5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

1/51

~it g t t b o l u t i o t t ,< i n e 3dtfd}dft in ~ l'v an g r D f e n ~ e f t e n .

l. ID eybemenet ..

! D e r iS te @ J r um a i r t !)t.G f . o u l . t J 1 l t t t p . o l t a u

~t tv '~o r l'.Q"~'OmOI1! .tl(~lf~~ ~tr ....n',mll.nbanblung ~~1I 6~lIIiH unb ,fi rrmii!).

!1IJt1hamd2iH'Ct t "t. 191.1 B52.

Coperta Interloara a revistei "Die Revolution",in care a fost publicata pentru prima oara lucrarea"Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte"

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

2/51

119

IHegel face undeva observatia cii toate marile evenimente

' l}i psrsonalitati care au 0importanta istorica mondiala apar,ca sa zicem asa, de doua ori. El a uitat sa adauge : prima oaraca tragedie, a doua oara ca farsa. Caussldiere in locul luiDanton, Louis Blanc in loeul lui Robespierre, Montagne din1848-1851 in locul Montagnei din 1793-1795, nepotul in 10-cul unchiului. Aceeasi caricatura poate fi constatata si inrmprejurarrle in care a aparut ;editia a doua a lui Optspre-.zece brumar 1 4,1.Oamenii il$i faulese ei insisi istoria, dar si-o taurese nudupa bunul lor plac si in Imprejurari alese de ei, ci in Impre-jurari care exista independent de ei, imprejurari date ! i i i mos-tenite din trecut. Traditille tuturor generatiilor moarte apasaca un cosmar asupra mintii celor vii. $i tocmai atunci cindoamenii par preocupati sa se transforme pe et si luerurile dinjurul lor, sa creeze ceva ce n-a mai fost, tocmai in asemeneaepoci de crizd revolutionara ei invoca cu teama spiritele tre-cutului, chemindu-le in ajutor, imprumuta de la ele numele,lozincile de lupta, costumele, pentru a [uca, in aceasta tra-vestire venerabilii si eu acest limbaj imprumutat, 0 noua scenaa istoriei universale. Astfel Luther s.,a travestit in apostolulPavel, revolutia din 1189-1814 s-a costumat, pe rind, in re-publica romans si in imperiu roman, iar revolutia din 1848nu a gasit nimie mai bun de facut dedt S a parodieze cindanul 1789, cind traditiile revolutionare ale anilor 1793-1795.Tot asa incepatorul care a mvatat 0 Iimba straina, in gindtraduce mereu in limbe sa materna; el nU si-a insusit spi-rltul limbii noi ;;i nu 0 poate minui Iiber atitatimp cit se vasimti silit s-o traduca in gind, etita timp cit nu va uita delimba sa materna atunci cind foloseste Iimba noua.

l

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

3/51

120 Karl MarxLa cercetarea acestor invocari, pe plan istoric-mondial,ale mortilor observam din primul moment 0 deosebire izbi-toare. Camille Desmoulins, Danton, Robespierre, St.-Just,Napoleon, eroii, ca si partidele si masele populare ale vechiirevolutii franceze, au indeplinit, in costume romane si cufraze romane pe buze, sarcina epocii lor: descatusarea si in-staurarea societatii moderne butqtieze. Unii au sfiirimat inbU,diti baza Ieudalismului si au secerat capetele feudale carecrescusera pe aceasta baza, Napoleon a creat in interiorulFrantei conditiila in care a devenit posibila dezvoltarea li-berei concurente, exploatarea proprietatii funciare parcelate,utilizarea Iortelor de productie industriale descatusate alenatiunli, iar dincolo de granitele franceze e1a lichidat pretu-tindeni formele feudale in masura in care acest lucru eranecesar pentru a crea pe continentul european societatli bur-gheze din Franta 0 ambierita corespunzatoare, adecvaUi ce-rintelor tlmpului, Dar indata ce noua orinduire sociala s-astatornicit, colosti antediluvieni 'au disparut, : ; ; i impreuna cuei intreaga Rorna inviata din morti, toti acesti Brutus, Grac-chus, Publicola, tribunii, senatorii s! insusl Cezar. Societateaburqheza, practice : ; ; i Iuclda, si-a creat adevarattl interpreti

si purtatorl de cuvint in persoana unor Say, Cousin, Royer-Collard, Benjamin Constant : ; ; i Guizot. Adeveratii ei coman-danti sedeau indaratul tejghelelor, iar capul ei politic eraceafa grasa a lui Ludovic al XVIII-lea. Complet absorblta depraducerea avutiei si de lupta pasnica de concurenta, ea auitat c a la leaqanul ei veqheasera fautomele Romei antice.Dar oricit de putin eroica este societatea burqheza, a fosttotusi nevoie de eroism, spirit de abneqatte, teroare, razboicivil : ; ; i lupte intre popoare pentru a oaduce pe lume. Iargladiatorii ei .au gasit, in traditiils clasic stricte ale republi-cii romane, idealurile, formele artistice si iluziile de careaveau nevoie pentru a ascunde de ei insisi continutul limitatburghez a1 luptelor lor si pentru a-si mentine entuziasmul lanivelul marii tragedii istorice. Astfel, pe a alta treapta dedezvoltare, cu un secol inainte, Cromwell si poporul englezfolosisera pentru revolutia lor burgheza limbajul, pasiunilesi iluziile imprumutate din Vechiul testament. Cind adeva-rata tinta a fost atinsa, cind transformarea burqheza a so-cietatit engleze s-a infdptuit, Locke a luat Iocul lui Avacum.Invierea mortilor a servit deci in aceste revolutii pentrua glorifiea noile -Iupte sl nu pentru a le parodia pe cele vechi,

pentru a inalta in imaqmatie sarcina data si nu pentru a se I I.~

Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte, - I 121;

sustrage de la rezolvarea ei practice, pentru a- reqasi SPlIl-tul revolutiei $i nu pentru a evoca din nou fantoma ei.1848-1851 nu a fdcut decit sa evoce Iantoma vechii re-volutii, incepind cu Marrast, acest republicain en gants jau-nes *, care se travestise in batrinul Bailly, : ; ; i sflrsind cu aven-turierul care-si iascunde fata, de 0 respinqatoare trivialitate,sub masca mortuara de fier a lui Napoleon. Un intreg popor,care credea ca-si accelerase prin revolutle miscarea sa ina-inte, se vede dintr-o data impins inapoi, intt-o epoca apusa.~i ca sa nu existe nici 0 indoiala asupra acestei intoarceriin trecut, reinvie vechile date, vechiul calendar, vechile de-numiri, vechHeedicte, devenite de mult apanajul antieariloreruditi, reinvie vechii zbiri, care se parea di putrezisera demult. Natiunea se simte ca acelenglez scrintit de la Bedlam 45care l:;;iinchipuie ca traieste pe timpul vechilor faraoni : ; ; ise pUnge zilnic de muncile grele pe care trebuie sa Ie exe-cute in minele de aur ale Etiopiei, inchis intre zidurile aces-tei Inchisori subterane, cu 0 lampa care abia lumineaza fixatepe cap, pazit de supraveqhetorul de sclavi cu un bici lung inmtna $i de mercenari barbari inqramadi]! la iesirt, care nu-iinteleq nici pe ocnasi :;;inici intre ei nu se inteleq, pentruca nu vorbesc aceeasi limba. ,,~i toate acestea mi sa cer mie- suspina enqlezul scrintit -, mie, britanic liber, mi se ceresa extrag aur pentru vechii faraoni !" "Sa platesc datoriile fa-miliei Bonaparte J" , suspina natiunea franceza. Cit timp a fostcu mintea Intreaqa, englezul nu s-a putut elibera de ideeafixa de a obtine aur, Francezii, clt timp au facut revolutia,nu s-au putut elibera de amintirea lui Napoleon, dupacum au dovedit-o aleqerile de la 10 decembrie 4(1 . Ca sa scapede pericolele revolutiei, tinjeau dupa oalele eu carne dinEgipt 47 si raspunsul a fost 2 decembrie 1851. Ei nu au numaicaricatura batrinului Napoleon, ei it au chiar pe el caricatu-rizat, asa cum trebuie sa arate in mijlocul secolului al XIX-lea.Revolutia sociala din secolul al XIX-lea Isi poate sorbi

poezia numai din viitor si nu din trecut. Ea nu poate incepeindeplinirea propriei ei rnisiuni inainte de a sefi lepadat deorice venerare superstitioasa a trecutului. Revolutiile ante-rioare au avut nevoie de amintirea evenimentelor de impor-tanta istorica mondiala ale trecutului pentru a se amagi asu-pra propriului lor continut, Revolutia seeolului al XIX-leatrebuie sa-! lase pe morti sa-:;;iingroape mortii, pentru a-:;;i

* - republicanul eu rnanusi galbene.. .....Nota trad.9 - Marx-Enge ls, Opere, vol, d

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

4/51

Karl Marx12 2lamuri propriul ei continut. Odinioara fraza depasea conti-nutul, acum continutul depaseste fraza.Revolutie din februarie a fost 0 IOvitur.a neesteptata p~n-tru vechea societate, pe care a luat-o pnn surpnndere, iarpoporul ,a proclamat ,aiceasUI. 10vituru neaf?teptata drept uneveniment de 0 tmportanta istoridi mondlala, care deschideo era noud. La 2 decemhri.e Tevo'lutta din februarie disperetn.mfmile unui trtsorebtl. i1ardrept rezultat mumonarhia e~erasturnata, ci 'concesiile liberale oare iifusesera smulse prmlupte se>c:ula:re.In loc oa societat:_a ~nsa9i ~a-$i Ifi cucerit uneontmnt nou, numai statul pare sa f1 revenit Ita forma sa ceamai veche, l'a dornrria prJmitiva ,l;Ii~nsolenta a sabiet !;Iia am-tereului. Astfel, coup de tete * din decembrie 1851 este 0re-plica la coup de main ** din februarie 1848, Ceea ce se clsti-gase usor s-a pierdut tot atit de user. Cu toateacestea,rastimpul dintre aceste doua evenimente nu a trccut in za-dar. In cursulanilor 1848-1851, societatea franceza si-a in-susit - dupa 0 metoda rapida pentru ca era revolutionara -invatamintele $i axperienta care, in conditirle unei dezvol-Hiri normale, ca sa zicem asa metodice, ar fi trebuit sa pre-ceadarevolutia din februarie, pentru ca aceasta Sa fie alt.:ceva decit a simpla zguduire a suprafetei, Societatea pare sase fi intors acum la punctul ei de plecare; in reautate tnsaabia trabuie ea-si creeze punctul de plecare pentru revolutie,sa-:;;i creeze sltuatia, relatiile , conditiile, care numaiele per-mit revolutiei moderne sa capete un caracter serios.Revolutiile burgheze, ca, de pilda, cele din secolul alXVIII-lea, tnainteeza vijelios din succes in succes, se intrecin efecte dramatice, oamenii :;;1lucrurile parca ar fi inundatein lumina unor focuri bengale, fiecare zi aduce un nou valde extaz. Dar ele sint efemere, i~i ating in scurt timp apogeul,dupa care societatea, inainte de a mvata sa~:;;iinsuseasce culuciditate rezultatele perioadei sale de avint tumultuos, cadeintr-o mahmureala indelungata. Dimpotriva, rsvolutille pro-letare,rev'oiu+iile secolului al XIX-lea, se critica singure me-reu, i ! ; l i intrerup tntr-una propriul lor curs, revin asupra celorce par gata tntaptulte pentru 'a 0lua de la inceput, ridiculi-zeaza necrutator !;!iin ernanunt jum1itatile de masura, sli ibi-ciunile !iliaspectele lamentabile ale primelor lor Incercari !ilipar 'a nu-si dobori adversarul decit pentru ca acesta sa soarba,forte noi din pamint :;;iSa se ridice din nou, en puteri inze-

* _ loviturii nesabuiHi, ac tlune msolen ta. - Nota trad.* * _ lovltura indrazneatii,aetlune hotiiritii. - Nota trad.

I I

Optsprezece brumar al lui Ludovie Bonaparte. I 12 3c~t:,..impotr~v~-le, dau ~~reu inapoi, .sp~riate, in fata imen-s~tatn. nedehmte a propriilor lor teluri, pma nu se creeaza 0~lh~a!le .care face. Imposibtla orice Intoarcere si pina cindmsasi vtata nu stnga:

Hie Rhodos, hie salta IAici este trandafirul, aid sa dansezi I ~3

I!tI

~e al~feI ori:-e om inzestrat cit de cit cu spirit de obser-valle, ,=hlar daca nu a urmarit pas cu pas evolutia evenimen-teIo~ din Fr.anta, trebuia sa presimta ca revolutia este sortitau~Ul e~ec dl? c~le-af.a,ra de rusinos. Era destul sa auzi latratultnum~~tor : ; ; 1 ph~ de mfumurare cu care se felicitau reciprocdomnn deI?~c~atl pe~tru provtdentialele urmari ale celei de-ado~a dumlnici a lunil mai 1852 ~9. A doua dumtntca a luniimal 1852. ?ev~n~se in mintea lor 0 idee fixa, 0dogma, ca ~ipentru hll~afiihziuacelel de-a doua venlri a lui Hristos . incare treb~lla sa l~ceapa impar.atia de 0mie de ani. Slabici~neas:a ref~glat, ca mtotdeauna, in credinta in minuni; conside-rind ~~. du:;;ma~ul este infrint daca in imaqinatie I-a izgonit

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

5/51

()ptsp;,e~ece .brumal"'al:~ h\ ~ [:midoylc .Bonaparj;e.~.~...I... ,_,._!2.$.~: : _ : , . ' :' : _ : : ' :_ ~ : : , _ ~ _ : " t i - : : ; ~ : ; . : ~ \ , '~-.:,:,~,~; ," ~- " > ' . ' _ : - -c . ; ', '.,.;.;~::tQ""~"'sa,iaia u 50;," .... ! f'Jlti.~ ~}it( ,aoilfHi5i'" : ,JH --: . ,>, .~-: , ,;,1 -., ' .

