CAPITOLUL 1

Modernizare sistem rutier strazi in COMUNA DOMNESTI, judetul Ilfov.

BENEFICIAR:

PRIMARIA COMUNEI DOMNESTI, JUDETUL ILFOVMODERNIZARE SISTEM RUTIER

Str. DUCULESCU, Str. GHIOCEILOR, Str. OCCIDENTULUI, Str. CIUTACI si Intr. GARII.

COMUNA DOMNESTI

MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investitii Modernizare sistem rutier:

Str. DUCULESCU, Str. GHIOCEILOR, Str. OCCIDENTULUI, Str. CIUTACI si Intr. GARII.

1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea, adresa postala) Strazile se afla situate in partea de centru a comunei Domnesti, judetul Ilfov, in imediata vecinatatea a Drumului Judetean DJ401A (Bragadiru Ciorogarla).1.3. Titularul investitiei Primaria Comunei Domnesti, Judetul Ilfov.

1.4. Beneficiarul investitiei Primaria Comunei Domnesti, Judetul Ilfov.1.5. Elaboratorul proiectului S.C. EUROPROIECT CONSTRUCT S.R.L.

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR2.1. Descrierea lucrarilor

Programul de dezvoltare si modernizare ntocmit de Primaria Comunei Domnesti are ca prioritati imbunatatirea conditiilor de trai sau de desfasurare a activitatilor zilnice pentru locuitorii comunei, fie ca locuiesc in cartierele rezidentiale sau au locuri de munca in zonele industriale.

Programul are cateva obiective specifice:

Asigurarea conexiunii la reteaua de drumuri judetene

Economisirea timpului si a carburantului Reducerea costurilor de operare a autovehiculelor Imbunatatirea nivelului general de trai prin modernizarea strazilor si amenajarea trotuarelor, amenajarea de retele noi de canalizare si alimentare cu apa, amenajare de spatii verzi, etc. Cresterea competitivitatii ca locatii rezidentiale sau pentru afaceri. Cresterea rolului economic si social al comunei. Imbunatatirea capacitatii portante2.1.a. Amplasamentul si situatia actuala Zona Str. DUCULESCU, Str. GHIOCEILOR, Str. OCCIDENTULUI, Str. CIUTACI si Intr. GARII este alcatuita in proportie de 90%, din locuinte familiale si 10%, din platforme industriale. Aceasta dezvoltare continua si rapida a condus la realizarea de strazi noi, prelungirea celor existente, pentru creerea de accese catre toate locuintele sau platformele industriale. Amenajarea lor a fost facuta de la stadiul de strazi din pamant la strazi amenajate numai cu balast sau pietris, fara a putea realiza o structura rutiera moderna. De asemenea, pe aceste strazile, Primaria Comunei Domnesti impreuna cu detinatorii retelelor de utilitati, au introdus retele electrice noi, canalizare menajera, alimentare cu apa si local retele gaze naturale.

Astfel obiectivul acestui proiect, este de a oferi solutii tehnice si economice privind modernizarea structurii rutiere, pe urmatoarele strazi: Descrierea situatiei existente, pe scurt este urmatoarea:

1. Str. DUCULESCU, L = 760 ml, structura rutiera este formata din balast infestat si local mixtura asfaltica degradata (sistem rutier nou 50%)2. Str. GHIOCEILOR, L = 940 ml, structura rutiera este formata din balast infestat si local mixtura asfaltica partial degradata (sistem rutier nou 70%)3. Str. OCCIDENTULUI, L = 520 ml, structura rutiera este formata din balast infestat si local mixtura asfaltica partial degradata (sistem rutier nou 50%)4. Str. CIUTACI, L = 940 ml, structura rutiera este formata din mixtura asfaltica partial degradata (sistem rutier nou 30%)5. Intr. GARII, L = 140 ml, structura rutiera este formata din balast infestat

Lungimea totala a strazilor analizate in prezentul proiect este de 3300 ml Clasa tehnica ,,III-V Drumuri principale si secundare si Categoria de importanta ,,C-normala.

Prin realizarea lucrarilor prevazute in prezentul proiect, se asigura un aport deosebit la dezvoltarea zonei si va conduce la sporirea sigurantei circulatiei localnicilor, contribuind la imbunatatirea semnificativa a conditiilor de trafic si de circulatie a pietonilor. De asemenea accesul institutiilor de interventie urgenta salvare, pompieri, politie, etc. va fi mai facil in caz de necesitate.

