3. patrimoniu - active circulante
TRANSCRIPT
Active circulante
Prezentare generală – clasificare
Activele circulante sunt reprezentate de bunuri (stocuri), bani şi creanţe
(active în decontare) caracterizate prin faptul că participă la un singur circuit
economic pe parcursul căruia se transformă sau îşi transmit, integral, valoarea
asupra produselor realizate cu ajutorul lor.
Activele circulante se află într-o, permanentă, mişcare şi transformare, sunt
deosebit de diverse, prezintă particularităţi şi îndeplinesc roluri diferite de la o
ramură la alta sau chiar de la o întreprindere la alta.
Un activ se poate clasifica drept activ circulant, dacă îndeplineşte una din
următoarele condiţii:
- este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau pentru
comercializare într-o perioadă ce nu depăşeşte 12 luni;
- este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;
- este reprezentat de număr sau investiţii financiare pe termen scurt, a
căror utilizare nu este restricţionată.
Clasificarea activelor circulante se poate face în funcţie de structura
acestora (forma concretă de existenţă) astfel:
- Stocuri si producţie în curs de execuţie (active circulante în formă
materială);
- investiţii financiare pe termen scurt;
- active circulante de trezorerie (băneşti);
- active circulante în decontare (creanţe).
Active circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de execuţie
Activele circulante sub formă de stocuri şi producţie în curs de execuţie
se referă la ansamblul bunurilor existente în cadrul unităţilor patrimoniale
care sunt destinate:
- să fie vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de
producţie;
- să fie consumate după prima utilizare.
Principalele categorii de stocuri şi producţie în curs de execuţie sunt
cunoscute în contabilitate sub următoarele denumiri:
a) Materii prime (simbolul 301) au rolul hotărâtor în fabricarea
produselor, se regăsesc, integral sau parţial, în conţinutul produselor
obţinute. În funcţie de specificul producţiei, materiile prime sunt foarte
diverse:minereul de fier în industria siderurgică, lemnul în industria
mobilei, stofa în industria confecţiilor, etc. Materiile prime se regăsesc în
producţia fabricată cu ajutorul lor, fie în forma (aspectul) sub care au fost
consumate, de exemplu stofa în industria confecţiilor, fie într-o formă nouă
(transformate), de exemplu gazele naturale în industria îngrăşămintelor
chimice sau sarea în industria produselor sodice.
În contabilitate, se înregistrează aprovizionarea cu materii prime
(intrarea), precum şi consumul sau ieşirea materiilor prime.
În raport cu provenienţa lor, cea mai mare parte a materiilor prime sunt
aprovizionate de la întreprinderi specializate numite furnizori. În anumite
cazuri, materiile prime pot proveni din producţie proprie.
b) Materii prime (simbolul 302) sunt utilizate, frecvent, în procesul de
producţie, având un caracter secundar, auxiliar, ajutător, şi se prezintă sub
următoarele forme:
- Materiale auxiliare (simbol 3021) contribuie la procesul de producţie,
fără a avea un rol decisiv, de multe ori fără a se regăsi în produsul finit. De
exemplu, coloranţii folosiţi în industria uşoară sau alimentară asigură un
aspect plăcut produselor obţinute, facilitând, astfel, vânzarea lor;
- Combustibili (simbol 3022) se pot clasifica după destinaţie în:
combustibili energetici, tehnologici şi gospodăreşti.
- Materiale pentru ambalat (simbol 3023) sunt folosite pentru
preambalare, ambalare şi expunere estetică a bunurilor vândute şi sunt
utilizate, îndeosebi, în comerţul cu amănuntul. În această categorie se
includ: hârtia pentru ambalat, pungi de hârtie şi polietilenă, sticle de
plastic, sfoară, saci, etc. Ele se utilizează o singură dată, sunt
nerecuperabile, iar valoarea lor este inclusă în cheltuielile de exploatare pe
măsura eliberării în consum.
