5. domeniul editorial
DESCRIPTION
DOMENIUL EDITORIAL Matinalul de week-end (difuzat sâmbătă şi duminică, între orele 7:00-9:30) rămâne lider pe piaţă pe tronsonul său orar. Dintre emisiunile de tip news, Radiojurnalul de prânz şi-a consolidat poziţia pe piaţă, ora 13:00 redevenind un reper pentru publicul Radio România Actualităţi şi înregistrând o curbă ascendentă, ca şi formatul Actualitatea în dezbatere. 46 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual Johann Prohib, Realizator Matinal Radio România ActualităţiTRANSCRIPT
DO
ME
NIU
L E
DIT
OR
IAL
46 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
Programul România Împreună (difuzat de luni
până vineri, între orele 10:00-13:00) a reuşit să
se apropie de competitorii săi, în mediul urban
înregistrând o curbă ascendentă. Tendinţa de
creştere se datorează deciziei de a difuza
informaţia utilă pentru publicul urban, formatele
scurte, cu subiecte de interes pentru publicul
ţintă (sănătate, trafic, meteo, ecologie,
gastronomie, sport, cultură şi civilizaţie, ştiinţă)
şi punerea în valoare a „vocilor” publicului.
Formatul emisiunii La minut (difuzată de luni
până vineri, între orele 14:00-16:00) a
cunoscut, de asemenea, o creştere
semnificativă a audienţei, ca urmare a deciziei
editoriale de a transforma această emisiune
într-un program de fapt divers şi muzică.
Obiectiv România (difuzat de luni până vineri,
între orele 16:00-18:00) şi-a consolidat poziţia
pe piaţă, cu informaţii preponderent sociale,
fiind programul care susţine reportajul de
actualitate ca produs ce conferă identitate pe
piaţa radio.
Dintre emisiunile de tip news, Radiojurnalul de prânz şi-a consolidat poziţia pe piaţă, ora 13:00
redevenind un reper pentru publicul Radio
România Actualităţi şi înregistrând o curbă
ascendentă, ca şi formatul Actualitatea în dezbatere.
Matinalul de week-end (difuzat sâmbătă şi
duminică, între orele 7:00-9:30) rămâne lider
pe piaţă pe tronsonul său orar.
are cu precădere un public
urban, căruia i-a oferit, şi în 2011, actualitate
culturală, muzică de calitate şi voci celebre,
introducând şi proiecte noi, turnee naţionale
extraordinare, maratoane de teatru şi muzică.
Conţinutul editorial al Radio România Cultural
a fost asigurat cu informaţii din domenii
diverse: literatură, film, teatru, arte plastice,
muzică, istorie, arhitectură, urbanism, ştiinţă.
Ca în fiecare an, Radio România Cultural a
transmis concerte, festivaluri, gale şi
spectacole importante, naţionale şi
internaţionale, care ajung astfel la publicul din
întreaga ţară, lipsit altminteri de posibilitatea de
a participa la astfel de evenimente culturale.
Postul a consolidat notorietatea şi a crescut
audienţa prin proiecte şi evenimente precum:
Gala Premiilor Radio România Cultural - ediţia
a 11-a, care s-a impus în lumea culturală ca un
reper de recunoaştere a valorilor din diferite
domenii, Science Café – Cafeneaua de ştiinţă, Drumul spre celebritate – ediţia a II-a,
Bookcrossing, Turneul naţional „Liszt”, Pianul călător, Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius vs. Guarneri.
În anul 2011, Radio România Cultural a obţinut
mai multe premii naţionale şi internaţionale:
Premiul Clubului Român de Presă pentru
Jurnalism Cultural, Cross-Media (Anca
Mateescu), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali
„Mihail Jora” (Sebastian Crăciun), Premiul
pentru publicistică muzicală si pentru
emisiunile de la Radio România Cultural, în
cadrul Galei Premiilor Uniunii Compozitorilor şi
Muzicologilor – UCMR (Oltea Şerban-Pârâu)
etc.
şi-a menţinut statutul de unic
post românesc de radio, dedicat în
exclusivitate muzicii clasice şi de jazz,
consacrat prin calitate şi valoare, aşa cum
arată feedback-ul primit din partea publicului, în
mare măsură ascultători cu un statut social
ridicat şi studii superioare din mediul urban.
Acurateţea şi complexitatea informaţiilor
oferite, selecţia muzicală de calitate, susţinerea
şi promovarea valorilor muzicale româneşti în
contextul european şi internaţional, reflectarea
în direct a unor importante evenimente
muzicale interne şi internaţionale, creşterea
numărului de oferte muzicale transmise către
partenerii din Uniunea Europeană de Radio şi
Televiziune (UER) au fost obiectivele Radio
Romania Muzical în anul 2011. Acesta este
postul prin care se realizează schimburile de
programe muzicale cu partenerii activi şi
asociaţi din UER, conceperea şi realizarea
unor evenimente muzicale (recitaluri, concerte)
încadrate proiectelor coordonate de Grupul de
Muzică al UER.
Grila de programe Radio România Muzical, în anul 2011, a fost concepută sub marca
evenimentelor muzicale importante ale anului,
prin serii de emisiuni sau emisiuni punctuale, o
constantă rămânând preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti. Menţinerea unui raport optim
muzică clasică – alte genuri, vorbă – muzică,
emisiuni destinate unui public specializat şi
cele destinate unui public larg, au fost câteva
dintre principiile care au stat la baza elaborării
grilei de programe. În acelaşi timp, s-a urmărit
flexibilizarea stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi a
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Mare parte dintre eforturile echipei Radio
România Muzical au fost concentrate, în anul
2011, către reflectarea celui mai important
eveniment românesc din sfera muzicală:
Festivalul şi Concursul Internaţional „George
Enescu”. Cu acest prilej, 49 de concerte au fost
transmise în direct şi alte 20 au fost
înregistrate. Pe toată durata desfăşurării
evenimentului, au fost realizate agende
informative, care au cuprins interviuri,
comentarii, reportaje, relatări, precum şi 70 de
concerte transmise partenerilor de la Uniunea
Europeană de Radio şi Televiziune.
a extins timpul de
emisie de la 16 la 24 ore pe zi, ca răspuns la
solicitările ascultătorilor, ceea ce a condus la o
creştere a audienţei şi la un nou grad de
fidelizare a publicului. Mărirea spaţiului de
emisie a permis, totodată, abordarea unui nou
format de emisiune, bazat exclusiv pe
interactivitate.
Aniversarea, în anul 2011, a celor douăzeci de
ani de existenţă a postului a fost marcată şi
printr-o campanie de promovare a imaginii,
derulată sub genericul „Radio România Antena
Satelor, 20 de ani în 20 de sate”. O echipă a
postului a parcurs acest itinerariu, realizând în
fiecare localitate o ediţie în direct a emisiunii
„Viaţa la ţară”.
Radio România Antena Satelor a realizat
prima sa cercetare calitativă privind percepţii şi
atitudini ale ascultătorilor asupra programelor
postului. Studiul realizat pe baza
focus-grupurilor a scos în evidenţă potenţialul
clar de audienţă în regiunile Moldova şi
Transilvania, limitat în prezent de lipsa
frecvenţelor de unde medii sau FM. Cei
intervievaţi au apreciat că Radio România
Antena Satelor este un post dedicat ţăranului
român. Faptul că Radio România Antena
Satelor difuzează exclusiv muzică populară şi
se preocupă de promovarea tradiţiilor şi a
valorilor autentice este, de asemenea, apreciat
în studiu, confirmând astfel alegerea acestui
format unic pe piaţa radiofonică din România.
Ţinând cont de obiceiurile de viaţă din mediul
rural, relevate de studiu, a fost extins spaţiul
consacrat emisiunilor legate de viaţa spirituală,
creştină, a satului şi au fost îmbunătăţite
formatul şi conţinutul editorial al
radioprogramelor. În noua grilă a fost
intensificată preocuparea pentru interactivitate
şi aducerea la microfon a unor voci autorizate
pentru domeniul lor de activitate.
Preocuparea pentru o relaţie directă, apropiată
cu ascultătorii a determinat crearea unui sistem
de colectare, organizare şi analiză a mesajelor
trimise de ascultători (scrisori, sms, feedback
site), din care sunt extrase şi subiecte pentru
emisiuni.
A fost elaborat un format nou pentru fişa de
emisiune, care include şi un document tip
contract între management şi echipele de
realizatori, ca instrument pentru evaluările
emisiunilor din grila următoare.
Structura noilor grile 2011 – 2012 la reţeaua studiourilor regionale a urmărit consolidarea
liniilor de emisiuni zilnice, creşterea gradului de
interactivitate şi dinamizarea emisiunilor pe
teme ale administraţiei publice locale. S-a avut
în vedere îmbunătăţirea programelor de ştiri,
adaptate publicului ţintă, rafinarea formatului
muzical şi posibilitatea de a efectua rapid
adaptări ale grilelor în anumite perioade
(sărbători de iarnă, Paşte etc.). Prin urmare, au
fost menţinute tronsoanele de forţă din oferta
existentă, conţinutul acestora fiind adaptat la
noua etapă. Modificările au fost efectuate în
zonele de program unde încă nu se obţinuseră
rezultatele aşteptate.
În continuarea procesului de repoziţionare a
postului Bucureşti FM, obiectivele fixate prin
grila 2011 - 2012 au avut ca scop menţinerea
cotei de piaţă în Bucureşti şi atragerea
publicului activ, cu vârste între 30 – 50 ani.
Modificările au fost decise în urma
feedback-ului primit atât din partea
ascultătorilor, cât şi din interior, în urma
sesiunilor de analiză a emisiunilor puse în
undă. Noua grilă a postului a fost gândită pe
structura unor linii de program, care
funcţionează de luni până vineri, între orele
6:00–21:00, cu aceeaşi echipă (inclusiv
Matinalul), asigurând astfel unitate şi coerenţă.
Temele importante, cu impact, sunt urmărite pe
parcursul întregii zile (în emisiuni şi ştiri),
autopromovate pe site-ul propriu şi pe reţelele
de socializare, prin conturile asociate postului.
Emisiunile au un puternic caracter interactiv,
ascultătorii putând participa la temele şi
subiectele discutate prin intermediul
telefoanelor, al sms-ului şi al chat-ului de pe
www.bucurestifm.ro.
a extins, în august 2011, aria
de acoperire în zona municipiului Satu Mare,
deficitară până în momentul respectiv, prin
punerea în funcţiune a emiţătorului de la Negreşti Oaş, care difuzează emisiuni pe
frecvenţa de 89,9 Mhz. Din măsurătorile
proprii, efectuate pe teren, a reieşit că numărul
potenţial de ascultători a crescut cu 120 de mii
de persoane, dar şi faptul că rămân încă zone
neacoperite, cu o populaţie de 500 de mii de
locuitori, doar în mediul urban.
Postul emite pe o piaţă media zonală, bogată în
competitori, fapt care a stat la baza elaborării
noii grile. Aceasta s-a axat pe dezvoltarea
tronsoanelor matinale, a emisiunii magazin din
timpul zilei şi a emisiunilor de actualităţi, dar şi
pe dinamizarea liniilor de program. Reperele
concrete ale noii grile constau în diferenţierea
mai pronunţată a programelor din cursul
săptămânii, faţă de cele din zilele de sâmbătă
şi duminică, ţinîndu-se cont de obiceiurile de
ascultare de la sfârşitul săptămânii, şi în
definirea mai clară a unui format de
divertisment de calitate, cu elemente noi, cum
sunt rubricile despre lifestyle şi informaţii
privind petrecerea timpului liber.
Campania transmisiilor sportive a devenit un
vector determinant al ofertei editoriale, în
decursul anului 2011 efectuându-se un număr
de 75 de transmisii ale meciurilor de fotbal,
baschet şi handbal.
Au fost adaptate buletinele de ştiri din prima
oră a Matinalului la publicul din rural şi urbanul
mic, iar cele din ora a doua, la publicul din
urbanul mare.
Radio România Cluj derulează proiectul Cluj FM, prin care se urmăreşte diferenţierea
parţială a programelor în AM/FM, pentru
creşterea audienţei în zona de urban mare.
Odată cu trecerea la grila 2011-2012, posturile
locale şi-au extins numărul orelor de program,
astfel: Radio România Antena Sibiului, de la
5 la 6 ore de emisie zilnic, iar Radio România Sighet, de la 3 ore şi 30 de minute la 5 ore, cu
formate noi, acesta difuzând, totodată, şi o
nouă emisiune în limba maghiară, alături de
emisiuni pentru comunităţile etnicilor
ucrainieni, germani, evrei sau programe
orientate pe problemele comunităţilor
româneşti de dincolo de Tisa (Ucraina,
regiunea Zakarpatia).
îşi menţine poziţia stabilă
pe piaţa media, cu tendinţă de creştere în zona
Dobrogea. În noua grilă de program AM a fost
mărit spaţiul destinat interacţiunii cu ascultătorii
prin programul matinal şi au fost lansate
săptămânal teme de dialog social cetăţenesc,
la care ascultătorii au putut participa în direct
prin intermediul telefoanelor, sms-urilor sau
prin mesagerie electronică. De asemenea, a
fost mărită frecvenţa de difuzare a informaţiilor
utilitare şi a fost optimizat raportul mediu dintre
muzică şi vorbă, pe întreaga durată a celor 16
ore zilnice de program.
Grila de program FM a urmărit o adaptare de
conţinut, prin reorganizarea emisiunilor zilnice
de dezbatere pe teme economice şi sociale,
prin adoptarea unor teme mai accesibile
publicului ascultător şi optimizarea formei de
adresare.
Au fost operate modificări în programele de
ştiri, în conformitate cu rezultatele cercetărilor
calitative (voci, stil de prezentare, analiza
pachetelor de jurnale matinale, de prânz, de
seară), concretizate prin creşterea dinamicii
prezentării informaţiei în Jurnalul regional de
după-amiază. Radio România Constanţa a
accentuat şi diversificat caracterul de
divertisment al programului estival de tradiţie
Radio Vacanţa, difuzat în FM, pe 100,1 MHz, în
perioada iunie – septembrie, program care
constituie un pilon de notorietate pentru toată
corporaţia.
5.1.Managementul conţinutului editorial
Consolidarea şi extinderea impactului
asupra publicului din mediul urban
Activitatea posturilor de radio şi a redacţiilor,
coordonată prin Departamentul Producţie
Editorială, a urmărit atingerea obiectivului
general al domeniului editorial, stabilit de
Consiliul de Administraţie, respectiv: creşterea competitivităţii Radio România în peisajul media intern şi internaţional şi diferenţierea lui prin calitatea produselor oferite, din punct de vedere al credibilităţii, influenţei, autenticităţii, obiectivităţii şi audienţei. Au
fost respectate următoarele direcţii strategice:
a urmărit consolidarea şi
extinderea impactului asupra publicului din
mediul urban, unde concurenţa cu posturile
comerciale este mult mai susţinută. Postul
reuşeşte să atingă o cotă de piaţă de 13,8%,
fiind lider incontestabil mai ales dimineaţa,
până în ora 9:00.
Matinalul Radio România Actualităţi (difuzat de
luni până vineri, între orele 6:00-10:00)
rămâne, şi în anul 2011, cea mai ascultată
emisiune de dimineaţă de pe piaţa radio în
mediul urban.
Johann Prohib, Realizator Matinal Radio România Actualităţi
DOMENIUL EDITORIAL | 47
Programul România Împreună (difuzat de luni
până vineri, între orele 10:00-13:00) a reuşit să
se apropie de competitorii săi, în mediul urban
înregistrând o curbă ascendentă. Tendinţa de
creştere se datorează deciziei de a difuza
informaţia utilă pentru publicul urban, formatele
scurte, cu subiecte de interes pentru publicul
ţintă (sănătate, trafic, meteo, ecologie,
gastronomie, sport, cultură şi civilizaţie, ştiinţă)
şi punerea în valoare a „vocilor” publicului.
Formatul emisiunii La minut (difuzată de luni
până vineri, între orele 14:00-16:00) a
cunoscut, de asemenea, o creştere
semnificativă a audienţei, ca urmare a deciziei
editoriale de a transforma această emisiune
într-un program de fapt divers şi muzică.
Obiectiv România (difuzat de luni până vineri,
între orele 16:00-18:00) şi-a consolidat poziţia
pe piaţă, cu informaţii preponderent sociale,
fiind programul care susţine reportajul de
actualitate ca produs ce conferă identitate pe
piaţa radio.
Dintre emisiunile de tip news, Radiojurnalul de prânz şi-a consolidat poziţia pe piaţă, ora 13:00
redevenind un reper pentru publicul Radio
România Actualităţi şi înregistrând o curbă
ascendentă, ca şi formatul Actualitatea în dezbatere.
Matinalul de week-end (difuzat sâmbătă şi
duminică, între orele 7:00-9:30) rămâne lider
pe piaţă pe tronsonul său orar.
are cu precădere un public
urban, căruia i-a oferit, şi în 2011, actualitate
culturală, muzică de calitate şi voci celebre,
introducând şi proiecte noi, turnee naţionale
extraordinare, maratoane de teatru şi muzică.
Conţinutul editorial al Radio România Cultural
a fost asigurat cu informaţii din domenii
diverse: literatură, film, teatru, arte plastice,
muzică, istorie, arhitectură, urbanism, ştiinţă.
Ca în fiecare an, Radio România Cultural a
transmis concerte, festivaluri, gale şi
spectacole importante, naţionale şi
internaţionale, care ajung astfel la publicul din
întreaga ţară, lipsit altminteri de posibilitatea de
a participa la astfel de evenimente culturale.
Postul a consolidat notorietatea şi a crescut
audienţa prin proiecte şi evenimente precum:
Gala Premiilor Radio România Cultural - ediţia
a 11-a, care s-a impus în lumea culturală ca un
reper de recunoaştere a valorilor din diferite
domenii, Science Café – Cafeneaua de ştiinţă, Drumul spre celebritate – ediţia a II-a,
Bookcrossing, Turneul naţional „Liszt”, Pianul călător, Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius vs. Guarneri.
În anul 2011, Radio România Cultural a obţinut
mai multe premii naţionale şi internaţionale:
Premiul Clubului Român de Presă pentru
Jurnalism Cultural, Cross-Media (Anca
Mateescu), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali
„Mihail Jora” (Sebastian Crăciun), Premiul
pentru publicistică muzicală si pentru
emisiunile de la Radio România Cultural, în
cadrul Galei Premiilor Uniunii Compozitorilor şi
Muzicologilor – UCMR (Oltea Şerban-Pârâu)
etc.
şi-a menţinut statutul de unic
post românesc de radio, dedicat în
exclusivitate muzicii clasice şi de jazz,
consacrat prin calitate şi valoare, aşa cum
arată feedback-ul primit din partea publicului, în
mare măsură ascultători cu un statut social
ridicat şi studii superioare din mediul urban.
Acurateţea şi complexitatea informaţiilor
oferite, selecţia muzicală de calitate, susţinerea
şi promovarea valorilor muzicale româneşti în
contextul european şi internaţional, reflectarea
în direct a unor importante evenimente
muzicale interne şi internaţionale, creşterea
numărului de oferte muzicale transmise către
partenerii din Uniunea Europeană de Radio şi
Televiziune (UER) au fost obiectivele Radio
Romania Muzical în anul 2011. Acesta este
postul prin care se realizează schimburile de
programe muzicale cu partenerii activi şi
asociaţi din UER, conceperea şi realizarea
unor evenimente muzicale (recitaluri, concerte)
încadrate proiectelor coordonate de Grupul de
Muzică al UER.
Grila de programe Radio România Muzical, în anul 2011, a fost concepută sub marca
evenimentelor muzicale importante ale anului,
prin serii de emisiuni sau emisiuni punctuale, o
constantă rămânând preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti. Menţinerea unui raport optim
muzică clasică – alte genuri, vorbă – muzică,
emisiuni destinate unui public specializat şi
cele destinate unui public larg, au fost câteva
dintre principiile care au stat la baza elaborării
grilei de programe. În acelaşi timp, s-a urmărit
flexibilizarea stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi a
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Mare parte dintre eforturile echipei Radio
România Muzical au fost concentrate, în anul
2011, către reflectarea celui mai important
eveniment românesc din sfera muzicală:
Festivalul şi Concursul Internaţional „George
Enescu”. Cu acest prilej, 49 de concerte au fost
transmise în direct şi alte 20 au fost
înregistrate. Pe toată durata desfăşurării
evenimentului, au fost realizate agende
informative, care au cuprins interviuri,
comentarii, reportaje, relatări, precum şi 70 de
concerte transmise partenerilor de la Uniunea
Europeană de Radio şi Televiziune.
a extins timpul de
emisie de la 16 la 24 ore pe zi, ca răspuns la
solicitările ascultătorilor, ceea ce a condus la o
creştere a audienţei şi la un nou grad de
fidelizare a publicului. Mărirea spaţiului de
emisie a permis, totodată, abordarea unui nou
format de emisiune, bazat exclusiv pe
interactivitate.
Aniversarea, în anul 2011, a celor douăzeci de
ani de existenţă a postului a fost marcată şi
printr-o campanie de promovare a imaginii,
derulată sub genericul „Radio România Antena
Satelor, 20 de ani în 20 de sate”. O echipă a
postului a parcurs acest itinerariu, realizând în
fiecare localitate o ediţie în direct a emisiunii
„Viaţa la ţară”.
Radio România Antena Satelor a realizat
prima sa cercetare calitativă privind percepţii şi
atitudini ale ascultătorilor asupra programelor
postului. Studiul realizat pe baza
focus-grupurilor a scos în evidenţă potenţialul
clar de audienţă în regiunile Moldova şi
Transilvania, limitat în prezent de lipsa
frecvenţelor de unde medii sau FM. Cei
intervievaţi au apreciat că Radio România
Antena Satelor este un post dedicat ţăranului
român. Faptul că Radio România Antena
Satelor difuzează exclusiv muzică populară şi
se preocupă de promovarea tradiţiilor şi a
valorilor autentice este, de asemenea, apreciat
în studiu, confirmând astfel alegerea acestui
format unic pe piaţa radiofonică din România.
Ţinând cont de obiceiurile de viaţă din mediul
rural, relevate de studiu, a fost extins spaţiul
consacrat emisiunilor legate de viaţa spirituală,
creştină, a satului şi au fost îmbunătăţite
formatul şi conţinutul editorial al
radioprogramelor. În noua grilă a fost
intensificată preocuparea pentru interactivitate
şi aducerea la microfon a unor voci autorizate
pentru domeniul lor de activitate.
Preocuparea pentru o relaţie directă, apropiată
cu ascultătorii a determinat crearea unui sistem
de colectare, organizare şi analiză a mesajelor
trimise de ascultători (scrisori, sms, feedback
site), din care sunt extrase şi subiecte pentru
emisiuni.
A fost elaborat un format nou pentru fişa de
emisiune, care include şi un document tip
contract între management şi echipele de
realizatori, ca instrument pentru evaluările
emisiunilor din grila următoare.
Structura noilor grile 2011 – 2012 la reţeaua studiourilor regionale a urmărit consolidarea
liniilor de emisiuni zilnice, creşterea gradului de
interactivitate şi dinamizarea emisiunilor pe
teme ale administraţiei publice locale. S-a avut
în vedere îmbunătăţirea programelor de ştiri,
adaptate publicului ţintă, rafinarea formatului
muzical şi posibilitatea de a efectua rapid
adaptări ale grilelor în anumite perioade
(sărbători de iarnă, Paşte etc.). Prin urmare, au
fost menţinute tronsoanele de forţă din oferta
existentă, conţinutul acestora fiind adaptat la
noua etapă. Modificările au fost efectuate în
zonele de program unde încă nu se obţinuseră
rezultatele aşteptate.
În continuarea procesului de repoziţionare a
postului Bucureşti FM, obiectivele fixate prin
grila 2011 - 2012 au avut ca scop menţinerea
cotei de piaţă în Bucureşti şi atragerea
publicului activ, cu vârste între 30 – 50 ani.
Modificările au fost decise în urma
feedback-ului primit atât din partea
ascultătorilor, cât şi din interior, în urma
sesiunilor de analiză a emisiunilor puse în
undă. Noua grilă a postului a fost gândită pe
structura unor linii de program, care
funcţionează de luni până vineri, între orele
6:00–21:00, cu aceeaşi echipă (inclusiv
Matinalul), asigurând astfel unitate şi coerenţă.
Temele importante, cu impact, sunt urmărite pe
parcursul întregii zile (în emisiuni şi ştiri),
autopromovate pe site-ul propriu şi pe reţelele
de socializare, prin conturile asociate postului.
Emisiunile au un puternic caracter interactiv,
ascultătorii putând participa la temele şi
subiectele discutate prin intermediul
telefoanelor, al sms-ului şi al chat-ului de pe
www.bucurestifm.ro.
a extins, în august 2011, aria
de acoperire în zona municipiului Satu Mare,
deficitară până în momentul respectiv, prin
punerea în funcţiune a emiţătorului de la Negreşti Oaş, care difuzează emisiuni pe
frecvenţa de 89,9 Mhz. Din măsurătorile
proprii, efectuate pe teren, a reieşit că numărul
potenţial de ascultători a crescut cu 120 de mii
de persoane, dar şi faptul că rămân încă zone
neacoperite, cu o populaţie de 500 de mii de
locuitori, doar în mediul urban.
Postul emite pe o piaţă media zonală, bogată în
competitori, fapt care a stat la baza elaborării
noii grile. Aceasta s-a axat pe dezvoltarea
tronsoanelor matinale, a emisiunii magazin din
timpul zilei şi a emisiunilor de actualităţi, dar şi
pe dinamizarea liniilor de program. Reperele
concrete ale noii grile constau în diferenţierea
mai pronunţată a programelor din cursul
săptămânii, faţă de cele din zilele de sâmbătă
şi duminică, ţinîndu-se cont de obiceiurile de
ascultare de la sfârşitul săptămânii, şi în
definirea mai clară a unui format de
divertisment de calitate, cu elemente noi, cum
sunt rubricile despre lifestyle şi informaţii
privind petrecerea timpului liber.
Campania transmisiilor sportive a devenit un
vector determinant al ofertei editoriale, în
decursul anului 2011 efectuându-se un număr
de 75 de transmisii ale meciurilor de fotbal,
baschet şi handbal.
Au fost adaptate buletinele de ştiri din prima
oră a Matinalului la publicul din rural şi urbanul
mic, iar cele din ora a doua, la publicul din
urbanul mare.
Radio România Cluj derulează proiectul Cluj FM, prin care se urmăreşte diferenţierea
parţială a programelor în AM/FM, pentru
creşterea audienţei în zona de urban mare.
Odată cu trecerea la grila 2011-2012, posturile
locale şi-au extins numărul orelor de program,
astfel: Radio România Antena Sibiului, de la
5 la 6 ore de emisie zilnic, iar Radio România Sighet, de la 3 ore şi 30 de minute la 5 ore, cu
formate noi, acesta difuzând, totodată, şi o
nouă emisiune în limba maghiară, alături de
emisiuni pentru comunităţile etnicilor
ucrainieni, germani, evrei sau programe
orientate pe problemele comunităţilor
româneşti de dincolo de Tisa (Ucraina,
regiunea Zakarpatia).
îşi menţine poziţia stabilă
pe piaţa media, cu tendinţă de creştere în zona
Dobrogea. În noua grilă de program AM a fost
mărit spaţiul destinat interacţiunii cu ascultătorii
prin programul matinal şi au fost lansate
săptămânal teme de dialog social cetăţenesc,
la care ascultătorii au putut participa în direct
prin intermediul telefoanelor, sms-urilor sau
prin mesagerie electronică. De asemenea, a
fost mărită frecvenţa de difuzare a informaţiilor
utilitare şi a fost optimizat raportul mediu dintre
muzică şi vorbă, pe întreaga durată a celor 16
ore zilnice de program.
Grila de program FM a urmărit o adaptare de
conţinut, prin reorganizarea emisiunilor zilnice
de dezbatere pe teme economice şi sociale,
prin adoptarea unor teme mai accesibile
publicului ascultător şi optimizarea formei de
adresare.
Au fost operate modificări în programele de
ştiri, în conformitate cu rezultatele cercetărilor
calitative (voci, stil de prezentare, analiza
pachetelor de jurnale matinale, de prânz, de
seară), concretizate prin creşterea dinamicii
prezentării informaţiei în Jurnalul regional de
după-amiază. Radio România Constanţa a
accentuat şi diversificat caracterul de
divertisment al programului estival de tradiţie
Radio Vacanţa, difuzat în FM, pe 100,1 MHz, în
perioada iunie – septembrie, program care
constituie un pilon de notorietate pentru toată
corporaţia.
Horia Mihail în Turneul Naţional „Pianul Călător: Pe urmele lui Franz Liszt”
Programul România Împreună (difuzat de luni
până vineri, între orele 10:00-13:00) a reuşit să
se apropie de competitorii săi, în mediul urban
înregistrând o curbă ascendentă. Tendinţa de
creştere se datorează deciziei de a difuza
informaţia utilă pentru publicul urban, formatele
scurte, cu subiecte de interes pentru publicul
ţintă (sănătate, trafic, meteo, ecologie,
gastronomie, sport, cultură şi civilizaţie, ştiinţă)
şi punerea în valoare a „vocilor” publicului.
Formatul emisiunii La minut (difuzată de luni
până vineri, între orele 14:00-16:00) a
cunoscut, de asemenea, o creştere
semnificativă a audienţei, ca urmare a deciziei
editoriale de a transforma această emisiune
într-un program de fapt divers şi muzică.
Obiectiv România (difuzat de luni până vineri,
între orele 16:00-18:00) şi-a consolidat poziţia
pe piaţă, cu informaţii preponderent sociale,
fiind programul care susţine reportajul de
actualitate ca produs ce conferă identitate pe
piaţa radio.
Dintre emisiunile de tip news, Radiojurnalul de prânz şi-a consolidat poziţia pe piaţă, ora 13:00
redevenind un reper pentru publicul Radio
România Actualităţi şi înregistrând o curbă
ascendentă, ca şi formatul Actualitatea în dezbatere.
Matinalul de week-end (difuzat sâmbătă şi
duminică, între orele 7:00-9:30) rămâne lider
pe piaţă pe tronsonul său orar.
are cu precădere un public
urban, căruia i-a oferit, şi în 2011, actualitate
culturală, muzică de calitate şi voci celebre,
introducând şi proiecte noi, turnee naţionale
extraordinare, maratoane de teatru şi muzică.
Conţinutul editorial al Radio România Cultural
a fost asigurat cu informaţii din domenii
diverse: literatură, film, teatru, arte plastice,
muzică, istorie, arhitectură, urbanism, ştiinţă.
Ca în fiecare an, Radio România Cultural a
transmis concerte, festivaluri, gale şi
spectacole importante, naţionale şi
internaţionale, care ajung astfel la publicul din
întreaga ţară, lipsit altminteri de posibilitatea de
a participa la astfel de evenimente culturale.
Postul a consolidat notorietatea şi a crescut
audienţa prin proiecte şi evenimente precum:
Gala Premiilor Radio România Cultural - ediţia
a 11-a, care s-a impus în lumea culturală ca un
reper de recunoaştere a valorilor din diferite
domenii, Science Café – Cafeneaua de ştiinţă, Drumul spre celebritate – ediţia a II-a,
Bookcrossing, Turneul naţional „Liszt”, Pianul călător, Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius vs. Guarneri.