'a j Is a " spti i / ' : a $ a r; cUiiii1 fac"f iantei i i ' / ' ca "nati unea' lor. surprindere, ,unei natiuni . 'nuslabici une ;iilt"~ .

tetes. "Fi:ecarelpatti ill '0'irite'rpreta t} in i IfelUl'sai i .n: Ptoletartatul ,cucerind;re:p~bU~a;.cu1'atfrt~i3iil)filiha,'>ji~a!iihpnmaf..l.p,ec~t~arrsa1"pt()ictamiiru:l "0m m u b l l c o . [sotti ala;.

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

6/51

12 6 Karl Marx

Dupd monarhia burghezo.

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

7/51

III

12 8 Karl Marx

formal republicanism, a celui mal plat democratism este pe-depsita ea "atentat impotriva societatii" si mflerata ~a. ,:so:cialism". Iar ptna la urma ini?i~imarii pontifi ai ,,~ehglel i? lordinii" stntqonitl eu loviturl de picior de pe tre_Pl:dele l~rpythice, smulsi din paturi in plinji noapte, urcati In d~ba,aruncati in temnita sau trimisi in surghiun ltemplullor e faeutuna ell pamintul, g~ra Ie e astup~t~, _pana lor f~in~~,.legea l~rtaenta ferfenita - Innumele reliqiei, al proprietatti, al fami-liei !ili al ordinii. Burghezi fanatici ai ordinii sint impuscati inbalcoanele lor de cete de soldati beti, sanctuarul familial esteprofanat, casele sint bombardate din simpla dorinta de amu-zament - innumele proprtetatit, al familiei, al religiei si alordinii. In sfirsit, pleava societatii burgheze alcatuiestesf1nta iaJanga a ordinii, iar eroul Craptilinsky 53i$i face in-trarea in palatul Turiertica "salvator aJ societiuii",

129

1 1

Sa raluam HIuI expunerii.Istorra Adutuuil nationale constituauie dupa zilele .diniunieeste istoria domituiiiei $1 a descompunerii tractiuniirepublicane burqheze, ftalC-tiunecunosouta sub numele de re-publicani trlcolort, republicand pu[!i,republicani politicl, re-publioani formaltstl etc.Ea a constituit, sub monarhia burqheza a !lu'iLudovjc-Fibip,opoziiia republioana oiiclolii, formind astfel 0 parte compo-nenta recunoscuta a lumii politice din acea vreme. Ea ii;>iavea reprezentantn sal in camera sl se bucura de 0 influentaconsiderabila in presa. "National" fa, orqanul ei parizian, eraconsiderat tot atit de respectabll, in felul lui, ca $i "Journaldes Debats" 55, Acestei pozitii pe cam fractiunea 0 ocupa submonarhia constitutionala Ii corespundea si earacterul ei, Eanu era 0fractiune 'a burgheziei sudata prin mari interese co-mune ~i delimitata prin conditii de productle specifice. Erao did!. de burghezi, scriitori, avocati, ofiteri si functionari cutendinte republicane, a carei Influenta se baza pe antipatiatarii pentru persoana lui Ludovic-Filip, pe amintirea primeirepublici, pe convingerile republicane ale unui manunchi deV'i!slittori,dar in pnmutnind pe natiotuilismul itoncez, a caruiura impotriva tratatelorde la Viena si impotriva aliantei enAnglia 0 tinea mereu treaza, Influenta de care se bueura"National" sub domnia lui Ludovic-Filip se datora acestuiimperialism ascuns, care de aceea a putut mal tirziu, sub re-publica, sa i se opuna, in persoana lui Ludovic Bonaparte,lui "National" Insusi ea un coneurent vlctorios: EI combateaaristocratia financiara, asa cum 0 combatea tot restul opozi-tiel burgheze, Polemica impotriva bugetului, care in Frantacoincidea intru totul eu lupta Impotriva aristocretiei finan-ciare, oferea 0 popularitate prea ieftina si un material prea

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

8/51

Karl Marx'bogat,pentI1J.le(lqing. articles/ puritane peutru anu fi exploa-

, , ' c : . ,. " , , . . . tata' :;{' Burghez,ia,; dndus.triala Ji; erarecunosditoare . .."Natio-~al~:::~uip~ntr.t(~rvila aparare a.ststemului vamal r protectio-.nisLJI'!,ancez;.pe;care .el ilsustlnea.rde . altfel mai .mult din.. . de:'ordin. national dedt de ordin economic, Iar-bur-qnLez:la"D:n',totalitateaei,. U 'eraracunoscatoare pentru cal om-meree: u.1.J,~u..~a.L1U'Cl::.a.a comnmsmulutst socialismulul.vlncolo,...",_',-j '..'l._ "NatJ.onal"~ului' era 'pur republican, 'adidi,. cereao o'.~,",'~_.~epublicana de dominatie burgheza in locul uneia 'mo-

" ': . . 1 1 , 9. J . .1.11\.'1::. ;',iili,~Inainte, de. toate.Upartea Ieului. pentru r sine: ina""I;;:Lo.dominatie. Cit despre . conditille acestei :.schimbari.....n.,.. ,'el nu era de loc Iamurttasupra lor. Ceea ice ii 'era'.en totul limpede -:;;i acest-lucru. S-6; :yadi~ r~Jar)~:.l?an- .~1 .1 i : : L~:'!;:, favo;a;r,~;~sr,~!,qr~#,(~~ \pltiII,lconsldera.Jde$,C)st;e.Dlit(~aIea .'!l: p1?Ilf!rhiei 'Ai~:i:U~~;;;~!i,~;Y?z~~, Imphrut.,Numall'C;~' ea;.~u,al,aJunss U R ~Lpp.ovi;Ci~ilip;~prlHtFiO,;~~;vo~,a;.,;,..! ..:.lo:..:...:.,....:.! .i.~,.u,,"L.l ,! :Jll~:Lill::~,' r r1 '; ' ,ntT, . 'yaJ,.trpnuJp}, t g i .P!i~~~fR iP,~Pf:~!cr~i~r.

Optsprezece brumar al ilui Ludovic Bonaparte. - IIinnabuliiita .cu.ejutorul.mltralnlor.. a proleterietuluirtmpotrtvacapitaluffiui: Ceea.ceea' i9iFdmagi.n8:se .ca evenlmentuf celrmaitevoluiionar. ia ,fos:V,in 'rea'litate; evenimentul: eel imai. contia~re:volutionar.'DFrUloluha.:a ~!CiiZut, i~vmiini,~ ':dar. eJ.:>caz'llse;J

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

9/51

l i ' l l l i t) l1!ldi i ::ul i"! 'CE~tatecinr :est:elinvL&labdllifin faia.ici ideIicaziirilel pt~j$Ij i iattrrri3J;~1Et(;! .S";tc;~:':"::::( i)o'm~titlu1ia. a , re ) [. e, g '. f J' ot g an i de -pmen i t e' .l ;t a 1 . f ti te r ~ntet{~zeala.,C'elSlt 'e~:I e z ; E , ?Jrv'e~i. ~i if sa r reglemenleze, jB. 's l i fe l1 :e:xetct-ta,l"eaeeestor jJj,LI1icare') 'I lu poate.i ~irtdizolv.ataA 0,nAdunar~ !natlOna!a:'lnvesfitii rcui.o; lp~ter~ .1egislativ:aVfn~limi tata; ca m hota..far;;~eiln'ultima dnstantaxasupre; 1azbofulut.! pad]; r !? i rtratatelor 'i.comer,.~'ciia:le,;ccare) s\ngura .posedax dreptuh de j ariillistf.eni~cax:eil1dato~rita fcarater.ul~ii ei)2petm~nentp'seta:fla[ .' s e e n a ' . q Deis1partear(cealaltal . . . ".;atribu~le!pU~erH'lj;eg~le',dcm,' .a~H!~nh; . t r i i !s~iiJ~inqependepJt ~l.I.t:liB'~.!JL,U~.t'(UC9> L"'L~"'j estexaleslde jditreJJ t6lhiran~~Qprin.i' .direot:d~ 1ini.pJ ee l. v . o ti l r il e ' l 1 ' re r t te ! ; .s e ;. fa i : !mi l f : ~_aza 'ihtr,~t ........desmembri rahAdunarii mationale/aicif ,~leisef\~nceDtl!ea,zal. ... .asupra r un ei , sh ig 'u re Hp ets :a ar ie ~i ,In ti m pf .; ce 3" fi ec ar e . .. .u ereprezinta. declts cutare. f saur c:;:utate')p.artid,)cC:utare

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

10/51

.sauiCp.tare3'ora~i',cutare~;sau~cUtare10calitate\saui'chiar';numainec~s~tatea1de'!a)se~alege iunul. dintre 'eel\150' 'de>deputaW'cindmill'se'l'"acorda'(o .prea" mare '\,atentie' nici ifondul1,ti:l problemeis ~i.niict'}' O O n U l l ' U J i i ' ~ p~eljedintele'leste fia}:esuO.(lljatiunidi,':ilar.ralctul t\'ale~. . 'este\ imarea icarte' 'pe care: 0 " [oacatpoporulosuverantru I'alii/; Adunareaonationalai .aleasa};se~afla.{jin~ ......... O!\',~...",.f' i cu ruattunee.': Iaripresedlntele ralesi~se

........ .... . . '. . personar:cuea?E'dreptca .Adunarea'natto-nalaLreflecta:,'prin:diferi tiL eiireprezentanti,multip.1eleraspe'ct~aI~~'spiri tuluinational;. dar+ecest- spiri tsse- intruchipeaza. ' l\ inpersoana presedintelui, Fa. ta '.de -Adunarea nationala: el poseda. 'UllfeLde'drept' divln.vel 'estepresedinteprtn gratiaipoporulub.. ; 'ir~Th~tis,zeita ;marii,"ii 'preziseseduf 'AhUeica wa, muri'11Iifloilrea;virstei;i Constltutta, r care' [are :;;iea 'punctul ei,vulriera..lbi~:t c ~ .~~:Ah~le/ avea' ':;;iea"presimtirea; ca':;;i 'Ahile, ca.ya'mut{' .de'Jo)moarte'prematura.' Era" destul ca> republicanii ~'ptitif)(ai,Cpnstituant~i) sil'!a runce o: privtre+din sferele' celeste: ale:}re";puplic!iil q()r:c.ide~le;lasupra:'Iumii _profaner- ca/;fara; sit;mat: inanevoievca 'jThetis sa. iasa -dln: mare ~i sa .leIdestainuie \ secre-tul,'} sa U-yada':cum} sporeste din zi in zi' aroqenta' !regaliljltilor/a;;.pon?parti~ti lor,\ :a ';democratilor, 'a comunlstl lor .~Fpropria..10r~lifisiifde;popularitate '.pe "-masurii'ce' 's e apropiau d~?desa.G_v~rljl~r.e~H!capodopereFi loti l~gislative; 'lEi -;incercauii-sa.-)[paca~le8:~ca:~9.estintit(pr~ntr-un truc: constltutlonal;" 'priIi/'artrbl1'i'a1:~ons~utie!?pot:rivit 'd3ruia~oriC'~.pI1OpWiere'(de:'revizulred'''''I;;:C1;:Ol"a(;!eraonstitutia;i4!n!clB48,Icare, :aqfost

Optsprezece brumar allui Ludovic Bonaparte. - II~.J ',;!Id.lmlff~;/r{il\((; :ii: ;,:;;j 1;1 ; , " ....,....In timplce' reptibUqaniiLhmghem :er.au\ ocupatr-cu .na.S'coCirea,"idislcutarea:)'~ifV oterear' tac~stei ;Cl:>n:stirlu1:iLi(vaign!a!cmentineaj ~nra,fam',AdunarjJi,'istarea 'de!Stareade:asedjui laParis:,a}fost . . ..-durerilor ifaoerjillalna~terea;.r'epublicii.,'Daca!'trimisa :rn,ah:tirzi u~d.e;:baionete .pall umeao 'I,;C![l.LCLH(l,i'Ja.u:c)J;r~puiE~,. :sa. uitam ca.,toti'cU)ibaionete, r indreptate ;lDIP()tr:1V-=ltiJlIOJlIOrU~11i.f.eaia:trebuitfsa fie:aparata

