Notiunea criminalisticiiCriminalistica este stiinta judiciara care studiaza elaboreaza si aplica metode si mij tehnico stiintifice de examinare a probelor jud reguli metodologice destinate descoperiri cercetarii infract si identif faptuitorilor precum si prevenirii faptelor antisociale

Obiectul criminalisticii1. Elaborarea si aplicarea metodelor si mij stiintifice de cercetare a urmelor si probelor materiale descoperie in locul sav infract in vederea identif obiectelor care le-au creat2. Preluarea din alte domenii stiintifice si adoptarea la nevoile proprii a unor metode stiintifice in vederea obt probelor necesare aflarii adev in proc penal3. Elaborarea procedeelor tactice de efectuare a actelor de urmarire penala in vederea asezarii pe baze stiintifice a intregii activ de crecetare penala4. Elaborarea regulilor metodologice de cercetare a diferitelor genuri de infract In rap cu natura ,modurile de operare folosite urmarile activ ilicite ,nr participantilor5. Studierea si generalizarea practicii pozitive a org judiciare in vederea perfectionarii continue a cadrului metodologic de cercetare a infract.6. Evidentierea cauzelor si cond care au generat sau inlesnit sav infract si propunerea de masuri inclusiv in domeniul legislativ in vederea prev faptelor antisociale7. Elaborarea si aplicarea metod si mij stiintifice destinate descop cu operativitate a infract si a operatorilor acestora.

Principiile criminalisticii1. P legalitatii2. P prezumtiei de nevinovatie3. P aflarii adev4. P identitatii5. P potriv caruia orice activ infract se consuma in timp si spatiu si este insotita de producerea unor modif materiale cunoscute sub denumirea de URME 6. P celeritatii investigatiei penale

Identificarea ciminalisticaNOTIUNE : este un proc de stabilire a identitatii unor obiecte care au creat urme in locul sav unei infract sau prod unui eveniment judiciar prin intermediul unor metode si mij stiintifice crimi in scopul obt probelor necesare aflarii adev in proc judiciar OBIECT:il reprez orice fiinta ,lucru sau fenomen care are capacit sa isi imprime insusirile generale sau particulare pe supraf sau sau in masa ob afate in ambianta locului faptei . Ob identif crimi este un ob concret nu numai prin materialit lui ci si prin leg cauzala directa ca fapta sau evenimentul cercetat. ETAPE: 1. Identificarea de gen sau de grup -presupune incadrarea ob cautat intr-o categ mare de obiecte care prez insusiri generale ,comune si esentiale2. Identificarea propriuzisa-extragerea ob cautat din categ din care a fost initial inclusiv pe baza unor insusiri particulare care il deosebesc de toate celelalte ob incluse in aceeasi categ ( gr subgr clasa)

Fotigrafia la fata locului Ea reda detalii ,stari dr fapt ,imprejurari etc care pot fi omise din diverse motive cum ar

fi: urme de dimensiuni f mici ,urme sau mij materiale de proba mascate de ob voluminoase sau alte elem din ambianta locului faptei ,amplasamentul anumitor ob etc A.foto de orientare -fixeaza imag locului faptei in ambianta mediului inconjurator , intr-un ansamblu de pct reper de natura sa permita identif zonei in care s-a sav infract ,ori in care a avut loc un eveniment cu implicatii juridice B.foto schita -inregostreaza in exclusivitate imaginea locului faptei redand totalit urmelor materiale de proba vizibile ,pozitionarea lor reciproca si fata de diverse repere existente in acest loc C. Foto obiectelor princip a urmelor si a cadavrelor -foto se executa in faza statica a cercetarii si fixeaza atat pozitia forma si dispunerea individ a fiecarei urme sau ob cat si dimensiunile lor liniare si caracteristicile generale de identificare .ea se realiz in faza statica a cercetarii la fata locului . D. Foto de detalii -se executa asupra macro si microreliefului urmelor si ob pt a inregistra caracteristicile de gen si individuale care le particularizeaza. Ea reprez uneori singurul mij de ridicare a urmelor infract si se realuz in faza dinamica a cercetarii la fata locului.