În anul 2011, Radio România Cultural a obţinut
mai multe premii naţionale şi internaţionale:
Premiul Clubului Român de Presă pentru
Jurnalism Cultural, Cross-Media (Anca
Mateescu), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali
„Mihail Jora” (Sebastian Crăciun), Premiul
pentru publicistică muzicală si pentru
emisiunile de la Radio România Cultural, în
cadrul Galei Premiilor Uniunii Compozitorilor şi
Muzicologilor – UCMR (Oltea Şerban-Pârâu)
etc.
şi-a menţinut statutul de unic
post românesc de radio, dedicat în
exclusivitate muzicii clasice şi de jazz,
consacrat prin calitate şi valoare, aşa cum
arată feedback-ul primit din partea publicului, în
mare măsură ascultători cu un statut social
ridicat şi studii superioare din mediul urban.
Acurateţea şi complexitatea informaţiilor
oferite, selecţia muzicală de calitate, susţinerea
şi promovarea valorilor muzicale româneşti în
contextul european şi internaţional, reflectarea
în direct a unor importante evenimente
muzicale interne şi internaţionale, creşterea
numărului de oferte muzicale transmise către
partenerii din Uniunea Europeană de Radio şi
Televiziune (UER) au fost obiectivele Radio
Romania Muzical în anul 2011. Acesta este
postul prin care se realizează schimburile de
programe muzicale cu partenerii activi şi
asociaţi din UER, conceperea şi realizarea
unor evenimente muzicale (recitaluri, concerte)
încadrate proiectelor coordonate de Grupul de
Muzică al UER.
Grila de programe Radio România Muzical, în anul 2011, a fost concepută sub marca
evenimentelor muzicale importante ale anului,
prin serii de emisiuni sau emisiuni punctuale, o
constantă rămânând preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti. Menţinerea unui raport optim
muzică clasică – alte genuri, vorbă – muzică,
emisiuni destinate unui public specializat şi
cele destinate unui public larg, au fost câteva
dintre principiile care au stat la baza elaborării
grilei de programe. În acelaşi timp, s-a urmărit
flexibilizarea stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi a
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Mare parte dintre eforturile echipei Radio
România Muzical au fost concentrate, în anul
2011, către reflectarea celui mai important
eveniment românesc din sfera muzicală:
Festivalul şi Concursul Internaţional „George
Enescu”. Cu acest prilej, 49 de concerte au fost
transmise în direct şi alte 20 au fost
înregistrate. Pe toată durata desfăşurării
evenimentului, au fost realizate agende
informative, care au cuprins interviuri,
comentarii, reportaje, relatări, precum şi 70 de
concerte transmise partenerilor de la Uniunea
Europeană de Radio şi Televiziune.
a extins timpul de
emisie de la 16 la 24 ore pe zi, ca răspuns la
solicitările ascultătorilor, ceea ce a condus la o
creştere a audienţei şi la un nou grad de
fidelizare a publicului. Mărirea spaţiului de
emisie a permis, totodată, abordarea unui nou
format de emisiune, bazat exclusiv pe
interactivitate.
Aniversarea, în anul 2011, a celor douăzeci de
ani de existenţă a postului a fost marcată şi
printr-o campanie de promovare a imaginii,
derulată sub genericul „Radio România Antena
Satelor, 20 de ani în 20 de sate”. O echipă a
postului a parcurs acest itinerariu, realizând în
fiecare localitate o ediţie în direct a emisiunii
„Viaţa la ţară”.
Radio România Antena Satelor a realizat
prima sa cercetare calitativă privind percepţii şi
atitudini ale ascultătorilor asupra programelor
postului. Studiul realizat pe baza
focus-grupurilor a scos în evidenţă potenţialul
clar de audienţă în regiunile Moldova şi
Transilvania, limitat în prezent de lipsa
frecvenţelor de unde medii sau FM. Cei
intervievaţi au apreciat că Radio România
Antena Satelor este un post dedicat ţăranului
român. Faptul că Radio România Antena
Satelor difuzează exclusiv muzică populară şi
se preocupă de promovarea tradiţiilor şi a
valorilor autentice este, de asemenea, apreciat
în studiu, confirmând astfel alegerea acestui
format unic pe piaţa radiofonică din România.
Ţinând cont de obiceiurile de viaţă din mediul
rural, relevate de studiu, a fost extins spaţiul
consacrat emisiunilor legate de viaţa spirituală,
creştină, a satului şi au fost îmbunătăţite
formatul şi conţinutul editorial al
radioprogramelor. În noua grilă a fost
intensificată preocuparea pentru interactivitate
şi aducerea la microfon a unor voci autorizate
pentru domeniul lor de activitate.
Preocuparea pentru o relaţie directă, apropiată
cu ascultătorii a determinat crearea unui sistem
de colectare, organizare şi analiză a mesajelor
trimise de ascultători (scrisori, sms, feedback
site), din care sunt extrase şi subiecte pentru
emisiuni.
A fost elaborat un format nou pentru fişa de
emisiune, care include şi un document tip
contract între management şi echipele de
realizatori, ca instrument pentru evaluările
emisiunilor din grila următoare.
Structura noilor grile 2011 – 2012 la reţeaua studiourilor regionale a urmărit consolidarea
liniilor de emisiuni zilnice, creşterea gradului de
interactivitate şi dinamizarea emisiunilor pe
teme ale administraţiei publice locale. S-a avut
în vedere îmbunătăţirea programelor de ştiri,
adaptate publicului ţintă, rafinarea formatului
muzical şi posibilitatea de a efectua rapid
adaptări ale grilelor în anumite perioade
(sărbători de iarnă, Paşte etc.). Prin urmare, au
fost menţinute tronsoanele de forţă din oferta
existentă, conţinutul acestora fiind adaptat la
noua etapă. Modificările au fost efectuate în
zonele de program unde încă nu se obţinuseră
rezultatele aşteptate.
În continuarea procesului de repoziţionare a
postului Bucureşti FM, obiectivele fixate prin
grila 2011 - 2012 au avut ca scop menţinerea
cotei de piaţă în Bucureşti şi atragerea
publicului activ, cu vârste între 30 – 50 ani.
Modificările au fost decise în urma
feedback-ului primit atât din partea
ascultătorilor, cât şi din interior, în urma
sesiunilor de analiză a emisiunilor puse în
undă. Noua grilă a postului a fost gândită pe
structura unor linii de program, care
funcţionează de luni până vineri, între orele
6:00–21:00, cu aceeaşi echipă (inclusiv
Matinalul), asigurând astfel unitate şi coerenţă.
Temele importante, cu impact, sunt urmărite pe
parcursul întregii zile (în emisiuni şi ştiri),
autopromovate pe site-ul propriu şi pe reţelele
de socializare, prin conturile asociate postului.
Emisiunile au un puternic caracter interactiv,
ascultătorii putând participa la temele şi
subiectele discutate prin intermediul
telefoanelor, al sms-ului şi al chat-ului de pe
www.bucurestifm.ro.
a extins, în august 2011, aria
de acoperire în zona municipiului Satu Mare,
deficitară până în momentul respectiv, prin
punerea în funcţiune a emiţătorului de la Negreşti Oaş, care difuzează emisiuni pe
frecvenţa de 89,9 Mhz. Din măsurătorile
proprii, efectuate pe teren, a reieşit că numărul
potenţial de ascultători a crescut cu 120 de mii
de persoane, dar şi faptul că rămân încă zone
neacoperite, cu o populaţie de 500 de mii de
locuitori, doar în mediul urban.
Postul emite pe o piaţă media zonală, bogată în
competitori, fapt care a stat la baza elaborării
noii grile. Aceasta s-a axat pe dezvoltarea
tronsoanelor matinale, a emisiunii magazin din
timpul zilei şi a emisiunilor de actualităţi, dar şi
pe dinamizarea liniilor de program. Reperele
concrete ale noii grile constau în diferenţierea
mai pronunţată a programelor din cursul
săptămânii, faţă de cele din zilele de sâmbătă
şi duminică, ţinîndu-se cont de obiceiurile de
ascultare de la sfârşitul săptămânii, şi în
definirea mai clară a unui format de
divertisment de calitate, cu elemente noi, cum
sunt rubricile despre lifestyle şi informaţii
privind petrecerea timpului liber.
Campania transmisiilor sportive a devenit un
vector determinant al ofertei editoriale, în
decursul anului 2011 efectuându-se un număr
de 75 de transmisii ale meciurilor de fotbal,
baschet şi handbal.
Au fost adaptate buletinele de ştiri din prima
oră a Matinalului la publicul din rural şi urbanul
mic, iar cele din ora a doua, la publicul din
urbanul mare.
Radio România Cluj derulează proiectul Cluj FM, prin care se urmăreşte diferenţierea
parţială a programelor în AM/FM, pentru
creşterea audienţei în zona de urban mare.
Odată cu trecerea la grila 2011-2012, posturile
locale şi-au extins numărul orelor de program,
astfel: Radio România Antena Sibiului, de la
5 la 6 ore de emisie zilnic, iar Radio România Sighet, de la 3 ore şi 30 de minute la 5 ore, cu
formate noi, acesta difuzând, totodată, şi o
nouă emisiune în limba maghiară, alături de
emisiuni pentru comunităţile etnicilor
ucrainieni, germani, evrei sau programe
orientate pe problemele comunităţilor
româneşti de dincolo de Tisa (Ucraina,
regiunea Zakarpatia).
îşi menţine poziţia stabilă
pe piaţa media, cu tendinţă de creştere în zona
Dobrogea. În noua grilă de program AM a fost
mărit spaţiul destinat interacţiunii cu ascultătorii
prin programul matinal şi au fost lansate
săptămânal teme de dialog social cetăţenesc,
la care ascultătorii au putut participa în direct
prin intermediul telefoanelor, sms-urilor sau
prin mesagerie electronică. De asemenea, a
fost mărită frecvenţa de difuzare a informaţiilor
utilitare şi a fost optimizat raportul mediu dintre
muzică şi vorbă, pe întreaga durată a celor 16
ore zilnice de program.
Grila de program FM a urmărit o adaptare de
conţinut, prin reorganizarea emisiunilor zilnice
de dezbatere pe teme economice şi sociale,
prin adoptarea unor teme mai accesibile
publicului ascultător şi optimizarea formei de
adresare.
Au fost operate modificări în programele de
ştiri, în conformitate cu rezultatele cercetărilor
calitative (voci, stil de prezentare, analiza
pachetelor de jurnale matinale, de prânz, de
seară), concretizate prin creşterea dinamicii
prezentării informaţiei în Jurnalul regional de
după-amiază. Radio România Constanţa a
accentuat şi diversificat caracterul de
divertisment al programului estival de tradiţie
Radio Vacanţa, difuzat în FM, pe 100,1 MHz, în
perioada iunie – septembrie, program care
constituie un pilon de notorietate pentru toată
corporaţia.
48 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
Realizator Radio România Antena Satelor
Programul România Împreună (difuzat de luni
până vineri, între orele 10:00-13:00) a reuşit să
se apropie de competitorii săi, în mediul urban
înregistrând o curbă ascendentă. Tendinţa de
creştere se datorează deciziei de a difuza
informaţia utilă pentru publicul urban, formatele
scurte, cu subiecte de interes pentru publicul
ţintă (sănătate, trafic, meteo, ecologie,
gastronomie, sport, cultură şi civilizaţie, ştiinţă)
şi punerea în valoare a „vocilor” publicului.
Formatul emisiunii La minut (difuzată de luni
până vineri, între orele 14:00-16:00) a
cunoscut, de asemenea, o creştere
semnificativă a audienţei, ca urmare a deciziei
editoriale de a transforma această emisiune
într-un program de fapt divers şi muzică.
Obiectiv România (difuzat de luni până vineri,
între orele 16:00-18:00) şi-a consolidat poziţia
pe piaţă, cu informaţii preponderent sociale,
fiind programul care susţine reportajul de
actualitate ca produs ce conferă identitate pe
piaţa radio.
Dintre emisiunile de tip news, Radiojurnalul de prânz şi-a consolidat poziţia pe piaţă, ora 13:00
redevenind un reper pentru publicul Radio
România Actualităţi şi înregistrând o curbă
ascendentă, ca şi formatul Actualitatea în dezbatere.
Matinalul de week-end (difuzat sâmbătă şi
duminică, între orele 7:00-9:30) rămâne lider
pe piaţă pe tronsonul său orar.
are cu precădere un public
urban, căruia i-a oferit, şi în 2011, actualitate
culturală, muzică de calitate şi voci celebre,
introducând şi proiecte noi, turnee naţionale
extraordinare, maratoane de teatru şi muzică.
Conţinutul editorial al Radio România Cultural
a fost asigurat cu informaţii din domenii
diverse: literatură, film, teatru, arte plastice,
muzică, istorie, arhitectură, urbanism, ştiinţă.
Ca în fiecare an, Radio România Cultural a
transmis concerte, festivaluri, gale şi
spectacole importante, naţionale şi
internaţionale, care ajung astfel la publicul din
întreaga ţară, lipsit altminteri de posibilitatea de
a participa la astfel de evenimente culturale.
Postul a consolidat notorietatea şi a crescut
audienţa prin proiecte şi evenimente precum:
Gala Premiilor Radio România Cultural - ediţia
a 11-a, care s-a impus în lumea culturală ca un
reper de recunoaştere a valorilor din diferite
domenii, Science Café – Cafeneaua de ştiinţă, Drumul spre celebritate – ediţia a II-a,
Bookcrossing, Turneul naţional „Liszt”, Pianul călător, Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius vs. Guarneri.
În anul 2011, Radio România Cultural a obţinut
mai multe premii naţionale şi internaţionale:
Premiul Clubului Român de Presă pentru
Jurnalism Cultural, Cross-Media (Anca
Mateescu), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali
„Mihail Jora” (Sebastian Crăciun), Premiul
pentru publicistică muzicală si pentru
emisiunile de la Radio România Cultural, în
cadrul Galei Premiilor Uniunii Compozitorilor şi
Muzicologilor – UCMR (Oltea Şerban-Pârâu)
etc.
şi-a menţinut statutul de unic
post românesc de radio, dedicat în
exclusivitate muzicii clasice şi de jazz,
consacrat prin calitate şi valoare, aşa cum
arată feedback-ul primit din partea publicului, în
mare măsură ascultători cu un statut social
ridicat şi studii superioare din mediul urban.
Acurateţea şi complexitatea informaţiilor
oferite, selecţia muzicală de calitate, susţinerea
şi promovarea valorilor muzicale româneşti în
contextul european şi internaţional, reflectarea
în direct a unor importante evenimente
muzicale interne şi internaţionale, creşterea
numărului de oferte muzicale transmise către
partenerii din Uniunea Europeană de Radio şi
Televiziune (UER) au fost obiectivele Radio
Romania Muzical în anul 2011. Acesta este
postul prin care se realizează schimburile de
programe muzicale cu partenerii activi şi
asociaţi din UER, conceperea şi realizarea
unor evenimente muzicale (recitaluri, concerte)
încadrate proiectelor coordonate de Grupul de
Muzică al UER.
Grila de programe Radio România Muzical, în anul 2011, a fost concepută sub marca
evenimentelor muzicale importante ale anului,
prin serii de emisiuni sau emisiuni punctuale, o
constantă rămânând preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti. Menţinerea unui raport optim
muzică clasică – alte genuri, vorbă – muzică,
emisiuni destinate unui public specializat şi
cele destinate unui public larg, au fost câteva
dintre principiile care au stat la baza elaborării
grilei de programe. În acelaşi timp, s-a urmărit
flexibilizarea stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi a
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Mare parte dintre eforturile echipei Radio
România Muzical au fost concentrate, în anul
2011, către reflectarea celui mai important
eveniment românesc din sfera muzicală:
Festivalul şi Concursul Internaţional „George
Enescu”. Cu acest prilej, 49 de concerte au fost
transmise în direct şi alte 20 au fost
înregistrate. Pe toată durata desfăşurării
evenimentului, au fost realizate agende
informative, care au cuprins interviuri,
comentarii, reportaje, relatări, precum şi 70 de
concerte transmise partenerilor de la Uniunea
Europeană de Radio şi Televiziune.
a extins timpul de
emisie de la 16 la 24 ore pe zi, ca răspuns la
solicitările ascultătorilor, ceea ce a condus la o
creştere a audienţei şi la un nou grad de
fidelizare a publicului. Mărirea spaţiului de
emisie a permis, totodată, abordarea unui nou
format de emisiune, bazat exclusiv pe
interactivitate.
Aniversarea, în anul 2011, a celor douăzeci de
ani de existenţă a postului a fost marcată şi
printr-o campanie de promovare a imaginii,
derulată sub genericul „Radio România Antena
Satelor, 20 de ani în 20 de sate”. O echipă a
postului a parcurs acest itinerariu, realizând în
fiecare localitate o ediţie în direct a emisiunii
„Viaţa la ţară”.
Radio România Antena Satelor a realizat
prima sa cercetare calitativă privind percepţii şi
atitudini ale ascultătorilor asupra programelor
postului. Studiul realizat pe baza
focus-grupurilor a scos în evidenţă potenţialul
clar de audienţă în regiunile Moldova şi
Transilvania, limitat în prezent de lipsa
frecvenţelor de unde medii sau FM. Cei
intervievaţi au apreciat că Radio România
Antena Satelor este un post dedicat ţăranului
român. Faptul că Radio România Antena
Satelor difuzează exclusiv muzică populară şi
se preocupă de promovarea tradiţiilor şi a
valorilor autentice este, de asemenea, apreciat
în studiu, confirmând astfel alegerea acestui
format unic pe piaţa radiofonică din România.
Ţinând cont de obiceiurile de viaţă din mediul
rural, relevate de studiu, a fost extins spaţiul
consacrat emisiunilor legate de viaţa spirituală,
creştină, a satului şi au fost îmbunătăţite
formatul şi conţinutul editorial al
radioprogramelor. În noua grilă a fost
intensificată preocuparea pentru interactivitate
şi aducerea la microfon a unor voci autorizate
pentru domeniul lor de activitate.
Preocuparea pentru o relaţie directă, apropiată
cu ascultătorii a determinat crearea unui sistem
de colectare, organizare şi analiză a mesajelor
trimise de ascultători (scrisori, sms, feedback
site), din care sunt extrase şi subiecte pentru
emisiuni.
A fost elaborat un format nou pentru fişa de
emisiune, care include şi un document tip
contract între management şi echipele de
realizatori, ca instrument pentru evaluările
emisiunilor din grila următoare.
Structura noilor grile 2011 – 2012 la reţeaua studiourilor regionale a urmărit consolidarea
liniilor de emisiuni zilnice, creşterea gradului de
interactivitate şi dinamizarea emisiunilor pe
teme ale administraţiei publice locale. S-a avut
în vedere îmbunătăţirea programelor de ştiri,
adaptate publicului ţintă, rafinarea formatului
muzical şi posibilitatea de a efectua rapid
adaptări ale grilelor în anumite perioade
(sărbători de iarnă, Paşte etc.). Prin urmare, au
fost menţinute tronsoanele de forţă din oferta
existentă, conţinutul acestora fiind adaptat la
noua etapă. Modificările au fost efectuate în
zonele de program unde încă nu se obţinuseră
rezultatele aşteptate.
În continuarea procesului de repoziţionare a
postului Bucureşti FM, obiectivele fixate prin
grila 2011 - 2012 au avut ca scop menţinerea
cotei de piaţă în Bucureşti şi atragerea
publicului activ, cu vârste între 30 – 50 ani.
Modificările au fost decise în urma
feedback-ului primit atât din partea
ascultătorilor, cât şi din interior, în urma
sesiunilor de analiză a emisiunilor puse în
undă. Noua grilă a postului a fost gândită pe
structura unor linii de program, care
funcţionează de luni până vineri, între orele
6:00–21:00, cu aceeaşi echipă (inclusiv
Matinalul), asigurând astfel unitate şi coerenţă.
Temele importante, cu impact, sunt urmărite pe
parcursul întregii zile (în emisiuni şi ştiri),
autopromovate pe site-ul propriu şi pe reţelele
de socializare, prin conturile asociate postului.
Emisiunile au un puternic caracter interactiv,
ascultătorii putând participa la temele şi
subiectele discutate prin intermediul
telefoanelor, al sms-ului şi al chat-ului de pe
www.bucurestifm.ro.
a extins, în august 2011, aria
de acoperire în zona municipiului Satu Mare,
deficitară până în momentul respectiv, prin
punerea în funcţiune a emiţătorului de la Negreşti Oaş, care difuzează emisiuni pe
frecvenţa de 89,9 Mhz. Din măsurătorile
proprii, efectuate pe teren, a reieşit că numărul
potenţial de ascultători a crescut cu 120 de mii
de persoane, dar şi faptul că rămân încă zone
neacoperite, cu o populaţie de 500 de mii de
locuitori, doar în mediul urban.
Postul emite pe o piaţă media zonală, bogată în
competitori, fapt care a stat la baza elaborării
noii grile. Aceasta s-a axat pe dezvoltarea
tronsoanelor matinale, a emisiunii magazin din
timpul zilei şi a emisiunilor de actualităţi, dar şi
pe dinamizarea liniilor de program. Reperele
concrete ale noii grile constau în diferenţierea
mai pronunţată a programelor din cursul
săptămânii, faţă de cele din zilele de sâmbătă
şi duminică, ţinîndu-se cont de obiceiurile de
ascultare de la sfârşitul săptămânii, şi în
definirea mai clară a unui format de
divertisment de calitate, cu elemente noi, cum
sunt rubricile despre lifestyle şi informaţii
privind petrecerea timpului liber.
Campania transmisiilor sportive a devenit un
vector determinant al ofertei editoriale, în
decursul anului 2011 efectuându-se un număr
de 75 de transmisii ale meciurilor de fotbal,
baschet şi handbal.
Au fost adaptate buletinele de ştiri din prima
oră a Matinalului la publicul din rural şi urbanul
mic, iar cele din ora a doua, la publicul din
urbanul mare.
Radio România Cluj derulează proiectul Cluj FM, prin care se urmăreşte diferenţierea
parţială a programelor în AM/FM, pentru
creşterea audienţei în zona de urban mare.
Odată cu trecerea la grila 2011-2012, posturile
locale şi-au extins numărul orelor de program,
astfel: Radio România Antena Sibiului, de la
5 la 6 ore de emisie zilnic, iar Radio România Sighet, de la 3 ore şi 30 de minute la 5 ore, cu
formate noi, acesta difuzând, totodată, şi o
nouă emisiune în limba maghiară, alături de
emisiuni pentru comunităţile etnicilor
ucrainieni, germani, evrei sau programe
orientate pe problemele comunităţilor
româneşti de dincolo de Tisa (Ucraina,
regiunea Zakarpatia).
îşi menţine poziţia stabilă
pe piaţa media, cu tendinţă de creştere în zona
Dobrogea. În noua grilă de program AM a fost
mărit spaţiul destinat interacţiunii cu ascultătorii
prin programul matinal şi au fost lansate
săptămânal teme de dialog social cetăţenesc,
la care ascultătorii au putut participa în direct
prin intermediul telefoanelor, sms-urilor sau
prin mesagerie electronică. De asemenea, a
fost mărită frecvenţa de difuzare a informaţiilor
utilitare şi a fost optimizat raportul mediu dintre
muzică şi vorbă, pe întreaga durată a celor 16
ore zilnice de program.
Grila de program FM a urmărit o adaptare de
conţinut, prin reorganizarea emisiunilor zilnice
de dezbatere pe teme economice şi sociale,
prin adoptarea unor teme mai accesibile
publicului ascultător şi optimizarea formei de
adresare.
Au fost operate modificări în programele de
ştiri, în conformitate cu rezultatele cercetărilor
calitative (voci, stil de prezentare, analiza
pachetelor de jurnale matinale, de prânz, de
seară), concretizate prin creşterea dinamicii
prezentării informaţiei în Jurnalul regional de
după-amiază. Radio România Constanţa a
accentuat şi diversificat caracterul de
divertisment al programului estival de tradiţie
Radio Vacanţa, difuzat în FM, pe 100,1 MHz, în
perioada iunie – septembrie, program care
constituie un pilon de notorietate pentru toată
corporaţia.
DOMENIUL EDITORIAL | 49
Studioul Teritorial de Radio Cluj
Programul România Împreună (difuzat de luni
până vineri, între orele 10:00-13:00) a reuşit să
se apropie de competitorii săi, în mediul urban
înregistrând o curbă ascendentă. Tendinţa de
creştere se datorează deciziei de a difuza
informaţia utilă pentru publicul urban, formatele
scurte, cu subiecte de interes pentru publicul
ţintă (sănătate, trafic, meteo, ecologie,
gastronomie, sport, cultură şi civilizaţie, ştiinţă)
şi punerea în valoare a „vocilor” publicului.
Formatul emisiunii La minut (difuzată de luni
până vineri, între orele 14:00-16:00) a
cunoscut, de asemenea, o creştere
semnificativă a audienţei, ca urmare a deciziei
editoriale de a transforma această emisiune
într-un program de fapt divers şi muzică.
Obiectiv România (difuzat de luni până vineri,
între orele 16:00-18:00) şi-a consolidat poziţia
pe piaţă, cu informaţii preponderent sociale,
fiind programul care susţine reportajul de
actualitate ca produs ce conferă identitate pe
piaţa radio.
Dintre emisiunile de tip news, Radiojurnalul de prânz şi-a consolidat poziţia pe piaţă, ora 13:00
redevenind un reper pentru publicul Radio
România Actualităţi şi înregistrând o curbă
ascendentă, ca şi formatul Actualitatea în dezbatere.
Matinalul de week-end (difuzat sâmbătă şi
duminică, între orele 7:00-9:30) rămâne lider
pe piaţă pe tronsonul său orar.
are cu precădere un public
urban, căruia i-a oferit, şi în 2011, actualitate
culturală, muzică de calitate şi voci celebre,
introducând şi proiecte noi, turnee naţionale
extraordinare, maratoane de teatru şi muzică.
Conţinutul editorial al Radio România Cultural
a fost asigurat cu informaţii din domenii
diverse: literatură, film, teatru, arte plastice,
muzică, istorie, arhitectură, urbanism, ştiinţă.
Ca în fiecare an, Radio România Cultural a
transmis concerte, festivaluri, gale şi
spectacole importante, naţionale şi
internaţionale, care ajung astfel la publicul din
întreaga ţară, lipsit altminteri de posibilitatea de
a participa la astfel de evenimente culturale.
Postul a consolidat notorietatea şi a crescut
audienţa prin proiecte şi evenimente precum:
Gala Premiilor Radio România Cultural - ediţia
a 11-a, care s-a impus în lumea culturală ca un
reper de recunoaştere a valorilor din diferite
domenii, Science Café – Cafeneaua de ştiinţă, Drumul spre celebritate – ediţia a II-a,
Bookcrossing, Turneul naţional „Liszt”, Pianul călător, Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius vs. Guarneri.
În anul 2011, Radio România Cultural a obţinut
mai multe premii naţionale şi internaţionale:
Premiul Clubului Român de Presă pentru
Jurnalism Cultural, Cross-Media (Anca
Mateescu), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali
„Mihail Jora” (Sebastian Crăciun), Premiul
pentru publicistică muzicală si pentru
emisiunile de la Radio România Cultural, în
cadrul Galei Premiilor Uniunii Compozitorilor şi
Muzicologilor – UCMR (Oltea Şerban-Pârâu)
etc.
şi-a menţinut statutul de unic
post românesc de radio, dedicat în
exclusivitate muzicii clasice şi de jazz,
consacrat prin calitate şi valoare, aşa cum
arată feedback-ul primit din partea publicului, în
mare măsură ascultători cu un statut social
ridicat şi studii superioare din mediul urban.
Acurateţea şi complexitatea informaţiilor
oferite, selecţia muzicală de calitate, susţinerea
şi promovarea valorilor muzicale româneşti în
contextul european şi internaţional, reflectarea
în direct a unor importante evenimente
muzicale interne şi internaţionale, creşterea
numărului de oferte muzicale transmise către
partenerii din Uniunea Europeană de Radio şi
Televiziune (UER) au fost obiectivele Radio
Romania Muzical în anul 2011. Acesta este
postul prin care se realizează schimburile de
programe muzicale cu partenerii activi şi
asociaţi din UER, conceperea şi realizarea
unor evenimente muzicale (recitaluri, concerte)
încadrate proiectelor coordonate de Grupul de
Muzică al UER.
Grila de programe Radio România Muzical, în anul 2011, a fost concepută sub marca
evenimentelor muzicale importante ale anului,
prin serii de emisiuni sau emisiuni punctuale, o
constantă rămânând preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti. Menţinerea unui raport optim
muzică clasică – alte genuri, vorbă – muzică,
emisiuni destinate unui public specializat şi
cele destinate unui public larg, au fost câteva
dintre principiile care au stat la baza elaborării
grilei de programe. În acelaşi timp, s-a urmărit
flexibilizarea stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi a
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Mare parte dintre eforturile echipei Radio
România Muzical au fost concentrate, în anul
2011, către reflectarea celui mai important
eveniment românesc din sfera muzicală:
Festivalul şi Concursul Internaţional „George
Enescu”. Cu acest prilej, 49 de concerte au fost
transmise în direct şi alte 20 au fost
înregistrate. Pe toată durata desfăşurării
evenimentului, au fost realizate agende
informative, care au cuprins interviuri,
comentarii, reportaje, relatări, precum şi 70 de
concerte transmise partenerilor de la Uniunea
Europeană de Radio şi Televiziune.
a extins timpul de
emisie de la 16 la 24 ore pe zi, ca răspuns la
solicitările ascultătorilor, ceea ce a condus la o
creştere a audienţei şi la un nou grad de
fidelizare a publicului. Mărirea spaţiului de
emisie a permis, totodată, abordarea unui nou
format de emisiune, bazat exclusiv pe
interactivitate.
Aniversarea, în anul 2011, a celor douăzeci de
ani de existenţă a postului a fost marcată şi
printr-o campanie de promovare a imaginii,
derulată sub genericul „Radio România Antena
Satelor, 20 de ani în 20 de sate”. O echipă a
postului a parcurs acest itinerariu, realizând în
fiecare localitate o ediţie în direct a emisiunii
„Viaţa la ţară”.
Radio România Antena Satelor a realizat
prima sa cercetare calitativă privind percepţii şi
atitudini ale ascultătorilor asupra programelor
postului. Studiul realizat pe baza
focus-grupurilor a scos în evidenţă potenţialul
clar de audienţă în regiunile Moldova şi
Transilvania, limitat în prezent de lipsa
frecvenţelor de unde medii sau FM. Cei
intervievaţi au apreciat că Radio România
Antena Satelor este un post dedicat ţăranului
român. Faptul că Radio România Antena
Satelor difuzează exclusiv muzică populară şi
se preocupă de promovarea tradiţiilor şi a
valorilor autentice este, de asemenea, apreciat
în studiu, confirmând astfel alegerea acestui
format unic pe piaţa radiofonică din România.
Ţinând cont de obiceiurile de viaţă din mediul
rural, relevate de studiu, a fost extins spaţiul
consacrat emisiunilor legate de viaţa spirituală,
creştină, a satului şi au fost îmbunătăţite
formatul şi conţinutul editorial al
radioprogramelor. În noua grilă a fost
intensificată preocuparea pentru interactivitate
şi aducerea la microfon a unor voci autorizate
pentru domeniul lor de activitate.
Preocuparea pentru o relaţie directă, apropiată
cu ascultătorii a determinat crearea unui sistem
de colectare, organizare şi analiză a mesajelor
trimise de ascultători (scrisori, sms, feedback
site), din care sunt extrase şi subiecte pentru
emisiuni.