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

11/51

13 6 Karl Marx

comisiilor militaoo, deportase fara [udecata, sub vC,:va!g.~la.c,15.000 de Insurqenti. se 'ana in momentul _?e fata. rarasi mtruntea comisiilor militare care functlOneaza la Pans. . ..Daca, proclamind starea de asediu la. ~aris, .repubhcanllonesti", republicanii puri, au creat p~pmlera I?, ca~ev ~u~utut creste pretorienii lui 2 decembn.e 18~1, ei menta.m. schimb laude pentru faptul ca, !lcum cmd dlsI;lUneau de ~n-" treaga forta 'a natiunii, in loc sa exaltez~ se-?~lmentu}~atl?-nal,' asa cum f8.oeau pe vremea lui vLU~OVIC-Flhp,se ~lra_:;c~nfata puterilor straine si di, in loc sa ehbe:e~e Halla, u-:g,ad~;;ca ea sa fie din 'nou inrobita de austrieci ~1 de napohtam .Alegerea lui Ludovic Bonaparte ca pl'e~ed~nt'e, la .10 deo:n::brie 1848, a pus capat dictaturii lui Cavatgnac ~l Adunarnconstituante. .. Articolul 44 al constitutiei gUisuie~te: "Pre~e~mte ~l re-publicii franceze nu poate fi dedt eel "car~ nu si-a ~lerdutniciodata calitatea de oetateen francez . Primul pref}edmte a~republicii franceze, Ludovic-Napoleon Bonaparte, nu n~ma!ca-~i pierduse calitatea de cet.1.ite~n france~, nu -?umal. eafusese constabler special in Anqlia, dar mal era $1 elvetiannaturalizat 60. .Am analizat in alta parte, pe larg, semnificatle alE~g,enlorde la 10 decembrie 61. Nu mai revin aici asupra acestm lucr';l'E sufkient sa mentionez ca acestee au repr~z~n:~t 0 reac~lea taranilor, oare rtrases8["apono;a~ele..revolutIH~ dtn febru.a:-Ie~impotriv,acelorlal1:e ciase ale natlum~ 0 r eac! t1 e a sa~u lu : 111!p otr iv a o ra $u lu i. Bleau avut mare mSUiIlt !n aI'Ill'a~a,.ea!elUr:epublkan1i de loa "Na.ti?nal". TIu:_ida.{l._?-sef'an p:nl~J sa :seacopere de glorie :;;inici nu-t mansera solda, m nndunlemarii burghezii, care-l considera pe Bonaparte ca 0 . pu~te detrecere spre monarhie, in rindurile p~olevtanlor : ; ;1 llllc:bur-ghezilor, care vedeau in. el. o~ul meplt ~a-l vpedepseasc~ peCavaignac. Voi avea mal ttrziu ocazla sa ma .oprese m~1pelarg asupra atitudinii taranilor fata de .r:volut:a franeeza.Perioada de la 20 decembrie 1848 ~ma I_? dl~o.~varea C.on-stttuantef, in mai 1849, cuprinde tstoria prabu.~I':l1republica-nilor burghezi. Dupa ce au intemeiat 0 !epubhca psntru ~ur:ghezie, au izgonit proletariatul revolutlOn~r de pe ar~n!l ~~au redus momentan latacere mica burghezle de.In:0erahca, erInsis! au fost inlaturati de ditre masa bu~ghezlel,. ,:_are,pebuna dreptate, 'a pus stapinire pe aceasta re~ub~lca ca. p:o proprietate a e i. ACEl'asHi.m~ a b~'rghez~ ,e~a lUs,a. re ga l1s , t a .o .parte din ea, marli :proprietart iiuncl:an, dominase sub

Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte. - II 1 s 1

restautoiie !iliera deci leqitimistii. Cealalte parte, compusjidin artstocretia fiilO.:aJ1Icirara~imarl! induSit:r:i:a~i,dominase intimpul monarhiei din jiulie sl, in conseoirrta, era orlecuustii.Marri demnitari 'ai armatei, ali urriversitatii, ai bisericii, al ba-roului, ai ecademteisi ai presei erau un.ii pentru Jegitimi?ti,jar altii pentru orleanlsti, desi in proportii diferite. Aid, in,republica burqheza, care nu punta nici numele de Bourbon;ndci pe cellde Orleans, ci pe eel de Capital, ei augasH: forma-de stat 'In 'care puteau domina in comun..Inca insurectla din'iunle iiunise in "parNdul ordinit". Acum trebuia, .in primulnind, tnllaturlata clioa republtcanllor burghezi, cere se marruentinea pe pozitli .in Adunarea matlonala. Pe cit de brutalise ,ariiJt:aseraacesti republicani puri atunct cind abuzasera deforta Jiiztca [lata de popor, pe attt de Iast, timizi, lipsiti decuraj, neputinciosi ~i incapabili de lupta se retraqeau eiacum, cind ar Ii trehuit sa-9i apere, impotriva puterii exe-cutive !ilia regali$tilor, republicanismul $i dreptul lor de legi-ferare. Nu e cazul sa relatez aici istoria ruslnoasa a destrd-marit lor. Ei n-au pierit, ci au disparut. Istoria lors-a incheiatpentru totdeauna, In perioada urm5.toare, ei nu mai figureazanid in sinul Adunarit, nici in afara ei decit ca umbre aletrecutului, umbre eare par sa rein vie din nou ori de cite orieste Yorba numai de numele republidi si ori de cite ori con-flictul revolutlonar ameninta sa coboare la nivelul eel malscazut, Mentionez in treacat ca ziarul "National", de la carea luat numele acest partid, trece in perioada urmatoare departea socialismului.Inainte de a inchela eu aceasta perioada, S a mai aruncarno privire retrospective asupra celor doua forte, dintre careuna a nimicit-o pe cealalta la 2 decembrie 1851, in timp ce,de la 20 decembrie 1848 ~i pina la dizolvarea Constituantei,intre ele a existat 0 uniune conjugaIa. Ne referim la LudovicBonaparte, pe de 0 parte, !ilila partidul reqalistilor coalizatr,partidul ordlnii, partidul marii burghezii, pe de alta parte.De indata ce a fost ales presedinte, Bonaparte a format unguvern 'a!partiduIui ordinii, in fruntea caruia I-a pus peOdilonBarrot, care era, lueru demn de notat, vachiul conducator alcelei mai liberale fractiuni a burgheziei parlamentare. Dom-nul Barret a pus, in sfiqit, mtn a pe portofoliul mi[listel'iia:l,,acarui vlziune ilobsedase din 1830 incoace, ba mai mult, peacela de prim-ministru in acest guvern. Dar l-a obtinut nucum vlsase e I l pe vremea Iui Ludovic-Pifip, ca Iiderul eel mai 'inaintat al opozitiei parlamentare, ci ca ali-at al tuturor dus-10 - Marx-Engels. Opere. vol. B

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

12/51

Karl Marxt3 8manilor sai de moarbe - iezuitii !;ii legitimi:;;Ui - = - !;ii. c~ mi_:-siunea de a inmorminta parlamentul. E~a putut, InShr$l,t, s. a5e cunune cu mireasa lui, dar ahia dupa ce aceast.a se prosti-tuase. Cit despre Bonaparte, hi aparentji el se echpsase com-plet. Partidul ordinii acti_?na pent.r~ el: ..' ~ .Chiar in prima sedinta a Cons1lmlUl de Mtnlstri ~ - ? - ho!ar.lt~':xpeditia la Roma: S-a con~e~it cB: aceast~ expeditte sa f l :intreprinsa fara stirea Adunaru nationale, tar mijloacele rnateriale necesare urmau sa-l fie smulse sub un pretext fals.Astfel, guvernul si-a inceput acti,:,ita!ea prin i!l~elarea A d : .u-narii nationale si printr-o consplratle secreta cu putenleabsolutiste straine irnpotriva republicii revo.lutlOnar; !omane.In acetast mod :;;iprin aceleasi procedee sr-a pre~aht .Bon~-parte lovitura de Ia 2 decembrie impotriva~ corpu~~l leg:slatlvregalist si republicil lui constitutionale. Sa n~ uitam ca ace:lasi partid care la 20 decembrie 1848 aldilUl.se quvernul }~~Bonaparte la 2 decembrie 1851 forma majontatea Adunarllnationale legislative. " ~Constituanla hotarise in august sa se dizolve abia d~paelaborarea !;ii promulgarea unei intregi serii d~ legi organ,lce,menite sa completeze constitutie. La 6 ianuane 1~49 parhd~lordinii propuse Adunarii, prin deputatul Ra!eau, sa. las~ b.altalegiJe organ ice 9i ,sa holttilrascamad degraba propr!a ei dizol-vare. Nu numai guvemul, in .frunle cu dornnul Odl~QI~.Barret,ci si toti dsputatii regali:;;ti. din ~d~narea natl_onal~ 11 decla_:-rau acum pe un ton poruncltor. ca,_~lzolv~rea 81ar Iinecesa:apentru a restabili creditul, a mtan or~mea, a pune capatsituatiei provizorii nesigure si pentru a mtrona 0 stare ~e lu-cruri definitiva i ca Adunarea tmpiedica noul guv~rn ,sa de-puna 0 activitate rodnica sl cauta sa-si prelungeas~a eXlstentadoar din ura si ca tara e satula de ec:.Bonaparte 1;a-B:.nota~uluare-aminte toate aceste invective impotnve putern leglsl~~tive, le-a invatat pe de rost si, Ia 2 decembrie 1851" a dove~htreqallstilor parlamentari di tnvatase ceva de la ei. El a m-dreptat impotriva lor propriile lor lozinci. .Guve-mul Barret si partidu'l ordinii a~ mers I I _ L ~ ' ~ departe.Ei au pro'vooat in rtoa:taFranta 0camp-ame de ~:tltl1 adres~t~Adunarii nationalel prin care eceasta era poftita leu.amabili-tate sa disparji, Astfel ei au ridieat la luptd i~po:nva ~du~riarii nationale - expresia constitutiona~ orgam~ata a :Ol~telpoporului - masele populare neor.?amza~e. El l-~u. invatatpe Bonaparte sa faca apel la popor tmpotnve a?una~I1or p.ar-Iamentare. In sfirsit, Ia 29 ianuarie 1849 sosise zrua cind

Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte, II 13~Constituanta trebuia sa decidaasupra propriei sale dizolvartAdu~area nationala a gasit sediul ei ocupat de armata iChan~garmer, gell!eralulvparti~ul~~ ord~nii in ale dimi miini se gaseacomanda A supre_m~ a Garzu nationala f}ia trupelor de linie,it trecut m revista trupele din Paris, ca si cum s-ar fi aflat inpreaj~a unei vbataJii, iar reqalistil coalizati au ernenintatCc:nstltuan~~ cav se va recurge la violenta daca ea nu se vaa.rata c~nclhanta. l?a a dat dovada de inteleqera si a mal ob-tm~t pnn. tocffi:ala un scurt ragaz. Ce altceva a fost ziua de:;&9~ar:ua:le. d7 clt Ie coup d'etat * de 1a 2 decembrie 1851, nu-mal c~ ,~aVlf~ltde reqalistl impreuna cu Bonaparte impotrivaAdunaruv nationals repub~icane? Domnii reqalistt n-au bagatde .sea!lla sau n-~u vru~ sa bage de seama eft Bonaparte a fo-l~Slt,zma de 29 ianuarie 1849 pentru a primi defi1area uneiparti a trupvel.orIa Tuilerii si ca~s-agrabit Saprofite de acesti : rJm apel fatl9 la puterea armata impotriva puterii parlamen-tare I;'entru a Ie suqera pe Caligula 62. Ei ilvedeau, fireste,numai pe Changarmer al lor.l!nul din,tr~ n_:otive1ecare a determinat in mod deosebitpartidul ?rdmll sa scurteze, prin violenta, viata Constituanteierau leg~le~organice cere urmau sa compieteza oonstdtutiac,a,..de pll,da, .legea invaNimi.ntului, !egea cultelor etc. Rega~h~tll ccalizatt aveau cel mal mare mteres ca ei tnsisi f}inureI?ubIicanii deve~iti bjirruitori Sa intocmeasca aceste leqi,Pn~t~e aceste legl. orgal_1iceera ,it;-~af}i0 lege privind respon-sa~ll~tatea presedintelui republicii, In 1851 Adunarea legis-Iahva tocmai S oc~pa de elaborarea unei astfel de legi, dndBonaparte a prevemt aceasta lovitura prin Iovitura sa de Ia2 d~c~mbrie. Ce n-ar fi dat reqallstii coalizatt, in timpul cam-paniei lor _p~rlamentare din iarna anului 1851, sa fi gasitle~:a ~u.pr~vHe Ia responsabilitatea presedintelui gata tntoc-mita, 91~nca de 0 Adunare republicana, banuitoare si ostila IDup~ ce Con~tituanta isi sfarimase sinqura la 29 ianuarie18~9 ul~lI~a arma, g~v~rnul Barret si prietenii ordinii au har-tuit-o ,fa~a cn~ta~e, fac!n~. to~ul,pentruva 0 umili si smulgindnep~tmclOas~el .91d~z~ada~dUltel Adunari un sir de 1egi, careau .facut-o s~ pIar~a 91ultimul Test de consideratia de care semal bucu,ra ~n societate. Bonaparte, absorbit de ideea sa fixanap~leomana, va .a,:,ut,destul tupeu pentru a exploata in modpublic c:.ceasta mJo~lIe a puterii parlamentare. $i anume,atun~l cmd, Ia 8 mal 1849, Adunarea nationala a dat guver-nulul un vot de blam pentru ocuparea orasului Civitavecchia

* - lovitura de stat, - Nota t1'ad.H'i*

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

13/51

Karl MarxHOde catre generalul Oudinot, ?~do~i~d, c :a e~feditia de la Rom~u revina la indeplinirea misrunn ImtIale ,Bonaparte a pu.~~icat chiar in acssasi seara, in IIMoniteur" I 0 scnsoare a~re~ta lui Oudinot in care it f.eliciUi pentru f~ptele sale eroice,~~ndu-f?i,in contrast cu scribii parlamer:~ar!, aerul ;le pr?tec7tor generos al armatei. Toate acestea 11 faceau ~a, nda p~.. regali:;;ti, care erau convin!?i ca-l, due d~ nas, In sfirsit, atune;, cind Marrast, pre:;;edintele Conshtuante~1 a ,cre.z~t ~n m?_r:n~ntca siguranta Adunaru natioriale este primejduita : ' ; > 1 , spnJm:~~du-se pe constitutie, a ehe,mat ~n co!onel, cu, r~glme~~ul sau:acesta a refuzat sa se prezmte, mvoemd dtscipuna, !?I~-a pro,pus lui Marrast sa se adres~ze ~ui ~han.garmer, car~ I-a res-pins cererea, observind ironic ca lui nu-~I?~~c1es,bal_onnett~sintelligentes *. In noiembrie 1851, regah~m coal!Zat1, preqa-tindu-se sa tnceapa lupta decisive impotriva I,mBonaparte!'au mceroat sa tmpuna, prim fai~o~ul lor pn;l1ect de leg~ ?chestorilor 64, prindpiul potrivrt caru'l~ pre:;;ed~nt.eleAdunarunayionale, PQlBlt,e,n caz de .?evoie, sa cheme ~~reC't.trupele,Le Flo, unul dintre generalu lor, semna~e prOllectuil.de lege.Ziadanri1cla votat Changanrier pentru protect, }.adarm.c a ad[~~Thlers omaqii intelep!ciuni.i dJ:c'un:.spe~te.a 'r~posrtl:te~,Con&tl:tuante. St.-Arnaud, ministtul de razbol, i-a raspuns lI:bocmalcum Iir.a,spunsese Changarnier 'lui Marrest, !;li aceasta m acla-matiile Montagnei I, ' .. " . U . Astfel,'insW'}i parUdul ordmll, pe c:md nu er'CI;inca Adu-nare nationalii, ci rnnnai quvern, tnfierese reqitnul parl~7mentar. Si tot el face zarva aturrci dnd.in zi:uade 2 decembn~1851 izqoneste regimul parlamentar din Pranta lh uram drum bun I

