ircea Nedelciu s-a nascut la 12noiembrie 1950, in comunaFundulea, din judeluillfov, ca fiual Mariei ~i allui ~tefan Nedelciu,agricultor ~i funclionar la CEC.Dupa absolvirea ~colii generalede opt c1ase din Fundulea, aurmat cursurile liceului dinBrane~ti, iar in perioada 1969-1973 - pe cele ale Facultalii deFilologie a Universitalii dinBucure~ti, seclia romanafranceza.In timpul facultalii ~i calivaani dupa terminarea ei afrecventat, impreuna cu colegide generalie care vor deveni ~i eiscriitori (Constantin Stan,Gheorghe lova, GheorgheCraciun, loan Lacusta, SorinPreda, loan Flora, Gheorghe Ene,Emil Paraschivoiu) cenaclulJunimea al Facultalii deFilologie, condus de Ov. S.Crohmalniceanu ~i a participat(intre 1970-1973) la realizareaunei reviste studenle~tiartizanale, NoH.Aflat in situ alia de a-~i ca~tigasingur existenla, accepta, cuumor, locuri de munca modeste:ghid la aNT, profesor de ~coalagenerala, Iibrar la libraria EdituriiCartea Romaneasca, funqionarla Uniunea Scriitorilor.lnteligent~i ironic, sociabil, la curent cuteoriile Iiterare de ultima ora dinOccident (asupra carora seinformeaza citind revistefranluze~ti), intreline oriunde seafla 0 atmosfera de emulalieintelectuala. Datorita prezenleilui, libraria Editurii Cartea Romimeasca setransforma la un moment dat intr-un club literarsui-generis, frecventat de "optzeci~ti" ~i desimpatizanli din alte generalii.in 1977 debuteaza cu proza scurta (Un purtatorde cuvant)in revista Luceafarul. Printr-ocoincidenla, la scurta vreme dupa debut, inimprejurari legate de munca la ONT, este arestatpentru "delinere i1egala de valuta" (in conformitatecu 0 lege absurda din timpullui Ceau~escu, carepedepsea cu inchisoarea chiar ~i delinerea unuisingur dolar SUA). Dupa doua saptamani esteeliberat. Publica, tot in Luceafarul, proza Curtea deaer, in care poveste~te cum a fost la inchisoare. in1979 Ii apare ~i prima carte, Aventuri intr-o curteinterioara, cuprinzand proza scurta. Volumul,remarcabil prin folosirea la rece, fara nici 0 tresarire

de emolie, a numeroase tehnici narative, esteprimit favorabil de critica literara ~i ii aduce unpremiu al Uniunii Scriitorilor. Carlile urmatoare ausi ele, toate, ecou., in mod straniu, in 1982, Mircea Nedelciu publicain SLASTun pamflet vehement ~i insultator laadresa postului de radio "Europa Libera", iar in1986, intr-o prefala la romanul Tratamentfabulatoriu, susline ca sistemul capitalist este ostilcrealiei artistice, in timp ce sistemul socialistpreluie~te arta, de care are nevoie in procesul deformare a omului nou (proces aprobat implicit deautorul prefelei).Dupa 1989 este, succesiv, secretar al UniuniiScriitorilor, redactor la revista "optzeci~tilor",Contrapunct, lector de Iimba ~i literatura romana laUniversitatea "Paul Valery" din Montpellier,pre~edinte al asocialiei culturale romano-francezeEuromedia (care face, printre altele, comerl cureviste franluze~ti). i~i descopera ~i i~i afirma, faracomplexe, 0 vocalie de om de afaceri. Solidar cugeneralia lui, se disociaza de Uniunea Scriitorilor,pe care 0 califica, fara justificare, drept 0organizalie stalinista ~i infiinleaza, impreuna cu a1linemullumili, Asocialia Scriitorilor Profesioni~ti, inreplica la Uniunea Scriitorilor.o boala a sangelui, de care sufera inca dinaintede 1989, se agraveaza vertiginos, pana cand