de cere. Pe prim ul vor fi scr ise cu tus ciscar ii 0-0,5 volti, pe a l do ilea cele corespunzatoare

0-2 volj i, iar pe al treilea ce le pentru scara 0-10Pentru 0 corecta fo losire a vo ltm etrulu i este bine ca dinin cind sa fie contro lata valoarea sursei de alim endeoarece 0 scadere a acesteia sub 8 vo lti duce lao inderonata a tensiunilo r.

Este b ine iarasi ca atunci cind m asur arn 0 tensiunecare nu 0 cunoastern, aparatu l sa fie trecut pe cea m aiscars de masura 'si d in aproape in aproape sa cobor imniul de c itire, pl~ a cind acu l va devia p ina In a doua jta te a cadranulu i.

Inainte de Iiecare masur a toare vom act icna asupra lu iaducind acul aparatu lu i In pozitia de zero .

D ad schem ei preceden te i sc adauga in c ircu itu l de in-11·lre Lin grup de redresare, ea va putea fi Iotosita Ioarte bine

1 pcntru m asur area tensiunilor alternative.P r i ncipial, tensiunea a l ternat iva ce trebuie masur ata este

II'iI['(;sa ta lntr-o punte Graetz, sem nalu l de curent cont inuu1 I'/ Iil ta t f iin d introdus In baze]e celor doua tranzistoare, asa

Iitill se proceda cind se masur au surse de curent cOlltinll~l.Schema acestei anexe este d ata it] fig ura 24 . Ea se compune

oItlllr-un d ivizor rez istiv prevazu t cu cornu tato ru l 1\, d intr -o1IIIIde prevazuta cu 4 diode de tipul celor puncti forme

R,.5k'n

v fa r,

l

L_~~ __

/ • {I - J

, Ii - , ) -g

III' (; - 3 0

I I' - 11 -

5 1 l 0 0 p F

R, ! 5{1Ks< 1012

+



I -0 3 vol] i

II ~ 0 9 vol ti

III - 0 30 volt!IV - 0 300 volt:

I:li aceasta anexa se pot masura tensiuni cu Irecvente1 1 1 , 1 la 50 kHz.

. 1 ': la lo n ar ea apar atului se va face iie fo losind spre com p a-

III' un voltrnetru etalona t, fie ap Iicind metoda descr isa rna iII ilute, cu cond it ia ca in Iocul sursei de curent continuu 5 ;1

1 1 ) . . . im un generator de curent alterria tiv, CL i ('J tensiuneII(" cunoscu ta.

I't'ntru reusita montaju lui va trebui acor data mare a ien-

Ii t';i1 iti1 tii d io de lo r ~ i rezistentelor folosite, precurn ~i rnon-I nil corecte a sensului de conduct ie a celor pa tru diode.

P c n tr LI I n x is u r ator ile de laborator vorn Intilni il15a si tuati i

hfd posibi litatile voltrnetru lui de curent al ternat iv descrisI .d inainte s ln t in su fi ci en te .

"pre exernp lu , pentru r idicarea caracter istic ii de Irecvent.,11111'liarnp lif icator , sau pentru masurarea coeiicientului. unp l il ica re . avern nevoic de un apara t care s5 masoareru.iuni alternative de ordinul rn ilivol ti lor (mV) sau 3 zeci-

I,,,, de m il iv olt i. Un astfe l de aparat se nurneste .rnillvolt-

IIH'lrLl de curent alternativ" ~i este mai totdeauna realizat '

1 apara t de sine stM iltor. Pentru acest motiv in cele cel li ll ea z, 'j ( fi g. 23) vorn descr ie realizarea unui asernenea in -

1111111('nlde masur f ~i care are urrnatoarel« caracterist.cibaza :

- intervalu l tensiunilor I113SUr(]le: 10 ITTV- 300 V;

-- numarul pozit iilor de lucru : zece (2)< 5) 10 IIIV , 30 mY,1 1 1 0 mY, 300 mV, 1 V , 3 V, 10 V, 30 V, 100 V, 300 V. Apa-I III!! poate fi real izat si cu un nurnar rnai m ic de poz.it iiII' lucru , de exernp lu doar 5;

- re~ist~nta de .intrare a aparatu lui este de 500 k n pen-I1I1 tensiunile cupr m se in tre () ~i I volt ~i de I 1\'\ Q pen-

cele la lte :

-~ gama irccventelor masura te pentru care abater ile de1I110nare ra:11ln neimpor tante este cuprinsa Intire 20 J Iz si

I /r..\llt:; ,

- al i rnentarea se face de la 0 sursa de 9 volti, consumul, i i , curent fi ind de cca. 5 lllA ;

- nurnarul de tranz istoare Iolosile : patru (se vor Iolosi

lJal17 istoare de radiofrecventa ~i de m ica putere , ca de cxem -11111IT401, IT 402, IT 406. AF-12LJ, AF·117;

,(EFD-I05, OA-150, ,D,2r e tc .) , re zis te nt e de l i rn i ta re si-condensator i de filtraj. Tensiunile alternative ce pot

rnasurate sin! cupr inse intre 0-300 volti, acest intfiind lmpar t i! in patru pozitii :

,64 - 4126 65

C urentul abso rb it de la sursa rnasurata este de rn a200 mA, re zis te nt a a pa ra tu lu i fiind in acest caz de 5 0000pe volt pentru prima poz itie ~i de 500000 ohrni peritru

z if ia de 300 volti.Tensiunea alternativa ap licata la bornele a=b lace

circule un curent 1 1 =200 mA prin una din rez istent

R 1-R 4 ~i prin R5 conectata in ser ie.o mica parte din curentul 1 1 este ram if icat c a

punte, valoarea lui 1 2 fiind Iunct ie de sensib il iatea aptului de m usLlra (iLA ) folosit. A cesta are 0 sensihilitate150 rnicroarnper i, cind curentul 1 2 > 6 rnicroarnper i.

curent de 6 (1 , A , redresat de diodele punti iv a p atru nd e c ab az el e t r a n zis to are lo r T 1 ~i T 2'

Rezistentele R1-R4 sint astlel calculate incltorice pozi tie de lucru sa avem 1 1 , ~ , 0,2 A si deci la

lu i R5 aceeasi cadere de tensiune,Cind rnicroamperrnetrul Ioto sit a re a lta se nsibilita te ,

tru reglarea deviatiei m a x irne v orn act iona asupra rezis

[ e lo r R I) ~i R , mar indu-le sau m icsor indu-le, dupa caz.

Constructiv , anexa poate Ii introdusa chiar In cut iaruetrului de curent cont inuu , sau poa te sa constitu ie 0 papar te. In am be le cazur i va Irebui s a introducern un cotater care sa mute legaiura bazei tranz istorului T' , de

schema de masurat cu curent continuu , adica de la grud e rc z is le nte R

J-R6 d in fig ura 21, la punctu! notat CLIIZ

figura 24. Punciul notat eu Y poate stain perrnanenta

ta t la baza lui T2 ·

Pentru alegerea tensiuni i de lucru se va Iolosi, ca ~ itru schem a precedenta, fie Ull comutator ell patru poz

fie Lin fir cu banana ~i patru bucse.



- puntea de redresare se va realiza CLl patru diode puncti-Iorrne de tipul : EFD-105, EFD-108, OA-160, 112f etc. ~

- la scaderea tensiuni i de alirnentare cu 20% , eroareacitir ii tensiunilor indicate nu trece de 511(,.

Tensiuni le ce trebuie rnasurate si care au valori ptna 13!ruax irn un volt se vor cu p la la borna notata cu A, iar celeIll'ste un volt la borna B.

Alegerea unei anurnite scar ide masura se face cu ajuto-1 1 1 1 cornutatoarelor K I ~i K 2.

C u a juto ru l c ornu tato ru lui K I se face cornutarea de la

borna A (unde sint aplicate tensiuni p ina la I volt) la d ivi-- or u l RI--R2 (pozitia b), p r in interrnediul caruia se m ascaratcnsiunile plna I[ a 300 vo l ti.

D ivizorul este astfel calculat, lncif atunci cind se apl icala borna B tensiunea maxima de 300 volt l, la bratul

lu i K I (in poz itia b) se culege 0 tensiune de aprox im at ivI volt.

D in bratui lu i Kl se rnn alu l a lte rna tiv ce trebuie m asu-ra t este aplicat prin C 2 la baza tranzistorului T1, care valrebui sa aiba un factor m inim de amplificare ~ egal CL i

60. M ontat cu sarcina in em itor, tranzistorul nu amp lif icaem nalul prirnit, in schim b realizeaza 0 rezistenta de intrareloarte m are. Cuplat galvanic CILI TI, tranzistorul T2 pr i rnestede la bornel'e R 6 atit tensiunea de polarizare a bazei, cit si

ernnalul al ternat iv. I n em itorul lu i T2 se afla conectatrliv izorul de tensiune, de la care se culege, pentru T3, indi-Ierent de scara aleasa, 0 aceeasi tensiune. Prin grupul C4-C5

se asigura 0 react ie negativa care perrnite ca in final etajula se com porte Ila fel atjt pentru frecventele joase, cit ~ipentru cele inal te.

Prin bratul K 2 ~i grupul C ij~C7 sernnalul patrunde inhaza lu i T3 rnontat ca amplif icator de tensiu ne ; cu plajul cuurrnatorul e ta] se face capaeitjv , dupa care de la colectorultranzistorului final T4 sernnalul de masurat este introdusto puntea D-D . Transior mat astfel In curent continuu,scesta va face sa devieze m ai mult sau m ai put in acul indica-lor a l m i cr oampermet ru lu i conectat in d iag onala X Y. Seva folosi un m icroam perrnetru cu 0 sensi b iIi t ate In j ur de

[LA . Pentru aparate le mai sensib ile se va monta in deri-

'atie 0 rez istenta de suntare.

67



,...

Punctul W al punt ii nu este conectat direct la m asa,pr in intermediu l lui RI3 ~i a potentiornetru lu i P2' P rj

accasta se asigura 0 react ie negativa de curent, iar din

se poate regia In acelasi l imp deplasarea p ina la capat

cadranului a acului indicator a l a pa ra lu lu i d e m {lsIA ra .

In cazu l cind nu dispunern de U ll asernenea potentiometrreglajul se va executa pr in ta tonare. incerc ind succesiv

rezistente cupr inse inlre 20 ~i 100 oltrni. In rnontaj va

conectata va loarea convenabila.

Grupuri Ie de condensa toare CCC5,

C(j-C7,

C8-C9 etcupr ind doua capacitati : una de vaioare mare, iar alia

valoare m ica, conectat« In der iva] ie. l~ostul acesiui tip

conectare este urrnalorul : la Irecvente m ici trebuie valo

de capacitat i mar i: pentru Irecventele rnar i aceste conde

satoare, care 1 1 1 general sint de tipul c el or e le ctr ol it ic e, pr

zinUi 0 anum ita inductanta si ca at ar e VOl' opune 0 rczi

tenIa trecerii curentului al ternativ. Pentru acest moti

este necesar C3 in derivatie cu pr irnul condensator sa f

in trodus unul d e c apa cita te rn ic.i si care este convenab

lucru lui la Irecvente r idicate .

1n t reg m on ta ju l poate f il l t ro d us in tr-o rn i ei i: c u t ie de placa

m ateria l plastic sa u tabla. 0 piesa m ai g l'C ou d e procur

.e st e c or nu ta to ru l cu zece poz itii. E ] poate fi InsiJ inlo cu

-printr,ull nurnar de 10 bucse radio , care si! corrsti tuie plot

r ie si d intr-o banana cu un iir Ilexihil, care s a r nd e pl in ea sfunctia bratu lui cornu talor. l n troducind banana in tr-o buc

sa u alta vo rn putea cornuta scara de lucru a voltm etrulu

A celas: lucru se poate face Z ;i pentru /(1'

Calculul g rUptlilli de re :.-:istenta din erni toru l lui 1' 2 se Ia

as a fe l ca, indi lerent de poz it ia lui /(2' tensiunea l a i nt ra r

lu i 1 ' : 3 s a fie aceeasl.

Sa consi d er a rn ci.l surna re z istentelor Rn-R1o este eg a

eL I :.)(')0 0 o hm i. C ind ne af larn cu K 2 In pozl tia 1 vom culege

tensiune corespunziltoare lui 10 mV. C ind trecern in poz i]

11,13 orni toru l lui T2 va apare 0 tensiune conespunz atoare I30 mV, adica 0 tensiune de trei or i mai mare deci t in prim

caz. Cum la baza lu i T3 trebuie injecta ta 0 tcnsiune eg a

cu cea din pr irnul caz, deoarece aceasta tensiune m ini

cluce acul apar atu lui de rnasur a p ina la capat, va trebu i

c ule ge rn p ote nt io m et ric 0 valoare corespunz3ioare lui 30 rn

68

. ' 10 mV. Practic, aceasta lensiune se culege la 0 zecime

dill valoarea de 300 ohm i, adica la borne le unei rez istente

iiI' 1 000 ohm i. Ia ta, deci, ca rezistenta R 6 va trebui sa aiba

0 1 000 ohrni, iar surna rez istentelor R ., R R ' R 9 si R si J fi eI 000 ohrni. Ie, 10

In contiriuare, lu crur ile se [udeca 1n acelasi mod. De

I'\t'mplu , pentru u l tirna poz.itie unde se m ascara tensiuni

rle m ax irnurn Ivolt, va trebu i ca sernnalu l cules la borne le

Illi RI.o S a fie ~e 10 0 orim ai rnic, deoarece tensiunea ce apare

I : i ernitorul lU I T2 este de 10 0 de ori rnai mare dectt tensiunea

necesara bazei lui, T'; RezulUI, asadar , ca RIO va avea 0 va -loare de 3000 : 100 = - 30 oh rni.

Pentru pozi tia II I rcz istenja de la care S f : . ' va culege sem-

11<llul trebuie sa fie de 10 ori m ai m ica. ad ic a va trebui ca

I " R + R 9 - ; RIO oc., 300 ohrn i si ca al ar e R - - - 7 00 ohrni

Cil1l~ tr~cern cu «, in ro zitli ~ tr , rapoartele'l 'ntre rezistent~

~I '. tl:nslurll se pa~treaz~l , ci l i r i le Iacrndu-se corespunzatorI'L lI'll. ~para tlllul. E talonarea apara tului se va face fie dupa

1 1 1 1 nl.l lltvoltllletru de [abrica hint' etalona t, fie de la 0 ~,ursa

I 'll o Irecventa de ,I ( JOO liz si CLl 0 tensiune b i ne cunoscuta,

.r p lic ind m etoda descr is a pentru etalonarea voltrnctru lu!

Ill' cu rent cont inuu. De Iap t este su f icient S{l Iacern elalona-

Il'a pent~ lI.pri!T la :;;i a doua poz itie (10 mV ~i 30 mV), cele-

l a l t e pOZI~11 I i ind subrliviz iuni conccta ie potentiom etric.

Constructorul ponte In acest caz sa-si conslruiasca un rnic

nsclla to r Cll Ull tranz istor, calculat pe circa II 00 0 Hz si sa-i

rnasoare, eventuB .I sa-Ii rcgleze tensiunea la iesire s a spunern

100 lT lV, Io losind un voltrnetru bine etalonat.

Scrierea cadranului ap a r a tu lu i se va face as a cum se arata

III figura 25 jos. Par te a super ioara a arcului de cere de pe

1':Jdran va cupr ind e c ifre le corespunzatoare tensiunilor de pe

poz.it iie I, 01 ~i V cu Kl in a, iar cea de jos pentru restu]

po z iti ilor. A stfel, daca masur am 0 tensiune si acu! indica-

lorului se opreste in drep tu l lui 6, Kl este i~ a, iar K2 Iru

po z it ia I, rezulta c a avern de a : face el 0 tensiune cle 6 1 1 1 V : .

daca K2 ar fi fost In poz it ia III am avea 0 tensiune de 60 mV:

I,jr In V 0 tensiune de 60 0 mV sau 0, 6 volti. .'

Dad bratul 1(1 esie to t in a, iar K2 in pozitia 11 , acul

.iparatului fiind stabilizat In dreptul cifrei de 25, tnsearnna



d citirn 0 tensiunede 25 mV. Cu K 2 In poz.itia IV, tensiunedtita este de 250 mV.

Pu tin rnai greo i se fac citirile cind K 1este trecu t In bIn acest caz se va fo losi nurnai eta lonarea d in par tea de josCind K 2 va fi In I, ceea ce se citeste se lrnpar te cu trei, rezu ltatu] expr im ind vo lti. A stlel , daca acul este oprit In dreptulu i 20, avem de fapt 0 tensiune de 20; 10 =2 volj i. Cu J(

In p oz itia II valorile citi te se vor tnrnulti cu 0,3 (practic sim part cu 10 ~ i se inmultesc cu 3). Astle! da d citirn 20, dJapt avem aplicata la intrare tntre borna B 5 i m asa 0 tensiun

de 20 X 0,3 = 6 volt i. In poz itia II I tensiunile se citesdirect, pentru poztt ia IV ele se vor inrnulti cu 3, ia r pentr

ultim a pozi tie, a V-a, se vor inm ulti eL I 10. Dupa putinpr actica, cel.ce va folosi aparatu l va calcula mintal valoare

te nsi u ni i m asu ra te .Apara tu l poate fi realizat nurnai eL I cinci pozifii de masu

rare, adica sa m asoare tensiuni lntre 0 > 5i I volL In aceassi tua t ie din schem a de principiu vor lipsi cornutatorul Ksl divizorul R1-R2 cu borna B, sernna lul de rnasurare intro

ducindu-se prin C2 direc t in baza Lu i TI·

J I. GENERATOR DE AUDIOFRECVENTA

Pentru rid iearea earac terisiicilor de frecventa ale unui

iupl ificato r de au d iofrecventa, pentru v erific are a d iv ers elo rch erne lucr ind I I I gam a de audiofrecventa sau pentru contro-lul diverselor instalatii aud io , se ioloseste drept sursa de!'II\\lale un aparat denurni t g en er at or d e a ud io lr ec ie nia .

U n asem enea generato r trebuie sa p erm its o btine re a unuiiulerval continuu de Irecvenja cupr ins de regula intre 20 ~i1 1 1 1 (lOO H z, cu tensiunea sernnalului d e ie sire re gla bila , C L i G

IlIrrna a undei c it rnai apropia ta de 0 sinusoida.

In prineipiu , scherne le dupa care se realizeaza aserneneanucr atoare sint doua : schem e tip RC si schem e LC prinIwlcrodinare.

In cele de rata vom descr ie reai izarca unui genera tor derudiolrecventa de tipu l celo r pr in heterod inare. Principiuld c · Iunctionare a l acestc i scheme este urrnatoru l : daca supra-l'llllem doua Irecvente oarecare f l si fz , are loc un Ienornenjl'l1urnit heteroditiare sa u amestec, In urrna carui» rezu lta 0

vrie de com b,!natii tntre cele doua irecvente, pr i ntre care ~i

, Ilferenta f J - t 2 (unde f I > f2 ) care ne intereseaza ill cazu lIi' fata. A stfel, dad presupunem ca t.= 150430 Hz, iar/. = 150 120, in u rrna arnestecului (heterodinar ii) celor doualn-cvente va rezulta si diferenta 150430-150 120 = 310 HzIlire e ste 0 frec venta aud io .

lata, deci, cum din doua irecvente r id icate se poate obtineII Irecventa joasa. D aca una d in Irecvente este fixil, iarII il de a doua var iab ila (reg lah ila} , reiese ca putern obt ineJ lI i ll acest procedeu L In interval desiu l de mare de sernna le

71



sinuso idale d in spectrui audiolrecventei. Schema-blocgenerato rulu i bazat pe acest principiu este aratata In figura. A ceasta cupr inde un osci lator G1 tip LC, realizat cutranzistor de tipu l EFT-307 , EFT -3l9, OC 45, IT '14 ct~i CM e pro du ce 0 Irecventa fiX e) in valoare de 400 k

{;jim

H r'J.J

~ __ _J,-_~~

9L

IIfig 26

o(

Urrneazf apoi u n am plificator rcalizal cu un tranz istoracetasi tip, tensiunea de la iesirea acestu ia iiind introdIn etaju l de arnestec (/1). To! in acest eta] este in!rod

~i Irecventa genera!orului G2 rcalizat ell tranzistoru!Frecventa generatorului al doi lea este reglab ila intre lim i400-450 kHz. La iesirca din etajul de arnestec, reati

c u tra nz is to ru l T5, se afU i un Iiltru RC c are o pre ste frcu"""-

tele ridieate sa treaca rnai depar te. Sernrialu l este am plifiin cele d in urrna de un am pli iica to r final real izat cu T

H•

Tr an z itoarele T2, T3, T" si 1'5 vor fi de acelasi tip;;;~T1, ia r T6 va fi de tipul celor de joasa IrecventEFT-121, EFT-lS I, OC -71, IT 13-/\ etc,

Schema de principiu a generator u lu i e ste aratata in f ig u raOscilatorul G1 esre realizat dupa 0 sc he ma C olp itts,

asigura 0 buna stabi litate pentru Irecventa de 400 kl-lzcare 0 genereaza.

Oscilatorul G2 este realizat dupa 0 schema Hartley , frventa acestu ia pu tind fi var iata Inire 400 kH z ~i450 kH zaju torul condensatorului var iabi l Co de 500 ,pF. Yom ob] i



deci dup{1 heter odinarc 0 [recventa cupr insa50000 Hz.

Semnalcle ambelor oscilatoare seintroduc simultanb az a t ra nz is to ru lu i To , care este usor polar izat prin rez

tenta R15. La iesirea di n T5 se afla conectat u n filtru constr

cu RIG ~i condensatoarele c., ~i C12.Sernnalu l se culege, dupa amplificare III Te. fie din

to r (V2), f ie po ten ti ome t ri c (Vl). Tensiunea obtinu ta laeste de maxim 100 mV ~i este caracter izata prin aceea

prez.inta 0 mica rez istenta de iesire, Tensiunea culeasa pr

l J _ I ar e 0 _:auloare rnax irna de 2 v olti , s er nna lu l putind fi regdi n p} pina aproape de zero . A ceasta iesire prez inta 0

tenta mare. .