A fost elaborat un format nou pentru fişa de
emisiune, care include şi un document tip
contract între management şi echipele de
realizatori, ca instrument pentru evaluările
emisiunilor din grila următoare.
Structura noilor grile 2011 – 2012 la reţeaua studiourilor regionale a urmărit consolidarea
liniilor de emisiuni zilnice, creşterea gradului de
interactivitate şi dinamizarea emisiunilor pe
teme ale administraţiei publice locale. S-a avut
în vedere îmbunătăţirea programelor de ştiri,
adaptate publicului ţintă, rafinarea formatului
muzical şi posibilitatea de a efectua rapid
adaptări ale grilelor în anumite perioade
(sărbători de iarnă, Paşte etc.). Prin urmare, au
fost menţinute tronsoanele de forţă din oferta
existentă, conţinutul acestora fiind adaptat la
noua etapă. Modificările au fost efectuate în
zonele de program unde încă nu se obţinuseră
rezultatele aşteptate.
În continuarea procesului de repoziţionare a
postului Bucureşti FM, obiectivele fixate prin
grila 2011 - 2012 au avut ca scop menţinerea
cotei de piaţă în Bucureşti şi atragerea
publicului activ, cu vârste între 30 – 50 ani.
Modificările au fost decise în urma
feedback-ului primit atât din partea
ascultătorilor, cât şi din interior, în urma
sesiunilor de analiză a emisiunilor puse în
undă. Noua grilă a postului a fost gândită pe
structura unor linii de program, care
funcţionează de luni până vineri, între orele
6:00–21:00, cu aceeaşi echipă (inclusiv
Matinalul), asigurând astfel unitate şi coerenţă.
Temele importante, cu impact, sunt urmărite pe
parcursul întregii zile (în emisiuni şi ştiri),
autopromovate pe site-ul propriu şi pe reţelele
de socializare, prin conturile asociate postului.
Emisiunile au un puternic caracter interactiv,
ascultătorii putând participa la temele şi
subiectele discutate prin intermediul
telefoanelor, al sms-ului şi al chat-ului de pe
www.bucurestifm.ro.
a extins, în august 2011, aria
de acoperire în zona municipiului Satu Mare,
deficitară până în momentul respectiv, prin
punerea în funcţiune a emiţătorului de la Negreşti Oaş, care difuzează emisiuni pe
frecvenţa de 89,9 Mhz. Din măsurătorile
proprii, efectuate pe teren, a reieşit că numărul
potenţial de ascultători a crescut cu 120 de mii
de persoane, dar şi faptul că rămân încă zone
neacoperite, cu o populaţie de 500 de mii de
locuitori, doar în mediul urban.
Postul emite pe o piaţă media zonală, bogată în
competitori, fapt care a stat la baza elaborării
noii grile. Aceasta s-a axat pe dezvoltarea
tronsoanelor matinale, a emisiunii magazin din
timpul zilei şi a emisiunilor de actualităţi, dar şi
pe dinamizarea liniilor de program. Reperele
concrete ale noii grile constau în diferenţierea
mai pronunţată a programelor din cursul
săptămânii, faţă de cele din zilele de sâmbătă
şi duminică, ţinîndu-se cont de obiceiurile de
ascultare de la sfârşitul săptămânii, şi în
definirea mai clară a unui format de
divertisment de calitate, cu elemente noi, cum
sunt rubricile despre lifestyle şi informaţii
privind petrecerea timpului liber.
Campania transmisiilor sportive a devenit un
vector determinant al ofertei editoriale, în
decursul anului 2011 efectuându-se un număr
de 75 de transmisii ale meciurilor de fotbal,
baschet şi handbal.
Au fost adaptate buletinele de ştiri din prima
oră a Matinalului la publicul din rural şi urbanul
mic, iar cele din ora a doua, la publicul din
urbanul mare.
Radio România Cluj derulează proiectul Cluj FM, prin care se urmăreşte diferenţierea
parţială a programelor în AM/FM, pentru
creşterea audienţei în zona de urban mare.
Odată cu trecerea la grila 2011-2012, posturile
locale şi-au extins numărul orelor de program,
astfel: Radio România Antena Sibiului, de la
5 la 6 ore de emisie zilnic, iar Radio România Sighet, de la 3 ore şi 30 de minute la 5 ore, cu
formate noi, acesta difuzând, totodată, şi o
nouă emisiune în limba maghiară, alături de
emisiuni pentru comunităţile etnicilor
ucrainieni, germani, evrei sau programe
orientate pe problemele comunităţilor
româneşti de dincolo de Tisa (Ucraina,
regiunea Zakarpatia).
îşi menţine poziţia stabilă
pe piaţa media, cu tendinţă de creştere în zona
Dobrogea. În noua grilă de program AM a fost
mărit spaţiul destinat interacţiunii cu ascultătorii
prin programul matinal şi au fost lansate
săptămânal teme de dialog social cetăţenesc,
la care ascultătorii au putut participa în direct
prin intermediul telefoanelor, sms-urilor sau
prin mesagerie electronică. De asemenea, a
fost mărită frecvenţa de difuzare a informaţiilor
utilitare şi a fost optimizat raportul mediu dintre
muzică şi vorbă, pe întreaga durată a celor 16
ore zilnice de program.
Grila de program FM a urmărit o adaptare de
conţinut, prin reorganizarea emisiunilor zilnice
de dezbatere pe teme economice şi sociale,
prin adoptarea unor teme mai accesibile
publicului ascultător şi optimizarea formei de
adresare.
Au fost operate modificări în programele de
ştiri, în conformitate cu rezultatele cercetărilor
calitative (voci, stil de prezentare, analiza
pachetelor de jurnale matinale, de prânz, de
seară), concretizate prin creşterea dinamicii
prezentării informaţiei în Jurnalul regional de
după-amiază. Radio România Constanţa a
accentuat şi diversificat caracterul de
divertisment al programului estival de tradiţie
Radio Vacanţa, difuzat în FM, pe 100,1 MHz, în
perioada iunie – septembrie, program care
constituie un pilon de notorietate pentru toată
corporaţia.
continuă, şi în
2011, să fie lider al pieţei media din zonă. Grila
cadru 2011-2012 a fost concepută în spiritul
accentuării dinamicii liniilor de program şi
vizează o creştere de audienţă la tronsoanele
orare modificate. Controlul calităţii produsului
radiofonic este asigurat printr-un sistem de
organizare, verificare şi analiză a activităţii
editoriale zilnice, săptămânale şi lunare,
programele fiind permanent adaptate sau
ajustate, în funcţie de evenimentele majore din
zonă, de cererea ascultătorilor sau în funcţie de
proiectele editoriale derulate on-air şi off-air.
A fost reorganizată structura buletinelor de ştiri,
calitatea informaţiei difuzate, au fost stabilite
norme de redactare şi prezentare comune
pentru toţi crainicii, acesta fiind un element
important de identificare pentru post.
a ajuns la un număr record
de ascultători în mediul urban. În urma
procesului de analiză a programelor de ştiri
Radio România Iaşi, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă, au fost iniţiate
activităţi de îmbunătăţire a stilului de
prezentare al echipei de ştiri şi de dinamizare a
radioprogramelor.
a implementat o nouă grilă
de program, în septembrie 2011, structurată
atât pe direcţia menţinerii programelor
reprezentative, cât şi pe introducerea unor
emisiuni pentru atragerea de noi ascultători,
mai ales din mediul urban. Accentul a fost pus
pe radioprograme, care cuprind radiografia
principalelor evenimente regionale ale zilei, dar
şi pe emisiuni interactive, cu invitaţi, care
prezintă probleme şi preocupări ale tinerilor cu
vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani.
Pentru realizarea feed-back-ului, au fost
consultate săptămânal rapoartele de
monitorizare ale programelor Radio România Reşiţa, urmate de modificarea rubricilor şi a
programelor necorespunzătoare, chiar a
moderatorilor, acolo unde a fost cazul.
Programele Radio România Timişoara FM şi
Radio România Arad FM se adresează unui
public activ urban, cu vârste intre 35-55 ani, în
timp ce Radio România Timişoara AM, cu un
format generalist, vizează în special publicul de
vârsta a treia din oraşele mici şi zona rurală,
inclusiv minorităţi. După debutul, în octombrie, al emisiei în FM la Arad (102,9
MHz), în noiembrie şi decembrie au fost
transmise, între orele 11:00 -12:00, primele
emisiuni realizate exclusiv pentru arădeni. În
2012 se doreşte realizarea acestora chiar din
studioul de la Arad.
Știrile Radio România Timişoara au câştigat
în promptitudine, în atitudine şi în consistenţă
(mai multe intervenţii în direct ale reporterilor,
mai multe inserturi de voce). Procesul de
înnoire este încă în derulare, în condiţiile în
care, din luna septembrie 2011, a fost realizat
un nou set de generice, semnale şi cortine
pentru Camera Ştirilor.
a continuat, şi în anul
2011, excelenta colaborare cu partenerii din
Ungaria şi Serbia, în principal prin emisiunea
Pe undele Europei, realizată în colaborare cu
posturi de radio din cele două ţări. De
asemenea, prin intermediul redacţiei în limba
sârbă, au existat contacte cu posturi din
Belgrad, Novi Sad şi Zrenianin.
s-a adaptat continuu
mediului concurenţial, dar, mai ales, nevoilor şi
aşteptărilor publicului său. În prezent, cei mai
mulţi ascultători ai postului au vârsta de peste
45 de ani, Radio România Târgu-Mureş
încercând şi să atragă o audienţă substanţială
în grupul de vârstă cuprins între 35 - 45 de ani,
fără să-şi piardă publicul fidel.
Grila de program 2011-2012 a fost structurată
pornind de la această idee, pe lângă
programele de ştiri care constituie marca
studioului, în ea regăsindu-se emisiuni tip
magazin (de actualităţi sau culturale), emisiuni
specializate şi emisiuni muzicale (de
divertisment). Emisiunile de actualităţi,
culturale, ca şi cele muzicale se desfăşoară în
această grilă pe orizontală, iar cele specializate
sunt grupate la sfârşit de săptămână,
urmărindu-se, pe cât posibil, ca acelaşi tip de
emisiune să aibă acelaşi prezentator, acelaşi
desfăşurător şi aceleaşi standarde.
Elementul de referinţă pe piaţa media
regională, cel prin care Radio România Târgu-Mureş a câştigat notorietate, este
conţinutul informativ structurat în buletine de
ştiri din oră în oră, şase jurnale şi în alte
emisiuni specializate. Radio România Târgu-Mureş este un post informativ, de aceea
buletinele de ştiri ocupă un loc central în grila
de programe.
În cadrul studioului funcţionează şi postul local
Radio România Antena Braşovului, care
emite zilnic programe destinate atât
ascultătorilor din zona metropolitană Braşov,
cât şi turiştilor de pe Valea Prahovei şi din zona
Bran. Radio România Antena Braşovului are
o mai bună audienţă şi este mai cunoscut în
rândul tinerilor, funcţionarea postului fiind
structurată pe trei componente radio:
tradiţional, platforma multimedia, spaţiu pentru
pregătire profesională continuă tip agora.
Redacţia Minorităţi din Bucureşti a continuat
procesul de analiză şi îmbunătăţire a
programelor de ştiri, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă şi a elaborat un
nou format al jurnalului de ştiri. Emisiunile în
limba maghiară şi germană păstrează o poziţie
solidă în peisajul media din România, punând
accent pe calitatea profesională a programelor,
credibilitatea informaţiilor, argumentarea
obiectivă a opiniilor.
Au fost introduse în grilă programe precum:
Jurnalul – ştiri şi mini-interviuri realizate cu
personalităţi reprezentative ale actualităţii;
Retrospectiva săptămânii – un talk-show în
direct, cu analişti de prestigiu; Nota zilei –
comentarii semnate de nume cu rezonanţă în
comunitatea maghiară şi germană; Jurnal civic
– emisiune în care se urmăreşte activitatea
legislativă.
Redacţiile pentru Minorităţi din cadrul
Studiourilor Regionale realizează şi difuzează
o paletă largă de emisiuni, în 16 limbi ale
minorităţilor naţionale din România.
În lipsa unor studii de audienţă pe segmentul
emisiunilor pentru minorităţi, la studiourile
regionale s-a realizat o ajustare a programelor,
în concordanţă cu obiceiurile, aşteptările şi
specificul publicului-ţintă, prin identificarea
segmentelor din grilele de program care nu se
ridicau la nivelul calitativ dorit, şi s-au dezvoltat
relaţii de colaborare între studiourile regionale
şi radiourile publice din spaţiul european: Radio
Timişoara a consolidat colaborarea cu
redacţiile de radio din Ungaria şi Serbia, în
cadrul emisiunilor realizate din Seghedin şi
Novi Sad; Radio Târgu-Mureş are săptămânal
emisiune comună cu radioul Lendva
(Slovenia), Subotica (Serbia), Ujgorod
(Ucraina), Osiek (Croaţia); Radio Reşiţa are
parteneriat cu Radio Zrenianin (Serbia) pentru
limbile germană, maghiară, sârbă, română, cu
Radio Katalunia (Spania) şi cu radioul care
emite în limba română de la Madrid pentru
românii care trăiesc în zonă; Radio Constanţa,
prin Redacţia cultură-educaţie-minorităţi, a
încheiat un parteneriat cu catedra de jurnalism
a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice
din Universitatea de Stat din Chişinău. S-au
rezervat, de asemenea, spaţii radiofonice
speciale informaţiilor şi muzicii din Republica
Moldova.
La Radio România Cluj, grupul de producţie în
limba maghiară a continuat să valorifice vârful
de audienţă, prin dinamizarea şi restructurarea
secvenţială a emisiunii matinale Hangoló -
Bună dimineaţa. Celălalt pilon de bază al
ofertei este constituit din emisiunea informativă
Nap-óra, (O zi într-o oră), transmisă în
intervalul luni-vineri, pe tronsonul 17:00-17:30.
În 2011, a fost schimbat formatul şi imaginea
emisiunii Dalposta (Dedicaţii Muzicale). Postul
local al studioului din Cluj, Radio România
Sighet difuzează, de luni până vineri, în limba
ucraineană, o emisiune de 55 de minute şi o
emisiune în limba maghiară, de 20 de minute.
Radio România Constanţa difuzează
săptămânal, în AM, emisiuni cu durata de 60 de
minute pentru fiecare dintre comunităţile
greacă, turcă, ruso-lipoveană, tătară, armeană
şi pentru aromâni.
Radio România Iaşi difuzează emisiuni pentru
comunităţile ucraineană şi rusă, în limbile celor
două minorităţi, câte 30 de minute pe
săptămână.
Radio România Reşiţa difuzează emisiuni
pentru comunităţile ucraineană, sârbă,
maghiară, germană, slovacă, cehă, croată şi
rromă din judeţul Caraş-Severin, în limba
comunităţilor respective, câte 30 de minute pe
săptămână pentru fiecare.
Radio România Timişoara emite,
săptămânal, în limbile a nouă minorităţi
naţionale (germană, maghiară, sârbă, cehă,
slovacă, bulgară, ucraineană, rromani şi
italiană), câte 840 de minute în limbile
maghiară, germană şi sârbă (în FM şi AM), câte
60 de minute în limbile slovacă şi bulgară, câte
30 de minute în limbile cehă şi rromani, şi lunar
60 de minute în limba italiană.
Radio România Târgu Mureş difuzează, în
limba maghiară, 3000 de minute în FM (din
care 2220 de minute şi pe unde medii), în limba
germană 390 de minute pe unde medii, în
rromanes 60 de minute, în săptămânile I, II şi III
ale lunii. Printre emisiunile cu cea mai mare
audienţă se numără, în limba maghiară,
Rádióújság (Revistă sonoră), Hétköznapi Dolgaink (Zi de zi în cotidian),
Kivánságmuzsika (Dedicaţii muzicale); în
limba germană, Noi în Uniunea Europeană, Descoperiţi Transilvania şi, în limba rromani,
Lacsobacht.
Toate studiourile regionale difuzează rubrici
sau emisiuni şi în limba română cu şi despre
comunităţile naţionale, încercând să contribuie
în acest mod la o cât mai bună cunoaştere
reciprocă.
Radio România Bucureşti FM difuzează în
limba română, în fiecare duminică, timp de 55
de minute, emisiunea Dialoguri interculturale,
cu şi despre comunităţile naţionale din
Capitală.
Radio România Oltenia Craiova difuzează
emisiunea săptămânală Convieţuiri, în limba
română, cu durata de 20 de minute, în care
sunt prezentate aspecte din viaţa comunităţilor
bulgară, sârbă, germană, italiană, cehă,
rromanes şi evreiască, din aria de acoperire a
studioului.
Radio România Constanţa difuzează
emisiuni săptămânale în limba română pentru
rromi, evrei, polonezi şi armeni, ucraineană,
slovacă, poloneză şi rromanes. La fel şi Radio
România Iaşi pentru rromi, evrei, polonezi,
armeni, ucraineni şi slovaci. Studiourile din
Reşiţa, Târgu Mureş, Timişoara şi Cluj
transmit, la rândul lor, în limba română,
emisiunea INTERETNICA despre comunităţile
etnice din zona arondată acestor studiori.
Redacţia Informaţii, prin Camera Știrilor, a
asigurat fluxul informaţional, atât la Radio
România Actualităţi, prin difuzarea buletinelor
informative şi a radiojurnalelor zilnice, cât şi la
celelalte posturi naţionale şi regionale.
În funcţie de momentul difuzării acestora şi de
elementele care individualizează publicul în
fiecare moment al zilei, Redacţia Informaţii a
produs, pe de o parte, radiojurnale scurte şi
dinamice, la orele dimineţii, în care informaţia
esenţială este concentrată în formate sintetice,
uşor accesibile, dar şi radiojurnale extinse, la
orele amiezii şi serii, structurate în module care
pot fi accesate separat de ascultători. Nu au
lipsit nici analizele pluridisciplinare şi
multidirecţionale ale unui subiect, care se
evidenţiază pe agenda zilei, prin impactul
asupra ascultătorilor.
Pentru o mai bună apropiere de preocupările şi
nevoile de informare ale publicului, emisiunile
Redacţiei Informaţii au deschis, în mai mare
măsură, accesul publicului la dialog cu invitaţii,
încorporând mesajele sms sau mail în ediţiile
realizate cu invitaţi de prim rang din ţară şi
străinătate.
Şi în 2011, Redacţia Informaţii a fost cea care
a realizat transmisiile în direct de la momentele
importante ale actualităţii: dezbateri
parlamentare, proceduri de asumare a
răspunderii Guvernului, moţiuni de cenzură,
conferinţe de presă şi declaraţii oficiale. Echipa
redacţiei a adus la microfon informaţia în regim
de urgenţă, indiferent de domeniu, prin
intervenţiile de tip „clipa în direct”.
Constanta
Iasi
Resita
În scopul apropierii publicului românesc de
problematica şi actualitatea europeană,
Camera Ştirilor s-a implicat în programul
EURANET şi a început să difuzeze în
radiojurnale o rubrică de actualitate europeană.
De asemenea, la încheierea sesiunii lunare a
Parlamentului European, radiojurnalele au
introdus o rubrică dedicată, prin care
informează cu privire la demersurile europene,
la consecinţele şi influenţele nemijlocite ale
acestora asupra cetăţenilor români şi la
iniţiative şi activităţi reprezentative ale
europarlamentarilor români.
Promovarea, cu prioritate, a muzicii româneşti
la posturile Radio România este un obiectiv cu
caracter permanent şi unul dintre principalii
piloni ai strategiei editoriale a Redacţiei Muzicale, din 2006 până în prezent. Pentru
urmărirea acestui obiectiv, s-a instituit o
procedură de raportare lunară a conţinutului de
creaţie muzicală românească, difuzată în
emisiunile şi programele Redacţiei Muzicale.
Toţi jurnaliştii din echipele de proiecte au
obligaţia de a raporta, lunar, către realizatorii
responsabili de secţie, minutele de muzică
românească programate şi difuzate. Aplicând
acest instrument, corelat cu politica de
promovare a activităţii compozitorilor şi
interpreţilor români pe toate domeniile
muzicale difuzate, la România Actualităţi
procentul de muzică românească difuzată în
tronsonul de rotaţie 6:00 –18:00, a crescut cu
4,21%. Totodată, din raportările emisiunilor
speciale realizate pentru acest post, se
constată o menţinere favorabilă a proporţiei de
muzică românească, în raport cu muzica
străină. Radio România Cultural şi Radio
România Muzical au continuat proiectele
editoriale propuse în grila strandard 2010 –
2011, concepute pentru a promova creaţia şi
interpretarea românească.
reprezintă o punte
informaţională spre România şi spaţiul său
geografic, politica de programe a postului fiind
întemeiată pe primatul informaţiei. Radio România Internaţional diseminează valori ale
societăţii româneşti din cele mai diferite
domenii, promovând respectul reciproc,
toleranţa şi înţelegerea. Îşi axează programele
pe „agenda ascultătorului”, în acest sens
abordând problemele şi subiectele de interes în
mod rapid, sintetic, concis şi cuprinzător, cu
accent pe contextualizarea ştirilor şi
evenimentelor.
Din reacţiile ascultătorilor Radio România Internaţional, transmise prin Internet, rezultă
că grilele sunt percepute ca echilibrate şi
construite solid, acoperind practic toate
domeniile de interes. Principalele modificări
introduse au vizat adaptarea mai bună a ofertei
redacţionale la statutul României de ţară
membră a Uniunii Europene şi la fenomenul
creşterii emigrării forţei de muncă. Cele mai
apreciate tipuri de rubrici, programe şi emisiuni
sunt cele muzicale, istorice, culturale, de tradiţii
şi obiceiuri, sociale, de relaţii cu ascultătorii şi
utilizatorii, lecţii de limba română, relaţii şi
interferenţe între România şi zonele-ţintă.
îşi păstrează aceeaşi
platformă media - spaţiul virtual - oferind
utilizatorilor Internetului, şi în 2011, o reţetă
unică pentru petrecerea timpului în compania
unor realizatori tineri, dinamici, activi, veseli,
neconformişti, care propun subiecte
provocatoare, dar de actualitate.
Echipa Radio România 3Net „Florian Pittiş”
a continuat, şi în 2011, proiectele Folk You
„Florian Pittiş" 2011 şi 3Net Summer (un post
pentru copii şi tineret, organizat pe litoral, în
timpul vacanţei de vară) şi a continuat ideea de
transformare a comportamentului interactiv al
utilizatorilor într-unul intercreativ. De
asemenea, a urmărit creşterea volumului de
conţinut video propriu, de difuzare live şi
arhivare în Galeria Video. De asemenea, a
transmis, înregistrat şi postat în Galeria Video
toate evenimentele unde a fost partener media
şi a introdus premiere în categoria „Teatru la
Microfon”, precum şi albume noi în Galeria
Audio a Radio România 3Net.
Conţinutul editorial al postului s-a adaptat
continuu, în concordanţă cu nevoile
ascultătorului de radio online.
a cărui nouă grilă a fost
aprobată de către Consiliul de Administraţie, a
început să emită online, de pe platforma
fostului post Kids Radio, din data de 7
noiembrie 2011, ca proiect-pilot.
Fiind la început de drum, dar cu o experienţă în
spate, echipa Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial
complex, prin crearea unui univers credibil,
transmis dintr-un studio de emisie radio-TV
(streaming audio-video) special amenajat
pentru cei mici. Proiectul creează
personaje-brand, care dezvoltă şi transmit
copiilor ascultători valorile educaţionale
implicite ale radioului.
50 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
Realizator - Radio România Constanța
Programul România Împreună (difuzat de luni
până vineri, între orele 10:00-13:00) a reuşit să
se apropie de competitorii săi, în mediul urban
înregistrând o curbă ascendentă. Tendinţa de
creştere se datorează deciziei de a difuza
informaţia utilă pentru publicul urban, formatele
scurte, cu subiecte de interes pentru publicul
ţintă (sănătate, trafic, meteo, ecologie,
gastronomie, sport, cultură şi civilizaţie, ştiinţă)
şi punerea în valoare a „vocilor” publicului.
Formatul emisiunii La minut (difuzată de luni
până vineri, între orele 14:00-16:00) a
cunoscut, de asemenea, o creştere
semnificativă a audienţei, ca urmare a deciziei
editoriale de a transforma această emisiune
într-un program de fapt divers şi muzică.
Obiectiv România (difuzat de luni până vineri,
între orele 16:00-18:00) şi-a consolidat poziţia
pe piaţă, cu informaţii preponderent sociale,
fiind programul care susţine reportajul de
actualitate ca produs ce conferă identitate pe
piaţa radio.
Dintre emisiunile de tip news, Radiojurnalul de prânz şi-a consolidat poziţia pe piaţă, ora 13:00
redevenind un reper pentru publicul Radio
România Actualităţi şi înregistrând o curbă
ascendentă, ca şi formatul Actualitatea în dezbatere.
Matinalul de week-end (difuzat sâmbătă şi
duminică, între orele 7:00-9:30) rămâne lider
pe piaţă pe tronsonul său orar.
are cu precădere un public
urban, căruia i-a oferit, şi în 2011, actualitate
culturală, muzică de calitate şi voci celebre,
introducând şi proiecte noi, turnee naţionale
extraordinare, maratoane de teatru şi muzică.
Conţinutul editorial al Radio România Cultural
a fost asigurat cu informaţii din domenii
diverse: literatură, film, teatru, arte plastice,
muzică, istorie, arhitectură, urbanism, ştiinţă.
Ca în fiecare an, Radio România Cultural a
transmis concerte, festivaluri, gale şi
spectacole importante, naţionale şi
internaţionale, care ajung astfel la publicul din
întreaga ţară, lipsit altminteri de posibilitatea de
a participa la astfel de evenimente culturale.
Postul a consolidat notorietatea şi a crescut
audienţa prin proiecte şi evenimente precum:
Gala Premiilor Radio România Cultural - ediţia
a 11-a, care s-a impus în lumea culturală ca un
reper de recunoaştere a valorilor din diferite
domenii, Science Café – Cafeneaua de ştiinţă, Drumul spre celebritate – ediţia a II-a,
Bookcrossing, Turneul naţional „Liszt”, Pianul călător, Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius vs. Guarneri.
În anul 2011, Radio România Cultural a obţinut
mai multe premii naţionale şi internaţionale:
Premiul Clubului Român de Presă pentru
Jurnalism Cultural, Cross-Media (Anca
Mateescu), Premiul Uniunii Criticilor Muzicali
„Mihail Jora” (Sebastian Crăciun), Premiul
pentru publicistică muzicală si pentru
emisiunile de la Radio România Cultural, în
cadrul Galei Premiilor Uniunii Compozitorilor şi
Muzicologilor – UCMR (Oltea Şerban-Pârâu)
etc.
şi-a menţinut statutul de unic
post românesc de radio, dedicat în
exclusivitate muzicii clasice şi de jazz,
consacrat prin calitate şi valoare, aşa cum
arată feedback-ul primit din partea publicului, în
mare măsură ascultători cu un statut social
ridicat şi studii superioare din mediul urban.
Acurateţea şi complexitatea informaţiilor
oferite, selecţia muzicală de calitate, susţinerea
şi promovarea valorilor muzicale româneşti în
contextul european şi internaţional, reflectarea
în direct a unor importante evenimente
muzicale interne şi internaţionale, creşterea
numărului de oferte muzicale transmise către
partenerii din Uniunea Europeană de Radio şi
Televiziune (UER) au fost obiectivele Radio
Romania Muzical în anul 2011. Acesta este
postul prin care se realizează schimburile de
programe muzicale cu partenerii activi şi
asociaţi din UER, conceperea şi realizarea
unor evenimente muzicale (recitaluri, concerte)
încadrate proiectelor coordonate de Grupul de
Muzică al UER.
Grila de programe Radio România Muzical, în anul 2011, a fost concepută sub marca
evenimentelor muzicale importante ale anului,
prin serii de emisiuni sau emisiuni punctuale, o
constantă rămânând preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti. Menţinerea unui raport optim
muzică clasică – alte genuri, vorbă – muzică,
emisiuni destinate unui public specializat şi
cele destinate unui public larg, au fost câteva
dintre principiile care au stat la baza elaborării
grilei de programe. În acelaşi timp, s-a urmărit
flexibilizarea stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi a
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Mare parte dintre eforturile echipei Radio
România Muzical au fost concentrate, în anul
2011, către reflectarea celui mai important
eveniment românesc din sfera muzicală:
Festivalul şi Concursul Internaţional „George
Enescu”. Cu acest prilej, 49 de concerte au fost
transmise în direct şi alte 20 au fost
înregistrate. Pe toată durata desfăşurării
evenimentului, au fost realizate agende
informative, care au cuprins interviuri,
comentarii, reportaje, relatări, precum şi 70 de
concerte transmise partenerilor de la Uniunea
Europeană de Radio şi Televiziune.
a extins timpul de
emisie de la 16 la 24 ore pe zi, ca răspuns la
solicitările ascultătorilor, ceea ce a condus la o
creştere a audienţei şi la un nou grad de
fidelizare a publicului. Mărirea spaţiului de
emisie a permis, totodată, abordarea unui nou
format de emisiune, bazat exclusiv pe
interactivitate.
Aniversarea, în anul 2011, a celor douăzeci de
ani de existenţă a postului a fost marcată şi
printr-o campanie de promovare a imaginii,
derulată sub genericul „Radio România Antena
Satelor, 20 de ani în 20 de sate”. O echipă a
postului a parcurs acest itinerariu, realizând în
fiecare localitate o ediţie în direct a emisiunii
„Viaţa la ţară”.
Radio România Antena Satelor a realizat
prima sa cercetare calitativă privind percepţii şi
atitudini ale ascultătorilor asupra programelor
postului. Studiul realizat pe baza
focus-grupurilor a scos în evidenţă potenţialul
clar de audienţă în regiunile Moldova şi
Transilvania, limitat în prezent de lipsa
frecvenţelor de unde medii sau FM. Cei
intervievaţi au apreciat că Radio România
Antena Satelor este un post dedicat ţăranului
român. Faptul că Radio România Antena
Satelor difuzează exclusiv muzică populară şi
se preocupă de promovarea tradiţiilor şi a
valorilor autentice este, de asemenea, apreciat
în studiu, confirmând astfel alegerea acestui
format unic pe piaţa radiofonică din România.
Ţinând cont de obiceiurile de viaţă din mediul
rural, relevate de studiu, a fost extins spaţiul
consacrat emisiunilor legate de viaţa spirituală,
creştină, a satului şi au fost îmbunătăţite
formatul şi conţinutul editorial al
radioprogramelor. În noua grilă a fost
intensificată preocuparea pentru interactivitate
şi aducerea la microfon a unor voci autorizate
pentru domeniul lor de activitate.
Preocuparea pentru o relaţie directă, apropiată
cu ascultătorii a determinat crearea unui sistem
de colectare, organizare şi analiză a mesajelor
trimise de ascultători (scrisori, sms, feedback
site), din care sunt extrase şi subiecte pentru
emisiuni.
A fost elaborat un format nou pentru fişa de
emisiune, care include şi un document tip
contract între management şi echipele de
realizatori, ca instrument pentru evaluările
emisiunilor din grila următoare.