devineobligatorie efectuarea unui transplant de maduva acoloanei vertebra Ie la un spital din Franla. Pentrustrangerea banilor necesari transplantului ~itratamentului post-operatoriu (extrem decostisitoare) se mobilizeaza aproape intreaga lumeliterara ~i artistica romaneasca, inclusiv UniuneaScriitorilor. Intervine in cele din urma insu~iGuvernul Romaniei, oferind la randullui un ajutorbanesc.Dupa operalie, Mircea Nedelciu revine optimistin Romania, dar in scurta vreme starea sanatalii luise inrautale~te din nou. Refuzand sa abandonezelupta, este foarte activ, organizand monitorizareaintregii produqii de carte din Romania (programulTopul national de carte), colaborand la ziare ~ireviste, pregatind pentru tipar 0 integrata a prozeisale scurte, de aproximativ 750 de pagini,administrandu-~i afacerile, ingrijindu-~i vila de viede la Fundulea. Ultimii doi ani ~i-i petrece intr-unscaun cu rotile. Marcat de suferinle cumplite,lucreaza la un nou roman al sau, Zodia scafandrului,care va ramane neterminat. Moare inainte de aatinge varsta de 50 de ani, la 12 iulie 1999.Prejudeca~iin legaturacu proza lui Mircea Nedelciua si alti autori din generatia lui, MirceaNedelciu a avut grija sa-si califice el insuSimodul de a scrie, inaintea criticilor literari,iar criticii literari (nu toti, dar aproape toti)i-au preluat ideile, din comoditate sau din snobism

(nou-venitul intimida cu aerul lui de agent al ultimeimode literare). El pretindea, inainte de toate, ca vreasa ii elibereze pe cititori de mistificarea la care ii supunde sute de ani scriitorii, cr~andu-le, cu ajutorul unortrucuri, iluzia de realitate. Intarindu-i spusele, diversicomentatori au sustinut Siei ca Mircea Nedelciu "refuzasa se lase dus de suvoiul fictiunii sale si 0 denuntaca atare cititorului" (Paul Dugneanu), ca el "demascailuzia realista" (Constantin Sorescu) etc. Chiar Si celmai recent exeget al prozei lui Mircea Nedelciu, AI.Th. Ionescu (de altfel, un fm analist) lauda "demistificarea"intreprinsa programatic de prozator: ,,0 datadezvaluita, mistificarea isi pierde nocivitatea."Ideea este nu numai falsa, ci Si de un irezistibil umorinvoluntar. Cine "demasca", "demistifica", "denunta"caracterul iluzoriu al "realitatii" inventate de unscriitor se afla in situatia cuiva care, intrand intempestivintr-o sala de cinematograf, in timpul proiectieiunui film, ar incepe sa strige: "Fratilor, nu va lasatiinselati! Ceea ce vedeti nu e realitate. Sunt doar nisteimagini, proiectate pe 0 panza."Fiecare cititor, cand deschide 0 carte, stie bine caintra intr-un spatiu fictiv, ca este yorba de 0 conventie.Poate numai cate un adolescent, de educatia caruianu s-a ocupat nimeni, mai confunda realitatea creatade scriitor cu realitatea. Cititorii propriu-zisi, cu 0 -~- u::JJ Uc.2:V 0.•..0 u..LL-J0LL-JC<::(LL-Ji\.J'e:JFotografia lui Mircea Nedelciu corectata de elinsu~i intr-un moment de amuzamentminima pregatire intelectuala, "alfabetizati" dinpunet de vedere cultural, nu fac niciodata 0 asemeneaconfuzie. De altfel, placerea lecturii tocmai pe cunoa~terea regulilor jocului se bazeaza. Cand citim,admiram arta cu care este creata iluzia de viata, nu nesubstituim naiv personajelor ciirtii. Iluzia este tratataca iluzie de rnii de ani, de cand exista literatura.Alta idee falsa in legatura cu Mircea Nedelciu,lansata tot de el