CC Cultură

carne de porc scoasă din garniță, carne afumată, rumenită și conservată în untură, ne pomenim că intră în curte o vecină care începuse să strige disperată:

- Vin rușii!Din acea clipă, toată lumea a fost disperată și

numai de masa nu ne mai amintea...Țin minte că am ieșit cu toții la șosea și vedeam

cum dinspre Câmpul Teișanilor, trupele rusești coborau Valea lui Dragomir și urcau în satul Malu Vânăt. Lumea era înlemnită de teamă, singura consolare a localnicilor, era ca notabilitățile ne anunțaseră cu timp mai înainte, să arborăm pe la porți, în vârf de prăjini și pe la case și garduri, țesături de culoare roșie, care era de altfel, simbolul

de securitate a lor.sovietelor. Asemenea obiecte de culori de roșu mai

Mai îmi aduc aminte ca după căpetenia care era pronunțat sau mai pal, erau întinse pe la toate porțile.

călare pe cal, venea adevărata coloană a trupelor. Pe Când locuitorii satului de la șosea au văzut cum

lângă autovehicule câeva la număr, erau și căruțe apar coloanele trupelor sovietice, aceștia s-au retras

anume amenajate fiind trase de cai, care transportau care mai de care în gospodăriile lor, iar eu, fiind

bucătăria ambulantă a trupelor, mâncarea se pregătea copil, am intrat în curte și m-am cățărat pe acoperișul

din mers în niște cazane uriașe.din șidrilă care proteja garliciul beciului!

Odată cu intrarea rușilor în sat, s-au întâmplat Stând așa nepăsător și cu indolența copilărească

lucruri specifice ostilităților militare. Nu pot uita în suflet, am văzut cum prima coloană a trupelor

dialogul repetat între tata și căpetenia rusă care-i bolșevice s-a oprit în fața casei noastre, iar un

ținea înfipt pistolul în piept pentru că acel comandant comandant, fiind călare pe cal, s-a uitat la mine

nu credea ce-i răspunde tata:privindu-mă blajin și mi-a tras o înjurătură

- Unde-i burjoiul de la această casă?“prietenească” din care nu lipsea cuvântul

- Niet burjoi, răspundea tata, eu sunt stăpânul...“Nicalae”, iar eu știind că așa mă cheamă, am

- Unde-i burjoiul? Spune adevărul, întreba întruna înlemnit și am fugit în casa “mare”, o cameră de

căpetenia rusească fluturând pistolul spre pieptul ținere cu vederea spre curtea gospodăriei, de puteam

tatei.astfel vedea cum căpetenia sovietică îi infige în piept

- Niet burjoi, eu sunt stăpânul, răspundea tata tatei mâna sa, dar nu știam ce discuție are loc! Am

voind să fie cât mai convingător, dar situația devenea aflat pe urmă că tata era întrebat “unde este burjoiul”

și mai dramatică în măsura în care se crea adică stăpânul casei!

suspiciunea că tata îl ascunde pe burjoi și asta ar fi Ce se întâmplase? Tata, care avea o înfățișare în

avut un deznodământ tragic dacă lângă comandantul adevăr de țăran gospodar de frunte și nu de

rus nu sosea un soldat basarabean care român fiind intelectual, nu era crezut de căpetenia bolșevică

știa românește la perfecțiune și din urma discuțiilor atunci când afirma că el este gospodarul…, că el este

cu tata, acesta i se adresă comandantului rus și-l stăpânul casei și nu exista nici un „burjoi”, dar figura

convinsese ca tata îi spune adevărul, aceasta ducând tatei de om trecut prin greutăți și cu mâinile sale

la liniștirea comandantului rus! Numai că noi copiii scorburoase ca rădăcinile copacilor, venea în

și cu mama eram îngroziți că tata va fi împușcat!contradicție cu aspectul deosebit al casei părintești care mai curând ar fi aparținut unui boier, mai ales fațada casei dinspre drum, era formată dintr-un balcon cu arcade brâncovenești încărcat cu mușcate și împodobit la stâlpi cu trandafiri de diferite culori, trandafiri agățați de coloanele balconului.