- Piese de schimb (simbol 3024) sunt folosite la reparaţiile mijloacelor
fixe contribuind, astfel, la funcţionarea lor o perioadă de timp cât mai
îndelungată. Deşi unele piese de schimb (componente pentru reparaţii) ar
putea îndeplini condiţiile de durată şi valoare pentru a fi considerate
mijloace fixe, conform legii ele sunt înregistrate în contabilitate ca active
circulante.
- Seminţe şi materiale de plantat (simbol 3025) sunt folosite, îndeosebi în
agricultură.
- Furaje (simbol 3026) sunt utilizate pentru creşterea animalelor şi
păsărilor, fiind aprovizionate de la furnizori sau obţinute din producţie
proprie.
- Alte materiale consumabile (simbol 3028) sunt îngrăşăminte chimice,
medicamente, insecto –fungicide, pesticide, erbicide, etc.
c) Materii de natura obiectelor de inventar (simbolul 303) reprezintă
bunuri aflate în patrimoniul tuturor agenţilor economici care au o valoare
mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate imobilizări
corporale, indiferent de durata lor de utilizare sau au o durată de utilizare
mai mică de un an, indiferent de valoarea lor.
În această categorie se includ:
- S.D.V. –uri (scule, dispozitive şi verificatoare) sunt necesare pentru
desfăşurarea activităţilor productive şi sunt aprovizionate de la
furnizori sau produse în cadrul unităţii patrimoniale;
- echipamentul de protecţie are rolul de a proteja integritatea
corporală a lucrărilor, fiind specific diferitelor sectoare de activitate.
De exemplu, ochelarii de protecţie şi mănuşile pentru sudori, casca
pentru constructori, echipamentul complex pentru oţelari, etc;
- echipamentul de lucru are rolul de a proteja îmbrăcămintea
personală a lucrătorilor, ca de exemplu halatele, salopetele,
uniformele. Contravaloarea echipamentului de lucru se suportă în
proporţii egale de unitate (prin includerea în cheltuieli) şi de angajaţi;
- A.M.C. –uri (aparate de măsură şi control) sunt folosite pentru
determinarea parametrilor obiectelor, proceselor, fenomenelor;
- matriţe pentru executarea unor subansamble.
Caracteristici ale materialelor de natura obiectelor de inventar:
- sunt folosite o perioadă îndelungată sau au o valoare mare;
- se repară;
- sunt scoase din funcţiune şi se obţine valoarea reziduală;
- nu întrunesc, cumulativ, condiţiile de valoare şi durată pentru a fi
considerate imobilizări;
- nu se amortizează.
d) Produse în curs de execuţie (simbol 331) reprezintă produsele
aflate în secţiile de fabricaţie la sfârşitul unei perioade de gestiune (în
ultima zi a lunii, trimestrului, anului), produse caracterizate prin faptul că
nu au trecut prin toate fazele (studiile) de prelucrare prevăzute de procesul
tehnologic. Din această categorie fac parte şi produsele incomplete sau care
nu au fost supuse probelor şi recepţiilor tehnologice până în ultima zi a
perioadei de gestiune. Producţia în curs de execuţie este numită şi producţie
neterminată.
Valoarea produselor în curs de execuţie se determină prin
inventariere sau pe cale financiar – contabilă şi se înregistrează în
contabilitate, fiind necesară în vederea determinării costului efectiv al
produselor finite.
La începutul perioadei următoare de gestiune, mai precis în prima zi
a lunii următoare, valoarea produselor în curs de execuţie se introduce
contabil în cheltuielile de fabricaţie şi se continuă procesul tehnologic până
la obţinerea procesului finit.
e) Semifabricate (simbol 341) sunt rezultate din procesul de producţie
şi se caracterizează prin faptul că nu au parcurs toate fazele (stadiile)
procesului tehnologic.
După un anumit număr de faze de fabricaţie, semifabricatele obţinute pot
avea următoarele destinaţii:
- sunt recepţionate şi depozitate în magazinele secţiilor de fabricaţie, de
unde, ulterior, sunt reintroduse în procesul de producţie şi se
continuă fazele procesului tehnologic până la obţinerea produsului
finit;
- sunt vândute altor agenţi economici, integrate în procesul tehnologic
al acestora şi asamblate în produse complexe.
f) Produse finite (simbol 345) sunt, de asemenea, rezultate ale
procesului de producţie, caracterizate prin următoarele aspecte:
- au parcurs toate fazele procesului tehnologic şi nu mai au nevoie de
prelucrări ulterioare în cadrul întreprinderii respective;
- au fost recepţionate fiind găsite corespunzătoare din punct de vedere
calitativ;
- au fost predate la depozitul de produse finite sau au fost expediate direct
clienţilor, întocmindu – se documentele corespunzătoare.