insu~i, este aceea ca proza lui promoveaza0 relatie democratica intre scriitor ~i cititor.In diverse interviuri, raspunsuri la anchete, texte teoretice,Mircea Nedelciu a sustinut, cu insistenta, ca atrecut vremea in care "instanta auctoriala" impunea 0anurnita versiune, iar ,,receptorului" nu-i ramanea decatsa 0 accepte, pasiv. Spre deosebire de ace~ti scriitori-dictatori din trecut, scriitorii generatiei '80 i-ar consultape cititori in fiecare etapa a "demersului narativ",dandu-le posibilitatea sa opteze pentru 0 varianta sau

alta, stabilind cu ei 0 relatie "interactiva".~i aceasta teza este fantezista. Unii dintre scriitoriigeneratiei '80, ~i Mircea Nedelciu in primul rand,explica, intr-adevar, in textele lor ca se afla la masade scris, ca inca nu s-au decis ce nume sa-i dea unuipersonaj ~i nici ce soarta sa-i rezerve, ca au mai multesolutii etc. Dar participa in vreun fel cititorul latribulatiile lor? Are vreo posibilitate sa intervina?El doar asista la gesticulatia demagogica a autorilor~i constata, apoi, ca ace~tia ~i-au continuat naratiuneatot cum au vrut ei. Daca ar fi lipsit de umor, cititorular putea chiar sa se supere, considerandu-se victimaunei mistificari.Tehnologia construqieidetexteSunt ~i idei pe care Mircea Nedelciu, dupa cele-a pus in circulatie, le-a retras. A~a s-aintamplat cu teoria sa despre "ingineria textuala",preluata de la scriitorii francezi grupatiin jurul revistei Tel Quel, teorie care a adus intregiilui generatii supranumele de "textuali~ti" (transcris"textili~ti" in parnflete). Strategii generatiei descoperiseraintre timp 0 mai buna formula de promovare aliteraturii optzeciste - apartenenta la "postrnodernism".La fel a procedat Mircea Nedelciu ca propagandistal prozei scurte. Dupa ce a prezentat -0, ani la rand,ca pe un gen superior romanului (pentru a minimalizameritele unor romancieri ca Marin Preda, NicolaeBreban sau Augustin Buzura, cu 0 pozitie altfel greude clintit in ierarhia literara), a inceput sa scrie elinsu~iromane.In ceea ce-l prive~te, proza scurta s-a dovedit, intr-adevar, un gen mai norocos decat romanul. ,,Nuvele-Ie" lui Mircea Nedelciu, reetichetate ulterior drept "texte",se citesc cu mai mult interes decat romanele lui,complicate inutil, greoaie, nerelevante din punct devedere literar.In proza sa scurta - grupata in volumele A venturifntr-o cUI1einterioara,1979,Efectul de ecou controlat,1981, Amendament la instinctul proprieta(ii, 1983,$i ieri va Ii 0 n, 1989, Povestea povestilor genera(iei'80, 1998, ~i insumand aproximativ 750 de pagini-,Mircea Nedelciu face deliberat vizibiJe procedeeleliterare folosite. Modul cum povesteste devine maiimportant decat ceea ce povesteste.Trebuie precizat insa ca prin procedee el intelegenumai elemente de stricta tehnica narativa, cum arfi trecerea verbelor de la persoana intai la persoana adoua sau a treia, altern area planurilor temporale, inserareade citate, transcrierea fidel a a limbii orale ~i,laun moment dat, chiar versificarea naratiunii. Nu intamplatorMircea Nedelciu se declara incantat de per/r()~IAformanta lui Georges Perec de a fi scris un roman dincare lipseste cu desavfu-sirelitera e si apoi a altui romanin care e reprezinta singura vocala existenta in cuvinte.Metode mult mai subtile de provocare a emotiei decatre scriitor nu intrau in vederile lui.

