4 poliedre · 2020. 1. 16. · 4 poliedre fig. 4.1 reprezentarea piramidei un corp mărginitde...

11
4 POLIEDRE Fig. 4.1 Reprezentarea piramidei Un corp mărginit de suprafețe plane, poligoane regulate sau neregulate poartă numele de poliedru. Intersecția dintre două fețe ale unui poliedru este o dreaptă ce poartă numele de muchie, iar intersecția dintre mai multe fețe se numește vârf. Cele mai folosite poliedre sunt prismele și piramidele. Poliedrele care au fețe poligoane regulate se numesc poliedre regulate. În epură, poliedrele se reprezintă prin vârfurile și muchiile care le determină. Regulile de vizibilitate în reprezentarea poliedrelor sunt: - poliedrele sunt opace, astfel unele muchii sunt vizibile, iar altele invizibile; - c onturul aparent este vizibil; - o față a poliedrului este vizibilă atunci când are un punct vizibil ce nu aparține conturului aparent; - dintre două fețe care se intersectează după o muchie de contur aparent, una este vizibilă iar cealaltă invizibilă; - muchiile care se întâlnesc într- un vârf din interiorul conturului aparent sunt toate vizibile sau invizibile, după cum punctul este vizibil sau invizibil. 4.1.1 Piramida. Punct pe suprafața piramidală Suprafața piramidală este generată de o dreaptă generatoare ce trece printr-un punct fix și se sprijină pe un poligon regulat. Piramida este corpul limitat de o suprafață piramidală și un plan care intersectează toate muchiile piramidei. Un punct aparține piramidei dacă este situat pe o dreaptă generatoare a piramidei. În figura 4.1.a este reprezentată o piramidă oblică cu baza în planul orizontal de proiecție, iar în fig.4.1.b este reprezentată o piramidă dreaptă cu baza în planul orizontal de proiecție. a) b)

Upload: others

Post on 27-Jan-2021

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 4 POLIEDRE

    Fig. 4.1 Reprezentarea piramidei

    Un corp mărginit de suprafețe plane, poligoane regulate sau neregulate poartă numele de poliedru. Intersecția

    dintre două fețe ale unui poliedru este o dreaptă ce poartă numele de muchie, iar intersecția dintre mai multe fețe se

    numește vârf.

    Cele mai folosite poliedre sunt prismele și piramidele. Poliedrele care au fețe poligoane regulate se numesc

    poliedre regulate. În epură, poliedrele se reprezintă prin vârfurile și muchiile care le determină.

    Regulile de vizibilitate în reprezentarea poliedrelor sunt:

    - poliedrele sunt opace, astfel unele muchii sunt vizibile, iar altele invizibile;

    - conturul aparent este vizibil;

    - o față a poliedrului este vizibilă atunci când are un punct vizibil ce nu aparține conturului aparent;

    - dintre două fețe care se intersectează după o muchie de contur aparent, una este vizibilă iar cealaltă invizibilă;

    - muchiile care se întâlnesc într-un vârf din interiorul conturului aparent sunt toate vizibile sau invizibile, după cum

    punctul este vizibil sau invizibil.

    4.1.1 Piramida. Punct pe suprafața piramidală

    Suprafața piramidală este generată de o

    dreaptă generatoare ce trece printr-un punct fix

    și se sprijină pe un poligon regulat.

    Piramida este corpul limitat de o

    suprafață piramidală și un plan care

    intersectează toate muchiile piramidei.

    Un punct aparține piramidei dacă este

    situat pe o dreaptă generatoare a piramidei.

    În figura 4.1.a este reprezentată o

    piramidă oblică cu baza în planul orizontal de

    proiecție, iar în fig.4.1.b este reprezentată o

    piramidă dreaptă cu baza în planul orizontal de

    proiecție.a)

    b)

  • Fig. 4.2 Intersecția piramidei cu un plan

    de capăt

    4.1.2 Intersecția piramidei cu un plan. Intersecția piramidei cu o dreaptă.

    Se consideră piramida oblică SABC cu baza în

    planul orizontal de proiecție. În figura 4.2 este

    reprezentată intersecția piramidei cu un plan de capăt

    [P]. În proiecție verticală punctele de intersecție dintre

    urma verticală P′ și piramidă sunt punctele m′ ∈s′a′,n′ ∈ s′b′ și q′ ∈s′c′. Se obține proiecția verticală m′n′q′.Proiecția orizontală a punctelor m, n și q se obține

    coborând linii de ordine pe muchiile sa, sb și sc. Se

    obține proiecția orizontală mnq.