* _ baionetele care glndesc. - Nota trad,

iii

III

Adunarea nationala rlegislativa s...a :intruni

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

14/51

Karl Marx

inUiturata $i inainte ca prima putere revolutionara sa fi Iostconstituita.Perioada de care ne ocupam prezrnta amestecul eel maipestrit de oontradictif m'agMIlJte:Icong,1Jitution:ali~lticareoon-spirti M.tl!? impotriva constitutiei j revolutionari eare, dupapropria lor marturie, sint adepti ai actiunilor constitutionale io Adunare nationala care vrea sa fieatotputernice si faminenrereu parlamentara r 0 Montagne care crede ca menirea eieste sa rabde $i care compenseaza infringerileei actualeprin prevestirea viitoarelor victorii ; reqalisti in rolul de pa-tres conscripti " ai republicii, constrinsi de irnprejurari samentina in ,strWinw1Jat!e'cia!s:elefJeg:a'leusmanoase, ai carorpartizani sint, iar in Franta sa sprljine republica, pe care aurasc i0putere executiva care-si vede puterea in propria-Islabiciune sl prestigiul in dispretul pe care-l inspira ; 0 repu-blica care nu e altceva dedt imbinarea celor mai mirsavelaturi a douji monarhil : a Restauratlei ~i a manarhiei diniulie, ICU 0 eticheta impernala i ali'ante ,a cra,ro.rprinoipalaclauza e dezblnarea , Iupte a carer lege fundamentalii estelipsa de hotarire , a aqitatte desantata lipsita de continut ,propovaduirea sol-amniia ordinii, in nurncle ordinii, in numelerevolutlei i pasiuni lipsite de adevar $i adevaruri lipsito depasiuni ieroi rara fapte eroice ; istorie Mra. evenimente i dez-voltare a carei unica forta motrice pare a fi calendarul, obo-sitoare prin repetarea constanta a acelorasi stari de tensiunesi de destindere ; antagonisme care par a se ascuti ele inseleperiodic, numai pentru ca sa se toceasca si sa-si piarda miceInsemnatate, neputind fi rezolvate , parada pretentioasa deeforturi si spaima burqheza in rata pericolului cataclismuluifinal, in timpce salvatori ai lumii se dedau la eele mai mes-chine intrigi si comedii de curtevamintind prin nepasarea lormai mult de vremurile frandei dedt de judecata de apoi i In-trequl geniu ofioial laI Frantei, facut de rusine de obtuzatateeperfida a unui singur individ i vointa general a a natiunii,cautindu-si - ori de cite ori i~i spune cuvintul prin votuluniversal - expresia potrivita in dusmanii inveterati ai inte-reselor maselor, pina 0 gase:;;tein cele din urrna in bunul placal unui aventurier. Nicicind 0 pagina de istorie n-a fost zu-gravita in culori mai cenusii, Oamenii :;;i evenimentele aparca niste Schlemihli de-a-ndoaselea, ca niste umbre care si-aupierdut corpul ". Revolutia insasi i:;;iparalizeaza propriii eipurtatori, inzestrindu-i numai pe dusmanii ei cu 0 vehementa

* - senatori. - Nota trad.

Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte. - III

pasionata. Cind "spectrul rosu", mereu invocat si conjuratde catre contrarevoluttonart, apare in cele din urma, el nuapare purtind pe cap boneta frigiana. anarhidi, ci in uniformaord;inriJiin pantoloni tosii.Am vazut ea guvernul instalat de Bonaparte la 20 decem-brie 1848, in ziua inaltarii sale, era un guvern al partiduluiordinii, al coalitiei. dintre leqitimisti si orleanisti, Acest gu-vern Barrot-Palloux supravietuise Constituantei republicane, acarei viata 0 scurtase in chip mai mult sau mai putin violent,~i se mai afla inca Ia cirma tarii. Chanqarnier, qerreralul re"qalrstilor coalizati, continua sa. detina comanda suprema adiviziei I de armata : ; ; i pe aceea a Garzi! nationale din Paris.In sfirstt, alegerUe generale au asiqurat partidului ordinii 0mare majoritate in Adunarea nationala. Aid deputatii sipairii lui Ludovic-Filip s-au Intilnit cu 0 falanga sacra de le-gitimi~ti, pentm care num.eroasele buletine de vat ale' na-tiunii se transforrnasera in bilete de intrare pe scena politica.Deputatii bonapartistl 'BraUprea putin numerosi pentru a puteaforma un partid parlamentar independent i ei nu apareaudedt ca une mauvaise queue'" a partidului ordinii. Astfelacesca uvea in mii ndl.elui pul:el'eia quvernaanental a, ,anna~a slcorpul legislativ, intr-un cuvint intreaga putere de stat, inta-rita moralmente prin alegerile generale, care fiiceau sa aparadominatia lui drept expresie a vointet poporului, precum : ; ; iprin victoria concomitenUi a contrarevolutiei pe intregulcontinent european.Niciodata inca un partid nu si-a ineeput campania cu mij-loace mai puternice si sub auspicii mai favorabUe.In Adunarea llIatLonalii1eg.isl,a1tiva;,epublicanii puti, nau-fraqiati, s-au vazut redusi la 0 clice de vreo 50 de persoanein frunte ell generalii africani Cavaignac, Lamoriciere, Bedeau.Marele partid de opozitie vera ins8. Montagne. Aceasta epadenumirea panlamentarii pe oare si-o diiduse partidul democra-tiei sociale. El dlspunea de peste 200 de Iocurt dirrtre cele750 ale Aduniirii nationale si, in consacinta era eel putin totatit de puternic ca oricare din cele trei fractiuni ale partiduluiordinii luate in parte. Minoritatea lui relativa. in raport ellintreaga coalitie reqalista parea compensata de anumite irn-prejurari speciale. Nu numai alegerile departamentale vadeauca aeest partid l!?i cistiqase numerosi aderenti in rindurilepopulatiei satesti ; partidul numara in rindurile sale aproapepe toti deputatii din Paris; armata, alegind trei subofiteri, isi

* - 0 [alnica anexa, ~ Nota trad.

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

15/51

. i;. I. ,: 1

.'

Karl Marx

manifestase convingerile demoeratiee, iar Ledru-Rollin, IiderulMontagnei, spre deosebire de toti reprezentantii partiduluiordinii, fusese ridieat la rangul de parlamentar de catre cincidepartamente care votasera pentru 0 8 1 . Astfel, la 28 mai 1849,In conditiile unor inevitabile ciocniri intre reqalisti si intrapartidul ordinii in ansamblullui f ; i i Bonaparte, Montagne pareasa aiba toate sansele de succes de partea sa. Dupa 14 zile eapierduse totul, inclusiv onoar,ea. .. Inainte de a continua expunerea istoriei parlamentaresint necesare citeva observatii spre aevita unele erori obis-nuite in aprecierea caracterului general alepocii pe care 0analiziim, Privind lucrurlle prin prisma democratilor, s-arparea 06 . in perioada Adunarii nationale legislative, ea si intimpul Constituantei, era yorba de 0 simpla lupta intre repu-blicani si reqalisti. Miscarea insasi ei 0 rezuma insa Intr-unsinqurcuvinr : .xeactiune" - noapte in care toate pisrcile parcenusii sl care ingaduie democratilor sa debiteze banalitatilelor demne de un paznic de noapte. Intr-adevar, la prima ve-dere, partidul ordinii apare ca un ghem de diverse fractiuniregaliste, care nu numai ca tes intriql una impotriva alteiapentru a-I urea pe tron pe pretendentul respectiv si a-l excludepe pretendentul partidului advers, dar care 5e f;iiunesc toatein ura comuna fata de "republica" :;>in lupta lor comuna im-potriva acesteia. In opozitie cu aceasta conspiratie regalista,Montagne, la rindul ei, apare drept aparatoare a "republicii".Partidul ordinii duce in permanents 0 politica de"reactiune ",care, la fel ca in Prusia, este indreptata impotriva presei,dreptului de asociere etc. si, ca si in Prusia. se realizeaza prinbrutale interventii politienesti ale birocratiei, jandarmeriei siparchetelor. "Montagne", la rindul ei, este tot atit de perma-nent ocupata cu respingerea aeestor ataeuri, cu apararea"drepturiloreterne ale ornului", cum a fast, intr-o masura maimica sau mai mare, de un veac si jumatate incoace oricepartid asa-zis popular. La 0 cercetare mal. indeaproape a si-tuatiei si a partidelor dispare insa aparenta Inselatoare carevoaleaza lupta de clasii si fizianomia specifica a acesteiperioade,Leqitimistii si orleani:;;ti1iforman, dupa cum .am spus, celedoua marl fractiuni ale partidului ordinii. Dar ce lega acesteIractiuni de pretendentii lor si ce le despartea ? Sa nu fi fostntmac ialtceva deeit cninul si tricolorul, oasa de Bourbon :;>1casa de Orleans, nuante deosebite 'ale reg:alismului,:;;i in ge-nere era oare Yorba de profesiunea de credinta reqalista ? Sub

Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte. - III-----=--=-- 1('5Bourboni dominasa marea proprletaie iunciaxii, cu popii ailacheii ei. Sub Orleans-t - aristo'cratla fiillian'dara, mamaindustrie, marele comert, intr-un ouvint copitalul, cu suita luide avocati, profesori : ; ; i oratori, Monarhia legilt'ima nua festdecitexpresia politics a dominatiei ereditare a moslerilor,dupa cum monarhia din iulie nu ,a fost decit expresia po-litica a dorninatiei uzurpatoare a pervenitilor burghezi.Deci ceea ce dezbina aceste fractiuni nu erau nicide-cum asa-zisele principii, ciconditiile -Ior materiale deexistenta, dona feluri diferite de proprietate ; era vechea opo-zitie dintre oras sl sat, rivalitatea dintr.e capital si proprie-tatea funciara, Ca in acelasi timp vechi amintiri, dusmaniipersonale, temeri :;;isperante, prejudecatt si iluzii, simpatii siantipatii, convingeri, crezuri :;;iprincipii iilegau de 0 dinastiesau de cealalta, cine ar putea nega acest lucru ? Pe diferiteleforme de proprietate, pe conditiile sociale deexistenta serididi 0 tntreaqa suprastructure de sentimente, de Iluzri, dementalitati : ; ; i de conceptii despre lume, diferite f;iicaracteris-tice. Intreaga clasa le creeaza si Ie modeleaza pe baza con-ditfilor ei materiale :;>ia relatiilor sociale corespunzatoare,Individul izolat, d'truiaaceste concepti! iisint transmise printraditie si educatie, if;iipoate inchipui oaele constituie moti-vele reule, determinante propriu-zise :;>1unctul de plecare alactivitatii sale. Dad orleanistii f;iiIegitimi stii, dad Hecaredintre cele doua fractiuni cauta sa se convinqa pe sine insaf;iif,lis-o convinqa pe cealalta ca ceea ce le dezbina este atasa-mentul fata de cele douji case regale, faptele au dovedit ulte-rior ca, dimpotriva, interesele lor opuse nu au permis unireaeelor doua dinastii. ~i dupa cum in viata particulars se faceo distinctie Intre ceea ce crede si spune un om despre sinesi ceea ceeste f;iiface in realitate, cu atit mai mult trebuiesa facem 0 dlstinctie, atunci cind este yorba de lupte istorice,intre frazeologia si iluziile partidelor si adevarata lor naturasi adevaratele lor interese, intre ceea ce if;iiinchipuie ca sintde eeea ce sint in realitate. Orleanistit f;iiIeqitlmistli s-aupomenit alaturi sub republica, avind aceleasi ravendicari.Faptul ca fiecare parte vola sa impuna, impotriva celeilalte,restaurarea propriei sale dinasbid nu insemne decit ca fiecaredintre cele douii mali iraciiuni in care se imparte burghezia- proprietatea Iunciara slcapitalul - 'cauta sa-.f;iirestaurezepropria suprematie :;>isa-si subordonezo 'ce'alialltaparte. Vor-bim despre doua fractiuni 'ale burqheziei, deoarece mareaproprietate funciara, eu toate di cocheta ICU Ieudalismul f;iicu

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

16/51

1!t6 Karl Marxtot orgoliul iz'vordt din oniqinea ei nobile, se burqhez ise com-plet 'ca -urmare zi dezvoltarii societatii moderns. Astfel, depildti, toryi dimAngJia si-au inchipuit vreme indelunglata .dise entuztasmeeza pentru regailvva;te, biserka:;;i 'splendonlevechit IconS1l:;irt;utiingleze, ptna in ziua i,n care primejdia le-asmuls marturislrea di nu se entuzie.smeezti decit pentru rentatunciarii.Reqaldstii coalizati dntriqau unii impotriva ,aHara in press;'1!aEms, Ia Claremont GO , in afara parlamentului. In culdse eii9i purieau din nou vech.He lor Ilvrelaorleaniste r ; ; i Ilegitirniste,reluind vechjle lor turnlre. Insa pe scena publrca, in activi-tatea lor publice, oa mare partid parlamentar, ei se multu-meau cu simple reverente adresate dinastiHor respective 9iaminau in infinitum "I< restaurarea monarhiei. Ei i9i vedeau deadevaratele Ior trebuni in calitets de partid a1 ottlinii, adieusub un stea:g social $inusub unul politic, in calitate de repre-zentanti ai ordinii burgheze st nuin calilbwtede 'caV1a1eriaiunor printese pribeqc, oa clasa burqheza opusa alter clase sinu ca reqaldstl opusi republtoanilor, Si, ca parbid.ial ordinii, eiau exercitet la5upr;acelorlalta clase 'ale societatii 0 dorninatiemai absolute $i mai Ierma decit vreodata inainte, sub restau-ratie sau sub monarhia din iulie, domlnatie care, in general,era poslbila numai sub forma republicii parlamentare, didnumai sub aceasta forma cele doua mari Iractiuni ale burghe-ziei franceze au putut sa se urieasca $i sa puna la ordineazilei dominatia clasei lor in locul dominatiei unei fractiunlprivilegiate a acestei clase. Daca, totusi, $i ca partid a1ordinii,reqalistii ponegresc republica, tara sa-s! ascunda aversiuneafa~a.de ea, aceasta nu se explica numai prin reminiscentereqaliste. Instinetul Ie spunea di, desi republica incununcazadominatia lor politica, ea submineaza totodata baza sociala aacestei dominatii, Caciecum trebuiau sii stea fata in fata ellclasele subjugate 9i s a lupte direct impotriva lor, fara s5. sepoata ascunde idupa coroana si tara sa poata abate atentianatiunii prin luptele, cazute pe plan secundar, dintre ei $i im-potriva reqalitatii, Era sentimentul slabiciunii care Iif&cea sadea inapoi in fata conditiilor pure ale propriei lor dominatii'de clasa $i sa tinda inapoi, la forme mai putin finite, maiputin dezvoltate, $ 1 tocmai de aceea mai putin periculoase,ale acestei dominatii, Dlmpotriva, ori de cite ori reqalisti!coalizati intra in conflict eu pretendentul care Ie este ostil,cu Bonaparte, ori de cite ori socot di atotputernicia lor parla-

* - Ia infinit. - Nota trad.

Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte. - III 11.7

mentara este amenintata de puterea executiva, ori de cite orisint deci nevoiti sa impinga pe primul plan legitimitatea poll-tics a dominatied 10r, ei se mantfesta oa tepublicani, '$i nu oareqalisti, 'incep'ind cu or%anis1iuil Thie~s,eaTe incredi:nteazaAdunarea natioI1!a:laca republica Iidesparte eel mai putin, siterminind cu legi'timilstul Berryer, care, indnsc:ue$arfa trt-colora, se edreseaza, 1a2 deoembnia 1851, poporuluiadunat infata primariet erondlsmentulut al X-leia, oa tnibun, in nurnelerepubllcli, E drept 'ea eooul if raspunde betjocoritor : Henrial V-lea! HenriaJl Vvlea [

Ca 0 corstracarare la burqhezleicoahzate se fonnase 0coalitie la mic-burqhezslor si muncltorilorvasa-zisul partid aldemocrattet sociale. Dupa zilele din Iunle 1848, mica. burghe-zie a vazut ea a fost nedreptatita, cil interesele ei materlaleerau emenintate si tcagamntiile democretice, care urmau saIe asigure posibiUtatea de 'a lapara aceste -interese,erau pusesub semnul intrebarit de contrarevolutie, De aceea ea s-aapropiat de muncitori, Pe de alta parte, reprezentanta lorparlamentara, Montagne,oare fusese data la 0parte in timpuldidaturii repuhlboanil or burghez'i,l$i red~tigase in decursulcelei de-a doua jUm'i:i:Hit i la exlstantal Constltunntai populari-tetea pierdut a, da-toinitaIupted duseimportriva lui Bonaparte sia ministrjlor Te9'ali~1i.Ea inch-ei1ase0 :al.i'alIltacu conducatorttsocrallstl. In februarie 1849 au avut lac banchete pentru asarbMori -impacarea. A f'ost intoornlt un programcomun; s-aucreat comitete eleotorale comune si 'au Iost desemrrati candi-dati comuni, RevendicarHlor. socials 'ale proletariatului lis-a retezat ascutieul revolutionar, eapaJtind un colorlt demo-cratic i .revendicarile democratice 'ale midi burghezii au fostdespuiate de forma lor pur polltica, scotindu-se in evidentacclorttulIor sociadist. Astfel 1(1 luat mastera detuocratia socialii.Noua Montagne, rezultatul acestei cornbinatii, secompunea.au exceptia citorva fiqunanti din rindurile clasei muncitoaresfa citorva socia1Ji.~,tiseC'~ari, din aceleasi elements ca $ivechea Montaqne, nurnad ca em numeric mai puterrrica. Darin cunsul timpului ea se translormaseo dalUicu clasa pe 'careo reprezenta ..Caracterul speciflc al democratiei sociale constain aceea ca institutille democrat-repubIic:ane sint revendicatede ea nu oa mijloc pentru 'a . desfiinta cete douii extreme, capi-talul si munca sala'ri8!ta, ci pentru a l8!tenua lantagoruisIDu:1 din-tre ele si a-I transform a 111armonie, Oricit de diferite oarfimasurile propuse pentru etinqerea .acestui seep, orictt s-ar

l,i I

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

17/51

1~_8 ==Karl~arx

impodobi 8 1 1 cu 'idei mai mult sau mai putin revcluticnare, .con-ttmtul rjirnine IClicela:;;idransformarea societatii pe cale demo-cratica, insa '0 transformare in cadrul midi burghezii. Nu tre-buie saadoptam conceptia marginHa ca mica burghezte ar voi,principial, sa-~;i tmpuna .interesele egoiste de d8Jsa. Dimpo-tI1iva,ea crede dl: conditirle specialea:le eliberarri ei sintconditiile totodata qetierale, sinqurele in cadrul carora poatefi, 'salVla

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

18/51

15 0 Karl Marx

darimat zidurile lerihonului. Si, on de cite ori se ana in Iatameterezelor despotismului, ei incearca sa repete aceastaminune. Daca Montagne voia sa biruie in parlament, ea nutrebuia sa cheme la arme. Daca ,a chemat la arme in parla-ment, ea nu trebuia saaiba 0 atitudine parlamentara pestrada, Daca s-a gindit in mod serios la 0 demonstratie pas-uidi, era stupid sa nu prevada ca va fi intirnpinata cuarmele.-Dacs Intentione sa dea 0 lupta udevarata, era ciudat sa de-puna armele eu care trebuia dusa lupta. Daramenlntartle re-volutionare ale mic-burghezilor si ale reprezentantilor lordemocrat! nu sint decit Incercari de la intimida adversarul. Sidaca ajung in impas, dadi au mersatit de departe inc it sintnevoittsa-si puna in practica amenintarlle, 0 fac intr-un modechivoc, evitind mai mult decit orice mijloacele care sa dud.la atingerea seopului sl eautind febril pretexte pentru a selasa Infrintl. Uvertura rasunatoare care trimbita lupta sepierde intr-un mtriit timid, atunci cind urmeaza sa inceapalupta ; aetorii tnceteaza S a se mai ia au serieux ", iar actiunease dezumfla ca un balon umplut eu aer pe care ilintepi eliun ac.Nici un partid nu exagereaza mai mult mijloacele de caredispune, nici unul nu-si face in chip mai usuratic iIuzii asu-pra situatiei create decit partidul democrat. Pentru ca 0parte a armatei votase pentru ea, Montagne era convinss eaarmata se va rascula pentru a 0 sustine. $i eu c~ prilej ? Cuun prilej care - din punctul de vedere al trupelor - uu aveaalt sens decit acela di revolutionarii s-au situat de parteasoldatilor Romei, impotriva soldatilor francezi. Pe de altaparte, arnintirile despre zilele din iunie 1848 erau inca preaproaspete pentru ca proletariatul sa nu simtii 0 adinca aver-siune fata de Garda nationala, iar eonduditorii societatilorsecrete sa nu nutreasca 0 adinca neincredere fata de condu-catorli democrati, Pentru aplanarea acestor diferende ar fitrebuit sa fie in joe importante interesa comune. Violareaunui articol abstract al constitutiei nu prezenta un astfel de'interes. Oare constitutia nu fusese violata pina atunci in re-petate rinduri, dupa cum asigurau insisi democratii j Oarenu fusese infierata constitutia de ziarele cele mai populare cafiind 0 ticluire contrarevolutionara ? Democratul insa - pen-tru ca repnezdnta mica burqhezbaadlca 0 elasii de tranziiie,in sinul dir!eta 'sa tocesc deopotrrva interesele a doua olase --1 $i inchip.U1iedi se situeazji in genere deasupra antaqonis-

* - in serios. - Nota trad,

Optsprezecc brumar al lui Ludovic Bonaparte. - III 15 1

mului de olasa. Democretii admtt 'ea au in fara lor ,0 'dasaprivileqiata, 'lila! socotesc di. ei Impreuna icu toate celelaltepaturi 'aile natiumi! formeeza popotul, Ceea ce :r;epreZiiTIita eieste dreptul poporului, ceea ee-l mtereseaza pe ei sint intere-sele popotului. De aceea, cind 0 lupta e iminenta, ei nu aunevoie sa examineze interesela si pozititle diferetelor clese.Ei n-au nevole ,sa-filiCin1areasca ou prea multta minutlozitetepropriile lor mijloace. Ei n-au decit sa dea semnalul, pentruca poporul 'sa se arunce cu toete finepuizebtlele lui resurseimpobnlva asupritorilor. $i dad, iin reellitate reiese ca inte-resole democratilor nu prezinta driteres ~i 'ca puterea 'lOT eneputsnta, de vinasint sau sofietii perffzi, clare dezbina po-potul indivizibilin IdUeri'te tabere dusmane, sau ermata careera prea abrutizata ~i prea orbita ca sa priceapji ca scopurilepure ale democratiai sint spre binele ei, sau totul a dat qres dinoauza unui amanum de executie, sau, in sflrstt, '0 intimplereneprevazuta a dus de rindul acesta Ia un esec, In orice caz,-demo'cra,tuldese din oea mJa'irusinoasa l111'ingeretot atit delmaculat pe ott de unocent mtrase in Iupta, :iese 'cudonvin-gere:a Il'ou~format~ =.trebuie sa oinvinga, ea riu e1 lnsusi sipartidul sau trebute sa abandoneze vechiul punct de vedere,ci, mversvca imprejurarile trebure .sase coaca,Nu trebuia deci sa ne unchipuim ca Montagne decimatefrinta si umilita de noul regulament parlamentar: era chia;afit de nenorocita, Daca 13 iunie a inlaturat pe conducatorfloi, pe de aWi parte, aoeeasi zt a facut loe unor "talente" demina a doua, care se simteau maqulite de noua lor situatie.Dad. neputinta lor in parlament nu mai putea fi pusa laindoiaIa, acum erau in schimb Indreptatiti sa-~i limiteze activi-tate a la 'explozll de indignare morala si la declamatn zgomo-toase. Daca partidul ordinii iiprezenta drept ultimii repre-zentantl oficiali ai revolutiei, intruchiparea tuturor ororiloranarhiei, ei puteau fi in realitate cu atit mai banali si maimodesti. Iar in ceea ce prlvesta infringer-ea de la 13 iunie, eise consolau cu exclematia profunda: "Sa indrszneasca numaisa se atinga de votul universal IIivom arata noi cinesintem.Nous verrons!" *In ceea ce priveste pe montagnarzii refuqiati in straina-tate, ajunge sa mentionam aiei di Ledru-Rollin, pentru ca reu-sise sa distruqa irmediabil, in mai putin de doua ssptamint,

puternicul partid in fruntea caruia se afla, s-a socotit dupa* - VOIn vedea. - Nota tmd.

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

19/51

Karl Marx5 2.aceasta chemat: sa, formeze un. guverri.francezdn:,pa:t:tibu~i~ j.. :~,c~';tfjgurahsa,;ip:rivita . ide. la.;distanja, ;;~espr.ins.a,jde;ilqIpul ..~' 7[~}!t!uneJ';:~iparea.::sa}.creasca i),pe.\masura i \ceoi.nivelul.rrevolutiet'sc~deafili:mariIilile, .oftclale.iale' Frantei \oflCiaI7,p:eveneau.itot'mai;;minuscule,; .ca a pututf igura drept.icendtdat-republican:~'i.1852 ;> castrtmitea periodic: circulare ,di tre:fyala1;l i I?Lialte"popoare;prin care iiiameninta pe. despotit .de-pe. continent: cu'ltiwtel~ ~salei~vitejel?ti I?i, cu-cele ale; aliatilor: sai./.Qa:re l-Rro?-T},9h,on:uu.avea, de .loc ,dreptate cindIe. striqa, acestor-domnl .:;+t,~Mo.u~; n'etes:que' .des.blaqueurs' I"~* '):> < .' .' ~ - " , ' : \\ , ,- , r; ,{i'i;'.:t[, " Fr .;, ;' .ft;"';,La.13.1.unie:partidUllordinii nu numai.ca.a .sfiirima1t,putem,a.Mo~tagnei" dar .,a,:'ad:opta:t,',totocLata,prim:ci,pi'l11;j8ubq.rd~narii::cpnstitutie1; hoUirlrilor,majoriti1./ii Aduniirii, rnationale.tl$h;iatiliceiinte1egea,:cl.prin republica-, burgh,eZ'i!a'domiinar in')oadrul llnor~forme. parfamentare, Hira ca dommatiaeisa f ie ' lngr,adi .ta,:C:a,;i~ub'j'~moiliarhi~,-de un. veto : al . pmeriJ i, .execut i ve 1 sau ~,deY;qrepltul'iJCl:cestei'a:de \-a~piZ'olV)a.parlamentul. f 1" .-Aceasta. est~.: :p,oil:Jiy;ilt\definitiei:lQ,i;Thi:ers,: republica patlametuiuii. DCI!r.-,~acai',qurghezJia ',;~i"'a-:asigura,t,;lia,13,' iunie.. puterear rieldmi t,atll'jin~111k."'truhparlamentului, Jl,U - a .dat .ea: .oare. parlamentului.dnsust, 0}o;V:1tudiinimidtoare"slahindu-[ :in.fa~a" putertl-executlve. filLa'poporuhii prin: If.ap 'tt rl G ii aindepartat dJin parlament.-fractiu-'nea:)uL,dela, mal. populara ? " Predind oparchetelcr-fara .multe;fonnaLirtati nn mare. numar. de deputati, p.arlamentul a. anulat'pl1opria hwUlijmUlIlibaJte parlamentara.v-Requfamentule umilitor~::ciiruiaj~au fost .supusf-deputatit Montaqnet.crtdlca prestiqlul:.~prel?edintelui. republlcii r,in>aoeeru;;i, masur~(iIn.loaxe ;c?bo.I1a'prestigi:ul :fiediT4i reprezentent. .ail.poporubuirdn :parte"Shgma~: tizind. tnsurectta.i.deztantutta -pentru: aparerea, constitutied,t. ca,'un.1actanairhk, ttnzlndvla rasturnarea, i societatii, ,burghez.i,a. . "'., ',siei.nsal?i -dreptul de la face ap:eL,La iim:s'Urecti~. in,L\.Ga,~.l1:1,,(;a '. . execUitivam vaL.sa (vi 'O'1eze ,const1tuti';;~/.im- .d,ronia lStor.rei' ,a vrut' ,2a.generlalul: O~dir;_o,t;,:,GClre. 'Roma din ,ordilITu:llui'Bonap~te"'pI1ovocin.d;;ast-.' '. . . .., " "lc'oll1stitutfona!lfidiri., 13"iunie;\'safiE~Fr'eicolIralidi:IJt .m ari .-staruinte/ dar i_ f a Ta -5U1cce~;'popbrul~i," 1851:~de"lcatre paVbidulr'ordin1i "ca raparator ',al......onstiotuliei Impotrrva lui Bonaparte. Unalt erou!a:l;lui'13 iuhie, .