Din cauza acestui mod restrictiv (aproape gramatical)de a intelege tehnica narativa, proza sa scurta arefactura unui joc literar studentesc, ilustrand - ca Siincazul altor reprezentanti ai generatiei '80 - 0 irnaturitateintelectuala etemizata surazator.Dupa ce iese din inchisoare Si se aseaza la masade scris pentru a "povesti" cum a fost acolo, prozatorulnu gaseste altceva mai bun de facut decat sa conjugela toate cele trei persoane, cu spirit ludic, verbele folositede "instanta narativa":.Coboara scara cu multa atentie, pipaind fiecare treaptacu ambele talpi...";.~i numai cu cateva ore In urma Inca iti mai aranjai paturape patul de fier ...";~Apoi ne sp~lam mainile ~i fata ~i ne Intorceam cu regretIn camera ... ; ete.Luna de mierea relaJiei cititor-autorpiritulludic nu este condamnabil, in sine.Practicarea lui mecanica insa, in orice imprejurare,fara bucurie, poate deveni la fel deplictisitoare ca solemnitatea. Mircea Nedelciueste un prozator inteligent Si inventiv, lucid pana lacinism, camia ii lipseste insa simtul artistic.~i Caragiale (fara sa faca parada de textualismsau postmodemism) folosea, cu mare mobilitate, totfelul de tehnici narative de genul celor descoperite sauredescoperite de succesorullui optzecist. Dar cum 0facea! Sa ne gandirn numai la modul cum este utilizataoraJitatea in Momente Si schite. Este yorba, de fapt,de 0 esenfIi de oraJitate, de 0Jimbii vorbitii reconstruitIl,cu talent literar. Mircea Nedelciu, avand Siel spirit deobservatie Si perspicacitate, dar nu Si talent literar,procedeaza ca un tehnician dintr-un laborator de fonetica, inregistrand pur Si simplu lirnba strazii:•...hai la masa curata ...Dracu sa te blesteme la toata lumeasanatoasa ....am Inregistrat, am Inregistrat ~i-ti zic sarumana ...am Inregistrat. ...Cu placere, va doresc sanatate!...uite-uite-uite!... uite-uite ..., care, bre, ala cuu ...?Ala, cuplovaru ala, baa, e c-un co~ d-ala ...~tii un'sa duce acuma? ..~. (S'lcl &.xV ~ r'--;r::!L ~~ ~;.~~ JM~ t...h- ~ ()v--b- ~u.....(.. Ilc}'ll./l - -R. ~.... 'V>~ ~ ~ r....... ~ t.•)•i.o-t>/L(.!~ I'~~ lit/~o..-J'--.E?..Uite-I, umbla cu co~u ala mare ...a ie~it chiar pa u~aacu ...DaL.....un copil, un baiat p-'acolo ...Dar......0 cafea aici, da? .....Hai ca vine-napoi imediat......Ce daca-ti face? Tu di ce faci? .. Adica dumneata n-aivrea?.. eeeeu? .. Da....Pai di ce sa vreau? ... 10 I-am Intrebatdaca i-ai dat tu. daca i-ai dat... I-am dat doua persoane ...Da-i matale, breL.. I-am dat, nea Mi~u!... Domne, hai afara!...sa n-o faci cu apa caldaL ..0 face cu apa fiarta ~i iese totgustul din eaL.. Nu, nu, nu, are la chiuveta apa cata vrea ...Nu are timp el...ea cat e da calda, sa se...Stai sa-ti explie. ..Explicatia e foarte clara!... Nu ~tii, nu tine personal sa faca

cafeaua ...Eeee! ~tii ce-i spune el bucatarului? ..~aptecafele, zice, ~apte cafele vreau, ~apte cu zaharu separat ~idoua norma Ie... Fugi, domne, d-aici!... Ei, naL..~apte cafelecu zaharu separat ~i doo ...~aaapte cafele ..." (T~rgut deanimate mici, pe~ti de acvariu,pasari c~ntatoare...)Pe un lingvist interesat de lirnba romana vorbita unasemenea text poate sa-l captiveze. Dar pe un cititoraflat in cautarea frumusetii literare - nu. Dupa lecturaprimelor fraze, care dau 0 anumita senzatie deprospetirne, curiozitatea incepe sa se stinga. Luna decmiere a relatiei cititor-autor se termina repede ~i seinstaleaza plictiseala vietii conjugale.Un om suferindla masa de scrisoartea prematura a lui Mircea Nedelciu,dupa 0 lupta indarjita ~ide lunga duratacu 0 boala necrutatoare, a fost cu atatmai impresionanta cu cat a lovit