Structura noilor grile 2011 – 2012 la reţeaua studiourilor regionale a urmărit consolidarea
liniilor de emisiuni zilnice, creşterea gradului de
interactivitate şi dinamizarea emisiunilor pe
teme ale administraţiei publice locale. S-a avut
în vedere îmbunătăţirea programelor de ştiri,
adaptate publicului ţintă, rafinarea formatului
muzical şi posibilitatea de a efectua rapid
adaptări ale grilelor în anumite perioade
(sărbători de iarnă, Paşte etc.). Prin urmare, au
fost menţinute tronsoanele de forţă din oferta
existentă, conţinutul acestora fiind adaptat la
noua etapă. Modificările au fost efectuate în
zonele de program unde încă nu se obţinuseră
rezultatele aşteptate.
În continuarea procesului de repoziţionare a
postului Bucureşti FM, obiectivele fixate prin
grila 2011 - 2012 au avut ca scop menţinerea
cotei de piaţă în Bucureşti şi atragerea
publicului activ, cu vârste între 30 – 50 ani.
Modificările au fost decise în urma
feedback-ului primit atât din partea
ascultătorilor, cât şi din interior, în urma
sesiunilor de analiză a emisiunilor puse în
undă. Noua grilă a postului a fost gândită pe
structura unor linii de program, care
funcţionează de luni până vineri, între orele
6:00–21:00, cu aceeaşi echipă (inclusiv
Matinalul), asigurând astfel unitate şi coerenţă.
Temele importante, cu impact, sunt urmărite pe
parcursul întregii zile (în emisiuni şi ştiri),
autopromovate pe site-ul propriu şi pe reţelele
de socializare, prin conturile asociate postului.
Emisiunile au un puternic caracter interactiv,
ascultătorii putând participa la temele şi
subiectele discutate prin intermediul
telefoanelor, al sms-ului şi al chat-ului de pe
www.bucurestifm.ro.
a extins, în august 2011, aria
de acoperire în zona municipiului Satu Mare,
deficitară până în momentul respectiv, prin
punerea în funcţiune a emiţătorului de la Negreşti Oaş, care difuzează emisiuni pe
frecvenţa de 89,9 Mhz. Din măsurătorile
proprii, efectuate pe teren, a reieşit că numărul
potenţial de ascultători a crescut cu 120 de mii
de persoane, dar şi faptul că rămân încă zone
neacoperite, cu o populaţie de 500 de mii de
locuitori, doar în mediul urban.
Postul emite pe o piaţă media zonală, bogată în
competitori, fapt care a stat la baza elaborării
noii grile. Aceasta s-a axat pe dezvoltarea
tronsoanelor matinale, a emisiunii magazin din
timpul zilei şi a emisiunilor de actualităţi, dar şi
pe dinamizarea liniilor de program. Reperele
concrete ale noii grile constau în diferenţierea
mai pronunţată a programelor din cursul
săptămânii, faţă de cele din zilele de sâmbătă
şi duminică, ţinîndu-se cont de obiceiurile de
ascultare de la sfârşitul săptămânii, şi în
definirea mai clară a unui format de
divertisment de calitate, cu elemente noi, cum
sunt rubricile despre lifestyle şi informaţii
privind petrecerea timpului liber.
Campania transmisiilor sportive a devenit un
vector determinant al ofertei editoriale, în
decursul anului 2011 efectuându-se un număr
de 75 de transmisii ale meciurilor de fotbal,
baschet şi handbal.
Au fost adaptate buletinele de ştiri din prima
oră a Matinalului la publicul din rural şi urbanul
mic, iar cele din ora a doua, la publicul din
urbanul mare.
Radio România Cluj derulează proiectul Cluj FM, prin care se urmăreşte diferenţierea
parţială a programelor în AM/FM, pentru
creşterea audienţei în zona de urban mare.
Odată cu trecerea la grila 2011-2012, posturile
locale şi-au extins numărul orelor de program,
astfel: Radio România Antena Sibiului, de la
5 la 6 ore de emisie zilnic, iar Radio România Sighet, de la 3 ore şi 30 de minute la 5 ore, cu
formate noi, acesta difuzând, totodată, şi o
nouă emisiune în limba maghiară, alături de
emisiuni pentru comunităţile etnicilor
ucrainieni, germani, evrei sau programe
orientate pe problemele comunităţilor
româneşti de dincolo de Tisa (Ucraina,
regiunea Zakarpatia).
îşi menţine poziţia stabilă
pe piaţa media, cu tendinţă de creştere în zona
Dobrogea. În noua grilă de program AM a fost
mărit spaţiul destinat interacţiunii cu ascultătorii
prin programul matinal şi au fost lansate
săptămânal teme de dialog social cetăţenesc,
la care ascultătorii au putut participa în direct
prin intermediul telefoanelor, sms-urilor sau
prin mesagerie electronică. De asemenea, a
fost mărită frecvenţa de difuzare a informaţiilor
utilitare şi a fost optimizat raportul mediu dintre
muzică şi vorbă, pe întreaga durată a celor 16
ore zilnice de program.
Grila de program FM a urmărit o adaptare de
conţinut, prin reorganizarea emisiunilor zilnice
de dezbatere pe teme economice şi sociale,
prin adoptarea unor teme mai accesibile
publicului ascultător şi optimizarea formei de
adresare.
Au fost operate modificări în programele de
ştiri, în conformitate cu rezultatele cercetărilor
calitative (voci, stil de prezentare, analiza
pachetelor de jurnale matinale, de prânz, de
seară), concretizate prin creşterea dinamicii
prezentării informaţiei în Jurnalul regional de
după-amiază. Radio România Constanţa a
accentuat şi diversificat caracterul de
divertisment al programului estival de tradiţie
Radio Vacanţa, difuzat în FM, pe 100,1 MHz, în
perioada iunie – septembrie, program care
constituie un pilon de notorietate pentru toată
corporaţia.
continuă, şi în
2011, să fie lider al pieţei media din zonă. Grila
cadru 2011-2012 a fost concepută în spiritul
accentuării dinamicii liniilor de program şi
vizează o creştere de audienţă la tronsoanele
orare modificate. Controlul calităţii produsului
radiofonic este asigurat printr-un sistem de
organizare, verificare şi analiză a activităţii
editoriale zilnice, săptămânale şi lunare,
programele fiind permanent adaptate sau
ajustate, în funcţie de evenimentele majore din
zonă, de cererea ascultătorilor sau în funcţie de
proiectele editoriale derulate on-air şi off-air.
A fost reorganizată structura buletinelor de ştiri,
calitatea informaţiei difuzate, au fost stabilite
norme de redactare şi prezentare comune
pentru toţi crainicii, acesta fiind un element
important de identificare pentru post.
a ajuns la un număr record
de ascultători în mediul urban. În urma
procesului de analiză a programelor de ştiri
Radio România Iaşi, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă, au fost iniţiate
activităţi de îmbunătăţire a stilului de
prezentare al echipei de ştiri şi de dinamizare a
radioprogramelor.
a implementat o nouă grilă
de program, în septembrie 2011, structurată
atât pe direcţia menţinerii programelor
reprezentative, cât şi pe introducerea unor
emisiuni pentru atragerea de noi ascultători,
mai ales din mediul urban. Accentul a fost pus
pe radioprograme, care cuprind radiografia
principalelor evenimente regionale ale zilei, dar
şi pe emisiuni interactive, cu invitaţi, care
prezintă probleme şi preocupări ale tinerilor cu
vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani.
Pentru realizarea feed-back-ului, au fost
consultate săptămânal rapoartele de
monitorizare ale programelor Radio România Reşiţa, urmate de modificarea rubricilor şi a
programelor necorespunzătoare, chiar a
moderatorilor, acolo unde a fost cazul.
Programele Radio România Timişoara FM şi
Radio România Arad FM se adresează unui
public activ urban, cu vârste intre 35-55 ani, în
timp ce Radio România Timişoara AM, cu un
format generalist, vizează în special publicul de
vârsta a treia din oraşele mici şi zona rurală,
inclusiv minorităţi. După debutul, în octombrie, al emisiei în FM la Arad (102,9
MHz), în noiembrie şi decembrie au fost
transmise, între orele 11:00 -12:00, primele
emisiuni realizate exclusiv pentru arădeni. În
2012 se doreşte realizarea acestora chiar din
studioul de la Arad.
Știrile Radio România Timişoara au câştigat
în promptitudine, în atitudine şi în consistenţă
(mai multe intervenţii în direct ale reporterilor,
mai multe inserturi de voce). Procesul de
înnoire este încă în derulare, în condiţiile în
care, din luna septembrie 2011, a fost realizat
un nou set de generice, semnale şi cortine
pentru Camera Ştirilor.
a continuat, şi în anul
2011, excelenta colaborare cu partenerii din
Ungaria şi Serbia, în principal prin emisiunea
Pe undele Europei, realizată în colaborare cu
posturi de radio din cele două ţări. De
asemenea, prin intermediul redacţiei în limba
sârbă, au existat contacte cu posturi din
Belgrad, Novi Sad şi Zrenianin.
s-a adaptat continuu
mediului concurenţial, dar, mai ales, nevoilor şi
aşteptărilor publicului său. În prezent, cei mai
mulţi ascultători ai postului au vârsta de peste
45 de ani, Radio România Târgu-Mureş
încercând şi să atragă o audienţă substanţială
în grupul de vârstă cuprins între 35 - 45 de ani,
fără să-şi piardă publicul fidel.
Grila de program 2011-2012 a fost structurată
pornind de la această idee, pe lângă
programele de ştiri care constituie marca
studioului, în ea regăsindu-se emisiuni tip
magazin (de actualităţi sau culturale), emisiuni
specializate şi emisiuni muzicale (de
divertisment). Emisiunile de actualităţi,
culturale, ca şi cele muzicale se desfăşoară în
această grilă pe orizontală, iar cele specializate
sunt grupate la sfârşit de săptămână,
urmărindu-se, pe cât posibil, ca acelaşi tip de
emisiune să aibă acelaşi prezentator, acelaşi
desfăşurător şi aceleaşi standarde.
Elementul de referinţă pe piaţa media
regională, cel prin care Radio România Târgu-Mureş a câştigat notorietate, este
conţinutul informativ structurat în buletine de
ştiri din oră în oră, şase jurnale şi în alte
emisiuni specializate. Radio România Târgu-Mureş este un post informativ, de aceea
buletinele de ştiri ocupă un loc central în grila
de programe.
În cadrul studioului funcţionează şi postul local
Radio România Antena Braşovului, care
emite zilnic programe destinate atât
ascultătorilor din zona metropolitană Braşov,
cât şi turiştilor de pe Valea Prahovei şi din zona
Bran. Radio România Antena Braşovului are
o mai bună audienţă şi este mai cunoscut în
rândul tinerilor, funcţionarea postului fiind
structurată pe trei componente radio:
tradiţional, platforma multimedia, spaţiu pentru
pregătire profesională continuă tip agora.
Redacţia Minorităţi din Bucureşti a continuat
procesul de analiză şi îmbunătăţire a
programelor de ştiri, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă şi a elaborat un
nou format al jurnalului de ştiri. Emisiunile în
limba maghiară şi germană păstrează o poziţie
solidă în peisajul media din România, punând
accent pe calitatea profesională a programelor,
credibilitatea informaţiilor, argumentarea
obiectivă a opiniilor.
Au fost introduse în grilă programe precum:
Jurnalul – ştiri şi mini-interviuri realizate cu
personalităţi reprezentative ale actualităţii;
Retrospectiva săptămânii – un talk-show în
direct, cu analişti de prestigiu; Nota zilei –
comentarii semnate de nume cu rezonanţă în
comunitatea maghiară şi germană; Jurnal civic
– emisiune în care se urmăreşte activitatea
legislativă.
Redacţiile pentru Minorităţi din cadrul
Studiourilor Regionale realizează şi difuzează
o paletă largă de emisiuni, în 16 limbi ale
minorităţilor naţionale din România.
În lipsa unor studii de audienţă pe segmentul
emisiunilor pentru minorităţi, la studiourile
regionale s-a realizat o ajustare a programelor,
în concordanţă cu obiceiurile, aşteptările şi
specificul publicului-ţintă, prin identificarea
segmentelor din grilele de program care nu se
ridicau la nivelul calitativ dorit, şi s-au dezvoltat
relaţii de colaborare între studiourile regionale
şi radiourile publice din spaţiul european: Radio
Timişoara a consolidat colaborarea cu
redacţiile de radio din Ungaria şi Serbia, în
cadrul emisiunilor realizate din Seghedin şi
Novi Sad; Radio Târgu-Mureş are săptămânal
emisiune comună cu radioul Lendva
(Slovenia), Subotica (Serbia), Ujgorod
(Ucraina), Osiek (Croaţia); Radio Reşiţa are
parteneriat cu Radio Zrenianin (Serbia) pentru
limbile germană, maghiară, sârbă, română, cu
Radio Katalunia (Spania) şi cu radioul care
emite în limba română de la Madrid pentru
românii care trăiesc în zonă; Radio Constanţa,
prin Redacţia cultură-educaţie-minorităţi, a
încheiat un parteneriat cu catedra de jurnalism
a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice
din Universitatea de Stat din Chişinău. S-au
rezervat, de asemenea, spaţii radiofonice
speciale informaţiilor şi muzicii din Republica
Moldova.
La Radio România Cluj, grupul de producţie în
limba maghiară a continuat să valorifice vârful
de audienţă, prin dinamizarea şi restructurarea
secvenţială a emisiunii matinale Hangoló -
Bună dimineaţa. Celălalt pilon de bază al
ofertei este constituit din emisiunea informativă
Nap-óra, (O zi într-o oră), transmisă în
intervalul luni-vineri, pe tronsonul 17:00-17:30.
În 2011, a fost schimbat formatul şi imaginea
emisiunii Dalposta (Dedicaţii Muzicale). Postul
local al studioului din Cluj, Radio România
Sighet difuzează, de luni până vineri, în limba
ucraineană, o emisiune de 55 de minute şi o
emisiune în limba maghiară, de 20 de minute.
Radio România Constanţa difuzează
săptămânal, în AM, emisiuni cu durata de 60 de
minute pentru fiecare dintre comunităţile
greacă, turcă, ruso-lipoveană, tătară, armeană
şi pentru aromâni.
Radio România Iaşi difuzează emisiuni pentru
comunităţile ucraineană şi rusă, în limbile celor
două minorităţi, câte 30 de minute pe
săptămână.
Radio România Reşiţa difuzează emisiuni
pentru comunităţile ucraineană, sârbă,
maghiară, germană, slovacă, cehă, croată şi
rromă din judeţul Caraş-Severin, în limba
comunităţilor respective, câte 30 de minute pe
săptămână pentru fiecare.
Radio România Timişoara emite,
săptămânal, în limbile a nouă minorităţi
naţionale (germană, maghiară, sârbă, cehă,
slovacă, bulgară, ucraineană, rromani şi
italiană), câte 840 de minute în limbile
maghiară, germană şi sârbă (în FM şi AM), câte
60 de minute în limbile slovacă şi bulgară, câte
30 de minute în limbile cehă şi rromani, şi lunar
60 de minute în limba italiană.
Radio România Târgu Mureş difuzează, în
limba maghiară, 3000 de minute în FM (din
care 2220 de minute şi pe unde medii), în limba
germană 390 de minute pe unde medii, în
rromanes 60 de minute, în săptămânile I, II şi III
ale lunii. Printre emisiunile cu cea mai mare
audienţă se numără, în limba maghiară,
Rádióújság (Revistă sonoră), Hétköznapi Dolgaink (Zi de zi în cotidian),
Kivánságmuzsika (Dedicaţii muzicale); în
limba germană, Noi în Uniunea Europeană, Descoperiţi Transilvania şi, în limba rromani,
Lacsobacht.
Toate studiourile regionale difuzează rubrici
sau emisiuni şi în limba română cu şi despre
comunităţile naţionale, încercând să contribuie
în acest mod la o cât mai bună cunoaştere
reciprocă.
Radio România Bucureşti FM difuzează în
limba română, în fiecare duminică, timp de 55
de minute, emisiunea Dialoguri interculturale,
cu şi despre comunităţile naţionale din
Capitală.
Radio România Oltenia Craiova difuzează
emisiunea săptămânală Convieţuiri, în limba
română, cu durata de 20 de minute, în care
sunt prezentate aspecte din viaţa comunităţilor
bulgară, sârbă, germană, italiană, cehă,
rromanes şi evreiască, din aria de acoperire a
studioului.
Radio România Constanţa difuzează
emisiuni săptămânale în limba română pentru
rromi, evrei, polonezi şi armeni, ucraineană,
slovacă, poloneză şi rromanes. La fel şi Radio
România Iaşi pentru rromi, evrei, polonezi,
armeni, ucraineni şi slovaci. Studiourile din
Reşiţa, Târgu Mureş, Timişoara şi Cluj
transmit, la rândul lor, în limba română,
emisiunea INTERETNICA despre comunităţile
etnice din zona arondată acestor studiori.
Redacţia Informaţii, prin Camera Știrilor, a
asigurat fluxul informaţional, atât la Radio
România Actualităţi, prin difuzarea buletinelor
informative şi a radiojurnalelor zilnice, cât şi la
celelalte posturi naţionale şi regionale.
În funcţie de momentul difuzării acestora şi de
elementele care individualizează publicul în
fiecare moment al zilei, Redacţia Informaţii a
produs, pe de o parte, radiojurnale scurte şi
dinamice, la orele dimineţii, în care informaţia
esenţială este concentrată în formate sintetice,
uşor accesibile, dar şi radiojurnale extinse, la
orele amiezii şi serii, structurate în module care
pot fi accesate separat de ascultători. Nu au
lipsit nici analizele pluridisciplinare şi
multidirecţionale ale unui subiect, care se
evidenţiază pe agenda zilei, prin impactul
asupra ascultătorilor.
Pentru o mai bună apropiere de preocupările şi
nevoile de informare ale publicului, emisiunile
Redacţiei Informaţii au deschis, în mai mare
măsură, accesul publicului la dialog cu invitaţii,
încorporând mesajele sms sau mail în ediţiile
realizate cu invitaţi de prim rang din ţară şi
străinătate.
Şi în 2011, Redacţia Informaţii a fost cea care
a realizat transmisiile în direct de la momentele
importante ale actualităţii: dezbateri
parlamentare, proceduri de asumare a
răspunderii Guvernului, moţiuni de cenzură,
conferinţe de presă şi declaraţii oficiale. Echipa
redacţiei a adus la microfon informaţia în regim
de urgenţă, indiferent de domeniu, prin
intervenţiile de tip „clipa în direct”.
Timisoara
Tg.Mures
În scopul apropierii publicului românesc de
problematica şi actualitatea europeană,
Camera Ştirilor s-a implicat în programul
EURANET şi a început să difuzeze în
radiojurnale o rubrică de actualitate europeană.
De asemenea, la încheierea sesiunii lunare a
Parlamentului European, radiojurnalele au
introdus o rubrică dedicată, prin care
informează cu privire la demersurile europene,
la consecinţele şi influenţele nemijlocite ale
acestora asupra cetăţenilor români şi la
iniţiative şi activităţi reprezentative ale
europarlamentarilor români.
Promovarea, cu prioritate, a muzicii româneşti
la posturile Radio România este un obiectiv cu
caracter permanent şi unul dintre principalii
piloni ai strategiei editoriale a Redacţiei Muzicale, din 2006 până în prezent. Pentru
urmărirea acestui obiectiv, s-a instituit o
procedură de raportare lunară a conţinutului de
creaţie muzicală românească, difuzată în
emisiunile şi programele Redacţiei Muzicale.
Toţi jurnaliştii din echipele de proiecte au
obligaţia de a raporta, lunar, către realizatorii
responsabili de secţie, minutele de muzică
românească programate şi difuzate. Aplicând
acest instrument, corelat cu politica de
promovare a activităţii compozitorilor şi
interpreţilor români pe toate domeniile
muzicale difuzate, la România Actualităţi
procentul de muzică românească difuzată în
tronsonul de rotaţie 6:00 –18:00, a crescut cu
4,21%. Totodată, din raportările emisiunilor
speciale realizate pentru acest post, se
constată o menţinere favorabilă a proporţiei de
muzică românească, în raport cu muzica
străină. Radio România Cultural şi Radio
România Muzical au continuat proiectele
editoriale propuse în grila strandard 2010 –
2011, concepute pentru a promova creaţia şi
interpretarea românească.
reprezintă o punte
informaţională spre România şi spaţiul său
geografic, politica de programe a postului fiind
întemeiată pe primatul informaţiei. Radio România Internaţional diseminează valori ale
societăţii româneşti din cele mai diferite
domenii, promovând respectul reciproc,
toleranţa şi înţelegerea. Îşi axează programele
pe „agenda ascultătorului”, în acest sens
abordând problemele şi subiectele de interes în
mod rapid, sintetic, concis şi cuprinzător, cu
accent pe contextualizarea ştirilor şi
evenimentelor.
Din reacţiile ascultătorilor Radio România Internaţional, transmise prin Internet, rezultă
că grilele sunt percepute ca echilibrate şi
construite solid, acoperind practic toate
domeniile de interes. Principalele modificări
introduse au vizat adaptarea mai bună a ofertei
redacţionale la statutul României de ţară
membră a Uniunii Europene şi la fenomenul
creşterii emigrării forţei de muncă. Cele mai
apreciate tipuri de rubrici, programe şi emisiuni
sunt cele muzicale, istorice, culturale, de tradiţii
şi obiceiuri, sociale, de relaţii cu ascultătorii şi
utilizatorii, lecţii de limba română, relaţii şi
interferenţe între România şi zonele-ţintă.
îşi păstrează aceeaşi
platformă media - spaţiul virtual - oferind
utilizatorilor Internetului, şi în 2011, o reţetă
unică pentru petrecerea timpului în compania
unor realizatori tineri, dinamici, activi, veseli,
neconformişti, care propun subiecte
provocatoare, dar de actualitate.
Echipa Radio România 3Net „Florian Pittiş”
a continuat, şi în 2011, proiectele Folk You
„Florian Pittiş" 2011 şi 3Net Summer (un post
pentru copii şi tineret, organizat pe litoral, în
timpul vacanţei de vară) şi a continuat ideea de
transformare a comportamentului interactiv al
utilizatorilor într-unul intercreativ. De
asemenea, a urmărit creşterea volumului de
conţinut video propriu, de difuzare live şi
arhivare în Galeria Video. De asemenea, a
transmis, înregistrat şi postat în Galeria Video
toate evenimentele unde a fost partener media
şi a introdus premiere în categoria „Teatru la
Microfon”, precum şi albume noi în Galeria
Audio a Radio România 3Net.
Conţinutul editorial al postului s-a adaptat
continuu, în concordanţă cu nevoile
ascultătorului de radio online.
a cărui nouă grilă a fost
aprobată de către Consiliul de Administraţie, a
început să emită online, de pe platforma
fostului post Kids Radio, din data de 7
noiembrie 2011, ca proiect-pilot.
Fiind la început de drum, dar cu o experienţă în
spate, echipa Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial
complex, prin crearea unui univers credibil,
transmis dintr-un studio de emisie radio-TV
(streaming audio-video) special amenajat
pentru cei mici. Proiectul creează
personaje-brand, care dezvoltă şi transmit
copiilor ascultători valorile educaţionale
implicite ale radioului.
DOMENIUL EDITORIAL | 51
continuă, şi în
2011, să fie lider al pieţei media din zonă. Grila
cadru 2011-2012 a fost concepută în spiritul
accentuării dinamicii liniilor de program şi
vizează o creştere de audienţă la tronsoanele
orare modificate. Controlul calităţii produsului
radiofonic este asigurat printr-un sistem de
organizare, verificare şi analiză a activităţii
editoriale zilnice, săptămânale şi lunare,
programele fiind permanent adaptate sau
ajustate, în funcţie de evenimentele majore din
zonă, de cererea ascultătorilor sau în funcţie de
proiectele editoriale derulate on-air şi off-air.
A fost reorganizată structura buletinelor de ştiri,
calitatea informaţiei difuzate, au fost stabilite
norme de redactare şi prezentare comune
pentru toţi crainicii, acesta fiind un element
important de identificare pentru post.
a ajuns la un număr record
de ascultători în mediul urban. În urma
procesului de analiză a programelor de ştiri
Radio România Iaşi, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă, au fost iniţiate
activităţi de îmbunătăţire a stilului de
prezentare al echipei de ştiri şi de dinamizare a
radioprogramelor.
a implementat o nouă grilă
de program, în septembrie 2011, structurată
atât pe direcţia menţinerii programelor
reprezentative, cât şi pe introducerea unor
emisiuni pentru atragerea de noi ascultători,
mai ales din mediul urban. Accentul a fost pus
pe radioprograme, care cuprind radiografia
principalelor evenimente regionale ale zilei, dar
şi pe emisiuni interactive, cu invitaţi, care
prezintă probleme şi preocupări ale tinerilor cu
vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani.
Pentru realizarea feed-back-ului, au fost
consultate săptămânal rapoartele de
monitorizare ale programelor Radio România Reşiţa, urmate de modificarea rubricilor şi a
programelor necorespunzătoare, chiar a
moderatorilor, acolo unde a fost cazul.
Programele Radio România Timişoara FM şi
Radio România Arad FM se adresează unui
public activ urban, cu vârste intre 35-55 ani, în
timp ce Radio România Timişoara AM, cu un
format generalist, vizează în special publicul de
vârsta a treia din oraşele mici şi zona rurală,
inclusiv minorităţi. După debutul, în octombrie, al emisiei în FM la Arad (102,9
MHz), în noiembrie şi decembrie au fost
transmise, între orele 11:00 -12:00, primele
emisiuni realizate exclusiv pentru arădeni. În
2012 se doreşte realizarea acestora chiar din
studioul de la Arad.
Știrile Radio România Timişoara au câştigat
în promptitudine, în atitudine şi în consistenţă
(mai multe intervenţii în direct ale reporterilor,
mai multe inserturi de voce). Procesul de
înnoire este încă în derulare, în condiţiile în
care, din luna septembrie 2011, a fost realizat
un nou set de generice, semnale şi cortine
pentru Camera Ştirilor.
a continuat, şi în anul
2011, excelenta colaborare cu partenerii din
Ungaria şi Serbia, în principal prin emisiunea
Pe undele Europei, realizată în colaborare cu
posturi de radio din cele două ţări. De
asemenea, prin intermediul redacţiei în limba
sârbă, au existat contacte cu posturi din
Belgrad, Novi Sad şi Zrenianin.
s-a adaptat continuu
mediului concurenţial, dar, mai ales, nevoilor şi
aşteptărilor publicului său. În prezent, cei mai
mulţi ascultători ai postului au vârsta de peste
45 de ani, Radio România Târgu-Mureş
încercând şi să atragă o audienţă substanţială
în grupul de vârstă cuprins între 35 - 45 de ani,
fără să-şi piardă publicul fidel.
Grila de program 2011-2012 a fost structurată
pornind de la această idee, pe lângă
programele de ştiri care constituie marca
studioului, în ea regăsindu-se emisiuni tip
magazin (de actualităţi sau culturale), emisiuni
specializate şi emisiuni muzicale (de
divertisment). Emisiunile de actualităţi,
culturale, ca şi cele muzicale se desfăşoară în
această grilă pe orizontală, iar cele specializate
sunt grupate la sfârşit de săptămână,
urmărindu-se, pe cât posibil, ca acelaşi tip de
emisiune să aibă acelaşi prezentator, acelaşi
desfăşurător şi aceleaşi standarde.
Elementul de referinţă pe piaţa media
regională, cel prin care Radio România Târgu-Mureş a câştigat notorietate, este
conţinutul informativ structurat în buletine de
ştiri din oră în oră, şase jurnale şi în alte
emisiuni specializate. Radio România Târgu-Mureş este un post informativ, de aceea
buletinele de ştiri ocupă un loc central în grila
de programe.
În cadrul studioului funcţionează şi postul local
Radio România Antena Braşovului, care
emite zilnic programe destinate atât
ascultătorilor din zona metropolitană Braşov,
cât şi turiştilor de pe Valea Prahovei şi din zona
Bran. Radio România Antena Braşovului are
o mai bună audienţă şi este mai cunoscut în
rândul tinerilor, funcţionarea postului fiind
structurată pe trei componente radio:
tradiţional, platforma multimedia, spaţiu pentru
pregătire profesională continuă tip agora.
Redacţia Minorităţi din Bucureşti a continuat
procesul de analiză şi îmbunătăţire a
programelor de ştiri, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă şi a elaborat un
nou format al jurnalului de ştiri. Emisiunile în
limba maghiară şi germană păstrează o poziţie
solidă în peisajul media din România, punând
accent pe calitatea profesională a programelor,
credibilitatea informaţiilor, argumentarea
obiectivă a opiniilor.
Au fost introduse în grilă programe precum:
Jurnalul – ştiri şi mini-interviuri realizate cu
personalităţi reprezentative ale actualităţii;
Retrospectiva săptămânii – un talk-show în
direct, cu analişti de prestigiu; Nota zilei –
comentarii semnate de nume cu rezonanţă în
comunitatea maghiară şi germană; Jurnal civic
– emisiune în care se urmăreşte activitatea
legislativă.
Redacţiile pentru Minorităţi din cadrul
Studiourilor Regionale realizează şi difuzează
o paletă largă de emisiuni, în 16 limbi ale
minorităţilor naţionale din România.
În lipsa unor studii de audienţă pe segmentul
emisiunilor pentru minorităţi, la studiourile
regionale s-a realizat o ajustare a programelor,
în concordanţă cu obiceiurile, aşteptările şi
specificul publicului-ţintă, prin identificarea
segmentelor din grilele de program care nu se
ridicau la nivelul calitativ dorit, şi s-au dezvoltat
relaţii de colaborare între studiourile regionale
şi radiourile publice din spaţiul european: Radio
Timişoara a consolidat colaborarea cu
redacţiile de radio din Ungaria şi Serbia, în
cadrul emisiunilor realizate din Seghedin şi
Novi Sad; Radio Târgu-Mureş are săptămânal
emisiune comună cu radioul Lendva
(Slovenia), Subotica (Serbia), Ujgorod
(Ucraina), Osiek (Croaţia); Radio Reşiţa are
parteneriat cu Radio Zrenianin (Serbia) pentru
limbile germană, maghiară, sârbă, română, cu
Radio Katalunia (Spania) şi cu radioul care
emite în limba română de la Madrid pentru
românii care trăiesc în zonă; Radio Constanţa,
prin Redacţia cultură-educaţie-minorităţi, a
încheiat un parteneriat cu catedra de jurnalism
a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice
din Universitatea de Stat din Chişinău. S-au
rezervat, de asemenea, spaţii radiofonice
speciale informaţiilor şi muzicii din Republica
Moldova.
La Radio România Cluj, grupul de producţie în
limba maghiară a continuat să valorifice vârful
de audienţă, prin dinamizarea şi restructurarea
secvenţială a emisiunii matinale Hangoló -
Bună dimineaţa. Celălalt pilon de bază al
ofertei este constituit din emisiunea informativă
Nap-óra, (O zi într-o oră), transmisă în
intervalul luni-vineri, pe tronsonul 17:00-17:30.
În 2011, a fost schimbat formatul şi imaginea
emisiunii Dalposta (Dedicaţii Muzicale). Postul
local al studioului din Cluj, Radio România
Sighet difuzează, de luni până vineri, în limba
ucraineană, o emisiune de 55 de minute şi o
emisiune în limba maghiară, de 20 de minute.
Radio România Constanţa difuzează
săptămânal, în AM, emisiuni cu durata de 60 de
minute pentru fiecare dintre comunităţile
greacă, turcă, ruso-lipoveană, tătară, armeană
şi pentru aromâni.
Radio România Iaşi difuzează emisiuni pentru
comunităţile ucraineană şi rusă, în limbile celor
două minorităţi, câte 30 de minute pe
săptămână.