Produsele finite sunt destinate vânzării către alţi agenţi economici
(terţi) care poartă numele de clienţi, cumpărători sau beneficiari. În
anumite cazuri, produsele finite sunt consumate în cadrul aceleiaşi
întreprinderi. De exemplu, în mod frecvent, în agricultură, o parte a
produselor finite este reţinută pentru a asigura producţia viitoare (seminţe,
furaje, materiale de plantat), iar în industrie unele produse finite pot fi
utilizate pentru sectorul propriu de investiţii.
g) Produse reziduale (simbol 346) sunt rezultatele procesului de
producţie care nu au fost recepţionate de controlul tehnic întrucât nu
corespund condiţiilor de calitate; asemenea bunuri se numesc rebuturi şi
trebuie analizate pentru a determina cauzele apariţiei şi a stabili dacă
responsabilitatea aparţine unităţii economice sau angajaţilor. Tot în această
categorie se includ deşeurile recuperabile, respectiv resturi de materii
prime sau materiale consumabile care rezultă, în mod firesc, în urma
procesului de fabricaţie.
h) Animale şi păsări (simbol 361) sunt reprezentate de animale tinere
de orice fel (miei, viţei, purcei, mânji, etc) destinate pentru creştere şi
reproducţie, animale şi păsări puse la îngrăşat pentru a fi valorificate,
colonii de albine, animale pentru producţia de lapte, lână, blană, etc.
Această categorie specială de stocuri poate intra prin aprovizionare de la
furnizori sau din producţie proprie.
i)Mărfuri (simbol 371) sunt bunuri aprovizionate în vederea
revânzării, fiind specifice agenţilor economici din comerţ. De asemenea,
mărfuri pot fi produse finite destinate vânzării de către unităţile economice
prin magazinele proprii de desfacere.
Mărfurile pot circula prin următoarele sisteme:
- sistemul „en-gros” - prin depozit, în cantităţi mari ;
- sistemul „en-detail” - prin magazine sau unităţi de desfacere cu
amănuntul, în cantităţi mici sau la bucată.
În urma revânzării, comerciantul obţine adaosul comercial (marja
comerciantului) din care se acoperă cheltuielile de circulaţie (transport,
păstrare, vânzare) şi se asigură obţinerea unui profit.
j)Ambalaje(simbol 381) în această categorie se includ ambalajele de
circulaţie sau de transport (navete pentru diverse băuturi, pâine, lapte,
sticle şi borcane, cutii, lăzi), caracterizate prin faptul că participă la mai
multe circuite comerciale. Ele sunt ambalaje refolosibile, achiziţionate
sau fabricate care, în funcţie de modul de recuperare şi valorificare, se
împart în două grupe:
- ambalaje facturate distinct care circulă prin vânzare – cumpărare;
- ambalaje facturate distinct care circulă prin restituire – acestea pot fi
păstrate temporar de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute
în contracte.
k)Stocuri la terţi se referă la unele din elementele patrimoniale
prezentate mai sus, care se află la terţi (alţi agenţi economici) pentru
efectuarea unor operaţii (prelucrări, reparaţii, expunere, custodie) de
unde urmează a fi recuperate. Din această categorie fac parte:
- Materii şi materiale aflate la terţi (simbol 351) sunt materii prime şi
materiale consumabile trimise la terţi pentru prelucrare – de exemplu:
nichelare, cromare, debitare.
- Produse aflate la terţi (simbol 354) se referă la produse finite,
semifabricate sau produse reziduale trimise la terţi pentru efectuarea
unor operaţiuni ulterioare procesului propriu de fabricaţie. De exemplu,
ambalare specială, etichetare, participarea la târguri şi expoziţii.