Pentru sch im barea Irecventei se ro teste ax ul conde~ or~ lu i v aria b.il Cv, care deplaseaza in acelasi tirnp si aind icator de ci tire al Irecventei.

B?bina L } se va. realiza pe 0 carcass d e m ateria l plastcu diarnetru] exterior de 18 mm (se va folosi tub izolaintrebuintat in instalati ile electr ice). Se vor bobina III tun nurnar de 19 0 spire Iolosind sfrm a de cupru ernailat cu dirnetr u ] de 0, I mm . Pentru L2 se va intr ebuinta aceeasicasa si aceeasi srrrna: se vor bob ina pentru portiunea 1-2

numar de 12 0 spire, iar In continuare pentru 2-3 UD nurnde 10 spire.

Dupa procur area tuturor p ieselor ~i realizarea celor dobobine se va trece la real izarea m ontajului propriu -zis ..tru aceasta vorn procura 0 placu ta de textolit sau per tingros de 2-3 mrn ~ i cu 0 suprafat a determinate de dirnensiun

p ieselo r procurate. Pentru Iixarea pieselor pe placu ta seface In accasta niste g311r i CL l un burghiu de I1lI111 di aGaur ile vor fi date la d istante corespunzatoare d irnensiunpieselor, term inalele acestora fiind introduse prin acesasa cum se ar ata In figura 28.

Consolidar~a capetelor , precurn ~i legatura electrica dittre ele se realizeaza cu bucatele de strrna de cupru neizola. gr oa s a~ de 0,8 rnrn. La capetele lor vor fi Iacute cite un minel. In aceste inele se introduc term inalele pieselo r, ducare se cositoreste. Pentru legatura dintre piesele de pe plu~i piesele ce trebuie moni ate pe panoul frontal, se fixla una din latur i mici cuisoare lungi de 10 mrn, conlecti

Gi /Jr idef l ia reJ

p l i C I J l e i

3

Fig. 28

I ' t~sirma de cupru de I mrn diarnetr u, as a cum se ar at a in

Ilgur.a .28 a.

Cutia generatorului va fi confectionata din tab l[1 sau rna-kr,ral plastic. D ispunerea pieselo r pe panou se face asa cum

,I'arata In figura 29.Pentru reglarea Irecventei zero, pe panoul aparatului se

lI(i)aie axul crestat a! trirner ului Tm din circuitul acordatII oscilatoru lu i a l doilea. Pentru alim entarea generato ruluieva Iolosi 0 sursa d e c ure nt cont inuu de 9 vol] i(doua bater ii

,If Iantema legate in ser ie), sau u n re dre so r al irnentat de laII 'feaua de curcn t al ternat iv 110 V sau 220 V, realiz at asa

1 1 1 , 1 1 1 se :aratii In fig ura 27 S e I S .

~PI

~

Inlr.,l'filr

NIVEL

Fig. 29

74



Translorma torul iolosit va fi de tipul eelor de soneriede rnarirnea transform atoarelor de iesire, el l sectiunea

minim 2 em 2. l nlasur area pr irnar a se realizeaza cu sde cupru emailat gros de 0,15 rnrn, iar cea secundara cu sde 0,25 mm . Tensiunea din secundar va fi calculata penvaloarea de 1 8 v ol.t i, scot indu-se 0 pr iza mediana (a-b

=b-c).Diodele D J - D2 vor fi de tipul ) J , r u : - - 2] sau ) J , 7

) J , 7 )IC Cu rezul tate bune pot fi folosite ~i diodele punctifPen tru regia rea tensi un i i de iesire, precurn ~i pe n tru

gurarea unui Iiltraj rnai bun, se Ioloseste 0 rezistenta Rvaloarea de c1tiva zcci de ohrni. Ea se va conlectiona dsrrrna de nichel in.i, bohina ta pc un ci llndru izclat ~i vareglata, cu rerlresorul eonectat I I I circuitul de al imentareapar atului, as a fe l ca tensiunea deb ita tf sa fie de 9 vo l

Scala ap ar at ul u i , cu aiutorul careia se vor citi irecventese va realiza in acelasi mod I I I Care s-a realizat dep lasaacului indicator la aparal ele .de r adiorecep tie obisnuite,va cauta s~~ se Ioloscasc.i un disc cu ~allt CLI d iarnctru cit In

marc, spre a avea 0 cursf cit mai lunga

Etalonar ea aparatutui se va face dupii L in generatorrect etalona t. Cea rnai rap ida metoda estc cea a figLll-ijLissajou, faclnd'u-se uz ~i de un osciloscop catodic.

Dupa et a lonarea aparaluiui este posibi l ca dill cliferimotive punctul cle frecventa nuiil sa se dep laseze. Pentru

rcctare se arluce acul indicator ill poz it ia 0 H i, si CU 0

de cast i introduse inlre U2 si rnasa, se regleaza Tr n pcind dispare o r i ce su nct.

t 2 . FRECVENTMETRU DE A lJD fO FRECVENTA

Atunci ctnd masurjim tensiuni sau curen] i al ternativi

,IIJroape into tdeauna ne intereseaza in ~ fa r.il ( ~~ v a.l oril ~ y.i I ale acestora si irecventa lor de 05CI1a\I('. l:.xj)W l1ata InIlcrti (Hz). irecventa de lucru a unei surse oarccare rcprez intauurnar ul de osc i latii pe care aceasta lie produce lntr-o secunda,

A stiel, daca 0 sursa produce 450 oscilati i injr-o secunda,uisearnria ca avern de a face CLi 0 Irecvenj.i de 450 Hz. Inl'p'11l1ica de astaz.i m asurarea procisa a valor ii Irecverrtclor,'U care lucrarn este de rnare impor tanta. deoar ece pr in aceas-ta avern posibilitatea sa sUJpirrim anurnite fenornene, siiI idicam car acter isf icile de lucru ale unei i n v l a l al ii oarecare,ij controlarn rfunctionarea sau stahili tatea unci aparatur i

«tc. in acelasi tirnp se poate face si urrnatoarca remarca :

III clectronica spectru l Irecventelo r Io lo site esle ioar te lars,1 ,1 lntinzinclru-se de ia dtiva her] i Ia rniliarde de her ti . Ca.itare. apar al u ra iolosi ta in scopul m asurator ilor de irec-venta va pur ta aceasta amprenta, il l sensul c i : l vom fnU I.lli

uparate destinate. r:'lasuratori! frecventel~r joase~ n~llllt.e[recventrnet re de audiofrecventa, a ltele destinate m asur ator i-

lor frecvenjelor ina lte. iar altele ce vor rnasura frecvente

foarte tnalte.In cele ce urrneaza descr iern flU i!c~ionarea si construct ia

unui Irecventrnetru de audiolrecventa "CLl citire d irecta" ,care perrnite masurarea foarte cornoda a Irecventelor cupr inse

Intre 20 H z si 50 kH z.A par atul ~upril1de ca piese principale~ dO L~a tr~nzistoare,

doua diode p Lind i Iorrne. un a parat de masura (m rcroarnper-metru) ~i clteva co~densatoare ~i rez.istente; Datel~ tehnice

ale Irecventm etr ului prop us spre r ealizare srnt urrnatoarele :

7 7



- gam ele de m asura u pl ic at a t ra nz is to ru lu i T2 . Acesta lucreaza ca l irni t a tor de

rup li tudine ~i ca atare la borne Ie r~zist~ntei. R G • s~ ~nal:l.l va"Vt'a 0 fo rm a dreptunghiu lara, vir lu r ile sinuso idei Iiind taiate.

P ropr ieta tea acestu i lim itator consta In aceea ~a. te~-1IIIle a d e iesire cule asa 1 3 bornele lui Ru este aceeasi, ind i-

h-rent de va/orile de tensiune mai m ari decit IS mV aplicatah i b orne le a-b. Prin aceasta este asigurata independenta

- tensiunea m inim a cle intra re a Irecventei tndicatie i apara tulu i de rriasura fata de valorile lensiuni ide

IS mV; urtrare. A cest lucru este de m are irnpor tanta, deoarece apara--. alim entarea aparatu lu i: su rsa de curent continuu 1111in ansarnblu trebu ie sa dea ind icajii re ler itoare nurnai

9 vo lt i, consurnu l to tal al aparatu lui fiind de 4 rnA . . r supra valorii Irecveritei sernnalu lu i introdus ~i IlU lunettePrincipiul de lunc tionare al aparatulu i este destul de tensiunea acestuia.

simplu. In esents el cuprinde un eta] arnp lilica tor de in] Rewlta, asadar , c a din co lecto ru l lu i T2 V0:11 culegeech ipat cu tranzisto ru l T1, un etaj lirnitator cu tra m ereu aceeasi 'am plitud ine, ind ijerent c a la intrare ap licarnru l T2, un etaj detec tor ~i un apara t de masur a. Sch lfi mV, 100 mV sau 2 V.

elec trica a Irecventrnetru lui este reprezentata in figura In continuare. semnalu l l im ita t trece prin unul din COIl-

Sa-i urrnar im lunctionarea. Frecventa ce trebu ie ilensatoarele C4~C7 ' Iunc t ie de subgarna de lucru , catresurata este ap lica ta la bornele de intrare a si b. Tensiu d iodele D ', si D

2• . .

m inim al de intrare trebuie sa fie de 15 mV, aceasta va l A ici are loc de tectla propriu -z isa, alte rnantele pozi tivereprezentind sensib ilitatea aparatulu i : tensiunea maxi liind scurse la m asa prin D

2, ia r al t ernantele negative d ir i-

ce poate fi ap licata la intrare - 10 vojti. la te p rin DI catre aparatu l de m astllfa M (rnicroamperrnetrulD e la c urso ru l po te ntio rn etru lu i PI aceasta frecventa . .Ie 100 [LA ). In felu l acesta prin M va trece un cur.ent elec-

condusa prin C ! la baza tranzisto ru lu i T1· D in c@ lnn+n·r'_ Iric care In fina l va dev ia acu l indicator a l acestu ia.acestuia se cu lcge 0 tensiune am plilicata, care prin C3 S a vedem , in cont inuare, care este rela tia d intre curentu l

re va trece prin M ~ i Irec venta m asu rata.

Pentru aceasta sa consider arn doua Irecvente ce trehuieniasurate : una de 20 Hz si alta de 100 Hz. A ceasta in-searnna ca intr-o secunda Irecventa de 201Hz va face capr in M sa treaca 20 de sem iperi~ade. negative, i.ar Irecven]atie 100 Hz un nurnar de 100 serniper ioade negative.

Curentul rned iu da t de cele 20 sem iperioade fiind m ainile decit eel dat de cele 100 sem iperioade, rezu lta ca aculm icroam perm etru lui va dev ia m ai rnu lt a tunci clnd m asurarnI) Irecventa de 100 Hz fata de cazul cind rnasur arn 20 Hz.

L a fel stau lucrur ile daca am cornpara de exemplu 300 Hze ll I 000 Hz. R ezu lta, asadar , ca la inceputu l scale i m icro-amperrnetru lui vom gasi' nota te Irecvenjele de valoare m idi,lar catre capatul scalei pe cele de valoare m are .

Pentru ob tinerea unei c itiri clt rna i exacte, garna delrecven]e masura te a aparatu lui a lost fm partita I I I patru

20 Hz.. .200 Hz;II 200 Hz . .. 1 0 00 Hz;II[ 1000 Hz... 10 kHz;IV 10kHz... 50 kHz.

f ?l,'Jh 200h"!

II200 II! WOO!!/.

rNfOU{Wl f(1!.:!11

hI{HFI .~(inl;

Fig. 30

i 9



subgarne, trecerea de la 0 garna la alta efectuindu-seschirnbarea condensatorului de cuplaj dintre eta ju l l irnisi diodele detectoare . Valoarea Iiecarui condensator

asa fel aleasa inert tirnpul sau de incarcare sa nu alec

f~nctionarea schemer. Practic, tirnpul de lncarcare alderrsatorulu i de subgarna este m ai rnic decit duratas ern ip er i oa de .

M ontaju l va fi realizat pe 0 placuta de textolit fodu-se m etoda de fixare a pieselor recornandata in figuraPiesele, in spe cial co nd ens ato are le C4--C7

, trebuie sao valoare cit mai exacta, si sa fie de buna calitate.

A spectul general al cu t ie i aparatu lui poate fi eelfigura 31. _ . .

Com utatorul de subgarna K poate II un sirnplu cornu

cu patru poz itii, sau se pot foLosi patru bucse radiobanana de cornutare, care va indep l ini rolul bratu lucornutare.

f~~~~~.>.o " ' ....._.......

-- ./ .'

I@~:D@· .

1 1 l ©'N©)e ltV

Fig. 31

Pentru citirea Irecventelor pe cele patru susgarne, votrasa cu un cornpas pe cadranul m lcroarnperm etr ului paarce de cere, Iiecarui arc corespunztndu-i 0 subgarna.

Operat ia Iinala pentru definitivarea constructieie ta l on a re a .

Cel m ai simplu proccdeu consta in folosirea unui generade audiolrecvcnta bine etaloriat. Oper atia de eta lonareva desiasura in modul urrnator : se conecteaza cu doua fl

so

I[rea generatorului cu intrarea frecventm etrului c~ns.tru itI 1I0i. Se iixeaza butonul ':" regleaza tensiunea de resire aueratorulu l in poz itia de m inim . Se Iixeaza pe scala ace,s-

1 1 1 1 . 1 Irecventa de 20 Hz, iar Irecventm etrul se trece I~111/.itia 1 . S e mareste tensiunea de ~e~ i,re a gener,at?ru ,luIllila la 0 , I vol ti ~ i se reg le aza po tentiorne tru l I ! l pma Y.n.dIlr... ru l acestuia a ajuns Plna aproape de capat (sensiblli-, I<I maxima).

Se porneste frecventmetrul : acul ~para.t~lui v~, devia

1 , , 1 1 in fata de pozi tia de repaus. ~ceasta pozitie v~ fl msern-

1 1 . 1 \ f i cu un creion pe cadranul m icroamperrnetru lui , pe arculII.· cere de jos, destinat prim ei su 'bgam e.

M utam apoi Irecventa generatorului in pozitia de 50 Hz." 1 1 1 lu i M va capata 0 noua deviatje cal"e, b in~inteles,. vaII insernnata ~ i ea pe cadran ell cifra 50. In cont inuare vornl'l)ceda la fel, Irecvente!e alese fiind 80, lO G, 120, 140, 160,Illl) ~i 200 Hz. .

Se trece apoi K in poz itia II, urrnlndu-se a Ii etalonateulor ile de Irecventa cuprinse intre 200 ~ i I 0 00 Hz. ~Apara tu l va fi fo losit in acelasi m od In care s-a facut

la lonarea. .Va trebui sa avern grija ca totdeauna pote~tl,om:tr~1

I se afle in pozitia de sensibilita te . m il1_im a, adica sa ~IeI I cu rso ru l catre masa, spre a se evita dlstruge:ea tranzis-

Irlrului T1• in cazul aplicar ii tensiunilor marl.



13 . G EN ER AT OR

DE SEM NALE R AD IO

Generatoru l de sem nale sau heterodina modulata

un aparat de verificare , contro l ~ i etalonare, folosit atitmarile laboratoare cit si In cele m id. Considerat ch iarun aparat de str ictii necesitate, generatorul de sem naleint ilnim realizat sub diverse form e si cu 0 larga gam ap os i b i Ii ti l ti.

EI este Iolosit pentru acor dul eta jelor de rad io frecsi Irecventa interrnediar a din receptoare , pentru etdiverselor aparate, pentru ver ificarea Iunctionar ii anumietaje realizate cu tuburi sau cu tranzistoare, pentru rid icaracteristic i lor de frecven ti l a l e di v erselor ins ta lati i,punerea In ev iderita a Ienornenelor rezonante sau a ptattler Iiltre lor electrice , pentru m asur area coeficientu

d e am pl if ic ar e si m ulte altele .Generatorul d e s em na le este un apara t care genereaza

frecventa radio dorita , m odulate in arnplitudine cu audIrecventa. A cest sernnal m odula t, ob tinu t la iesirea din apaeste Iolosit prin a plic are directa la borne le etajului cebuie verificaL A stie l, daca do rim sa ver ilicarn etaunui radioreceptor vom aplica de la generator, intre bode aritena, ~i pam int, un sernnal de 0 Irecventa cunoscuRotind butonul de acor d al receptorului, pentru 0 anurnipozitie a acu lu i indicator al scalei, In difuzo r va trebuiauzirn Irecverita d e rn od ula tie .

Valoarea Irecventei, respectiv a lung im ii de unda

acest punct, trebuie s a corespunda ell cea injectata degenerator. In schem a de iatb descr iern construcjiagenerator de sernnale , ech ipat ell trei tranzistoarernentat ta tensiunea de 9 volti (fig . 32).



Generatorul poate debita sem nale cuprinse lntre

sl 7 MHz, tmpar tite In tre i gam e:

A lim entat in colector CU 0 tensiune alternative, tranzis-Ii II u ll T3 va prod uce 0 oscilatie care i~ i va m odifica am pli-Ihilinea in ritm ul acestei oscllatii, ad ica va fi rnodulata .

r 1I'II15 iuneade modulatie aplicata pe baza lui T2 este de audio-I',"venta (in jurul lu i 1 OOG Hz) ~i ea actioneaza difuzorulI cazu l ver iiicaoii sau acor dului radioreceptoarelor.'L a rindul ei aceasta tensiune de audiofrecventa este

I;T in'uU ide la un generator de audiofrecventa tip RC , reali-I ii c u tra nzis to ru l TI ~ i eu grupul de defazare constibuit

ddi f t V (,'1 n'ez.istente le R I, R2, R3 ~i condensatoarele C I, C 2; c,

Tensiunea de iesire a semna'luaui e ra 10 recven a Pentnu reglarea grad.u lui de mooulatie, tensiunea oscila-

reglahila In intervalu l 0-400 ,m ilivolti: " II 'llJjltli RC este ap licata la T2 p rin in te rrn ed iu l potentio-Gradul de m odulatlie poate Ii regla t intre l irnite le nett ului Pl'

.100% . U rrnarind schem a din Iigura 32 observant c a Sem nalul de radioirecventa se culege de Ia colectorulzistorul TI este montat ca oscllator audio, tranzistoru i T

3, pr in interrnediul condensatoarelor C

IO' C

l2si al

ca oscilator de r adiofrecventa , liar tr anz istorul T 2 ca mode ~:istente lor RIO si R2, A cest sistern potentiom etric asiguca

O scila toru 'l <de sem na le radio este realizat dupa o~ '!aba infiuenta asupra circuitu lui oscilant. Tensiuneacu bobina de reactie, Up Hartley ,. ' IllLeasa la borna RF poate fi rrrodificafa ca valoare prin

C ircuitu l rezonant propriu-zis este lorrnat d in COil I l1 tii , rea axulu i lu i P2•

satoarele CV I si CV 2 montate in paralel ~i din una m in Tranzistoarele Tl ~i T z Val ' Ii a le se d intre cele d e audio-nele L1, L3, L'5 cuplate in derivatie cu aju torul comuta·venta: ca EFT-1511, n 13, 0C -7 0 etc., iar T

3, dintre

lu i Kl a, . A A [{ de radiolrecventa, ca: iEFT-317 , SB -IOO , SFT-I08,Bobinele de reactie L z , L 4 ~I L 6 sin] introduse In c I I " l i O l l etc . '"

pnin cela lalt brat (KI~) al conuutat~ rudui. ',.' Condensatoarele CV1

~i C .v2, c lllipla te In d eriv atie , sint

'Polarizarea bazei lU I T3 se face .prrn R 9, iar pun CO II' tipul1 "doua pe ax" de 2 X 50 0 pF.derea cireu jtu lu i de curent alternativ .

A cest oscilator are 0 mare stabi'l ita te in lucru si f Cornutatorul KIa - - i - - K .1b

este de tipul 3 > < 2 c onta cte ,neaza fara 0 .deviere prea m are a irecventel pLna la 0 tens'i"-"" 'D ce inseamna c a a ile tre i pozi ti i de Ilucru ~ i doua bra]ecomuta re .

de 6 volp.Se ohserva c3 tensiunea de alim entare a colect_oru Bdbinelle celor trei gam e se vor real iza Iiecare pe 0 car-

oscilatorului (Ta) nu este luata direct .de la borna rru I de material plastic cu diarnetru l de L8 mm (se va fo losibaterie i de al irnentare, ci de la colectorul tranzlst_orJ 1, 1 tub pentru iasta la tii le e lectrice <din vinidur).

modulator T2 , Ce se obtim e prin acest m o~ de cupla"? Infa~urarea L, se bobineaza pe aceeasi carcass cu L2 ,

Este stiu t ca atunci cind la baza un n tr anzistor rI;ua~urare.a L3 cu L1 , ia r L5 irnpreuna cu L6 •

aplicata '0 tensiune a h ternativa, curen,t~ J v p;in ,tranz' 'j3obinele VOl' fi rea lizate a~a cum se arata In figura 33.respectiv curentul de c.?lect~ r, ,se m odlflca lI1 ,ntmul ~ ,Infa~urarea L1 cupr inde un nurnar de 400 spire , Io loslndventei aplicate. A ceasta var iatie ?e CL!rent pr i n t~anzl I 1 3 d e 0,15 rnrn. lniasurarea de reactie L2 cu prinde 20 spire,face ca tensuanea dintre colector ~ I erni tor , respectiv III a ce la si d ia rn etru .

s a se m od ific e si ea. Ca urm are tensiunea ap licata de cc 'lec tei Bobina pentru gam a doua cuprinde ·pentru L3 un riom arlu i T3 pe coiectorul lu i, T2, este , a lternative . Frec~entd! , 1@ 0 spire realizate Clll sirm a de 0,15 rum diam etru , izola taam plitudinea acest~i te~sllU I1l depind de. Irecventa ~ I alnpl I em ail, iar L 4 un nurnar de 5 spire din aceeasi sirrna.

tudinea sernnalului apl icat la baza lU I T2·

Garna I : 100-400 ~Hz;

Gam alI: 400 kzH-2 MHz;

Gama II : 2 M Hz - 71 '''\~ lz.