intr-unom cu 0 minte clara ~i 0 viata organizata. Apropiatiiscriitorului ~i admiratorii sai de la distanta au asistat,cu sentimentul dezastrului, la prabu~irea unei construetiiarmonioase.Din cauza mortii, a ramas neterminat ~i romanulZodia scafandrului, la care Mircea Nedelciu a lucratin perioada 1988-1992 ~iasupra camia a revenit ulteriorin repetate riinduri, nu atat pentru a-I completa, catpentru a revizui ceea ce scrisese. Intr-un interviu acordatlui Sorin Preda ~i publicat in revista Formula AS,Mircea NedelciuTRATAN\E~rb4BUl4TORlu roman, /" , '~ -vaduva scriitorului i~i aminte~te cum munca la romanse asocia cu suferinta fizica: "Mircea incepuseacest nou roman, cand au aparut primele semne alebolii. Asta se intampla in 1988. Ei bine, de cate ori sea~ezala masa de scris, apareau crizele lui febrile. Chiar~i la Marsilia, in Franta, unde urma chimioterapie,era urmarit de aceasta ciudata coincidenta. [...] Defiecare data cand lucra la roman, se intampla ceva: i sefacea rau, apareau complicatii, avea stari de voma,le~inuri."Editura Compania a tiparit in volum, in anul2000, romanul neterminat Zodia scafandrului, ~i anumeultima lui versiune, datata 1996 (aproximativ150 de pagini). Cartea prezinta interes pentru speciali~ti~i,prin cateva zeci de pagini inspirate, ~ipentru nespeciali~ti. Mircea Nedelciu, lider de opinie al prozatorilorgeneratiei '80, lucid ~i rational, capabil sa ia distantacritica - ~i chiar cinica - fata de orice forma de sentimentalism,nu mai este aici atat de consecvent cu sine,lasandu-se absorbit adeseori de retrairea unor momenteautobiografice, ca un batran care rasfoie~te un albumcu fotografii de farnilie. Din cand in cand, insa,el redevine ce-a fost, propunand experimente literareingenioase.

nemCllerclc~lauJurnal intim ~iroman realistaracterul autobiografic al romanului este uneorideclarat ~i alteori disimulat. Protagonistulcitrtii se nume~te, altemativ, Mircea Nedelciu~iDiogene Sava (acesta fiind prezentat caun absolvent al Facultatii de Istorie, originar dintr-unsat din Baragan, Boroana, ~i angajat al Marelui Institutde Istorie, gigantica institutie ~tiintifico-propagandistica,specifica unei dictaturi comuniste). Referirilela Mircea Nedelciu se fac la persoana intai ~i persoanaa doua, iar cele la Diogene Sava, la persoana atreia.Secventele despre Mircea Nedelciu iau frecventaspectul unor insemnari de jumal intim:.februarie '88Zi destul de anosta. Scurta convorbire cu MagdalenaBedrosian despre ~ansele Inca vagi ale romanului nostrudespre <<femeiaIn ro~u». catre sfar~itul programului maviziteaza, purtand 0 caraghioasa palarie de mare lady,ro~cata Carina. Contrastullntre distinqia palariei ~iInfocarea cu care Imi aplica, In depozitul cu carti prafuite,una din delicioasele ei felatii ma amuza. [...]Marti am fost la Balaita In birou. M-a chemat sa-mi spunasa ma due la Dulea (vicepre~edintele Consiliului Culturii,numarul unu al cenzurii) pentru ca «ar fi de acord sa maangajeze la 0 casa de filme ca redactor». Am abatutdiscutia cu Balaita spre galcile mele umflate. Mi-arecomandat sa ma due, din partea lui, la doctorul Bogdan(autor de romane cu titluri ca Poduri suspendate, Nemuriritrecatoare etc.) ~i miercuri, 10 februarie, m-am ~i dus. A zisca a~avea rinofaringita ~i sa iau antibiotice pana marti"etc.In acest stil prozaic, fara miza literara, sunt istorisitenumeroase alte demersuri ~iintiimplari cotidiene. Printrealtele, scriitorul poveste~te amanuntit cum a e~uat intentativa de a lua de la po~ta un pachet care-i venisedin strainatate, din cauza absurdelor restrietii irnpusede autoritati