':','\Vieyra, care' ;fusese .,elogia~.de '1a tribuna-Adunarli -nationale:'pent1"U fariide1egi1e oomdse,' In, frurntea unei bande. .formate-din.......1, Garzi .nationale "apartinind .marii_Jinante,.-in ilp(::al:urn~;;unor. ',_:': ':: -: ' - :;;:~ ' ' . ,,; " " ' .. _ ~'_ ,J "__I ' ., ", - - ."- ..,..-. -:

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

20/51

15~ Karl Marx

vodifata de Ludovic-Filip, acesta is-a considerat pierdut, ~ia fost intr-adevar'pierdut. In felul acesta s-a inradacinat con-Vlngerea'ca 'revolutia nu poate biruiiifra Garda nationaHi.I?idiarmata nu poate ie!7ibirurtoere avind lmpotriva ei Gardanationala. Aceastaera credinta superstttioesa aarmatei inatotputernida populatiei civile. Zilele din iunie,1848, cindintreagaGarda nationalfl impreuna cu trupele de linie auzdrobit'insurectia, au intarit ~i mai mult aceasta credinta.Dupa venire a .la putere a lui Bonaparte,' pozltia Garzii natio-nale a 1 sUibit oarecum prin faptul ca Changarnier' a unit inmod anticonstitutional in miinlle sale, comandamentul ei cucomandamentul diviziei 1a trupelor de Iinie.Dupa cum comandamentulGarzii nationale aparea acumca un atribut al comandamentului militar suprem, tot astfel~i Garda nationaUi insas! nu maiera dedt 0 anexa a trupelorde linie. La 13 .iunie ea a fost in cele din urma sfarimata - !;iinu numai din cauza ca, incepind din aceasUi. zi, s-a trecut intoate colturile Prantei la dizolvarea ei treptata, parte cu parte,pina n-au ramas din ea decit frinturi. Demonstratie de la13 iunie a fost inainte de toate 0 demonstratiea partii demo-cratice a' Garzilor nattonale- Este drept ca ele nu au opus ar-matei armele, ci uniformele lor; dar tocmai aceasta unitorrnaconstituia talismanul.Armata s-a convins eli acsasta uniformanu era decit 0 cirpa de Hna ea oricare alta. Vraja s-a spul-berat. In zilele .din iunie 1848, burghezia si mica burghezie,reprezentate prin Garda natioriala, se unisera cu armata im-potriva proletariatuluL La 13 iunie 1849 burghezia a pus ar-mata sa tmprasne Garda nationa15. mic-burgheza ; la 2 decem-brie 1851 nu mai exista nici Garda national a burgheza,,!;iiBonaparte nu a facut decitsa constate acest fapt atunci cinda iscalit ulterior decretul de dizo1vare a ei. Astfe! insal?i bur-ghezia sfarimase ultima arma de care dispunea impotrivaarmatei. Dar ea fusese nevoita sa faca acest lucru din mo-ment ce micaburghezie nu 0 mai urrna ca vasal, ci 0 infruntaca rebel, asa cum in genere a fost nevoita sasfarime cu pro-pria-i mina toate mijloacele ei de aparare impotriva absolu-tismuluide indata ce devenise ea insasi absolutlsta.Intre timp, recucerirea puterii, care parea sa fi fost pier-duta~ in 1848doar pentru 'a fi regasita in 1849 eliberatji deorice ingradir,e, era sarbatorlta de partidul ordinii prin in-vective impotriva republicii ~i a constttutlei, prin blestemela adresa tuturor revolutillor viitoare, prezente f? i trecute,inclusiv a celei facute de proprlii lui conducatori, I?i,in sfir-

: ;

Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte. III 1 5 5

sit, prin l~gi care puneau calus presei, suprimau dreptul dea~o~lere f$.lstatorniceau starea de asediu ca institutie or a-m~a. Apoi ~dunarea nationala si-a suspendat sedintele a i nmijloeul l~ml augu~t, pina la mijlocul lunii octombrie, dupace a .numlt 0 comisie permanents pentru toata durata va-~an~e~.In cursul acestei vacante, leqitimistii puneau la caleintriqi eu E~s,. orleal1:if}tiicu Claremont, Bonaparte in tur-neele_sa~e.pnnciare 'p~m tara, iar. consiliile departamenta!e inconsfatumle eu prrvire la revizuiraa constttutiel - fa t~~e ~e..repetau reg~lat in tirnpul vacantelor periodice ~l:un~Ill nat~onale ~l de eare rna voi ocupaabia cind elev.?r fi devemt evemmente. Aid mal trebuie remarcat doar~a Aduna~e.a national a ,a procedat nepolitie dispartnd. de peren~ pohhca pentru mtervalemaiindelungate, Iasind,sa~~~ra .m frun~ea republicii 0 sinqura figura, fie ! ; i i Iamenta-us, ~lgu.ra lui Ludovic Bonaparte, in timp ce partidul ordiniispre indiqnarea 1?ublicului, se dezagrega in elementele lutcomponente regahste, care aveau aspiratli contradictorii inceea ce prlveste restaurarea. Ori de cite ori inceta in timpula.fes'~~r vil.oante zf:!0motul .asurzttor al parlamentului,'corpulsau lzol"yl~du-se in natiune, se vedea limpede Cd un sin urlucr~ ;mal 11p~e~pentru la des,aYir~i fizi'O'IlomiaadevaI1atK ita;:e5ue~ repu,!>lll'Clu: sa .pern~anentie;eze vaoanta parlamentulu'j~l sa Inlocuiesoa deviza ei : Liberte eg'-~~"'e'In t 't' .c . ,t 1 f'" v , ' ClJ!o.L 'L , . . ,aemli e, pmnuvm e e ara echivoc : Infantene, Cavalerie, Artilerie I, ,

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

21/51

'guvern!al ..ller pentru--a; dizolv~:'\. 'la. "e~Jleditia?h.npot 'T _ .l.vcL. .democrat -.' :se eclipsase. 'int[;~parenf~.in

....;.::...;~o'ua.L~JL"" ' ,i ll ce s u ' 1 1 ''guv~rri,' .' puterea' guV'ernamentala!1parti".....,........ si punindu-si modastamascd pecare;sub'Ludovic-.......':F'ilip.?;pu~ta.~ 9iriiJltii' respous'a~ilide ga~te ~ :,mas,ca,unul. de,,A~p:n~r~a"nationaUia:,partidului ordinii, . ','_ ... '" .",;:"~,, -.".;",t"'Pr'elexte'plauzibile pentru .aceasta demttere.inu' lipseau..'C '. .\neqlija pina 'f;i .regulile bunei~cuyiinte:,~~~E:l:

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

22/51

Optsprezece brumar all!lui Ludbvic Bonaparte. - IV

....'"" ...~f :pler.s~9i I l~~~iJ'}. fJPU'~I.arj i 'de'lstat,' ~ilnd;t()ltodata nev:oita:r_sai ' . I .W. . l . : ,' .L "Q. ;41/W r .D~9P!1'lQIaJt rQpiIli-ei'!puhUce,)mtiltilindl?~ji 'P.5J;r:aJ!~~~\tld;,PlL1;ip~.~._t t l . L i e ' l r ~ J : l e ~ . : e ,!a s-C!.nQT9!a.nele) indEl1>_endeq-r.teaafe.,m~~:.~I"~i~;~~~CI!I~{'J.~9~9'?l~l;ldel . i1JIl lICJ~i?e ! I o I . ' C . > J . ' . AUl,'gl1~~iJafM'Il 'C,eza !,e@.~C'Oll;StI1i(1lSa)pi- in. -po-t~.I!!~~!.)pe.3 pe;,;9.::P~~~sSa d!is:tmga.!condflt;iHia,de: ,.e:xis~. ". ..' d~ci j'l?i,~pe;i:aletei,;iar:}~:~lq~~r'.~~ta.~.:~p.!lm.i~!~~ . r]l.l.eJ!lyIDs ,_p'Q,t.er,ep., ,~xe_c'Ui l :hta, care..... . . 9~~taSso'r;E.t i:;100005:)' E8'::b~ ' :>.bMh'},) , lrrL.lJ9'tSn:t ;,~).,. .' " ,guv;ernse numea guvemwld'Hatitp:otii. NUfpetl;tl,'U,

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

23/51

o.:efl~'rganlzalr:e,a~llnUlni.(:.11,.a1ill"de.lparareal}ibert_ati.i' personalersau,de:~;~~gl~e.m.entaI~ea){bugetultii de.s~ab';"':' 'lozinca.ramtner.mereu raceeasf i~sentintaaeste ........""'U~"".gl -as .u :W! ; i te ' !i .nv.ar iabt I " : IISocialism.f;M;(R;- '.. . . '.'. "s.:.pi_na~~iaibf;lralismQl bumhezlili"iluqlinismul . sqcialistii ':.e,,~q]:aI'ata,;~ii T.ef~()!nnatfiIl!ancilararJbuI'gheza; ' S o lC l aJ J ism " e t a sa, .'; do:p.St r :u i i :~i (O,)!dailei,..erai,ataCait .. ; '- : ', .ju j . : rspaQag]~~~ . }~t " j r~: i r~~_-:';~ : , " J ~ _ d i I : r : - ) ? , {f .;; -'~ f ' _ < ~ , !:" J t i L . i < - i { ' . i ~ B ~ l j , ....rrA!oeasta',llU:','eranumiai ' 1 l l l l J :fel,de 1a':vorbi,'.Q moda:..saulltac~ .,., tlic~~.de[p~tid}.Burgliez~a

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

24/51

tq_t,ekjre.med!a}:dlai"'.. l'egi3i.nB$pir~tu]:ip'aUb'. . '. . . :p.i)r.ttd'!PJirt l as pt it Dl eP . ; ie u ..p.re~edi._ntele,}p~!'ide { a . l t J H parte ... p rm : rp r. op )l p, ~I i'I de !. 'i Q i: ab su r: :'t" " " ' . , " f u " , ~ :;:I.uu.._U.Luu",) os.tiliti3,t~-a;!"ui:~ata&;'(l~L:Ad\ln.ar.eal a) ru~te . proleete" tai :n ict t , ipe ; leare . ' im- : :2~I:p.p~~(~W.a Ldeoc~mdataDS~b\dezY..a.~ujeffPQPo!1llu,~' , . - :pe .! l t. ru ,mu:nc jtpr . i" . \ :aani in,'!_ar'!;lt;bani i91~!~PruPlu.t~~,:ia isaimomeasca- Il1-asele-sDarut,., . S fil reduce. !;ltiin,t(:l.tJina:n!Ji!l:rasodistins idi:?i~a)~llli;de. ;;rlnd

.L!' ='i~!- !"' ''' :4 : . . .' .,p~ t~sca~ 0lovltura:des"!'. . . ......' 'Divergentele dintres p _

; 1 " ,- . ~- ' ~ ') ' ~ r: . -' r ~ , - < ; : . : : , - ' : " '~ '~ ' , : . ~ , . -.', '>~P:~'~l'Pi\~',~:(~Si_:::.~ibDin.t:r,.lO d a taI:B.onap'4rte C:f!1a~Lvaz-utdiq nouz fata,;im.~!ata,?,gl(revolutia: c. la,29 ii,:nuarie.clAa49;! 'i ~ ErauJ3.[oi\inie.Lt8~~I~~1'1s'~a-~~S;;~.i;:~~"';-tuiet guY~Q1JdLd.em~$Ld-e)~l j lq_j.j-noiembrie., Elsa-l umNleasca, iertlndu-l;.J;;i. sa 1 r rUo,d,U(la: .a ,n ;

u,Ilarii, ,. ' . tln-:a r . . f lWat~~.LUl.Aa . ')lp.t~ollFile, ,iiar1JQUp~iF~!.gF'-Sl~q., l ; : Q ; 1"'~U~J\~Ul.fjlk1;l,irl,eiI'~_rp.l!.ljlfl~'JI,ljl~'Q !W t

~el~ re~ f,!~ qU:n~ rM \a rJI~J.J.jRa .~J~ [1 .?~ !_Q 1I:R~1 W Rqt"""-L''''',,' . ..f. _ [f ?ly "lh f" ~H ef ,s .< {JdlIi 1i $1 .,:h'i."P.utidlli! r;d,elllo:c:rC!-yieir$o.(:.i.al~iJ .::dnul) !:lau,G:p~.I'e!1:.)ime_di.~tdn'iP.alilCJ;mel),to$~:t\. . . ) lQ!l$ .a . , (Clpq:strip.g& 1clv~rsar 'Ulo s a , idea , ( !upJ~ J.l1tr-;.u~~(p:10mentp.ln...ogreJ p,oPQml roeIiil iPl ln . ! ' .dej eAtu:Z; jg!?Dl ,2ia l i : ,)n l.a,rq1_aJaiJQ.rol1eclQ. ,de spir i t favorabtla.cpertldul. democrat a obo. ' lu .njloI) Jm a rti .e ::l}hap.ril ieoQ1l) 1.0) .no.uB:,.~agita tie eiecto-EI ta;lasat rpasil .m.iI~b(~aSlZolite,a.1enp.op,(: )l :u lu i"_: . I ~n9~ ce.s t( .no.udoc . . . . u ".I)lPH J.i 1;']. z o r . .I~.iDa.fl:!~tl"'lll.(:;!t;:;,1,~~1

jg!a sfM91!l!QP~r~~9J 6SlJ ~~~Et l (~C!P.~~~t ! lHQ.q. , a l 'E !ql '' ' < I : . ~4~LJ'I::IC)IJ"'li=t~1..i~9~~,~~~!~j!6\~~gJmft~n.,w, f4,e~~9-~?t~}fJgQ.qJl!"r!J~l:,r, ,c, , ,~zL?

