CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XIV nr . 7 (333) 17 apri l ie 2012 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Oameni cu destine în mozaic

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Sãptãmâna 02-06 aprilie, sau „Sãptãmâna Altfel”dupã cum este denumitã oficial, reprezintã pentru eleviuna educativã în care desfãºoarã diferite activitãþi, res-pectând calendarul cultural naþional: „Ziua Armatei

României”, „Ziua aderã-rii României la NATO”,„Ziua mondialã a avia-þiei ºi a cosmonauticii”.Pentru a se familiarizacu ceea ce înseamnã ounitate militarã ºi, cât decât, cu tradiþiile ºi dotãri-le de armament...

Sãptãmâna Al t fe l

Staþia de inspecþii tehnice ºi diagnosticare din Bucoveste destinatã pentru efectuarea inspecþiilor tehnice pe-riodice a autovehiculelor din clasa a II-a ºi a III-a din do-tarea armatei, precum ºi pentru efectuarea diagnosticãri-lor pe flux ºi la final a vehiculelor reparate în unitate.Lucrãrile au început îndata de 1 iulie 2011 ºi aufost finalizate la 30 de-cembrie. Materialele ne-cesare au fost asiguratecãtre Baza 2 Logisticã„Valahia”, de Centrul 21C.T.A.C. ºi de cãtre Cen-trul 102 Mentenanþã.

LECÞIA DE ISTORIE

Întemeietorul Basarab I

Basarab I a fost domnitorul care, prin unificarea for-maþiunilor politice dintre Dunãre ºi Carpaþi, a întemeiat

Statul liber al Þãrii Româneºti.Denumit prin tradiþie Întemeieto-rul Basarab I, este evocat ca eroual istoriei noastre în numeroaselegende populare.

Stãpân mai întâi pe þinutulCâmpulungului ºi Argeºului, Ba-sarab ºi-a extins treptat autorita-tea asupra celorlalþi feudali lo-cali, procesul de constituire a sta-tului încheindu-se în primul sfertal veacului al XIV-lea.

Phoneutria nigriventer, sau pãianjenul vagabondbrazilian, cum este denumit de iubitorii de arahnide, estecel mai periculos ºi veninos pãianjen de pe Pãmânt.

De fapt, nici una dintre cele 8 specii de pãianjen dingenul Phoneutria (Ce nume inspirat! - înseamnã ucigaºãîn limba greacã) nu este potrivitã pentru pet-shopuri saupentru colecþiile particu-lare ale celor atraºi deacest tip de insecte. Ori-ce evadare accidentalã avagabondului brazilianse poate transformaîntr-o tragedie, sau chiarmai multe, dacã þinemcont de agresivitatea na-stivã a acestor specii.

Investiþiila standarde internaþionale

„Vagabondul brazilian”, cel mai veninos pãianjen din lume

MOZAIC

Chiar când viaþa pãrea mai frumoasã, avea un servi-ciu, o soþie ºi o fetiþã, i-a apãrut în cale un mare obsta-col – o boalã nu tocmai uºor de suportat. „Totul a înce-put cu o obosealã nejustificatã ºi dureri insuportabile de

cap. Aceste simptome m-aufãcut sã merg la SpitalulMilitar din Piteºti pentru uncontrol. Ziua urmãtoare in-ternãrii a fost un ºoc pentrumine, ºoc generat de rezul-tatul analizelor: leucemie.Credeþi-mã cã nici nu îl maiauzeam pe medicul de aco-lo când spunea cã o sã îmirevin...”

KAKI 100%

Ziua NATO a fost celebratã la Craiova duminicã, 1 aprilie2012, în prezenþa comandatului Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”,generalul de brigadã Dorinel Duican.

În cadrul ceremoniei militare, dedicate împlinirii a 63 de anide la înfiinþarea Organizaþiei Tratatului Atlanticului de Nord ºi a8 ani de la aderarea României la Alianþã, au fost înãlþate pecatarg, drapelele României ºi NATO, în acordurile ImnuluiNaþional al României ºi al Alianþei Nord-Atlantice.

La evenimentul desfãºurat la sediul Brigãzii 2 Infanterie, aparticipat personal militar ºi civil din structurile marii unitãþicraiovene.

Ziua NATO a fost sãrbãtoritã totodatã ºi în unitãþile subor-donate, prin prezentãri de filme documentare dedicate acestuieveniment, manifestãri organizate în garnizoanele Craiova ºiCaracal.

Locotenent-colonel Oliver AnghelFoto: Locotenent-colonel Vasile Fugaciu

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 7 (333) din 17aprilie 2012Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuTToommaa BBaarrbbuuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64412C 7/2012

TOKYO - Statele Unite ale Americii implementeazãîn diferite regiuni ale lumii elemente ale sistemului lorde apãrare antirachetã, care se înscriu treptat într-unsistem antibalistic global. „Noi înþelegem cã alianþa politi-co-militarã dintre Japonia ºi SUA este importantã pentruambele þãri. Ne dãm seama cã aceastã joncþiune a elemente-lor sistemului antirachetã este valoroasã atât pentru Tokyo,cât ºi pentru Washington, ceea ce ne face sã acordãm oatenþie sporitã pentru a înþelege mai bine ce fel de obiectiveurmãreºte Washingtonul prin consolidarea prezenþei sale înregiunea Asia-Pacific”, a afirmat Riabkov. Japonia ºi SUA,aminteºte ITAR-TASS, sunt în prezent angrenate încercetãri comune în domeniul apãrãrii antirachetã, în spe-cial, în ceea ce priveºte modernizarea rachetei de marevitezã cu razã lungã de acþiune SM-3, capabilã sã doboarerachete balistice în afara atmosferei Pãmântului. Recent,Tokyo ºi-a modificat legislaþia pentru a permite utilizareaunor astfel de rachete ºi în alte regiuni ale lumii, inclusiv caparte a sistemului de apãrare antirachetã american înEuropa. WASHINGTON - Secretarul de Stat ameri-can, Hillary Clinton, a promis de curând cã NATO „nuva abandona” Afganistanul dupã retragerea forþelorinternaþionale din aceastã þarã la sfârºitul lui 2014.„Pânã la sfârºitul anului 2014, tranziþia securitãþii þãrii va ficompletã ºi afganii vor fi pe deplin responsabili pentru secu-ritatea din Afganistan”, a declarat ºefa diplomaþiei ameri-cane în Norfolk, Virginia (est), unde a vizitat un centru decomandã al NATO. „Vrem sã spunem clar poporului afgan,insurgenþilor ºi tuturor din regiune: NATO nu va abandonaAfganistanul”, a spus ea. Trupele strãine au intrat în Afga-nistan dupã rãzboiul lansat de Statele Unite în urma atacu-lui terorist din 11 septembrie 2001, pentru a vâna organiza-þia Al-Qaida ºi a alunga de la putere talibanii. Aceste trupetrebuie sã se retragã din Afganistan pânã la sfârºitul anului2014. Afganistanul va fi în centrul summitului NATO careva avea loc în Chicago, pe 20 ºi 21 mai, într-un moment încare obiectivul de a pãrãsi un Afganistan stabil pânã lasfârºitul lui 2014 este tot mai mult sub semnul întrebãrii dincauza unei serii incidente, inclusiv sãtenii uciºi de cãtre unsoldat american. „Dacã aceste incidente au pus relaþia noas-trã la încercare, ele au arãtat, de asemenea, ºi cât de solidãa fost aceasta”. „Tranziþia rãmâne pe drumul cel bun”.

LONDRA - Organizaþia teroristã Al-Qaida, al cãreicomandament central s-a slãbit, mizeazã pe Africa pen-tru a se revigora, stabilind legãturi cu miºcãri islamisteîn cele mai instabile þãri. „Recentele atacuri din Nigeria,insurecþia din Somalia ºi tulburãrile actuale din Mali tind sãarate cã riscul atacurilor islamiste este pe cale sã sedeplaseze spre Somalia, Kenya, nordul Nigeriei ºi limiteleunor vaste teritorii din Africa de Vest. Centrul de interes alcontraterorismului antijihadist se deplaseazã spre Africa”, aafirmat autorul studiului, Valentina Soria. Raportul evocã„perspectiva preocupantã a unui arc de instabilitate regio-nalã care include toatã regiunea sahelo-saharianã ºi seextinde pânã în Africa de Est, pe care centrul reþelei Al-Qaida, astãzi slãbit, ar putea sã-l exploateze pentru a seregrupa, a se reorganiza ºi pentru a revigora acþiunea tero-ristã împotriva Occidentului”. Al-Qaida a stabilit legãturi înYemen (Al-Qaida în peninsula arabicã), în Somalia (insur-genþii shebab), în Maghreb (Al-Qaida în Maghrebul isla-mic). MOSCOVA - Un distrugãtor din cadrul FloteiRuse a Mãrii Negre efectueazã o misiune în Mediterana.„Distrugãtorul Smetlivi, aflat sub comanda cãpitanului Vik-tor Skokov, a pãrãsit recent portul Sevastopol ºi se aflã îndrum spre strâmtori. Echipajul va efectua misiuni în MareaMediteranã”, a declarat pentru agenþia Interfax cãpitanulViaceslav Truhacev, fãrã sã ofere detalii suplimentare. Însã,o sursã militar-diplomaticã a precizat pentru agenþia RIANovosti cã aceastã navã echipatã cu rachete, capabilã sãlupte împotriva submarinelor ºi sã asigure apãrarea anti-aerianã, va efectua o escalã în portul sirian Tartus, singurabazã navalã de care Rusia dispune în Marea Mediteranã. Vafi o escalã strict tehnicã, pe care o efectueazã aproape toatenavele flotei militare ruse ce efectueazã misiuni în aceastãzonã”, a adãugat un reprezentant al Flotei Ruse a MãriiNegre. MOSCOVA - Secretarul Consiliului de securi-tate rus Nikolai Patruºev a discutat, la Washingtondespre sistemul antirachetã american în Europa, regle-mentarea situaþiei din Siria ºi dosarul nuclear iranian.„Starea actualã ºi perspectiva relaþiilor ruso-americane, pre-cum ºi problemele legate de securitatea internaþionalã ºiregionalã (scutul antirachetã din Europa, Iran, Siria, Afga-nistan, lupta împotriva terorismului ºi traficul de droguri) aufost evocate în timpul consultãrilor”. Rusia ºi Statele Uniteau viziuni diferite cu privire la situaþia din Siria, afectatã dela jumãtatea lui martie 2011 de o puternicã miºcare de con-testare a regimului. Washingtonul cere plecarea preºedin-telui Bashar al-Assad, pe care îl acuzã de folosire forþeiîmpotriva populaþiei civile, iar Moscova insistã la rândulsãu asupra faptului cã extremiºtii care luptã împotriva tru-pelor guvernamentale sunt, de asemenea, responsabili decrizã. (M.C.)

Sãptãmâna 02-06 aprilie a.c., sau „SãptãmânaAltfel” dupã cum este denumitã oficial, reprezintãpentru elevi una educativã în care desfãºoarã diferiteactivitãþi, respectând calendarul cultural naþional:„Ziua Armatei României”, „Ziua aderãrii Românieila NATO”, „Ziua mondialã a aviaþiei ºi a cosmonau-ticii”. Pentru a se familiariza cu ceea ce înseamnã ounitate militarã ºi, cât de cât, cu tradiþiile ºi dotãrilede armament ºi tehnicã ale armatei, un grup de 30 deelevi ai Colegiului Economic „Viilor” a vizitat, îndata de 3 aprilie, cazarma comandamentului Diviziei1 Infanterie „Dacica”, timp de trei ore, de la 10:00 la13:00. În cadrul turului, copiii au vizionat, în Sala deFestivitãþi, o expunere cu tema - „Istorie ºi evoluþie:de la Armata 1 de Operaþii la Divizia 1 Infanterie”.Dupã aceea s-au îndreptat cãtre Sala de Tradiþii undeau luat contact cu realizãrile militare de pânã acum,au primit o lecþie de curaj ºi dãruire citind despre eroiicãzuþi în teatrele de operaþii ºi au admirat costumelevechi ºi noi, cupele câºtigate de-a lungul timpului îndiferite competiþii sportive, precum ºi alte obiectereprezentative.

De departe cel mai impresionaþi au fost de standurile

de armament ºi de tehnicã, iar simulatorul electronoopticcu led – SOL-P - le-a stârnit curiozitatea, în timp ce laimpresie a lucrat autoturismul URO VAMTL 3-4 PF.Vizita s-a încheiat într-o atmosferã destinsã, cu un suc ºio prãjiturã, în clubul ofiþerilor, „Kogaion”.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

Planificarea taberei de instrucþie ºi a activitãþilor speci-fice acesteia, care s-au desfãºurat în perioada 02-06 apriliea.c., la Diham, a revenit Batalionului 96 Geniu, care, pen-tru bunul mers al lucrurilor, acooperat cu celelalte unitãþi par-ticipante: Brigada 1 Mecanizatã,Brigada 2 Infanterie, Brigada 2Vânãtori de Munte ºi Batalionul313 Cercetare.