Radio România Reşiţa difuzează emisiuni
pentru comunităţile ucraineană, sârbă,
maghiară, germană, slovacă, cehă, croată şi
rromă din judeţul Caraş-Severin, în limba
comunităţilor respective, câte 30 de minute pe
săptămână pentru fiecare.
Radio România Timişoara emite,
săptămânal, în limbile a nouă minorităţi
naţionale (germană, maghiară, sârbă, cehă,
slovacă, bulgară, ucraineană, rromani şi
italiană), câte 840 de minute în limbile
maghiară, germană şi sârbă (în FM şi AM), câte
60 de minute în limbile slovacă şi bulgară, câte
30 de minute în limbile cehă şi rromani, şi lunar
60 de minute în limba italiană.
Radio România Târgu Mureş difuzează, în
limba maghiară, 3000 de minute în FM (din
care 2220 de minute şi pe unde medii), în limba
germană 390 de minute pe unde medii, în
rromanes 60 de minute, în săptămânile I, II şi III
ale lunii. Printre emisiunile cu cea mai mare
audienţă se numără, în limba maghiară,
Rádióújság (Revistă sonoră), Hétköznapi Dolgaink (Zi de zi în cotidian),
Kivánságmuzsika (Dedicaţii muzicale); în
limba germană, Noi în Uniunea Europeană, Descoperiţi Transilvania şi, în limba rromani,
Lacsobacht.
Toate studiourile regionale difuzează rubrici
sau emisiuni şi în limba română cu şi despre
comunităţile naţionale, încercând să contribuie
în acest mod la o cât mai bună cunoaştere
reciprocă.
Radio România Bucureşti FM difuzează în
limba română, în fiecare duminică, timp de 55
de minute, emisiunea Dialoguri interculturale,
cu şi despre comunităţile naţionale din
Capitală.
Radio România Oltenia Craiova difuzează
emisiunea săptămânală Convieţuiri, în limba
română, cu durata de 20 de minute, în care
sunt prezentate aspecte din viaţa comunităţilor
bulgară, sârbă, germană, italiană, cehă,
rromanes şi evreiască, din aria de acoperire a
studioului.
Radio România Constanţa difuzează
emisiuni săptămânale în limba română pentru
rromi, evrei, polonezi şi armeni, ucraineană,
slovacă, poloneză şi rromanes. La fel şi Radio
România Iaşi pentru rromi, evrei, polonezi,
armeni, ucraineni şi slovaci. Studiourile din
Reşiţa, Târgu Mureş, Timişoara şi Cluj
transmit, la rândul lor, în limba română,
emisiunea INTERETNICA despre comunităţile
etnice din zona arondată acestor studiori.
Redacţia Informaţii, prin Camera Știrilor, a
asigurat fluxul informaţional, atât la Radio
România Actualităţi, prin difuzarea buletinelor
informative şi a radiojurnalelor zilnice, cât şi la
celelalte posturi naţionale şi regionale.
În funcţie de momentul difuzării acestora şi de
elementele care individualizează publicul în
fiecare moment al zilei, Redacţia Informaţii a
produs, pe de o parte, radiojurnale scurte şi
dinamice, la orele dimineţii, în care informaţia
esenţială este concentrată în formate sintetice,
uşor accesibile, dar şi radiojurnale extinse, la
orele amiezii şi serii, structurate în module care
pot fi accesate separat de ascultători. Nu au
lipsit nici analizele pluridisciplinare şi
multidirecţionale ale unui subiect, care se
evidenţiază pe agenda zilei, prin impactul
asupra ascultătorilor.
Pentru o mai bună apropiere de preocupările şi
nevoile de informare ale publicului, emisiunile
Redacţiei Informaţii au deschis, în mai mare
măsură, accesul publicului la dialog cu invitaţii,
încorporând mesajele sms sau mail în ediţiile
realizate cu invitaţi de prim rang din ţară şi
străinătate.
Şi în 2011, Redacţia Informaţii a fost cea care
a realizat transmisiile în direct de la momentele
importante ale actualităţii: dezbateri
parlamentare, proceduri de asumare a
răspunderii Guvernului, moţiuni de cenzură,
conferinţe de presă şi declaraţii oficiale. Echipa
redacţiei a adus la microfon informaţia în regim
de urgenţă, indiferent de domeniu, prin
intervenţiile de tip „clipa în direct”.
În scopul apropierii publicului românesc de
problematica şi actualitatea europeană,
Camera Ştirilor s-a implicat în programul
EURANET şi a început să difuzeze în
radiojurnale o rubrică de actualitate europeană.
De asemenea, la încheierea sesiunii lunare a
Parlamentului European, radiojurnalele au
introdus o rubrică dedicată, prin care
informează cu privire la demersurile europene,
la consecinţele şi influenţele nemijlocite ale
acestora asupra cetăţenilor români şi la
iniţiative şi activităţi reprezentative ale
europarlamentarilor români.
Promovarea, cu prioritate, a muzicii româneşti
la posturile Radio România este un obiectiv cu
caracter permanent şi unul dintre principalii
piloni ai strategiei editoriale a Redacţiei Muzicale, din 2006 până în prezent. Pentru
urmărirea acestui obiectiv, s-a instituit o
procedură de raportare lunară a conţinutului de
creaţie muzicală românească, difuzată în
emisiunile şi programele Redacţiei Muzicale.
Toţi jurnaliştii din echipele de proiecte au
obligaţia de a raporta, lunar, către realizatorii
responsabili de secţie, minutele de muzică
românească programate şi difuzate. Aplicând
acest instrument, corelat cu politica de
promovare a activităţii compozitorilor şi
interpreţilor români pe toate domeniile
muzicale difuzate, la România Actualităţi
procentul de muzică românească difuzată în
tronsonul de rotaţie 6:00 –18:00, a crescut cu
4,21%. Totodată, din raportările emisiunilor
speciale realizate pentru acest post, se
constată o menţinere favorabilă a proporţiei de
muzică românească, în raport cu muzica
străină. Radio România Cultural şi Radio
România Muzical au continuat proiectele
editoriale propuse în grila strandard 2010 –
2011, concepute pentru a promova creaţia şi
interpretarea românească.
reprezintă o punte
informaţională spre România şi spaţiul său
geografic, politica de programe a postului fiind
întemeiată pe primatul informaţiei. Radio România Internaţional diseminează valori ale
societăţii româneşti din cele mai diferite
domenii, promovând respectul reciproc,
toleranţa şi înţelegerea. Îşi axează programele
pe „agenda ascultătorului”, în acest sens
abordând problemele şi subiectele de interes în
mod rapid, sintetic, concis şi cuprinzător, cu
accent pe contextualizarea ştirilor şi
evenimentelor.
Din reacţiile ascultătorilor Radio România Internaţional, transmise prin Internet, rezultă
că grilele sunt percepute ca echilibrate şi
construite solid, acoperind practic toate
domeniile de interes. Principalele modificări
introduse au vizat adaptarea mai bună a ofertei
redacţionale la statutul României de ţară
membră a Uniunii Europene şi la fenomenul
creşterii emigrării forţei de muncă. Cele mai
apreciate tipuri de rubrici, programe şi emisiuni
sunt cele muzicale, istorice, culturale, de tradiţii
şi obiceiuri, sociale, de relaţii cu ascultătorii şi
utilizatorii, lecţii de limba română, relaţii şi
interferenţe între România şi zonele-ţintă.
îşi păstrează aceeaşi
platformă media - spaţiul virtual - oferind
utilizatorilor Internetului, şi în 2011, o reţetă
unică pentru petrecerea timpului în compania
unor realizatori tineri, dinamici, activi, veseli,
neconformişti, care propun subiecte
provocatoare, dar de actualitate.
Echipa Radio România 3Net „Florian Pittiş”
a continuat, şi în 2011, proiectele Folk You
„Florian Pittiş" 2011 şi 3Net Summer (un post
pentru copii şi tineret, organizat pe litoral, în
timpul vacanţei de vară) şi a continuat ideea de
transformare a comportamentului interactiv al
utilizatorilor într-unul intercreativ. De
asemenea, a urmărit creşterea volumului de
conţinut video propriu, de difuzare live şi
arhivare în Galeria Video. De asemenea, a
transmis, înregistrat şi postat în Galeria Video
toate evenimentele unde a fost partener media
şi a introdus premiere în categoria „Teatru la
Microfon”, precum şi albume noi în Galeria
Audio a Radio România 3Net.
Conţinutul editorial al postului s-a adaptat
continuu, în concordanţă cu nevoile
ascultătorului de radio online.
a cărui nouă grilă a fost
aprobată de către Consiliul de Administraţie, a
început să emită online, de pe platforma
fostului post Kids Radio, din data de 7
noiembrie 2011, ca proiect-pilot.
Fiind la început de drum, dar cu o experienţă în
spate, echipa Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial
complex, prin crearea unui univers credibil,
transmis dintr-un studio de emisie radio-TV
(streaming audio-video) special amenajat
pentru cei mici. Proiectul creează
personaje-brand, care dezvoltă şi transmit
copiilor ascultători valorile educaţionale
implicite ale radioului.
52 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
continuă, şi în
2011, să fie lider al pieţei media din zonă. Grila
cadru 2011-2012 a fost concepută în spiritul
accentuării dinamicii liniilor de program şi
vizează o creştere de audienţă la tronsoanele
orare modificate. Controlul calităţii produsului
radiofonic este asigurat printr-un sistem de
organizare, verificare şi analiză a activităţii
editoriale zilnice, săptămânale şi lunare,
programele fiind permanent adaptate sau
ajustate, în funcţie de evenimentele majore din
zonă, de cererea ascultătorilor sau în funcţie de
proiectele editoriale derulate on-air şi off-air.
A fost reorganizată structura buletinelor de ştiri,
calitatea informaţiei difuzate, au fost stabilite
norme de redactare şi prezentare comune
pentru toţi crainicii, acesta fiind un element
important de identificare pentru post.
a ajuns la un număr record
de ascultători în mediul urban. În urma
procesului de analiză a programelor de ştiri
Radio România Iaşi, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă, au fost iniţiate
activităţi de îmbunătăţire a stilului de
prezentare al echipei de ştiri şi de dinamizare a
radioprogramelor.
a implementat o nouă grilă
de program, în septembrie 2011, structurată
atât pe direcţia menţinerii programelor
reprezentative, cât şi pe introducerea unor
emisiuni pentru atragerea de noi ascultători,
mai ales din mediul urban. Accentul a fost pus
pe radioprograme, care cuprind radiografia
principalelor evenimente regionale ale zilei, dar
şi pe emisiuni interactive, cu invitaţi, care
prezintă probleme şi preocupări ale tinerilor cu
vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani.
Pentru realizarea feed-back-ului, au fost
consultate săptămânal rapoartele de
monitorizare ale programelor Radio România Reşiţa, urmate de modificarea rubricilor şi a
programelor necorespunzătoare, chiar a
moderatorilor, acolo unde a fost cazul.
Programele Radio România Timişoara FM şi
Radio România Arad FM se adresează unui
public activ urban, cu vârste intre 35-55 ani, în
timp ce Radio România Timişoara AM, cu un
format generalist, vizează în special publicul de
vârsta a treia din oraşele mici şi zona rurală,
inclusiv minorităţi. După debutul, în octombrie, al emisiei în FM la Arad (102,9
MHz), în noiembrie şi decembrie au fost
transmise, între orele 11:00 -12:00, primele
emisiuni realizate exclusiv pentru arădeni. În
2012 se doreşte realizarea acestora chiar din
studioul de la Arad.
Știrile Radio România Timişoara au câştigat
în promptitudine, în atitudine şi în consistenţă
(mai multe intervenţii în direct ale reporterilor,
mai multe inserturi de voce). Procesul de
înnoire este încă în derulare, în condiţiile în
care, din luna septembrie 2011, a fost realizat
un nou set de generice, semnale şi cortine
pentru Camera Ştirilor.
a continuat, şi în anul
2011, excelenta colaborare cu partenerii din
Ungaria şi Serbia, în principal prin emisiunea
Pe undele Europei, realizată în colaborare cu
posturi de radio din cele două ţări. De
asemenea, prin intermediul redacţiei în limba
sârbă, au existat contacte cu posturi din
Belgrad, Novi Sad şi Zrenianin.
s-a adaptat continuu
mediului concurenţial, dar, mai ales, nevoilor şi
aşteptărilor publicului său. În prezent, cei mai
mulţi ascultători ai postului au vârsta de peste
45 de ani, Radio România Târgu-Mureş
încercând şi să atragă o audienţă substanţială
în grupul de vârstă cuprins între 35 - 45 de ani,
fără să-şi piardă publicul fidel.
Grila de program 2011-2012 a fost structurată
pornind de la această idee, pe lângă
programele de ştiri care constituie marca
studioului, în ea regăsindu-se emisiuni tip
magazin (de actualităţi sau culturale), emisiuni
specializate şi emisiuni muzicale (de
divertisment). Emisiunile de actualităţi,
culturale, ca şi cele muzicale se desfăşoară în
această grilă pe orizontală, iar cele specializate
sunt grupate la sfârşit de săptămână,
urmărindu-se, pe cât posibil, ca acelaşi tip de
emisiune să aibă acelaşi prezentator, acelaşi
desfăşurător şi aceleaşi standarde.
Elementul de referinţă pe piaţa media
regională, cel prin care Radio România Târgu-Mureş a câştigat notorietate, este
conţinutul informativ structurat în buletine de
ştiri din oră în oră, şase jurnale şi în alte
emisiuni specializate. Radio România Târgu-Mureş este un post informativ, de aceea
buletinele de ştiri ocupă un loc central în grila
de programe.
În cadrul studioului funcţionează şi postul local
Radio România Antena Braşovului, care
emite zilnic programe destinate atât
ascultătorilor din zona metropolitană Braşov,
cât şi turiştilor de pe Valea Prahovei şi din zona
Bran. Radio România Antena Braşovului are
o mai bună audienţă şi este mai cunoscut în
rândul tinerilor, funcţionarea postului fiind
structurată pe trei componente radio:
tradiţional, platforma multimedia, spaţiu pentru
pregătire profesională continuă tip agora.
Redacţia Minorităţi din Bucureşti a continuat
procesul de analiză şi îmbunătăţire a
programelor de ştiri, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă şi a elaborat un
nou format al jurnalului de ştiri. Emisiunile în
limba maghiară şi germană păstrează o poziţie
solidă în peisajul media din România, punând
accent pe calitatea profesională a programelor,
credibilitatea informaţiilor, argumentarea
obiectivă a opiniilor.
Au fost introduse în grilă programe precum:
Jurnalul – ştiri şi mini-interviuri realizate cu
personalităţi reprezentative ale actualităţii;
Retrospectiva săptămânii – un talk-show în
direct, cu analişti de prestigiu; Nota zilei –
comentarii semnate de nume cu rezonanţă în
comunitatea maghiară şi germană; Jurnal civic
– emisiune în care se urmăreşte activitatea
legislativă.
Redacţiile pentru Minorităţi din cadrul
Studiourilor Regionale realizează şi difuzează
o paletă largă de emisiuni, în 16 limbi ale
minorităţilor naţionale din România.
În lipsa unor studii de audienţă pe segmentul
emisiunilor pentru minorităţi, la studiourile
regionale s-a realizat o ajustare a programelor,
în concordanţă cu obiceiurile, aşteptările şi
specificul publicului-ţintă, prin identificarea
segmentelor din grilele de program care nu se
ridicau la nivelul calitativ dorit, şi s-au dezvoltat
relaţii de colaborare între studiourile regionale
şi radiourile publice din spaţiul european: Radio
Timişoara a consolidat colaborarea cu
redacţiile de radio din Ungaria şi Serbia, în
cadrul emisiunilor realizate din Seghedin şi
Novi Sad; Radio Târgu-Mureş are săptămânal
emisiune comună cu radioul Lendva
(Slovenia), Subotica (Serbia), Ujgorod
(Ucraina), Osiek (Croaţia); Radio Reşiţa are
parteneriat cu Radio Zrenianin (Serbia) pentru
limbile germană, maghiară, sârbă, română, cu
Radio Katalunia (Spania) şi cu radioul care
emite în limba română de la Madrid pentru
românii care trăiesc în zonă; Radio Constanţa,
prin Redacţia cultură-educaţie-minorităţi, a
încheiat un parteneriat cu catedra de jurnalism
a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice
din Universitatea de Stat din Chişinău. S-au
rezervat, de asemenea, spaţii radiofonice
speciale informaţiilor şi muzicii din Republica
Moldova.
La Radio România Cluj, grupul de producţie în
limba maghiară a continuat să valorifice vârful
de audienţă, prin dinamizarea şi restructurarea
secvenţială a emisiunii matinale Hangoló -
Bună dimineaţa. Celălalt pilon de bază al
ofertei este constituit din emisiunea informativă
Nap-óra, (O zi într-o oră), transmisă în
intervalul luni-vineri, pe tronsonul 17:00-17:30.
În 2011, a fost schimbat formatul şi imaginea
emisiunii Dalposta (Dedicaţii Muzicale). Postul
local al studioului din Cluj, Radio România
Sighet difuzează, de luni până vineri, în limba
ucraineană, o emisiune de 55 de minute şi o
emisiune în limba maghiară, de 20 de minute.
Radio România Constanţa difuzează
săptămânal, în AM, emisiuni cu durata de 60 de
minute pentru fiecare dintre comunităţile
greacă, turcă, ruso-lipoveană, tătară, armeană
şi pentru aromâni.
Radio România Iaşi difuzează emisiuni pentru
comunităţile ucraineană şi rusă, în limbile celor
două minorităţi, câte 30 de minute pe
săptămână.
Radio România Reşiţa difuzează emisiuni
pentru comunităţile ucraineană, sârbă,
maghiară, germană, slovacă, cehă, croată şi
rromă din judeţul Caraş-Severin, în limba
comunităţilor respective, câte 30 de minute pe
săptămână pentru fiecare.
Radio România Timişoara emite,
săptămânal, în limbile a nouă minorităţi
naţionale (germană, maghiară, sârbă, cehă,
slovacă, bulgară, ucraineană, rromani şi
italiană), câte 840 de minute în limbile
maghiară, germană şi sârbă (în FM şi AM), câte
60 de minute în limbile slovacă şi bulgară, câte
30 de minute în limbile cehă şi rromani, şi lunar
60 de minute în limba italiană.
Radio România Târgu Mureş difuzează, în
limba maghiară, 3000 de minute în FM (din
care 2220 de minute şi pe unde medii), în limba
germană 390 de minute pe unde medii, în
rromanes 60 de minute, în săptămânile I, II şi III
ale lunii. Printre emisiunile cu cea mai mare
audienţă se numără, în limba maghiară,
Rádióújság (Revistă sonoră), Hétköznapi Dolgaink (Zi de zi în cotidian),
Kivánságmuzsika (Dedicaţii muzicale); în
limba germană, Noi în Uniunea Europeană, Descoperiţi Transilvania şi, în limba rromani,
Lacsobacht.
Toate studiourile regionale difuzează rubrici
sau emisiuni şi în limba română cu şi despre
comunităţile naţionale, încercând să contribuie
în acest mod la o cât mai bună cunoaştere
reciprocă.
Radio România Bucureşti FM difuzează în
limba română, în fiecare duminică, timp de 55
de minute, emisiunea Dialoguri interculturale,
cu şi despre comunităţile naţionale din
Capitală.
Radio România Oltenia Craiova difuzează
emisiunea săptămânală Convieţuiri, în limba
română, cu durata de 20 de minute, în care
sunt prezentate aspecte din viaţa comunităţilor
bulgară, sârbă, germană, italiană, cehă,
rromanes şi evreiască, din aria de acoperire a
studioului.
Radio România Constanţa difuzează
emisiuni săptămânale în limba română pentru
rromi, evrei, polonezi şi armeni, ucraineană,
slovacă, poloneză şi rromanes. La fel şi Radio
România Iaşi pentru rromi, evrei, polonezi,
armeni, ucraineni şi slovaci. Studiourile din
Reşiţa, Târgu Mureş, Timişoara şi Cluj
transmit, la rândul lor, în limba română,
emisiunea INTERETNICA despre comunităţile
etnice din zona arondată acestor studiori.
Redacţia Informaţii, prin Camera Știrilor, a
asigurat fluxul informaţional, atât la Radio
România Actualităţi, prin difuzarea buletinelor
informative şi a radiojurnalelor zilnice, cât şi la
celelalte posturi naţionale şi regionale.
În funcţie de momentul difuzării acestora şi de
elementele care individualizează publicul în
fiecare moment al zilei, Redacţia Informaţii a
produs, pe de o parte, radiojurnale scurte şi
dinamice, la orele dimineţii, în care informaţia
esenţială este concentrată în formate sintetice,
uşor accesibile, dar şi radiojurnale extinse, la
orele amiezii şi serii, structurate în module care
pot fi accesate separat de ascultători. Nu au
lipsit nici analizele pluridisciplinare şi
multidirecţionale ale unui subiect, care se
evidenţiază pe agenda zilei, prin impactul
asupra ascultătorilor.
Pentru o mai bună apropiere de preocupările şi
nevoile de informare ale publicului, emisiunile
Redacţiei Informaţii au deschis, în mai mare
măsură, accesul publicului la dialog cu invitaţii,
încorporând mesajele sms sau mail în ediţiile
realizate cu invitaţi de prim rang din ţară şi
străinătate.
Şi în 2011, Redacţia Informaţii a fost cea care
a realizat transmisiile în direct de la momentele
importante ale actualităţii: dezbateri
parlamentare, proceduri de asumare a
răspunderii Guvernului, moţiuni de cenzură,
conferinţe de presă şi declaraţii oficiale. Echipa
redacţiei a adus la microfon informaţia în regim
de urgenţă, indiferent de domeniu, prin
intervenţiile de tip „clipa în direct”.
În scopul apropierii publicului românesc de
problematica şi actualitatea europeană,
Camera Ştirilor s-a implicat în programul
EURANET şi a început să difuzeze în
radiojurnale o rubrică de actualitate europeană.
De asemenea, la încheierea sesiunii lunare a
Parlamentului European, radiojurnalele au
introdus o rubrică dedicată, prin care
informează cu privire la demersurile europene,
la consecinţele şi influenţele nemijlocite ale
acestora asupra cetăţenilor români şi la
iniţiative şi activităţi reprezentative ale
europarlamentarilor români.
Promovarea, cu prioritate, a muzicii româneşti
la posturile Radio România este un obiectiv cu
caracter permanent şi unul dintre principalii
piloni ai strategiei editoriale a Redacţiei Muzicale, din 2006 până în prezent. Pentru
urmărirea acestui obiectiv, s-a instituit o
procedură de raportare lunară a conţinutului de
creaţie muzicală românească, difuzată în
emisiunile şi programele Redacţiei Muzicale.
Toţi jurnaliştii din echipele de proiecte au
obligaţia de a raporta, lunar, către realizatorii
responsabili de secţie, minutele de muzică
românească programate şi difuzate. Aplicând
acest instrument, corelat cu politica de
promovare a activităţii compozitorilor şi
interpreţilor români pe toate domeniile
muzicale difuzate, la România Actualităţi
procentul de muzică românească difuzată în
tronsonul de rotaţie 6:00 –18:00, a crescut cu
4,21%. Totodată, din raportările emisiunilor
speciale realizate pentru acest post, se
constată o menţinere favorabilă a proporţiei de
muzică românească, în raport cu muzica
străină. Radio România Cultural şi Radio
România Muzical au continuat proiectele
editoriale propuse în grila strandard 2010 –
2011, concepute pentru a promova creaţia şi
interpretarea românească.
reprezintă o punte
informaţională spre România şi spaţiul său
geografic, politica de programe a postului fiind
întemeiată pe primatul informaţiei. Radio România Internaţional diseminează valori ale
societăţii româneşti din cele mai diferite
domenii, promovând respectul reciproc,
toleranţa şi înţelegerea. Îşi axează programele
pe „agenda ascultătorului”, în acest sens
abordând problemele şi subiectele de interes în
mod rapid, sintetic, concis şi cuprinzător, cu
accent pe contextualizarea ştirilor şi
evenimentelor.
Din reacţiile ascultătorilor Radio România Internaţional, transmise prin Internet, rezultă
că grilele sunt percepute ca echilibrate şi
construite solid, acoperind practic toate
domeniile de interes. Principalele modificări
introduse au vizat adaptarea mai bună a ofertei
redacţionale la statutul României de ţară
membră a Uniunii Europene şi la fenomenul
creşterii emigrării forţei de muncă. Cele mai
apreciate tipuri de rubrici, programe şi emisiuni
sunt cele muzicale, istorice, culturale, de tradiţii
şi obiceiuri, sociale, de relaţii cu ascultătorii şi
utilizatorii, lecţii de limba română, relaţii şi
interferenţe între România şi zonele-ţintă.
îşi păstrează aceeaşi
platformă media - spaţiul virtual - oferind
utilizatorilor Internetului, şi în 2011, o reţetă
unică pentru petrecerea timpului în compania
unor realizatori tineri, dinamici, activi, veseli,
neconformişti, care propun subiecte
provocatoare, dar de actualitate.
Echipa Radio România 3Net „Florian Pittiş”
a continuat, şi în 2011, proiectele Folk You
„Florian Pittiş" 2011 şi 3Net Summer (un post
pentru copii şi tineret, organizat pe litoral, în
timpul vacanţei de vară) şi a continuat ideea de
transformare a comportamentului interactiv al
utilizatorilor într-unul intercreativ. De
asemenea, a urmărit creşterea volumului de
conţinut video propriu, de difuzare live şi
arhivare în Galeria Video. De asemenea, a
transmis, înregistrat şi postat în Galeria Video
toate evenimentele unde a fost partener media
şi a introdus premiere în categoria „Teatru la
Microfon”, precum şi albume noi în Galeria
Audio a Radio România 3Net.
Conţinutul editorial al postului s-a adaptat
continuu, în concordanţă cu nevoile
ascultătorului de radio online.
a cărui nouă grilă a fost
aprobată de către Consiliul de Administraţie, a
început să emită online, de pe platforma
fostului post Kids Radio, din data de 7
noiembrie 2011, ca proiect-pilot.
Fiind la început de drum, dar cu o experienţă în
spate, echipa Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial
complex, prin crearea unui univers credibil,
transmis dintr-un studio de emisie radio-TV
(streaming audio-video) special amenajat
pentru cei mici. Proiectul creează
personaje-brand, care dezvoltă şi transmit
copiilor ascultători valorile educaţionale
implicite ale radioului.
DOMENIUL EDITORIAL | 53
3Net
continuă, şi în
2011, să fie lider al pieţei media din zonă. Grila
cadru 2011-2012 a fost concepută în spiritul
accentuării dinamicii liniilor de program şi
vizează o creştere de audienţă la tronsoanele
orare modificate. Controlul calităţii produsului
radiofonic este asigurat printr-un sistem de
organizare, verificare şi analiză a activităţii
editoriale zilnice, săptămânale şi lunare,
programele fiind permanent adaptate sau
ajustate, în funcţie de evenimentele majore din
zonă, de cererea ascultătorilor sau în funcţie de
proiectele editoriale derulate on-air şi off-air.
A fost reorganizată structura buletinelor de ştiri,
calitatea informaţiei difuzate, au fost stabilite
norme de redactare şi prezentare comune
pentru toţi crainicii, acesta fiind un element
important de identificare pentru post.
a ajuns la un număr record
de ascultători în mediul urban. În urma
procesului de analiză a programelor de ştiri
Radio România Iaşi, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă, au fost iniţiate
activităţi de îmbunătăţire a stilului de
prezentare al echipei de ştiri şi de dinamizare a
radioprogramelor.
a implementat o nouă grilă
de program, în septembrie 2011, structurată
atât pe direcţia menţinerii programelor
reprezentative, cât şi pe introducerea unor
emisiuni pentru atragerea de noi ascultători,
mai ales din mediul urban. Accentul a fost pus
pe radioprograme, care cuprind radiografia
principalelor evenimente regionale ale zilei, dar
şi pe emisiuni interactive, cu invitaţi, care
prezintă probleme şi preocupări ale tinerilor cu
vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani.
Pentru realizarea feed-back-ului, au fost
consultate săptămânal rapoartele de
monitorizare ale programelor Radio România Reşiţa, urmate de modificarea rubricilor şi a
programelor necorespunzătoare, chiar a
moderatorilor, acolo unde a fost cazul.
Programele Radio România Timişoara FM şi
Radio România Arad FM se adresează unui
public activ urban, cu vârste intre 35-55 ani, în
timp ce Radio România Timişoara AM, cu un
format generalist, vizează în special publicul de
vârsta a treia din oraşele mici şi zona rurală,
inclusiv minorităţi. După debutul, în octombrie, al emisiei în FM la Arad (102,9
MHz), în noiembrie şi decembrie au fost
transmise, între orele 11:00 -12:00, primele
emisiuni realizate exclusiv pentru arădeni. În
2012 se doreşte realizarea acestora chiar din
studioul de la Arad.
Știrile Radio România Timişoara au câştigat
în promptitudine, în atitudine şi în consistenţă
(mai multe intervenţii în direct ale reporterilor,
mai multe inserturi de voce). Procesul de
înnoire este încă în derulare, în condiţiile în
care, din luna septembrie 2011, a fost realizat
un nou set de generice, semnale şi cortine
pentru Camera Ştirilor.
a continuat, şi în anul
2011, excelenta colaborare cu partenerii din
Ungaria şi Serbia, în principal prin emisiunea
Pe undele Europei, realizată în colaborare cu
posturi de radio din cele două ţări. De
asemenea, prin intermediul redacţiei în limba
sârbă, au existat contacte cu posturi din
Belgrad, Novi Sad şi Zrenianin.
s-a adaptat continuu
mediului concurenţial, dar, mai ales, nevoilor şi
aşteptărilor publicului său. În prezent, cei mai
mulţi ascultători ai postului au vârsta de peste
45 de ani, Radio România Târgu-Mureş
încercând şi să atragă o audienţă substanţială
în grupul de vârstă cuprins între 35 - 45 de ani,
fără să-şi piardă publicul fidel.
Grila de program 2011-2012 a fost structurată
pornind de la această idee, pe lângă
programele de ştiri care constituie marca
studioului, în ea regăsindu-se emisiuni tip
magazin (de actualităţi sau culturale), emisiuni
specializate şi emisiuni muzicale (de
divertisment). Emisiunile de actualităţi,
culturale, ca şi cele muzicale se desfăşoară în
această grilă pe orizontală, iar cele specializate
sunt grupate la sfârşit de săptămână,
urmărindu-se, pe cât posibil, ca acelaşi tip de
emisiune să aibă acelaşi prezentator, acelaşi
desfăşurător şi aceleaşi standarde.
Elementul de referinţă pe piaţa media
regională, cel prin care Radio România Târgu-Mureş a câştigat notorietate, este
conţinutul informativ structurat în buletine de
ştiri din oră în oră, şase jurnale şi în alte
emisiuni specializate. Radio România Târgu-Mureş este un post informativ, de aceea
buletinele de ştiri ocupă un loc central în grila
de programe.
În cadrul studioului funcţionează şi postul local
Radio România Antena Braşovului, care
emite zilnic programe destinate atât
ascultătorilor din zona metropolitană Braşov,
cât şi turiştilor de pe Valea Prahovei şi din zona
Bran. Radio România Antena Braşovului are
o mai bună audienţă şi este mai cunoscut în
rândul tinerilor, funcţionarea postului fiind
structurată pe trei componente radio:
tradiţional, platforma multimedia, spaţiu pentru
pregătire profesională continuă tip agora.