84

85



I l1fa~urarea L4 se va realiza pe un inel de hir tie , to t de 6A cesta se va pu tea deplasa pe carcasa , in vederea apropsau depar tarii de La . Poz itia optim a a inelu lu i estepentru care Intre s iirs it ul b ob in aju lu i L3 ~ i i nc e pu tu l lu lv a exista 0 d istants de 8 mm . 0 distants m ai m are vala slab irea prea rnult : a reactie i ~ i ca atare osci la to ruinceta sa rna i Iunctioneze, iar 0 apropiere prea m are vaca oscila to ru l sa Iunctioneze lntr-un reg im suprfo rm a oseila tiilo r produse fiind m ult d is to rsionata .

P entru gam a treia bob ina Ls cuprinde un nurnar de 18cu sirm a de 0,5 rnrn ernai la ta , iar L 6 doua spire cude 0,2 mm d iam etru . L 6 se va bob ina to t pe un inel de hd istanta optim a fat a de prim a lnfasu ra re fiind de 6Consolidarea bob inaje lo r de reactie fa ta de inelu l dese va face cu m id suv ite de h ir t ie ~ i CLl srnoa la , lac detiren sau cu paralina , D upa fixarea d is tantei optim e, Icu tniasu rarea de reactie va fi conso li dat de carcasa , cu pIina. C apete le tniasu rar ilor LI, L3 ~ i Ls se vo r conso licarcasa introductndu -le pr in rnici o rific ii Iacu te Inacesteia.

Conso lidarea carcaselo r de sasiu se va face cu ajuunu l sau doua co ltare m eta lice fixate cu surubu r i sa u

nituri.Injasurar ile vo r fi executa te in sensu I ind ica t in figu ra

iar capete le vo r fi conecta te , asa cum se arata In

8 6

d .id incepu tu l (in) I~ n~ inu~ (pentru i.; L3, Ls) , respectivIII baza lui L3 pentru tnfa~uranle de reac tie , ia r sf irsi tu l (sf)1 ;, contactele com utato ru lu i. '

~n cazu l unei conec.tar! g resite .o scila to ru! nu va Iunctiona ,III c~re caz va trebu l sa mversarn capetele bobinajului derractie sau a infa~u riirj,j d e acord.

,P entr~ re~ lizarea practica a . apara tu lui, a l ca rui a spectII te da~ in Iigu ra 34 , va trebu i sa ne procurarn m ai Intii«ate piesele necesare , spre a se pu tea stab ili d irnensiuni leL lb~nsa~blelor. P iese le vo r fi fixate intr-o cutie de tabla

f ie Iier b ine inchisa , aceasta fiind fixata la rindu l ei in cutiapropriu-zlsa a g en era to ru lu i. Dub la ecranare este abso lutneeesara spre a se evita radia tia d irecta a oscila to ru lu i inlJIe~ iu ,~ inconju r ato r. .S ~m nalul de radio frecventa nu trebuie.Iasa 1 1 1 afar a cutie i dec tt prin cab lul coaxial conec ta t

prrn C 12 l a p ote nt io rn et ru .

Csb/ucoaxial'"

Fig, 34

87



Fig. 35

Piesele ce vor fi manevrate (P I' P 2, Co, l() vor fi fixpe panoul cutiei inter ioare asa cum se arata In figu ra

Cele lalte piese, inclusiv bobinele, vor fi fixate pepl{lcu ta d in m aterial izolant (textolit). Consolidarea acesl

sasiu se face cu nisle aripioare m etal ice, asa cum se ara

pe fig ura .Potentiornetrul P 2, din care se reg leaza lensiunea sernnal

lu i de iesire, va trebu i sa fie si el ecranat de restul mon

lui, Iolosindu-se In acest scoo 0 cutiuta confectionatatabla de fier sau alarna, groasa de 0,3-0,5 mm. In U-A.;a,,"o_

cu tiuta se va afla P 2, Cl2 si intrarea cablu lu i coaxial. Tmeta lica a cab lulu i coaxial va fi cosito r ita la rnasa cutia r Iiru ] central conecta t la condensa tor ul C12.

cutie va fi fixata pe panou 0 data cu po tentio rnetru l (pr inaccesu l In interior fiidndu-se pr i n capacelu l din spate c

dupa executa rea monta julu i, va fi ~i el cosito rit In clpuncte.

Condensatorul variab il de 2 X 500 pF va Ii consolito t de panou l cu tiei interioare, prin interrnediu l suruburiPrelungirea axu lui acestu ia se va face pr intr-o piesa contionata dintr-o [eava sau d intr-o bar a cu d iam etru l de 6 m

De axul condensatorulu i vorn Iixa 0 roata cu sant (tadin ace i Iolositi la sca lele aparatelo r de r adioreceptie, ac ti

88

1I;II 'ea acestuia Iacindu-se printr-o a ta rnanevr a ta 0 da ta cuII ru l butonu lu i de acord . Suportul axului va fi confectionat"in tab la 'de fie r groasa de 1~1,5 mm ~i lata de 10 mm ,I va fi Iixata cu surubur i de 4 mm de panoul frontal a\ gene-rnlorulu i, Tot de axu l condensatoru lui va r iabil va fi fixat,\ indicatorul de scala, care este de Iapt 0 piesa de form auuei r ig le, confect iona t3 d i nt r- un rnater ia l pla s tic tra nsp are n t.

Scala generato ru lui se va face dintr-un carton gros de- I 111m , peste care s-a lipit 0 hir tie a lba ce se Iixeaza de panouII I colturi cu aju torul unor surubur i de m ici dim ensiuni." 'ta la cu acu l ind icator VOF fi proteja te de 0 ra rna cu geamprotector, conlectionata ~i iixata asa cum se ar at a in figura 34.

Cul ia inter ioara va fi Ii xata de panoul generatorulu i curjuto ru l unor distantier i conlectiona ti d in bara de bronzall fier cu diametrul de 8--10 rnrn, sau din tab la de 1,5 rnrn.

lntreruptoru l sursei de alim entare ~ i bornele prin care sepoate culege direc t sem nalu l de audio lrecverita se vor fixape panoul frontal pr in surubur ile lor de prindere. Fir el ed e le ga tu ra dintre acestea ~i restul s chemei vor trece prin-lr-un orif iciu practicat In peretele cutiei inter ioare. C ele.lo ua b ate ri i ce vor asigura tensiunea de 9 volt: vor fi fixatein par tea din dreapta a cu tiei, intr-un locas special arnenajat.

D upa realizarea schemei se va trece la verificarea ei,in care seep vorn folosi un rad ioreceptor. Cu p lind la borna

de antena a reccptorului capatul cablului coaxial si Iixind

Irecventa generatorului pe 800 kHz, vom ro ti butonu l deacord pina cind vom auzi sernnalul respectiv in difuzorulreceptorului. (Potentiornetrul P 2 trebuie sa se gaseasca la

jurnatatea cursei , iar Pl

la inceputul ei.) Dad generatorulIlU Iunctioneaza, deiectiunea trebu ie diu tata etaj CL I etaj,folosind un voltm etru pentru rnasurarea tensiuni lo r de ali-m en tare ale tranzistoarelo r , precurn ~i LIn ohmetru pen trucontro lare a continuitat!l circ uitelo r.

Opera t ia Iinala pentru delinitivarea constructiei genera-to ru lui este etalonarea scalei acestuia . M etodele posib ile pentrueiec tuarea operatiei sint m ai m ulte. Constructo ru l 0 vaaplica pe acesa care Ii este m ai convenab ila.o prim a m etoda consta In fo losirea undarnetrulu i.Se stie c a undarnetru l este un apara t de labor ato r Cli aju-

to ru l caru ia pu tern masura direct Irecventa generata de un

8 9



90

oscilator oarecare. Practic, vorn c up la g en era to ru lla borne Ie undam etru lu i, acordat la inceput pe tr~,n .. r.~ ...

de 100 kHz. Cu genera to ru l trecu t pe gam a r vom roti bude acord in vecinatatea inceputu lu i scalei, ptna ce In casti

undam etru lu i semnalu l va fi receptionat, Pozitia ins-a oprit indicatorul de scala va fi notata cu 100 kH z.continuare se I ix ea za u nd ar ne tru l din 50 In 50 kH z sauputin, Irecventele da te de generator fiind notate punctpunct , pina crnd se ajunge la Irecventa de 400 kHz, ala Irecventa lirnita superioara a prim ei gam e. Se treceCll etalonarea pe gama a II-a s.a.rn.d. Cifrele ce ind ica f

venta vor fi scr ise pe sem icercurile superioare ale seaiar pe cercurile inferioare valorile corespunzatoare, exprimin lungim i de unda. 0 alta metoda consta I n f olo sire azenerator de sernnale etalonat. C a utilaj anex m ai este~ara prezenta unui rad ioreceptor.

C u toa te aparatele in Iunctiune se ap l ica de lato rul etalonat la bornele receptoru lui 0 fre cventa cuno scD e la bu tonu l de acord a l receptoru lu i se cau ta sa se ob]ireceptionarea acesteia. Se deconecteaza apoi prim ul gener~i se conecteaza generato ru l nostru . L asind acordul ,to rulu i nemodificat, se va ro ti butonu l de acord al generto rulu i pina cind in receptor vorn auzi Irecventa de modultie. A ceasta pozijie corespunde, ca valoare, Irecventei indca ta pe scala generato rulu i etalon.

Frecventa la generatoru l eta Ion se va modifica pe gam asi II d in 50 in 50 kl-Iz, iar pe gam a III-a d in 100 in 100A ceste doua m etode necesita , dupa cum se observa, apde laborato r etalonate, dar de care nu to ti radioconstrucarnator i aL I posib ilitatea sa benefic ieze . De aceea vornin c o nt in ua re 0 metoda la indem lna oricu i si care nu necesca u tila j a ju ta to r decit un rad ioreceptor. Sa consid

asadar, ca avem ta dispozitie acest radioreceptor si-I

av ind comutatorul fixat pe gam a undelor lungi. C e se

tntirnp la dad In loc de antena, la borna respect iva cupi

generatorul nostru de semnale , fixat pe gam a I? Ev

c a dad , Irecventa sernnalu lu i introdus corespunde cu frec

pe care este Iixat receptoru l, atunc i in d ifuzor vom

semnalu l de audiofrecventa al generato ru lu i nostru . F ix

acul ind ica to r a! receptorulu i in dreptu l poz.itiei indica

pe scala cu 150 kH z sl ro tind bu tonu l generato rulu i pm acind in d ifuzor auzim frecventa de m odulatie , insearnna c apt'}ntru aceasta pozit i e g en er at or ul este acordat pe 150 kH z,valoare care va fi no tata pe scala. In continuare se va pro-€eda la fel ~ i pentru celela l te frecvente.

A ces! procedeu im pune tnsa un lucru : scala receptoru lu idupa care facem etalonarea sa corespunda lntr-adevar valo-rilor de frecvente ce Ie ind ica, in caz contrar etalonarea fiinderonata. N eajunsul acesta poate fi ~ i el evita t fo losind rad io-receptoru l in alt m od .

Se stie ca atunci cind se suprapun Irecvente apropia tetau nastere "batai". Daca intre I re cv en te le s up ra pu se exists{1 midi diierenta, bataile se manifesta ca 0 oscilatie ce po ateli ascultata ~i a carei valoare este egala chiar c u d ile re ntad intre cele doua sernnale. Cind Irecventele suprapuse sintabsolu t egale, semnalul rezultat va fi ca Irecventa egal cuzero , adlca nu se va auzi nim ic: se spune ca am obtinu t"hatai nule".

Pornind de la aceasta constatare vorn putea etalona gene-ra to ru l destu l de repede ~ i cu m are precizie.

Sa considerarn astfe l ca rad ioreceptoru l este desch is ~ ireceptioneaza postu l Z agreb care em ite pe Irecventa de1 133 kH z, respectiv p e 264 ,8 m etri lungim e de unda,

D aca cup lam in der ivatie pe antena receptorulu i iesireacenerato ru lui nostru ~i rotim butonu l de acord (gam a II-a)

f aun moment dat, catre m ijlocul scalei, yom auzi in d ifuzor

un fluierat care scade ca frecventa 0 data cu deplasarea indi-ca to ru lu i de scala, obtinlnd in cele d in urrna "batai nu le",de care am vorb it m ai tnainte.

A ceasta pozitie , pentru care or ice m idi deplasare a acordu-lu i generatoru lui inspre dreapta sau lnspre sttnga se m ani-festa prin aparitia flu ieratu lui caracte ristic in d iiuzor , cores-punde, ca Irecventa, exact cu aceea a postu lui receptionat,adica cu 1 133 kH z, cifra pe care 0 vorn nota pe scala genera-to ru l u i.

T rectnd la alt post vom proceda la fel, reusind ca in celed in urrna sa etalonarn to ata scala.

Pentru cunoasterea Irecventei posturi lor receptionate , damin tabelu l2 principalele statii de rad iod ifuziune pe unde lungi,? i medii care po t fi receptiona te in tara noastra .

91



In tirnpu l ope ratie i de e ta lonare sem nalu l de rnodu lade 1 0 00 H z va ii redus la m inim d in Pl' D e asem enea,recornanda ca nive lu l sem nalu lu i de radioirecventa injecta

sa fie eft rnai m ic.P entru eta lona rea generato ru lui In inte rvalu l d intre

si 500 kH z, interva l In care nu exista sta ti i d e r a dl o di fu z iu n s,se va Io lo si m etoda aco rdu lui dupa arm onici. M e todabazeaza pe Iaptul ca generatorul , pe Hnga Irecventa de baza,mai produce sub un nivel destu l de m ic ~ i arm onica a doua ,adrca 0 Irecventa egala cu dub lu i Irecventei de baza. A stfe l,

daca generato ru l este acorda t pe 300 kH z, In recepto r vo rnpu tea recept iona ;; i irecven]a de 2 X 300 = 600 kH z.

F o lo sind to t m etoda batai lo r nule , por tiunea I inala dingam a I-a ~ i incepu tu l gam ej a II-a va putea fi e ta lo rra ta ducum se indica m ai departe . C u rad iorecepto ru l aco rdatunde m ed ii, se va ascu lta un post la inceputu l sea le i, C D

Irecvente le joase , de exem plu sta tia S im feropo l, ca re em ile-pe 548 kH z. C u genera to ru l aco rda t pe garna I-a , vo rn cau tasa ob tine rn bataile nu le cu acest post; Irecventa pentru carese ob tine acest lucru va fi 548 : 2 = 27 4 kH z, trecventa ca rt'v a fi no ta ta pe sca la genera to ru lu i. Pentru Irecventa de 400kH zv orn c au ta 0 sta tie pe 800 k l-Iz , ca de exernp lu M i_inchen s.a .111. d .

LUN·,I

GIMEA 'FR

POSTUL RADIOEMITATOR T.\I~A DE IVEN

IUNQf\

I

(k

5 3(METRI) I

-I2 3 4,

\_ Kaunas U.I~.S.S. I 948,1 ];

Bucurest i I (150 kW) ROI11<I,I"ia 1935,5 I:~

Strasbourg (20 kW) Franta 1829,3 It

Moscova I (500kW) U.R.S.S. I 734,1 I

Ankara (120kW) Turcia I 648,4 I

Deutschland-Sender (70 kW) R.D.G. I 621,6 I

Alma-Ata ~ U.R.S.S. I 577 I

Motala (200 'kW) Suedia I 577 I

Novosibirsk (150 kW) U.R.S.S. 1 500 2Kiev I - U.R.S.S. 1435,4 20

Baku - U.R.S.S. I 376,1 21

Varsovia I (200 kW) Polonia 1 321,6 2

Leningrad (100 kW) U.R.S.S. I I271,2 23

Tbilisi - U.R.S.S.I

J 224,5 24

,EC

T..\H~)

54

05, 473

82

85

91

91

00

9

827

6

5

I 2 3I

4

(150 kW) Finlanda I 181,1 264

I (ISO kW) U.R.S.S. I 140,7 263

(!200 kW) Cehoslovacia I 102,9 272

(100 kW) U.R.S.S. 1067,6 281

h (0,3 kW) R.F.G. 576,9 520

ster (150 kW) Elvetia 567,1 529

ta-Kossutn (135 kW) Ungaria 556,() 539 I

)01 (100 kW) U.R.S.S. 547,4 548. I (100 kW) Finlanda 538,6 557

(20 kW) R.D.G. 530 566I

(20 kW) R.D.G. 521,7 575

(100 kW) U.R.S.S. 521,7 575

d (100 kW) R.F.G. 521,7I

575

(501,W) Israel 521,7 575

t (100 kW) R.F.G. 50,5,9 ,593

(60 kW) Bulgaria 505,9I,593

(100 kW) Franta 498,3 602

odsk (100 kW) U.R.S.S. 491 611

(20 kW) Iugoslav ia 491 611

s I (150 kW) Belgia 483,9 620

k (15 kW) Austria 476,9 629

(150 kW) Cehoslovacia 470,2 638

(100 kW) U.R.S.S. 463,7 647T (120 kW) Anglia 463,7 656

k (150 kW) U.R.S.S. 457,3 6,56

(100 kW) Italia 4,57,3 6,56 I

(100 kW) U.R.S.S. 451,1 655

c DOll (100 kW) U.R.S.S. 445,1 674

(150 kW) Iugos! av ia 439,2 i 683(10 kW) Cipru 433,5 692

ysuica (25 kW) Cehoslovacia 428 701

(150kW) Turcia 428 701

I (50 kW) Portugalia 417,2 719

(100 kW) Grecia 412,1 728

(50 k \V) PoloniaI

407,1 737

m I (120 kW) Olanda 402,1 746

a ~ R.S.R. 397 755

050 kW) f:lvetia 392,7 764

(55 kW) Suedia 388,1 773

(100 kW) U.R.S.S. 383,6 782

(100 kW) Franta 379,3 791

d II (100 kW) U.R.S.S. 375 800

(100 kW) R.F.G. 375 800

(50 kW) Iugoslavia 370,8 809

II (100 kW) Polonia 366,7 818

(l00 kW Bulgaria 362,8 827

(20 kW) Franta 358,9 836

l.ahti

Moscova

Praga

Minsk I

Bay reu tBeromunBudapes

SirnierotHelsinki

BerlinPotsdamRigaStuttgar

Tel-Aviv

Frankiur

Sofia

Lyon

Pctrozav

Sarajevo

BruxclJe

Innsbruc

Praga IHarkovDaventry;\\urmans

Napoli 1

Vilnius

Rostov p

BelgradNicosia

jBanska B

Istambul

Lisabona

Atena

Gliwicc

Hilversu

Tirnisoar

Sottens

iStockholm

Kiev I, R enncs I

L eningr a;\\unchen

Skopljie

VarsoviaSofia INancy



2 3-r----

Liban 359 836,5Szczecin (l00 kW ) Polonia 238,3 1259

Beyroulh (150 kW )355 845

Nevi-Sad (100 kW ) Iugoslavia 236,6 I 268

Roma I (150 kW ) Italia352,9 850

L ille I (100 kW ) Franta 234,9 I 277

Zaragoza (30 kW ) Spania351,3 854

Gdansk (50 kW ) Polonia 2:l0,1 I 3)4

Bucuresti (150 kW ) Roman ia347,6 863 Leipzig II (70 kW ) R.D .G. 226,9 I :322

Paris I (100 kW ) Franta Bologna (20 kW ) Italia 225,4 I 3:31

U.R.S.S. 344 872

M oscova III (150 kW )344,7 872

Magyarovar (5 kW ) Ungaria 22:3,9 I 340

B udapesta Pe tofiUngaria

340,5 881lv \iskolc (, 5 )(W) Ungaria 22:3,9 I :340

Wa sh fo rd (150 kW ) Anglia337,1 890

Pees (5 kW ) U ngar ia 223,9 I 340

A lger IA lger

337,1 890 Kuldlga(20 kW ) U.R.S.S. :222,4 ! 349

Dnepropetrovsk (20 kW ) U.R.S.S.330,4 908

Lvon II (20 kW ) Franta 222,4 I 349

Londr a (150 kW ) Anglia:327,2 917 I Tiraua

(100 kW ) Albania 220,9 I 358 .

Ljubljana (125 kW ) I ugos lav ia327,2 917

Palermo (10 kW ) Italia 219,5 I 367

Madrid (10 kW ) Spania324 926

Kaunas (150 kW ) V.R.S.S. 216,6 1385

Bruxelles 1 (150 kW ) Belgia314,8 9 5 " 3

Bordeaux I J (20 kW ) Franta 213,8 I 403

B rno I(100 kW ) Cehoslovacia

311,9 962 I Prist ina Iugoslavia 212 I 412

Tunis(120 kW ) Tunis

309 971Luxembou rg (150 kW) Luxemburg 208,5 1439

Hamburg (95 kW ) R.F.G.309 97

6Palermo (5 kW) Italia 207,1 1448l

K al in in(20 kW ) V.R.S.S.

306,1 98Craiova (20 kW) Roman ia 205,9 I 457

Goteborg (,150 kW ) Suedia303,3 989

: 'v \o nt e C a rl o (120 kW) Monaco 204,G 1466

1eyrouth (20 kW ) Liban300,6 99B

Vierra I Austria 203 I 475

Ohi~iniiu(100 kW ) V.R.S.S.