Obiectivele principale ale ta-berei au fost dezvoltarea ºi per-fecþionarea deprinderilor milita-rilor din cadrul subunitãþilor degeniu participante la activitate.Având în vedere faptul cã sunt ºimilitari din alte unitãþi cu altspecific, s-a urmãrit, de aseme-nea, ºi realizarea unui schimb deexperienþã, o cooperare ºi o bunãtransmitere a cunoºtinþelor acu-mulate în timpul activitãþilor dinunitãþile de provenienþã.

Condiþiile de cazare ºi hrãni-re au fost bune ºi au permis,desfãºurarea în bune condiþii ainstruirii, dar ºi odihna necesarãdupã un efort fizic prelungit.Singura problemã a fost deficitulde apã curentã, lucru care ne-aobligat sã o procurãm de la un izvor, de unde o transportamla cabanã. Aceastã activitate a intrat în responsabilitateagrupei deservire.

Am ºtiut de la început cã vom merge la munte, undecondiþiile climaterice sunt încã de iarnã. Aºadar, am luattoate mãsurile necesare pentru a le face faþã, având asupranoastrã îmbrãcãminte ºi încãlþãminte adecvate, schiuri,lanþuri pentru autocamioane ºi toate celelalte pe care ano-timpul alb le impune.

Pe timpul desfãºurãrii taberei de instrucþie, militarii aucooperat unii cu ceilalþi, au fãcut schimb de experienþã, iar,atunci când a fost cazul, s-au ajutat reciproc pentru a trece

peste diferite situaþii dificile. Ca o recom-pensã pentru acest lucru, le-am adusmulþumiri în faþa formaþiei celor care auacþionat impulsionaþi de spiritul de echi-pã ºi ºi-au pus colegii mai presus decât eiînºiºi. În ceea ce priveºte recunoaºtereameritelor, consider cã primul pas a fostfãcut: respectul câºtigat în interiorulgrupului din care fac parte.

Un om cu un caracter deosebit, unmilitar pasionat pe care l-aº aminti tutu-ror celor ce observã sau au nevoie de unmodel în viaþã, ar fi: pltutonierul-majorIon GUGIU – comandantul subunitãþii decercetare din Batalionul 96 Geniu. S-aformat ca militar nu numai pe terenul deinstrucþie din spatele unitãþii, ci ºi în ma-joritatea teatrelor de operaþii în care aactivat România (Angola, Somalia,Bosnia, Irak, Afganistan), fãrã a maimenþiona ºi misiunile interne în care adovedit un profesionalism de excepþie.

Tatã, soþ, camarad, acesta este unexemplu nu numai pentru militari, dar ºipentru oameni în general, deoarece reu-ºeºte tot timpul sã se autodepãºeascã.

Practic, ziua de instrucþie se termina la ora 22:00, cândse dãdea stingerea, dar, dupã terminarea pregãtirii de spe-cialitate (18:00) ºi servirea mesei de searã, militarii sepregãteau pentru o nouã zi. Puþinul timp rãmas la dispozi-þie, era folosit de fiecare aºa cum credea de cuviinþã.

Pentru mine, aceastã perioadã a fost una a experienþelorprofesionale care, adunate, la un moment dat, mã vor ajutaîn carierã.

Locotenent Dragoº GRUIA

Corespondenþã din tabãra de la Diham

Sãptãmâna Al t fe l

Ziua NATO, în Cetatea Bãniei

Î n data de 29 martie, garnizoanaPloieºti a fost marcatã de trei

evenimente majore: inaugurarea reþeleide iluminat perimetral din Cazarma 420Pãuleºti, finalizarea lucrãrilor la staþiaITP a Centrului 102 Mentenanþã„Bucov” ºi darea în folosinþã a popoteide garnizoanã din municipiul Ploieºti.

Un eveniment mult aºteptatStudiul de fezabilitate efectuat înain-

tea reabilitãrii reþelei de iluminat a avutca obiective: realizarea instalaþiei prinlegãturi ºi cablaje subterane, distribuireafluxului luminos astfel încât sã se eviteapariþia petelor de luminã alternate cupete de umbrã, folosirea stâlpilor exis-tenþi deja de la vechiul sistem pentruscãderea costurilor, asigurarea instalaþieide iluminat pentru gherete/foiºoare ºipentru proiectoare (10 la numãr), asigu-rarea unui generator de curent cu o auto-nomie de funcþionare 24 de ore din 24 ºimontarea panoului de comandã al insta-laþiei perimetrale la camera ofiþerului deserviciu pentru o mai bunã gestionare aacesteia. Obiectivele de investiþii au ur-mãrit realizarea unui racord subteran dejoasã ºi medie tensiune ºi a unui post detransformare în anvelopã de beton deser-

vite, la nevoie, de un grup electrogen.Perioada de executare a lucrãrilor a fost19 septembrie 2011 - 31 ianuarie 2012,iar instalaþia electricã a fost pusã înfuncþiune în data de 2 februarie 2012.Acum, la finalizarea lucrãrilor, ilumina-tul este asigurat de peste 200 de stâlpidin beton care asigurã vizibilitatea peri-

metrului zonei de pazã ºi a unei pãrþi dinteritoriul tehnic, precum ºi supraveghe-rea punctelor de acces, iar de la acest sis-tem s-a putut extinde iluminatul ºi însectorul administrativ cu opt stâlpi meta-lici. Existã ºi un post de transformareprin care tensiunea de 20.000 de volþi,preluatã din reþeaua comunalã, este

coborâtã la 400 de volþi. Ca unitate inde-pendentã de producere a curentului elec-tric este folosit generatorul cu motordiesel care porneºte automat, în cazulopririi reþelei de bazã, asigurând func-þionarea sistemelor tehnice de securitateºi o iluminare permanentã ºi adecvatã întoatã cazarma. La fiecare stâlp perime-

tral, în cutia de distribuþie, suntmontate siguranþe pentru oprireaselectivã a lãmpilor de curent,fapt ce contribuie la reducereaconsumului. Sistemul este execu-tat dupã modelele ºi standardeleinternaþionale ºi reprezintã unmare plus pentru modernizareacazãrmii.

O nouã ºi modernãstaþie ITP

Staþia de inspecþii tehnice ºidiagnosticare din Bucov este des-tinatã pentru efectuarea inspecþii-

lor tehnice periodice a autovehiculelordin clasa a II-a ºi a III-a din dotareaarmatei, precum ºi pentru efectuareadiagnosticãrilor pe flux ºi la final avehiculelor reparate în unitate. Lucrãrileau început în data de 1 iulie 2011 ºi aufost finalizate la 30 decembrie. Materia-lele necesare au fost asigurate cãtre Baza

2 Logisticã „Valahia”, de Centrul 21C.T.A.C. ºi de cãtre Centrul 102 Mente-nanþã „Bucov”, iar forþa de muncã aaparþinut în exclusivitate ultimei unitãþimenþionate. Structurile militare ce vorbeneficia de aceastã staþie ITP aparþinStatului Major al Forþelor Terestre ºialtor categorii de forþe ale armatei, dis-puse în judeþele Prahova, Dâmboviþa ºiBuzãu. Demararea ºi finalizarea unuiastfel de proiect era necesarã deoarece,având ca obiective principale reparareadiferitelor tipuri de tehnicã, recondiþio-narea subansamblurilor, fabricarea depiese de schimb ºi asigurarea asistenþeitehnice pentru tehnica militarã; Centrulnu avea posibilitatea sã verifice dinpunct de vedere al autorizãrii R.A.R.autovehiculele ieºite de pe banda dereparaþii. Acum acest lucru este posibildatoritã unei investiþii mici comparativcu importanþa ºi utilitatea ei.

O popotã ca la carteZiua s-a încheiat cu o masã datã în

cinstea noii popote, cu aspect de restau-rant mai degrabã. Pânã la stabilirea clarãa statutului, noi, invitaþii la eveniment,ne-ams bucurat de o fasole militarã ºi omâncare gãtitã ca la carte.

M.m. cls.IV Monica DEACU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 7 (333) din 17 aprilie 2012 Pagina 3

La 1 aprilie a.c., Centrul 21 Cartiruire Trupe ºiAdministrare Cazãrmi „Anghel Saligny” a sãrbãtorit 10ani de la înfiinþare. Acest moment aniversar este cel albilanþului, al planificãrii ºi implementãrii unei abordãrimoderne în exploatarea ºi întreþinerea cazãrmilor,obiectivul principal fiind asigurarea condiþiilor de ca-zare a trupelor într-un climat adecvat.

Cei 10 ani de existenþã ai Centrului 21 au fostaniversaþi în cazarmã, pe 31 martie, în prezenþa coman-dantului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, general-maiorNicolaie Dohotariu, a ºefului de stat major al aceleiaºidivizii, colonel Gheorghe Viºan, a invitaþilor din parteaStatului Major al Forþelor Terestre ºi, bineînþeles, apersonalului militar ºi civil care îºi desfãºoarã activi-tatea în cadrul unitãþii.

Dupã intonarea Imnului Naþional al României ºioficierea serviciului religios, comandantul Centrului 21Cartiruire Trupe ºi Administrare Cazãrmi, colonelGheorghe Adam, a dat citire unui scurt istoric al unitã-þii, subliniind ºi realizãrile atinse în acest deceniu deexistenþã. Este o unitate de sprijin logistic nedislocabilãcare asigurã administrarea, repararea ºi întreþinereacazãrmilor din zona de responsabilitate în vederea rea-lizãrii condiþiilor de trai ºi instrucþie a personalului.Astãzi, se cere mai mult ca oricând performanþã ºideplinã legalitate în gestionarea patrimoniului imobili-ar prin continua perfecþionare a pregãtirii ºi acþiunilorsubunitãþilor ºi unitãþilor de construcþii militare. „Cei10 ani ai unitãþii noastre au reprezentat o implicarerealã în îndeplinirea cu succes a misiunii de adminis-trare a terenurilor ºi construcþiilor, în reabilitarea ºimodernizarea cazãrmilor aflate în zona de responsa-bilitate.”

Mesajul ºefului Statului Major al Forþelor Terestre,general-maior Ariton Ioniþã, transmis cu aceastã oca-zie, a fãcut referirela lucrãrile de înaltãperformanþã reali-zate prin aplicareacu responsabilitatea unor tehnologiinoi, la specialiºtiimilitari ºi civilicare au dat dovadã,de-a lungul timpu-lui, de competenþã:„Apreciez profesio-nalismul ºi energiacu care aþi acþionatpentru îndeplinireacu succes a atribu-þiilor funcþionale,însã, sarcinile cestau în faþa unitãþiidumneavoastrã înetapa actualã im-pun, în continuare,

un efort susþinut ºi pricepere, iniþiativã, responsabili-tate ºi dãruire pentru îndeplinirea misiunilor generatede transformãrile care au loc în Armata României.Aceastã aniversare constituie un moment de mândrieºi satisfacþie pentru realizãrile dobândite ºi, totodatã,un imbold pentru o gândire constructivã ºi acþiune învederea proiectãrii ºi realizãrii unor parametri supe-riori de performanþã.”

ªi mesajul ministrului Apãrãrii Naþionale, domnulGabriel Oprea, a adus în centrul atenþiei dãruirea cucare s-a implicat personalul Centrului 21 în îndeplini-rea cu succes a misiunilor încredinþate, personal ce nua uitat niciodatã cã scopul tuturor activitãþilor lui a fostacela de a menþine ºi îmbunãtãþi condiþiile în care noine desfãºurãm activitatea. „Aþi demonstrat cu prisosin-þã cã sunteþi capabili sã realizaþi lucrãri la un marenivel de performanþã, chiar ºi în condiþiile crizei eco-nomice mondiale din ultimii ani, care a afectat ºi þaranoastrã. Dar, dificultãþile inerente cu care v-aþi con-fruntat au fost depãºite prin competenþa, dãruirea ºispiritul de sacrificiu de care aþi dat dovadã în îndepli-nirea activitãþilor ce vã revin, iar sarcinile viitoare im-pun, prin natura lor, o activitate susþinutã, profesiona-lism ºi responsabilitate.”

Aniversarea Centrului 21 a continuat cu citireaordinului ministrului Apãrãrii Naþionale de înaintare lagradul de maior a cãpitanului inginer Gabriel Nico-laiciuc. A urmat apoi înmânarea unor diplome aniver-sare ºi citarea pe OZU al Diviziei 1 Infanterie, aspectprin care au fost recunoscute calitãþile profesionale ºimorale ale militarilor ºi civililor din unitate.