Redacţia Minorităţi din Bucureşti a continuat
procesul de analiză şi îmbunătăţire a
programelor de ştiri, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă şi a elaborat un
nou format al jurnalului de ştiri. Emisiunile în
limba maghiară şi germană păstrează o poziţie
solidă în peisajul media din România, punând
accent pe calitatea profesională a programelor,
credibilitatea informaţiilor, argumentarea
obiectivă a opiniilor.
Au fost introduse în grilă programe precum:
Jurnalul – ştiri şi mini-interviuri realizate cu
personalităţi reprezentative ale actualităţii;
Retrospectiva săptămânii – un talk-show în
direct, cu analişti de prestigiu; Nota zilei –
comentarii semnate de nume cu rezonanţă în
comunitatea maghiară şi germană; Jurnal civic
– emisiune în care se urmăreşte activitatea
legislativă.
Redacţiile pentru Minorităţi din cadrul
Studiourilor Regionale realizează şi difuzează
o paletă largă de emisiuni, în 16 limbi ale
minorităţilor naţionale din România.
În lipsa unor studii de audienţă pe segmentul
emisiunilor pentru minorităţi, la studiourile
regionale s-a realizat o ajustare a programelor,
în concordanţă cu obiceiurile, aşteptările şi
specificul publicului-ţintă, prin identificarea
segmentelor din grilele de program care nu se
ridicau la nivelul calitativ dorit, şi s-au dezvoltat
relaţii de colaborare între studiourile regionale
şi radiourile publice din spaţiul european: Radio
Timişoara a consolidat colaborarea cu
redacţiile de radio din Ungaria şi Serbia, în
cadrul emisiunilor realizate din Seghedin şi
Novi Sad; Radio Târgu-Mureş are săptămânal
emisiune comună cu radioul Lendva
(Slovenia), Subotica (Serbia), Ujgorod
(Ucraina), Osiek (Croaţia); Radio Reşiţa are
parteneriat cu Radio Zrenianin (Serbia) pentru
limbile germană, maghiară, sârbă, română, cu
Radio Katalunia (Spania) şi cu radioul care
emite în limba română de la Madrid pentru
românii care trăiesc în zonă; Radio Constanţa,
prin Redacţia cultură-educaţie-minorităţi, a
încheiat un parteneriat cu catedra de jurnalism
a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice
din Universitatea de Stat din Chişinău. S-au
rezervat, de asemenea, spaţii radiofonice
speciale informaţiilor şi muzicii din Republica
Moldova.
La Radio România Cluj, grupul de producţie în
limba maghiară a continuat să valorifice vârful
de audienţă, prin dinamizarea şi restructurarea
secvenţială a emisiunii matinale Hangoló -
Bună dimineaţa. Celălalt pilon de bază al
ofertei este constituit din emisiunea informativă
Nap-óra, (O zi într-o oră), transmisă în
intervalul luni-vineri, pe tronsonul 17:00-17:30.
În 2011, a fost schimbat formatul şi imaginea
emisiunii Dalposta (Dedicaţii Muzicale). Postul
local al studioului din Cluj, Radio România
Sighet difuzează, de luni până vineri, în limba
ucraineană, o emisiune de 55 de minute şi o
emisiune în limba maghiară, de 20 de minute.
Radio România Constanţa difuzează
săptămânal, în AM, emisiuni cu durata de 60 de
minute pentru fiecare dintre comunităţile
greacă, turcă, ruso-lipoveană, tătară, armeană
şi pentru aromâni.
Radio România Iaşi difuzează emisiuni pentru
comunităţile ucraineană şi rusă, în limbile celor
două minorităţi, câte 30 de minute pe
săptămână.
Radio România Reşiţa difuzează emisiuni
pentru comunităţile ucraineană, sârbă,
maghiară, germană, slovacă, cehă, croată şi
rromă din judeţul Caraş-Severin, în limba
comunităţilor respective, câte 30 de minute pe
săptămână pentru fiecare.
Radio România Timişoara emite,
săptămânal, în limbile a nouă minorităţi
naţionale (germană, maghiară, sârbă, cehă,
slovacă, bulgară, ucraineană, rromani şi
italiană), câte 840 de minute în limbile
maghiară, germană şi sârbă (în FM şi AM), câte
60 de minute în limbile slovacă şi bulgară, câte
30 de minute în limbile cehă şi rromani, şi lunar
60 de minute în limba italiană.
Radio România Târgu Mureş difuzează, în
limba maghiară, 3000 de minute în FM (din
care 2220 de minute şi pe unde medii), în limba
germană 390 de minute pe unde medii, în
rromanes 60 de minute, în săptămânile I, II şi III
ale lunii. Printre emisiunile cu cea mai mare
audienţă se numără, în limba maghiară,
Rádióújság (Revistă sonoră), Hétköznapi Dolgaink (Zi de zi în cotidian),
Kivánságmuzsika (Dedicaţii muzicale); în
limba germană, Noi în Uniunea Europeană, Descoperiţi Transilvania şi, în limba rromani,
Lacsobacht.
Toate studiourile regionale difuzează rubrici
sau emisiuni şi în limba română cu şi despre
comunităţile naţionale, încercând să contribuie
în acest mod la o cât mai bună cunoaştere
reciprocă.
Radio România Bucureşti FM difuzează în
limba română, în fiecare duminică, timp de 55
de minute, emisiunea Dialoguri interculturale,
cu şi despre comunităţile naţionale din
Capitală.
Radio România Oltenia Craiova difuzează
emisiunea săptămânală Convieţuiri, în limba
română, cu durata de 20 de minute, în care
sunt prezentate aspecte din viaţa comunităţilor
bulgară, sârbă, germană, italiană, cehă,
rromanes şi evreiască, din aria de acoperire a
studioului.
Radio România Constanţa difuzează
emisiuni săptămânale în limba română pentru
rromi, evrei, polonezi şi armeni, ucraineană,
slovacă, poloneză şi rromanes. La fel şi Radio
România Iaşi pentru rromi, evrei, polonezi,
armeni, ucraineni şi slovaci. Studiourile din
Reşiţa, Târgu Mureş, Timişoara şi Cluj
transmit, la rândul lor, în limba română,
emisiunea INTERETNICA despre comunităţile
etnice din zona arondată acestor studiori.
Redacţia Informaţii, prin Camera Știrilor, a
asigurat fluxul informaţional, atât la Radio
România Actualităţi, prin difuzarea buletinelor
informative şi a radiojurnalelor zilnice, cât şi la
celelalte posturi naţionale şi regionale.
În funcţie de momentul difuzării acestora şi de
elementele care individualizează publicul în
fiecare moment al zilei, Redacţia Informaţii a
produs, pe de o parte, radiojurnale scurte şi
dinamice, la orele dimineţii, în care informaţia
esenţială este concentrată în formate sintetice,
uşor accesibile, dar şi radiojurnale extinse, la
orele amiezii şi serii, structurate în module care
pot fi accesate separat de ascultători. Nu au
lipsit nici analizele pluridisciplinare şi
multidirecţionale ale unui subiect, care se
evidenţiază pe agenda zilei, prin impactul
asupra ascultătorilor.
Pentru o mai bună apropiere de preocupările şi
nevoile de informare ale publicului, emisiunile
Redacţiei Informaţii au deschis, în mai mare
măsură, accesul publicului la dialog cu invitaţii,
încorporând mesajele sms sau mail în ediţiile
realizate cu invitaţi de prim rang din ţară şi
străinătate.
Şi în 2011, Redacţia Informaţii a fost cea care
a realizat transmisiile în direct de la momentele
importante ale actualităţii: dezbateri
parlamentare, proceduri de asumare a
răspunderii Guvernului, moţiuni de cenzură,
conferinţe de presă şi declaraţii oficiale. Echipa
redacţiei a adus la microfon informaţia în regim
de urgenţă, indiferent de domeniu, prin
intervenţiile de tip „clipa în direct”.
În scopul apropierii publicului românesc de
problematica şi actualitatea europeană,
Camera Ştirilor s-a implicat în programul
EURANET şi a început să difuzeze în
radiojurnale o rubrică de actualitate europeană.
De asemenea, la încheierea sesiunii lunare a
Parlamentului European, radiojurnalele au
introdus o rubrică dedicată, prin care
informează cu privire la demersurile europene,
la consecinţele şi influenţele nemijlocite ale
acestora asupra cetăţenilor români şi la
iniţiative şi activităţi reprezentative ale
europarlamentarilor români.
Promovarea, cu prioritate, a muzicii româneşti
la posturile Radio România este un obiectiv cu
caracter permanent şi unul dintre principalii
piloni ai strategiei editoriale a Redacţiei Muzicale, din 2006 până în prezent. Pentru
urmărirea acestui obiectiv, s-a instituit o
procedură de raportare lunară a conţinutului de
creaţie muzicală românească, difuzată în
emisiunile şi programele Redacţiei Muzicale.
Toţi jurnaliştii din echipele de proiecte au
obligaţia de a raporta, lunar, către realizatorii
responsabili de secţie, minutele de muzică
românească programate şi difuzate. Aplicând
acest instrument, corelat cu politica de
promovare a activităţii compozitorilor şi
interpreţilor români pe toate domeniile
muzicale difuzate, la România Actualităţi
procentul de muzică românească difuzată în
tronsonul de rotaţie 6:00 –18:00, a crescut cu
4,21%. Totodată, din raportările emisiunilor
speciale realizate pentru acest post, se
constată o menţinere favorabilă a proporţiei de
muzică românească, în raport cu muzica
străină. Radio România Cultural şi Radio
România Muzical au continuat proiectele
editoriale propuse în grila strandard 2010 –
2011, concepute pentru a promova creaţia şi
interpretarea românească.
reprezintă o punte
informaţională spre România şi spaţiul său
geografic, politica de programe a postului fiind
întemeiată pe primatul informaţiei. Radio România Internaţional diseminează valori ale
societăţii româneşti din cele mai diferite
domenii, promovând respectul reciproc,
toleranţa şi înţelegerea. Îşi axează programele
pe „agenda ascultătorului”, în acest sens
abordând problemele şi subiectele de interes în
mod rapid, sintetic, concis şi cuprinzător, cu
accent pe contextualizarea ştirilor şi
evenimentelor.
Din reacţiile ascultătorilor Radio România Internaţional, transmise prin Internet, rezultă
că grilele sunt percepute ca echilibrate şi
construite solid, acoperind practic toate
domeniile de interes. Principalele modificări
introduse au vizat adaptarea mai bună a ofertei
redacţionale la statutul României de ţară
membră a Uniunii Europene şi la fenomenul
creşterii emigrării forţei de muncă. Cele mai
apreciate tipuri de rubrici, programe şi emisiuni
sunt cele muzicale, istorice, culturale, de tradiţii
şi obiceiuri, sociale, de relaţii cu ascultătorii şi
utilizatorii, lecţii de limba română, relaţii şi
interferenţe între România şi zonele-ţintă.
îşi păstrează aceeaşi
platformă media - spaţiul virtual - oferind
utilizatorilor Internetului, şi în 2011, o reţetă
unică pentru petrecerea timpului în compania
unor realizatori tineri, dinamici, activi, veseli,
neconformişti, care propun subiecte
provocatoare, dar de actualitate.
Echipa Radio România 3Net „Florian Pittiş”
a continuat, şi în 2011, proiectele Folk You
„Florian Pittiş" 2011 şi 3Net Summer (un post
pentru copii şi tineret, organizat pe litoral, în
timpul vacanţei de vară) şi a continuat ideea de
transformare a comportamentului interactiv al
utilizatorilor într-unul intercreativ. De
asemenea, a urmărit creşterea volumului de
conţinut video propriu, de difuzare live şi
arhivare în Galeria Video. De asemenea, a
transmis, înregistrat şi postat în Galeria Video
toate evenimentele unde a fost partener media
şi a introdus premiere în categoria „Teatru la
Microfon”, precum şi albume noi în Galeria
Audio a Radio România 3Net.
Continutul exclusiv audio este compus din
emisiuni înregistrate sau în direct, difuzate la
Radio România Junior, care pot fi reascultate
de utilizatorii www.radioromaniajunior.ro.
Emisiunile disponibile permanent pe site sunt:
Gândul Bun al Norilor, Zâne Maniere, Doctor
Au, Sănătatea în Bucate, Gadget Junior,
Enciclopedia Junior, Ghicitori, concepute şi
realizate împreună cu specialişti colaboratori
(psihologi, actori, cântăreţi, etc). În echipa
Radio România Junior există un specialist
permanent (psihoterapeut Lizetta Mihailă, cu
peste 15 ani de experienţă în psihologia
copilului), care contribuie, prin expertiza sa, la
generarea de conţinut permanent (articole)
pentru site şi de material documentar pentru
emisiunea pentru părinţi „Şedinţa cu Părinţii”.
Mai mult decât atât, fiecare secţiune din site
beneficiază de articole scrise de specialişti pe
diverse arii de expertiză (medici, dentişti,
nutritionişti, educatori).
este agenţia Radio Romania,
care are ca obiect specific de activitate
monitorizarea a peste 50 de posturi de radio şi
de televiziune din România şi din lume, peste
100 de ziare româneşti şi peste 450 de publicaţii
internaţionale, în 15 limbi străine. De asemenea,
Rador realizează produse radiofonice pentru
canalele Radio Romania şi este lider de piaţă pe
domeniul transcrieri (mediu audio-video) şi
monitorizare a presei scrise internaţionale.
Menţinerea Agenţiei de presă Rador în poziţia
de agenţie competitivă şi obiectivă s-a realizat
prin actualizarea permanentă a grilelor de
monitorizare, îmbunătăţirea calităţii
materialelor monitorizate, îmbunătăţirea
controlului materialului finit, care merge spre
clienţi, difuzarea de materiale originale neutre,
obiective şi verificate.
Actualizarea continuă a grilelor de monitorizare
are în vedere cerinţele clienţilor noştri interni –
posturile Radio România -, dar şi evoluţiile din
piaţa media. Cea mai nouă acţiune a fost
introducerea TVR Info în grila curentă de
monitorizare, post care a dezvoltat, în anul
2011, atât exclusivităţile, cât şi durata
transmisiunilor directe. Periodic, sunt analizate
de către şefii de tură, împreună cu
redactorul-şef, derapajele unor surse
monitorizate şi sunt puse în practică strategii
de verificare a surselor.
Caracterul interactiv de prezentare a
produselor teatrale şi aspectul de echilibrare a
balanţei structurii demografice a publicului s-a
îmbogăţit prin diversificarea spaţiilor de audiţii,
care aduc un public tânăr, activ şi prin crearea
şi dezvoltarea site-ului www.eteatru.ro, singurul
site din România care oferă un program
non-stop format exclusiv din spectacole de
teatru radiofonic.
Conţinutul editorial al postului s-a adaptat
continuu, în concordanţă cu nevoile
ascultătorului de radio online.
a cărui nouă grilă a fost
aprobată de către Consiliul de Administraţie, a
început să emită online, de pe platforma
fostului post Kids Radio, din data de 7
noiembrie 2011, ca proiect-pilot.
Fiind la început de drum, dar cu o experienţă în
spate, echipa Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial
complex, prin crearea unui univers credibil,
transmis dintr-un studio de emisie radio-TV
(streaming audio-video) special amenajat
pentru cei mici. Proiectul creează
personaje-brand, care dezvoltă şi transmit
copiilor ascultători valorile educaţionale
implicite ale radioului.
54 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
continuă, şi în
2011, să fie lider al pieţei media din zonă. Grila
cadru 2011-2012 a fost concepută în spiritul
accentuării dinamicii liniilor de program şi
vizează o creştere de audienţă la tronsoanele
orare modificate. Controlul calităţii produsului
radiofonic este asigurat printr-un sistem de
organizare, verificare şi analiză a activităţii
editoriale zilnice, săptămânale şi lunare,
programele fiind permanent adaptate sau
ajustate, în funcţie de evenimentele majore din
zonă, de cererea ascultătorilor sau în funcţie de
proiectele editoriale derulate on-air şi off-air.
A fost reorganizată structura buletinelor de ştiri,
calitatea informaţiei difuzate, au fost stabilite
norme de redactare şi prezentare comune
pentru toţi crainicii, acesta fiind un element
important de identificare pentru post.
a ajuns la un număr record
de ascultători în mediul urban. În urma
procesului de analiză a programelor de ştiri
Radio România Iaşi, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă, au fost iniţiate
activităţi de îmbunătăţire a stilului de
prezentare al echipei de ştiri şi de dinamizare a
radioprogramelor.
a implementat o nouă grilă
de program, în septembrie 2011, structurată
atât pe direcţia menţinerii programelor
reprezentative, cât şi pe introducerea unor
emisiuni pentru atragerea de noi ascultători,
mai ales din mediul urban. Accentul a fost pus
pe radioprograme, care cuprind radiografia
principalelor evenimente regionale ale zilei, dar
şi pe emisiuni interactive, cu invitaţi, care
prezintă probleme şi preocupări ale tinerilor cu
vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani.
Pentru realizarea feed-back-ului, au fost
consultate săptămânal rapoartele de
monitorizare ale programelor Radio România Reşiţa, urmate de modificarea rubricilor şi a
programelor necorespunzătoare, chiar a
moderatorilor, acolo unde a fost cazul.
Programele Radio România Timişoara FM şi
Radio România Arad FM se adresează unui
public activ urban, cu vârste intre 35-55 ani, în
timp ce Radio România Timişoara AM, cu un
format generalist, vizează în special publicul de
vârsta a treia din oraşele mici şi zona rurală,
inclusiv minorităţi. După debutul, în octombrie, al emisiei în FM la Arad (102,9
MHz), în noiembrie şi decembrie au fost
transmise, între orele 11:00 -12:00, primele
emisiuni realizate exclusiv pentru arădeni. În
2012 se doreşte realizarea acestora chiar din
studioul de la Arad.
Știrile Radio România Timişoara au câştigat
în promptitudine, în atitudine şi în consistenţă
(mai multe intervenţii în direct ale reporterilor,
mai multe inserturi de voce). Procesul de
înnoire este încă în derulare, în condiţiile în
care, din luna septembrie 2011, a fost realizat
un nou set de generice, semnale şi cortine
pentru Camera Ştirilor.
a continuat, şi în anul
2011, excelenta colaborare cu partenerii din
Ungaria şi Serbia, în principal prin emisiunea
Pe undele Europei, realizată în colaborare cu
posturi de radio din cele două ţări. De
asemenea, prin intermediul redacţiei în limba
sârbă, au existat contacte cu posturi din
Belgrad, Novi Sad şi Zrenianin.
s-a adaptat continuu
mediului concurenţial, dar, mai ales, nevoilor şi
aşteptărilor publicului său. În prezent, cei mai
mulţi ascultători ai postului au vârsta de peste
45 de ani, Radio România Târgu-Mureş
încercând şi să atragă o audienţă substanţială
în grupul de vârstă cuprins între 35 - 45 de ani,
fără să-şi piardă publicul fidel.
Grila de program 2011-2012 a fost structurată
pornind de la această idee, pe lângă
programele de ştiri care constituie marca
studioului, în ea regăsindu-se emisiuni tip
magazin (de actualităţi sau culturale), emisiuni
specializate şi emisiuni muzicale (de
divertisment). Emisiunile de actualităţi,
culturale, ca şi cele muzicale se desfăşoară în
această grilă pe orizontală, iar cele specializate
sunt grupate la sfârşit de săptămână,
urmărindu-se, pe cât posibil, ca acelaşi tip de
emisiune să aibă acelaşi prezentator, acelaşi
desfăşurător şi aceleaşi standarde.
Elementul de referinţă pe piaţa media
regională, cel prin care Radio România Târgu-Mureş a câştigat notorietate, este
conţinutul informativ structurat în buletine de
ştiri din oră în oră, şase jurnale şi în alte
emisiuni specializate. Radio România Târgu-Mureş este un post informativ, de aceea
buletinele de ştiri ocupă un loc central în grila
de programe.
În cadrul studioului funcţionează şi postul local
Radio România Antena Braşovului, care
emite zilnic programe destinate atât
ascultătorilor din zona metropolitană Braşov,
cât şi turiştilor de pe Valea Prahovei şi din zona
Bran. Radio România Antena Braşovului are
o mai bună audienţă şi este mai cunoscut în
rândul tinerilor, funcţionarea postului fiind
structurată pe trei componente radio:
tradiţional, platforma multimedia, spaţiu pentru
pregătire profesională continuă tip agora.
Redacţia Minorităţi din Bucureşti a continuat
procesul de analiză şi îmbunătăţire a
programelor de ştiri, în concordanţă cu
caracteristicile publicului-ţintă şi a elaborat un
nou format al jurnalului de ştiri. Emisiunile în
limba maghiară şi germană păstrează o poziţie
solidă în peisajul media din România, punând
accent pe calitatea profesională a programelor,
credibilitatea informaţiilor, argumentarea
obiectivă a opiniilor.
Au fost introduse în grilă programe precum:
Jurnalul – ştiri şi mini-interviuri realizate cu
personalităţi reprezentative ale actualităţii;
Retrospectiva săptămânii – un talk-show în
direct, cu analişti de prestigiu; Nota zilei –
comentarii semnate de nume cu rezonanţă în
comunitatea maghiară şi germană; Jurnal civic
– emisiune în care se urmăreşte activitatea
legislativă.
Redacţiile pentru Minorităţi din cadrul
Studiourilor Regionale realizează şi difuzează
o paletă largă de emisiuni, în 16 limbi ale
minorităţilor naţionale din România.
În lipsa unor studii de audienţă pe segmentul
emisiunilor pentru minorităţi, la studiourile
regionale s-a realizat o ajustare a programelor,
în concordanţă cu obiceiurile, aşteptările şi
specificul publicului-ţintă, prin identificarea
segmentelor din grilele de program care nu se
ridicau la nivelul calitativ dorit, şi s-au dezvoltat
relaţii de colaborare între studiourile regionale
şi radiourile publice din spaţiul european: Radio
Timişoara a consolidat colaborarea cu
redacţiile de radio din Ungaria şi Serbia, în
cadrul emisiunilor realizate din Seghedin şi
Novi Sad; Radio Târgu-Mureş are săptămânal
emisiune comună cu radioul Lendva
(Slovenia), Subotica (Serbia), Ujgorod
(Ucraina), Osiek (Croaţia); Radio Reşiţa are
parteneriat cu Radio Zrenianin (Serbia) pentru
limbile germană, maghiară, sârbă, română, cu
Radio Katalunia (Spania) şi cu radioul care
emite în limba română de la Madrid pentru
românii care trăiesc în zonă; Radio Constanţa,
prin Redacţia cultură-educaţie-minorităţi, a
încheiat un parteneriat cu catedra de jurnalism
a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice
din Universitatea de Stat din Chişinău. S-au
rezervat, de asemenea, spaţii radiofonice
speciale informaţiilor şi muzicii din Republica
Moldova.
La Radio România Cluj, grupul de producţie în
limba maghiară a continuat să valorifice vârful
de audienţă, prin dinamizarea şi restructurarea
secvenţială a emisiunii matinale Hangoló -
Bună dimineaţa. Celălalt pilon de bază al
ofertei este constituit din emisiunea informativă
Nap-óra, (O zi într-o oră), transmisă în
intervalul luni-vineri, pe tronsonul 17:00-17:30.
În 2011, a fost schimbat formatul şi imaginea
emisiunii Dalposta (Dedicaţii Muzicale). Postul
local al studioului din Cluj, Radio România
Sighet difuzează, de luni până vineri, în limba
ucraineană, o emisiune de 55 de minute şi o
emisiune în limba maghiară, de 20 de minute.
Radio România Constanţa difuzează
săptămânal, în AM, emisiuni cu durata de 60 de
minute pentru fiecare dintre comunităţile
greacă, turcă, ruso-lipoveană, tătară, armeană
şi pentru aromâni.
Radio România Iaşi difuzează emisiuni pentru
comunităţile ucraineană şi rusă, în limbile celor
două minorităţi, câte 30 de minute pe
săptămână.
Radio România Reşiţa difuzează emisiuni
pentru comunităţile ucraineană, sârbă,
maghiară, germană, slovacă, cehă, croată şi
rromă din judeţul Caraş-Severin, în limba
comunităţilor respective, câte 30 de minute pe
săptămână pentru fiecare.
Radio România Timişoara emite,
săptămânal, în limbile a nouă minorităţi
naţionale (germană, maghiară, sârbă, cehă,
slovacă, bulgară, ucraineană, rromani şi
italiană), câte 840 de minute în limbile
maghiară, germană şi sârbă (în FM şi AM), câte
60 de minute în limbile slovacă şi bulgară, câte
30 de minute în limbile cehă şi rromani, şi lunar
60 de minute în limba italiană.
Radio România Târgu Mureş difuzează, în
limba maghiară, 3000 de minute în FM (din
care 2220 de minute şi pe unde medii), în limba
germană 390 de minute pe unde medii, în
rromanes 60 de minute, în săptămânile I, II şi III
ale lunii. Printre emisiunile cu cea mai mare
audienţă se numără, în limba maghiară,
Rádióújság (Revistă sonoră), Hétköznapi Dolgaink (Zi de zi în cotidian),
Kivánságmuzsika (Dedicaţii muzicale); în
limba germană, Noi în Uniunea Europeană, Descoperiţi Transilvania şi, în limba rromani,
Lacsobacht.
Toate studiourile regionale difuzează rubrici
sau emisiuni şi în limba română cu şi despre
comunităţile naţionale, încercând să contribuie
în acest mod la o cât mai bună cunoaştere
reciprocă.
Radio România Bucureşti FM difuzează în
limba română, în fiecare duminică, timp de 55
de minute, emisiunea Dialoguri interculturale,
cu şi despre comunităţile naţionale din
Capitală.
Radio România Oltenia Craiova difuzează
emisiunea săptămânală Convieţuiri, în limba
română, cu durata de 20 de minute, în care
sunt prezentate aspecte din viaţa comunităţilor
bulgară, sârbă, germană, italiană, cehă,
rromanes şi evreiască, din aria de acoperire a
studioului.
Radio România Constanţa difuzează
emisiuni săptămânale în limba română pentru
rromi, evrei, polonezi şi armeni, ucraineană,
slovacă, poloneză şi rromanes. La fel şi Radio
România Iaşi pentru rromi, evrei, polonezi,
armeni, ucraineni şi slovaci. Studiourile din
Reşiţa, Târgu Mureş, Timişoara şi Cluj
transmit, la rândul lor, în limba română,
emisiunea INTERETNICA despre comunităţile
etnice din zona arondată acestor studiori.
Redacţia Informaţii, prin Camera Știrilor, a
asigurat fluxul informaţional, atât la Radio
România Actualităţi, prin difuzarea buletinelor
informative şi a radiojurnalelor zilnice, cât şi la
celelalte posturi naţionale şi regionale.
În funcţie de momentul difuzării acestora şi de
elementele care individualizează publicul în
fiecare moment al zilei, Redacţia Informaţii a
produs, pe de o parte, radiojurnale scurte şi
dinamice, la orele dimineţii, în care informaţia
esenţială este concentrată în formate sintetice,
uşor accesibile, dar şi radiojurnale extinse, la
orele amiezii şi serii, structurate în module care
pot fi accesate separat de ascultători. Nu au
lipsit nici analizele pluridisciplinare şi
multidirecţionale ale unui subiect, care se
evidenţiază pe agenda zilei, prin impactul
asupra ascultătorilor.
Pentru o mai bună apropiere de preocupările şi
nevoile de informare ale publicului, emisiunile
Redacţiei Informaţii au deschis, în mai mare
măsură, accesul publicului la dialog cu invitaţii,
încorporând mesajele sms sau mail în ediţiile
realizate cu invitaţi de prim rang din ţară şi
străinătate.
Şi în 2011, Redacţia Informaţii a fost cea care
a realizat transmisiile în direct de la momentele
importante ale actualităţii: dezbateri
parlamentare, proceduri de asumare a
răspunderii Guvernului, moţiuni de cenzură,
conferinţe de presă şi declaraţii oficiale. Echipa
redacţiei a adus la microfon informaţia în regim
de urgenţă, indiferent de domeniu, prin
intervenţiile de tip „clipa în direct”.
În scopul apropierii publicului românesc de
problematica şi actualitatea europeană,
Camera Ştirilor s-a implicat în programul
EURANET şi a început să difuzeze în
radiojurnale o rubrică de actualitate europeană.
De asemenea, la încheierea sesiunii lunare a
Parlamentului European, radiojurnalele au
introdus o rubrică dedicată, prin care
informează cu privire la demersurile europene,
la consecinţele şi influenţele nemijlocite ale
acestora asupra cetăţenilor români şi la
iniţiative şi activităţi reprezentative ale
europarlamentarilor români.
Promovarea, cu prioritate, a muzicii româneşti
la posturile Radio România este un obiectiv cu
caracter permanent şi unul dintre principalii
piloni ai strategiei editoriale a Redacţiei Muzicale, din 2006 până în prezent. Pentru
urmărirea acestui obiectiv, s-a instituit o
procedură de raportare lunară a conţinutului de
creaţie muzicală românească, difuzată în
emisiunile şi programele Redacţiei Muzicale.
Toţi jurnaliştii din echipele de proiecte au
obligaţia de a raporta, lunar, către realizatorii
responsabili de secţie, minutele de muzică
românească programate şi difuzate. Aplicând
acest instrument, corelat cu politica de
promovare a activităţii compozitorilor şi
interpreţilor români pe toate domeniile
muzicale difuzate, la România Actualităţi
procentul de muzică românească difuzată în
tronsonul de rotaţie 6:00 –18:00, a crescut cu
4,21%. Totodată, din raportările emisiunilor
speciale realizate pentru acest post, se
constată o menţinere favorabilă a proporţiei de
muzică românească, în raport cu muzica
străină. Radio România Cultural şi Radio
România Muzical au continuat proiectele
editoriale propuse în grila strandard 2010 –
2011, concepute pentru a promova creaţia şi
interpretarea românească.
reprezintă o punte
informaţională spre România şi spaţiul său
geografic, politica de programe a postului fiind
întemeiată pe primatul informaţiei. Radio România Internaţional diseminează valori ale
societăţii româneşti din cele mai diferite
domenii, promovând respectul reciproc,
toleranţa şi înţelegerea. Îşi axează programele
pe „agenda ascultătorului”, în acest sens
abordând problemele şi subiectele de interes în
mod rapid, sintetic, concis şi cuprinzător, cu
accent pe contextualizarea ştirilor şi
evenimentelor.
Din reacţiile ascultătorilor Radio România Internaţional, transmise prin Internet, rezultă
că grilele sunt percepute ca echilibrate şi
construite solid, acoperind practic toate
domeniile de interes. Principalele modificări
introduse au vizat adaptarea mai bună a ofertei
redacţionale la statutul României de ţară
membră a Uniunii Europene şi la fenomenul
creşterii emigrării forţei de muncă. Cele mai
apreciate tipuri de rubrici, programe şi emisiuni
sunt cele muzicale, istorice, culturale, de tradiţii
şi obiceiuri, sociale, de relaţii cu ascultătorii şi
utilizatorii, lecţii de limba română, relaţii şi
interferenţe între România şi zonele-ţintă.
îşi păstrează aceeaşi
platformă media - spaţiul virtual - oferind
utilizatorilor Internetului, şi în 2011, o reţetă
unică pentru petrecerea timpului în compania
unor realizatori tineri, dinamici, activi, veseli,
neconformişti, care propun subiecte
provocatoare, dar de actualitate.