297,2 I 007Gome l (20 kW ) U.R.S.S. 200,9 1493

Hilversum II (120 kW ) Olanda

I ·293,5 1022

LilIe (20 kW ) Franla 200,9 1493 I

Madrid(120 kW ) . Spania

293 1025Zaragoza (50 kW ) S p ania 199,7 115021

Dob l .Austria

290,1 I 034Vatican (IOO kW ) Vatican 11196,2 I 529 •

Talin(100 kW ) V.R.S.S.

287,6 I 043Nisa (75 kW ) Franta 193,1 1554

Leipzig 1 (70 kW ) R.D .G.285,2 I 052

Hannover (20 kW ) R .F .G . 1189,2 '1586 I

Isi(5 kW) Roman ia

285,2 I 05~Osnabrlck (5 k \V} R.F.U. 189,2 11586

Start Po int (150 kW ) Anglia 282,2 1061 I Mislwl'e R.P.U.188 ~ 594

Lisabcna (15 kW ) Portugalia280,4 I

Nur nberg (20 k W ) R. ,f ,U. 187,3 1 602

Krasnodar(20 kW ) V.R.S.S.

278 I !

Wroclaw(50 kW ) Polonia

275,7 1(10 kW ) Albania

Tirana R.S.C. 275 I Daca radioconstructorul nu dispune de cornutatoru lBratislava 271,2 1

Moghilev (100 kW ) V.R.S.S.269,1 I neeesar genera to ru lu i, poa te realiza aparatu l nurnai eu 0 sin-

Bari 1(20 kW ) Ita lia

264,8 I I. I(u ra gam a; de exem plu num ai eu gam a a II-a, care este cea(135 kW) I I",~lov;,Zagreb un kW ) Jta li~ .

262,7 I I ma i solicitata,Trieste I

(20 kW ) Rom ania260,6 I I Inductanta L 7 va fi realizata pe un pachet de tab la sili-

Clu j 256,6 I

Odesa(150 kW ) U .R .S :S .

252,7 I I .ioasa eu sectiunea de 0,5-1 em 2, bohinind eu sirrna ernai-

Budapesta(135 kW ) Ungana

250,8 I I lata de 0,1 mrn diam etru un num ar de 1500 spire.

\ H alle(20 kW ) R .D .G .

249 I Generatoru l se poate alim enta si de la re teaua d e eu rentPoznan

(5 kW ) polonia247,1 I

, K ursk(20 kW ) U .R .S .S .

245,3 I,tlternativ , fo losindu-se pentru aceasta un m ie redresor,

j Stara Z agora(20 kW ) Bulgaria

241,7 1 ualizat dupa ind icatiile date In schem a 21 .

. C lerm ont Ferrand(20 kW ) Franta

241,7 I 24

\ G re no Ll 'e(15 k W ) Frant~

241,7 124

Tiraspol (20 IkW ) V.R .S .S .



i..'.,p,T .,

96

14 . CAPAC IM ETRU CU ' TRANZ ISTOARE

Un aparat u til a tit rad ,ioarnatorilor ,c i! ~ i labor atoare _de electronica este ~ i capacim etrul descr is ,ll1J s~herna de fata

A cest aparat perrnite rnasu rarea capacita tii c?ndensarelor cupr insa tntre 10 pF si 10 000 p F, Intr-u n ~m~p xde scur t si fara nici 0 pregatjre sau reglare specia lji. .

Pr incipiu l ce sta 1£1 baza Iunct io na r li capacirnetru lu ibazeaza pe legea lui O hm apl icata in curent a l~ernattv pentcircuite le capacitive, A stfe l, dad! avem 0 ,su rsa d e te nsiu nesi d e f re cv en ta f ~ i c on ec ta rn 1 £1b orn ele el un co ndensa!o rser ie cu un aparat de m asur at cu rentul, von: consta ta ca p ,a ce st c irc uit trece un curent d e v aloare i, dat de rel'ati

cunoscuta :

Fig, 3G

i p re c is relatia pentru iarata c a atunci cind valoarea capa-

ta tii C creste, va creste ~i curentul pr in circu it. S pre exern-

ificare, dad, se considers U = volti, f =500 k Hz, pentrun C 1 = 100 p F vom avea i = 0,628 rnA, iar pentru C2 =000 pF un iz =1,40 m A o In re zu rn at putern spune ca pr in -iu l de Iunctionare al aparatu lui consta in m asurarea cu ren-ui aIternativ ce trece pr intr-un condensator. Schema electri-. a capacirnetrului este data In figu ra 36.

A ceasta schem a cuprinde un oscila tor ce lucreaza Irecventa400 kHz ~i este echipat cu tranzistorul TI, un ampl ifica-cu Tz , bornele M-N pentru cuplarea cond ensato rulu im asu rat, un sistem de m asura a cu rentului form at din

iodele DI-Dz. si u n m i ll amp er rn et ru .Semnalul de radioirecventa cu les prin C 5 d e fa c olec to ru lTz e ste d irij at la borneJe M-N, unde este conectat Cx.

[J continuare sem nalu l a junge la d iodele DI si D 2 unde areprocesu l de redresare: sem iperioadele pozitive tree prin Dl

tre aparatu l de rnasu ra, iar cele negative , prin D2 , se s cu rg

. U

t. =-Z

unde Z reprez inta irnpedanta condensato rulu i 'Ia trcurentulu i electric . C um rnsa valoarea lu i Z in cazu l

densatoarelor este :

Z=~2ITiC

uncle: f = Irecventa su rsei ;C = capacitatea introdusa in circuit se . poate

prin inlocuirea lu i Z - noua valoare pentru i :

i = 2ITfCU

D e aici rezul ta ca pentru valo ri constante ~ l~ lu i f ~ i.v alo are a c ure ntu lu i i s e mo d iii ca 0 data cu mod if icarea lU I

pentru C I yom avea t; iar pentru C 2 vom avea i2 s.a.rn.

97



98

la m as~ . Pentru incad rarea deviatiilor aparatu lui deIn gam ete de m asu ra necesare , a Iost nevo ie de introdusunturilo r com u tate de K., Cind com utato rul se afla In pozitia I , capacim etru l lucpe gam a 10-100 pF , din cu rsoru l lu i PI regllndu-se inta tea curentulu i d in m iliam perm etru , as a fe l ca pentruCx= 100 pF acul aparatu lui sa dev ieze p ina Ja extatea d in dreapta .

Pentru pozi t ia a II-a a lui K se vo r rnasu ra condensa

rele cuprinse intre 100 pF ~ i 10000 pF . Suntul pentrupozi tie va avea 0 valoare m ai m ica, deoarece cu rentul ce tprin Cx, respectiv prin D

I,este m ai m are.

R eg larea suntur ilor se face In tim pul eta lona r ii aparatulTranzistoarele Iolosite vor fi de tipul EFT-I08, EFT-3OC -45 , iar diodele de tipul EFD -105 , EFD -108 , .L J.2E , Ietc.

A paratu l de masuri; va fi un m i li ampe rr ne tr u cu devim axim a de ImAo Se pot fo lo si ~ i aparate cu sensib ilmai buna, in acest caz suntur ile vo r fi m ai m ici.

Se poate introduce si 0a treia garna pentru valori de catati superioa re valo rii de 10000 pF . A ceasta extindere ah ilita tilo r de m asura so l ic i ta in plus 0a tre ia pozitie pentrprevazuta bineinteles cu un sunt realizat in acelasi

Bobina osci la toruiui se va realiza pe 0 carcass de rna

plastic cu diarnetru l de 18 rnrn. Se vor bob ina un nuto tal de 145 spire cu sirrna de cupru ernailatav de 0,15d iarne tru . P riza b se va scoate [a a 15 -a spir a.

Bobina L2 va trebui sa aiba 0 inductanta de m in1 .5 m l-l. Pentru realizarea ei vom fo losi 0 carcasa de acdiam etru ca si pentru LI ~ i se vor bob ina In to tal un nude 350 spire cu sirrna de 0 ,2 mm izo iata cu em ail,~ i cu bum bac salt cu rnatase. B ob inaju l se va realiza in galasa cum se aFaia in figura 36.

M ontaju l se va realiza pe 0 placuta de texto lit saupliicu ta cu cablaj im prim at. C u tia aparatu1ui poatefo rm a d in figura 37 . Su rsa de al im entare va avea preyun locas special in partea de jos a cutiei. A cest locas vabine cornpartim entat ~ i izo lat de restu l pieselor, deoagazele degaja te d in ba terie pot duce la oxidarea paparatu lui de m asu ra.

Pentru etalonarea aparatu luie vor folo si condensatoare devaloare binecunoscuta, de pre-ferinta de tipul celor cu cera -m ica. Pe cad ranul aparafulu i dernasura va fi trasat un arc de

ce re ~gal cu_ lim it~ 'le dev iatie iacului de rnasura. In partea dejo s a acestuia vor fi scrise valo -

rile pentru prim a garna . iar Inpartea de sus pentru gam a Cl'l-

Ilrinsa tntre 100 pF si 10000pF. Practic, etalonarea se vadesiasu ra In fe lu l u rrnator : seronecteaza la bornele M~N uncoridensator de 100 pF . Se trece

k in p~zitia I-a si se por n este c apa cim etru l conect in d-ursa prrn mtreruptorul Intr.

, D in PI s~ regleaza deviatia aculu i m iliam perm etrulu i pina(·.:ndacesta aJunge la lim i.'ta d in .d re ap ta .S e n ote az a aceasta pozi-!re p e cartonul cad r anulu i io lo sind un creion cu virf bine ascu tit.

S e d ec uple aza a po i c ond ens ato ru l'u d~ 100 pF si s e c up le az at.m con~ensato~ de 10 pF : acul v a c ap ata 0 mica deviatie pe'are 0 msernnam pe cad ran. C up l am apoi unul de 30 .lie 40 d' u • , a po 1

.. s .a .rn. . p ma se ajunge Ia 100 pF . O perat ia pentruIJO zttta a II-a este asem anatoare , dar se va folo si pentruetalo nare condensato are cupr_i_ nse tntre r o o pF ~ i 10 000 pF ., Pentru contro lu l e ta lonar iiaparatu lu i se vor pastra cltevac?ndensatoare de cab tate , ca re vor fi conectate d in cind incind 1 2 bornele M-N, spre a compara valoarea indicata denparat cu valoarea .scrisa ~e condensato r si eventual spreII corecta din suntur i a ba te r ile s ur ve nite .

. P entru ~n acces m ai usor la axele PI si P2, acestea vo r fi

" .xate la nivelu l pano .u lu i frontal, m ane~rarea Iactndu-se cuujutorul unei surubeinite . Pentru rnasu rarea unei capacita] i:Ic .esta se cup leaza ,Ia b o~ n~ le M-N, se conecteaza su rsa d~.d lm e~ ta~ e ~ t cU uK ID poz.itia I se va citi d irect pe sca la valoa-r ~ a preset . ?aca ~~ul bate p ina peste capatu l d in d reapta ,e trece K 1 1 1 po z itia a II-a . D ad si In aceasta poz i tie acu lha t~ peste cap, lnseam nji d valoarea condensato ru lu i estern a I m are de 10 000 pF .

o

Fig. 37

99



1 5. PUNTE R-C

Un aparat de masur a de dimensiuni foarte mici, dar

mare utilitate este puntea pentru masurarea condensa

lor ~i rez istentelor , prezentata In schema din figura 38. Cutorul ei se pot rnasura prin cttlre directs valoarea rezi

telor cuprinse intre 10 ohmi ~i 10 M n, precum ~i capaci

cuprinse intre 10 pF ~i 10 [ J - F . Schema se bazeaza pe pri.piul puntii tip Wheathstone, a lirnentata 'in curent al

nattv. Ea cuprinde 0 sursa de curent alternativ (generao casca pentru ascultarea pozltiei de Z€I'O ~i pun tea proprl

z isa.Pentru si tuat ia cind m~lsuram rezistente, schema de

tlonare a punt ii este cea din figura 38 poz itia X, iar

masurarn condensatoare, cea din poz itia Y. Cele doua digonale ale punt ii sjnt notate cu l iterele A B ~i CD . Echil ibr

punt iii se realizeaza prin deplasarea cursorului potent

trului P1' ceea ce duce 'in esenta la modificarea bratelor Asi DB. Daca notarn por tiunea de potelltiometru care

;int3 bratul AD cu valoarea '1' iarcealal ta cu '2' la echiladica atunci cind 'in casca nu anz irn nimic, valoarea

ten telor neculloscLlte R x este da tii de rela t ia :

Cum R este cunoscut si cum rapor tul .2 poate fi(2

cut in orice moment prim etalonarea pozi tei cursorului

t iornetru lui, [nsearrma ef \ R s: va pu tea fi afla t pr in

directa, lnrnutt ind cele doua valori ( R ~i :: j.

100

~ . ' - - ~ ~ I I I f - - - ! _ _____dl

~ ~

.~ ~

",I



Pentru aflarea valorii condensatoarelor, in locul rezi

telor R si R x, sint introduse condensatoarele C ~i C ;prezinta la trecerea curentului alternativ impedantelerespectiv Z e X " Cond itia de echilibru este data de:

Ze =_n

r1 r2

Cum:

IZc=--2 T C f C

Prin inlocuire gasirn :

I

2 T C f C x

~-----

de unde:

102

R-C

C

x/OOpf © ©)(/OOn

Se obtine, asadar , 0 retatie de citire directa a valorii IC; asa cum am obtinut ~i pentru Rx ·

Schema din figura 38 reprezil1ta combinarea celor

tipuri de punt i, selectarea uneia sau alteia fadndu-se

ajutorul unei banane. Ctnd masurarn condensatoare, ban

se introduce intr-una din cele trei bucse apart inindlui notat cu litera C, iar cind masurarn rezistente tntr-

din bucsele notate cu R .Generatorul care asigura tensiunea alternativa pentru

mentarea puntii reprezinta un multivibrator avind 0

venta de circa 1 000 Hz ~i este construit cu doua tranzistode tipul celor de audiofrecventa, ca: EFT-15I etc. Tra Fig. 39

torul Ta, de acelasi tip, iucreaza ca amplif icator,

acestuia fiind chiar hratele puntii. Alimentarea tra 1""~~U_l',.Panoul. propriu-zis va fi cortiectionat din masa plastid!

relor se Iace de la 0 bater ie de 4,5volti. Pentru reglajul textolit, gros de 3 mm.lumului se Ioloseste potentiometrulPj, la cursorul car~adranul. a~a:a"t1Jlui se va realiza dintr-o hir tie groasaeste conectat condensatorul de cuplaj C

2• Iba, e.~ va Ii lip ita ?e panou. Axul potentiornetrului va trece

Pentru constructia pumpi se va folosi 0 cutie de rruj locul acestu icadran. Pe aceasta hir tie vom trasa eu

rial plastic de rnici dimensiuni, in interiorul careia ompasul un arc .de cere de lu~gil!lea cursei potentiornetrului,

introduce bateria de alimentare ~i montajul propriu care vom sene cu tus pr incipalele valori ale raportulu i

Organele de cornanda vor fi scoase pe panoul cutiei, asa cum exprimat in cifre.arata In figura 39.

© «mr»

© x f M . . a .

103



TABELUL 3Acul indicator va fi coniectionat dlntr-un materialtic transparent, prin m ijlocul caruia vo m trasa 0 linie

per. Acest ac indicator va fi consolidat d e b uto nu l de

tire sau chiar de axul potentiom etrului.Pentru protcctia cadranului si a acului indicator,

vor fi acoperiie cu un disc de celu loid transparent, sus]de 0 ram a rnetal ica sau nernetalica . A xul potentiornetruv a treb u ia treaca pr in c en truIcestu i d i sc transparentor ilide treeere fiind etansat contra patrunder ii praiului cu mronde le de p isla. B ornele pentru cup larea castilor , p

~ i cele pentrucornutarea scar

ilor Rsi

C vor fi de tipulse lor radio , izola te sau neizola te. Pentru fixarea pieselortrebuie m asurate vorn folosi fie borne specia le cu capstr ingere , fie surubur icu d iarnetru de 4-5 mm , prev

cu p_i II i te de str ingere confect iona fe specia l cu 013 (i m e de 5In dreptul tuturor borne lor vorn fixa placute care in

destinatia Iiecareia.

Constructorul aparatu lui poate folosi In locul sis ternude conectare prin bucsa ~ i banana un cornutator eu 6 p~ i un singur brat conector. In acest caz pr irnele trei pvor fi folosite pentru cornutarea condensatoarelor, ia rtoarele trei pentru rez istente.

D upa te rrnina re a intregi i constructi i se va trece 1.1 et anarea aparatu lui. A ceasta consta de fapt In a m arca pe ca

valoarea fractiei !i stiut Hind ca r1 ~ i r" reprezlnta por tiunl

r.,d e re zis tenta ale po te ntio rnetru lui Pr. Punind la bornelerezistenta die 10000 ohrni, iar 1.1Cx rezistenta de 1 OOOohvorn nota cifra 10, care reprezinta pozitia de auditie nu(echil ibru).

Pentru valorile interrnediare c up r in se ln tre 1-0,1 ~ i 1-vorn conecta la bornele Rx ~ i ex combinatii le ind iin tabelul 3, unde este data ~ i valoarea gradatiei ce vatrecu ta pe ecr an.

Cum vom folosi pun tea construita? Sa presupunern ea vrs a m a su ra rn 0 rezistenta a carei valoare nu 0 cunoastern.

Mai Intiiconectarn rezistenta la bornele Rx. Se introdca~ti!le, se introduce banana Kin pozi tia X 100 Q, se pornesaparatu l. C u butonul de volurn catre m ijlocul cursei se rotesuser indicatorul cadranului p ina vorn obt ine echilibrul pun]:

! VALOAREA REZIS· I VALOAREA REZIS-

ITENTEI CONECTATA TENTEI CONECTATA

LA Rx LA exGI~ADATIA

1

0,10,20,30,3750,4

0,50,8i.:1,251,52, l4

55,5689IO

100001 0002000

1000 -;- 2 000J 000 -;- :3 D O D

1 000

1 0008000100001000010000 + 2 0002000:lOOO

80001000010000+1000()0008000:3 000 _L G00010000

8000 + 2 00010000100(l01000080002500

200010 ( J O O

8 OD D + - 1 00080008000I 0001 0002000200020001 0001 0001 0001000

adica auditia devine nula . D aca, spre exernplu , se obtineechilibru In pozi] ia notata pe cadran cu 6, valoarea rezisten-

te i este de 600 ohrni (6 x 100 D). D aca nu se obt ine echili-

brul cu banana introdusa in prim a bucsa, aceasta se va mutain pozitla urrnatoare (X 10 k fz) iar daca nici aici nu seobtine , In pozitla a tre ia (X 1 M !l).o rezistenta d e v al oa re a 45 k!l va echilibra puntea avind

banana introdusa in borna X 10 k D ~i indicatorul oprit Inpozi ti a 4,5, iar una de 0,7 5 jV\n cu banana in borna X , I 1 1'\n,iar indicatorul in pozij ia 0,75. Reiese , asadar, ea pentru aila-rea valori irezistentei va trebui sa tnrnultirn valoarea cifreidin dreptul bucsei In care am intrcdus banana cu valoareacifre i aratata de acul indicator.

Masurarea condensatoarelor se va executa dupa acelasi

procedeu, condensatorul de valoare necunoscuta fiind conec-

ta t bineinteles 1.1 borne le Cx, ia r banana J( introdusa intr-

una din bornele grupului C . Spre exernp lu , dad obtinemechil ibru cu banana introdusa in poz itia X 0,01 iJ.F iar indica-

10504



16. UN D EFEC TO SC OP S IM PL U

1 0 7

torul opr it In dreptu l cifrei 5, valoarea condensatorului va

5 X 0,01 (L F = 0,05 ( LF (re ~p e~ t.iv ~ 50 O~O pF). lr:masurar i i condensatoarelor aud it ia In cas~a. nu va fl. nu

ci vom obtine la ech ilib ru un v sun~t m~nlm : lractlc , '.acest cadran vor trebui sa apara scr rs e c I.f re l !1 tre 0,1.. ~IIpozitia 1 ( r 1 ='2) trebuind ~a cada ~ pro~lm .a t'lv lao rnij lcursei. Potentiometrul Iolosit este birre sa fie de tipul .bobtnat i, valoarea acestuia putind sa fie de lk n, de 2.k

sau ch iar de 5k n. v

Pentru operatia de dalonar~ vorn procur~ un num arsapte rez.istente ~him ice de cal1 tat~ , cu urmat?arele valori00 ohmi , 2000 ohmi , 2500 ohrni, 3000 o'hrni, 60000'

8000 ohm i ~i 10000 ohm i. lata cum vorn }r~oced.a: .Banana K se la esa lilre r a (n ein tro du sa 11 1 mer 0 .

La bonne le Rx se conecteaza re zis" te nta . d ~ 10000 oh.ml,la bornele Cx rez istente le de 8000 ohrni ~I _ 2 000 ohmi I

in serie . .S e in tro du c cast ile T N bonnele respective, se IP un la

se porneste apara~[IJ~ , se ro te\te bu tonu l ~e vo lurno audi tie supor tab i la. Se roteste apo: _ u~ ~r ~ xu l po ten I

trulu i pina cind in casca mu se va aU~.1 !1lm lc . _? 'e rotestetonul de v olu m catre maxim um de audi tie, d up a c are .s~

iaras i pu nctu l de ta ,cere" In ~ceasta PQ z_itie a a~u lrll Ito r, ce le doua valor ! 1'1 ~I 1'2 S111t egale ~I ca atare vorn

pe cadran cifra 1. Yom conecta apoi la b orn a Rx 0 valoa~e1 000 ohrni, iar la borna Cx 0 valoare de v10 000 _O~ITlIl .

roteste iarasi butonul potentinm etro lui pin~ la auditia . I

Aceasta po~itie, care se g as es te c atre capatul curser, se

nota pe cadran.