- Mărfuri aflate la terţi (simbol 357) sunt mărfuri aflate în păstrare la
alţi agenţi economici, pentru o perioadă de timp, datorită lipsei spaţiului
de depozitare sau condiţiilor adecvate pentru menţinerea calităţii,
precum şi mărfurile aflate în consignaţie şi destinate vânzării de către
terţi, în condiţiile în care nu există alte modalităţi de valorificare a
acestora.
Investiţii financiare pe termen scurt
Investiţii financiare pe termen scurt sunt reprezentate de acţiuni şi
obligaţiuni proprii sau emise de alţi agenţi economici. În această
categorie se includ următoarele elemente patrimoniale:
a) acţiuni deţinute de entităţi afiliate (simbol 501)
b) obligaţiuni emise şi răscumpărate (simbol 505) sunt obligaţiuni
proprii, emise în vederea obţinerii unui împrumut public, care sunt
răscumpărate în vederea anulării.
c) Obligaţiuni (simbol 506) sunt obligaţiuni emise de alte unităţi
economice şi cumpărate în scopul obţinerii de venituri financiare sub
formă de dobânzi sau obţinerii unui excedent în urma vânzării la o
valoare mai mare decât costul de achiziţie.
Active circulante de trezorerie (băneşti)
Active circulante de trezorerie (băneşti) sunt reprezentate de valori
care îndeplinesc funcţia de bani sau îmbracă forma de bani. Activele
băneşti rezultă din încasarea contravalorii produselor, lucrărilor,
serviciilor vândute şi se folosesc pentru plata stocurilor aprovizionate,
imobilizărilor achiziţionate, salariilor, taxelor, impozitelor.
Cele mai importante active circulante băneşti sunt cunoscute în
contabilitate sub următoarele denumiri:
a) Conturi curente la bănci (simbol 512) reprezintă sumele băneşti pe
care agenţii economici le păstrează în conturi deschise la bănci. Cea mai
mare parte a activelor băneşti ale unui agent economic se află în conturile
bancare. Deschiderea unui cont bancar reprezintă o condiţie pentru
autorizarea înfiinţării unei societăţi comerciale. Un agent economic poate
deschide conturi curente la mai multe bănci din localitate, în care îşi are
sediul social, precum şi în alte localităţi.
Principalele conturi deschise la bănci sunt cunoscute sub următoarele
denumiri:
- Conturi la bănci în lei (simbol 5121) reprezintă sumele păstrate la
bănci în moneda naţională. Aceste conturi sunt destinate efectuării de
încasări şi plăţi prin sistemul decontărilor fără numerar sau prin virament
care propune circulaţia documentelor care consemnează încasările,
respectiv plăţile, fără să intervină circulaţia efectivă a mijloacelor băneşti.
În cazul încasărilor, banca consemnează, scriptic, primirea banilor de
la alt agent economic şi majorează corespunzător contul curent. Încasările
pot proveni din vânzarea produselor, lucrărilor, serviciilor, din
împrumuturi, dobânzi primite, depuneri de numerar.
În cazul plăţilor, banca consemnează, scriptic, trimiterea banilor unui
alt agent economic şi micşorează sumele păstrate în contul curent. Se pot
efectua plăţi pentru cumpărarea de materii prime, mărfuri, obiecte de
inventar, achiziţionarea de mijloace fixe, impozite, taxe, restituirea
creditelor primite şi a dobânzilor, respectiv ridicarea de numerar şi
aducerea acestuia în casieria întreprinderii.
Operaţiunile efectuate prin contul de la bancă (încasări sau plăţi)
sunt comunicate periodic agentului economic printr-un document special,
emis de bancă, numit „extras de cont”.
- Conturi la bănci în valută (simbol 5124) reprezintă sumele păstrate
la bănci în valută, respectiv euro, dolari, lire, etc. Evidenţierea sumelor
păstrate în conturi la bănci se face separat pentru fiecare valută în parte.