URMESENS LARG-orice modificare materiala sau de alta nat aparuta in cond savarsirii unei infract sau producerii unui ev cu implicatii juridice intre aeasta si ev existand un rap de cauzalitateSENS RESTRANS-urma e consid ca fiind impresiunea constructiei exterioare a unui ob material creata pe suprafata sau masa altui ob.Urmele formeaza ob de studiu al unei ramuri distincte: traseologie judiciara ce studiaza majoritatea urmelor.

CLASIFICAREA URMELOR:A)DUPA TIPUL/NATURA LOR:1.URME FORMA—refelecta conturul si constructia exterioara a ob creator. Forma si caract exterioare ale reliefului pot fi reproduse i totalit sau partial in fct de suprafata de contact existenta in mom form urmei Ex urma de rilare ale mij de transp u.de incaltaminte2.URME MATERIE-paricule macro sau microscopice de subst organica sau anorganica resturi de ob lasate la locul sav infract de faptuitor si instrumente fol la comiterea faptei ori preluate din acest loc in mom contactului cu elem din ambianta med inconjurator.Ex fire si fibre textile urme de sange sau parte piloasa resturi de tigari cioburi etc. Examinarea de lab se face prin procedee fizica-chimice cromatografia sectrografia electrografia si servesc la stab apartenentei de gen a ob creator.3.URME MIXTE-sunt care cuprind caracteristici ale urmelor de forma si materiale:pelicula de vopsea desprinsa de pe caroseria autoveh.urma piciorului crata de talpa manjita cu sange etc.Urmele mixte sunt examinate mai intai din punct de vedere traseologic.Examenul fizico chimic este mai laborios sise efect at cand cercetarea traseologica nu poate rez pb priv indentificarea de gen si individ a ob creator.B) DUUPA PLATICITATEA OB PRIMITOR1.URME DE SUPRAFATA-reproduc constructia exterioara a ob creator la suprafata ob primitor fara ca ultima sa-si modifice firma:

*URME DE STRATIFICARE-apar cand ob creator preia de pe suprfata ob cu care intra in contact diverse subst vascoase praf nisip etc.Ele reproduc destul de fidel forma ob creator*URME DE ADANCIME sunt urme de imprimare care se formeaza in cazul in care ob primitor este suficient de plastic pt a putea prelua si conserva constructia exterioara a ob creator urme de muscatura in produsele alimentareC) DUPA STAREA DE REPAUS SAU RELATIA DE MISCARE EXISTENTA INTRE OB CARE CONCURA LA FORMAREA URMELOR:1.URME STATICE-iau nastere cand ob care interactioneaza se afla intro stare relativa de repaus: urmele de incaltaminte formate i ntimpul stationarii si deplasarii2.URME DINAMICE-se form cand intre suprafete care intra in contact are loc o miscare de translatie sau alunecare.Urmele de franare ale mij de transport etcD) DUPA MODUL DE PERCEPERE:1.URME VIZIBILEde dimensiuni mari sau colorate2.URME LATENTE-slab vizibile sau invizibilecu ochiul liber care necesita aplicarea unor th speciale pt evidentiere 3.MICROURME-sunt reprez de particule foarte mici de materie sau caract mecanice inv cu ochiul liber.4.URME SONORE-utiliz acestora in vederea indentif ob sau pers care lea creat e posibila numai daca in mom producerii lor au fost captate cu un mijloc de inregistrare:urme ale armarii percutiei detunaturii armei de foc5.URME OLFACTIVE sunt urme de miros lasate de corpul uman imbracamintea si ob portoabile de cadavre subst toxice si stupefianteE)DUPA MODUL DE TRANSMITERE1.URME TRANSMITE UNILATERAL-sunt urme lasate la fata locului de catre faptuitor si mij folosite la sav infract.2.URME TRANSMISE BILATERAL-transform in totalitate sau in parte a caracteristicilor ob creator pe suprafata ob primitor si invers.