Echipa Radio România 3Net „Florian Pittiş”
a continuat, şi în 2011, proiectele Folk You
„Florian Pittiş" 2011 şi 3Net Summer (un post
pentru copii şi tineret, organizat pe litoral, în
timpul vacanţei de vară) şi a continuat ideea de
transformare a comportamentului interactiv al
utilizatorilor într-unul intercreativ. De
asemenea, a urmărit creşterea volumului de
conţinut video propriu, de difuzare live şi
arhivare în Galeria Video. De asemenea, a
transmis, înregistrat şi postat în Galeria Video
toate evenimentele unde a fost partener media
şi a introdus premiere în categoria „Teatru la
Microfon”, precum şi albume noi în Galeria
Audio a Radio România 3Net.
Continutul exclusiv audio este compus din
emisiuni înregistrate sau în direct, difuzate la
Radio România Junior, care pot fi reascultate
de utilizatorii www.radioromaniajunior.ro.
Emisiunile disponibile permanent pe site sunt:
Gândul Bun al Norilor, Zâne Maniere, Doctor
Au, Sănătatea în Bucate, Gadget Junior,
Enciclopedia Junior, Ghicitori, concepute şi
realizate împreună cu specialişti colaboratori
(psihologi, actori, cântăreţi, etc). În echipa
Radio România Junior există un specialist
permanent (psihoterapeut Lizetta Mihailă, cu
peste 15 ani de experienţă în psihologia
copilului), care contribuie, prin expertiza sa, la
generarea de conţinut permanent (articole)
pentru site şi de material documentar pentru
emisiunea pentru părinţi „Şedinţa cu Părinţii”.
Mai mult decât atât, fiecare secţiune din site
beneficiază de articole scrise de specialişti pe
diverse arii de expertiză (medici, dentişti,
nutritionişti, educatori).
este agenţia Radio Romania,
care are ca obiect specific de activitate
monitorizarea a peste 50 de posturi de radio şi
de televiziune din România şi din lume, peste
100 de ziare româneşti şi peste 450 de publicaţii
internaţionale, în 15 limbi străine. De asemenea,
Rador realizează produse radiofonice pentru
canalele Radio Romania şi este lider de piaţă pe
domeniul transcrieri (mediu audio-video) şi
monitorizare a presei scrise internaţionale.
Menţinerea Agenţiei de presă Rador în poziţia
de agenţie competitivă şi obiectivă s-a realizat
prin actualizarea permanentă a grilelor de
monitorizare, îmbunătăţirea calităţii
materialelor monitorizate, îmbunătăţirea
controlului materialului finit, care merge spre
clienţi, difuzarea de materiale originale neutre,
obiective şi verificate.
Actualizarea continuă a grilelor de monitorizare
are în vedere cerinţele clienţilor noştri interni –
posturile Radio România -, dar şi evoluţiile din
piaţa media. Cea mai nouă acţiune a fost
introducerea TVR Info în grila curentă de
monitorizare, post care a dezvoltat, în anul
2011, atât exclusivităţile, cât şi durata
transmisiunilor directe. Periodic, sunt analizate
de către şefii de tură, împreună cu
redactorul-şef, derapajele unor surse
monitorizate şi sunt puse în practică strategii
de verificare a surselor.
Caracterul interactiv de prezentare a
produselor teatrale şi aspectul de echilibrare a
balanţei structurii demografice a publicului s-a
îmbogăţit prin diversificarea spaţiilor de audiţii,
care aduc un public tânăr, activ şi prin crearea
şi dezvoltarea site-ului www.eteatru.ro, singurul
site din România care oferă un program
non-stop format exclusiv din spectacole de
teatru radiofonic.
Agentia de presa
R
Radio România
A D R
Conţinutul editorial al postului s-a adaptat
continuu, în concordanţă cu nevoile
ascultătorului de radio online.
a cărui nouă grilă a fost
aprobată de către Consiliul de Administraţie, a
început să emită online, de pe platforma
fostului post Kids Radio, din data de 7
noiembrie 2011, ca proiect-pilot.
Fiind la început de drum, dar cu o experienţă în
spate, echipa Radio România Junior urmăreşte realizarea unui concept editorial
complex, prin crearea unui univers credibil,
transmis dintr-un studio de emisie radio-TV
(streaming audio-video) special amenajat
pentru cei mici. Proiectul creează
personaje-brand, care dezvoltă şi transmit
copiilor ascultători valorile educaţionale
implicite ale radioului.
Junior
DOMENIUL EDITORIAL | 55
Realizator - Radio România Junior
Continutul exclusiv audio este compus din
emisiuni înregistrate sau în direct, difuzate la
Radio România Junior, care pot fi reascultate
de utilizatorii www.radioromaniajunior.ro.
Emisiunile disponibile permanent pe site sunt:
Gândul Bun al Norilor, Zâne Maniere, Doctor
Au, Sănătatea în Bucate, Gadget Junior,
Enciclopedia Junior, Ghicitori, concepute şi
realizate împreună cu specialişti colaboratori
(psihologi, actori, cântăreţi, etc). În echipa
Radio România Junior există un specialist
permanent (psihoterapeut Lizetta Mihailă, cu
peste 15 ani de experienţă în psihologia
copilului), care contribuie, prin expertiza sa, la
generarea de conţinut permanent (articole)
pentru site şi de material documentar pentru
emisiunea pentru părinţi „Şedinţa cu Părinţii”.
Mai mult decât atât, fiecare secţiune din site
beneficiază de articole scrise de specialişti pe
diverse arii de expertiză (medici, dentişti,
nutritionişti, educatori).
este agenţia Radio Romania,
care are ca obiect specific de activitate
monitorizarea a peste 50 de posturi de radio şi
de televiziune din România şi din lume, peste
100 de ziare româneşti şi peste 450 de publicaţii
internaţionale, în 15 limbi străine. De asemenea,
Rador realizează produse radiofonice pentru
canalele Radio Romania şi este lider de piaţă pe
domeniul transcrieri (mediu audio-video) şi
monitorizare a presei scrise internaţionale.
Menţinerea Agenţiei de presă Rador în poziţia
de agenţie competitivă şi obiectivă s-a realizat
prin actualizarea permanentă a grilelor de
monitorizare, îmbunătăţirea calităţii
materialelor monitorizate, îmbunătăţirea
controlului materialului finit, care merge spre
clienţi, difuzarea de materiale originale neutre,
obiective şi verificate.
Actualizarea continuă a grilelor de monitorizare
are în vedere cerinţele clienţilor noştri interni –
posturile Radio România -, dar şi evoluţiile din
piaţa media. Cea mai nouă acţiune a fost
introducerea TVR Info în grila curentă de
monitorizare, post care a dezvoltat, în anul
2011, atât exclusivităţile, cât şi durata
transmisiunilor directe. Periodic, sunt analizate
de către şefii de tură, împreună cu
redactorul-şef, derapajele unor surse
monitorizate şi sunt puse în practică strategii
de verificare a surselor.
Caracterul interactiv de prezentare a
produselor teatrale şi aspectul de echilibrare a
balanţei structurii demografice a publicului s-a
îmbogăţit prin diversificarea spaţiilor de audiţii,
care aduc un public tânăr, activ şi prin crearea
şi dezvoltarea site-ului www.eteatru.ro, singurul
site din România care oferă un program
non-stop format exclusiv din spectacole de
teatru radiofonic.
În 2011, majoritatea posturilor Radio România au continuat procesul de definitivare a
formatelor muzicale adoptate şi au încercat să
menţină raportul muzică – materiale vorbite de
60% - 40%, iar pe cel dintre creaţiile muzicale
româneşti şi cele străine, aproximativ egal.
Pentru definitivarea unui sound unitar, la nivelul
Radio România, s-a constitiut un grup de lucru,
format din specialişti care stabilesc formatele
muzicale. Se continuă procesul de testare a
pieselor muzicale, stabilirea playlisturilor,
programarea automată a pieselor muzicale în
desfăşurarea programelor, corelarea
formatelor cu dinamica publicului-ţintă şi cu
obiceiurile de ascultare.
Monitorizarea pieţei muzicale radio este vitală
pentru actualizarea pachetului muzical la
Radio România Actualităţi. Astfel, s-au iniţiat
demersurile privind achiziţia serviciilor de
monitorizare ale softului Mediaforest, în
condiţiile retragerii din România a softului
Nielsen Music Control. Totodată, playlistul
săptamânal pentru postul Radio România
Actualităţi, în intervalul orar 6:00 – 18:00 (luni –
vineri), a fost alcătuit respectând strategia de
politica muzicală stabilită de împreună cu o
echipă de consultanţă de la Deutsche Welle.
Playlistul nou a intrat în rotaţie din 11 ianuarie
2011. A existat şi în 2011 o preocupare pentru
ajustarea sezonieră a pachetului muzical aflat
în rotaţie (primavara, vara) şi de îmbunătăţire a
fondului muzical, prin selecţia materialului
muzical destinat actualizării pachetului de
sound. În acest demers s-a ţinut cont de
criteriile de specialitate (valoare muzicală) şi de
popularitate, prin monitorizarea clasamentelor
de difuzare din România, Europa şi SUA. Tot în
acest sens, s-au organizat audiţiile muzicale
colective, în vederea selecţiei de melodii noi,
definitivarea pachetului de sound şi încărcarea
acestuia în softul de rotaţie, precum şi lansarea
noului pachet de sound, odată cu lansarea
grilei standard 2011 – 2012 a postului Radio
România Actualităţi.
se remarcă, în
peisajul radiofonic, prin faptul că difuzează
exclusiv muzică populară, identitatea postului
fiind dată atât de informaţia tematică pe care o
difuzeză, dar mai ales de genul de muzică
promovat. Din aceste considerente, formatul
muzical al postului este definit, în exclusivitate,
de genurile muzicii populare, având ca
elemente de diversitate regiunile folclorice şi
ritmul. Radio România Antena Satelor difuzează doar piese cu un specific folcloric
autentic, înregistrate cu instrumentele
tradiţionale ale muzicii populare.
a urmărit promovarea
creaţiei din România şi a continuat procesele
de definire şi rafinare (după caz) a formatului
muzical specific fiecărui post în parte, la
Bucureşti FM, Radio România Cluj, Radio
România Târgu-Mureş – prin rafinarea
formatului muzical şi asigurarea unui sound
unitar, la Radio România Constanţa, Radio
România Reşiţa, Radio România Iaşi – prin
promovarea mai accentuată a muzicii
româneşti uşoare/populare, la Radio România
Timişoara – prin crearea a două formate
muzicale specifice AM/FM.
Studiourile Constanţa, Craiova şi Timişoara
sunt în curs de achiziţionare a unui soft
profesional de emisie (Q Sound), utilizat în
prezent de studiourile Cluj şi Reşiţa, pentru
optimizarea procesului de organizare a
playlisturilor şi de raportare a drepturilor de
autor.
a continuat rafinarea
formatul muzical CHR (contemporary hit radio),
adoptat în anul 2010, ceea ce presupune
difuzarea hiturilor curente, contemporane şi
recurente într-o anume succesiune, cu un
anume grad de repetitivitate. Baza de date
utilizată la alcătuirea zilnică a playlisturilor este
permanent actualizată, funcţie de soft-ul de
monitorizare Media Forest şi de playlisturile
posturilor concurente de pe piaţă.
are două formate
muzicale, corespunzătoare celor două tipuri de
programe transmise, în banda FM, respectiv
AM, precum şi pentru programul estival Radio
Vacanţa, pe frecvenţa de 100,1 FM.
Playlisturile au fost întocmite prin identificarea
şi aplicarea formatelor muzicale, care răspund
cel mai bine aşteptărilor publicului ascultător
din zonă: pentru aria de acoperire în FM - un
format Hot Adult Contemporary (Hot AC), în
care apar şi piese foarte noi, valoroase, iar
pentru AM - un format Adult Contemporary
(AC), cu menţiunea că playlistul este alcătuit în
proporţie de 85% din muzică românească
(folclor, pop, folk, etno).
În perioda estivală Radio România Constanţa transmite programul estival Radio Vacanţa, în limba română şi alte 5 limbi de
circulaţie internaţională, cu un format editorial
specific (buletine de ştiri, relatări în direct,
emisiuni magazin) şi un format muzical
Contemporary Hit Radio (CHR).
a reconsiderat
concepţia formatului muzical pentru a reflecta
ideile adoptate în elaborarea noii grile, în
sensul atragerii segmentului de vârstă între 18
şi 30 de ani şi a reorientat preferinţele muzicale
ale ascultătorilor.
Radiofonic
Radio România
Teatrul National
5.2.Managementul formatelor
muzicale ale tuturor posturilor
Radio România
promovează formatul
Classic, care include Adult Contemporary,
Ethnic, Classical music şi pune în evidenţă
conceptul european actual al formatului Mix
Adult Contemporary. Programarea muzicală
urmăreşte încurajarea creaţiei din România şi
din Europa, reflectarea gusturilor publicului,
definirea sound�ului caracteristic postului.
a dezvoltat un format
muzical, ce poate oferi coerenţă grilei şi
direcţionare către publicul-ţintă ales. În aceste
condiţii, în spaţiile netematice, formatul este în
general Adult Contemporary (atât piese noi, cât
şi oldies), cu un tempo mediu sau ridicat la
programele matinal şi chiar în drive-time.
Excepţie face intervalul 22:00-24:00, care
vizează un target tânăr, la care formatul este
Contemporary Hit Radio. Selecţia este
reîmprospătată săptămânal sau cel mult la
două săptămâni şi ţine cont de clasamentele
AC/CHR, inclusiv cele ale posturilor
concurente. La Radio România Timişoara AM a
crescut procentul de muzică românească
(inclusiv folk şi uşoară), dar şi de hituri oldies.
are un format muzical
Adult Contemporary, cu influenţe oldies, best of
şi golden hits. Sunetul unitar al Radio România
Târgu-Mureş conduce la evidenţierea postului
pe piaţa media din centrul ţării şi la o creştere a
audienţei. Pentru o mai riguroasă respectare a
raportărilor drepturilor de autor, subredacţia
Radio România Antena Braşovului a fost dotată
cu softul Q Sound, iar la Radio România
Târgu-Mureş se pregăteşte instalarea unui soft
compatibil cu programul integrat Dalet.
Redacţia Minorităţi a redefinit formatele
muzicale, pentru asigurarea unui sound unitar,
corelarea formatelor cu dinamica publicului
ţintă şi cu obiceiurile de ascultare. A fost
preluată muzică autentică din arhivele
studioului Radio România Târgu-Mureş,
continuă difuzarea programului Dicţionar muzical, care prezintă opera compozitorilor şi
interpreţilor de muzică maghiară şi germană şi,
în colaborare cu Radio România Muzical, au
fost elaborate noile formate muzicale,
playlisturi, etapa următoare fiind achiziţia
pieselor muzicale pe suport CD.
Formatele muzicale ale emisiunilor pentru
minorităţi din cadrul Studiourilor Regionale sunt
orientate pe specificul fiecărei comunităţi şi
corelate cu politica muzicală a postului
regional.
56 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
Studioul de Teatru Radiofonic
Studioul de Teatru Radiofonic
Continutul exclusiv audio este compus din
emisiuni înregistrate sau în direct, difuzate la
Radio România Junior, care pot fi reascultate
de utilizatorii www.radioromaniajunior.ro.
Emisiunile disponibile permanent pe site sunt:
Gândul Bun al Norilor, Zâne Maniere, Doctor
Au, Sănătatea în Bucate, Gadget Junior,
Enciclopedia Junior, Ghicitori, concepute şi
realizate împreună cu specialişti colaboratori
(psihologi, actori, cântăreţi, etc). În echipa
Radio România Junior există un specialist
permanent (psihoterapeut Lizetta Mihailă, cu
peste 15 ani de experienţă în psihologia
copilului), care contribuie, prin expertiza sa, la
generarea de conţinut permanent (articole)
pentru site şi de material documentar pentru
emisiunea pentru părinţi „Şedinţa cu Părinţii”.
Mai mult decât atât, fiecare secţiune din site
beneficiază de articole scrise de specialişti pe
diverse arii de expertiză (medici, dentişti,
nutritionişti, educatori).
este agenţia Radio Romania,
care are ca obiect specific de activitate
monitorizarea a peste 50 de posturi de radio şi
de televiziune din România şi din lume, peste
100 de ziare româneşti şi peste 450 de publicaţii
internaţionale, în 15 limbi străine. De asemenea,
Rador realizează produse radiofonice pentru
canalele Radio Romania şi este lider de piaţă pe
domeniul transcrieri (mediu audio-video) şi
monitorizare a presei scrise internaţionale.
Menţinerea Agenţiei de presă Rador în poziţia
de agenţie competitivă şi obiectivă s-a realizat
prin actualizarea permanentă a grilelor de
monitorizare, îmbunătăţirea calităţii
materialelor monitorizate, îmbunătăţirea
controlului materialului finit, care merge spre
clienţi, difuzarea de materiale originale neutre,
obiective şi verificate.
Actualizarea continuă a grilelor de monitorizare
are în vedere cerinţele clienţilor noştri interni –
posturile Radio România -, dar şi evoluţiile din
piaţa media. Cea mai nouă acţiune a fost
introducerea TVR Info în grila curentă de
monitorizare, post care a dezvoltat, în anul
2011, atât exclusivităţile, cât şi durata
transmisiunilor directe. Periodic, sunt analizate
de către şefii de tură, împreună cu
redactorul-şef, derapajele unor surse
monitorizate şi sunt puse în practică strategii
de verificare a surselor.
Caracterul interactiv de prezentare a
produselor teatrale şi aspectul de echilibrare a
balanţei structurii demografice a publicului s-a
îmbogăţit prin diversificarea spaţiilor de audiţii,
care aduc un public tânăr, activ şi prin crearea
şi dezvoltarea site-ului www.eteatru.ro, singurul
site din România care oferă un program
non-stop format exclusiv din spectacole de
teatru radiofonic.
În 2011, majoritatea posturilor Radio România au continuat procesul de definitivare a
formatelor muzicale adoptate şi au încercat să
menţină raportul muzică – materiale vorbite de
60% - 40%, iar pe cel dintre creaţiile muzicale
româneşti şi cele străine, aproximativ egal.
Pentru definitivarea unui sound unitar, la nivelul
Radio România, s-a constitiut un grup de lucru,
format din specialişti care stabilesc formatele
muzicale. Se continuă procesul de testare a
pieselor muzicale, stabilirea playlisturilor,
programarea automată a pieselor muzicale în
desfăşurarea programelor, corelarea
formatelor cu dinamica publicului-ţintă şi cu
obiceiurile de ascultare.
Monitorizarea pieţei muzicale radio este vitală
pentru actualizarea pachetului muzical la
Radio România Actualităţi. Astfel, s-au iniţiat
demersurile privind achiziţia serviciilor de
monitorizare ale softului Mediaforest, în
condiţiile retragerii din România a softului
Nielsen Music Control. Totodată, playlistul
săptamânal pentru postul Radio România
Actualităţi, în intervalul orar 6:00 – 18:00 (luni –
vineri), a fost alcătuit respectând strategia de
politica muzicală stabilită de împreună cu o
echipă de consultanţă de la Deutsche Welle.
Playlistul nou a intrat în rotaţie din 11 ianuarie
2011. A existat şi în 2011 o preocupare pentru
ajustarea sezonieră a pachetului muzical aflat
în rotaţie (primavara, vara) şi de îmbunătăţire a
fondului muzical, prin selecţia materialului
muzical destinat actualizării pachetului de
sound. În acest demers s-a ţinut cont de
criteriile de specialitate (valoare muzicală) şi de
popularitate, prin monitorizarea clasamentelor
de difuzare din România, Europa şi SUA. Tot în
acest sens, s-au organizat audiţiile muzicale
colective, în vederea selecţiei de melodii noi,
definitivarea pachetului de sound şi încărcarea
acestuia în softul de rotaţie, precum şi lansarea
noului pachet de sound, odată cu lansarea
grilei standard 2011 – 2012 a postului Radio
România Actualităţi.
se remarcă, în
peisajul radiofonic, prin faptul că difuzează
exclusiv muzică populară, identitatea postului
fiind dată atât de informaţia tematică pe care o
difuzeză, dar mai ales de genul de muzică
promovat. Din aceste considerente, formatul
muzical al postului este definit, în exclusivitate,
de genurile muzicii populare, având ca
elemente de diversitate regiunile folclorice şi
ritmul. Radio România Antena Satelor difuzează doar piese cu un specific folcloric
autentic, înregistrate cu instrumentele
tradiţionale ale muzicii populare.
a urmărit promovarea
creaţiei din România şi a continuat procesele
de definire şi rafinare (după caz) a formatului
muzical specific fiecărui post în parte, la
Bucureşti FM, Radio România Cluj, Radio
România Târgu-Mureş – prin rafinarea
formatului muzical şi asigurarea unui sound
unitar, la Radio România Constanţa, Radio
România Reşiţa, Radio România Iaşi – prin
promovarea mai accentuată a muzicii
româneşti uşoare/populare, la Radio România
Timişoara – prin crearea a două formate
muzicale specifice AM/FM.
Studiourile Constanţa, Craiova şi Timişoara
sunt în curs de achiziţionare a unui soft
profesional de emisie (Q Sound), utilizat în
prezent de studiourile Cluj şi Reşiţa, pentru
optimizarea procesului de organizare a
playlisturilor şi de raportare a drepturilor de
autor.
a continuat rafinarea
formatul muzical CHR (contemporary hit radio),
adoptat în anul 2010, ceea ce presupune
difuzarea hiturilor curente, contemporane şi
recurente într-o anume succesiune, cu un
anume grad de repetitivitate. Baza de date
utilizată la alcătuirea zilnică a playlisturilor este
permanent actualizată, funcţie de soft-ul de
monitorizare Media Forest şi de playlisturile
posturilor concurente de pe piaţă.
are două formate
muzicale, corespunzătoare celor două tipuri de
programe transmise, în banda FM, respectiv
AM, precum şi pentru programul estival Radio
Vacanţa, pe frecvenţa de 100,1 FM.
Playlisturile au fost întocmite prin identificarea
şi aplicarea formatelor muzicale, care răspund
cel mai bine aşteptărilor publicului ascultător
din zonă: pentru aria de acoperire în FM - un
format Hot Adult Contemporary (Hot AC), în
care apar şi piese foarte noi, valoroase, iar
pentru AM - un format Adult Contemporary
(AC), cu menţiunea că playlistul este alcătuit în
proporţie de 85% din muzică românească
(folclor, pop, folk, etno).
În perioda estivală Radio România Constanţa transmite programul estival Radio Vacanţa, în limba română şi alte 5 limbi de
circulaţie internaţională, cu un format editorial
specific (buletine de ştiri, relatări în direct,
emisiuni magazin) şi un format muzical
Contemporary Hit Radio (CHR).
a reconsiderat
concepţia formatului muzical pentru a reflecta
ideile adoptate în elaborarea noii grile, în
sensul atragerii segmentului de vârstă între 18
şi 30 de ani şi a reorientat preferinţele muzicale
ale ascultătorilor.
promovează formatul
Classic, care include Adult Contemporary,
Ethnic, Classical music şi pune în evidenţă
conceptul european actual al formatului Mix
Adult Contemporary. Programarea muzicală
urmăreşte încurajarea creaţiei din România şi
din Europa, reflectarea gusturilor publicului,
definirea sound�ului caracteristic postului.
a dezvoltat un format
muzical, ce poate oferi coerenţă grilei şi
direcţionare către publicul-ţintă ales. În aceste
condiţii, în spaţiile netematice, formatul este în
general Adult Contemporary (atât piese noi, cât
şi oldies), cu un tempo mediu sau ridicat la
programele matinal şi chiar în drive-time.
Excepţie face intervalul 22:00-24:00, care
vizează un target tânăr, la care formatul este
Contemporary Hit Radio. Selecţia este
reîmprospătată săptămânal sau cel mult la
două săptămâni şi ţine cont de clasamentele
AC/CHR, inclusiv cele ale posturilor
concurente. La Radio România Timişoara AM a
crescut procentul de muzică românească
(inclusiv folk şi uşoară), dar şi de hituri oldies.
are un format muzical
Adult Contemporary, cu influenţe oldies, best of
şi golden hits. Sunetul unitar al Radio România
Târgu-Mureş conduce la evidenţierea postului
pe piaţa media din centrul ţării şi la o creştere a
audienţei. Pentru o mai riguroasă respectare a
raportărilor drepturilor de autor, subredacţia
Radio România Antena Braşovului a fost dotată
cu softul Q Sound, iar la Radio România
Târgu-Mureş se pregăteşte instalarea unui soft
compatibil cu programul integrat Dalet.
Redacţia Minorităţi a redefinit formatele
muzicale, pentru asigurarea unui sound unitar,
corelarea formatelor cu dinamica publicului
Constanta
ţintă şi cu obiceiurile de ascultare. A fost
preluată muzică autentică din arhivele
studioului Radio România Târgu-Mureş,
continuă difuzarea programului Dicţionar muzical, care prezintă opera compozitorilor şi
interpreţilor de muzică maghiară şi germană şi,
în colaborare cu Radio România Muzical, au
fost elaborate noile formate muzicale,
playlisturi, etapa următoare fiind achiziţia
pieselor muzicale pe suport CD.
Formatele muzicale ale emisiunilor pentru
minorităţi din cadrul Studiourilor Regionale sunt
orientate pe specificul fiecărei comunităţi şi
corelate cu politica muzicală a postului
regional.
DOMENIUL EDITORIAL | 57
Bucuresti fm
În 2011, majoritatea posturilor Radio România au continuat procesul de definitivare a
formatelor muzicale adoptate şi au încercat să
menţină raportul muzică – materiale vorbite de
60% - 40%, iar pe cel dintre creaţiile muzicale
româneşti şi cele străine, aproximativ egal.
Pentru definitivarea unui sound unitar, la nivelul
Radio România, s-a constitiut un grup de lucru,
format din specialişti care stabilesc formatele
muzicale. Se continuă procesul de testare a
pieselor muzicale, stabilirea playlisturilor,
programarea automată a pieselor muzicale în
desfăşurarea programelor, corelarea
formatelor cu dinamica publicului-ţintă şi cu
obiceiurile de ascultare.
Monitorizarea pieţei muzicale radio este vitală
pentru actualizarea pachetului muzical la
Radio România Actualităţi. Astfel, s-au iniţiat
demersurile privind achiziţia serviciilor de
monitorizare ale softului Mediaforest, în
condiţiile retragerii din România a softului
Nielsen Music Control. Totodată, playlistul
săptamânal pentru postul Radio România
Actualităţi, în intervalul orar 6:00 – 18:00 (luni –
vineri), a fost alcătuit respectând strategia de
politica muzicală stabilită de împreună cu o
echipă de consultanţă de la Deutsche Welle.
Playlistul nou a intrat în rotaţie din 11 ianuarie
2011. A existat şi în 2011 o preocupare pentru
ajustarea sezonieră a pachetului muzical aflat
în rotaţie (primavara, vara) şi de îmbunătăţire a
fondului muzical, prin selecţia materialului
muzical destinat actualizării pachetului de
sound. În acest demers s-a ţinut cont de
criteriile de specialitate (valoare muzicală) şi de
popularitate, prin monitorizarea clasamentelor
de difuzare din România, Europa şi SUA. Tot în
acest sens, s-au organizat audiţiile muzicale
colective, în vederea selecţiei de melodii noi,
definitivarea pachetului de sound şi încărcarea
acestuia în softul de rotaţie, precum şi lansarea
noului pachet de sound, odată cu lansarea
grilei standard 2011 – 2012 a postului Radio
România Actualităţi.
se remarcă, în
peisajul radiofonic, prin faptul că difuzează
exclusiv muzică populară, identitatea postului
fiind dată atât de informaţia tematică pe care o
difuzeză, dar mai ales de genul de muzică
promovat. Din aceste considerente, formatul
muzical al postului este definit, în exclusivitate,
de genurile muzicii populare, având ca
elemente de diversitate regiunile folclorice şi
ritmul. Radio România Antena Satelor difuzează doar piese cu un specific folcloric
autentic, înregistrate cu instrumentele
tradiţionale ale muzicii populare.
a urmărit promovarea
creaţiei din România şi a continuat procesele
de definire şi rafinare (după caz) a formatului
muzical specific fiecărui post în parte, la
Bucureşti FM, Radio România Cluj, Radio
România Târgu-Mureş – prin rafinarea
formatului muzical şi asigurarea unui sound
unitar, la Radio România Constanţa, Radio
România Reşiţa, Radio România Iaşi – prin
promovarea mai accentuată a muzicii
româneşti uşoare/populare, la Radio România
Timişoara – prin crearea a două formate
muzicale specifice AM/FM.
Studiourile Constanţa, Craiova şi Timişoara
sunt în curs de achiziţionare a unui soft
profesional de emisie (Q Sound), utilizat în
prezent de studiourile Cluj şi Reşiţa, pentru
optimizarea procesului de organizare a
playlisturilor şi de raportare a drepturilor de
autor.
a continuat rafinarea
formatul muzical CHR (contemporary hit radio),
adoptat în anul 2010, ceea ce presupune
difuzarea hiturilor curente, contemporane şi
recurente într-o anume succesiune, cu un
anume grad de repetitivitate. Baza de date
utilizată la alcătuirea zilnică a playlisturilor este
permanent actualizată, funcţie de soft-ul de
monitorizare Media Forest şi de playlisturile
posturilor concurente de pe piaţă.
are două formate
muzicale, corespunzătoare celor două tipuri de
programe transmise, în banda FM, respectiv
AM, precum şi pentru programul estival Radio
Vacanţa, pe frecvenţa de 100,1 FM.
Playlisturile au fost întocmite prin identificarea
şi aplicarea formatelor muzicale, care răspund
cel mai bine aşteptărilor publicului ascultător
din zonă: pentru aria de acoperire în FM - un
format Hot Adult Contemporary (Hot AC), în
care apar şi piese foarte noi, valoroase, iar
pentru AM - un format Adult Contemporary
(AC), cu menţiunea că playlistul este alcătuit în
proporţie de 85% din muzică românească
(folclor, pop, folk, etno).
În perioda estivală Radio România Constanţa transmite programul estival Radio Vacanţa, în limba română şi alte 5 limbi de
circulaţie internaţională, cu un format editorial
specific (buletine de ştiri, relatări în direct,
emisiuni magazin) şi un format muzical
Contemporary Hit Radio (CHR).
a reconsiderat
concepţia formatului muzical pentru a reflecta
ideile adoptate în elaborarea noii grile, în
sensul atragerii segmentului de vârstă între 18
şi 30 de ani şi a reorientat preferinţele muzicale
ale ascultătorilor.
promovează formatul
Classic, care include Adult Contemporary,
Ethnic, Classical music şi pune în evidenţă
conceptul european actual al formatului Mix
Adult Contemporary. Programarea muzicală
urmăreşte încurajarea creaţiei din România şi
din Europa, reflectarea gusturilor publicului,
definirea sound�ului caracteristic postului.
a dezvoltat un format
muzical, ce poate oferi coerenţă grilei şi
direcţionare către publicul-ţintă ales. În aceste
condiţii, în spaţiile netematice, formatul este în
general Adult Contemporary (atât piese noi, cât
şi oldies), cu un tempo mediu sau ridicat la
programele matinal şi chiar în drive-time.