P entru co ntro lu l Iu nctio nar ii unui am plificator de audio-:lliecventa sau pentru ver iiicarea etaje lo r de radioirecventa«au Irecventa interrnediara dintr-un receptor, se poate folosi,'.I 'msim pJu g en era to r d e unde dreptunghiulare, ca re in prac ticacurenta poarta nurnele de deiectoscop, In cele de fata d esc rie mconstructia unui astlel de generato r, care m er ita sa existein orice laborator, d eo are ce p erm ite deterrninarea r apida si

rornoda a deranjarnentelor.

Generatorul Iunctioneaza p e.p rt nc ip iu l mu lt iv ib ra to ru d uii1T ind Irecventa Iundam enta la de aproxim ativ 1 000 Hz, c.uI) fo rm a a im pulsului aproape rectangulara ~i cu un spectrud .e arrnonice care se tntinde p ina la 5 MHz . Practic, folosi-

re a deiectoscopului consta in aplicarea sem nalu lui debitat~le ella borne le de intrare ale e tajuJu i ce este su pu s v erifi-.'ftrii: dad Ia iesirea din acest eta] apare sem naIuI (pus invidenta de d ifuzor sau alt elem ent), atunci etajuI respectivInnctioneaza, In caz contrar, sem naIuI defectoscopuIu i va ficupIat din piesa in piesa, de Ia iesire catre intrare, ptna tn

.'tlom entuI in care gasirn punctul de d iscontinu itate .

P entru ca defectoscopuI s,a nu func tioneze In perm anenta,este aIim entat num ai in timpuI u tiIizarii prin simpla apa-

are a unui bu ton D, care conecteaza sursa de a lim entare In~dJema.

Alimentarea deiectoscopului se face de Ia 0 baterie de, x imu rn 3 volti, consum ul de curent f iin d < d e a pr ox im a tl v. ,;5 mAo l\>lontajuI Iunctioneaza ohiar dad tensiunea bateniei: .scazut Ia 0,8-0,9 volti. Schem a de principiu a aparatu1ui

este data In figura 40 .



. -Al imen ta rea colectoarelor se face prin Ra pentru T[

pnl! R4 pel) tru tfalr]Zist( ')rl!1ll T 2' iarpoiarizarea baze'lor ,r~zlst~nt~le R1-R6 ~ i R

2-R

5. "R ezistente le < de 20 ki '

d in circuitu] bazei au Iost introduse ca sa se mareascatenia . ~e il)trare a tranzistorului ~ i pentru 1 ll1 lbU nata 'ff orm~l Impl l. Js ul ui. Tensiunea de reactie d e .l a c ol ec to ru ltranzistor ~atre ba:za ceUu ila lt se trim ite prin 1"a,ll\AII_

re'l.e .de Co h lP la j C1~i C2• Sernrra lu l ce va fi injecta t este '

pr m C3•

. .C a :ealizare ,praectica , se recornanda Iolosirea uneicill11~nce cde m at'eria l pllasbic , cu diarnetru l de 30 rm nlungirnea de U20 m rn, L a un capat a l c ilindru leil se va iduc~ 0 baterie tubu.lara de 1 ,5 sau 3 volti , iar ln .par tea ,la n! ~ n :o ~ta ju l p TO [.J ri< \l l-z is .I n Iiguna 41 sint date oiteva (ta l ii p rr vr ru j d lm e ns iu nu le piese lo r ~ i m odul oum se vor m on

108

l : Iacmta B va fi confectionata dintr-o suprala ta de m ateria li~oiant g ros de I ,5-2 rnrn. Pe una din fete se vor m ontacele doua tranzis toare ~ i g rupui de rezistente, iar pe parteaai 'pusa cele tre i condensa toare .

.Borna plus (+) a bater ie i va fi conectata in schem a prinInterm ediul lam ei .J " fixata d e pla cu ta B. Borna m inus (-)III bater ie i se va conecta in schem a prin kiterrnediul butonu-lu i D ln momentu l apasar ii acestu ia . In acest scop existar ixat un co rp m eta lie E care va atinge par tea m etalica a ba-

ter ie i, La r indul lu i corpul E este conecta t in permanentail.p.d.v. electric la punctu i ,,-" din schema .Pentru readucerea butonului D s-a prevazut resortu l r.

Fig. 40

Fig. 41

--~



~7. GENERATOR MORSE

Pentru invatarea telegraiiei se Ioloseste intotdeauna

instalatie care permite obtinerea unor Irecvente comandprin intermediul unui manipulator.

In principiu, cea mai sirnpla insta latie destinatascop se compune dintr-un manipulator, 0 cases si untor de ton cu sursa de alirnentare proprie. In schema dedescriem 0 asemenea instalatie, usor de real izat si

cornoda in lucru. Aspectul ei general, gata de folosire,eel din figura 42.

Schema de principiu a aparatului (fig.43) cuprinde

un singur tranzistor de audiofrecventa (EFT -321, EFT-

OC-70, OC-71, rn3A, II14 e tc .) rn on ta t ca oscilator auCircuitul osci lant al acestui oscilator este compus

inductanta castii in care se ascu lta semnalul (se va fo

casca de 2 000 ohmi) ~i din condensatoarele CI-C2, careavea valori cupr inse intre 10 000 si 20000 pF.

Grupul RI-R2 este folosit pentru polarizarea bazei,

potentiornetrul PI de 10 kiloohmi din circuitul de alimen

al colectorului pentru reglarea tonului (Irecventei),

rea in Iu nctiu ne consta in aplicarea tensiunii de alimentprin intermediul contactelor a+b ale manipulatoruluiR ezulta , asadar, c a montajul nu este alimental ~i deciconsurna curent decit atunci ctnd se rnanipuleaza,

Sursa de alimentare va fi 0 baterie de 4,5 volti, mon

Iunctionind pina la coborirea tensiunii aproape de 2 vol

Schema va fi realizata pe 0 placa de textolit gros de 3sau alt material izolant, eventual chiar placaj. Placa va

forma unui dreptunghi cu laturile de 80 x 70 mm. Pe eavor aseza p iesele asa cum se arata In figura 44.

l l O

. - -

Fig. 42

~entru !ixarea potenti(lme~ru]ui se confect ioneaza dinlabia g~oa~a ?e 0,5~1 rnrn 0 p iesa sub forma de V, prevazutac.u doua talpi de fixare. La rindul ei, p laca cu piese se va

rl.xa de. p~ntea de jos a cutiei generatorului, Iolosind patrudistantieri inal ti de 6 rnm.

a : Pentru confectionarea cutiei propr iu-zisa vom decupa

riintr-o tabla de Iier sau alurniniu groasa de I m rn 0 suprafata

I

R f

20Kn.

R z2K 1 I .

Fig. 43



Fig. 44

de 216 mm. La capete, pe 0 portiune de 30 mm, vom in

tabla la 90°, asa inclt sa obtinern 0 piesa In forma d~ U.Peste aceasta se va aseza un capac coniectionat din

tabla sau alta ceva rnai sub tire, capac ce se va obtine di

supraiata de 156 X 134 mrn avtnd capetele de pe latur a

lunga indoite la 90°, la 0 distants de 30 ern. Capacul se

Iixa de cutie cu ajutorul a patru sau sase coltare de tabl

pentru pr iridere Iolosindu-se nituri ~i .~uruburi. . .Cuplarea ca~m ~i a man ipulatorului se face

prtninter

diul a patru bucse radio izolate, montate in peretele la

din dreapta, la 0 inaltime de 16-17 mm de la baza cut.Bater ia de 4,5 volti se va fixa in spatiu l din stinga cut!

asa cum se arata pe figura. Pentru ca bateria sa nu se mi

in interior, intre ea ~i capac se va introduce un tampon

pisla, lipit de capac cu clei sau gurna ar ab ica.

Din punct de vedere clectr ic bateria se va

conecta in schema la bornele + ~i -, prininterrnedlul unor clerne metal ice confectio-

nate din tabla de alarna groasa de 0,2 mm.Forma acestor clerne se arata in figura 45.Ele se vor fixa de placa de montaj cu ~u-

rubur i sau nitur i. Dupa ce tot montajul a

fost executat ~i verificat inca 0 data din

punct de vedere al exactitatii, se va co-necta bater ia, apoi casca ~i manipulate-

Fig. 46

I. Apoi, cu castile Ia ureche, vorn apasa p i rghia manipulate-

r u l u i , moment in care trebuie sa auzirn LIn sunet.

Rotind butonul potentiornetrului va trebui sa constatam

ificarea inaltimi i tonului ascultat.

Generatorul odata realizat reprezinta 0 piesa uti la celor

re tnvata manipularea, el Iiind totodata cornod dator ita 'inwecial mobf litatii. Singurul neajuns ar fi Insa acela ca de el

nu se poate Iolosi, Ia un moment dat, decit 0 singura persoana.

Pentru tnvatarea in coleetiv recornandarn un alt montajIII care tonul ce reprezinta sernnalul jv\orse se asculta In difu-

(fig. 46).Se Ioloseste tot un tranzistor montat ca oscilator , lnsa

ductanta circuitului oscilant este realizata pe un trans-

mator (I).

Pentru reactie se uti lizeaza 0 alta infasurare (If) cup lata

circuitul de baza. Semnalul se culege in infasurarea J J J ,

de este conectat un difuzor de 0,2;5 W. Pentru reglarea

ului se va actiona cursorul potentiometrului Pl'

11 2113



18 . O SC IL ATO R C t : J CVART

11 5

Tranzistorul Iolosit va fi de tipul : EFT -321,. OC-

n134 D3A etc. Transformatorul Tr 1 se va. F~allza pe

achet de tole E -;- I, avind sectiunea d~ minimum }.

p Pentrulnfasurarea 1 vom bobina un numa!' deu600 sP21re

AU dOl mrn pentru II 60 spire cu srrrna de 0, . rn

f~~rn;ent~L1 '111 30 spire cu slrmii de 0,3..-~,4 mm. Mal

se va bob ina lnfii~urarea.!, dupa aceea mfa~L1rarea II,

surarea pentru difuzor Iiind ultima... A .

, Intregul montaj va fi introdus ~I !Ixat in..cut ia dl~u .

lui eo plad din textolit. Pe unul d~n pereti ilateral I at

tieiPdifuzorull!li va fi montat potentlOme.trul PI' pr.ecum

doua bucse ce servesc la conedarea mantp.ula!orulul.

r atorul este suficient de puterhic ~i practic 1 1 1 e~plel putind fi Iolosit de un instructor ce are 0 clasa de

20 de elevi.

Problema stabi litatii frecventei produse de un generator

reprezinta una din caracteristicile pr incipa le ale acestuia,

prin stabil itate lntelegtndu-se propr ietatea montajului res-

pectiv de a-si pastra cit mai exact valoarea Irecventei gene-rate, lunette de actiunea factorilor destab ilizatori. Practic,la un generator obisnuit realizat CLl circuite LC frecventa sepoate schimba in tirnp , dad variaza temperatura mediului

'xterior, daca se modifies umiditatea aerului, daca tensiu-ilea sursei de alimentare scade s.a.m.d, Sint situatii tnsa in

rare "fuga" Irecventei unui oscillator nu este perrnisa decitIn limite foarte mici: este cazu l statillor de radiodifuziune,II undametrelor de precizie, a generatoarelor eta Ion etc.

Aceasta cer inta ~i~a gasit rezolvarea pr in Iolosirea cuartu-

lui ca element de stabi lizare, cuart ce Indepl ineste Iunctiaitului rezonant.

Cuartu l este 0 midi p lacuta (Iarnela] taiata dintr-o pr isrna

cr ista l de cuar] , dupa una din axele electr ice ale acestuia,Aceasta larnela de cuart prezinta Ienomenul de "p,iezo-

lectricitate" descoper it de cunoscutul savant francez Pierre

I:urie ~i care consta in urmatoarele . in momentul cind placuta

comprirnata din punct de vedere mecanic, pe una dinapar sarcini electrice negative, iar pe Iata opusa sarcini

lectrice pozitive; invers, daca pe cele doua fete este apl icatatensiune electr ica, placuta se va comprima ~,i se va destindentr-un ritm [irecventa) deterrninat de dimensiunile ei geo-

ice.

Pe baza acestui elect s-au conceput ~i construit scheme deilatoare, la inceput cu tuburi electron ice, iar mai apoi



c u t ra n zis to a re , in care ca elem ent rezonant a fo st introdcuartul,

Lam ele de cuart se constru iesc pe anum ite Irecventete rm ina te de d im ensiuni, in special de grosim e: dupa celncadrat intre d oi elec tro zi m eta lic i, ac es t ansa mb lu estedus lntr-o m ica caseta prevazu ta cu doua picio ruse, la.srnt c one cta ti electrozii metalici. Temperatura. rned iuexterio r, var iatia sursei de alim entar~ c~re a l l J~nenschem a osc ilato ru lu i cu cuar t, precum ~l a lti Iacto r inu

la m odificarea Irecv entei de rezonanta a placu te i de cudectt cu valori foarte m ici. C a valo ri uzua le pentru cuard ie curent fo !osite,dev ia tia Irecvente i, respec tiv s tab ilite a este de 2.10-6 r C ceea ce inseamna ca pentru fde 1 'M Hz exis ta 0 dev ia tie de 2 H z la m odificarea .ra tu rii cu 1°C .

P entru d iverse uti lizar i,cum ar fi oscilatoarele e taosc ilatoare le de contro l si ver ilicare , o scila toare le pilo tinstalati ile d e rad io em i~ ie ~i altele, descri~m in continctteva schem e de osc ilato are cu cuart echipate cu tranto are si alim enta te ln genera l de la 0 tensiune de 9 volti .

Cuartu l poate fi conectat in circuitul tra~zistoruluim ai m uIte fe1uri, un crite riu de alegerea un~Ia sau a als cheme Ii ind frecventa d e lucru a cuartului. In fig uraeste data 0 schem a de oscilator echipata eu un cuart pe

vente de 100kH z. Tranzistorul Iolosit este de tipul : EFT -31EFT -308 , SFT -107 , OC-45 , T I13 , fI14 , IU S etc .este de tipu l cu baza cornuna . av ind cuartu l m onta tcolector s i e rn ito r.

S arc in '~ co lecto ru lu i este un circu it rezonant in deriacorda t pe 100 kH z. S em nalu l de iesire se va cu legeb o rn e le r ez is te n te i R 5 printr-un condensa tor de cca . 5 000Polarizarea b azei este as igura ta de grupu l R I-R2.

asigura ta la iesire, in a iasa de frecventa de baza F careno ta ta pe cuar], ~ i a rm onici le aceste ia , ca~ : 2f. 3F~ 4.FAcest lucru perm ite ca 0 asem en~a schem ? sa poat~ Iisita cu succes la etalonarea unei heterod ine m odula te,pen tru contro lu l Irecvente i .de lu~ ru ~a d ivers~ lo r ~ instala

C onstruc tiv schem a va Ii rea lizata pe 0 placu ta , asase ara ta in fig~ ra 47 b. Cutia m eta lic~ in c~are se introdm ontaju l va fi prev azu ta cu 0 borna izo lata, de la care

cu lege sem nal u l.I

06

a

)--_--=~ IE fiRE

R3 C*SQOtJl'r

S

Q • K.Jl

b

Fig. 47

o sch em a ca lcu la ta spre a Iunc t iona cu un cuart de 500 kH zeste ara tat in figura 48 .

C uartu l este m onta t intre baza si co lec to ru l tranz isto ru-lu i TI, care es te de ace lasi tip ca ~i al osc ilato ruhri descrism ai ina inte . In co lec to r este introdus ca sarc ina circu itu lrezonant LC. In locu l aces tu ia poa te f i introdusa 0 rezistentade 1-3 k iloohm i.

Rezis tenta R 2 din ernito r asigura 0 reac tie nega tiva d ecurent, In scopu l pastra r ii unei tens iuni de iesire co nstants.

Sernna lu l se cu lege de la co lec to ru l lu i TI pr in tr-un con-densa tor de 100 pF .

P entru cuar tu r ile Cll irecvenja in jur de 1 j\'lH z se poaterea liza schem a din figura 49 .

11 7



I

~ 9 V

+

Fig. 48

Fig. 49

Se va folosi acelasi tranzistor ca ~i mai lnainte, iar ten-

iunea de alimentare poate cobori p ina la 6 voltl.Pentru cuartur icu Irecventa r idicata, recomandarn schernele

din Iigura 50. Prima (fig. 50 a ) se refer a la un cuart ee poate.avea va lorl cupr inse intre 5 si 10 MHz. J'\\ontajul este co-

nectat din punct de vedere electric cu baza la masa. Cuartule ste in trc du s ca element inductiv ~i impreuna cu C 3 ~i C 4

Iorrneaza circuitul rezonant de r i va ti e, Prin R1-Rz se asiguralix are a p un ctu lu i de Iunctionare al tranzrstorului , ia r prin

C6 se c ule ge se rn na lu l de iesire.Tranzistorul Iolosit va fi de tipul EFT -317, SB-100,

n 401 etc.A doua schema (fig. 50 b) lucreaza cu 0 Irecventa In jur

de 40 MHz.

Fig. 50



Tranzistorul are baza conectata la rnasa prin cuartu lpectiv, iar sernnalu'l de reactie este asigunat .prin LUn~Ul'-

torul C3• Circuitul de sarcina este format din va rile

C C~ asa cum se arata In desen si este acor dat pe

c~~rttilu'i. Inductanta t., are o. valoare de 0,4 lifJicroh.enTensiunea de iesire se obtlne prrn inductanta L2, constit

d intr-o singura spira ibobinata peste L1• v .'

Inductanta L,este real izata pe 0 carcasa de plastic cu 'lila

rnetrul de 7-8 mm si cuprinde 10 sp ~re.

Alirnentarea se face de la 0 sursa de

de curent fiind de cca. 2 rnA.

19 . AL lM ENTATOR . CU TENSIUNE R .EGLAB ILA

Pentru alirnentarea diferitelor rnontaje realizate cu tran-

zistoare, cit si pentnu diferite exper irnentar i, avem nevoie -de

o s urs a de o ure nt c on tin uu cu t en si un e r eg la bil a. Cum Iolosirea

bateriilor de 1,5 volt! sau chiar a celor de 4,5 volti nu estetotdeauna convenabila, specialist ii 'au conceput si realizatalimentatoare capabjle.sa transforme tensiunea altemativa a

retelei de 110 V sau 220 V lin tensiuni reglabile, cuprinse

Ide obicei tntre 0 ~i 24 vol [i.Aceste alirnentatoare sint echipate de regula cu tranzistoare

~i diode, reglajul terrsiun ii efectu indu-se potentiornetric.in schema de fata este prezentat un alimentator capabil sa

.'Ilea la iesire 0 tensiune continua re,glabina intre 0-1'5 volti,

Ua un curent maxim de 0,3 amperi; tranzistoarele folosite,

lin nurnar de trei, vor fi de armatoarele tipuri : Tl = EFT-351,IE.FT-151,Il13,IlH,IlI5,OC-70etc. T .2 si T3=BFT-121,EFT -123, EFT-323, OC-71i, SFT -250 etc.

In cazul cind dispunern de un tranzistor de putere, ca de

exemplu EFT-214, OC-26 etc ., abunci In locul tranzis-

toarelor T2 si T3 conectate In det ivatie se va folosi un sin-

I.rgur tranzistor de acest tip.DiodeJe D1-D2 vor fi din ser ia )),7 sau )),nt ca de exern-

1~lu )),7 A , )),rU-21 etc.Principiul de functionare al schemei jirezentate in figma 51

es h e umratorul :Tensiunea retelei de 220 V sau 110 V este transformata

I~'rin intermediul unui transforrnator de retea In 2 X 26 volt!

obtinuti in secondanni 1-2-3. Dupa redresarea arnbelor

~12miperioade cu Dl si D2 si Iprin filtrarea tensiunii obtinute

I~)rinCI-R~-C2vom g.asi la intrarea In colectorul tranzis-

121

. .



Fig. 51

lru var iatia curentu lui d in Tl este m odificarea po lar izar iibazei acestu ia, in care scop se Io loseste un sistern po tentio -m etr ic form at d in R2 si P l' Cind cursoru l lu i P I se va aflacatre punctu l de jos (m inus), a tunci tensiunea nega tiva ceapare pe baza lu i Tl este m ica ; curentu l de co lecto r prin Tl

este m ic ~i ca atare ~ i tensiunea negativa ce apare pe ernito -ru l lu i Tl este m ica. A jungind de aici la bazele tranzistoarelo rT2-T, acestea vor fi usor po la rizate.Cind cu rso ru l lu i P I este rnu ta t m ai sus, atunci tensiunea de

nolar izare creste , c reste ~ i curentu l pr in R3, se rnareste dec i)i po larizarea ap licata tranzisto are lo r T2-T3, ceea ce facera tensiunea de iesire sa creasca.

A lim enta to rul va fi realizat prac tic asa cum se ara tain figura 51 .

T ransforrnatoru l de re tea Tr. 1 va fi coniectionat pe unpachet de tole cu sec t iunea de 4-5 cm 2.