Din acele momente petrecute în acea seară cu teamă și înfricoșare în suflet, nu-mi mai aduc aminte ce am mâncat și când pentru că în casa noastră se stabilise Comandamentul rusesc pentru acele trupe sosite în acea zi, iar toți ai casei am fost obligați să locuim înghesuiți într-o odaie din curte, cu avertizarea că cine va ieși noaptea din acea cameră, va fi împușcat fără somație! Sub aceste amenințări și teamă, trăiam la tot pasul. Era daca vreți, și o măsură

ă prin această hotărâre a Regelui Mihai de la Armatei Germane, s-au format coloane de mașini 23 august care pe drept cuvânt a scurtat încărcate până la refuz cu bagaje. Dar nu toate Crăzboiul cu 6 luni ducând astfel la eliminarea efectivele motorizate puteau să urce panta pietruită a

posibilităților ca România să suporte pagube imense drumului care urca din Valea lui Dragomir în satul materiale și pierderi de vieți omenești, nu e scopul Malu Vânăt, germanii au oprit coloana, unele mașini acestor rânduri să le detaliem, ele au fost analizate cu fiind abandonate dându-li-se foc, iar din altele cu prisosință atât pe plan intern cât și extern această greu pornite la mal, din mersul lor, se aruncau bagaje hotărâre a Regelui Mihai luată cu mare curaj de de tot felul, cufere, geamantane etc., ca să fie ușurate tânărul suveran, deoarece situația devenise cu atât astfel de o povară în plus, autovehiculele respective. mai dramatică pentru România, în măsura în care la Treceau coloanele de mașini și din ele se aruncau în 23 august 1944, începe ofensiva “Fronturilor 2 și 3 stânga și în dreapta lucruri de preț dar care în acele ucrainene pe direcția Iași-Chișinău...”, situația împrejurări, nu mai erau de folos...aceasta devenind favorabilă pentru îndeplinirea Din această cauză, în coasta drumului din Valea actului de la 23 august 1944. lui Dragomir, câteva zile au fumegat mașinile și după

Trecând repede peste tumultoasele evenimente, aceea, noi, copiii satului, scormoneam în cenușă precizăm în treacăt că Forțele armate române au unde printre alte curiozități, eu am găsit un sigiliu de trecut rapid la importante acțiuni militare împotriva bronz și alte obiecte, astăzi cu totul pierdute!trupelor WEHRMACHT-ului din regiunile centrale Dar germanii nu se refugiau doar cu mașinile, ci și și sudice ale României, în datele de 31 august, 9-17 cu mare grabă prin lanurile de porumb, peste septembrie și 17 septembrie - 5 octombrie, purtând fânețuri, văi și dealuri din împrejurimi, pentru ca la lupte grele cu armatele bine organizate germano- distanță de nici o zi, erau urmăriți de sovietici.ungare, urmând ca doar la 6 octombrie 1944, în Despre evenimentele petrecute în aceste zile, pot acțiunea acestor confruntări, Armata Sovietică să se afirma că s-au întâmplat multe tragedii umane, alăture Armatei române, știind faptul că Armata specifice confruntărilor militare; poate cu timpul, Sovietică a intrat în București în 30-31 august 1944. pana răbdătoare a scrisului să reziste a le evoca în

În legătură cu cele de mai sus, unele evenimente ceea ce privește ororile războiului avute din partea desfășurate în timpul acestor confruntări, au avut loc germanilor și mai ales, ale trupelor sovietice.și pe Valea Teleajenului, evenimente care au Ziua de 29 august 1944 a fost ultima zi în care importanța și pitorescul lor în înțelesul trist al trupele germane au putut sparge încercuirea cuvântului și originalitatea în ceea ce privește românilor pentru că imediat după 1 septembrie 1944, desfășurarea acestora sub ochii mei. trupele sovietice s-au îndreptat în mare grabă să

Astfel, pana povestitorului cât ar fi ea lipsită de prindă din urmă armatele germane în retragere.talent, aduce la cunoștință într-o oarecare măsură La 1 septembrie 1944, aveam 6 ani fără câteva ceea ce s-a întâmplat în localitățile Malu Vânăt și luni și în fapt de seară, întreaga familie se pregătea să Homorâciu, precum și în împrejurimi; pe firul se așeze la masă strânși cu toții la bucătăria de vară drumului național denumit azi 1A, Ploiești-Vălenii din spatele casei.de Munte-Cheia-Brașov, evenimente legate de Țin minte că mama făcuse o tocăniță într-o tigaie confruntările militare respective. de fontă din cea cu trei picioare, o tigaie bătrânească,