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

25/51

16'" Karl Marx

Sue. Intr-un cuvint, partidul democratiei sociale a flkut din10martie 0padlleala de 1 aprilie. .Majoritatea parlamentara si-a dat seama de slablciuneaadversarului 'ei. Cei saptesprezece burgravi ai partidului or-dinii - cad Bonaparte Hisase in seama lui conducerea !;lires-ponsabilitateaatacului - au elaborat 0 noua lege electorala.Prezentarea acestei legi a fost incredintata d-lui Faucher,care ceruse sa i se faca aceasta cinste. La 8 mal el a depusun protect de lege care suprirna votul universal, impunea ale-gatorilor sa fi locuit timp de trei ani in looalitatea in carevoteaza si, in sfirsit, in ee-l priveste pe muncitori, f~_~a castabilirea duratei aces.tei domicilieri sa depinda de ~f.Ufica-tul eliberat de patronii lor.

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

26/51

16 6 Karl Marx7.000.000, legea din 31 mal a mentinut totusi minimul legal de2.000.000 de voturirpentru alegerile prezidentiale.v Ea a ridi-catdeci minimul legal de la 0 cincime la aproape 0 trE~im.edinvtotalul voturilor, ell alte euvinte a facut totul pentru atrece prin contrabanda alegerea pre:;;edintelui din 'mltntlapo-porului in miinile Adunarii nationale. Astfel partidul ordiniiparea sa~:;;ifi intarit de doua ori puterea prin legea elector~Uidin 31' mai, intrucit Incredinta pdrtii eonservatoare a socie-tatii atit.uleqerea Adunarltnattonale cit staceea a presedin-telui republicii, ", ,

16 7

vLupta dintre Adunarea nationals l;Ii Bonaparte a izbucnit

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

27/51

Optsprezece brumar al lui iLudovicBonaparte. - V ,169cu: mijJoace~;deexistenta dndoielnice sr-de .origill1e::dubiOiasa~...alaturil.de aventurterf '~ir.IepadatuTi'",ale burqheztei; se puteClJU...aslJwci r,Vlilgabom4, 'sOldia:tidemoh:i1iJ.zati;\p:u~dl:dal?i .eliberatH'o~i' evadatf ~ 'esC' lCoci ;b l?a rr la t f la r i i ,~golJa l lJ .; : ,hot t 'de buzunare]scamatorf .car toforf, ' -maquer.eaux"~; -proxeneti;' :hannaJi, 's.mbi,,-..firu;netati, 'ooley-atop : d : e !zdrenteti.tocillra.rn, icaidaTari, .:cer~etorj~,i!IlJtr.,.uncuvintsto:ata~alaea"ID'asa :confuia: ~irpestritii :pe ~carejim",pliejur1hile 0:a:run.ca;dintr-oP9.r.te':intr-:a1ta':~t,:dire1a;:ftraDJC~i-iF;,ziC~~l'a:boherne ;{:dinDaceste 1.el.enienlte' -~oare-il:ei1au-liril,ud'irte~......onaparte> ,ar,alcatuit'fsimburwe': SooietaUi; .!lujtHO;"deeembrte-;-'.'.'isQcietalte (:de! binefaoere", "" intn1Jci t itoW :membrl i .c ' eitj::&im~au;........ca' siBonaparte," nevota- sa-'9iilfaca-';lor:,bine-pe ! S o c : o o . e a u a ~ i i i . ia ~ ... se:loI ..muncltoere j ale. hriatiunii:rBOOliaparte' ,care\se/.situeaza.Filij . fruntea 'lumpenproietariatului/siinguruiJ.

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

28/51

1 .70 Karl Marxrile universala; Societatea lui 10 decembrie a fost pent~ B~:naparte ceea ce erau Atelierele nationale 'pentru mun

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

29/51

in' gura

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

30/51

17lo Karl Marx

cornisiei permanente asupra evenimentelor din octombrie afost respinsa de voturile majoritatti. Adunarea evita din prin-cipiu orice dezbate~e care p1l:tea sa irite ~p~ritele. I r : ~~rsullunilor noiembrie 171decembrie 1850, lucranle Adunarn na-tionale au fast lipsite de interes.Abia spre finele lunii decembrie a inceput razboiul degueriUi in jurul unora din prerogativele parlamentului. Mis-carea se impotmolea in stcane meschine in jurul prerogati-velor oelor doua puteri, de cind burghezia, abrogind votuluniversal, pusese pentru un limp capat luptei de clasa,Impotriva lui Mauguin, unul dintre reprezentantii po-porului, fusese obtinuta 0 condamnare pentru datorii. La de-mersul oficial a1 presedintelui tribunalului, ministrul de jus-titie, Rouher, a declarat di trebuie emis,fadi alte formalitati,un mandat de arestare impotriva datornicului. Mauguin a fostdeci aruncat in inchisoare.a pentru datornici. Aflind despreacest atentat la imunitatea parlamentara, Adunarea nationalaa fost cuprmsa de indignare. Nu numai di.a ordonat imediatapunere in libertate a lui Mauquin, dar a trimis chtar inaceeasi seara pe grefierul 'ei sa-l scoata cu forte din Inchtsoa-rea de la Clichy. Pe de alta parte insa, pentru a-si dovedi ere-dinta in s,anctitatea proprtetatit private $i cu gindu1 ascuns dea avea, 1a caz de nevoie, un azil pentru montagnarzii devenitiindezirabili, ea declara adrnlslbila detentiunea pentru datoriia deputatilor, insa cu conditia de a se obtine in prealabilautorizatia Adunarti nationale. Ea a uitat sa decreteze di sipresedintele poate fi inchis pentm datorii. Ea a distrus $iultima aparenta de imunitate a membrilor ei.Ne amintim ca, in baza depozitiei unui oarecare Alais,comisarul de politie Yon raportase ca 0 sectie a decembristi-lor ar fi pus la cale asasinarea lui Dupin si Changarnier. Chiarin prima sedinta, chestorii au propus in legatura eu acest faptsa se formeze 0 politie parlamentara, speclala, pHi.tita dinbugetul particular ill Adunarii nationale si cu totul indepen-denta de prefectul de politie, Minisfrul de interne, Baroche,protestase impotriva acestui amestec in resortul sau. S-aajuns atunci la un compromis lamentabil, potrivit caruia co-misarul de polrtie al Adunarii urma sa fie intr-adevar platit.din bugetul el particular, fiind numit l1i destituit de catrechestorii Adunarii, insa dupa 0 inteleqere prealabiUi cu mi-nistrul de inteme. lntre timp guvernul a deschis impotrivalui Alais 0 actiune [udiciara, $i aid nu mai era qreuca depo-zttia inculpatului sa fie prezentata drept 0mistificare st, prin

Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte. V 1 .75gura a~,:zatorului public, sa fie ridiculizatt Dupin, Changarnier,Yn,1 mtreaga A~uIl:are nattonala. Apoi, la 29 decembrie,~lmstrul, Baroche trimite 0 scrisoare lui Dupin, cerind conca-d!e!"eaIul Yon. Biroul Adunari] nationale hotara$te sa-l men-tllla ~e ~on in .po~tul s~u! insa Adunarea nationala, speriatade .ahtud~ne~ el.vlOl:nta in c~estiuD!ea Mauguin si oblsnuitaca, atuncl cmd mdrazne$te Sa dea puterit executive 0 lovi-tl;lr~, S a ~apete doua in schimb, nu sanctioneaza. aceasta de-c:z1e.,Ea.ll concediaza pe Yon drept recompensa pentru zelul~au: hpsmdu-se asUel de 0 prerogativa parlamentara absolutIndispensabilg c~nd ~i. de-~ filce ,? U un om care nu hotarastenvoap~e?c~ va faptu1 in timpul zilet, ci hotaraste ziua ce vafaptUl in timpul noptil. . Am vazut cum, in cursul lunilor noiembrie $i decembriem ~omente i~portante, hotaritoare, Adunarea nattonela s~eschiva, se abtm7

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

31/51

17 6 Karl Marxtiunea 1itigioasa este in felul acesta abandonata in ansamblulei puterea oxecutiva asteapta Ilnistita momentul in care subc~le mai meschine si mai neinsemnate motive s-o poata relua,atunci cind ea nu mai preztnta, ca sa zicem asa, decit un in-teres strict parlamentar.Atund rab';lfne~~e furia reFnuta ~partidului ordinii, atunci smulge co!tma dlI~fpt~ cul~sel?r~ 11smulge masca pre~edintelui, declara republica IIIpnmeJdle !dar atunci I? i patosul sau pare deplasat, iar motivul lupteiapare dear ca un pretext ipocrit sau u c . a ceva pentru uca:e numertta sa lupti. Furtuna parlamentara se transforma Intr-ofurtuna Intr-un pahar euapa, lupta devine intriqa, ciocnireascandal. In timp ce clasele revolutionare urmaresc cu bucurierautactoasa umilirea Adunarii nationale, dici ele se entuzias-meaza pentruprerogative1e parlamentare ale acesteia inaceeasi masura in care se entuziasmeaza Adunarea pentrulibertatile publice, burghezia din afara parlamentului nu in-telege cum de poat; burghezia. din parla~ent .s~-~i iros~asditimpul in eerturi atit de meschine, tulbunnd Iinistea pnn~T-orivalitate atit de lamenta1:liUieu presedintele. Ea e dezonen-tata de 0 asemenea strategie potrivit careia se ineheie pacein cIipa cind toata lumea 5e asteapta la razboi si se porne~tela atac in cIipa cind toata lumea crede ea paeea a fost m-cheiata.La 20 deeembrie Pascal Duprat ilinterpeleaza pe ministrulde interne in chestiunea loteriei lingourilor de aur. Aceastaloterie era ,,0 fiiea a cimplilor Elisee" 78 ; Bonaparte si acolitiisai 0 daruisera lumii, iar prefectul de polttie Carlier 0 Iuasesub protectia sa oficiala, cu toate ca Iaqisletia franceza inter-zice orice loterii eu exoeptia celor in scopuri de binefacere.Au fostemise 1.000.000 de lozuri a un franc bueata, beneficiulfiind destinat, chipurile, pentrutrimiterea vagabonzilor pari-zieni 'in Oalifomia. Pe de 0 parte, galana dupa aur trebuia sainlocuiasca visurile socialiste ale proletariatului parizian, iarmirajul lozului eel mare trebuia sa Inlucuiasca doctrinaruldrept la munca. Pireste o a stralucirea lingourilor de aur ealifo~:nian Hicea ca muncitorii parizieni sa nu mai remaree francnmodest! care Ie erau subtilizatl din buzunare. In esenta eraverba pur si simplu de 0 ,escroeherie. Vagabonzii care voiausa descopere minele de aur ealiforniene fara a 5e misca dinParis erau insusi Bonaparte ~i qasca lui inglodata in datorii.Cele 3.000.000 acordate de Adunarea natlonala fusesera risi-pite in ehefuri, asa ea, intr-un mod sau altul, casa trebuia dinnou umpluta. In zadar deschisese Bonaparte 0 Iista de sub-

Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte. - V 177

scrlptie nation-ala pentru construirea unor asa-zise cites-ouvrieres *, in fruntea direia figura el Insusi eu 0 suma im-portanta. Burghezii nira inima au asteptat cu neincredere ca.el sa verse suma pe care a subsens-e, :;;iintrucit aeest varsa-mint, bineinteles, nu a fost efectuat, speculatia cu fantasma-gorieele eastele socialiste a cazutbalta. Lingourile de aur au.avut rnai mult sueces. Bonaparte & Co. nu s-au multumit nu-mai sa bage in buzunar 0 parte din diferenta dintre cele7.000.000 ~i valoarea linqourilor puse Ia loterie ; ei au maifabricat :;;ilozuri false, emltind cite 10, 15, chiar 20 de lozuri.pe a

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

32/51

."C -Un .:ziaLal,Elysl3u1ui.a publicat UP . jorq~ndeziiad.res,aVchi~.