DACTILOSCOPIA-e ramura th crimnalistice care studiaza desenele papilare digitale palmare si plntare in vederea indentif pers si prev savarsirii de infract.INUSIRILE DESENELOR PAPILARE:1.UNICITATEA DESENULUI PAPILAR-se deosebesc intre ele atat in privinta morfologiei generale cat si sub aspectul detaliilor de constructie ale crestelor papilare. Fiecare desen papilar a fiecarui deget are o morfologie unica.2. STABILIT DESENULUI PAPILAR-incep sa se formeze in luna a 3 a vietii intrauterine si capata forma definitiva in luna a 6 si raman neschimbate tot restul vietii.Singurele modif intervin pe parcursul vietii sunt cele ref la dimensiunea urmelor.INALTERABILITATEA-nu pot fi inlaturate sau modificate.Incercarile de modif a reliefului papilar sub act unor agenti externi care afecteaza in mod superficial stratul dermic se soldeaza cu regenerarea pieii in formele avute initial.

CLASIFICAREA DESENELOR:In fct de regiunea anatomica:DESENE PAPILARE PALMARE-digito-palmare-situate la baza degetuelor aratator mijlociu mic si inelar; tenare-la baza degetului mare; si hipotenare-situate spre ext palmei

DESENE PAPILARE PLANTARE-apar pe talpa picorului si sunt la fel de valoroase in indentificarea pers ca oricare alt desen papilar. Talpa piciorului se imparte in: metatarosfalangiana metatarsiana tarsiana si regiunea calcaiului.Fiecare di nregiuni creste papilare au aspect specific care permite indentif zonei din care provin chiar si at cand sunt redate fragmentar.DESENE PAPILARE DIGITALE-pot fi descoperite in locuri si pe obiecte foarte diferite pereti cioburi imbracaminte etc.Acestea se formeaza pe falangeta falangina si falanga.Aceasta cuprinde:-regiunea marginala-alc din creste papilare sub forma unor arcuri puternic boltite situate pe varful si margina falangetei-regiunea centrala are in componetna sa creste papilare cu o configuratie extrem de variata-regiunea bazala-formata din creste papilare sit deasupra primului dant flexoral.Acestea au ascpectul unor linii orizontale ascendente sau descendente.

A)TIPUL ARC(ADELTIC)-pornesc di nextremitatea sanga a falangetei se continua spre centru unde se boltesc usor si se finalizeaza cu un traseu descendent spre marginea drepata.Nu contine delteSUBTIP ARC SIMPLU-regiunea centrala are aspectul unro arcuri de cerc aproximativ paraleleSUBTIP ARC PIN-crestele papilare din nucleu au o forma ascutita capatand aspectul unui pin.B) TIPUL LAT (MONODELTIC)-configuratia de laturi pe care o au crestele papilareSUBTIP DEXTRODELTIC-delata in drSUBTIP SINISTRODELTIC-delta in stangaAmbele se divid in:LAT SIMPLU-latul nu contine in interorul sau pe bratele sale nici un detaliu caracteristicLAT BIFURCAT ST DR/BILATERAL-pe unul sau ambele brate ale bif se sit cate o contopire sau bif de creste papilareLAT SIMPLU CU INEL SAU BUTONIERAC)TIPUL CERC(BIDELTIC)-aspecul circular al crestelor papilare din nucleuSUBTIP CIRCULAR-nucleul e redat sub forma de cerc-cerc punctat cercur concentrice cerc cu spirala etcSUBTIP SPIRALA-in centru se contureaza o creasta papilara sub forma unei spirale care se roteste spre stanga sua dr.SUBTIP OVOIDAL-aspectul uni oval orientat perpendicular sau oblic fata de santul de flexiuneSUBTIP LATURI GEMENE-alc din doua laturi unul ascendent iar celalat descendent.SUBTIP BUZUNAR-alc din doua laturi independente a caror brate se indr in aceiasi directieSUBTIP BIDELTIC NEREGULAT-nucleul e nedefinit si nu permite incadrarea desenului in nici un subtip.D)TIP POLIDELTIC-contine 3 sau mai multe delte si structura nucleului comlicata formata dintr-un cerc si lat sau 2 cercuri.SUBTIP TRIDELTICSUBTIP QUADRODELTIC

E)TIP AMORF-creste papilare cu traiectorii neregulateSUBTIP SIMIAN-specific maimutelor si epilepticilor sau bolnavi psihiciSUBTIP DANTELIFORM-creste papilare orientate perependicular pe santul fexoral in care se afla nuemroase puncte papliare.