Se știe că după 25 august 1944, trupele germane așezată pe jarul sobei de gătit cu lemne, o sobă sub luate prin surprindere și ajunse în dificultate, au care era amenajat cuptorul zidit din cărămidă pentru căutat să reziste sau să se salveze prin refugierea lor coptul pâinii de casă: în familia noastră era lege, în mare grabă. mama mea Filofteia, la anumite intervale, cocea

În aceste condiții, o parte din armata germană a pâine de casă, o pâine în care se adăuga și cartofi, a spart încercuirea de la Lipănești urmând a se refugia cărei aromă nu am uitat-o nici acum, ea făcând parte spre amontele văii Teleajenului, spre Vălenii de din parfumul copilăriei de neuitat! Munte, trecând prin localitățile de la Drumul Toată mâncarea fiind pregătită, urma să ne National 1A (actualul DN1A), prin Teișani, Malu așezăm la masă, o masă simplă din lemn, Vânăt, Homorâciu, Izvoarele și Măneciuri, ca să dreptunghiulară, încăpătoare pentru cei 6 copii și cei treacă peste Munții Teleajenului și de acolo, în doi părinți! Numai că, împăcați cu gândul și cu Transilvania... fericirea că vom servi o masă ca la “mama acasă”,

În degringolada creată de refugiul unei părți a din ciorbă de perișoare și o tocăniță din ceapă cu

CCCultură

Vin ruşii!MARTOR AL ISTORIEI

CC Cultură

carne de porc scoasă din garniță, carne afumată, rumenită și conservată în untură, ne pomenim că intră în curte o vecină care începuse să strige disperată:

- Vin rușii!Din acea clipă, toată lumea a fost disperată și

numai de masa nu ne mai amintea...Țin minte că am ieșit cu toții la șosea și vedeam

cum dinspre Câmpul Teișanilor, trupele rusești coborau Valea lui Dragomir și urcau în satul Malu Vânăt. Lumea era înlemnită de teamă, singura consolare a localnicilor, era ca notabilitățile ne anunțaseră cu timp mai înainte, să arborăm pe la porți, în vârf de prăjini și pe la case și garduri, țesături de culoare roșie, care era de altfel, simbolul

de securitate a lor.sovietelor. Asemenea obiecte de culori de roșu mai

Mai îmi aduc aminte ca după căpetenia care era pronunțat sau mai pal, erau întinse pe la toate porțile.

călare pe cal, venea adevărata coloană a trupelor. Pe Când locuitorii satului de la șosea au văzut cum

lângă autovehicule câeva la număr, erau și căruțe apar coloanele trupelor sovietice, aceștia s-au retras

anume amenajate fiind trase de cai, care transportau care mai de care în gospodăriile lor, iar eu, fiind

bucătăria ambulantă a trupelor, mâncarea se pregătea copil, am intrat în curte și m-am cățărat pe acoperișul

din mers în niște cazane uriașe.din șidrilă care proteja garliciul beciului!

Odată cu intrarea rușilor în sat, s-au întâmplat Stând așa nepăsător și cu indolența copilărească

lucruri specifice ostilităților militare. Nu pot uita în suflet, am văzut cum prima coloană a trupelor

dialogul repetat între tata și căpetenia rusă care-i bolșevice s-a oprit în fața casei noastre, iar un

ținea înfipt pistolul în piept pentru că acel comandant comandant, fiind călare pe cal, s-a uitat la mine

nu credea ce-i răspunde tata:privindu-mă blajin și mi-a tras o înjurătură

- Unde-i burjoiul de la această casă?“prietenească” din care nu lipsea cuvântul

- Niet burjoi, răspundea tata, eu sunt stăpânul...“Nicalae”, iar eu știind că așa mă cheamă, am