Utilizarea acestor conturi este asemănătoare conturilor la bănci în lei.
b) Casa (simbol 531) reprezintă numărul (cash) păstrată în casierie
în moneda naţională sau în diferite valute. Aceste activităţi băneşti sunt
destinate efectuării unor plăţi periodice, de exemplu pentru salarii şi
ajutoare materiale, sau pentru plăţi ocazionale, reduse ca volum, de
exemplu pentru acordarea avansurilor de trezorerie, achitarea unor
datorii, efectuarea unor cheltuieli administrative.
În contabilitate, pentru numerarul păstrat în casierie se folosesc două
denumiri:
- Casa în lei (simbol 5311) reprezintă numerarul în lei păstrată într-o
încăpere separată numită casierie, special amenajată (grilaje, sisteme de
securitate, case de bani). Operaţiunile cu numerar sunt efectuate de casier
care este un funcţionar cu pregătire profesională adecvată.
În situaţia în care agentul economic are nevoie de numerar pentru
efectuarea unor plăţi, de exemplu pentru plata salariilor, se întocmeşte un
document special numit „cec de numerar” care, după ce este vizat de
conducerea unităţii se depune de casier la bancă de unde se ridică
numerarul solicitat şi se aduce în casierie.
Pentru funcţionarea casieriei, se întocmesc documente specifice, cum
ar fi „Registru de casă”, care este completat zilnic de către casier, pe baza
documentelor justificative, înscriindu-se toate încasările şi plăţile efectuate
în ziua respectivă şi stabilindu-se numerarul existent în casierie la sfârşitul
zilei ; se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar (originalul) se
depune la contabilitate împreună cu toate documentele justificative, iar
exemplarul al doilea rămâne la casier.
În fiecare lună, inopinat, conducătorul compartimentului financiar –
contabil efectuează controlul şi inventarierea valorilor păstrate în casierie.
- Casa în valută (simbol 5314) reprezintă numărul păstrat în casierie în
valută. Evidenţierea sumelor se face separat pentru fiecare valută în
parte.
c) Acreditive (simbol 541) reprezintă conturi speciale în care se
depun cu anticipaţie sumele necesare pentru efectuarea plăţilor către
furnizorii de stocuri sau imobilizări. Un astfel de cont este deschis la o
bancă din localitatea în care îşi are sediul furnizorul şi se utilizează în
relaţiile de comerţ exterior sau la solicitarea furnizorului care doreşte să
aibă o garanţie în privinţa încasării la termen a bunurilor expediate.
Utilizarea acreditivului este stabilită de părţile implicate printr-un
contract care conţine următoarele elemente: suma acreditivului, denumirea
furnizorului şi banca la care aceasta are deschis contul curent, felul şi
cantitatea bunurilor ce urmează a fi livrate, termenul de valabilitate a
acreditivului, termene de livrare şi felul documentelor care atestă
expedierea.
Atunci când furnizorul expediază produsele contractate, el depune la
banca stabilită prin contract,documentele de expediere a bunurilor
(factură, aviz de expediţie, scrisoare de trăsură), iar banca transmite
sumele corespunzătoare din contul de acreditiv în contul curent al
furnizorului.
Pentru furnizor (beneficiarul acreditivului), utilizarea acestei forme
de plată reprezintă un avantaj în sensul că poate încasa rapid sumele care i
se cuvin. Pe de altă parte, pentru plătitor, acreditiv este dezavantajos
întrucât presupune imobilizarea unor sume.
Acreditivul se închide la folosirea integrală a sumei, la expirarea
valabilităţii sau conform înţelegerii părţilor implicate. Sumele consumate
sunt transferate din contul de acreditiv în contul curent al plătitorului.
În contabilitate, pentru acreditive se folosesc două noţiuni:
- Acreditive în lei (simbol 5411);
- Acreditive în valută (simbol 5412).
d) Valori de încasat (simbol 511) sunt cunoscute în contabilitate sub
următoarele denumiri:
- Cecuri de încasat (simbol 5112);
- Efecte de încasat (simbol 5113);
- Efecte remise spre scontare (simbol 5114).