Nurnaru l de spire d in pr im ar pentru infasurarea de 220 V(a-c) se va ca lcu la dupa relatia :

toarelor T2 ~ i T30 Iensiune de a~roape 30 de vo l~ i. T .n continuare tensiunea apare tntre em donIi a.cesto r tI anzlsto~resi m asa , c1eoarece borna plus a grupu1IU I de redresare est unde S este sectiunea pache tu lu i de to le, expr irna ta in cm 2.

conectata ~ i ea la m asa . v . , ~~ Pentru infasur a rea de 11 0 V (a-b) vorn fo 'losi re la tia :O bservam deci ca aceste doua tr a nzistoare sint legate 1 1 . 1 ,

serie pe hr a tu l m inus al schernei ~ i to t curentu l ce va trebui S \17110=:)

S

00

se scurga In b e bornele + si -, unde este cuplat com utatoru l -

va trece si pr in pundele ' co lec to r-em itor al acesto r tranzi A stfel, daca avern un pache t de to le cu S = cm 2 va

toare, sub form a unui curent de coledor.. trebu i sa bob inam pentru tensiunea de 220 V un nurnar deStirn insa ca In mom entu l in c~ re tranz istorul nu e~t4 2200 spire.

po l~rizat, curentu l de co lec to r est~ l l_1IC, e l p re z_ e ntmd 0 rezlse_ Slr ma Io losita pentru lnfa~urarea pr i rnara va avea untenta interns destu l de m are, ~I invers - cind baza est d iam etru de 0, 1 mm .

polarizata, curentu l de. colec .to r este m are '. v .. . _ Pentru de te rm inarea nurnaru lu i de spire necesare unuiA pare , asadar - prm SChl~ lb~ rea po larJzarllb~zel po .. vo lt in lnfasnr area secundara, se Io loseste relatia :

sib ilita tea reg larii curentu lu i ca tre consurna tor ~I ca atare

"Ii reg larea tensiunii vde la b?rnele m-n. .." v . uri = 55In schem a noastra tocrnai pe acest Iapt se bazeaza m eca W S

nism ul rcg lar i! terrsiunii de iey ir~ ,. regv la re care pra~ tJc ~ s.t ; _ 2 ,. r •

bt' t V in m odificarea tensiunu aparu te la borne Ie rezis- A stfe l, p en tru S - 5 ern , vom gasi Wl'7 =11 spire.

~ 1I1~ ~ P~a -lndu l ei caderea de tensiune de pe R3 depind t Pentru 26 vol] i (1-2) va trebu i deci sa bob inarn undentel t ' 1 celo straba te cu alte cuvinte de curentu l de c o . . nurnar de 26 > < 11 =286 spire , iar pentru intreaga portiune

l e ec t~/~~ r ranzi st~ ru lui T~. Solutia cea m ai convenabi la pen /-3 (2 X 26 V) un nurnar de 2 X 28 6 =57 2 spire . P entru

11000\\1220 = __ .

S

123122



2 0. D IS PO Z IT IV DE T EM PO RIZ A R E

aceasta infasurare vom folosi strrna de cupru emailat, cu d

rnetrul de 0,3 mm.Pentru becul de scala vom bob ina 6,3 x 11 = 70 spi

folosind sirrna de 0,2 rnilirnetri. Schimbarea tensiunii

la 110 la 220 V ~i invers se face prin schimbarea locusigurantei Sig, 1. Pentru citirea tensiunii de iesire este bca In derivatie pe bornele n-nsa conectarn un volt

de curent continuu,

De asemenea, se recornanda ca in bratul minus al alimenttorulu i sa introducem 0 siguranta (notata in schemaSig.2), confectionata dintr-un fir de strrna de cupru, cu

metru de 0,08 mm. Rostul acestei sigurante este de atranzistoarele T2-T3 In cazul unui scurtcircuit Intre "~ '_~A"

n-fl.

In alegerea p ieselor trebuie acor data atentie tensiunii

lucru a condensatoarelor C1 ~i C2, care Iiind conectateiesirea din grupul redresor stnt sup use unei tensiuni de pes35 volti. Ca valor ipractice, aceste piese vor trebui sa a

o tensiune de lucru de 50 V sau superioara acestei valori.

Lampi le de scad! din blocuri nu ard de obicei tot timpulci un rninut sau doua din momentul apasari! unui buto~

asemanator celui de sonerie, dupa care se sting automat.Pentru a fi aprinse iarasi, va trebui sa apasarn din nou pe

buton. Punctionarea acestui intreruptor automat se bazeazape Iolosirea unui circuit nurnit de ternpor izare (de timp) ~icare prin intermediul unui releu conecteaza sau deconecteazacircuitul electric. Mecanisme asernanatoare tntilnim si in

laboratoarele Ioto, unde pentru expunerea cliseelor este ne-cesar ca lumina sa fie aprinsa un tirnp anumit.

Sint ~i alte domeni i In care mecanismele electron ice deiemporizare I~i gas esc apl icativitate. In schema de fatadescriem Iunctionarea si constructia unui asemenea dispo-zitiv, echipat cu un singur tranzistor p-n-p, de audiofrec-

venta.Functionarea dispozitivului se bazeaza pe lncarcarea unui

condensator de la 0 sursa de curent continuu, pr in intermediulunei rezistente. Schema de pr incipiu a temporizatorului estedata In figura 52.

In schema butonu] B ~i releul Y sint prezentate in poz itiede rapaos, iar lntreruptorul Intr. In poz it ia oprit.

Sa presupunem acum ca trecem intrerup torul Intr, in po-

zitia pornit.

In ~ces~ caz sursa de 9 vo.ltiest_e conectata prin PI ~i R 2la armatur ile condensatorului C2• in acest moment conden-satorul incepe sa se incarce lent, permitind ca prin circuitul

RZ-PI-CZ sa apara un curent de tncarcare Ls«. In aceastasituatie, intre punctul notat cu M si masa apare 0 cadere

de tensiune (cu minusul catre M) care va polariza baza lui

T1• De Iapt In mornentui initial condensatorul se cornportaca ~i cind ar H In scurtcircuit, apropiind punctul M de 9 volti,

125



r,"EFl'-32fEFT-3510[-70

!T-!If

In aceasta si tua tie tranzis torul o ln_ c ep e s a conduca, iU I

cureritul de colector i, ce apare , va strabate infasurarea ' b a r :

b ina ju lu i re leu lu i Y, Iacind c a a rrn ab ura P a acestuia sa f iatrasa catre miezul i. Contac.tl!ll a '.'~ trec~.ast.fell.din c catre~intrerup ln d curentul a,-c ~ 'l s ta bl "l ll 1d c rr cu tt uil ~b. Du,) 'un timp, deterrninat de rnar im ea lui C 2 ~ i de poz itia cu rsw u

lui lu i PI' condensatorul C2 se incarca corrrplet Iacind ca p O ttentialul bazei sa dispara, deoarece , dupa c um ~ ~im , cu rel'lt~continuu nu trece pr in condensator.

Baza ia de data aceasta po ten ti a lu l ern i torudui ~ i ca at atranzrstorul se b locheaza ; in acelasi timp ~ i re le ul Y re>-:it;iin poz'it ia initiala, d e re pa us , contactu l a 'treclnd pe c.

De retiruat, deci, ca in aceasta situatie condensato rul ' i l "este incareat. Ce se iOP ltirnpla daca vo rn apasa bu tonul ~Se observa din schem a ca prin interrned iul contacte lor x-gcondensatoru l C ? este suntat, e l descarcindu-se , prin contacte leb ll'llonu lui. ~ ,

In acelasi tirnp punctu l M este cuplat d irect la -9volUsi ca atare tra l'lZ istO Ju l este deschis, re leu l Y f iin d a ctio na l,A ceasta situatie se m entine aut tim p cit tinern .bu tornnl $apasat. In m ornentu l in care luam degetul de Ipe B, condensatorull lncepe _sa se Incarce, tranzistorul rarninrnd in contl-

nuare debJocat ~ i ca atare releul actionat.

Aceast'a stare se mentine pina la incarcarea coudensatonu-

lu i, d L1 jp a ca re tranzistorul se blocheaza, ia r releu'l trece inrepa us.

IL a 0 1D0ua apasare pe B lucrur ile se repeta.P rin rnanevnare asupra potentiornetru lui PI s e rn cd if ic a

tim pu l de incarcare a !lu i C 2, tirnpul orescind 0 dalta ou mari-

re a rezistentei.eu C2 de 500 microlarazi ~ i cu PI-~ I M 12 se obtine 0,

durata care poate varia de la 5 secunde (cimd PI este la va loa-

rea m inim a) la 2£ secunde (cind P .1 este .la valoarea maxima).'Daca in der ivat ie cu C21egam un alt condensator G I·.de 1 000,microfarazi, Iolosind u n ia tre ru pto r basculant K , duratatie incarcare se mareste mult , dbpinindu-se tirnp i de I.a I& -secunde la 70 secunde. M arind si rnai mul t eondensatorutde incarcare se pot obtine durate de 5-JlO m inute.' .

Aparatul poa te fi realazat lntr-o cutie, asa cum se ar at ain figura 52. Poterutiometrul PI poate fi gradat in secunde,

Iolosind doua sern iceroani, corespunzator fiecare umeia d.inpoz.itbile lu i K,

Releul Y va fi de tipul telefonic sau telegralic, avind 0

sc ns ib i'liate <de cea. 1 ,0 rnA .

Circuibul care trebuie tempor izat va fi conectat he lacontactele a=b f ie la cele a=c,

iE ta lonarea lui PI se va [ace cu ajutorud unu i ceaso rnic ,socotind tirnpul de actionare di n momentul r id icarii d eg e-\.buliui de pe butonul B, p . ina in momentul el.iberar iireleului.

Fig. 52

126



21. D ISPO Z IT IV DE ALARM ARE

Schem ele cu tranzistoare pot fi foarte b ine Io lo site pentru realizarea unor dispozitive de supraveghere sau de alarm are. D e fapt, In u ltim ul tirnp asem enea schem e au capatao larga raspindire dator ita d im ensiunilo r. m ici sub carepo t realiza , a m arei sigur ante de functionare , precum ~iunui consurn m ic de energie electr ica. In cele de fata descrieciteva schem e capab ile sa alarm eze m ai rnulte situatii. P rimschem a (fig . 53 a ) se refer a la un d ispozitiv capabi l sa seszeze patrunderea apei intr-un loc unde aceasta nu trebuie .ex is te . Schem a cuprinde un tranzrstor TIde tipul p-n-p daudiofrecventa (EFT-121, Oe71, II13 etc.) rnontat cu usirnplu arnpl ilica to r de. curent continuu nepoJarizat In poz![ia de repaus. J

In colectoru l acestu ia este inseria t un m ic releu capabilsa fie atras la un cu rent de m inim um 10 rn A .

i28

y

-IIII~g y 1

~ Baza tranzistoru lu i, prin R2 ~ i el, este conecta ta la rnasai Fig. 53

In acelasi tirnp , to t la baza tranzistoru l'u i este legat un eleo

trod e2 care se g{,se~ te la cca 5 rnrn de un alt e lectrod ell C O ' f

necta t la born '] m inus; am bii e lectroz is in t I nc on ju ra ti de tic ~~u optic de !apt~ I ca in 10cuI unde a fost depozita t d is-cantitate de sarc de bucatarie , In aceasta situatie la baz pozitlvul (s~ .u cel. dol e lec~ rozi) .a p~ tr~ns apa.tranzistorului I1Ll patrunde nici 0 tensiune negativa , tranzis-], E~edroz.11 el ~ l e2 vor fi realiza] l d~n sirrna de cupru nei-to rul fiind b locat. In m om entul In care sarea este u rnezit ~o la~a cu d iarnetru] de 3-4 mm . Lunglm ea fiecarui e lectronprin patrundcrea apei, rezls tenta electrica dintre cei do i e lec va f! de c~a 30 0 ~m , d istan1a de 5. ~ r I _ J dintre ei H ind ment}.

trozi se m icso reaza m ult, iar baza este apropiata de po tent! ny ta de citeva piese de m asa plastica introduse ca niste inelealu l negativ al sursei. In aceasta situatie tranzistorul incept (tlg . 53 a ) ... ~ v

sa conduca, iar releul y I~ i a trage arrnatura stab il ind contac I + ~ lec!ro~11 Im ~reuna cu ~area pot fi introdus! intr-un sacu-tu l a-b. Dad la aceste contacte vo rn cupla 0 soner ie ~ i un b e~ .e PII~Z~ sau .1 I1tr-o tava d~ rnasa plastica , M arele avanta]sau numai unu l din acestea , vorn pu tea fi avertizati acus·!l1 d ispozi tivu lui este acela ca in rapaus nu consu rna nici un

[I

(c5(3) fOOOO"j i l

~ I n e l i l o l o t o r . J n a

rr----~-~-'---=rl--II~

'VJI..'IJ"vo-,. t 9 V . l7I!IJr

I II

a

EfT-/2f

D C -7{ E T C .

b

129



cu rent. Pentru reg larea sensib ll itatf aparatu lu i p~ntru .r ite le grade de um ezeala se va actiona asupra rezistentei

m arind-o sau micsorlnd-o. . .Un alt m ontaj de aver tizare e~ te c~ l din f t~ura 53 b ,

reprezinU i un d ispozitiv capab il sa .seslzeze ap~ l~?erea (atia) unei lurnini. C a elem ent de sesizare ~ lU ~I1 ~ll se fo lun tranzis to r defect, d ruia i-a fost . dat JO s capacelu l m eta

care pro te jeaza p lacuta de germ anlu . .ln tre baza lu i T, ~ i m inus.se va conect~ perechea ?e J .

tiuni baza-ernitcr sau b~za-co lecto r ~ In bun.a ~ tare). P :~ ncrpschem ei consta in sC~I.m bare~ :.ezls tente l Jonct lU1111 p- n

tranzistoru lu i la aparttla lumm i!. .,In repaus schem a este b lo ca ta , re le ul Y ne f~1 l1 d ~C"V" "' ~. ,C lnd apare raza de lum in~ pe ~up:afa ta plac~ tel deniu rezistenta electrid a jonctlU ntlo r scade, iar T

m o~arizat, prin et incepind sva c jrcu le curent~ 1 de c~ lectn acest momen t se observa ca apare pojar izar e ~ l pe

lu i T2 care se va deb loca. . .Reieul Y fiind astfe l actionat, va face ca prm interrned

con~acte lor a-b sa s~ n~ s~ nerIa s . _ . . . "C lnd r aza de tum ina d ispare , schem a trece Im ed iat In

[ia initia la . . ., d v

Schema poate fi fo lo sita ~ i ca d lspozlv itv ev numarar. lo r care trec de exem plu , pe 0 bancla , daca acestea .f : : ~ =prin fa ta tr~ nzisto ru lu i To int:erupind raza de lm i

In aceasU i situatie in lo cu l re le ulu l Y se va m onta un

prevazut cu num arato r. .In locu l unui tranzistor uzat, pentru ace.s t r:}0ntaj se

Iolosi, cu rezu lta te m u lt m ai bune, 0 iotodioda.

22. GENERATOR DE 8ARE TV

131

Reg laju l unu i receptor de telev iziune se ponte face Iolo-sind fie sem nalu l em is de stud io , fie Io lo sind un generatorde sem nale , specia l construit, care perrnite ca pe ecranu ltelev izorulu i S{ I apara anum ite im agini sim ple .

In situatia in care receptoru l de te lev iziune are 0 defec-tiune ce face irnposibi la apar itia v reunei im ag ini, pentru loca-lizarea deranjam entu tu i este abso lu t necesara prezenta gene-ra to rului de sem nale de te lev iziune (TV). A ce st g en era to r,care de cele m ai m ulte o ri este denum it "m ira electronlca",este de fapt sim ilarul heterodinei modulate folosita pentruacordul re ce pto are lo r d e ra dio dif uz iu ne .

In cele de fata {fig . 54) descr iern constructia unei schemesim ple ech ipata cu tr a nzistcare ~ i care perrnite verificareaetaje lor de baleia j, d e Irecventa interrned iara ~ i a eta je lo rde intrare . P ractic , generatoru l descris perrnite ca pe ecranu l

te lev izo rului sa apara un nurnar de bare (Iisi i) lu rninate siin tunecate , Iunct ie de poz.itiile cornutato arelo r d e m anev rare .

Pr incipia l, se pleaca de la posib ilita tea b locar ii spotuluicinescopu lu i cu aju toru l unor sernna le sinusoidale sau d rept-unghiulare . Se stie ca 1 1 1 cinescop spo tu l care produce lurnino-zita tea ecranului este depl'asa t (bale ia t) de sernnale de ba-le la] ver tica le si orizontale , asa Ie l c a aces tea descr iu peecran l inii o rizontale dis tincte , care po rnesc de la sttnga lad reapta si de sus in jo s.

D ad la anum ite intervale de tim p stingern acest spot, peecran vo r apare dung i (fi~ ii) intunecate , intercala te cu dungiluminoase.Intre num aru l de dung i ce se pot ob tine , frecventa ap licata

~ i cele la lte rnar irni electr ice privind deplasarea spotulu i



Fig. 54

exists relatii d e ca lc ul precise . Astlel, dad! vrem ca pe ecrtelevizorului s a apara un nurnar m de fI~ ii tntunecate (si lum inoase (albe) oriz?n~al~ , va ~ rec~ i ca pe e lec

vtrodu.

cornanda a l cinescopulw i sa fie ap licata 0 frecventa t o si n

so ida la , data de rela tia :

unde :m =um aru l de Iisi i albe si negre;

tn=recventa cadrelor (In sistem ul TV din tara noastJ 'i

fn =50 Hz). .. J

Spre exem plu , pentru a obtine m = 10 ft~ii si cu l,= 50 HIi j

gas'im:

t .:». f =~0 = 250 H z.o 2 Ii 2 -

Pentru a ob tine jum ata te de ecran intunecata ~ i [urnatatelu rninata , a dica m = 2, va fi necesara 0 frecventa :

t o =!x 50 = 50 H z.2

Aceasta im agine, fo rm ats d in bare .o ri~onta le, se ,Poa teob tine aplic ind pe grila am plificato ru lU l v ideo al televizoru-

1 32

lu i (EL l80 , PL83 , 6 n 9) 0 tensiune in jur de 2 vol] i si de free-venta ca lcu lata. O sc ila to ru l Io losit in acest scop poate fi con-strul t dupa 0 schema Le, d ar po ate fi u n s irn pl u mu lt iv ib ra to r.Pentru a ob tine pe ecranu l te lev izoru lu i bare vertica le , vatrebu i sa ap l icarn la grila a rnplificato ru lu i v ideo 0 frecventat v da ta de relat ia :

t v = "!. zn4

unde:

m = nurnarul de f is i ialbe si n eg re v e rt ic a le ;Z = nurnaru l de linii o rizonta ie (em isiunile d in R epu-

blica Socialista Romania se Iac cu 625 linii);n =numarul de cadre pe secunda.

D e exernp lu , pentru a ob tine 10 ftsii va ]j n ec es ar a 0 free-venta : "

t v = "!.Z.fl = I _ 2 ·625·50 = 78 125 H z,0 4 4

iar pentru a ob tine 0 ju rnata te de ecran Iurnina ta s icealaltajum atate lntunecata, va fi necesara Irecventa :

t = ~ . 625 . 50 = 15 625 H z.v 4 '

In figura 54 este data 0 schem a de genera to r capab il safu rn~zeze pe ecsanu l te lev izoru l.~ i un num ar de 6 bare negreverticale, prevazu te cu ondu lati isub form a dintilo r de Ieras-trau . Schem a cuprinde un tranzisto r rnonta t ca oscilato r cufrecventa de lucru de 93 750 Hz (aprox. 94 kHz).

A~ceast~ frecventa este rnodu lata In arnp litud ine de 0 frec-venta de c irca 300 H z, ce apare ca urm are a tncarcar ii si des-carcar ii .condens~torului C 4, blocind ritm ic functionarea osc i-la ~o ru lU l..: V alo rll~ nec es~ re re aliza r ii bobinelor L1-L2 sintaratate 10 schell~a . ~ ent.r.u reg larea osc il~ toru lu i exac t pefrec venta nec esara o btiner iicelor 6 bare vertica Ie , se va ac tionaasupra m iezu lu i bob ine i.. o schem a cu m ai m ulte posib i litati de lucru este cea d inIigura 55 . .

133



135

A cesta cuprinde un oscila to r de rad io frecventa realizattranzistorul T1~ i capabil sa produca frecvente cuprinse

tre 28 si 70 M Hz, un osci!a tor (T2) cu Irecventa de 225 Hze va da pe ecranu l te lev izo rulu i 9 bare orizontale ~ i un

1 tr e ilea osc ila to r echipat cu T3 capabi! sa produca pe ecranbare vertica le .Sch im barea frecventei oscila toru lu l de radiofrecventa se

rea l izeaza cu aju to rul unui condensator variab i] cu ae r, av indlim ite le de var ia tie a le capacita tii cuprinse intre 5 ~ i 50 pF ,u cu aju toru l unu i trim er. In cazu l fo lo sirii unu i trim er cu

disc de ceram ics, pentru m anev rarea acestu ia se va Iolosi 0

pie sa circu lara d in m ateria l izolant de form a unu i inel, care vafi consoli data (prin lipire) de disc ~ i va perrnite 0 re tire co -moda a acestuia . Valorile bob inelo r sint ara ta te in schem a.

Intreg m ontaju l va fi introdus intr-o cu tie m etalica b ineccranata , avind scoase pe panou borne Ie de cuplaj ~ i organelede cornanda indicate In schem a. Scala aparatu lu i, care poateIi realizata in d iierite Ie lu r i, va fi gradata 10 p rim a j urn at ateIn M Hz, ia r In ceala lta jurnatate, I n p oz itii c ore sp un za to arecanale lo r de te leviziune in care oscila to ru l patrunde pr i narm onicele sale .

G enerato rul se Ioloseste tn m odul urrnator :Pentru verificarea eta je lo r te levizoru lui de la detectie in

jo s pe g rila tubului am plificator de v ideofrecventa , se vaap l ica sernnal fie de la bo rnele M-N, cind Yom ob tine bare

ver t ica le , fie de la borne Ie R-S, cind vom ob tine bare ori-zontale,

P entru ca aceste genera toare s a Iunctioneze, va trebu i cain tr er up t oa re le 11 ~ i I; sa fie cup late , iar 10 decuplat .