Un moment mult aºteptat a fost cel în care a luatcuvântul comandantul Diviziei 1: „Mã bucur cã vã potfi alãturi în aceastã zi extrem de importantã pentruunitatea dumneavoastrã. Valoarea cea mai de preþ a

unei structuri oreprezintã co-lectivul. Unita-tea din care fa-ceþi parte sepoate mândricu buni profe-sioniºti, ce ausimþul datoriei,profesioniºticare lasã în ur-ma lor ampren-ta lucrului te-meinic proiec-tat ºi realizat.Astfel, prin per-severenþã, rigu-rozitate, tenaci-tate, abnegaþieºi spirit de sa-crificiu, perso-nalul care, de-a

lungul timpului, a fãcut parte din aceastã structurã senumãrã printre cei care au participat efectiv la dez-voltarea ºi modernizarea condiþiilor de lucru ºi aspaþiilor de cazare ale unitãþilor aflate în subordineaDiviziei 1 Infanterie sau a Statului Major al ForþelorTerestre. Þin sã remarc efortul întreprins de persona-lul acestei unitãþi pentru reabilitarea cazãrmii de laSlobozia, a taberei de instrucþie de la Dichiu, precumºi a facilitãþilor necesare bunei funcþionãri a coman-damentului de divizie. La aniversarea a 10 ani de laînfiinþare, unitatea se prezintã ca o structurã bine de-finitã, aptã sã rãspundã misiunilor specifice de admi-nistrare a cazãrmilor ºi de asigurare a bunelor con-diþii de lucru ºi instruire pentru unitãþile luptãtoareaflate în responsabilitate. Folosesc acest prilej pentrua vã mulþumi pentru modul în care v-aþi îndeplinitsarcinile, cât ºi pentru profesionalismul ºi dãruirea decare aþi dat dovadã pe timpul executãrii misiunilorspecifice. Cu acest prilej aniversar, doresc sã vã urezdin partea mea, dar ºi a colegilor noºtri din cadruldiviziei, multã sãnãtate, putere de muncã, împliniri ºisã fiþi mereu la înãlþimea misiunilor încredinþate!”

Suntem convinºi cã vor acþiona pe mai departe cuperseverenþã ºi pasiune, cu dãruire ºi inteligenþã pentruasimilarea celor mai noi cunoºtinþe în domeniu. Avemîncredere deplinã în calitãþile lor profesionale ºi sun-tem siguri cã îºi vor consacra întreaga energie, pricepe-re ºi putere de muncã pentru perfecþionarea pregãtiriiîn spiritul concepþiilor moderne, astfel încât sã fie gataoricând sã-ºi atingã obiectivele.

Cristina FRATU

I n v e s t i þ i i l a s t a n d a r d e i n t e r n a þ i o n a l e

- Cen t ru l 21 C .T .A .C . -10 an i de p ro fes iona l i sm º i pe r fo rman þã

Tragerile de instrucþie cu armamentul de pe tanc aleBatalionului 114 Tancuri „Petru Cercel” mi-au oferitocazia sã interacþionez ºi sã dialoghez cu unii dintre mili-tarii unitãþii. Oameni deschiºi, plini de viaþã, aceºtia nus-au sfiit sã vorbeascã liber despre carierã ºi familie.

Viaþa - o luptã continuãOriginar din Gãeºti, judeþul Dîmboviþa, caporalul Alin

GANCIU, s-a nãscut în data de 1 noiembrie 1981. Aurmat cursurile liceului cu profil agricol, iar la terminareastudiilor a obþinut atestatul de electromecanic auto. Pri-mul contact cu viaþa militarã l-a avut în 2001 când a tre-buit sã se înroleze pentru a executa stagiul militar obliga-toriu. În aceastã perioadã s-a îndrãgostit de viaþa cazonãimpresionat fiind de activitãþile paraºutiºtilor. Salturi,adrenalinã, antrenament ºi distracþie. Pe scurt, acesteasunt elementele care l-au determinat, în 2007, sã devinãsalariat al Batalionului de Transport din Târgoviºte.Apropierea de casã a avut ºi ea un cuvânt important despus. Ulterior, atât el cât ºi alþi colegi, au fost detaºaþi încadrul poligonului Viorel Mãrceanu, Alin pe funcþia deelectromecanic. Astfel a avut posibilitatea sã punã cât decât în practicã ceea ce învãþase ºi pentru care avea odiplomã – electromecanica.

Chiar când viaþa pãrea mai frumoasã, avea un servi-ciu, o soþie ºi o fetiþã, i-a apãrut în cale un mare obstacol– o boalã nu tocmai uºor de suportat. „Totul a început cuo obosealã nejustificatã ºi dureri insuportabile de cap.Aceste simptome m-au fãcut sã merg la Spitalul Militardin Piteºti, pentru un control. Ziua urmãtoare internãrii afost un ºoc pentru mine, ºoc generat de rezultatul anali-zelor: leucemie. Credeþi-mã cã nici nu îl mai auzeam pemedicul de acolo când spunea cã o sã îmi revin, cã boalaeste în fazã incipientã, iar eu sunt tânãr. Nu mai puteamsã reacþionez în nici un fel, dupã care, probabil cã instinc-tul de supravieþuire a pus stãpânire pe mine deoarecem-am trezit ºi m-am agãþat de fiecare urmã de speranþã.Imi repetam mereu ce avantaje am în faþa bolii ºi caresunt motivele pentru care trebuie sã lupt sã trãiesc ºi nunumai, sã mã însãnãtoºesc, sã am aceeaºi putere de mun-cã de dinainte. Una peste alta, anul trecut a fost pentrumine unul al încercãrilor pe care le-am trecut datoritãfamiliei, colegilor ºi medicilor ce mi-au fost alãturi tottimpul. În ceea ce priveºte tratamentul, medicamentele înmare parte au fost gratuite, iar sumele bãneºti de care am

avut nevoie au venit dela colegi ºi de la asoci-aþia Sfântul Mare Mu-cenic Gheorghe Purtã-torul de Biruinþã,acum, dupã însãnãtoºi-re, vãd viaþa din o cutotul altã perspectivã.Am învãþat sã apreciezmai mult lucrurile mã-runte cãrora înainte nule acordam importanþã.ªtiind cã oricând sepoate întâmpla cevacare sã mã împiedicesã mã bucur de viaþã,trãiesc mai intens fie-care clipã. Mai ales cãsunt cãsãtorit ºi am ofetiþã, Alesia, de numai

doi ani. Soþia mea lucreazã la o fabricã de mase plastice,cu un salariu care nu i-ar permite sã se întreþinã pe ea ºipe cea micã. Dincolo de acest aspect, a fost crunt senti-mentul ca fetiþa mea sã creascã fãrã tatã. Ele mi-au datputerea sã lupt cu boala. Acum îmi doresc sã mai fac uncopil pentru ca, mai târziu, sã se sprijine unul pe celãlaltdeoarece, vedeþi cã nu se ºtie unde ne duce viaþa.”

Când vine vorba de planurile de viitor, caporalul Gan-ciu rãspunde în spiritul schimbãrilor majore din existenþasa: «Pe plan familial sunt împlinit. Pot spune cã, pânã laaceastã datã, am o familie minunatã care mã iubeºte ºi deal cãrei sprijin am avut ºi am parte. Profesional, mã bucurde colectivul în care lucrez ºi nu mã gândesc prea departeîn viitor. Nu îmi mai fac planuri pe termen lung, trãiescviaþa ºi mã adaptez în funcþie de cursul acþiunilor. Amdiplomã de motostivuitorist ºi utilaje hidraulice, am expe-rienþã ca magazioner aºa cã, dacã sãnãtatea nu îmi va maipermite sã fac parte din rândul militarilor, am o calificarece mã va ajuta, poate, sã gãsesc un alt serviciu. Plus deasta zona unde locuiesc, satul Puntea de Greci, judeþulDâmboviþa, ne permite sã ne ocupãm cu agricultura. Înconcluzie, gândurile mele de viitor sunt din cele mai opti-miste ºi se muleazã pe motto-ul „Trãieºte clipa!” »

Dupã o discuþie de cãteva zeci de minute cu AlinGANCIU, parcã þi se insuflã ºi þie acea dorinþã de viaþãfantasticã a lui. Numai privind prin ochii unui om trecutprin încercãri grele ne dãm seama cã ar trebui sã cãutãmºi frumosul în tot ceea ce ne înconjoarã, nu numai pãrþilenegative. El nu a dat vina pe soartã, a luptat cu ea ºi a rãz-bit. Acum îi pare rãu cã a trebuit sã treacã printr-o aseme-nea experienþã pentru a afla adevãratul sens al existenþei,pentru a-ºi stabili prioritãþile ºi sperã ca, noi cei care îiaflãm povestea, sã reuºim sã înþelegem ce trebuie sãpreþuim, ce e cu adevãrat important în viaþã: însãºi viaþa.

Practica ne omoarãÎn vârstã de 32 de ani, nãscut în data de 8 martie

1980, în municipiul Târgoviºte, plutonierul PetreVIªAN, este încadrat pe funcþia de locþiitor comandantpluton tancuri. În anul 1998, a absolvit liceul agricol cuspecializarea industrie alimentarã, o pregãtire beneficãmai degrabã pentru unmaistru bucãtar decâtpentru un subofiþer detancuri. Cu toate aces-tea, nu a dat înapoicând o rudã l-a sfãtuitsã urmeze cursurileºcolii militare peaceastã specializare.Astfel, doi ani maitârziu, a intrat în rân-durile cadrelor mili-tare. Acum, cu cevaexprienþã în domeniulºenilatelor, afirmã:„Arma tancuri esteuna foarte complexãce presupune cunoº-tinþe de transmisiuni,artilerie ºi mecanicã.Ca ºi comandant de tanc, trebuie sã ghidez mecaniculconductor, la tragerile din mers, sã fac specificaþiile ochi-torului pentru a-l pune pe þintã, deci necesitã sã fii ºi unbun observator, ºi, nu în ultimul rând, sã îndrum încãrcã-torul. Mai pe scurt, trebuie sã colaborez permanent cu cei-lalþi trei membri ai echipajului ºi sã mã îngrijesc ca aceº-tia sã comunice între ei. Este de datoria mea sã fac atmos-fera una propice desfãºurãrii activitãþii în bune condiþii.”

Nu s-a oprit aici cu studiile, ci a continuat devenind, în2009, absolvent de studii superioare dupã promovareaexamenului de licenþã susþinut în cadrul Facultãþii deªtiinþe Juridice ºi Administrative: „Am urmat cursurileacestei facultãþi pentru a avea ºi o altã calificare, ca o mã-surã de precauþie ce mã va ajuta sã fac faþã imprevizi-bilului vieþii.”

Vorbeºte cu mândrie despre experienþa sa militarã, iarcând vine vorba despre cele mai marcante momente, nedezvãluie: „De-a lungul timpului, cel mai mult ºi-au pusamprenta asupra mea tragerile de luptã. Prima loviturã afost cea mai grea. Emoþiile mai, mai sã mã dea gata.Aveam un tremurat încontrolabil în voce ºi genunchi.Dupã prima comandã - FOC! – m-am mai liniºtit deoa-rece, vã spun sincer, spre deosebire de cum se percepe dinafarã, în interior, nu se aud decât fiare lovindu-se întreele. Aºa cã, acum dupã atâtea activitãþi de acest tip,tragerile sunt o stare de normalitate pentru mine. Dinpunct de vedere al vieþii într-o unitate militarã, mereu o sãîmi aduc aminte cu drag de fostul batalion de tancuri, uni-tatea militarã 01303. A fost a doua unde am lucrat de laterminarea ºcolii ºi, pot spune, cã acolo m-am format caºi tanchist. Am pus bazele practice teoriei învãþate înºcoalã. Aici mi s-a arãtat ce înseamnã un tanchist ade-vãrat ºi cum trebuie sã fie comandantul unui ºenilat. Pelângã asta, de la colectiv pânã la atmosfera de lucru, totula fost pe placul meu. Cel mai mult mã bucurã faptul cãsituaþia la actualul batalion de tancuri este foarte asemã-nãtoare. Sunt un norocos din acest punct de vedere.”

Dacã pânã acum a fost puþin visãtor ºi a trecut de la ofaþã zâmbitoare la una serioasã rapid, în funcþie de ceea cespunea, în momentul în care a venit vorba de oamenii cucare lucreazã s-a relaxat ºi a început sã povesteascãvorbind, parcã, despre niºte prieteni: „Am 20 de oameniîn subordine cu care am o relaþie profesionalã ºi amicalãbazatã pe respect ºi încredere. Aceste douã lucruri ne per-mit sã fim un grup unit ºi sã executãm toate activitãþile lastandardele impuse. Astfel mã declar foarte mulþumit defelul cum ºi-au îndeplinit atribuþiunile astãzi. Au dat încão datã dovadã de profesionalism ºi spirit competitiv con-structiv.”

Este foarte împlinit ºi pe plan familial pentru cã estecãsãtorit ºi are un bãiat de doi ani, mândria tuturor pe careîl numeºte „raza noastrã de soare”. Sperã ca, pe viitor,familia sã se întregeascã cu o fetiþã, dupã care nu mai vreadecât sã existe aceiaºi armonie între ei, deoarece, spuneel: „Numai aºa reuºim sã trecem peste greutãþile vieþii.Dacã existã comunicare, încredere, respect ºi iubire restulvine de la sine.” Cât despre viitorul profesional, dã perepede înainte ºi zice: „Mã aºteaptã cursul de plutonier-major ºi, fãrã sã mã arunc prea mult, spun cã o sã profitde orice ocazie care mi se va ivi pentru a-mi fi mai bine.”