Realizarea proiectului, va avea un impact pozitiv asupra locuitorilor.

Modernizarea strazilor se va realiza pe amplasamentul existent, fara a se parasi ampriza existenta.

Elementele geometrice atat in plan, cat si in profil longitudinal si transversal, vor fi adaptate la amplasamentul existent, astfel incat proprietatile riverane strazilor, sa nu fie afectate, iar instalatiile electrice, retelele de gaze sau de apa potabila din zona, sa nu fie necesar a fi mutate. Se va asigura o viteza de deplasare a autovehiculelor de 20-50 km/h, necesara asigurarii drumului parametrii tehnici corespunzatori Astfel, proiectul la faza Studiu de Fezabilitate propune varianta cu o structura rutiera elastica, urmand acelasi traseu in plan. Traficul rutier redus nu a permis dimensionarea structurilor rutiere, aceste structuri sunt alcatuite pe baza unor solutii constructive.2.1.b. Topografia Pentru intocmirea proiectului au fost folosite studii topografice a caror date de teren au fost preluate cu statii totale fiind transpuse pe planuri de situatie scara 1:200, profiluri longitudinale scara 1:1000, 1:100 si profile transversale scara 1:100.

Ridicarile topografice s-au facut cu statii totale in sistem de coordonate STEREO 70, plan de referinta Marea Neagra 1975.

In Proiectul Tehnic se vor preda elementele cu coordonatele necesare trasarii fiecarei strazi.2.1.c. Clima si si fenomenele naturale specifice zonei

Date privind climatul zonei Teritoriul Comunei Domnesti se ncadreaza n perimetrul sectorului cu clima

continentala.

Temperatura aerului: - media anuala este de cca. 100 110C;

- maxima absoluta: 380C;

- minima absoluta: - 270C.

n ceea ce priveste precipitatiile atmosferice cantitatile medii anuale sunt cuprinse ntre 500 600 mm/an:

- cantitati medii lunare ianuarie: 60 70 mm;

- cantitati medii lunare iulie: 30 40 mm.

Stratul de zapada dureaza 40 60 zile/an si are grosimea de 35 40 cm.

Conform STAS 1709/1-90 strazile studiate se caracterizeaza prin urmatorii indici de nghet, exprimati n 0C x zile:

Sistem rutier suplu si semirigid

I3/30 med = 425 Conform STAS 6054/77 adncimea maxima de nghet a terenului natural este de 80 - 90 cm.Date privind hidrologia zonei Principalul curs de apa din zona este raul Ciorogarla, la o distanta foarte mica fata de zona. Hidrologia zonei se caracterizeaza prin existenta unei panze freatice superficiale care se gaseste in nisipuri. Nivelul apei se afla la adancimi cuprinse intre 5 si 6 m de la suprafata terenului si este alimentata prin infiltratii de la suprafata. Nivelul apei prezinta oscilatii semnificative datorate precipitatiilor sezoniere si este puternic influentata de reteaua hidrografica din aceasta zona.2.1.d) Geologia, seismicitateaDate privind morfologia terenului: Din punct de vedere morfologic perimetrul studiat se afla situat in zona de V a Municipiului Bucuresti, pe terasa estica a raului Ciorogarla. Cotele sunt cuprinse ntre 87 m si 91 m.

Date privind geologia zonei

Depozitele acestui perimetru sunt de natura cuaternara, atribuite Pleistocenului Superior, fiind constituite la suprafata din depozite deluvialeloessoide, care au acoperit complet depunerile mai vechi in care raurile au sapat relieful actual.

Pleistocenul superior este reprezentat in baza de nisipurile de Mostistea (nisipuri medii si fine, cu intercalatii de concretiuni grezoase sau calcaroase). Aceste nisipuri suporta o serie de depozite : argile intermediare (argile, argile nisipoase uneori cu aspect loessoid), pietrisuri, acoperite local de depozitele loessoidale (alcatuite din prafuri nisipoase-argiloase galbui, cu concretiuni calcaroase si cu frecvente intercalatii de prafuri argiloase de culoare caramiziu-roscata). Seismicitatea zonei Potrivit Normativului P 100-1/2006 privind proiectarea antiseismica a constructiilor pentru cutremure avnd un interval de recurenta (IMR) = 100, zonarea valorii de vrf a acceleratiei terenului are o valoarea a lui ag de 0,24 g.

Din punct de vedere al zonarii perioadei de colt aceasta este Tc = 1,6 s.