Pentru aco r du l e ta je lor de frecventa interrnediara , careIn cazul te levizoarelo r au Irecvente In jur de 30 A 1H z, se vareg ia bu tonul de acord care m anev reaza pe CV til p oz ltie c ore s-punzatoare aceste i frecvente . C u aju toru l a doua fire se vorl eg a b o rn el e U - V, una la m asa, iar ceala l ta printr-un condensa-to r de 50 pF pe grila unuia d in tuburile lantulu i d ie I recventainterrnediara . M anev rlnd pe Iv ~ i 10 vorn ob tine fie barevertica le (poz.A ), fie o rizontale (poz.B ), fie asa-nurnita "tablade sah" (poz. C ).

Pentru verH icare , respectiv aco rdu l blocu lui de rad io -I re cv en ta , b orn ele u-ti se vor conecta la bo rne Ie de antena ale



televizorului. Cornutatorul de canale va fi trecut pe unul dcanale. B utonul de acord al generato ru lui va fi trecutpozitie corespunzatoare. Pentru aducerea canalelor Inse vor ro ti m iezur ile , respectiv trim erii d in circu ite lela torulu iIiec aru i c ana l, p ina la obtinerea pe ecranu l telzorului a im a gin ii Iorrnata din bare .

P entru re gla re a lin ia rita ti ise vo r lua In conslderatiezile de pe ecranul televizorului : pentru 0 buna Iiniaritate vtrebui ca fiecare din ele sa aiba aceeasi lat irne.

Inductanta L5 care are rolu l de a opri trecerea lnalte ivente catre masa, se va realiza prin bobinarea unui nu rnar200 spire cu sirrna de 0,1 mm izolata cu bum bac sau r n ape 0 carcasa cu diam etru l de 18 mm . Bohinajul se va execusub fo rm a unui gole t avind la tirnea de 5 mm .

23. AM PLIF ICATOR PENTRU P ICUP

Atunci cind picupuJ nostru nu este prevazut cu amplifi-cater propriu ~ i nici nu d ispunem de un aparat de radio cuinsta latie pentru redarea d iscurilor, putern construi un am -pl~ ficato r care sa fie introdus chiar in c utia pic upu lu i si carepr m perfo rrnantele sale sa satisfaca aut pretentiile de Iideli-ta te, ci t si de in tensi ta te so no ra .

R o st ui ampl if ic at oru lu i intr-un asernenea ca z este acelade a am plifica curentii de aud iofrecventa Iur niza] ide doza de.redare, care In rnajor ita te a c azu rilo r este un cristal piezoelec-tric, si a Ie reda intr-un difuzor.

Schema propusa s pre re al iz are este cea din figura 56.Doza piezoelectr ica a picupu lui care se conecteaza prin-

tr-un cabl u blindat la bornele de intrare a-b , va d eb ita catrePI un cu rent de audiofrecventa In ritm ul sem nalelo r im pri-

m ate pe disc; de la PI> care este un po tentiornetru de velum ,sernnalul intra , p rintr-u n condensator de 2~5 MF/6 V, inbaza prim ului tranzisto r (T IL care lucreaza ca am plificatorde tensiune. Reglaju l tonu lui se face actionind asupra luiP 2.

Cind cursorul acestuia se afia In partea de sus, condensatorulC 2 este conectat la rnasa , prin el scu rg indu-se cu usur inta(catre rnasa) toate Irecventele inal te ~i ca atare, I n a ud it ie ,vor predom ina tonurile joase . C ind curso ru l lu i P 2 e ste c atrecapatul de jos , lntreaga lu i valoare este introdusa in circuit~i ca atare frecventele ina lte nu se vo r m ai scurge catre m asa,ci vor trece catre baza lui TI u nde v or fi am plificate .

Semnalul arnpliflcat, cu les la borne Ie lui R 4, este tr im isprin C3 catre baza lui T2•

C upla ju l intre T2 ~ i tranzistoarele finale se face prin Tr 1,care este un transfo rm ato r de cuplaj ~ i in acelasi tim p defazor.

L a b aze le t ra nzis to are lo r T3 si T4 se vor ap lica sernnale egale ,

1 1 1 7



dar opuse ca Iaza, In continuare sernnale le de radiofrecventasint ap licate difuzoru lu i, prin interrned iu l translo rm ato ru-lu i Tr 2, astfel realizat, incit sa perrnlta 0 adaptare corectafntre irnped anta difuzo rului si cea a tranzis to arelo r.Pentru 0 redare clt mal Iidela, fara deforrnari, in schem a

-a introdus 0 reactie negativa de curent prin existenta rezis-len]ei R3 d in ernito rul lu i Tl ~ i a g rupulu i de reactie RB -C 'Ionectat lntre colector ~ i baza lu i T2• D e a sem en ea , rezistentaR12 d in e rn it or ul lui T3-T4 joaca rolu l de rezis terita de reactie

negativa, G rupu r ile de rezistente R 1-R 2, R5 -R 6 si R9 ·R iO

sigura polar izarea bazei tranzistoarelor respective . P entrulmbunatatirea caracteristicii d e f re cv en ta tntre colectoarelelu i T3 si T4 s- a introdus gruput Rn-C 6

•

T ra nz ls to are le I ol os it e sint d e tipu l c elo r d e a ud io fre cv en tasi anume pentru Tl ~ i T2 se vor Iolosi unu l d in tipuri le E FT -lS I, E FT -3 51 , 1113, II14 , II15 , OC -70 , 2N107 , 2N412. P6D ," 2S B 17 1 e tc .

Pentru Ts ~ i T4 (arnbele identice) se v or fo lo si tr anzistoarefinale , ca , de exem plu: EFT -121, EFT -122, EFT-321 , [113.

OC-7 1, OC -72 , 2N 466, 2SB [7 6 etc .D ifuzoru l va fi a les d intre acelea de 0,25 w ati cu m em brana

ovalasau circulara.

Transformatoarele Tr! si Tr 2 se vor realiza pe miezurie to le ob isnu ite , pachetul pentru Tr !avind 0 sectiune de

min imum 1 em 2, ia r p en tru Tr 2 de 1 ,5 em 2. .

Iniasurarea I a lu i Trl cuprinde 1 200 spire d in strrna dec up ru e rn ail at a cu diam etrul de 0,1 mm , ia r inlasurarea secun-dara (II ~ i I I I)un num ar de 400 spire cu prlza m ed iana (a.d ic~([ si I I I a u f ie ca re cite 2 0 0 s pir e) . Se v a fo lo si strrna emailats

le 0,2 m m diam etru .

Pentru Tr2 vom bob ina in prim ar (II si I I I ) un num ar de2 X 500 spire fo lo sind sirrna de eupru ernaila t ? e 0 ,1 5,! 1l1 1!iam etru , iar pentru Iun nurnar de 80-100 spire c u sirrnad e cu pru em aila t de 0 ,3 -0 ,4 rnrn diametru .

Intreaga schem a va fi realizata pe 0 plikuta de textolitde 3 m m grosim e.

D ispunerea pieselor se va face ca in Iigura 57 . A ceastsplacu ta va fi iixata la rindul ei in cu tia principala . .