La final de conversaþie, mi-a lãsat impresia unui omcalculat care îºi planificã totul, pânã în cele mai miciamãnunte, destul de sfios, dar glumeþ, de viaþã. Un omalãturi de care nu te plictiseºti.

Motivaþia maximã - provocareaLa cei 32 de ani ai sãi, cãpitanul Nicolae DRÃGAN

este singurul comandant companie tancuri al Batalionului114 Tancuri. Este un cadru militar cu o vastã pregãtire ºiexperienþã în viaþa cazonã, ºcolit în ale militãriei încã dela 14 ani. «Despre liceul militar am auzit pentru primaoarã de la tatãl meu care mi-a aruncat într-o zi, la modulde sugestie, uºor în glumã, replica – Ar mai fi ºi varianta

liceului militar – asta dupã ce mã hotãrâsem la unul din-tre cele douã licee ale oraºului Moreni, oraº în care amcrescut de la 7 luni. Probabil cã a venit cu aceastã ideepentru a mã scoate din obiºnuit, a vrut altceva pentrumine. Dupã aceea sfatul - „Dar nu te sfãtuiesc, pentru cãeste foarte greu” - nu a fost altceva decât motivaþiasupremã, provocarea de care am avut nevoie pentru aîncepe antrenamentele serioase pentru admitere.», mãrtu-riseºte el. A fost declarat admis ºi, astfel, între anii 1994ºi 1998, a fost elev al Colegiului Militar Liceal „DimitrieCantemir”, perioadã urmatã de experienþa AcademieiForþelor Terestre „Nicolaie Bãlcescu” ºi intrarea în rândulofiþerilor, în 2002. Despre perioada imediat urmãtoareprimirii repartiþiei afirmã: „A fost destul de greu pentru cãam avut o sãptãmânã la dispoziþie sã preiau ºi atribuþiilecomandantului de companie pe lângã acelea pe care leaveam ca ºi comandant pluton. Spun cã a fost dificildeoarece ºcoala nu te învaþã ºi despre partea administra-tivã, ce e pe lângã instrucþia în sine, despre lucrul cuomul. Sau cel puþin aºa era atunci. Eu am reuºit sãrelaþionez bine cu cei de lângã mine mergând pe un prin-cipiu mai puþin comun la noi, ºi anume încrederea în celdin faþa ta. Aºa sunt eu, un om care îºi pune baza în cei cucare lucreazã ºi care îi susþine la maximum. Asta pânã mise demonstreazã contrariul.”

Una dintre marile realizãri profesionale de pânã acumo considerã a fi cursul avansat de 6 luni efectuat în SUA,în perioada ianuarie-august 2009, în Fort Knox. „Miemi-a fost destul de uºor pentru cã noi mergem pe modelulNATO, american, în Armata României. Am avut operioadã de acomodare de trei sãptãmâni în care am stattoþi cursanþii la un loc ºi în care ne-a fost prezentatã mate-ria ce urma sã fie parcursã. Dupã aceea am fost împãrþiþipe clase, for-mate din 10-12 studenþiamericani ºidoi de altãnaþionalitate.Mã bucur cãam avut oca-zia sã cunosca d e v ã r a þ iprofesioniºti,militari foar-te bine pregã-tiþi pe specia-lizãrile lor. Afost o experi-enþã comple-tã deoarece,pe lângã par-tea profesio-nalã, am avutcontact ºi cuistoria, cultura ºi cu tot ce þine de valorile lor ca stat. Înacest sens, am efectuat excursii în diferite locaþiireprezentative. Sunt un caz fericit pentru cã am avutocazia sã pun în aplicare teoria învãþatã, în cadrul unuiSIMEX, asta imediat dupã finalizarea cursurilor.”

Despre plusurile ºi minusurile din compania pe care oconduce spune: „Simt nevoia unui ofiþer deoarece celedouã companii adunate într-una singurã, la instrucþie,înseamnã un numãr mare de oameni pe care trebuie sã îicoordonez în acelaºi timp în care trebuie sã te pui la punctºi cu documentele. Pânã acum am reuºit cu ajutorul celordoi administratori ºi cu multã înþelegere din partea subor-donaþilor. κi dau interesul ºi, printre picãturi, rezolvãm ceputem. Noroc cã sunt muncitori, iar unii dintre ei ºtiumeserie bine ºi îi învaþã ºi pe cei mai tineri ºi neexperi-mentaþi. Cu tote acestea, verificarea finalã înainte de ad-miterea la o tragere îmi aparþine. Mã asigur cã fiecare ºtiece are de fãcut ºi, sincer spun, dacã observ cã are vreoezitare, prefer sã îl înlocuiesc pe militarul respectiv, cupromisiunea cã, la urmãtoarea, va fi cel mai bun (spuneacest lucru cu un zâmbet în colþul gurii care nu îi afec-teazã privirea serioasã ce l-a dominat pe tot parcursulacestei conversaþii). Pentru mine, din mometul în carele-am învãþat numele, sunt ai mei, prind drag de ei ime-diat. Este adevãrat cã, atunci când mã gândesc la viaþamea militarã de pânã acum, gândul îmi zboarã la Turda,dar, cu toate acestea, nu am comparat ºi nu am fãcut ni-ciodatã diferenþa între subordonaþii mei. Nu am încercatsã îi dau pe ei dupã mine, m-am mulat eu, pe cât posibil,dupã obiceiurile lor în încercarea de a-i înþelege mai bine.Pânã acum am ajuns la un consens ºi avem o relaþie supe-rior-subordonaþi foarte clarã ºi una de prietenie de ne-zdruncinat.”

Acum, cu atâtea cunoºtinþe în spate ºi aproape com-plet maturizat pe fondul faptului cã urmeazã sã devinãtatã, toate gândurile lui de viitor se vãd prin prisma aces-tui eveniment. Nu pare a fi bãrbatul care sã îºi facã pla-nuri pe termen îsndelungat, ci mai degrabã acela care iade la viaþã ce are ea mai bun de oferit. Firea sa romanticãeste trãdatã de pasiunea pentru arta fotograficã digitalã,iar dedicaþia cu care face totul de rezultatele de pânãacum ºi de vorbele frumoase pe care le are de spus toatãlumea despre el.

(urmare în pagina 6)

CMYK

Curierul ARMATEINr. 7 (333) din 17 aprilie 2012Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

O a m e n i c u d e s t i n e î n O a m e n i c u d e s t i n e î n m o z a i cm o z a i c

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 7 (333) din 17 aprilie 2012

C e r c e t a º i i a u c u c e r i t D i h a m u lC e r c e t a º i i a u c u c e r i t D i h a m u l

C ercetaºii militari reprezintã trupe de elitã aleArmatei României pregãtite sã se instruiascã ºi

sã facã faþã acþiunilor desfãºurate în orice condiþii deteren sau climã. Sunt organizaþi în grupuri foarte uniteal cãror succes depinde de buna relaþionare dintremembrii lor.

În dimineaþa zilei de 26 martie a.c., militarii Batali-onului 313 Cercetare, în frunte cu al lor comandant,locotenent-colonelul Ionuþ GHEORGHE, au încãrcatmaterialele, s-au îmbarcat ºi, dupã pornirea motoarelorcelor douã camioane DAC 665T, au spus spus: „Seînvârte roata!”. Destinaþia finalã: tabãra Diham.Aceasta este situatã la cota 1.350, în apropiere de Pre-deal. Se mai numeºte ºi „Cabana vânãtorilor demunte”, dar, în ciuda numelui, este foarte bunã ºi pen-tru pregãtirea trupelor de cercetare care pot primi ºiexecuta misiuni în diferite tipuri de teren. În aceastãperioadã a anului, locaþia este potrivitã pentruinstrucþia pe schiuri, dar ºi pentru orientare topograficãºi trai în condiþii de izolare. Toate cele enumerate ante-rior s-au regãsit în programul militarilor din cadrulbatalionului, cãrora Cabana vânãtorilor de munte le-afost casã pentru o sãptãmânã. Traseul pânã la tabãrã afost greu, începând cu traficul din jurul capitalei ºi ter-minând cu ultimaporþiune de drumforestier, de doar2,5 km, dar pe carestratul de zãpadã deun metru a fãcut-ogreu practicabilãchiar ºi pentru ca-mioanele 6x6. Afost nevoie ca mili-tarii sã înlãture zã-pada cu lopata peunele porþiuni, sã seancoreze cu cabes-tanul de copaci pen-tru a putea trece cuautovehiculele, iarîn final, dupã 3 orede muncã asiduã,s-a ajuns în tabãrã.

Prima datã audescãrcat materia-lele ºi a început fie-care sã-ºi intre în atribuþiuni. Dupã ce au servit masa desearã, militarii au cãrat apa necesarã de la un izvor dinapropiere, deoarece bazinul de captare a apei eraîngheþat.

La ora 21:30, comandantul batalionului a adunat totdetaºamentul pentru o micã prezentare a taberei ºi pen-tru reamintirea programului pe toatã sãptãmâna. Dupãcâte am înþeles atunci, desfãºurãtorul activitãþilor urmasã se axeze pe pregãtire fizicã ºi, mai ales, pe instrucþiape schiuri.

Fiecare zi de pregãtire începea la ora 06:05 cu în-viorarea în þinutã cât mai lejerã, bocanci, pantaloni ºitricou, chiar dacã temperaturile erau scãzute, sub zerograde.

Dupã servirea micului dejun ºi întreþinerea spaþiilordin pavilion, militarii au mers la primele ore deinstrucþie pe schiuri, cel puþin pentru unii, conduse deplutonierul-major Bogdan TODIRIÞÃ. Acesta este unveteran al batalionului, despre care afirmã cã esteprima lui dragoste. În anul 1991, a fost militar în ter-men în cadrul aceleiaºi unitãþi, iar, din anul 1996 pânãîn 2000, ºi-a desfãºurat activitatea tot aici ca militarangajat pe bazã de contract. Dupã aceea a trecut în rân-dul subofiþerilor ºi a stat în batalion pânã la desfiinþareaacestuia în anul 2006. Începând cu februarie 2012, s-aîntors îndemnat de spiritul de apartenenþã ce îl domina.Acum ocupã funcþia de instructor sportiv. Este brevetatparaºutist, scafandru, alpinist, instructor sportiv mili-

tar, mecanic conductor, iar, pe lângã acestea are ºinenumãrate atestate civile, cum ar fi cel de instructor înpoligonul tragere. A terminat Academia Naþionalã deEducaþie Fizicã ºi Sport ºi un master la Facultatea deEducaþie Fizicã ºi Sport din cadrul Universitãþii Eco-logice.

„Chiar daca sunt la prima tabãrã de schi ºi cerce-tare, <<bobocii>> unitãþii au asimilat într-un timpfoarte scurt ceea ce noi am fi reuºit în sãptãmâni, poatechiar luni. Au fost ºi câþiva care s-au remarcat: sergentPavel PÃUNESCU, plutonier-major Ionel CIOBANU,sergent Dumitru NECULA, soldaþii gradaþi profe-sioniºti Marius FLORICEL ºi Cristi GÂNGÃ, iar, înultima zi, s-a evidenþiat sergentul Marinel PETRE. Depe urma taberei, militarii au acumulat cunoºtinþe pecare în oricare alt loc nu ar fi reuºit sã le dobândeascãîntr-un timp atât de scurt. Cercetarea a cerut, cere ºi vacere întotdeauna sacrificii maxime. Inevitabil, ca înorice pregãtire, existã ºi neplãceri. Astfel, în ultima zi,unii dintre colegi s-au accidentat uºor în zona gleznelorºi a genunchilor.”

Cum spunea mai sus plutonierul-major, pentru uniidintre militari nu numai cã este prima tabãrã de acesttip la care participã, dar este ºi pentru prima oarã cândpun schiurile în picioare. Spre norocul lor, printre ei

sunt ºi veterani aiarmei care sunt maimult decât bucuroºisã le împãrtãºeascãdin experienþa lor,mai ales cã aceºtia,învãþãceii, nu se sfi-esc sã întrebe ºi sã îºiia notiþe atunci cândnu ºtiu ceva. Ei suntpregãtiþii sã facã faþãdiferitelor situaþii,oriunde-oricând ºi înorice anotimp. Mili-tarul cercetaº trebuiesã fie cãlit, iar coezi-unea grupurilor decercetare îl face sãtreacã mai uºor pestesituaþiile în care seaflã sau se va afla.Când mã gândesc lamodul în care au

colaborat, fãrã sã vreau îmi vine în minte celebradevizã din cãrþile lui Alexander Dumas „„TTooþþii ppeennttrruuuunnuull ººii uunnuull ppeennttrruu ttooþþii!!””.