Valorile de încasat sunt reprezentate de cecuri şi efecte comerciale
(cambii şi bilete la ordin) primite de la clienţi şi sunt depuse la bancă în
vederea încasării lor la termenele stabilite sau pentru scontare (vânzare,
cedare).
e) Alte valori (simbol 532) sunt reprezentate de mărci poştale, timbre
fiscale, tichete şi bilete de călătorie, bilete de odihnă şi tratament, bonuri în
cantităţi fixe pentru combustibili; acestea sunt cumpărate şi eliberate
pentru consum, fiind incluse şi cheltuielile de exploatare.
Active circulante în decontare (creanţe)
O parte din activele circulante se pot afla, momentan, în afara unităţii
patrimoniale care le deţine, sunt la alte persoane fizice sau juridice. Până la
recuperarea lor, în forma iniţială sau printr-un echivalent, aceste active
circulante se află în decontare, poartă numele de creanţe şi reprezintă sume
de primit.
Apariţia activelor circulante în decontare are, în cele mai multe
situaţii, cauze obiective (fireşti, normale), determinate de fluxul activităţii
economice. Astfel, în procesul schimbului (desfacerea) unitatea economică
intră în relaţii cu clienţii (cumpărători sau beneficiari) cărora li se
eliberează produse, lucrări, servicii. În contabilitate trebuie să se reflecte
sumele de primit reprezentând contravaloarea acestora, întrucât momentul
vânzării nu este identic cu momentul încasării (vânzarea cu plata la termen,
decalajul fiind determinat de înţelegerea părţilor şi ritmul decontărilor
bancare). De asemenea, unitatea economică poate intra în relaţii cu proprii
salariaţi sau cu asociaţii în urma cărora pot să rezulte sume de încasat.
În anumite cazuri, apariţia creanţelor este determinată de cauze
subiective (lipsuri la inventar, distrugeri, delapidări, diferende între
partenerii de afaceri).
Unitatea economică care deţine creanţele, trebuie să le urmărească şi
să le recupereze în cel mai scurt timp posibil.
Activele în decontare sau creanţele sunt cunoscute în contabilitate sub
următoarele denumiri:
a) Clienţi (simbol 411) reprezintă sumele care trebuie încasate de la
alţi agenţi economici, interni sau externi, pentru livrări de produse,
semifabricate, mărfuri, materiale, animale şi păsări, precum şi pentru
lucrări executate şi servicii prestate, conform facturilor emise în care se
menţionează termenul de plată. Apariţia acestor creanţe este obiectivă,
fiind determinată de relaţiile economice dintre unităţile patrimoniale; ele
există din momentul expedierii bunurilor şi până în momentul încasării
contravalorii lor.
b)Efecte de primit de la clienţi (simbol 413) se referă la activele sub
formă de cambii şi bilete la ordin (efecte comerciale), care sunt primite de
la clienţi reprezentând contravaloarea produselor, lucrărilor, serviciilor.
Aceste efecte de comerţ pot fi încasate sau folosite pentru plata unor
datorii.
În cazul efectului de comerţ cambie, expeditorul solicită clientului
confirmarea în scris, sub semnătură, a bunelor intenţii de plată. Cambia
este un înscris necondiţionat prin care creditorul, numit trăgător, dă ordin
debitorului său (cumpărătorul), numit tras, să plătească o sumă
determinată unei terţe persoane, numită beneficiar.
În cazul biletului la ordin, expeditorul (vânzătorul) primeşte un
angajament semnat de clientul său (cumpărătorul). Biletul la ordin este un
înscris prin care o persoană, numită subscriptor, se angajează să achite
vânzătorului la o anumită dată o sumă determinată sau unei alte persoane
numită beneficiar.
Spre deosebire de cambie care este creată la iniţiativa creatorului,
biletul la ordin este creat la iniţiativa debitorului care este în acelaşi timp
trăgător şi tras.