- Unde-i burjoiul? Spune adevărul, întreba întruna înlemnit și am fugit în casa “mare”, o cameră de

căpetenia rusească fluturând pistolul spre pieptul ținere cu vederea spre curtea gospodăriei, de puteam

tatei.astfel vedea cum căpetenia sovietică îi infige în piept

- Niet burjoi, eu sunt stăpânul, răspundea tata tatei mâna sa, dar nu știam ce discuție are loc! Am

voind să fie cât mai convingător, dar situația devenea aflat pe urmă că tata era întrebat “unde este burjoiul”

și mai dramatică în măsura în care se crea adică stăpânul casei!

suspiciunea că tata îl ascunde pe burjoi și asta ar fi Ce se întâmplase? Tata, care avea o înfățișare în

avut un deznodământ tragic dacă lângă comandantul adevăr de țăran gospodar de frunte și nu de

rus nu sosea un soldat basarabean care român fiind intelectual, nu era crezut de căpetenia bolșevică

știa românește la perfecțiune și din urma discuțiilor atunci când afirma că el este gospodarul…, că el este

cu tata, acesta i se adresă comandantului rus și-l stăpânul casei și nu exista nici un „burjoi”, dar figura

convinsese ca tata îi spune adevărul, aceasta ducând tatei de om trecut prin greutăți și cu mâinile sale

la liniștirea comandantului rus! Numai că noi copiii scorburoase ca rădăcinile copacilor, venea în

și cu mama eram îngroziți că tata va fi împușcat!contradicție cu aspectul deosebit al casei părintești care mai curând ar fi aparținut unui boier, mai ales fațada casei dinspre drum, era formată dintr-un balcon cu arcade brâncovenești încărcat cu mușcate și împodobit la stâlpi cu trandafiri de diferite culori, trandafiri agățați de coloanele balconului.

Din acele momente petrecute în acea seară cu teamă și înfricoșare în suflet, nu-mi mai aduc aminte ce am mâncat și când pentru că în casa noastră se stabilise Comandamentul rusesc pentru acele trupe sosite în acea zi, iar toți ai casei am fost obligați să locuim înghesuiți într-o odaie din curte, cu avertizarea că cine va ieși noaptea din acea cameră, va fi împușcat fără somație! Sub aceste amenințări și teamă, trăiam la tot pasul. Era daca vreți, și o măsură

ă prin această hotărâre a Regelui Mihai de la Armatei Germane, s-au format coloane de mașini 23 august care pe drept cuvânt a scurtat încărcate până la refuz cu bagaje. Dar nu toate Crăzboiul cu 6 luni ducând astfel la eliminarea efectivele motorizate puteau să urce panta pietruită a

posibilităților ca România să suporte pagube imense drumului care urca din Valea lui Dragomir în satul materiale și pierderi de vieți omenești, nu e scopul Malu Vânăt, germanii au oprit coloana, unele mașini acestor rânduri să le detaliem, ele au fost analizate cu fiind abandonate dându-li-se foc, iar din altele cu prisosință atât pe plan intern cât și extern această greu pornite la mal, din mersul lor, se aruncau bagaje hotărâre a Regelui Mihai luată cu mare curaj de de tot felul, cufere, geamantane etc., ca să fie ușurate tânărul suveran, deoarece situația devenise cu atât astfel de o povară în plus, autovehiculele respective. mai dramatică pentru România, în măsura în care la Treceau coloanele de mașini și din ele se aruncau în 23 august 1944, începe ofensiva “Fronturilor 2 și 3 stânga și în dreapta lucruri de preț dar care în acele ucrainene pe direcția Iași-Chișinău...”, situația împrejurări, nu mai erau de folos...aceasta devenind favorabilă pentru îndeplinirea Din această cauză, în coasta drumului din Valea actului de la 23 august 1944. lui Dragomir, câteva zile au fumegat mașinile și după