În ziua a treia de tabãrã, militarii din cadrul com-paniei Cercetare în Dispozitiv au mers pânã la aproxi-mativ 2,5 km de Cabana vânãtorilor de munte ºi auorganizat ºi construit un post de observare mascat,ajutând-se de elementele din teren. La sfârºitul sãp-tãmânii, „bobocii” au declarat cã orele de instrucþie peschiuri au fost cele maiplãcute. Au învãþat multelucruri noi ºi la orele deinstrucþie tacticã ºi orien-tare topograficã, declarân-du-se pregãtiþi sã facã faþãsinguri viitoarelor situaþii.

Un începãtor a fost ºipsihologul unitãþii, locote-nentul Iustin CHIÞU caremi-a prezentat opinia sa înlegãturã cu aceastã tabãrã:„Din punct de vedere pro-fesional, consider cã, încãdin prima zi ºi de la pri-mele activitãþi, s-a pututsesiza puternicul spirit deechipã caracteristic mili-tarilor cu aceastã speciali-

zare. Chiar da-cã au existatfactori de stres,cum ar fi par-ticularitãþile transportului (zgomot, vibraþii,etc.), programul încãrcat ºi axat pe efortfizic ºi mental, militarii s-au adaptat rapid ºichiar s-au sprijinit în vederea îndeplinirii cusucces a misiunilor. Orele de schi aureprezentat pentru subunitãþi un motiv debucurie, deoarece, cu aceastã ocazie, uniidintre ei au învãþat sã schieze, în timp cealþii au avut posibilitatea sã exerseze. Prin-cipalele motive pentru care afirm acesteasunt profesionalismul ºi metodele edu-caþionale atractive abordate de cãtre instruc-torul sportiv care a ºtiut cum sã îi atragã ºisã facã din aceastã solicitare fizicã extenu-antã una distractivã. Ca o observaþie perso-

nalã spun cã s-a realizat o întãrire a coeziunii la nivelgrupã, mergând chiar pânã la nivelul întreguluidetaºament. Organizarea eficientã a militarilor a per-mis abordarea unei gândiri pozitive, în vedereadepãºirii momentelor tensionate, ºi sprijinirea celor cegândesc negativ în raport cu activitatea în sine (acestfapt observându-se, în mod special, la înviorare sau laactivitãþile de searã, unde oboseala se instalase).Echipa de comandã a detaºamentului a condus ºicomunicat optim cu militarii, fiind pentru aceºtia unsprijin real.”

Despre activitatea oamenilor din tabãrã mi-a vorbitºi locotenentul Florin BÃLTOIU: „Beneficiile pe carele dobândesc subordonaþii pe timpul taberei sunt strictprofesionale ºi constau în acumularea ºi îmbunãtãþireacunoºtinþelor ºi deprinderilor de a schia, de a executatrageri de pe schiuri, de a se descurca în medii ostile,mã refer aici la traiul în condiþii de izolare, de a exe-cuta cercetarea în teren muntos împãdurit ºi, nu înultimul rând, în cunoaºterea elementelor de topogra-fie militarã necesare în definirea unui cercetaº mili-tar. Pentru acesta, instrucþia reprezintã elementul-cheieºi definitoriu prin care se pregãteºte sã execute misiuniîn condiþii dintre cele mai complexe. Un grup de cerce-tare se formeazã în timp, coeziunea grupului secreeazã prin instrucþie colectivã în cadrul grupului,pânã în momentul în care membrii acestuia ajung sã se

înþeleagã dinpriviri ºi prinsemne. Dinpunctul meude vedere ace-ia sunt adevã-raþii militari,cei care îºiexercitã atri-buþiile funcþio-nale indiferentde condiþiile încare duc acþiu-nile ºi care nuse aºteaptã laalte recompen-se decât lacele pe care uncomandant dec o m p a n i epoate sã leofere, ºi anu-me, aprecierea

pozitivã în faþa colegilor. Timpul rãmas la dispoziþie dupã o zi de instrucþie în

cadrul unei tabere este foarte scurt, o orã, douã maxi-mum, iar militarii nu ºtiu ce sã facã mai întâi, sã îºipregãteascã echipamentul pentru ziua urmãtoare, sãîºi sune familiile, sã se relaxeze puþin dupã o zi istovi-toare de instrucþie…”

Sfârºitul taberei a fost marcat printr-un foc detabãrã, moment în care s-a analizat activitatea ºi s-atras linie. Una peste alta, pot spune cã aceastã perioadãa fost una beneficã pentru procesul de instrucþie,deoarece acesta este cel mai bun mod de a-þi per-fecþiona anumite deprinderi – practica.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

Basarab I a fost domnitorul care, prin unificareaformaþiunilor politice dintre Dunãre ºi Carpaþi, aîntemeiat Statul liber al Þãrii Româneºti. Denumitprin tradiþie Întemeietorul Basarab I, este evocat caerou al istoriei noastre în numeroase legende popu-lare.

Stãpân mai întâi pe þinutul Câmpulungului ºiArgeºului, Basarab ºi-a extins treptat autoritateaasupra celorlalþi feudali locali, procesul de consti-tuire a statului încheindu-se în primul sfert al veacu-lui al XIV-lea.

Întemeierea Þãrii Româneºti nu putea fi pe placulregelui Ungariei care-ºi vedea nestânjenit de pla-nurile de expansiune teritorialã la sud de Carpaþi.Din aceastã pricinã, au izbucnit conflicte. La îndem-nul nobililor, regele Carol Robert de Anjou a pornit oexpediþie „în þara voievodului vlahilor... ca sã alun-ge din þara aceasta pe Basarab... sã o dea unuia dinsfãtuitorii sãi”.

Oºtirea regelui a trecut munþii pe la Severin, înluna septembrie 1330. Pentru evitarea rãzboiului,domnitorul român a trimis soli „demni de toatã cins-tea”. Regele maghiar a respins cu nechibzuinþã avan-tajoasele propuneri de pace ºi, neluând în seamãavertismentul lui Basarab cã, de va mai înainta„înlãuntrul þãrii, primejdia nicidecum nu o va puteaînlãtura”, s-a sumeþit sã-ºi continue drumul. Dupã o

strãveche tacticãde luptã, Basaraba pustiit locuriledin calea duºma-nului. Începândsã sufere de foa-me, oastea ma-ghiarã, ajunsã fã-rã izbândã pânãprin pãrþile Arge-ºului, a primit, înfine, porunca deîntoarcere. Într-ostrâmtoare dinmunþi, la Posada,o aºtepta însã Ba-sarab ºi oameniilui.

La începutul secolului al XIV-lea, regatulmaghiar trecea printr-o perioadã de crizã politicã,determinatã de luptele interne ca urmare a stingeriidinastiei arpadiene (1301). Acest fapt a slãbit exer-citarea suveranitãþii maghiare asupra formaþiunilorpolitice de la sud de Carpaþi. La aceasta se adaugã ºiscãderea autoritãþii tãtarilor (de la Nordul MãriiNegre) asupra acestor teritorii, ca urmare a conflic-telor pe care aceºtia le aveau cu cnezatele ruseºti ºiLituania. Acestea au fost împrejurãrile externe favo-rabile unificãrii statelor din sudul Carpaþilor.

Izvoarele istorice sunt sãrace în privinþa moduluiîn care s-a realizat acest eveniment. Cert este cã, în1324, Carol Robert de Anjou îl recunoaºte peBasarab ca domn. Autoritatea lui se întindea asupraBanatului de Severin, Olteniei, Munteniei, Munte-niei de Vest ºi a unui teritoriu de la nordul gurilorDunãrii (întregul teritoriu dintre Nistru ºi Prut pri-mind mai târziu, numele de Basarabia). Recunoaºte-

rea lui Basarab ca domn poate fi pusã în legãturã ºicu intenþiile regelui maghiar de a înlãtura dominaþiatãtarilor din regiunea Dunãrii. Raporturile dintrevoievodul român si Carol Robert se vor înrãutãþi, caurmare a disputelor asupra Banatului de Severin.

În septembrie 1130, regele maghiar porneºte ex-pediþia militarã împotriva lui Basarab, luând înstãpânire cu acest prilej teritoriul aflat în disputã. Înaceste condiþii, domnul român face propuneri depace oferind o mare despãgubire de rãzboi, dar neac-ceptatã de rege. Oastea maghiarã se îndreaptã spreCurtea de Argeº, însã, pentru cã totul fusese pustiitîn calea sa ºi suferea cumplit de foame, este nevoitãsã facã drumul de întoarcere, probabil pe valea Oltu-lui, prin Þara Loviºtei. Aici, într-un loc numit Posa-da, oastea maghiarã este atacatã ºi, în lupta care areloc timp de 3 zile, regele este înfrânt. Cronica pictatãde la Viena povesteºte dezastrul oastei maghiare ast-fel: „Mulþimea numãratã a românilor, alergând dintoate pãrþile, arunca sãgeþi asupra oastei ungureºticare era în fundul vãi, pe un drum care însã nu ar fitrebuit numit drum, ci mai curând un fel de corabiestrâmtã, unde, din pricina înghesuielii, cei maisprinteni cai ºi ostaºi cãdeau în luptã... Au cãzuttineri ºi bãtrâni, principi ºi nobili fãrã nici o deose-bire... ªi românii au dus mulþi prinºi cu sine, atâtrãniþi, cât ºi nevãtãmaþi, ºi au luat multe arme ºihainele preþioase ale tuturor celor cãzuþi, ºi bani înaur ºi argint, ºi vase preþioase, ºi cingãtori de sabie,ºi mulþi cai cu ºei ºi frâie, pe toate le-au luat ºi le-audus la Basarab voievod”.

Prin lupta de la Posada (9-12 noiembrie 1330),noul stat se afirma de sine stãtãtor prin înlãturareasuveranitãþii maghiare, iar Basarab Întemeietorul arãmas „singur stãpânitor” cum va fi numit ºiurmaºul lui, Nicolaie Alexandru. Se încheie o etapãimportantã a constituirii Statului medieval ÞaraRomâneascã, dar nu întregul proces. Mai rãmâneaconstituirea instituþiilor interne, specifice întinderiisale, care se va realiza pânã la sfârºitul secolului alXVI-lea, sub urmaºul lui Basarab.

Victoria obþinutã de Basarab în lupta de la Posa-da a consfinþit independenþa Þãrii Româneºti. Mareleact istoric al întemeierii, înfãptuit de Basarab I, îlaºazã pe domnitor printre cei mai de seamã eroi aineamului nostru. Inscripþia de epocã de pe monu-mentul pe care l-a înãlþat la Curtea de Argeº îi cins-teºte pe drept memoria, numindu-l „Marele BasarabVoievod”.

Tradiþia noastrã istoricã, lucrãrile cronicarilormunteni ºi moldoveni din secolele XVII-XVIII, aureþinut, ca eveniment care a contribuit la formareaÞãrii Româneºti, „descãlecatul lui Negru Vodã dinFãgãraº”. Acesta, venind din Þara Fãgãraºului lasud de Carpaþi, ºi-ar fi întins autoritatea asupraîntregului teritoriu de aici, pe la 1290 luând naºtereal doilea stat medieval românesc.

Istoricii au considerat acest eveniment ca real, ex-plicându-l prin contribuþia pe care voievozii românidin Transilvania, nemulþumiþi de politica regeluimaghiar, au avut-o în unificarea cnezatelor ºi voievo-datelor dintre Carpaþi ºi Dunãre ºi înlãturarea suve-ranitãþii maghiare. (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 7 (333) din 17 aprilie 2012Pagina 6

Întemeietorul Basarab I

O a m e n i c u d e s t i n e î nO a m e n i c u d e s t i n e î n m o z a i cm o z a i c

CCaarr tteeaa dd ii nn vv ii tt rr ii nnãã ªI ORCHESTRA CÂNTA...

Dragostea care a supravieþuit Titanicului

Concert David Bisbal, la Sala Palatului din BucureºtiCântãreþul de muzicã latino David Bisbal va susþine un

concert la Sala Palatului din Bucureºti, pe 22 aprilie. Artistulspaniol, însoþit de formaþia sa de instrumentiºti, pregãteºtepentru fanii din România un show live, plin de energie.

Acordurile latino, ideale pentru dans, se vor completa cubalade, care vor evidenþia calitãþile vocale ale lui Bisbal.

Publicul român se va putea bucura de ritmurile celebrelorhit-uri „Buleria” sau „Corazon Latino”, dar ºi de single-urileincluse pe ultimele sale albume, „Premonicion” ºi „Sin MirarAtras”. David Bisbal a concertat pentru prima datã în Româ-nia în decembrie 2008, când peste 4.000 de spectatori dintoatã þara l-au acompaniat pe tot parcursul recitalului.

Concertul susþinut de David Bisbal în România face partedin seria evenimentelor derulate în cadrul proiectului naþionalcultural „Artã Contra Drog” 2012, iniþiat de CIADO Româ-nia.