Avantajele decontărilor prin intermediul efectelor de comerţ sunt
următoarele:
pot fi transformate imediat în bani, fără a mai aştepta plata efectivă
de către client, prin vânzarea efectului de comerţ la o bancă, situaţie
în care banca devine proprietară şi va încasa la scadenţă
contravaloarea efectului comercial;
pot fi valorificate la bursă; în acest caz, pe lângă faptul că se asigură
operativitatea încasărilor, creanţele pot fi valorificate la preţuri mai
mari, aşteptând momentul cel mai favorabil în desfăşurarea
activităţilor bursiere;
oferă posesorului efectului de comerţ dreptul necondiţionat (are
caracterul unui titlu executoriu) de a încasa suma înscrisă pe efectul
comercial, respectiv la scadenţele convenite.
c)Avansuri de trezorerie (simbol 542) reprezintă sumele încredinţate
în numerar (prin casierie) administratorilor sau salariaţilor în vederea
cumpărării unor bunuri sau pentru efectuarea unor plăţi către furnizori,
precum şi pentru deplasarea în alte localităţi în vederea rezolvării unor
probleme ale unităţii economice (participarea la târguri şi expoziţii,
documentare, încheierea contractelor economice). Mărimea avansului
acordat se stabileşte în funcţie de cheltuielile de transport şi de cazare,
indemnizaţia zilnică de hrană (diurnă), mărimea datoriilor faţă de
furnizori.
Avansurile de trezorerie trebuie justificate în maximum 24 de ore de
la efectuarea operaţiunilor pentru care au fost acordate (facturi, chitanţe,
bonuri, bilete şi tichete de transport, note de plată la hotel, restaurant, etc).
Sumele necheltuite sunt restituite la casierie. În situaţia depăşirii
termenului de decontare se calculează dobânzi pentru întârzierea
decontării, iar sumele nejustificate, inclusiv eventualele dobânzi, se reţin
din salariile cuvenite.
d)Avansuri acordate personalului (simbol 425) reprezintă sumele
acordate salariaţilor reprezentând un avans din salarii şi ajutoare materiale
(avans chenzinal). Ulterior, la sfârşitul lunii, aceste sume sunt reţinute din
salariile şi ajutoarele materiale cuvenite pentru întreaga perioadă de
gestiune (lichidare).
e)Alte creanţe în legătură cu personalul (simbol 4282) se referă la
chirii pentru locuinţe aflate în proprietatea unităţii patrimoniale,
transporturi şi alte prestaţii pentru lucrători, cota de 50% din valoarea
echipamentului de lucru distribuit personalului, salarii şi ajutoare
materiale plătite şi necuvenite, valoarea activelor constatate lipsă la
inventariere şi imputată salariaţilor.
f)Furnizori-debitori (simbol 409) reprezintă avansuri sau aconturi
acordate furnizorilor de stocuri, lucrări, servicii; la primirea ulterioară a
acestora, are loc regularizarea cu furnizorii în sensul că sumele plătite
drept avans se scad din totalul datoriilor faţă de furnizori.
g. „TVA de recuperat" (simbol 4424) reprezintă taxa pe valoarea
adăugată care trebuie încasată de la bugetul statului întrucât taxa pe
valoare adăugată aferentă cumpărărilor (TVA deductibilă) este mai mare
decât taxa pe valoare adăugată aferentă vânzărilor (TVA colectată).
Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect pentru livrări de
bunuri mobile, prestări de servicii, transferul proprietăţii bunurilor
imobiliare între agenţii economici, precum şi între aceştia şi instituţii
publice sau persoane fizice şi importul de bunuri sau servicii.
. „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul" (simbol 456) se
referă la angajamentul asociaţilor sau acţionarilor unei societăţi comerciale
de a participa la constituirea sau majorarea capitalului. Printr-un contract
de asociere se stabilesc sumele care reprezintă participarea asociaţilor sau
acţionarilor, forma participării (în numerar sau în natură), precum şi
momentul efectuării vărsămintelor la capitalul social. Aceste creanţe există
din momentul subscrierii (angajamentul sub semnătură al acţionarilor sau
asociaţilor) şi până în momentul depunerii aportului la capitalul social.
i. „Debitori diverşi" (simbol 461) reprezintă sumele de încasat pentru:
- pagube materiale stabilite de instanţele de judecată;
- vânzarea (cedarea) titlurilor de plasament;
- vânzarea (cedarea) imobilizărilor;
- împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni;
adeverinţe şi chirii.