    Fig. 4.3 Intersecția piramidei cu o dreaptă

    În figura 4.3 este reprezentată intersecția unei

    piramide oblice SABC cu baza în planul orizontal de

    proiecție și o dreaptă oarecare D(d,d′). Prin dreapta

    D(d,d′) se construiește planul de capăt [P], astfel că

    P′≡d′. În proiecție verticală se determină punctele deintersecție dintre urma verticală P′ și muchiile piramidei,

    astfel că m′ ∈s′a′, n′ ∈ s′b′ și q′ ∈s′c′. Se obține proiecțiaverticală m′n′q′. Proiecția orizontală a punctelor m, n și q

    se obține coborând linii de ordine pe muchiile sa, sb și sc.

    Se obține proiecția orizontală mnq.

    Proiecția orizontală d a dreptei D(d,d′) intersecteazăproiecția orizontală mnq în punctele i ∈mq și j ∈nq. Cu liniide ordine se găsesc în proiecție verticală i′ ∈m′q′ și j′∈n′q′.

    Punctele I(i,i′) și J(j,j′) sunt punctele în care dreapta

    intră, respectiv iese din piramidă.

  • Fig. 4.4 Desfășurarea piramidei oblice

    4.1.2 Desfășurarea piramidei oblice

    În fig. 4.4.a se consideră piramida SABC cu baza în planul orizontal de proiecție. Pentru a desfășura piramida

    este necesar să se determine adevarata mărime a muchiilor piramidei. Se construiește axa de rotație, verticala

    Z(z,z′) prin vârful piramidei și prin rotație de nivel se rotesc muchiile piramidei până devin drepte frontale.În proiecție

    verticală muchiile s′c1′, s′b1′ și s′a1′ apar în adevărată mărime. Desfășurata piramidei oblice este reprezentat[ ]n figura

    4.4 b)

    a)b)

  • Fig. 4.5 Prisma. Punct aparținând

    prismei

    4.2.1 Prisma. Punct pe suprafața prismatică

    Suprafața prismatică este generată de o dreaptă mobilă, care se sprijină pe un poligon director și care în timpul

    mișcării este paralelă cu o dreptă dată. Prisma se obține prin intersecția suprafeței prismatice cu două plane care să

    taie toate muchiile.

    Un punct aparține prismei dacă este situat pe o dreptă ce aparține suprafeței prismatice.

  • Fig. 4.6 Intersecția prismei

    cu un plan de capăt

    Fig. 4.7 Intersecția prismei

    cu o dreaptă

    4.2.2. Intersecția prismei cu un plan. Intersecția prismei cu o dreaptă.

  • 4.2.3 Desfășurarea prismei

    Fig.4.8 Desfășurarea prismei

  • 5.1 Suprafețe curbe

    Fig. 5.1 Reprezentarea conului

    Suprafețele curbe sunt suprafețe obținute prin mișcarea unor linii drepte sau curbe numit generatoare, după

    anumite legi.

    În funcție de forma generatoarei, suprafețele curbe sunt:

    -suprafețe riglate: au generatoarea o linie dreaptă (suprafețe conice, suprafețe cilindrice etc.)

    -supafețe neriglate: au generatoarea o curbă (suprafața sferei, suprafața torului etc.)

    În epură, suprafețele curbe se reprezintă prin conturul aparent, cu respectarea regulilor de vizibilitate stabilite

    la poliedre și prin trasarea axelor de simetrie, de rotație.

    5.1.1 Conul. Punct pe suprafața conului

    Suprafața conică este generată de o

    dreaptă generatoare ce trece printr-un punct

    fix și se sprijnă pe o curbă directoare închisă

    sau deschisă.

    În epură conul se reprezintă prin

    proiecțiile curbei directoare și prin proiecțiile

    vârfului conului, construindu-se generatoarle

    care limitează conturul aparent atât în plan

    orizontal cât și în plan vertical.

  • Fig. 5.2 Punct pe suprafața conului

    5.1.2 Punct pe suprafața conului

    Fig. 5.3 Intersecția unui con cu o dreaptă

    5.1.3 Intersecția conului cu o dreaptă

    Un punct aparține suprafeței conice dacă

    este situat pe o generatoare a acestei

    suprafețe. Unui punct a cărui proiecție

    verticală se cunoaște, îi corespund două

    proiecții orizontale.

  • Fig. 5.4 Desfășurarea conului oblic

    5.1.4 Desfășurarea conului oblic

  • Fig. 4.5 Cilindrul. Punct pe suprafața cilindrului

    5.1.5 Cilindrul. Punct pe suprafața cilindrului

    Suprafața cilindrică este generată de o dreaptă mobilă, care se sprijină pe o curbă directoare și care în timpul

    mișcării este paralelă cu o dreaptă dată. Cilindrul se obține prin intersecția suprafeței cilindrice cu două plane care să

    taie toate generatoarele.

    Un punct aparține cilindrului dacă este situat pe o generatoare ce aparține cilindrului.

  • 5.1.6 Desfășurarea cilindrului

    Fig.5.8 Desfășurarea cilindrului