2.1.e) Prezentarea proiectului pe specialitati Prezentarea proiectului pe specialitati se va face in documentatii separate deoarece actualul proiect cuprinde numai lucrari de drumuri, cu varianta optima pentru modernizarea strazilor este solutia tehnica - Structura rutiera elastica, cu mixturi asfaltice .2.1.f) Devierile si protejarile de utilitati afectate Nu este cazul; solutiile din proiect nu afecteaza utilitati, nu sunt necesare protejari sau mutari de utilitati.2.1.g) Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon pentru lucrari definitive si

Provizorii Sursele de utilitati pentru lucrari definitive si provizorii de drum nu sunt necesare.2.1.h) Cai de acces permanente, cai de comunicatii si altele asemenea Nu sunt necesare astfel de lucrari.2.1.i) Trasarea lucrarilor Trasarea lucrarilor se va face pe baza coordonatelor si cotelor precizate in plansele plan, profile in lung si profilele transversale, precum si a coordontelor si cotelor cuprinse in Tabelele de coordonate trasare ax ale fiecarei strazi cu luarea in consideratie a cotelor si coordonatelor cuprinse in Descrierea reperilor ridicarii topografice.2.1.j) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, zgomotului sau peisajului.

Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric. Prin executarea lucrarilor vor aparea unele influente favorabile de mediu prin:

- scaderea poluarii prin eliminarea circulatiei lente si a intreruperilor datorita continuitatii platformei;

- scade intensitatea zgomotului.

Prin lucrarile prevazute se vor asigura conditii mai bune pentru circulatie si pentru locuitorii din zona (noxe mai putine, zgomot mai mic, dezvoltarea regiunii ca urmare a capacitatii unor strazi cu structura rutiera moderna).

Pe perioada de executie a lucrarilor se va asigura colectarea, depozitarea temporara si evacuarea n conditii de siguranta a deseurilor.

Materialele utilizate nu sunt poluante pentru apa si sol.

La elaborarea documentatiei s-a tinut cont de prevederile specifice n domeniul

protectiei mediului.2.2. Memorii tehnice pe specialitati Prezentarea memoriilor tehnice pe specialitati se va face in documentatii separate deoarece actualul proiect cuprinde numai lucrari de drumuri.2.2.a) Memoria tehnic specialitatea drumuriTraseul in plan:

Strazile Comunei Domnesti analizate in prezentul proiect se incadreaza in clasele tehnice III-V, astfel incat conform temei de proiectare, acestea au latimea partii carosabile, de 4,00 m 6.00 m plus acostamente de 0,50 m, borduri din beton, trotuare si santuri din pamant.

In plan, strazile proiectate urmaresc cat mai fidel posibil, amplasamentul existent, prin curbe cu raze simple, fara curbe progresive, datorita apropierii gardurilor riveranilor si a traseelor urmarite. Astfel viteza de proiectare, este de 20-50 km/h iar in zonele de intersectii, unde autoturismele pot vira dreapta-stanga, cu proiectare de curbe cu raze foarte mici, aceasta scade. Razele proiectate, au valori cuprinse intre R = 2,00 m si R = 15,00 m in zonele intersectiilor de strazi.Profil longitudinal: Linia rosie proiectata respecta prevederile normativelor; s-a urmarit ca axa proiectata sa se suprapuna cat mai fidel pe axa strazii existente, tinand sema de conditiile impuse de tema de proiectare si cu respectatrea pe cat posibil a prevederilor normativelor in vigoare. Valorile pantelor sunt mici si medii, cuprinse intre 0.00 % si maxim 1.50 %. Acestea nu urmarit parametrii normativelor si au tinut cont de evitarea eventualelor modificari ale traseului in plan, scurgerea apelor pluviale la colectoarele principale, exproprieri si chiar accesul la locuintele riveranilor.Profil transversal:Panta transversala pentru, scurgerea apelor, este de 2,50% pentru strazile cu dubla panta. 1. Str. DUCULESCU, l = 5,50 m, acostamente l = 2 x 0,50 m, santuri din pamant.

2. Str. GHIOCEILOR, L = 430 ml, l = 5,50 m, trotuare l = 2 x 1,20 m.

L = 510 ml, l = 5,50 m, acostamente l = 2 x 0,50 m, santuri din pamant.