Concert Mihai Mãrgineanu, la Sala Palatului Mihai Mãrgineanu revine pe scena Sãlii Palatului în luna

aprilie a acestui an, marþi, 24 aprilie, de la ora 19:30, pentruun concert de lansare a noului album de studio, intitulat Zari-ta. Concertul îl va surprinde pe Mihai Mãrgineanu alãturi deinvitaþi surprizã, care vor fi anunþaþi doar în seara evenimen-tului. Zarita reprezintã cel mai recent material de studio pro-dus alãturi de Cat Music ºi este realizat în stilul clasic MihaiMãrgineanu. În cadrul spectacolului, artistul va interpreta atâtpiese vechi, consacrate, pe care fanii abia aºteaptã sã le audãlive, dar va prezenta ºi noile producþii proaspãt ieºite din stu-dio. ((OO..MM..))

wwwwww..ssppeeccttaaccoollee..rroo

R e p e r e c u l t u r a l e

La 100 de ani dupã scufundarea Titanicului, cea mai cumplitãtragedie navalã a secolului XX, se scot în continuare la ivealãpoveºti dramatice. Una dintre aces-tea este ºi povestea lui Jock Hume –bunicul autorului Christopher Ward,care avea doar 21 de ani atunci cânda devenit o victimã a celebrei nave depasageri. Violonist în orchestrã, Jockmoare ca un erou alãturi de colegiisãi, cântând pânã în ultima clipã. Cerãmâne în urma lui este istoria tul-burãtoare a trei generaþii marcate deeveniment.

Cartea de faþã este un produs alamintirilor, dar ºi al cercetãrilor amã-nunþite. Christopher Ward, nepotullui Jock Jume ºi al logodnicei acestu-ia, Mary Costin, povesteºte dramafamiliei sale. O poveste de dragoste interzisã, înconjuratã de min-ciuni, indiferenþã ºi trãdare, o demonstraþie a faptului cã, de cele maimulte ori, viaþa bate filmul. Christopher Ward ºi-a fãcut debutul înpresã la vârsta de 17 ani, când a început sã lucreze pentru EveningChronicle din Newcastle. La 21 de ani a devenit jurnalist pentruDaily Mirror, unde ºi-a desfãºurat activitatea timp de optsprezeceani. La 42 de ani, s-a retras din lumea gazetãreascã, devenind fonda-torul agenþiei de publicitate Redwood Publishing. În prezent,locuieºte în Scottish Borders, la aproximativ 100 de km de Dumfries,locul de naºtere al bunicului sãu, Jock Hume. (O.M.)

wwwwww..ccaarrttiinnooii..rroo

((ccoonnttiinnuuaarree ddiinn ppaaggiinnaa 44))Daniel VIZITEANU este un tânãr

ochitor-încãrcãtor, nãscut ºi crescut înTârgoviºte. Imediat dupã absolvirea li-ceului, în anul 2009, a urmat cursurileºcolii de formare a soldaþilor gradaþi vo-luntari din Sibiu. Despre acea etapã dinviaþa lui spune: „A fost destul de greudeoarece nu eram obiºnuit cu un mediufoarte disciplinat, sã rãspund la ordin ºisã nu pot sã fac ce vreau când vreau. Nupot spune cã m-am adaptat uºor progra-mului fix, cu masa la ore bine stabilite ºicu înviorarea de dimineaþã.”

Dupã aceea, a urmat repartiþia înUnitatea Militarã 01028 Braºov. „A fosto perioadã frumoasã, a experienþelor noiîn care am încercat sã þin pasul cu vânã-torii de munte. Am decis, totuºi, sã mãmut impulsionat de dorul de casã. Nu amfost obiºnuit sã stau mult timp departede familie ºi de prieteni. Mai ales cã suntnãscut ºi crescut în Târgoviºte. Îmi eragreu sã o iau de la capãt cu alþi amici,pentru cã nu pot spune cã sunt o firefoarte adaptabilã. Cel mai comod mi-afost sã mã întorc printre cunoscuþi.Aceste aspecte ºi colectivul pe care l-amgãsit aici mã fac sã afirm cã e mai binepentru mine în cadrul Batalionului 114Tancuri.” Bazele funcþiei de ochitor tot

aici ºi le-a pus, iar despre asta îºiaminteºte zâmbind: „Ca ºi ochitor, numi-a fost greu sã mã obiºnuiesc. Parcãaud ºi acum primele indicaþii – Te uiþi pelunetã ºi ocheºti în direcþie ºi înãlþime!Pãrea destul de simplu, tot ce trebuia sãfac era sã am tot timpul þinta în vizor.Dar, dupã modelul te-oria ca teoria, practicane omoarã, am consta-tat cã nu e chiar aºa desimplu. Cu toate aces-tea, am avut parte deinstructori buni, înþe-legãtori, ºi, cel maiimportant, rãbdãtori.Satisfacþia este cu atâtmai mare cu cât relaþiaîntre membrii echi-pajului din care facparte este aºa cum artrebui sã fie la tancuri,foarte strânsã. Suntemuniþi ºi ne înþelegemdin priviri. Am norocºi de un comandant de tanc calm ºididact.”

Cea mai mare dorinþã a lui pe planprofesional este sã evolueze în carierã,sã nu se opreascã la acest nivel, motivpentru care îºi continuã studiile fiind

student în anul întâi la drept. Un altargument pentru urmarea unei facultãþieste ºi acela cã vrea sã aibã ºi o altãpregãtire care sã îi permitã sã lucreze ºiîn mediul civil.

O mare realizare profesionalã o con-siderã a fi misiunea din teatrul de opera-

þii Afganistan, pecare a încheiat-ode curând. Despreaceastã experien-þã spune: „Amexecutat misiunide patrulare, topcover ºi cercetare.ªtiu cã la primaimpresie par tipulcare se aruncã cucapul înainte, darsã nu credeþi cãnu m-am gândit latoate riscurile pecare le presupuneo astfel de funcþieîntr-o zonã de

conflict cum este cea de pe pãmântul af-gan. Firea mea activã ºi încrederea înforþele proprii m-au determinat sã sem-nez raportul pe acest post. Într-adevãr,primele douã luni au fost destul de grele,mi-a fost puþin dificil sã mã obiºnuiesc

cu patrularea pe celebra autostradã A1din postura de „þintã sigurã”. Acumzâmbesc când spun asta, dar acolo nuprea era râsul meu. Dupã aceea m-amobiºnuit cu terenul ºi ºtiam deja caresunt zonele riscante. A fost o experienþãîn care am acumulat anumite cunoºtinþede care sper sã am ocazia sã mã folosesc.Dincolo de toate, pot pune cã am începutsã apreciez ºi viaþa altfel ºi mã refer aicila condiþiile de trai pe care le am în Ro-mânia. Am vãzut prin ochii populaþieiafgane ce înseamnã o viaþã fãrã electri-citate, apã curentã, gaze ºi canalizare,condiþii care mie mi se par fireºti ºi fãrãde care nu credeam cã se poate. Acumam ajuns sã mã bucur de ce am ºi sã numai caut mereu defecte în tot ce mãînconjoarã.”

Cu toate cã nu are decât 23 de ani separe cã teatrul de operaþii l-a maturizatîndeajuns de mult încât sã hotãrascã sãse cãsãtoreascã anul viitor. Mai aºteaptãdeoarece logodnica lui atunci urmeazãsã finalizeze cursurile Academiei dePoliþie. Pânã la eveniment este ocupat cupregãtirile aferente. De aici putem sã nedãm seama de seriozitatea cu caretrateazã lucrurile în viaþã, fãrã sã laseceva la voia întâmplãrii.

M.m. cls.sIV Monica DEACU

„Vagabondul brazilian” ,cel mai veninos pãianjen din lume

Pânã în prezent, cercetãtorii au reuºit sã identificecirca 40.000 specii de pãianjeni clasificaþi în 109familii. Fiinþe extrem de interesante, cu o vechime con-siderabilã pe Terra, pãianjenii au fascinat mereu ºi con-tinuã sã fascineze oamenii ºi la ora actualã. De un interesdeosebit se bucurã speciile de pãianjeni, care sunt unpotenþial pericol pentru oameni.

CCâânndd mmooaarrtteeaa aarree ssuubb 55 cceennttiimmeettrrii......Phoneutria nigriventer, sau pãianjenul vagabond

brazilian, cum este denumit de iubitorii de arahnide, estecel mai periculos ºi veninos pãianjen de pe Pãmânt.

De fapt, nici una dintre cele 8 specii de pãianjen dingenul Phoneutria (Ce nume inspirat! - înseamnã ucigaºãîn limba greacã) nu este potrivit pentru pet-shopuri saupentru colecþiile particulare ale celor atraºi de acest tipde insecte. Orice eva-dare accidentalã avagabondului brazili-an se poate transformaîntr-o tragedie, sauchiar mai multe, dacãþinem cont de agresi-vitatea nativã a aces-tor specii.

Denumiþi cumvaimpropriu vagabonzi„brazilieni”, pãianje-nii Phoneutria trãiescîn toatã zona tropicalã a Americii Centrale ºi de Sud. Totca o informaþie pentru pasionaþi, aceºtia aparþin familieiCtenidae, iar numele de vagabonzi li s-a tras de la obi-ceiurile lor, fiind activi în special pe timpul nopþii, când,spre deosebire de alþi pãianjeni care îºi întind pânzele ºiaºteaptã rãbdãtori sã pice o pradã, ei cutreierã neostoitterenul în cãutarea nenorocoaselor victime.

Pe timpul zilei, pãianjenii genului Phoneutria seascund în interiorul muºuroaielor de termite, subtrunchiuri cãzute de copaci sau pietre. Una dintre specii,Phoneutria nigriventer , este temutã pentru obiceiul sãude a frecventa locuri întunecoase ºi umede, situate înpreajma aºezãrilor umane. Mai este cunoscut ºi sub de-numirea de „pãianjen de banane”, în baza obiceiurilorsale de a se ascunde în ciorchinii de banane. Tarantulelesunt, în general, inofesive pentru oameni ºi sunt vânãtoride ambuscadã, spre deosebire de vagabonzii brazilienicare îºi urmãresc ºi „aleargã” la propriu prãzile.

Lungimea corpului acestor pãianjeni este cuprinsãîntre 17-48 milimetri, iar anvergura picioarelor poateatinge 13-15 centimetri. Pentru pasionaþi, meritã menþio-nat faptul cã pãianjenii Phoneutria sunt uºor de confun-dat cu cei din genul Cupiennius, ambele genuri prezen-tând peri roºcaþi pe abdomen. Vagabonzii brazilieni au 8ochi, la fel ca majoritatea arahnidelor, dintre care doisunt mai mari decât restul. Au picioare pãroase ºi puter-nice, iar chelicerele lor terminate în „colþi” adãpostescglandele care conþin unul dintre cele mai toxice veninuriprezente în întreaga lume a animalelor. Când se simtameninþaþi de vreun pericol, chelicerele lor cu rol de fãlcidevin roºii, parcã de furia arahnidului, ºi sunt expusevizibil ca un semn clar de ultim avertisment înainte deatac. Au un vãz excelent, precum toþi prãdãtorii deurmãrire, care se hrãnesc cu prãzi active.

Insectã înfricoºãtoare: o viespe uriaºã a fost descoperitã

în IndoneziaImaginii noastre despre lumea insectelor gigantice de

la tropice i s-a adãugat un nou element, odatã cu desco-perirea, în insula indonezianã Sulawesi, a unei viespi dedimensiuni impresionante, înzestrate nu numai cu ac, ciºi cu o pereche de fãlci mai mari decât picioarele. Des-coperirea a fost fãcutã de entomologul Michael Ohl, dela Muzeul de ªtiinþe Naturale din Berlin, Germania.Viespea a primit denumirea ºtiinþificã de Megalaragaruda (Garuda este numele unei fiinþe mitologice, sim-bol naþional al Indoneziei, o creaturã jumãtate om, jumã-tate pasãre).

Insecta are o înfãþiºare impresionantã, mai ales mas-culii acestei specii: de culoare neagrã, cu un corp ce poa-te ajunge la peste 7 cm lungime (femele sunt puþin maimici) ºi cu o pereche de piese bucale uriaºe, în formã desecerã, mai lungi decât picioarele anterioare ale insectei.

Megalara garuda aparþine unui grup de viespi prãdã-toare care îºi paralizeazãprãzile înþepându-le cuajutorul acului legat de oglandã cu venin.

Prea puþine lucruri secunosc despre aceastãnou-descoperitã specie;entomologii încã nu ºtiucu ce se hrãneºte vies-pea, nici care este com-portamentul reproductival acesteia, nici dacã eareprezintã vreun pericolpentru om.