C ele doua potentio rnetre , precurn ~i tntrerupto ru l s~ rse ,1

e alim entare , se vo r fixa pe p laca de deasupra cu tiei, [lOga

139



JOlfljlO

+

- - 1 ~ ' ~

~~~~

~

. ,

o

Pz

Fig. 58

platanul pentru discuri. Difuzorul poate fi fixat pe capacultiei, care este demontabil, ~i care in tirnpul folosirii

(auditillor) poate fi asezat cit mai convenabil (fig. 58). Intrementa] ~i dlfuzor se va rnonta un cordon cu doua fire. Unuldin capete va fi Iixat permanent de difuzor, iar cu celalal t

t printr-unstecher la 0 prize Iixata pe panoul cutiei.

Acest cordon de legatura poate avea cca.l,5 m ~i in timpulnsportului va fi pliat ~i pr ins tntr-o clerna de tabla Iixata

in interiorul capacului.Alimentarea acestui arnplificator se poate face ~i de laua de curent alternativ, in care caz In locul bateriilor

vom rnonta un redresor capabil s a furnizeze 9 volt! ~i carete Ii conlectionat dupa schema din figura 21.Pentru ca amplificatorul sa Iunctioneze cit mai fidel, este

necesar sa fie acordata 0 deosebita atentie alegerii tranzis-toarelor, precum ~i Ilxar ii punctului de Iunctionare al aces-tora. Astfel, valoarea curentului continuu de repaus prin tran-zistorul Tl trebuie sa fie de 1mA, iar prin T2 de 2-3 mA.Acesti curenti pot fi adusi la valorile respective prin modi-Iicarea rezistentelor R1-R2 de la Tl sau R5-R6 de la T2. Daca,pre exemplu, curentul prin T2 este mai mic decit eel necesar,

tunci He d. rnarirn valoarea lui R 6 de 1a 10 k.o 1a 12 k.o,

14 1



fie ca m icsorarn valoarea lu i R5 de la 50 k Q la 45 k nM

rnai m ult, dupa caz. La fell se procedeaza ~ i p en tr u T1.

In ceea ce pr iv este tra nzisto are le fina le , acestea trebure s Jaiba un curent de repaus eft m ai egal, cu alte cuvinte sa ~cit mai apropiate di n punct de vedere al caracter isticilor elect

c trice.

Pentru aceasta va trebui sa m asurarn la aparatu l de valfica t trarrzistcare valo area curentului m e colector I, pem1rcaLlt l l oind [b =(D si pentru cazul cind [b are diferite valai

Va fi rnontata ca T3-T4 num ai acea pereche de tranz.lstosecare are valoarea l, cit m ai apropiata , daca nu egala .

r

J

24 . AM PL IF IC I\TO R . DE SONOR .IZARE

D atorita propr ietatilor sale , am plificatorul este fo arte rnulltfo losit ~ i In insta lapi.ile de sonorizare; e l pennate ca voce aun u i conlerentiar sa poata fi ascL l1ta~a de sute de persoane,ca In sectiile fabric i'lor m uzica S - 3 fie prezenta pr in interrne-dju l difuzoarelo r, perrnite ca In sal ile de teatru vocea actori-lor sa Ipoata f,i auz.ita Iia fe l de b ine dim oricare parte a saliis.a.rn.d. Intr-un cuvint. amplificator.u l de sonorizare estcutil acolo unde trebuie ca un sem nal sonor de intensitate m icasa poata fi ascuJtat de un nurnar lim are de persoane aflate [ 1 i 1 -

tr-o Indipere sau In naai mudte Locuri .Principial, 0 insta la tie die sonor iz.are se com pune dintr-o

sursa m e sernnale (m icro ion, picup, radio), d intr-un am plifi-cator ~ i dintr-un numar de difuzoare legate la iesirea m icro-fonului pr intr-o jinii~ bif ilara.

E lernentul de baz a ;J! unci asemenea in st aU a ti,i e ste , b in e-tnte les, amplificatorui eiectronic , num it ~ i amp'Iifica tor deso.norizare . Fata de am plificatoareJe obisnuite acesta estecaraderizat prin aceea ca trebuie sa asLgure la iesire 0 puterem ult m ai m are. A stfe l, daca un asem enea amp liiica tor tre-bu ie sa actioneze un nurnar de 20 difuzoare a 0,'5 w ati fiecare ,puterea la iesirea din ampilifica tor trebu ie sa fie de:

P =0 X 0, 5 =1 0 w ati.

Prna nu de mult arnpllflca toarele de acest tip se realizauexclusiv eu tuburi. Succesele ob .tim ute In tehnologia fabri-ca r ii tranzistoarelor de putere a perrnis realizarea de aserneneaam plificatoare de pu tere complet tranzis tor izate.

In cele de fapi descriem 0 schem a de arnpl ifica to r capab ilsa furnizeze la iesire 0 putere de cca, 15 w api (fig. 5 9). A m pJi-

WI



. " c :

~----c=~~~~~

":

'"t : :~~"'''' .~1~~~~

Iicato ru l este eoneeput cu un nurnar de patru etaje: un eta]de intrare realizat eu tranzisto rul 1\, un etaj arnplilicatorde tensiune cu T2, un etaj prefinal realizat cu T3 ~i etaju l fi-nal in eontratim p realizat cu perechea de tranzistoare T4-T5'

La bornele de intrare 1-2 al e amplificatorului se poateconecta I1n m icroion, un picup, un magnetofon sau aparatu lde radio . D in schem a se observa cii sarcina tranzistorului 1'1

este in circu itu l ernitoru lui, ceea ce asigura 0 irnpedanta de in-hare destul de m are. Sem nalul cules de la bornele rezistentei

R 2 este dirijat prin C2 catre baza lu i 1'2' care este rnontat dupas chema clasica. La bornele lui R 5 gasirn s em na lu l am plific at,de unde prin C5 este trecut In b aza pre fina lu lu i 1':l.

D in tniasurarea prirnara a translorrnatorulul defazor 7'r1

sernnalul ataca bazele tranzistoarelor T'I si 1'5' Lucr ind incontratimp: la 0 serniper ioada va fi desch is 1'4' ia r I a c ea la ltii

1'5'Semnalu l amplificat de 1'4 ~i 1'5 apare In prim arul trans-

Iorrnatorulu i de iesire Tr 2, de unde prin inducj ie poate ficu les la bornele lnfasurarii secundare 111, obtintndu-se 0 tell-siune pina la 30 vojti.

Pentru 0 arnp lif icare J,ipsiU i de distorsiuni, a fa st intro -dus un circuit de reactie negative lntre iesirea am plificato ru-lui ~ i baza lu i 1'3' Se observaca sernnalul audio cu les In 1 1 1 -

Iasurarea IV a lui Tr 2 este in to rs in ant iaza prin R,--C 7 in

baza etajulu i pream plificato r 1'2'Pentru reg larea volumulu i (arnp li licar ii) a iost introdus

in circuitul d e intrare potentio metru l PI de 0 ,5 JV \ 12, iar pen-tru reg Ia rea tonulu i a fost prevazu t circu ltu l ser ie C3--P2, carelu nette d e po zitia cu rsoru lui P 2 va scurge sau nu la masa frec-ventele Inalte.

A lirnentarca amplificatoru lui este prevazu ta a se face dela 0 sursa de curent continuu de 12 volti, curentul consum atIn lip sa sernnalului aud io fiind decca. 1 50 rnA , iar cu sernnal,de 1, 5 amperi. D rept sursa poate fi folosit un acum ulatorsau un redresor.

A mplificato rul lucreaza cu distorsiuni rnici in gam a free-vente lo r audio cuprinse tntre 100 Hz si 8000 Hz.

Tranzistoarele Iolosite vor fi cele ind icate pe schema.o atentie m are trebu ie acordata perech ii 1'4--1'5 care trehu ie

sa a iba caracteristici foarte apropiate.

10 - ~126 14 5



Translormatorul Tr 1 se va realiza pe un rniez E + 1

sectiunea de 3-4 cm 2.In prim ar (I) vom bobina 1 200 spire cu slrrna de c

em ailat cu diam etrul de 0,12-0,15 m rn, iar In secunurnar de 2 X 250 spire cu s'irrna de cupru ernailat, ell

rnetru l de 0,25 mm .Pentru Tr 2 se va folosi un pachet de tole to t E + 1

o sectiune de 9-10 cm 2. (S e aleg tole R I4.) Infa~ uril.ri!emare (I ~ i I I ) au fieca re ctte 100 spire bobinate cu s

cupru em aila t.de 0,8 mm diam etru , iar I I I un numar90 spire cu sirrna de cupru ernai l a t v de l m m diam etru .

P entru Infasurarea de reactie IV vom bob ina cu sifmiicupru em ailat.de 0,25-0 ,35 mm un nurnar de 15 sp

Curentul de repaus (in lipsa semnalului) prin 1'4' respTo, trehuie sa fie de m aximum 59 m A. Acest curent se reglp ri n m od if ic ar ea valorii R

13. In acest scop se .._-..A_' .

pe rind, in bratu l lu i 1'4' apoi 1'5' un mi l iampenne tru . ~U

d e a lim e nt are conectata se mod if ic a R13 ptna cind curen

atinge valoarea de 50 m A ,Rezistenta R

13se poate real iza din sirrna de nicheli

bobinata pe un suport izolant.Valoarea curentului de repaus prin T3 va fi to t de c

50 mA , eta]ul lucr ind In clasa A. .Pentru a se evita incalzirea excesiva a tr anzistoarelcr

nale, se vor Iolosi radiatoare de r acire, confectionate dinm iniu, Practic se vor ta ia doua dreptunghiuri de tablaalurniniu de 1-2 m rn grosim e ~ i care se vor tndoi asase vede in figura 60. A ripioarele se vor fixa pe placa de

ta j cu aceleasi surubur i cu care este Iixat tranzistoruL

~ - - C or d o n d e

c/ lmmtare

Fi,g. 61

, I ntregul montaj va fi realizat pe 0 placa de textolit grcasa3-4 111m, piesele Iixindu-se dupa procedeele descrisetnt celela lte schem e, CLItia in care se va introduce m enta-

, I va fi coniectionata la rindul ei din tabla de alum iniu demrn g ro sillle, d in tablade fier de aceeasi zrosime sau di nla~aj. l~ fi~ura61 ~se prezlnta un m odel p'entru 0 cut ie con-

ionata d in tab l.i. Aceasta se cornpune dintr-o rarna de

a incheia la pr in nitu ire ~i prevazuta cu doua coltare la-a I e, pe care sf! se poata spr iini ~ifixa p laca de textol it. Acea-a din urrna nu ocupa toala suprafata inter ioara, ci este rna irU t cu cc a 30 mrn, in spatiul a s.tfe I creat fixindu-se lntre-pt?rulc! potentiom etrele, precum ~i regJetele pentru cupla-rn trar ii,

Pentru borne Ie de intrare notate in schem a cu 1-2 sepl:evedea 0 regle ta cu doua borne in vederea cup lar iipicu-lU I ~i aparatu lui de radio , iar In der ivatie cu ea se va fo-, si 0 prizf circular.i, r ezervata m agnetofonului sau m icro-ului. .

Cele dOLIa ca p ace care vor acoper i cu t ia se vor confect ionaTl tab la de acelasi fel; ere se vor fixa"prin sur ubur i Ll diame-I de 3 rnm , Iolosindu-se ca p iese de pr i ndere citeva col-

L inia de legiHura intre amplificator si grupul de difuzoareersale se va real iza din sirrna de cupru de m inim 1 mmig. 60

147



diarnetru , izo la ta in vinilin sau cauciue. Se poate tntreouinta

~ i cablu de coborlre tip panglica , iolosit la ante lile le de tele-

viziune.Sirrna se va Iixa de p ere '[ i , In locuri c it nnai Ier ite ~ i fara

a str ica estetica tncaperuor.In [ocul unade trebuietrasa 0 der ivatie, ad ic a a co lo unde

trebuie conectat un diluzor. cablul respect iv va f i d l ez iz o lJ 'tpe 0 portiune de 1 ern, se va conecta perechea de fire ce meJ:·~~catre diluzor , dupa care folosind banda izolatoare vorn aGO-

peri [ocul conexiunii.D ifuzoarele fo losite vor fi de tipul eelo r de radiolicare.

tmpreuna eL I transfo rm ato l1 l'J ! lo r de iesire.Legatura intre microion si am plifieato r se va executa CD

cablu ecranat, ecranu l trebu ind sa fie pus la m asa montaju-lui. Pentru a se ev il a e ve I'l tu al e perturbatii ce po t apare su bform a unor zgom ote perm anente , este bine oa puncbul dem as a al am plificatofll!lJu i sa fie legat la 0 Ipriza < de parnint.

Daca amploificatoful osci leaza (flu iera) in perm anenta ,chiar daca la bornele d e intrare n u este apl ica ta niei Q sLlrs:ade semnale, Insea[iJi]na ca t re bu ie 's c_ him b ate intre ele cape-t ele t nl as ura r i! IV , adlca firu l (ca ,!L la tu l) care este legat Ila

gnwu l R7-C7 se va lega Ia rnasa ~i invers.

,

25. lfELEVORBIT0ARE

II K

T ele~ orb ito !w l sa u !nte rfo lill'll este 0 instalatie electronicace perrnite Ilegatura pr m voce lntre doua sau mai rnulte per-soane af la te la 0 distants oarecare.

S pr~ dveosebir~ de telefon, televorb itorul prezinta rnarele

ava~ taJ ca. pe;m Ite 0 _ legatura m ai co rnoda ~ i m ai rapid i:l:~aca atw nc; cm d. ,:o rb lm la t~ lefon trebu ie sa tinern m icro-lece~torul rn poz itia cunoscuta, In c azu l fo lo sirii televorbito-rului, persoana respec!iva vorbeste djntr-o poaitie cornoda

de.la m asa. de lucru , ~ aspunsu.1 prim i.ndu -I In difuzo r. Lega-~Llla cu c~)Jespondentlll se obtine rapid, ne maifiind rre ces arainterventia centralei te lefonice . .

A

In f!1od ~N r.ent, ~~ Ievo rbitorul se instaleaza intre camere,intre b irouri ~I secbi i de producl ie , intre 0 incapere si cnrtes.a.m.d. . .

D_istanta lntre corespondent! poate varia de la zed dernetri Ilia citeva sute ?e rnetr~ (200-300 rnetr i), legatura In-tr e aparadele respective rea lizindu-se cu un cablu b ifilarca , d~ex~ lT Iplu , ca .b Iul tip . panglica Io lo sit pentru antenel~TV, s~nm .a . de son~ne sau once alt conducto r izola t.. P rm c~plU l .de tunctiona.re al t~ l.evorb ito rulu i este sirnplu

(fig, ?2). la intrarea unui arnpbif icator de audiofrecventa

af. l .a t .111 pund.uI A, s~ cup le aza u .n m ic ro fo n M , ia r la iesire,prrn 111terrI_ ledlUlu nu i c ab 'lu , un diiuzor (Dif) ailat la 0distants

oareeare, 11 1 'Puncb~Ii B. Tot ceea ce se vorbeste l in p un ct ulA se ~ oa~ e asculta in punctul B, A mplificatorul se instaleazade obicei la cap atul A. . . .

~rac~ ica de plna aCUM l a. deir:lO n~ tra t d i acest gen de co-rnunicatie este Ioarte avantajo s ~I u til, re aliza re a in stala tiilo r

149



PIINcr BPIINcrA I

: I

A m p/ I n c a / o r - '\ 1 _ n 1~------------------~M : I Di{IIIOf.

: I

Fig. 62

re sp ec tiv e fiind p util~ pre te nti.o as~ af it din punct de vederea l mater ia lu lu i , cit ~1 31 reg laJu lU i. . v

Tn cele c e u rrn ea za recornandam spre rea lizare d oua schemed e t el ev o rb it or : 0 schema pentru doua postuni (fig . 64) ~i

o sc he ma pentru rna i m ulte po stm i (fig .. 69 l · . v •

Schem a din Iisura 64 se ,poa te Io los i cind do r im s a re ali-Z{IN10 le ga tu ra c oo mo da tntre doua carriere sau birouri, aM atela maximum IO () m ehi departu re un a de a lta. .

S chem a-b lo c a aceste i insta laf i se prez.inta In Jigu ra 6~.A ic i se o bse rv a c5 avern de a face cu un am pliflca to r , doua d i-Iuzoare-vunul instalad tntr-e incapere, ia r a l!u l.ll1 Im c 3J pe re ~cea llallta -si un cornu tato r K , CL I ajutoru] canna se com uta

intrarea ~i'ie sire a d in am pl if ic ato r.

Fig. £3

i:jO

Fig. 64

Schema este caracterizata p rin fa ptu l ca In lo cu l microio-nului este fo los it to t un d ifuzor, d ifu zor care asigura atit tr i-

miterea Intrebar ii, d t si prirnirea ,r iispunsLlllui.S chema este de tipu ll "S im plex" , ceea ce irrseamna c a pen-

tr u 0 pozijie a comutatorului 1(, persoana d in A vorbeste,ia r persoana d in B asculta ~Ii invers .

Operatia de trecere a comutatorului K de pe .vorbire" pe.ascu lta re" ~ i invers , se -execu ta d e catre persoana tare seaf la In punctu l unde esle insta lat am pl ifica to ru l (In cazu lnostru In punctu l A).

I R ol ul c omut at oru lu i K este de a c .onec ta la intr a rea ~ iie sirea am plific ato ru lu i, c irtd d ilu zo ru l nr. 1 , dod d iju zo ru lnr. 2.

lntr-adevar, a tnnci c tnd 1( este In poztt ia "vorb ire"(po zijia (iB n d ese n) difuzorud nr. 1 este conec ta t prlin con-tac tu l 1 ~ i bnaju'l A la intra rea In arnp lifica to r, iar dihrzorulnr. 2 prim contac tu l 3 ~ i Ib ratu l B la ies irea ace lu iasi arnpli-

Iicator.

151



In aceasta pozbtie to t ceea ce se vonbeste In lata d iiu-zonuiui nr . 1 se va auzi in difuzorul nr. 2, aflat In B.

In rnomentul cind I(este trecut 1 1 1 1 poz itia opusa, adica

pe "ascultare", se observa din schem a bloc di d.ifuzor ul l fir. 2

este c onecta t lla untrarea I n ampl if ic at or pr in contactul 2si bratul A , ia r d if uzo ru l nr . 1 la iesirea din am pl rlicator ,prin contactu l 4 ~ i b r a tu l B, sibuat ie In care to t ce se vorbestein lata difuzorului fir. 2 din B se poate ascul ta in ~ata ciiifu-zorului nr. 1 di n A.

Este evident ca punerea in Iunctiune a ampl iiicatorului ,

precurn ~ i re gl are a tar i ei s emn al ul ui ascultat se electueazade catre persoana din A.

Realizarea practica a schem ei din figura 64 I ,m .p re z imtacornplicati i. Piesele Iolosite sint usor procurab ile, iar mon-tarea [or nu irnpune nici 0 specializare.

Difuzoarelle Iolosite vor fi cele m e 0,25W , iolosite curent inrad io fi eare . E lc pot fi procurate de la m agazinele de specia Iitate.

Drept transform ator de intrare ~i iesire se poate folosijtransio rm a to ru I difuzoru lu i de r adiofiicare .

Drept corrm tator (I() se Ioloseste 0 cheie teleionica carese poate conecta asa cum se arata 1 1 1 1 figura 65a, sau un cornu-tater de garm il, eu doua pozij ii, intrebuintat la radiorecep-toarele por tab iIe de tip S po rt (1 fu ris t) , piesa care se gase~ tein corner] la rnagazinele m e speciailitate ~ i c are va fi conectatconform notatiilor din figura 65 b. _

In cazul cind I1U putern procura transformatoarele Tr 1si Tr 2 ~ i nici cornutatorul K, atunci putern s a le construirn

ur rnind indicati ile de fata.Cornutatorul I(va fi real izat dintr-o plata de textollt,

pertinax, celu loid , plexiglas sau ait m ateria Iplastic de 3-4m m.

r :I/

r~

~

" 4 B 3

b

Fig. 65

152

Aspectul general ~i dimensiuaite pieselor componente sintcele din D iglU ra 66.

Iiunctionarea lui este sirnp la : in Iata supraietelor rnetalice

Iixe 1, 2, 3, 4 se depiaseaza supraietele metalice A si Bcare sint 'ffiilanevrate 0 data cu maneta m (fig . 66 a).

Baza cornutatorului va fi realizata asa cum se arata inIigura 66 b. T r o [ oc ur ile destarrate eonta'c telor Iixe vor fifixate, au ajutor ul unor nitur i de alum iniu sau cupru, pla-

cutele metalice real izate dupf cum se arata In fig ura c. Inacest scop se va Iolosi tabla de alarna de 0,2 111m grosim e.

Piesa mob ila are form a si dirnensiunile din figura 66 dsi se conlectioneaza din acelasi m ateria l ca ~ i placw ta debazri. In part il« later ale ale acestei piese vor fi pract icate,~u ajutorul u nu i traforaj, cite doua santur i in form a me S.In aceste santur i vom inModuce 0 9uv!ta de tabla de alarna

de 0,2 mm grosim e. D e fiecare ~uv!ta se va prinde IP rin cosi-tor ire c ite 0 bucata de lilta I w r o g a de 3-4 ern. Cela'lalt capat

al llIite i va fi lipit: unul In punctul d e c ont ac t x, iar celalalt

in !J ; prin aceasta se real izeaza legatura electr ica dintrecontactele mobile A ~i B.

Manda din figura 66 d se Iixeaza pe plaoa de baza cuajutorul unJiluisurub de 3 rnrn <iliatmletru. Pentru ea cele patrucontaote fixe sa preseze cfit mai bine pe contactele mobilese vor folosi citeva fibre de elastic tntins de urechile specia lprevazute, asa dupa CUOl se a ra ll t3 l in [igura 66 e.

La rlnc1~111sau Irntreg corsertatorul se f ixeaza In cadrulschernei de ansarnblu cu surubur i, prin interm ediul celorpatru orific ii din cottur i.

Punctele de conexiune riotade iq1 sch em a-b lo c, eo respu ndcu cele din desenul 66 a.

P entru realizarea translormatoarelor Tr 1 si Tr 2 se vaIolosi un pachet de tole CLIsect iunea de 1-1 ,5 ' em 2.

Inlasurarea I a Tr 1 va cuprinde 550 spire bobinate desirrna <de cu,pru emailat de 0, I !T Im . Jnf a~u ra re a II are unnurnar de 40 splire, din sirrna de cupru ernaila t cu diarnetrulde 0,35-0,5 111!T I.La inceput se va bob in a in fa s~ lr ar ea I,

iar d lu pa a cee a i-nfa:;,urarea II. 1wtre ele se va aseza LIn stratizolat de carton gros de 0, I nnl~'U. De asernenea, pentru infa-sur area Ise recornanda ca q.in 3 in 3 stratur i de sirrna sase aseze drept izolat ie cite 0 fo i'ta de hir tie.

153



~

ti9--,j/:r---

~t~1 - : , 0 ~o,L

r \. i t

~I

W/.l/~# · 10 0

'(if/ \ 0

,

--$--C

r--Ir----~--------~

\ /

: t : (" /0

-.

In ias ur a r i le t ra n sf o rma tor u lu i Tr 2 au urrnatoarele date:ar e s60 spire cu sirrna de cupru em aila t de 0,1 mm ; I f

cuprinde 40 ' spire cu aceeasi strrna, ca ~ i p entru II de laTr 1.

S i pe ntru Tr 2 se va tine seam a de aceleasi recornandar idate pentru Tr 1.

Tranzistoarele vor fi toate de audioirecventa. Pentru Tl

si T2 se poate folosi unul d in tipur ile : EFT -lS I, EFT -IS2,Il13 , T II4 , OC -70 , OC -4S , 103NU70 , EFT -3S I, 2SB17 l,2Nl07 .

Pentru r, se reco rnanda : EFT -121 , EFT-J22 , EFT-321 ,IT I3B , OC -71 OC -72 , 2SB17 6, 2N l09, 103NU 70 , 21\'25S .

Pentru reglarea VO lU111U lu i se va actiona asupra pcten-[iometrului Pl' Cind curso rul vn fi catre punctu l de jo s,auditia va scadea In Intenslta te , iar cind acesta se va aflala capatul de sus, audit ia va fi m axim a.

Y ntreaga schem a poate fi realizata pe 0 p liic uta irn pr im atasau pe 0 placa de textol it, care la rindul ei se va m onta in

cu tia d ifuzoru lu i (de rad io ficare).

D ispunerea p ieselo r pe placa se face u rrn ind procedeul

prezentat In figura 28.

C utia poate fi conlectionata ~ i de am ato r, fo losind pentru

aceasta placaj gro s de 3 -4 mm . Aspectu l e xte rio r reco-mandat este eel din figura 67 .

Placuta cu piese se va rnonta sub difuzo r in po z itia o ri-

zontala , sprij inind-o la capete pe doua buca] i de lernn :

pentru fixare se vo r fo losi surubur i de lernn.

Bateria se rnonteaza in pozit ie vertica la intre peretelecutiei ~ i un colier de tabla fixat de aceasta.

Legatur ile intre piesele rnontate pe panou (potentio-

rnetru , co mu ta to ru l 1(, intrerup to r) si placuta cu restu l

p ieselo r se vor face cu sirrna de conexiune izo ja ta in v ini lin .

C onexiunile se vor inm anunch ia si lega cu ata , dupa care ,

CLl aju toru l unor coliere de carton, se vor fixa d in loc in.

loc de interio rul cu tie i.

Pentru 0 usoara determ inare a Iiecaru i circu it se va Io lo si

sir rna cu izola t ie de d iferite culor i.

15."



18cm

flo?i

\ .M r e r u p i f o r .

Fig. 67

Firul de legat~ ra ~e ~ille d .e la difuzonul nr. 2 se va cupls,? U r es tu l. mO l lta _J rI lu l fie prlO cositor ir e directa, fie pniT .'interm ediul unen steoher. In acest din ur rna caz va trebuica in capacul d 1 i : n spate al cu tiei sa fie fixate doua bUC3:!

sau 0 prdza obisnudta , Difuzorul nr. 2 va fi fixat ~ ll1 tr-o cut]e

de 0 consbructie m ai sim p la.Dupa executarea 'ffilOntaju lui se va trece Ia ver ilicarea

instalatiei,

P entru aceasta . cu ajy torul a doua fire se cupleaza difu-zorul nr. 2 la 0 distanta de cca. 10 ill.

Punind 0 persoana sa vo rbeasca in rata d ifuzorulu iaflatIa distanta , ~ i cu cheia pe .ascultare", va trebu i sa auzirnin diiuzorm l propr iu vocea ei. T ania sem nalu lu i 0 vo rnregIa 11a Pl'

y o m trece dupa aceea chela I( in po ziti» " vo rb ire ",r?siJnd ~ lteva cuv lnte in Ia ta di£l!lzorului la 0 distanta de:"CIrca O,b m . To t ceea ce vorbirn va trebui sa se auda 1mdifuzorlll.nr. 2. D aca insta la j ia nu Iunct ioneaza de la Incepu t,

va trebui efectuat un control atent al circustelor, a ttt d inrnontaj cit ~i d in exterior. D e fapt, Ipentru a fi scu t it d e o ric e

156

Inep~acere , constructorul va trebui ca pe m asura ce term ina~. parte a rnontajului s- o ver ilice din toate punctele de vedere.1 ] . ' 1 1 special, treb uie verificate p iescle inainte de a fi m oritated ' l i 1 schem a. Controlu l partial a l celor1alte circuite , ouen ar: _ r . j Ib urJa iunctionare a cornutatorului K , a intrenap tcru lui ,:a continuitatid transforrnatorului sau a l iniei de legaturaQ vorn face f010sin<1 u n ohm etru . '

In ceea ce prrveste cea de a doua imsta la tie de televorb i-

tor, cea pentru rna i multi "abonati" , trebuie sa araH lli\o de

~1 a bu n inceput ca prjncipial ea nu se deosebeste esentiall~~,e instalatia descr isa m ai lnainte. Singura deoseb ir e constal~ n aceea dl persoana din punctul A poate intrctine 0 (0,11-

· ·s;re rs atie p e rind OLI rna i m ulte persoane allate in punctedifer ite.

Schem a bloc a instaiat!e! propuse este cea d ill fig ura 68 .

~ici se observa ca in locu l unui singur difuzor, apar iro-parteadreap ta a schemei cinoi diiuzoare (praotic po t fi chiar zece)

.care po t fi coneo tate iF t schema amplilicatorului prin actio-narea intrensptoare la /1 •. .15. Dad presupunern, spre exemplu,

c a am act ionat asupra lu i 13, atunci in circuit este cuplatdiiuzoru l & ill punctu l D. Cu che'ia K in poz it ia .vorbure",tot ceea ce se va vorlbi . i , ]1 Iata difuzoru lu i din punctu l Ava putea fi asculiat in punctul D s.a.rn.d. Dad! vo m actiona§ i asupra lui 11 ' atum ci la conversatie va partic ipa ~ i per-soana af la ta in Iata difuzo rului d in puncful E, deoarece inaceasta situat ie lima 1 I T T . 3 este conectata in der ivaiie ouJlinia nr. 4. J '-la i m u l t chiar , putem actiona asupra tu tu rorcelor cinci intreruptoare. In aceasta si tua] ie toate liru ii l e.sint III der ivat ie ~ i ca atare tot ceea ce se vorbeste in A vaIi asculta t de catre to t i ce i la lt i, Bineinteles c a daca trecemacum cheia I< . In pozij ia "ascultare", in doifuzoru l din Avom putea asculta sim ultan tot ceea ce d ispl!lJ1 Id cei d in B,C , D , E , F , nurnai c a nu vorn putea repine nirnic din cauza.su prapuneri i vocilor . .D e aceea va trebui, fie ca ei sa ras-,punda pe rlrrd, fie sa-i deconectarn ope ceila lt i.

Amplificatorul ce poate fi Io losit pentru aceasta insta-Iatie este to t eel din figura 64 . E I se va introduce In schem aintre punctele M-N.

in cazul cind liniile de legatu r a sint rnai lungi, se reco-m anilla 0 schem a de amplificator de putere m al m are, CL i

157

, I, i

I

I I II



~ ~ ~ G ~ ~~ ~CD ~C_) ~Q : : : : l - l _ J ~lL...~ ~ ~ ~ ~ ~

~ w W tr tr wI I I

I I II I I I I 'II I I I I I I II I I I I II I I I I I'I I I I I I

I II I : 1 I

1 II 1 I I

: I I I 1 1I I 1 I

-I ~I ~I - I

~ I ~ : ~I ~ 11 : : > 1 I : : > 0 : , 1 0 : , 1

2 : 1 " " : 2 :IS 1

• . : : ; I . : : ; 1 I .> 1 " ' - . II ~I III : I 1

: I I: II

I II III II

1

[



etajul final in contratirnp (fig. 69). Schema se va canec..if,in insta la t ie tot intre punctele M-N.

Constructiv Tr 1 va avea aceleasi valori ca $i eel descrspentnu schema din figura 64. Transforrnatorul Tr 2 va fi

real iza t pe un pachet de tole E + f cu secti unea de Ir.pxf-

mum 1 Olill2. Pentru indasur area f vorn bob ina 1 OOG Jpirrcu sirrna de cupru emailat de 0,1 mm diametru, iar penfru IIsi f f f ctte 350 spire pentru fiecare, folosind sirma de 0,15 mmdiametru (rniasurarea f f f va fi bob inata in continuarea

lnfasurar ii f I, ca si cum cele doua infasurar i ar forma U D asing{lra; are Insa 0' pr iza mediana). '

Pentru Tr 3 vom folosi un pachet de tole silicioasr cu

sectiunea de minimum 1,5 cm2• Inlasurar ile f f ~i f l i C I I U

Iiecare cite 500 spire, din slrma de cupru emailat de 0,15mmdiametru, iar 7 va cuprinde un nurnar de JOO spire cu Simade 0,35-0,4 mrn diametru.

Tranzistoarele Tl ~i T2 vor fi aceleasi ca ~i pentru schema

Gin figura 64, iar T3 ~i T4, ca T3 din aceeasi schema.

Cutia In care vom monta pieseJe 0 vom confec[iona 'din

placaj dupa modelul celui din Iigura 70. Cutia - tip P I l I " ' ; -tru - are un panou vertical, pe care va fi fixat difuzenll,

~i un panou orizontal, unde sint fixate piesele de cornarrl.I

si actionare,

In dreptul celor cinci Intreruptoare vom fixa 0 mica

placuta din carton sau celuloid alb, pe care vom scrie numels

corespunzator.

Pentru fixarea pieselor din interiorul cutiei se vor area

In vedere aceleasi recornandari ca ~i pentru pr irnul telever-bitor. '

o problema mai diiicila este cuplarea celor cinci circuite

care vin de la abonati ; In acest scop trebuie confectiorrata

o regleta din material! izolant (ebonita, per tinax, textol it

etc.), gros de 3-5 rnrn si cu suprafata de 150 x 40 rne'i,

Cu un burghiu de 3 mm vom practica 10 orificii, cite doiripentru fiecare circuit. In fiecare orificiu Yom introdtze

for tat cite 0 bucata de sirrna de cuprucu diametrul de 3,1 rnn~i lungjrnea de 20 rnm. De capetele acestor sir me vom fiisa

prin cositorire de 0 parte firele ce intra tn cutie, iar de parrea

cealalta l iniile de legatura. La r indul ei, regleta poate fi"

160

fiflZi d e -r--rrrrr:»

p r o c e c t i e

D l f u z o r - - - -

\

Fig. 70

Iixata de capacul din spate al cutiei sau jos, linga rnasa pe

care se alla televorbHond.

Aceste instarat ii se Ibwcura de 0 mare stabilitate in func-fionare. Singurul lor neajuns consta in Iaptul ca .apelul nu

se poate face decit de la postul. central. Aces! neaJUDS poate

Ji inlaturat nurnai prin compi icarea schernei cu un sistern

de apel care va fi deco.nectat .in m_omentulv

dn_? A se vorbe~t~,sau prin instalarea unui al trellea fir de legatura.lntre pOStU~I,

fir prin care sa se trirnita un sernnal de apel, fie optic (pr inaprinderea unui bee), fie acustic (pr in actionarea unei sone-

ri i).



Cuoint inainte 5Rarliorccep tor ell 7Radioreceptor cu. doua iranzistoare.......................... 11Radioreceptor eu reactie 17Radioreceptor reflex :.................. 22Superheterodina cu un iranzistor............................ 26Super.heterodina eu trei tranzistoare ................•... " . . . . . 35

Superheterodina clasica ,........................ 43Microampermetru cu un tranzistor.......................... 49Voltrnetru electronic de curent continuu .. ! :........... 54Voltmetru 'de curent alternativ .....................•... :.... 63Generator de' audlofrecventa .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Frecventrnetru de aud io frecventa , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Gener,ator de semnale radio , . . . . . . . . . . . . . . . 82Capacimetru eu tranzistoare 96Punte R-C .'..........................•......... I.•.•.••... 100Un defectoscop sirnplu /. '" . .. . . 107

Generator Morse ,................................. 110Oscilator de cuar] ,....................... 115Al irnentator ell tensiune reglabila 121Dispozitiv de temporizare 125Dispozitiv de alarmare 128Generator de bare TV ; , .. .; 131Amplificator pentru picup :....... /137Amplificator de sonorizare ,................ 143Televorbltoare 149



II Redactor responsabil:

Tehnoredactor :AURELIAN B'ALTARETUSTEFANlA MIHAl

Dat la cules 02.12.1966 .. Bun de tip ar 10.05.1967. Apa-

rut 1967. Comanda nr. 74,0. Tiraj 20140. Hirtle' tiper

Inalt B de 63 glm2, 540X840116. Coli editoriale 7,8.

Coli de tip ar 10 114. A.T. 17.547. C.Z. pentru biblio-

tecile mid 8R-96.I

Tiparul e'x';;cutat sub comanda nr. 4126 IaIntreprinderea 1'oligrafidi ,,13 Decembrie 1918",str , Grigore Alexandrescu nr. 89-97, Bucurest i,

Republica Socialisrg Romania



Tricotaje de IminaI

.·VICTOR NADOLSCHI

Construiti un telescop

Cohstrllcfii utile

Modele de rna~ini, cu aburi

• GEORGE DAN OPRESCU .

Instrumente muzicaJ,e electronice

25 scheme cu tranzistoare

Documents