in relatiile cu strainii. In acest context, eladuce in prim-plan figura unei function are tinere, pecare simte nevoia sa 0 stigmatizeze, ca intr-un articolde ziar:"Tafnoasa de funqionara, vreo 19 ani, probabil absolventaa «Iiceului de po~te», se arata exasperata de prostia ~inelndemanarea solicitantilor. Facea grimase la fiecareminut, cu gandurile evident In alta parte. Firesc, e tanara,dar are ~i un inexplicabil sentiment al puterii discretionare.Avea zona ei de exercitare a bunului plac. Pareacon~tienta de asta ~i decisa 5-0 faca fara nici un scrupul."Este dureros ca 0 tanara fara minte I-a urnilit candva,la un ghi~eu, pe omul Mircea Nedelciu, dar ~i maidureros este sa constati ca I-a dominat ~i pe scriitor,ramand ca 0 obsesie in mintea lui ~i determinandu-lsa-i consacre mai multe pagini moralizatoare intr-unroman, pentru a se ratui cu ea post-factum.Povestea vietii lui Diogene Sava este scrisa intr-omaniera realista (fara sa fie vorba de un joc de-a manierarealista). Impetuoasa activitate sexuala a tanarului

istoric, care i~i manifesta dispretul fata de femei posedandu-le, reprezinta poate un element de atraetiepentru cititor. In schimb, explicatiile minutioase privindadministrarea unor mo~ii din imprejurirnile comuneiBoroana, inainte de na~terea lui, sunt inutile estetic~i obositoare:"Tndimineata aia, batoza lui Costescu era instalata Incurtea conacului, la boierul Matei, eel care avea pretentiaca-~i administreaza singur cealalta jumatate a mo~ieiCocoanelor, adica partea stapanita In acte de Marica,nevasta-sa. Mo~ia toata, cam patru sute de pogoane, Iiapartinuse lui Sion, boierul batran, de care doar Mo~Velicu putea sa-~i mai aduca aminte . Dupa moartea lui,proprietarese devenisera cele doua fiice ale lui Sion,Marica ~i Florica." ~.a.m.d.Cateva momente de gra~ieircea Nedelciu redevine el insu~i atuncicand 0 alunga din minte pe functionarade la po~ta ~i i~i recapata deta~area deobservator ironic allumii inconjuratoare.Teoria despre misoginismul pe care il genereaza comunismuleste produsul unui asemenea moment degratie. Plecand de la premiza ca regimul comunistnu-i lasa pe barbati sa fie barbati, prozatorul ajungela concluzia ca ace~tia i~iiau revan~a tratandu-le cu undispret brutal pe femei. Prin acela~imecanism psihologicse explica faptul ca ei se simt oripilati cand cinevaii banuie~te ca ar fi homosexuali: traumatizati deviolulla care ii supune zilnic sistemul totalitar, numai suporta sa fie considerati un fel de femei ~iin viatasexual a propriu-zisa.AM teorie care dovede~te capacitate de sinteza ~ichiar 0 aptitudine filosofica este aceea potrivit careia,atunci cand scrii despre tine, te afli la suprafata, intimp ce adevaratul tau eu ramane in adancuri, ca unscafandru cu care comunici precar:"Tnfata paginii, totdeauna, tot la suprafata te afli. Respiri.E~tiIn aer. Tntre tine ~i el sunt distorsiuni, nelntelegeri,carente grave de comunicare. Ceea ce lui i se pare a fi 0catastrofa, pentru tine poate fi doar 0 umbra ro~ie In apa.Ce frumos, spui tu, de parca soarele ar rasari din adancuri!EI~tie Insa ca-n preajma se plimba rechinul ~i ca tocmai aatacat 0 faptura cu sange cald."Inegalitatea valorica dintre diferitele secvente alecartii confera intr-un fel autenticitate textului scris deMircea Nedelciu in ultimii ani ai vietii sale, 11transformaintr-un document.Pe de alta parte, trebuie sa ne amintim ca MirceaNedelciu nu era exclusiv scriitor, ca Mircea Cartarescu,de exemplu. Era ~i un strateg al generatiei lui, aflatemereu in ofensiva, ~i un om de afaceri, ~i un tarancaruia ii placea sa-~i lucreze gradina (de neuitat ramaneuna din tabletele lui pe aceasta tema, adevarataoda inchinata foarfecii de taiat vita de vie). Doar 0 partedin energia sa s-a indreptat catre scris.Mircea Nedelciu - ne-o confirma romanul saupostum Zodia scafandrului - a fost $i scriitor. Cu atatmai mult merita admirat pentru inaltimea pe care a