Trecând repede peste tumultoasele evenimente, aceea, noi, copiii satului, scormoneam în cenușă precizăm în treacăt că Forțele armate române au unde printre alte curiozități, eu am găsit un sigiliu de trecut rapid la importante acțiuni militare împotriva bronz și alte obiecte, astăzi cu totul pierdute!trupelor WEHRMACHT-ului din regiunile centrale Dar germanii nu se refugiau doar cu mașinile, ci și și sudice ale României, în datele de 31 august, 9-17 cu mare grabă prin lanurile de porumb, peste septembrie și 17 septembrie - 5 octombrie, purtând fânețuri, văi și dealuri din împrejurimi, pentru ca la lupte grele cu armatele bine organizate germano- distanță de nici o zi, erau urmăriți de sovietici.ungare, urmând ca doar la 6 octombrie 1944, în Despre evenimentele petrecute în aceste zile, pot acțiunea acestor confruntări, Armata Sovietică să se afirma că s-au întâmplat multe tragedii umane, alăture Armatei române, știind faptul că Armata specifice confruntărilor militare; poate cu timpul, Sovietică a intrat în București în 30-31 august 1944. pana răbdătoare a scrisului să reziste a le evoca în

În legătură cu cele de mai sus, unele evenimente ceea ce privește ororile războiului avute din partea desfășurate în timpul acestor confruntări, au avut loc germanilor și mai ales, ale trupelor sovietice.și pe Valea Teleajenului, evenimente care au Ziua de 29 august 1944 a fost ultima zi în care importanța și pitorescul lor în înțelesul trist al trupele germane au putut sparge încercuirea cuvântului și originalitatea în ceea ce privește românilor pentru că imediat după 1 septembrie 1944, desfășurarea acestora sub ochii mei. trupele sovietice s-au îndreptat în mare grabă să

Astfel, pana povestitorului cât ar fi ea lipsită de prindă din urmă armatele germane în retragere.talent, aduce la cunoștință într-o oarecare măsură La 1 septembrie 1944, aveam 6 ani fără câteva ceea ce s-a întâmplat în localitățile Malu Vânăt și luni și în fapt de seară, întreaga familie se pregătea să Homorâciu, precum și în împrejurimi; pe firul se așeze la masă strânși cu toții la bucătăria de vară drumului național denumit azi 1A, Ploiești-Vălenii din spatele casei.de Munte-Cheia-Brașov, evenimente legate de Țin minte că mama făcuse o tocăniță într-o tigaie confruntările militare respective. de fontă din cea cu trei picioare, o tigaie bătrânească,

Se știe că după 25 august 1944, trupele germane așezată pe jarul sobei de gătit cu lemne, o sobă sub luate prin surprindere și ajunse în dificultate, au care era amenajat cuptorul zidit din cărămidă pentru căutat să reziste sau să se salveze prin refugierea lor coptul pâinii de casă: în familia noastră era lege, în mare grabă. mama mea Filofteia, la anumite intervale, cocea

În aceste condiții, o parte din armata germană a pâine de casă, o pâine în care se adăuga și cartofi, a spart încercuirea de la Lipănești urmând a se refugia cărei aromă nu am uitat-o nici acum, ea făcând parte spre amontele văii Teleajenului, spre Vălenii de din parfumul copilăriei de neuitat! Munte, trecând prin localitățile de la Drumul Toată mâncarea fiind pregătită, urma să ne National 1A (actualul DN1A), prin Teișani, Malu așezăm la masă, o masă simplă din lemn, Vânăt, Homorâciu, Izvoarele și Măneciuri, ca să dreptunghiulară, încăpătoare pentru cei 6 copii și cei treacă peste Munții Teleajenului și de acolo, în doi părinți! Numai că, împăcați cu gândul și cu Transilvania... fericirea că vom servi o masă ca la “mama acasă”,

În degringolada creată de refugiul unei părți a din ciorbă de perișoare și o tocăniță din ceapă cu

CCCultură

Vin ruşii!MARTOR AL ISTORIEI

CC Cultură CCCultură

Aaaaaaaaaa

Ceea ce s-a întâmplat în acea zi, alte evenimente depărtări, erau nerăbdători să-și satisfacă dorințele se prefigurau a avea loc în următoarele zile și nu sexuale, soldați ruși despre care pot spune că unii numai... așa după cum se întâmplă în vreme de dintre ei se manifestau în acest sens la extremism război! scăpând de sub control limita de omenie, erau trași la