3. Str. OCCIDENTULUI, carosabil l = 5,00 m, trotuare l = 2 x 1,20 m.

4. Str. CIUTACI, carosabil l = 6,00 m, acostamente l = 2 x 0,50 m, local santuri din pamant. trotuare l = 2 x 1,10 m.

5. Intr. GARII, L = 140 ml, carosabil l = 4,00 m, acostamente l = 2 x 0,50 m, local santuri din pamant.

Structura rutiera 1. Structura pentru realizarea sistemului rutier nou pe strazile cu balast consta in:

4cm beton asfaltic de uzura tip BA 16; 5cm - mixtura asfaltica de legatura tip BADPC 25; 15cm strat din piatra sparta amestec optimal; 20cm strat din balast amestec optimal;

2. Structura pentru realizarea sistemului rutier mentinut consta in:

4cm beton asfaltic de uzura tip BA 16; mixtura asfaltica existenta;3. Structura pentru realizarea trotuarelor consta in:

4cm beton asfaltic de uzura tip BA 8; 10cm strat din balast stabilizat cu ciment Rt 3N/mm2;

10cm strat din balast4. Structura pentru realizarea acostamentelor noi consta in:

15cm strat din piatra sparta;

20cm strat din balast

Scurgerea apelor: Pentru scurgerea apelor pluviale, de pe suprafata strazilor, s-au proiectat pante

transversale si longitudinale, inclusiv bordurile din beton de ciment 20x25 cm, astfel incat acestea sa fie conduse catre santurile de pamant noi si dirijate prin podete amenajate local, la intersectiile drumurilor cu l=6 ml si la accesele la proprietati cu l=4 ml cu descarcare in punctele considerate minime.

Siguranta circulatiei Lucrarile de marcaj si semnalizare, se vor executa in conformitate cu STAS 1848/1-7. Semnalizarea rutiera verticala se va realiza cu indicatoare noi montate pe stalpi metalici noi in zonele solicitate prin proiect, la inaltimea corspunzatoare conform normelor in vigoare.

Marcajele rutiere orizontale se vor realiza din vopsea alba.2.2.b. Durata de realizare si etapele principale Se estimeaza ca lucrarile de modernizare a strazilor din comuna Domnesti analizate in prezentul proiect sa dureze 6 de luni, principelele etape ale proiectului fiind: realizarea infrastructurii (straturile de fundatie, de baza), realizarea suprastructurii (straturile din mixturi asfaltice), realizarea santurilor si a podetelor si realizarea semnalizarii si marcajului rutier.2.3. Numar de locuri de munca create in faza de executie

In faza de executie se estimeaza creerea a 30-50 de locuri de munca, conform planificarii si detalierii etapelor de lucru: Manager de proiect, sef de sntier, sef de lot, sefi de echipe, tehnicieni, topografi, mecanici utilaje, conducatori auto, personal calificat si necalificat pe anumite ramuri de lucru, paznici, etc. 2.4. Instructiuni privind urmarirea n timp a constructiei n conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea n constructii, publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 12, Partea I, din 24 ianuarie 1995 si a Normativului privind urmarirea comportarii n timp a constructiilor, indicativ P 130/1997, acest capitol cuprinde instructiuni privind urmarirea n timp a lucrarilor de drumuri.

Pentru lucrarile de drum se vor urmari n mod special, prin inspectii vizuale, bianuale, de preferinta primavara si toamna, urmatoarele aspecte :

Planeitatea partii carosabile.

Aparitia de fisuri sau crapaturi ale partii carosabile la aparitia acestora se vor lua

imediat masuri de colmatare n vederea mpiedicarii infiltratiilor provenite din apele pluviale n sistemul rutier, cu consecinte grave n special n perioadele de nghet si dezghet.

Starea panourilor de semnalizare si presemnalizare (eventualele lipsuri, murdariri

care le fac neobservabile, degradari, exfolieri, etc). n cazul constatarii de deficiente se vor lua urgent masuri de remediere, nlocuire sau complectare, dupa caz.

Starea marcajelor longitudinale, urmarindu-se ca acestea sa fie n permanenta

vizibile n special pe timp de noapte si perioade de iarna.

Starea elementelor de scurgere a apelor pluviale (rigole carosabile, guri de scurgere si camine de vizitare).

Acestea vor trebui curatate periodic pentru a se preveni colmatarea si proasta

functionare. Elementele de scurgere din elemente prefabricate vor fi investigate,

deasemeni, n vederea depistarii eventualelor degradari ale dalelor, desprinderi sau

distrugerea etansarii spatiilor dintre acestea. n cazul constatarii degradarilor de

dale, acestea se vor nlocui si se va reface matarea rosturilor.