Oricum, faptul cã poate nu doar sã înþepe ºi sãinjecteze venin, ci ºi sã muºte cu ajutorul mandibulelorenorme, o face sã parã destul de ameninþãtoare. (O.M.)

wwwwww..ddeessccooppeerraa..rroo

MOZAICCurierul ARMATEINr. 7 (333) din 17 aprilie 2012 Pagina 7

Google câºtigã mai bine din IPhone decât din AndroidDacã ar fi sã credem niºte docu-

mente legale folosite într-un iminentproces între Google ºi Oracle, Applecotizeazã mai mulþi bani creatorilorAndroid decât obþine compania dinMountain View din propriul sistem deoperare. În respectivul document, semenþioneazã cã Android a generat pen-tru Google un venit de doar 550 mili-oane de dolari între 2008 ºi 2011. Deºi efoarte probabil ca aceastã cifrã sã nu fiecea mai corectã din lume, de dragullegalitãþii, cu siguranþã Google nu ºi-apermis sã o deformeze prea mult. Maidubios decât aceastã cifrã este însã pro-fitul obþinut de Google de la Apple, careplãteºte în mod regulat utilizarea servi-ciului de search ºi Maps pe fiecare iDe-vice. Într-un studiu al celor de la TheGuardian, publicat zilele trecute, se pa-re cã Apple vireazã în conturile dinMountain View sume de bani de aproa-pe 4 ori mai mari decât cele primite dela creatorii de terminale cu Android.Revenind la platforma Google, cu o

medie de 850.000 de terminale activatezilnic, medie calculatã pornind de lacele aproximativ 100 milioane de termi-nale activate anul acesta, Google se parecã are un venit mediu de aproximativ10$ pe aparat. Dacã matematica noastrãeste corectã ºi afirmaþia lui Larry Page,ce atrage atenþia asupra unui venit de2,5 miliarde $ din dispozitive portabile,este de asemenea adevãratã, cele 0,5miliarde menþionate la proces ar lãsa locunei cifre de 2 miliarde, care nu prea arede unde sã vinã decât de la Apple. Nuputem decât sã le dorim succes în con-tinuare ºi multã pace pe front. Dacãluãm însã în calcul zvonurile cã Apples-ar putea sã treacã pe Bing, Google aretoate ºansele sã nu o mai ducã aºa debine

Creatorii Total War: „Consolele de gaming

ºi-au gãsit sfârºitul”Deºi pentru mulþi ar putea pãrea un

moft al unui dezvoltator sau o pierderefinaciarã enormã pentru un distribuitor,din ce în ce mai multe jocuri nu vor maiajunge pe consolele actuale din cauza

limitãrilor hardware. Chiar dacã iniþialar fi putut fi perceputã ca o mutare deintegritate artisticã, Mike Simpson –directorul studioului The CreativeAssembly a spus într-un interviu acor-dat celor de la Eurogamer cã ºi-a doritsã facã ultimul joc din seria de strategie

Total War disponibil ºi pe console, darcã acest lucru nu a fost posibil. Deºi niciun joc din seria Total War nu a fostfãcut disponibil pânã acum pe console,Simpson a afirmat cã în cazul ultimuluititlu din serie, mai mult decât pânãacum, era evident cã nu poate fi portatpe console.

Începând cu limitãrile de memorie –256 MB RAM pe PS3 ºi 512 MB RAMpe XBOX 360, dotãrile sunt departe dea fi suficiente pentru un joc de rãzboi cuo asemenea amplitudine. Deºi cei maimulþi dintre noi am prevãzut o astfel desituaþie, se pare cã avansul tehnologic alproducãtorilor de cipuri grafice combi-nat cu efortul dezvoltatorilor de jocuride a profita de respectiva putere, agrãbit momentul. Nu putem spera decâtcã astfel de declaraþii vor grãbi un picprocedurile ºi vom vedea în curând unnou XBOX ºi un nou PlayStation pepiaþã.

LG lanseazã primul E-Paper display flexibil

din lumeLG a anunþat cã a început sã producã

primul e-paper display flexibil din lume(EPD), ce va avea lansarea în aprilie.

Display-ul EPD va avea o dimensiunede 6 inch, iar principala sa calitate va fiflexibilitatea. LG susþine, pe blogul sãu,

cã ecranul permite îndoirea sa cu pânãla 40 de grade de centrul display-ului.EPD-ul va avea o grosime de 0,7milimetri ºi va cântãri numai 14 grame.„Cu primul EPD de plastic din lume,LG Display ºi-a demonstrat încã o datãreputaþia în ceea ce priveºte leadership-ul ºi inovarea. Credem cã produsul vaajuta foarte mult la popularizarea pieþeide E-Book”.

Bump Pay, pentru transferuride bani între prieteni

Producãtorii uneia dintre cele maipopulare aplicaþii de iOS, Bump, îºiîncearcã norocul în aceastã perioadã cuun concept asemãnãtor cu cel iniþial, darcu un cu totul alt scop ºi anume: BumpPay. Lovind douã iPhone-uri, aplicaþiapermite trimiterea de bani între douãconturi de PayPal. Suma maximã vehi-culatã este de 1.000$, iar transferul este

cât se poate de securizat. Aplicaþiadevine partenerul ideal pentru transfe-ruri bancare, în condiþiile în care costu-rile aferente utilizãrii serviciului nuexistã, pentru cã aplicaþia este gratuitã,iar comisioane de transfer, de asemenea,nu existã. Dacã aveþi un card de creditsau debit asociat la contul de PayPal,din pãcate, utilizarea aplicaþiei va trimi-te 2,9% din suma tranzacþionatã cãtrePayPal, la care se mai adaugã 0,3$ pen-tru primirea banilor. Deºi este gânditãpentru prieteni care preferã sã evitebanii tipãriþi sau care pur ºi simplu nuumblã cu cash, într-un viitor nu foarteîndepãrtat aplicaþia va putea fi folositãºi de comercianþi. Ca motiv pentru fap-tul cã noua funcþie nu a fost integratã înBump-ul pe care-l ºtim ºi-l îndrãgim,CEO-ul David Lieb a afirmat cã în acestmoment nu are suficient de multã în-credere în aceastã funcþie, dar dacã totulmerge cum sperã Bump Pay va putea fiataºatã fãrã probleme vechii aplicaþii.Un concurent serios pentru aceastãfuncþie ar putea fi ideea de bump impli-catã în aplicaþia omonimã PayPal –rãmâne sã vedem cine va câºtiga maimulþi adepþi. (O.M.)

wwwwww..yyaahhoooo..ccoomm

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

Absolutul Omului este numaiDumnezeul sãu.

Absurdul Creaþiei este Lumeanãscutã pentru a muri.

Adevãrul este zãpada topitã aCunoaºterii, din care rãsare iluzialumii.

Amintirea este lacrima Destinu-lui.

Cunoaºterea se limiteazã la a nuavea limite.

Destinul este urma lãsatã de gân-dul lui Dumnezeu în lumea sufletu-lui nostru.

Deºertãciunea renaºte doar lamaternitatea visului de a trãi.

În dor stã întreaga esenþã a lumii.Dumnezeu nu poate lipsi din

sufletul unui om care iubeºte fiindcãiubirea este Dumnezeu.

Existenþa se hrãneºte cu moarteapentru a naºte viaþa.

Fericirea este Fata Morgana aacestei lumi.

Fiinþa ºi Nefiinþa sunt cele douãcãi ale lui Dumnezeu, pe care le ºtimnoi, din infinitatea de astfel de cãi.

Frumuseþea este poarta deschisãcãtre graþiile cerului. (O.M.)

www.religie.ro

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Struþul este cea mai mare pasãre? Un struþ areo greutate de peste 120 kg ºi poate atinge 2,5metri. Deºi are aripi, nu poate zbura din cauzadimensiunilor foarte mari.

Astãzi, existã trei specii de struþi? Nici una nueste pe cale de dispariþie: struþul african (însavanele ºi zonele deºertice din centrul Africii),nandu (mai închis la culoare, trãieºte în Americade Sud) ºi emu – struþul australian (mai mic decâtcel african ºi fãrã creastã). Cu excepþia struþuluiafrican, celelalte specii nu mai trãiesc în sãlbãti-cie, fiind domesticite ºi crescute în ferme.

Un cuib este folosit de mai multe femele pentrua depune ouãle? Fiecare femelã poate depunepânã la 60 de ouã anual ºi, în cazul umpleriicuibului, femela rostogoleºte afarã o parte din ouã

(care nu vor mai fi clocite). Totuºi, deºi depun ouãle la comun, fiecare femelã îºirecunoaºte propriile ouã ºi nu va arunca afarã din cuib ouãle alteia! Totodatã, însãlbãticie, femela cloceºte ouãle în timpul zilei, iar masculul noaptea.

De fapt, struþul nu îºi bagã capul în nisip? Acesta este un mit foarte rãspânditdar, totodatã, fals, care poate proveni din obiceiul struþului de a se ascunde deprãdãtori în tufiºuri (cu gâtul aproape de sol), sau din modul cum acesta îºiprocurã hrana (scurmând pãmântul) sau apa.

Sistemul imunitar al struþului matur este foarte rezistent, iar un struþ poate trãipânã la 88 de ani?

Un mascul are, în mod normal, mai mult de o partenerã? Masculii poligamiau, în general, 3 pânã la 5 femele.

Un ou de struþ se fierbe în aproximativ 90 de minute ºi poate hrãni aproape 15persoane? Un ou poate cântãri între 1,2 – 1,8 kg, fiind egal în greutate cu aproxi-mativ 30 de ouã de gãinã.

Laba piciorului unui struþ are doar douã degete?wwwwww..ssttiiaattiiccaa..rroo

St ru þu l - ª t ia þ i cã . . . ?

În perioada 19-31 martie a.c., Brigada 2 Vânãtori deMunte „Sarmizegetusa” a condus un exerciþiu de instruireprin simulare realã cu Batalionul 21 Vânãtori de Munte„General Leonard Mociulschi”, în scopul perfecþionãriideprinderilor pentru executarea unei misiuni în teatrul deoperaþii. Denumit „„SSaarrmmiizzeeggeettuussaa 1199-1111””, exerciþiul a fostunul de repetare a misiunii de nivel tactic, ce a folosit un sce-nariu real, adecvat obiectivelor stabilite de OSE cu privirela instruirea participanþilor. SIMFTX-ul, planificat de StatulMajor al Forþelor Terestre ºi condus de cãtre comandamen-tul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte, a avut ca principali pro-tagoniºti Combined Task Force – „Arrowhead” al mariiunitãþi braºovene ºi Batalionul 21 Vânãtori de Munte, subcomanda domnului colonel Ovidiu Condruþa.

Echipa de planificare, conducere ºi evaluare a exerciþiu-lui a fost formatã din: colonel Cristinel Cernea (OCE),colonel Florin Stan (EXDIR), locotenent-colonel VasilicãDumitru Grãdinaru (DEPEXDIR/ ºef HICON), locotenent-colonel Aurel Godeanu (EXCON) ºi personalul de sprijinreprezentat de colonelul Iulian Berdilã.

„Sarmizegetusa 19-11” a fost o provocare în sine, atâtdin perspectiva celor care l-au organizat, cât ºi din punctulde vedere al celor care au augmentat Batalionul 1 Manevrã(TF 21). Planificarea, conducerea, executarea ºi evaluareaacþiunilor militare au avut la bazã un scenariu real, într-unpoligon care încearcã sã punã la dispoziþie cât mai exact situ-aþia dintr-un teatru de operaþii. În prim-planul activitãþilor astat instruirea comandanþilor de plutoane, respectiv depatrule, într-o gamã diversificatã de incidente ºi evenimente.În acest sens, o contribuþie specialã a avut-o experienþa acu-mulatã de cãtre Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”,proaspãt întors în þarã din misiune. Un asemenea exerciþiu,de o aºa mare anvergurã, s-a dovedit a fi de cele mai multeori util din perspectiva realizãrii coeziunii ºi a acelui spirit deechipã atât de necesar îndeplinirii cu succes a unei misiuni.

Dealul Viºinilor Poligonul Cincu se întinde pe o suprafaþã considerabilã,

iar dealurile pestriþate de arbuºti încã neînfrunziþi fac partedin farmecul locului. În aceastã perioadã, la început deprimãvarã, localnicii dau foc uscãturilor rãmase de pesteiarnã pentru a avea o pãºune mai grasã cât mai curând, aºacã, din perspectiva unui turist citadin, impresia creatã de cul-mile în flãcãri este impresionantã. Temporal, parcã te întorcicu peste o sutã de ani în urmã, singura legãturã ce te împingecãtre contemporaneitate fiind datã de cei peste 900 de mili-tari dislocaþi în zonã, însoþiþi, bineînþeles, de tehnica dindotare. Aºadar, liniºtea de pe Dealul Viºinilor este tulburatãdoar de vamtac-urile ce îºi executã marºul între cele patruFOB-uri amplasate strategic, lãsând în urmã învolburãri depraf. ªi, dupã ce praful se aºterne… revine liniºtea!

Undeva spre nord cum priveºti, la umbra unor stejari se-culari, se aflã cimitirul unor soldaþi care s-au jertfit în luptelePrimului Rãzboi Mondial ºi câte o piatrã albã, pusã lacãpãtâi, stã mãrturie a sufletului ce a plecat dintre noi, poateprea devreme, pentru a deveni erou. Aici, se aflã CruceaNord Cincu.