RELEVAREA PRIN METODE FIZICE

Constă din pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulaţie foarte fină – de aici şi denumirea de prăfuire (pudrare), pe obiectul ori suprafeţele purtătoare de urme. Substanţele sau amestecul de substanţe folosite în relevare , pe lângă finetea lor, trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii : - să fie în contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma (pentru relevarea urmelor de pe o coală albă de hârtie se foloseşte un praf de culoare închisă) ;- să prezinte o aderenţă selectivă , deci numai la material din urma , şi nu la întregul suport , pentru a evita îmbâcsirea urmei sau estomparea detaliilor caracteristice .

Dintre substanţele întrebuinţate fracvent în practică, amintim: ceruza (carbonat de plumb), negru de fum, roşul Sudan III, argentoratu (pulbere aluminiu), miniul de plumb, oxidul de cupru, praful de Xerox etc.. Aceşti revelatori, consideraţi tradiţionali, se folosesc pentru suprafeţele netede.

Revelarea urmelor papilare pe suprafeţele multicolore se realizează cu substanţe fluorescente, de tipul pudrei galbene fluorescente, activate sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete. Revelatorii fluorescenti, sub formă de prafuri sau de soluţie (mai uşor de pulverizat), tind să capete o utilizare universală, datorită calităţilor lor, singurele suprafeţe la care nu pot fi folosiţi fiind cele de tipul lemnului neprelucrat sau hârtiei .

Răspândirea, ca şi îndepărtarea pudrelor de revelare de pe obiect se face prin intermediul unei pensule fine din păr de veveriţă, pană de struţ sau fire de carbon. Pentru pudrare se mai folosesc şi pulverizatoare speciale sau sprayuri, îndeosebi pentru suprafeţele mari. La îndepărtarea prafului, pensula este mişcată numai într-o singură direcţie, în scopul prevenirii deteriorării urmei.

Pudrarea selectivă a urmelor dispuse pe suprafeţe de piele, cauciuc, mase plastice se poate efectua şi prin folosirea aşa numitei pensule magnetice, respectiv un magnet cilindric la care aderă praful revelator amastecat cu pulberea fină de fier. În ipoteza suprafeţelor nichelate sau cromate, se practică afumarea urmelor cu funingine de camfor sau polistiren expandat, procedeu care a dat rezultate bune în practică.

Un procedeu modern de revelare a urmelor latente, îndeosebi a celor dispuse pe hârtie, constă din metalizarea într-o cameră de vid.

Procedeu destul de laborios şi relativ costisitor, întrucât presupune evaporarea, de pildă, a unui amestec de aur-cadmiu, vaporii aderând selectiv la urma crestelor şi a şanţurilor papilare, a dat rezultate foarte bune inclusiv pe suprafeţe cu asperităţi, de genul cărămizilor. Pentru suprafeţele curente ale obiectelor , inclusiv hârtia, se foloseste un amestec de zinc, antimoniu şi cupru.

O metodă ce serveşte atât la revelarea urmelor de mâini cât şi la revelarea urmelor de buze, de mănuşi, a urmelor de încălţăminte pe materiale textile sau plastice, are la bază un dispozitiv cu câmp electric de frecvenţă medie.

Un procedeu de îmbunătăţire a calităţtii fragmentelor urmelor digitale, elaborat de specialişti români , îl reprezintă prelucrarea imaginii urmei prin intermediul unei instalaţii electronice, denumită “Optimoscop”.