* răspundere și pedepsiți chiar de comandantul lor Așa a trecut prima noapte, cu temeri în suflet, care, în majoritatea cazurilor, erau femei; acestea

având strajă rusească la ușa odăii, unde, nici până erau destul de aspre în unele cazuri, pentru unele astăzi nu mi-am adus aminte cum am dormit... și ce fapte grave ale soldaților, ele aveau voie să aplice am mâncat. Știu însă că a doua zi dimineața, o zi nefericiților pedeapsa capitală prin împușcare. Ce luminoasă cu cer senin, soarele bătea în fereastră și mai, războiul dezumanizase oamenii și îngrozise din nerăbdarea care mă cuprinsese, precum și toate punctele de vedere. curiozitatea copilărească mă făcu să privesc prin Erau și cazurile când unele femei mergeau de geamul odăii, spre curte. Ce mai, era o forfotă mare, bună voie cu soldații ruși prin holdele din apropiere soldații ruși scoteau caii obosiți și hămesiți de foame ca să-și facă de cap. Așa se explică faptul că la de atâta drum de la căruțe și-i înhămau pe cei plecarea soldaților, lăsau în urma lor femei capturați de la gospodarii satului, cai mai odihniți și însărcinate care au născut odrasle care au urmași sau în putere. viețuiesc și în zilele noastre, deveniți și ei gospodari

Polata noastră din curtea gospodăriei avea în adevaratul sens al cuvântului.posibilitatea ca pe lângă cele 2-3 tocitori așezate în Mai amintesc un lucru pe care nu-l pot uita toată picioare sau culcate, lipite cu baligă la capace pentru viața: căpetenia rusă care conducea convoiul armatei ca varul scos din varniță și depozitat în ele să nu se sovietice și care mi-a tras o înjurătură în loc de ”bun răbunească, această polată deci, mai avea spațiul găsit” în prima zi când s-a intrat în sat, a doua zi, suficient să adăpostească și 2-3 căruțe de campanie. văzându-mă cum stau în curte așezat pe policioara de Firește, erau trase acolo unele dintre acelea care lângă odaie, a venit la mine zâmbind si luându-mă în aparțineau căpeteniilor Armatei Roșii... brațe m-a sărutat și m-a mângâiat pe creștetul capului

Țin minte că la activitățile soldaților ruși lua parte și mi-a făcut semn că și el are un copil de vârsta mea. și tata, cel care era un adevărat gopodar și nu burjoi, Gestul căpeteniei bolșevice a fost așa de frumos și cel care știa toate rosturile gospodăriei. înduioșător încât, părinții mei fiind la bucătăria de

Forfota din a doua zi a soldaților ruși din curtea vară, au venit și i-au mulțumit prin semne noastră se mai liniștise spre seara acelei zile, când comandantului rus. De-ar fi fost numai atât, pentru că soldații rechiziționaseră de la gospodari căruțe, în următoarele pagini ar trebui să las însemnări șarete, cai de tracțiune, restituindu-le gospodarilor despre care mă tem că nu ar trebui să le suporte alți cai, alte căruțe etc... hârtia!

Având în vedere că părinții mei mai din teamă, - fragment -mai din omenie, le pregătise rușilor o ospitalitate cu adevărat românească, aceștia din urmă au căpătat Nicolae COSTEA TELEAJEN (Foto)încrederea cuvenită în ei și, în următoarele zile, cine credeți că erau puși să le gătească soldaților care erau încartiruiți la noi? Chiar părinții mei, Filofteia și Gheorghe, mai ales că mama era o maestră în a găti mâncare de țară, curată, gustoasă și sănătoasă.

Așa se face că veneau soldații ruși cu variate vietăți confiscate de la gospodari pe care sacrificându-le de grabă, le înmânau proaspeților bucătari spre a fi gătite.

Bineînțeles că se produceau și abuzuri... veneau rușii cu porci, îi sacrificau pe loc și comandau să li se gătească ce le poftea inima.

Încă din prima zi intrată în sat armata rusă, soldații acesteia căutau cu gura căscată ”hazaică”, controlând în curțile gospodarilor cu vârful sabiei de la pușcă... în căpițele cu fân ale gospodarilor, în podurile cu fân și fânării și prin alte diferite locuri, dacă nu cumva femeile și domnișoarele sunt ascunse prin acele locuri...

Firește, în tot acest timp se producea în sat o mare zarvă iscată de soldații ruși care venind din atâtea