atins-o uneori in literatura.II~ -------PRozA SCURT A. A venturi intr-o cuI1e interioara,nuv., Buc., CR, 1979 (cupr.A venturi intr-o cUIteinterioara,CUItea de aer, Simplu progres, 8006 de la Obor laDalga,Coco$ul de caramida,Istoria brutariei nr. 4, Un purtatorde cuvant, Excursie la camp, Cadere libera in campulcu maci, Zgomote, locuri, interrerente ..., 0 traversare,Marie-France in Piata LibeI1atii, CaJatorie in vedereanegatiei) • Efectul de ecou controlat, Buc., CR, 1981(cupr.Nora sauBalada zanei de laBalea-Lac, Christianvoiajorul (transmisiune directa), Jenny sau Baladapreafrumoasei contopiste,Balada tanaruJui lup, Ion,flulde geamba$, Buzunare cu pumni, buzunare cu bomboane,Marturisirile doamnei EvaZaitevici catre chiria$ul sauConstantin, Efectul de ecou controlat, Greva de zel,Partida de ,,taxi-sauvage", Mesaje (transmisiune directa),Tfirgulde animale mid, pe$tide acvariu,pasari canliltoare...,Maistrul IJieRazachieJsi da concursul, Claustrofobie)• Amendament la instinctul proprieta{ii, Buc., Em. 1983(cupr. Povestirea eludata, Tipografi $i topografi, Provocarein stil Moreno, La fara lucrului, 0 zi cu proza scurta,Amendament la instinctul proprietatii, Voiajul chimic,Calul cu frau incorporat zburda drept spre tinta dinaintestabililIl,Actiunea (romanului) ,,Black Money", Decalogul, o cautare in zapada) • $i ieri va fi 0 zi, proza scurta,Buc., CR, 1989 (cupr. Dansul cocoSului, Probleme cuidentitatea, Crizantemele din tundra, Tanguire demior, Ora spre zero, Fahrenheit91,4 0,CaJatorieinjurulsatului natal, Irpediat veni toamna, DEX 305, Cat timpe$ti invizibil, Imprejurarea iunie sau ,,Fabula rasa", Siieri vafi ozi,Primul exil1a cronoscop; primele opt textesunt grupate in cap. I. CaJatorie injurul satului natal,celelalte - in cap. II. $i ieri va fl 0 zi) • Povestea pove$tilorgeneratiei '80, Buc., Nem., 1998 (cupr. ~i Povesteapove$tilor de Ion Creanga).ROMANE. Zmeura de campie (roman impotrivamemoriei), Buc., Mil., 1984 (ed. a II-a, Buc., Gramar,1999) • Tratamentfabulatoriu, cu 0 prefata a autorului,Bue., CR, 1986 (ed. a II-a, Bue., All, 1996) • Femeiain rO$U, in colab. eu Adriana Babeti ~i Mireea Mihaie~,Buc., CR, 1990 (ed. a II-a, Bue., All, 1997) • Zodiascafandrului, Bue., Comp., 2000 (roman neterminat).* o parte din proza scurta se regase~te in antologiileArhipelag - proza scuI1a contemporana (1970-1980),ant. ~ipref. de Mircealorgulescu, Buc., Em, 1981,Desant'83, ant. ingr. de Ov. S. Crohmalniceanu, Buc., CR, 1983(ed. a II-a, Pit., Par. 45, 2001), Nuvela $i povestirearomaneasca in deceniu1 opt, ant. $i st. introd. deCornel Regman, Buc., Em., 1983, Generatia '80 in prozascurta, ant. de Gheorghe Craciun ~i Viorel Marineasa,Pit., Par. 45, 1998, ca ~i in cartea lui AI. Th. Ionescu,Mircea Nedelciu - monografie, anto1ogie comentata,receptare critica, Bra~ov, Aula, col. "Canon", 2001.In totalitatea ei, proza scurta a fast retiparita, sub supraveghereaautorului, in vol.: Mircea Nedelciu, Aventuriintr-o cuI1e interioara, -ant. de autor, eu a pref.de Ion Bogdan Lefter ~i 0 postf. de Sorin Alexandrescu,

Pit., Par. 45, col. ,,80", seria "Antologii", 1999.A I e x I t e fan e f ( UfTOQ.AL TeQ.ATUQ. Q.ol\AneCOnTeI\POQ.Ane1941-2000Conceptia grafica: flihaela /ChiOpUFotografii de Ion CUCUediturafla;ina de Icril