26 martie, ora 10:30 Exerciþiul este în plinã desfãºurare. Prima fazã a lui, cea

pregãtitoare, se încheiase deja, ea fiind planificatã între 16 ºi20 martie. Acum se executa desfãºurarea rotaþie, cea de-adoua fazã, cu STX-uri pentru plutoane ºi companii. Militariiaºteptau cu nerãbdare punctul cul-minant al instrucþiei din poligon:SIMFTX-ul (27-29 martie) ºiLFX-ul, din ultimele douã zile alelunii. Faza a treia, defluirea…, darmai era pânã atunci.

Vamtac-ul „de serviciu” ºi-afãcut datoria ºi ne-a dus în primulFOB, pe mine ºi pe domnullocotenent-colonel Dorinel Cotea,ofiþerul cu relaþii publice al brigã-zii din Braºov, cel care m-a fãcutsã înþeleg mai bine accentele ori-entale ale periplului meu jurnalis-tic. Aici, am stat de vorbã cu plu-tonierul Ciprian Cepoiu, specialist3 la echipa de sprijin cu informaþiia Companiei 2 Infanterie, ce exe-cutã operaþii în aria de responsabi-litate a Batalionului 1 Manevrã.„Pânã în acest moment, plutoa-nele au avut STX-uri, în care auexersat drill-urile necesare pen-tru executarea misiunilor. În con-tinuare, urmeazã un exerciþiucomplex, prin care se îmbinã ast-fel de drill-uri, în aºa fel încâttotul, coroborat, sã decurgã ca o misiune realã.”

Vânãtorii de munte sunt oameni încrezãtori; ei sebazeazã pe experienþa asimilatã aici, în poligonul Cincu,pentru succesul unei misiuni reale. Condiþiile oferite de bazade instrucþie, vremea bunã care a þinut cu ei ºi toate celelaltemici detalii care se pare cã le-au fost favorabile au contribuitefectiv la creºterea nivelului de pregãtire a militarilor. Profe-sionalismul este un atribut ce nu are caracter înnãscut. El tre-buie exersat pentru a deveni o trãsãturã ce defineºte condiþiaunui militar adevãrat, iar vânãtorii de munte sunt aceioameni care nu pregetã sã devinã cei mai buni.

26 martie, ora 11:45 În urmãtorul FOB, l-am cunoscut pe locotenentul Florin

Jianu, locþiitor al comandantului Companiei 1 Infanterie.

Scenariul este asezonat cu corturi de 3,60, machete ºi plasede mascare, totul pentru a crea atmosfera unei misiuni trans-mise în direct. TOC-ul este organizat pentru coordonareaactivitãþilor de instruire ale companiei. „Ne aflãm în respec-tiva locaþie pentru a exersa anumite tehnici ºi proceduri, cuscopul de a întãri omogenitatea plutoanelor, dar ºi pentru adezvolta coeziunea între militari, pânã la ultima structurã,adicã la nivel de grupã sau echipã.”

În ceea ce priveºte partea administrativã, pe lângã TOC,mai existã: centrul de comunicaþii, o magazie unde suntdepozitate materialele necesare instrucþiei ºi muniþia demanevrã, un punct sanitar coordonat de un cãpitan medic ºicorturile de odihnã ale militarilor. În Cincu, o zi de instrucþieîncepe foarte de dimineaþã, atunci când ceaþa încã nu seridicã, iar frigul te face sã te zgribuleºti un pic. Vânãtorii demunte, însã, ºtiu foarte bine ce au de fãcut, obiectivele fiindstabilite încã din ziua precedentã, dupã un plan foarte rigu-ros. Sub comanda comandanþilor de plutoane, militarii se de-plaseazã în punctele de lucru ºi, pânã seara târziu, îºi desfã-ºoarã activitãþile. Acum se evidenþiazã faptul cã instrucþiaare un caracter practic.

Încã de la început vorbeam despre coeziune. Este punc-tul forte al militarilor braºoveni. În astfel de activitãþi sautabere, se mai aduce un plus la ceea ce face ca un vânãtor demunte sã fie atât de distinctiv: spiritul de echipã. Un vânãtorde munte nu este niciodatã singur!

26 martie, ora 14:20 Ne-am suit în vamtac ºi am urmat drumul ºerpuit spre

urmãtorul FOB. Detalii despre organizarea subunitãþii mi-aufost oferite de locotenentul Ionuþ Olaru, locþiitor al coman-dantului Companiei 3 Infanterie. Cele trei plutoane demanevrã ºi o piesã de aruncãtoare de 82mm împing obiec-tivele exerciþiului cãtre un succes garantat. Astfel, „creºte-rea capacitãþii de reacþie a subunitãþilor la diferitele situaþiidin teren, coeziunea echipelor, grupelor ºi plutoanelor, cu-noaºterea ºi aplicarea oportunã a procedurilor la fiecareincident creat în teren ºi antrenarea subunitãþii într-un modcât mai realist la condiþiile oferite de poligon” sunt trecuteîn agenda de lucru a fiecãrui militar în parte.

Programul de instruire este astfel conceput încât sã asi-gure militarilor Batalionului 1 Manevrã capabilitãþi ridicateîn executarea unor misiuni din teatrul de operaþii. Implicareavânãtorilor de munte într-o misiune internaþionalã nu este onoutate ºi reprezintã o recunoaºtere a profesionalismuluiacestor forþe. Existã certitudinea cã eforturile lor conjugatede pânã acum nu vor fi în zadar. Ei vor sã demonstreze cãmeritã încrederea acordatã în acest sens ºi cã vor face faþãtuturor provocãrilor ce pot apãrea într-un mediu deja cunos-cut ca fiind ostil.

26 martie, ora 17:10 Ultimul, dar nu cel din urmã, este FOB-ul Companiei

Sprijin Luptã. Pânã sã ajungem, am trecut pe lângã o pãdurede stejari arãmii. În razele soarelui, pãreau poleiþi ºi gân-durile ne-au zburat cãtre Calistrat Hogaº ºi al lui roman „Pedrumuri de munte”, cu acele descrieri incredibile desprepeisajele întâlnite în cãlãtorii. Ne-am revenit de îndatã ce amtrecut de bariera de la intrare. Locþiitorul comandantului decompanie, locotenent Octavian Cismaru pãrea cã ne aºteap-tã. Din subunitate fac parte: un pluton de poliþie militarã,unul de cercetare, un pluton de comunicaþii ºi informaticã ºiunul de sprijin de aruncãtoare de 120mm. „În cadrul exer-

ciþiului, ne sunt create evenimente ºi incidente pe care tre-buie sã le rezolvãm pe loc, conform procedurilor învãþate ºiexersate în cazarmã, urmãrind menþinerea nivelului depregãtire atins pânã în acest moment. Stând în poligon 24de ore din 24, 7 zile din 7 pe sãptãmânã, cu siguranþã, lacapitolul coeziune stãm foarte bine. Este un aspect deloc deneglijat, el fiind important pentru misiunea pe care o vomexecuta în urmãtoarele ºase luni.”

Am plecat spre Centrul de Instruire pentru Luptã alForþelor Terestre, locul unde am fost cazaþi. În oglinda retro-vizoare a vamtac-ului, se vedea parcã o altã lume, atât dediferitã de cea cu care suntem noi obiºnuiþi zi de zi, o lumecu care militarii se obiºnuiesc ºi în care deja trãiesc. În bazar,fluturau încã în vântul de searã hainele viu colorate expusepe umeraºe.

Kilometrul 0 al misiuniiExerciþiul din Cincu reprezintã un pas cãtre misiunea ce

urmeazã a se executa în teatrul de operaþii. „Este un plus decunoaºtere, de antrenament ºi de interoperabilitate custructurile cu care vom lucra acolo, cu atât mai mult cu cât,aici, avem ºi reprezentanþii acestor structuri. Situaþia în si-ne nu presupune numai antrenarea SOP-urilor sau verifi-carea lor în practicã, ci ºi înþelegerea termenilor, mai alesa celor în limba englezã, unde se pune problema unei con-cordanþe”, este de pãrere ofiþerul de legãturã al Batalionului1 Manevrã, locotenent Ana-Maria Negritaº.

Activitatea din Cincu reprezintã un apogeu al instrucþiei.Perioada premergãtoare s-a axat mai mult pe o pregãtire sta-ticã, de planificare, pe o însuºire conceptualã a termenilor,misiunilor ºi procedurilor de operare, iar acum, prin„Sarmizegetusa 19-11”, se vede felul în care aceste lucrurise deruleazã ºi se pun în practicã. „Este un exerciþiu foartebun din perspectiva mea, a ofiþerului de legãturã, deoareceam ocazia sã cunosc eºalonul cu care trebuie sã relaþionez,dar ºi oamenii cu care o sã lucrez în cadrul batalionului.”Emoþiile pentru ceea ce urmeazã sunt inerente, dar se simtepregãtitã. Fãrã doar ºi poate nu exclude posibilitatea apariþieiunor situaþii de noutate ºi este ºi firesc acest lucru. Nu se potprevedea, încã de pe acum, acele mici detalii care fac o situ-aþie oarecare sã devinã imprevizibilã. Dar, „lecþiile învãþatede la mentorii noºtri din Batalionul 2 Infanterie ºi de laBatalionul 21 Vânãtori de Munte, ce a mai participat la ast-fel de misiuni, au fost de bun augur pentru noi. Însã, oriceinformaþie care vine din partea unui astfel de militar trebuietratatã ca atare, adicã þinându-se cont de faptul cã situaþiadintr-un teatru de operaþii este tot timpul nouã ºi în conti-nuã schimbare.” Promoþie a anului 2007, doamna locotenentNegritaº considerã cã are deja format un caracter puternic,conturat mai ales de solicitãrile vieþii cazone, cu atât maimult cu cât a avut o imagine a ceea ce înseamnã mediul mili-tar, tatãl fiind ofiþer al Armatei României. Cariera militarãeste vãzutã ca o ieºire dintr-un conformism oarecare, o scli-pire de moment ce s-a îmbinat foarte mult cu o provocare.Îndeplinirea misiunilor cu responsabilitate ºi continuareaunei imagini pozitive pe care Armata românã ºi-a format-ode-a lungul timpului în teatrele de operaþii reprezintã princi-palele obiective ale unui militar dedicat carierei aºa cum estelocotenentul Ana-Maria Negritaº.

În general, vânãtorii de munte sunt percepuþi ca fiindoameni dârzi, obiºnuiþi cu greutãþile, hotãrâþi sã le înfruntesau, aºa cum se spune, sã urce prin viaþã „pieptiº”. „Cu toateacestea, afirmã psihologul Batalionului 21 Vânãtori deMunte, locotenent Andreea Banciu, m-am convins cã aceºtimilitari ai munþilor au ºi sentimente, cu trãiri mai mult saumai puþin intense. Am cãutat în întreaga mea activitate, maiales de când am început pregãtirea pentru o misiune înteatrul de operaþii extern, sã-mi cunosc cât mai bine colegii,sã identific din punct de vedere psihologic problemele cucare s-ar putea confrunta pe parcursul unei asemeneaprovocãri. Astfel, pentru companii, împreunã cu coman-danþii de subunitãþi, am stabilit cele mai eficiente mãsuri învederea prevenirii, evitãrii ºi contracarãrii riscurilor cucaracter psihologic. În momentul de faþã, ne aflãm aproapede finalul unui lung program de pregãtire în PoligonulCincu ºi pot confirma faptul cã militarii au un moral ridicatºi sunt pregãtiþi din punct de vedere al capacitãþii de efortfizic ºi psihic pentru îndeplinirea cu succes a misiunii.”

În general, trebuie sã acorzi atenþia cuvenitã lucrului bineplanificat ºi dus la îndeplinire cu minuþiozitate. În aceastãecuaþie, întâmplarea are ºi ea rolul pe care ºi-l arogã. Dar,jocul hazardului poate fi influenþat favorabil cu o singurãcontramãsurã: responsabilitatea faþã de tot ceea ce faci.Comandantul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizege-tusa”, colonel Cristinel CERNEA, este cu adevãrat acea per-sonalitate care impune în cadrul marii unitãþi standardulacestei responsabilitãþi a datoriei faþã de þarã. Este un modelºi un izvor de energie pentru militarii din subordine ºi limi-teazã orice constrângere cu o voinþã excepþionalã, bazatã peo experienþã demnã de urmat, cu acel curaj în luarea decizi-ilor în condiþiile în care riscul nu poate fi evaluat în totali-tate. În calitate de conducãtor al exerciþiului de simularerealã „Sarmizegetusa 19-11”, domnul colonel Cernea acomunicat la nivel optim cu militarii, demonstrând cã este unsprijin de nãdejde pentru aceºtia. ªi... are alãturi o echipãformatã din oameni cu experienþã, o echipã care promoveazão atitudine de învingãtori: colonelul Florin Stan, colonelulOvidiu Condruþa ºi locotenent-colonelul Vasilicã Grãdinaru.

Cristina FRATU

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 7 (333) din 17 aprilie 2012Pagina 8

Poligonul Cincu, un Poligonul Cincu, un Axis MundiAxis Mundi al vânãtorilor de munteal vânãtorilor de munte