Responsabilii cu efectuarea inspectiilor, din partea Beneficiarului, vor consemna

constatarile si concluziile in registrul de revizii tehnice.

Se va convoca comisie, n mod exceptional, n cazul unor evenimente deosebite cum ar fi :

Cutremure cu grad de seismicitate mare

Explozii

Dupa efectuarea unui transport greu (autorizat sau neautorizat)

Constatarea unor deteriorari grave (tasari evidente ale structurilor de rezistenta)

Aparitia unor deformatii vizibile care ar putea periclita structurile de rezistenta

Inundatii, viituri.2.5. Laboratoarele executantului

Executantul va utiliza in vederea atestarii calitatii constructiilor, laborator propriu autorizat si acreditat sau in baza unor contracte alte laboratoare autorizate si acreditate, pentru intreaga gama de lucrari rezultata din tehnologia de executie.2.6. Curatenia pe santier

In vederea asigurarii unui flux normal al lucrarilor, executantul va asigura ordinea si curatenia atat in incinta organizarii de santier cat si in zona lucrarilor. Se vor respecta conditiile din avize.

La terminarea lucrarilor se vor demonta toate lucrarile de organizare de santier si se va curata terenul din zona.2.7. Servicii sanitare

Nu sunt necesare dotari speciale in ceea ce priveste serviciile sanitare. Se vor respecta conditiile din avize.2.8. Relatii intre contractant (ofertant), consultant si entitatea achizitoare

(investitor) Relatiile intre acesti factori sunt cele stabilite prin lege. Controlul calitatii lucrarilor se va executa permanent si periodic conform Programului de inspectii pe faze.

La inceperea executiei lucrarilor beneficiarul va stabili modalitatea de urmarire tehnica si economica a executiei.2.9. Securitate si sanatate in munca La executia lucrarilor se vor respecta prescriptiile enumerate mai jos :

Legea securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006 M.Of. 646/26 iulie 2006

Hotarrea Guvernului nr.1425/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii securitatii si sanatatii n munca nr. 319/2006 publicata n M.Of. nr.882/30.10.2006

Hotarrea Guvernului nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile M.Of. nr. 252/21.03.2006

Planul de securitate si sanatate este un document scris care va cuprinde ansamblul de masuri ce vor fi avute in vedere pentru preintampinarea riscurilor ce pot aparea in timpul desfasurarii activitatii pe santier.

Planul de securitate si sanatate va face parte din proiectul elaborat al lucrarii si va fi adaptat continutului acestuia.

Acesta va preciza :

Cerinte de securitate si sanatate aplicabile pe santier;

Masuri de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;

Masuri specifice de securitate in munca pentru lucrarile care prezinta riscuri; masuri de protectie colectiva si individuala.

Planul va contine cel putin urmatoarele :

Informatii de ordin administrativ care privesc santierul ;

Masuri generale de organizare a santierului stabilite de comun acord de managerul de proiect si coordonatorii in materie de securitate si sanatate.

Identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta riscuri, masuri de protectie colectiva si individuala.

Amenajarea si organizarea santierului, modalitati de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munca prevazute de executanti pentru realizarea lucrarilor.

Obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se desfasoara in perimetrul santierului si in vecinatatea acestuia.

Masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului in ordine si in stare de curatenie.

Conditiile de manipulare a diverselor materiale

Limitarea manipularii manuale a sarcinilor.

Conditii de depozitare eliminare sau evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate din frezari, spargeri betoane, etc.

Inainte de inceperea lucrarilor pe santier de catre executant, planul propiu de securitate si sanatate al acestuia va fi consultat si avizat de catre coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii, medicul de medicina muncii si membrii comitetului de securitate si sanatate.

Conform Art. 11 din N.G.P.M., preluand paragraful 2 pct. b art. 6 din Directiva-cadru 391/89/CEE, prevede: Angajatorul are urmatoarele obligatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca:

sa asigure evaluarea riscurilor pentru sanatatea si securitatea angajatilor in vederea stabilirii masurilor de prevenire, incluzand alegerea echipamentului tehnic, a substantelor chimice si a preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munca etc.;

angajatorul trebuie sa dispuna evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pentru toate locurile de munca, inclusiv pentru acele grupuri de angajati care sunt expusi la riscuri particulare;

in urma acestei evaluari, masurile preventive si metodele de lucru stabilite de catre angajator trebuie sa asigure o imbunatatire a nivelului de protectie a angajatilor si sa fie integrate in toate activitatile unitatii respective, la toate nivelurile ierarhice.