RELEVAREA PRIN METODE CHIMICE

O altă metodă este revelarea prin metode chimice care se bazează pe reacţia dintre anumite substanţe chimice şi componentele transpiraţiei (săruri , aminoacizi etc.). În funcţie de particularităţile lor, aceste metode pot fi structurate astfel :

- O metodă folosită curent în practică, pe care unii autori nu o includ în categoria procedeelor chimice deşi se bazează pe o reacţie de natură chimică, constă din revelarea cu vapori de iod – pe care unii specialişti o numesc aburire, termen pe care îl consideram inexact-, îndeosebi a urmelor aflate pe hârtie şi pe pereţi. Revelarea se realizează prin intermediul unui dispozitiv simplu de vaporizare, iodul metalic fiind foarte volatil. Reacţia dintre vaporii de iod şi componentele din sudoarea depusă în urmă determină apariţia unei coloraţii specifice. Procedeul reclamă rapiditate în fotografiere sau fixare, revelarea fiind de scurtă durată, însă poate fi reluat.

- Revelarea cu reactivi chimici propriu-zisi, de genul ninhidrinei, nitratului de argint etc. Dintre reactivii chimici, mai des folosit în practică, pentru revelarea urmelor pe hârtie, cel pe bază de nenhidrină, care reactionează cu aminoacizii din sudoare, dând rezultate bune chiar şi la urmele mai vechi. Se mai întrebuinţează, de asemenea, nitratul de argint sau rodamina B, soluţii folosite şi în organizarea capcanelor criminalistice. La urmele formate prin depunere de substante grase se aplică vaporizări de diversi acizi (osmic sau fluorfidric , daca urma este pe sticlă). Un alt reactiv, intrat în uzul organelor de specialitate, este solutia denumita DEMAC, sensibilă la urea din sudoare. Un caz particular îl constituie urmele de mâini formate prin depunerea de sânge, în care revelarea se face pe baza metodelor specifice cerecetării petelor de sânge, apelându-se fie la soluţii care determină o fluorescenţă specifică, fie la soluţia de leucoverdemalachit, folosită în special la urmele formate prin depuneri de sânge, cum este luminolul.

Revelerea urmelor de mâini pe pielea umană – de neconceput până acum câţiva ani – este în prezent posibilă, tot datorită unor reacţii chimice, care dau cele mai bune rezultate, cu toate că încercări s-au facut şi cu radiaţii roentghen sau cu iod. Metoda este aplicată cu rezultate bune şi în ţara noastră, putând fi indicate fără reţinere, în vederea descoperirii urmelor de mâini pe piele, de către organele judiciare. Procedeele de revelare a acestei categorii de urme sunt variate, astfel dacă unele se bazează pe reacţii chimice, cum este cazul şi celor folosite la noi în ţară, altele sunt de natură fizică. De pildă, specialiştii japonezi au reuşit revelarea şi ridicarea unei amprente digitale de pe gâtul unei persoane sugrumate, după un interval de 9 ore de la instalarea morţii .

REVELAREA PRIN METODE OPTICE se constituie ca un ansamblu de metode noi în materie, bazate pe tehnici de vârf, aplicate la specificul descoperirii urmelor papilare. Dintre acestea, un loc prioritar îl deţine folosirea laserului. Fireşte, aceste procedee sunt de natură fizică, însă le prezentăm separat, datorită nu atât caracterului lor de noutate, cât particularităţilor lor tehnico-ştiinţifice.

Radiaţia de tip laser (laser de argon) este proiectată lateral oblic, sub unghi de circa 45 de grade, determinând apariţia unei fluorescente specifice anumitor substanţe secretate de glandele sebacee (riboflavina). La nevoie fluorescenţa poate fi întărită prin tratare cu ninhidrină. De remarcat că procedeul nu este distructiv (se foloseste o radiaţie laser de joasă putere), putând fi reluat de mai multe ori. Procedeul, pus la punct de specialiştii canadieni, a permis revelări de urme, cu o vechime de 9 ani , aflate pe filele unei cărţi.

O altă metodă optică o constituie dispersia luminoasă a unei raze de lumină incidentă, proiectată spre suprafeţele purtătoare de urmă. Imaginea urmei se obţine prin intermediul unor filtre electronice, procedeul prezentând un dublu avantaj: nu este distructiv şi permite fixarea imediat, prin fotogarfiere sau pe bandă videomagnetică , a urmei. Tehnicile clasice sau noile metode de revelare a urmelor de mâini pot fi folosite şi în ipoteza urmelor de mănuşi