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

33/51

18 0 Karl Mane.

misca tu insuti eu atit !?ai .i? - voi~. C~ ~emit~rea lui Chan-garnier, eu trecerea Iortei militare IIImiinile lUI Bonaparte, saIncheie prima parte a perioadei de care ne ocu~a~, p:,Iloa:taluptei dintre partidul ordinii si putereaexe?J.bva. Razboiuldintre cele doua puteri este acum declarat oficial, este purtatfati9, dar abia dupa ce partidul ordinii a pie~d~t a~~ele I';>io!-.datii, Fara guvern, fara armata, farapopor, fara opmre publIca:.hernaifiind - dupa promulgarea legii eielectorale de la 31mal'- reprezentanta natiurrii suverane, tara ochi, tara ure chi, faradinti, tara nimic, Adunarea nationala s-a transformat treptatintr-un parlament de iipul vecbilor parlamente franceze 79,silit sa lase treburile pe seama guvernului si Sase multumeascasa fadi, bodoqanind, intimpinari post festum ", ~.Partidul ordinit Intlmpina noul guvern cu 0 furtuna de in-dignare. Generalul Bedeau reaminteste indulqenta de caredaduss dovada comisia permanents in timpul vacanteiv siscrupulele xcesive care 0facusera sa renunte la publicareaproceselor sale verbale. Ministrul de interne insista acum elinsusi ea aceste procese-verbale sa fie date publtcttatii, careacum, bineinteles,au devenit searbade ca apa statute, nedez-valuind nici un fapt nou 91nefacind nici un efect asupra pu-blicului blazat. In urma propunerii lui Remusat, Adunareanationala se retrage in birourile ei r;;inumesta un "Comitetpentru miisuri extraordinare". Pari sul iese eu atit mai putindin fagal';>ulvietii sale obisnuite, cu cit in acest moment co-mertule in floare, manufacturile lucreaza, pretul cerealelore scazut, alimente sint din belsuq, iar la easelede economiese rae zilnic noi depuneri. "Masurile extraordinare" pe careparlamentul Ie anuntas~ cu atita zgomo.t .se .redue Jau 18 ia-nuarie la un vot de nemeredere dat ministrilor, fara -a seaminti macar de generalul Changarnier. Partidul ordinii eraconstrins sa-:;;iredacteze in aeest fel hotarirea pentru a-si asi-gura voturile republicanilor, care, din toate masurile guvernu-lui, aprobau tocmai demiterea lui Changarnier, pe cind partidulordinii nu putea de fapt blama celelalte acte ale guvernului,pe care i Ie dictase el insusi,Votul de neincredere de la 18 ianuarie a fost adoptat cu415 votuni .corrtra 286. El a fost deci obtinut numai printr-ocooiitie e. :J.egi

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

34/51

18 2 Kad Marx

in limitele parlamentare. :;ii numai aeea boala caractertsttcacarea bintuat de ilia 1848 incoace pe tot contdnentul, ctetiuis-mul parlamentar, oare iitintuie~te pe cei atinsi de ea intr-olume imaginara, raplndu-Ie orice ratiune, orice memorie, oriceinteleqere .aIumil aspre din atara, numai acest cretinism par-lamentar a putut face ca partidul ordinti, care distrusese cupropriile lui mimi toate conditiile puterii parlamentare -, siin lupta eu celeialte clase fusese silit sa ledistruqa -, sa maiconsidere victoriile lui parlamentare drept victorii :;;iSacreadadi lovea pe presedinte atunci cind dadea in ministri. Prinaceasta el i-a dat doar prilejul1ui Bonaparte sa umileasca dinnou Adunarea nationala in ochii natiunii. La 20 ianuarie"Moniteur" anunta ca demisia intregului guvern a fost pri-mita. Sub pretextul ca nici un partid parlamentar nu ar maidetine majoritatea, - dupa cum a dovedit votul de 1a 18 ia-nuarie, acest rod al coalrtiei dintre Montagne : ; ; i reqalisti -,-:;;ica trebuie asteptata constituirea unei noi majorltatl, Bona-parte a numit un asa-zis guvern de tranzitle din care nu faceaparte nici un membru a1parlamentului si care era format inintregime din persoane absolut necunoseute :,]inulitati, unguvern de simpli impieqati sl contopisti. Acum partidul ordi-nil n-avea dedt sa-:;;iiroseasca fortele in jocul eu aceste ma-rionete, iar puterea executive nu mai soeotea necesar sa albao-reprezentanta serioasa in Adunarea natlonala, Bonaparteeoncentra ell atit mai evident Intreaqa putere executiva inpropria sa persoana lel avea un cimp de actiune cu atit maimare pentru exploatarea acestei puteri potrivit scopurilorsale, ell cit ministrii sai erau in mai mare masura simpliIiqurantt,Partidul ordinti, eoalizat cu Montagne, s-a razbunat res-pingind propunerea de a aloea presedlntelui 0 dotatie de1.800.000 de franci, propunere pe care capul Societatii lui10 decembrie le-a poruncit impleqatilor lui din guvern s-ofaca.. De data aceasta a hotarit 0majoritate de numai 102vo-turi, ded de la 18 ianuarie partidul ordinii a roai pierdut

27 de voturi l descompunerea lui continua. In acelasi timp,pentru ca Sa nu existe nici 0 clipa vreun dubiu asupra semni-ficatiei coalitiei sale cu Montagne, partidul ordinii n-a vrutnici miicar sa puna in discutie 0 propunere semnata de 189demembri ai Montagnei de a se aeorda 0 amnistie qeneraladelincventilor politici. A Iost sundent ea ministrul de interne,un oarecare Vaisse, sa declare ca linistea nu ar fi decit apa-renta, di s-ar desfasura 0puternidi aqitatie subversive, ca

Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte. - V 18 3

s-ar organiza societati secrete ornniprezente, ca ziarele de-mocrate soar preqati sa reapera, ca din departamente ar soslstiri nefavorabile, di emiqrantii din Geneva soar aftaIn frun-tea unut eomp1ot ale di.ruifire, trecind prin Lyon, se intindin tot sudul Frantei, caFranta s-ar afla in pragul unei crizeindustriale : , ] i comerciale, ca Iabricantii din Roubaix ar fi re-dus orele de lucru, ca detinutii de laBelle-Ile 80 soar fi rascu-lat, era suficient ca pina si un oarecare Vaisse sa evoce spec-trul rosu, pentru ca partidul ordinii sa respinqa fara dezbateri,0,propunere care ar fiasigurat Adunarit nationale 0 imensapopularltate !iii l-ar fi aruncat din nou pe Bonaparte in bra-tele ei. In loc sa se lase intimidat de catre puterea executiveeuperspectiva unor noi tulburari, partidul ordinii ar fi trebuitmai' deqraba sa lase un cirnp de actiune cit de mie luptei declasa, pentru a mentine dependenta puterii executive fata de-el, Dar partidul ordinii nu se simtea in stare sa se joaeecu focul.Intre timp, asa-zisul guvern de tranzitle a continuat savegeteze pina La mijlocul lunii aprilie. Bonaparte hartuia ~iprostea Adunarea nationala mereu eu alte combinatii guver~namentale. Ba dadea S a se inteleaqa caar intentione sa for-meze un guvern republican cu Lamartine si Billault, ba unulp.arlamentar eu inevitabilul Odilon Barrot, al carul nume nupoate lipsi ori de cite ori e nevoie de un nataflet, ba un gu-vern legitimist eu Vatimesnil si Benoist d'Azy, ba unul orlea-nist eu Maleville. Montind asUel diferitele Iractiuni ale parti-dului ordinii una irnpotriva alteia si speriind intregul partidcu perspectiva unui guvern republican si cu restabilirea, ine-vitabila in acest caz, a votului universal, Bonaparte insufla tot-odata burgheziei convingerea di eforturile lui sincere in ve~derea formarti unui guvern parlamentar dau grefiidin cauzaintransiqentei fractiunilor regaliste. Burghezia cerea insii cuatit mai vehement un "guvern de mina forte" si gasea c a ecu atit mai de neiertat ea Franta sa fie lasata "fara adminis-tratie", eu cit 0 criza comerciala generali'i, care parea di-se apropie, recruta pentru socialism adepti Ia erase, asa cumpretul ruinator de scazut al cerealelor iireeruta la tara. Pe2i ee trecea comertul stagna tot mal mult si numarul celorfara de lucru sporea vazind cu ochii; Ia Paris eel putin10.000 de muncitori au ajuns muritori de foame, la Rouen,Mulhouse, Lyon, Roubaix, Tourcoing, St.-Bttenne, Elbeuf etc.nenumarate fabrici au incetat luerul. In aeeste imprejurarlBonaparte a putut indrazni s a restaureze, la 11 aprilie, guver-

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

35/51

18~ Karl Marx----~------------------nul de la 18ianuarie, dind ca intarlrt domnilor Rouher, Fould,Baroche etc.pe dornnul Leon Faucher, pe care in ultimele eizile Adunarea constituanta l-a stigmatizat in unanimitate, cuexceptia a 5 voturi ministeriale, printr-un vot de neincrederepentru difuzarea unor telegrame false. Adunarea nationalaa repurtat deci Ia 18 ianuarie 0victorie asupra guvernului ;ea luptase timp de trei luni cu Bonaparte, pentru c.a la11 aprilie Fould !;liBaroche sa-l poata primi pe puritanul Fau-cher, ca al treilea, in cardasta quvernementala.In noiembrie 1849 Bonaparte s-a multumit eu un guvernnepariamentar, in ienuarie 1851 cu unul exiropatlcmenuu ,I'a 11laprilieeIs-a simtit destulde putemicoa S a ,alcatuiascaun guvem antipariamentar,care Intrunea incbJip armoniosvoturile de neincredereale -ambelor ,a;dun:ari, ale Constitu-arrtei I ; > i ale Aduillar1i ,legislative,a:1e celei repuolioane 1 ; > 1 celeireqaliste, Aoeasta g:l1adatie 'a guvernel.orera termometrul eucare parlamentul putea rnasura scaderea propriei sale tempe-rarbuI1ivitaile. Ea scazuse 'intr-atU 'la finele :lui aprilie, incHBersignya putut sa-i propuna lui Chanqarniar, in cursul uneiintrevederi personate, sa treaca de partea presedintelui, Bona-parte, i-.a asiqunat el,con~idera influenta Adunarii nationalecompIet anihilata, f,li proclamatia care urmeaza sa fie datapublicitatii dupa mereu proiectata, dar intimplator din nouaminate lovitura de stat e gata pregatita. Changamier atransmtacoaducatorilor parttduhrl ordinrteceaeta senJtinta demoarte, dar cine sa ereada di musceturade pLof?n:ita.Bonaparte ,a raspuns insa partldului ordiniacu riposta data de Ages~1au reqelui Agis: "IIi par iurnicii, darva veni vremea c1ndvoi ii Jeu" 81.

185

VI

C~a.u.ti'acu Montagne ~icu republicanid purl Ia care a.trebuit ,s a recurqa p:artiduQondinii in 'lncercar:i:le . sc r l~ zladarnicede 'a pa'stra linmilnrla salle rfor,t,ami:I1tara 9i de a recuceri con-_?ucerea .suprema a :puterii executive, aceasta coalitia a dovedit~nmod lIlJC'o~te~ahll ca e1pierduse majoritatea partomentaiamdepend~nta. Simpla putere a calendarului, aratatorul cea-sormculu~, a. dat la 28 ~ai semnaluI totalei lui descompuneri.L,a28ma.l a lunceput u!tImul an de viata al Adunarit nationale,E? .trebUla. ~a se hotarasdi acum fie pentru mentinerea taramCI 0 modificare a constltutlel, fie pentru revizuirea acesteia.Dar .rev~zuirea con~t~tu~iei nu insemna numat 0 alegere intredom1n.atH~burqheziet $1 a democratlei mic-burgheze, intredemocratic $1 a.narhle prole tara..! republica parlamentara i?iBonaparte; ea lllsen:na t?todata 0 alege~e intre Orleans $iBourbon! Astfel a cazut IIIparlament marul discordiei caretrebuia s a aprinda pe fata conflictul de interese ce dezbinapartiduI ordinii in fractiuni vrajmase. Partidul ordinii era 0combinatie de elemente sociale eterogene. Chestiunea revi-zuirii constitutiai crea 0 temperatura polltica la care produsulse descompunea din nou in componentele sale initiale.Interesul bonapartistilor pentru revizuire se expllca foarte

simplu. Ei voiau inainte de toate sa abroge art. 45, care inter-zicea realegerea lui Bonaparte !;liprorogarea puterii lui. Totatit de simpla parea pozitia republieanilor. Ei respingeaucategoric orice revizuire, vaztnd in revizuire 0 conspiratiegenei1alii impotniva repubhcii. lntruoit dispuneau de mai multde 0piitrime din voturi in Adunarea nationafla si, conformconstitutiei, erau necesare trei patrlmi din numarul total devoturi pentru a adopta 0 hotartra valabila cu privire Ia revi-zuira !;lia convoca Adunarea care sa revizuiasca constitutia,13 - Mar~-Engels, Opere, vol. 8

5/16/2018 4. Marx 18 Brumar

36/51

1 8 6 Karl Marx

ei nu aveau decrt sa-st numere voturile pentru a fi siguri deizbinda, $i erau siguri de izblnda.Contrar aces tor pozttii clare, partidul ordinii se afla pradaunor Ireooncsliabile contradactii. Dadi respinqea revizuirea, '81punea in primejdie statu-quo-ul, nelaaindu-i lui Bonapartedecit a sinqura solutie, aeeea a violentei, : ; ; i lasind Franta, in".a doua durninica a lunii rnai 1852, in momentul decisiv, invoia anarhlei revolutionare, cu un presedinte care 1:;;ipier-duse autaritatea, cu un parlament care nu a mai avea de mult: ; ; i cu un popor care ave.a de gind s-o recucereasca. Daca votapentru revizuire ope 08.:1econstbtutionela, :;;:tiadi voteazji de-geaba : ; ; : i ca, conform constitutiei, va esua din cauza vetouluirepublicanilor. Daca, contrar prevederilor constitutiei, declarav!alabiUi s'impia majorltete de voturi, rpUJteaspera sa tina in friurevolutia numai daca se supunea necondstlonet bunului pl:E!JCalputeriiexeeutive iprin aceasta el 11 facea pe Bonaparte staptnpe constrtutie, pe revlzuireal chierpe parted. 0 revdznnre par-tiaIa, care ar fi prelungit puterea presedintelui, preqatea caleauzurparit Imperiale. 0 revizuire general a, care ar fi seurtatexistenta republicii, ducea la un conflict inevitabil intre re-vendicarile dinastice, cact condrtiile pentru 0restauratie bour-bonista si cele pentru 0 resteuratie o:rtleanrsta nu numai caerau diferite, dar se excludeau reciproc.

Republica parlamentaraerta mai muJt deoit terenul neutrupe care cele