Art. 31 din N.G.P.M. stabileste ca prima atributie a personalului din cadrul serviciului de securitate a muncii evaluarea riscurilor: Atributiile personalului din serviciul de securitate a muncii sunt:

sa asigure evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locurile de munca, precum si sa reevalueze riscurile ori de cate ori sunt modificate conditiile de munca si sa propuna masurile de prevenire corespunzatoare, ce vor alcatui programul anual de protectie a muncii; evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala si determinarea nivelului de risc pe loc de munca si unitate".

Angajatorul are obligatia generala de a asigura starea de securitate si de a proteja sanatatea muncitorilor; evaluarea riscurilor are drept obiectiv sa permita angajatorului adoptarea masurilor de prevenire/protectie adecvate, cu referire la:

prevenirea riscurilor profesionale;

formarea muncitorilor;

informarea muncitorilor;

implementarea unui sistem de management care sa permita aplicarea efectiva a masurilor necesare.

Evaluarea riscurilor trebuie sa fie structurata astfel incat sa permita muncitorilor si persoanelor care raspund de protectia muncii:

sa identifice pericole existente si sa evalueze riscurile asociate acestor pericole, in vederea stabilirii masurilor destinate protejarii sanatatii si asigurarii securitatii muncitorilor, in conformitate cu prescriptiile legale;

sa evalueze riscurile in scopul selectarii optime, in cunostinta de cauza, a echipamentelor, substantelor sau preparatelor chimice utilizate, precum si a amenajarii si a organizarii locurilor de munca;

sa verifice daca masurile adoptate sunt adecvate;

sa stabileasca atat prioritatile de actiune, cat si oportunitatea de a lua masuri suplimentare, ca urmare a analizarii concluziilor evaluarii riscurilor;

sa confirme angajatorilor, autoritatilor competente, muncitorilor si/sau reprezentantilor acestora ca toti factorii relevanti, legati de procesul de munca, au fost luati in considerare;

Planul de securitate si sanatate se va afla in permanenta pe santier pentru a putea fi consultat, la cerere, de catre inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate si sanatate in munca sau de reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul sanatatii si securitatii.

Planul de securitate si sanatate va fi pastrat de catre managerul de proiect timp de cinci ani de la data receptriei finale a lucrarilor.

Contractorul are obligatia, ca pe intreaga perioada de executie a lucrarilor, sa respecte prevederile privind asigurarea protectiei muncii, in conformitate cu Regulamentul pentru protectia muncii si igiena in constructii, care a intrat in vigoare prin Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 si 90/12.07.1996. emis de MLPTL.

Prevederile acestui regulament sunt obligatorii pentru lucrarile de constructie si instalatiile aferente, pentru instalarea echipamentului tehnologic si pentru folosirea echipamentului de constructie.

Pentru a preveni accidentele trebuie respectate urmatoarele reglementari:

Normele specifice de protectia muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor, aprobate prin Ordinul MMPS nr. 357/1998;

Norme republicane de protectia muncii aprobate prin ordinul MMPS nr. 34/1997 si 60/1997;

Norme privind protectia muncii in constructii si lucrari de montare, Aprobate de Ministerul Industriilor si Constructiilor, ordinul nr. 1233/d/1980;

Normativul 17-2002 pentru joasa tensiune;

Normativul PE 107-95 pentru retele de cabluri electrice de joasa si medie tensiune;

Legea 90-1996 Legea protectiei muncii;

Ordinul MMPS 578-1996 si Ordinul MS 5840-1996 Norme generale de protectia muncii.

Ordinul MMPS 275-2002 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei electrice.

Ordinul MMPS 153-2002 Lista standardelor romane privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune.

Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea unitatilor MTTC cu echipamente tehnice de stingere a incendiilor.2.10. Apararea impotriva incendiilor La proiectarea si executia lucrarilor se vor avea in vedere respectarea masurilor privind prevenirea incendiilor prevazute in:

Legea nr. 307/2006 privind apararea mpotriva incendiilor M.Of nr. 633/21.07.2006

Ordin nr. 163 /2007 al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Normelor generale de aparare mpotriva incendiilor M.Of nr. 216/29.03.2007. Intocmit,

Ing. Scarlat Cristian

PAGE 1515