Excepţie face intervalul 22:00-24:00, care
vizează un target tânăr, la care formatul este
Contemporary Hit Radio. Selecţia este
reîmprospătată săptămânal sau cel mult la
două săptămâni şi ţine cont de clasamentele
AC/CHR, inclusiv cele ale posturilor
concurente. La Radio România Timişoara AM a
crescut procentul de muzică românească
(inclusiv folk şi uşoară), dar şi de hituri oldies.
are un format muzical
Adult Contemporary, cu influenţe oldies, best of
şi golden hits. Sunetul unitar al Radio România
Târgu-Mureş conduce la evidenţierea postului
pe piaţa media din centrul ţării şi la o creştere a
audienţei. Pentru o mai riguroasă respectare a
raportărilor drepturilor de autor, subredacţia
Radio România Antena Braşovului a fost dotată
cu softul Q Sound, iar la Radio România
Târgu-Mureş se pregăteşte instalarea unui soft
compatibil cu programul integrat Dalet.
Redacţia Minorităţi a redefinit formatele
muzicale, pentru asigurarea unui sound unitar,
corelarea formatelor cu dinamica publicului
Linii editoriale premium, strategii de diferenţiere
a posturilor corporaţiei, programe specializate
în funcţie de emisia FM/AM – acestea sunt
evoluţiile notabile ale anului 2011.
a urmărit poziţionarea
editorială prin diversificarea ofertei de emisiuni,
în principal prin dezvoltarea liniei editoriale
Premium, concepută pentru a corespunde
cerinţelor publicului activ, informat şi educat din
mediul urban, şi prin lansarea versiunii mobile/
smartphone a site-ului www.romania-actualitaţi.ro.
Obiectivul s-a concretizat prin nou-lansatul
program Agenda globală şi prin Euroatlantica,
care au realizat contextualizarea necesară unor
subiecte din fluxul actualităţii. Tot ca produs
premium a fost consolidat şi proiectul
„Drumurile lui Leşe”, un proiect prin care Radio
România susţine şi promovează muzica
tradiţională.
Procesul de diferenţiere mai clară a grilelor
Radio România Cultural şi Radio România
Muzical se axează pe identificarea tronsoanelor
orare în care ar putea exista apropieri privind
Spre deosebire de Radio România Muzical,
care are, în cadrul programelor, o proporţie de
88-90% muzică, Radio România Cultural are un
procent de 50-60% muzică (pop-jazz-clasic).
În cazul Reţelei studiourilor regionale, pe lângă
procesele de separare a programelor în benzile
AM/FM, desfăşurate în anii trecuţi, în cadrul
studiourilor Constanţa şi Iaşi, în sensul
consolidării ofertei de produse FM/AM ale posturilor regionale, în 2011 s-a accentuat
splitarea programelor pe tronsoane în cadrul
studiourilor Timişoara, Cluj şi Târgu-Mureş.
- grilele-cadru specifice AM
şi FM pentru perioada 2011 – 2012 sunt diferite
în proporţie de peste 85%, orientate pe
publicur-ţintă diferite. În vederea întăririi
caracterului local al ofertei radiofonice
regionale, postul şi-a diversificat oferta
editorială pentru judeţul Tulcea, prin
subredacţia din municipiul cu acelaşi nume.
a elaborat un
proiect care vizează trecerea la diferenţierea
programelor FM şi AM, la început pe un tronson
de patru ore, dar şi proiecte care vizează
trecerea la emisie non-stop. A fost accentuat
caracterul regional, prin difuzarea rubricilor
Interferenţe culturale şi Economia transfrontalieră, realizate pentru zona
Calafat-Vidin.
- separarea plajelor de
audiţie şi existenţa Radio Iaşi Clasic şi Radio
Iaşi FM s-au impus ca efect al politicii privind
scăderea mediei de vârstă a ascultătorilor.
Programele difuzate în FM se adresează
segmentelor mai tinere de populaţie. Având în
vedere că partea de sud a Moldovei nu are
acoperire în FM, alocarea unor noi astfel de
frecvenţe în zona Focşani şi Brăila ar asigura
acoperirea uniformă cu semnal Radio România
Iaşi a întregii Moldove.
- se conturează, tot mai
clar, oportunitatea diferenţierii programelor în
română, maghiară şi germană, pe frecvenţe
diferite (AM şi FM), în condiţiile alocării unei noi
frecvenţe în FM. În prealabil, ar fi utilă
realizarea unor sondaje de audienţă
(focus-grupuri) pentru Târgu-Mureş,
Miercurea-Ciuc şi Braşov, care să identifice
nevoile publicului ţintă şi aşteptările sale.
5.3.Poziționarea/repoziționarea posturilor
în funcție de strategia de marketing
derivată din obiectivele editoriale
Iasi
Timisoara
Tg.Mures
ţintă şi cu obiceiurile de ascultare. A fost
preluată muzică autentică din arhivele
studioului Radio România Târgu-Mureş,
continuă difuzarea programului Dicţionar muzical, care prezintă opera compozitorilor şi
interpreţilor de muzică maghiară şi germană şi,
în colaborare cu Radio România Muzical, au
fost elaborate noile formate muzicale,
playlisturi, etapa următoare fiind achiziţia
pieselor muzicale pe suport CD.
Formatele muzicale ale emisiunilor pentru
minorităţi din cadrul Studiourilor Regionale sunt
orientate pe specificul fiecărei comunităţi şi
corelate cu politica muzicală a postului
regional.
genurile de muzică promovate, pe clarificarea
mai pronunţată a sound-ului celor două posturi.
şi-a construit şi noi
elemente sonore personalizate: la nivelul
postului, a fost aleasă o voce dedicată (voice
over), care oferă identitatea sonoră a postului,
folosită la jingles, generice sonore,
autopromovare (emisiuni şi realizatori).
pune accent pe dezbat-
erea şi reflectarea fenomenului cultural în emi-
siuni de tip talk-show, materializate în cel puţin
4 linii principale de programe în grilă - Timpul prezent, Vorba de cultură, După 20 de ani, Planeta radio – şi pe transmisiile live de la
evenimentele de actualitate.
s-a desfăşurat cel mai
spectaculos proces de separare a programelor
FM de cele AM, cât şi de diferenţiere între
programe FM pe criteriul local. La acest studio,
odată cu intrarea în funcţiune a emiţătorului de
la Arad, pe 102,9 MHz, se transmit programe
diferite pe fiecare staţie, orientate pe
caracteristicile de ascultare ale zonei acoperite
(Timişoara AM, Timişoara FM, Arad FM).
58 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
În 2011, majoritatea posturilor Radio România au continuat procesul de definitivare a
formatelor muzicale adoptate şi au încercat să
menţină raportul muzică – materiale vorbite de
60% - 40%, iar pe cel dintre creaţiile muzicale
româneşti şi cele străine, aproximativ egal.
Pentru definitivarea unui sound unitar, la nivelul
Radio România, s-a constitiut un grup de lucru,
format din specialişti care stabilesc formatele
muzicale. Se continuă procesul de testare a
pieselor muzicale, stabilirea playlisturilor,
programarea automată a pieselor muzicale în
desfăşurarea programelor, corelarea
formatelor cu dinamica publicului-ţintă şi cu
obiceiurile de ascultare.
Monitorizarea pieţei muzicale radio este vitală
pentru actualizarea pachetului muzical la
Radio România Actualităţi. Astfel, s-au iniţiat
demersurile privind achiziţia serviciilor de
monitorizare ale softului Mediaforest, în
condiţiile retragerii din România a softului
Nielsen Music Control. Totodată, playlistul
săptamânal pentru postul Radio România
Actualităţi, în intervalul orar 6:00 – 18:00 (luni –
vineri), a fost alcătuit respectând strategia de
politica muzicală stabilită de împreună cu o
echipă de consultanţă de la Deutsche Welle.
Playlistul nou a intrat în rotaţie din 11 ianuarie
2011. A existat şi în 2011 o preocupare pentru
ajustarea sezonieră a pachetului muzical aflat
în rotaţie (primavara, vara) şi de îmbunătăţire a
fondului muzical, prin selecţia materialului
muzical destinat actualizării pachetului de
sound. În acest demers s-a ţinut cont de
criteriile de specialitate (valoare muzicală) şi de
popularitate, prin monitorizarea clasamentelor
de difuzare din România, Europa şi SUA. Tot în
acest sens, s-au organizat audiţiile muzicale
colective, în vederea selecţiei de melodii noi,
definitivarea pachetului de sound şi încărcarea
acestuia în softul de rotaţie, precum şi lansarea
noului pachet de sound, odată cu lansarea
grilei standard 2011 – 2012 a postului Radio
România Actualităţi.
se remarcă, în
peisajul radiofonic, prin faptul că difuzează
exclusiv muzică populară, identitatea postului
fiind dată atât de informaţia tematică pe care o
difuzeză, dar mai ales de genul de muzică
promovat. Din aceste considerente, formatul
muzical al postului este definit, în exclusivitate,
de genurile muzicii populare, având ca
elemente de diversitate regiunile folclorice şi
ritmul. Radio România Antena Satelor difuzează doar piese cu un specific folcloric
autentic, înregistrate cu instrumentele
tradiţionale ale muzicii populare.
a urmărit promovarea
creaţiei din România şi a continuat procesele
de definire şi rafinare (după caz) a formatului
muzical specific fiecărui post în parte, la
Bucureşti FM, Radio România Cluj, Radio
România Târgu-Mureş – prin rafinarea
formatului muzical şi asigurarea unui sound
unitar, la Radio România Constanţa, Radio
România Reşiţa, Radio România Iaşi – prin
promovarea mai accentuată a muzicii
româneşti uşoare/populare, la Radio România
Timişoara – prin crearea a două formate
muzicale specifice AM/FM.
Studiourile Constanţa, Craiova şi Timişoara
sunt în curs de achiziţionare a unui soft
profesional de emisie (Q Sound), utilizat în
prezent de studiourile Cluj şi Reşiţa, pentru
optimizarea procesului de organizare a
playlisturilor şi de raportare a drepturilor de
autor.
a continuat rafinarea
formatul muzical CHR (contemporary hit radio),
adoptat în anul 2010, ceea ce presupune
difuzarea hiturilor curente, contemporane şi
recurente într-o anume succesiune, cu un
anume grad de repetitivitate. Baza de date
utilizată la alcătuirea zilnică a playlisturilor este
permanent actualizată, funcţie de soft-ul de
monitorizare Media Forest şi de playlisturile
posturilor concurente de pe piaţă.
are două formate
muzicale, corespunzătoare celor două tipuri de
programe transmise, în banda FM, respectiv
AM, precum şi pentru programul estival Radio
Vacanţa, pe frecvenţa de 100,1 FM.
Playlisturile au fost întocmite prin identificarea
şi aplicarea formatelor muzicale, care răspund
cel mai bine aşteptărilor publicului ascultător
din zonă: pentru aria de acoperire în FM - un
format Hot Adult Contemporary (Hot AC), în
care apar şi piese foarte noi, valoroase, iar
pentru AM - un format Adult Contemporary
(AC), cu menţiunea că playlistul este alcătuit în
proporţie de 85% din muzică românească
(folclor, pop, folk, etno).
În perioda estivală Radio România Constanţa transmite programul estival Radio Vacanţa, în limba română şi alte 5 limbi de
circulaţie internaţională, cu un format editorial
specific (buletine de ştiri, relatări în direct,
emisiuni magazin) şi un format muzical
Contemporary Hit Radio (CHR).
a reconsiderat
concepţia formatului muzical pentru a reflecta
ideile adoptate în elaborarea noii grile, în
sensul atragerii segmentului de vârstă între 18
şi 30 de ani şi a reorientat preferinţele muzicale
ale ascultătorilor.
promovează formatul
Classic, care include Adult Contemporary,
Ethnic, Classical music şi pune în evidenţă
conceptul european actual al formatului Mix
Adult Contemporary. Programarea muzicală
urmăreşte încurajarea creaţiei din România şi
din Europa, reflectarea gusturilor publicului,
definirea sound�ului caracteristic postului.
a dezvoltat un format
muzical, ce poate oferi coerenţă grilei şi
direcţionare către publicul-ţintă ales. În aceste
condiţii, în spaţiile netematice, formatul este în
general Adult Contemporary (atât piese noi, cât
şi oldies), cu un tempo mediu sau ridicat la
programele matinal şi chiar în drive-time.
Excepţie face intervalul 22:00-24:00, care
vizează un target tânăr, la care formatul este
Contemporary Hit Radio. Selecţia este
reîmprospătată săptămânal sau cel mult la
două săptămâni şi ţine cont de clasamentele
AC/CHR, inclusiv cele ale posturilor
concurente. La Radio România Timişoara AM a
crescut procentul de muzică românească
(inclusiv folk şi uşoară), dar şi de hituri oldies.
are un format muzical
Adult Contemporary, cu influenţe oldies, best of
şi golden hits. Sunetul unitar al Radio România
Târgu-Mureş conduce la evidenţierea postului
pe piaţa media din centrul ţării şi la o creştere a
audienţei. Pentru o mai riguroasă respectare a
raportărilor drepturilor de autor, subredacţia
Radio România Antena Braşovului a fost dotată
cu softul Q Sound, iar la Radio România
Târgu-Mureş se pregăteşte instalarea unui soft
compatibil cu programul integrat Dalet.
Redacţia Minorităţi a redefinit formatele
muzicale, pentru asigurarea unui sound unitar,
corelarea formatelor cu dinamica publicului
Linii editoriale premium, strategii de diferenţiere
a posturilor corporaţiei, programe specializate
în funcţie de emisia FM/AM – acestea sunt
evoluţiile notabile ale anului 2011.
a urmărit poziţionarea
editorială prin diversificarea ofertei de emisiuni,
în principal prin dezvoltarea liniei editoriale
Premium, concepută pentru a corespunde
cerinţelor publicului activ, informat şi educat din
mediul urban, şi prin lansarea versiunii mobile/
smartphone a site-ului www.romania-actualitaţi.ro.
Obiectivul s-a concretizat prin nou-lansatul
program Agenda globală şi prin Euroatlantica,
care au realizat contextualizarea necesară unor
subiecte din fluxul actualităţii. Tot ca produs
premium a fost consolidat şi proiectul
„Drumurile lui Leşe”, un proiect prin care Radio
România susţine şi promovează muzica
tradiţională.
Procesul de diferenţiere mai clară a grilelor
Radio România Cultural şi Radio România
Muzical se axează pe identificarea tronsoanelor
orare în care ar putea exista apropieri privind
Spre deosebire de Radio România Muzical,
care are, în cadrul programelor, o proporţie de
88-90% muzică, Radio România Cultural are un
procent de 50-60% muzică (pop-jazz-clasic).
În cazul Reţelei studiourilor regionale, pe lângă
procesele de separare a programelor în benzile
AM/FM, desfăşurate în anii trecuţi, în cadrul
studiourilor Constanţa şi Iaşi, în sensul
consolidării ofertei de produse FM/AM ale posturilor regionale, în 2011 s-a accentuat
splitarea programelor pe tronsoane în cadrul
studiourilor Timişoara, Cluj şi Târgu-Mureş.
- grilele-cadru specifice AM
şi FM pentru perioada 2011 – 2012 sunt diferite
în proporţie de peste 85%, orientate pe
publicur-ţintă diferite. În vederea întăririi
caracterului local al ofertei radiofonice
regionale, postul şi-a diversificat oferta
editorială pentru judeţul Tulcea, prin
subredacţia din municipiul cu acelaşi nume.
a elaborat un
proiect care vizează trecerea la diferenţierea
programelor FM şi AM, la început pe un tronson
de patru ore, dar şi proiecte care vizează
trecerea la emisie non-stop. A fost accentuat
caracterul regional, prin difuzarea rubricilor
Interferenţe culturale şi Economia transfrontalieră, realizate pentru zona
Calafat-Vidin.
- separarea plajelor de
audiţie şi existenţa Radio Iaşi Clasic şi Radio
Iaşi FM s-au impus ca efect al politicii privind
scăderea mediei de vârstă a ascultătorilor.
Programele difuzate în FM se adresează
segmentelor mai tinere de populaţie. Având în
vedere că partea de sud a Moldovei nu are
acoperire în FM, alocarea unor noi astfel de
frecvenţe în zona Focşani şi Brăila ar asigura
acoperirea uniformă cu semnal Radio România
Iaşi a întregii Moldove.
- se conturează, tot mai
clar, oportunitatea diferenţierii programelor în
română, maghiară şi germană, pe frecvenţe
diferite (AM şi FM), în condiţiile alocării unei noi
frecvenţe în FM. În prealabil, ar fi utilă
realizarea unor sondaje de audienţă
(focus-grupuri) pentru Târgu-Mureş,
Miercurea-Ciuc şi Braşov, care să identifice
nevoile publicului ţintă şi aşteptările sale.
ţintă şi cu obiceiurile de ascultare. A fost
preluată muzică autentică din arhivele
studioului Radio România Târgu-Mureş,
continuă difuzarea programului Dicţionar muzical, care prezintă opera compozitorilor şi
interpreţilor de muzică maghiară şi germană şi,
în colaborare cu Radio România Muzical, au
fost elaborate noile formate muzicale,
playlisturi, etapa următoare fiind achiziţia
pieselor muzicale pe suport CD.
Formatele muzicale ale emisiunilor pentru
minorităţi din cadrul Studiourilor Regionale sunt
orientate pe specificul fiecărei comunităţi şi
corelate cu politica muzicală a postului
regional.
genurile de muzică promovate, pe clarificarea
mai pronunţată a sound-ului celor două posturi.
şi-a construit şi noi
elemente sonore personalizate: la nivelul
postului, a fost aleasă o voce dedicată (voice
over), care oferă identitatea sonoră a postului,
folosită la jingles, generice sonore,
autopromovare (emisiuni şi realizatori).
pune accent pe dezbat-
erea şi reflectarea fenomenului cultural în emi-
siuni de tip talk-show, materializate în cel puţin
4 linii principale de programe în grilă - Timpul prezent, Vorba de cultură, După 20 de ani, Planeta radio – şi pe transmisiile live de la
evenimentele de actualitate.
Constanta
Iasi
s-a desfăşurat cel mai
spectaculos proces de separare a programelor
FM de cele AM, cât şi de diferenţiere între
programe FM pe criteriul local. La acest studio,
odată cu intrarea în funcţiune a emiţătorului de
la Arad, pe 102,9 MHz, se transmit programe
diferite pe fiecare staţie, orientate pe
caracteristicile de ascultare ale zonei acoperite
(Timişoara AM, Timişoara FM, Arad FM).
Tg.Mures
DOMENIUL EDITORIAL | 59
Spre deosebire de Radio România Muzical,
care are, în cadrul programelor, o proporţie de
88-90% muzică, Radio România Cultural are un
procent de 50-60% muzică (pop-jazz-clasic).
În cazul Reţelei studiourilor regionale, pe lângă
procesele de separare a programelor în benzile
AM/FM, desfăşurate în anii trecuţi, în cadrul
studiourilor Constanţa şi Iaşi, în sensul
consolidării ofertei de produse FM/AM ale posturilor regionale, în 2011 s-a accentuat
splitarea programelor pe tronsoane în cadrul
studiourilor Timişoara, Cluj şi Târgu-Mureş.
- grilele-cadru specifice AM
şi FM pentru perioada 2011 – 2012 sunt diferite
în proporţie de peste 85%, orientate pe
publicur-ţintă diferite. În vederea întăririi
caracterului local al ofertei radiofonice
regionale, postul şi-a diversificat oferta
editorială pentru judeţul Tulcea, prin
subredacţia din municipiul cu acelaşi nume.
a elaborat un
proiect care vizează trecerea la diferenţierea
programelor FM şi AM, la început pe un tronson
de patru ore, dar şi proiecte care vizează
trecerea la emisie non-stop. A fost accentuat
caracterul regional, prin difuzarea rubricilor
Interferenţe culturale şi Economia transfrontalieră, realizate pentru zona
Calafat-Vidin.
- separarea plajelor de
audiţie şi existenţa Radio Iaşi Clasic şi Radio
Iaşi FM s-au impus ca efect al politicii privind
scăderea mediei de vârstă a ascultătorilor.
Programele difuzate în FM se adresează
segmentelor mai tinere de populaţie. Având în
vedere că partea de sud a Moldovei nu are
acoperire în FM, alocarea unor noi astfel de
frecvenţe în zona Focşani şi Brăila ar asigura
acoperirea uniformă cu semnal Radio România
Iaşi a întregii Moldove.
- se conturează, tot mai
clar, oportunitatea diferenţierii programelor în
română, maghiară şi germană, pe frecvenţe
diferite (AM şi FM), în condiţiile alocării unei noi
frecvenţe în FM. În prealabil, ar fi utilă
realizarea unor sondaje de audienţă
(focus-grupuri) pentru Târgu-Mureş,
Miercurea-Ciuc şi Braşov, care să identifice
nevoile publicului ţintă şi aşteptările sale.
Cu o cotă de piaţă de 15,8%, Radio România
Actualităţi rămâne lider la nivel naţional, fiind,
prin acoperire şi anvergură editorială,
principalul post al Radio România.
Matinalul Radio România Actualităţi este cea
mai ascultată emisiune de dimineaţă de pe
piaţa radio în mediul urban, având în medie
peste 420.000 de ascultători (422,1 rating). O
creştere a audienţei de 14,3% în toamna lui
2011 a fost generată de relansarea concursului
„Nuntă-n dar, la Matinal".
Programul România Împreună a avut o curbă
ascendentă pe parcursul anului 2011, creşterea
de 6,2% (un rating mediu de 334,7 în toamnă)
datorându-se deciziei de adaptare a
programului la caracteristicile publicului-ţintă:
ascultători din mediul urban, activi între 10:00 şi
13:00.
Agenda globală, lansată în anul 2011, este o
emisiune de analiză şi sinteză, mai ales a
evenimentelor externe. Prin lărgirea
perspectivei, au fost abordate şi subiecte
adiacente, cum ar fi criza economică şi
financiară, situaţia energetică, acordurile şi
tratatele europene care au marcat anul 2011,
parteneriatele strategice ale României.
a lansat şi susţinut
proiectul Reporter special - 2011. Pornind de la
povestea craterului apărut din senin în
mijlocului oraşului Ocna Mureş, a fost lansată
campania Pământul care se scufundă, proiectul
multimedia radiografiind exploatările de sare
din toată ţara, prin reportaje de la Ocna Dej,
Slănic-Prahova, Cacica, Târgu Ocna, Ocnele
Mari şi Ocna Mureş.
A fost lansată şi seria de reportaje speciale În căutarea şansei, care a urmărit viaţa românilor
din apropierea graniţelor de vest şi de est ale
României şi semnele unei cooperări
transfrontaliere.
Susţinerea ofertei de documentare a adus
postului participări meritorii în competiţii de
profil. Cele 37 de documentare, difuzate în anul
2011, de Radio România Actualităţi au acoperit
o gamă diversificată de subiecte, de la cele cu
implicare în social, cum au fost cele care au
susţinut campania de comunicare şi informare
a Radio România Sindromul Down – Toate
speranţele sus!, până la cele despre
personalităţi ale culturii şi civilizaţiei româneşti
(Amprenta lui Brâncuşi, Brunea Fox) sau cele
despre locuri simbolice cum ar fi «Cetatea
Sighişoarei» sau Sarmizegetusa Regia. Nu au
lipsit nici subiectele de actualitate, ca, de
exemplu, mult dezbătuta problemă a
organismelor modificate genetic.
La Radio România Actualităţi a fost încurajată
îmbogăţirea proiectelor editoriale muzicale, cu
rubrici dedicate noilor apariţii - creaţii, interpreţi
şi grupuri - în emisiunile „Rendez vous”,
„Noaptea şlagărului românesc”, „Sâmbătă
noaptea între prieteni”, „Jazz&Blues a la carte”,
„Două ceasuri de muzică rock”, „Top 30 Radio
România Actualităţi”, „Muzica anilor tăi”,
„Matinal de week-end”, „Top românesc 2011”,
„Omul cu chitara”, „Romanticii”, etc. Creaţiile
selectate şi care primesc votul publicului în
emisiunile tip clasament constituie o parte a
fondului de actualizare a pachetului muzical din
sound-ul Radio România Actualităţi.
Radio România Actualităţi a susţinut, şi în anul
2011, proiecte speciale de ieşire în agora, cu
scopul de a-şi susţine obiectivele de implicare
socială ce decurg din statutul de post public,
dar şi de a creşte notorietatea produselor sale:
Folk fără vârstă, un proiect de promovare a
muzicii de calitate în rândul tinerilor, de
descoperire a talentelor, dar şi de susţinere a
producţiei autohtone de instrumente muzicale,
a susţinut 11 spectacole în licee şi universităţi
din Bucureşti şi din ţară printre care o ediţie de
vară în tabăra de la Năvodari, un eveniment
major prilejuit de Semenic Fest, la Gărâna, o
ediţie specială în Sala Unirii, la Alba Iulia, de 1
Decembrie. Datorită succesului avut, în anul
2011, proiectul a ajuns şi în campusurile
universitare; Mişcarea de sănătate, o campanie
consolidată şi dezvoltată în anul 2011, pentru
alegerea unui stil de viaţă sănătos, în cadrul
căreia Radio România Actualităţi a susţinut şi o
campanie de promovare a ciclismului,
«România pedalează», care propunea o
alternativă sănătoasă la transportul urban şi
cerea implicarea autorităţilor, a mediului privat
şi a societăţii civile pentru respectarea
bicicliştilor în trafic. În iunie 2011, sub sloganul
« Bicicleta – SPORT şi mijloc de tranSPORT »,
Radio România Actualităţi şi Bucureşti FM au
organizat Marele Marş Ciclist al Bucureştiului.
a urmărit ca adresarea
către public să fie modernă, departe de clişeele
şi atitudinea ex cathedra care îndepărtează
definitiv publicul tânăr. Linia de forţă rămâne
contactul permanent cu actualitatea culturală
din cele mai diferite domenii: literatură, film,
teatru, arte plastice, muzică, istorie, arhitectură
şi urbanism etc. Radio România Cultural a
transmis concerte, gale şi spectacole
importante, care au ajuns astfel la publicul din
întreaga ţară. Marile evenimente culturale au
prilejuit realizarea unor emisiuni în direct –
transmisia Galei UNITER, a Galei premiilor
Radio România Cultural – sau corespondenţe
de la festivaluri şi evenimente culturale majore
din întreaga lume. De asemenea, Radio
România Cultural a introdus sau menţinut în
grila standard proiecte şi evenimente speciale:
Gala Premiilor Radio România Cultural, manifestare la a 11-a ediţie în 2011, Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă, un proiect în
parteneriat cu Unitatea Executivă pentru
Finanţarea Învăţământului Superior, a
Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, (UEFISCDI),
cu difuzare radio şi online (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro),
proiect ce constă în discuţii neconvenţionale cu
specialişti din diverse domenii ale ştiinţei, cu
intenţia declarată de a aduce ştiinţa aproape de
publicul larg, „neştiinţific”, dar curios şi deschis
cunoaşterii. În anul 2011 s-au desfăşurat 5
ediţii; Drumul spre celebritate – ediţia a II-a, în
perioada 15 ianuarie – 7 mai 2011, un concurs
pentru tinerii muzicieni, desfăşurat la Palatul
Mogoşoaia; Turneul naţional „Liszt” Pianul călător – în cadrul căruia pianistul Horia Mihail a
susţinut, în perioada 1-21 aprilie 2011, un
turneu naţional, pentru marcarea a 200 de ani
de la naşterea lui Franz Liszt. La încheierea
turneului, pianul de concert a fost dat în
folosinţă comunităţii locale a oraşului Mediaş,
pentru o perioadă de 3 ani. Ediţia a II-a a
Turneului „Pianul călător” va avea loc în iunie
2012 şi se va încheia la Sînnicolau Mare, cu
predarea unui al doilea pian de concert din
dotarea Societatea Română de Radiodifuziune
către autorităţile locale.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius
vs. Guarneri (septembrie 2011) a adus în prim
plan trei artişti excepţionali: violoniştii Gabriel
Croitoru şi Liviu Prunaru şi pianistul Horia
Mihail, şi două viori de mare valoare, adevărate
opere de artă: Guarneri del Gesu, „Catedrala” a
lui George Enescu şi Stradivarius „Pachoud”.
Şase oraşe, şase săli, şase concerte, peste
5000 de spectatori şi 2000 de km parcurşi, un
concert transmis live la radio, sute de minute de
înregistrări radio şi TV şi sute de apariţii în
presă. Turneul „Duelul viorilor” a avut loc în
perioada 26 septembrie – 6 octombrie în
oraşele Târgu-Mureş, Braşov, Bucureşti,
Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova. Proiectul va
continua, în septembrie 2012, cu concerte la
Galaţi, Bacău, Iaşi, Bucureşti, Ploieşti, Cluj,
Sibiu şi Timişoara.
Turneul naţional „Cele trei dive”, care a reunit
pe aceeaşi scenă de spectacol trei mari voci ale
României: Ruxandra Donose, Leontina Văduva
şi Teodora Gheorghiu, s-a desfăşurat la Iaşi,
Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti, în perioada
17 - 23 decembrie 2011.
Maratonul de poezie şi jazz (mai 2011),
Caragiale shortcut, spectacol organizat de
Radio România Cultural în Piaţa Festivalului
„George Enescu” (în septembrie 2011),
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de
Teatru (octombrie-noiembrie 2011).
a marcat evenimentele
muzicale importante ale anului prin serii de
emisiuni sau noi emisiuni-eveniment: Gustav Mahler – 100 (mai 2011), „Celibidache, Enescu, Bartok” (iunie-septembrie 2011), Enescu – 130 (19 august 2011), Ziua Liszt (23 octombrie
2011). A rămas constantă preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti (liniile Univers muzical românesc, Muzica românească la timpul prezent, Interpreţi de ieri şi de azi şi Făuritori de şcoală românească, cu o nouă abordare din octombrie
2011).
Radio România Muzical a fost coproducător al
Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu şi a transmis, în direct sau înregistrat,
concertele evenimentului.
În cadrul liniei de emisiuni Europa muzicală azi au putut fi ascultate 70 de concerte simfonice şi
camerale preluate în direct, prin Uniunea
Europeană de Radio, din marile săli ale lumii,
alături de alte 14 Seri de operă - spectacole
transmise în direct de la New York, Viena,
Munchen şi Milano. În 5 martie 2011 a avut loc
o premieră: prima transmisiune directă
comentată chiar din studioul Teatrului
Metropolitan din New York.
Radio România Muzical şi-a îndeplinit un alt
obiectiv asumat: creşterea numărului de
concerte oferite partenerilor din Uniunea
Europeană de Radio. Conform statisticilor
EBU/UER, Radio România (prin Radio
România Muzical) s-a plasat pe un onorabil loc
10 între cele 88 de radiodifuziuni membre în
privinţa numărului de concerte oferite în 2011 –
116 concerte faţă de 68 concerte propuse spre
difuzare în 2010.
Radio România Muzical a propus linii de
emisiuni noi (Puzzle muzical, Concerte de 5 stele) şi formate noi (După-amiezi muzicale),
păstrându-se acele emisiuni care şi-au dovedit
valabilitatea şi valoarea: Musica viva, Drivetime, Portret de compozitor. În 2011, au
fost create mai multe emisiuni speciale pentru
evenimente importante din calendarul muzical:
Gustav Mahler – 100, Enescu 130, Celibidache – 15, Liszt – 200.
Din octombrie 2011, s-a modificat formatul
emisiunii Infobuletin muzical - buletinul de ştiri
muzicale Radio România Muzical, în sensul
flexibilizării stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Observaţie: Rapoartele de monitorizare arată
că derapajele lingvistice sunt practic inexistente
la nivelul Radio România Muzical.
2011 a fost şi anul în care Antena Satelor a
organizat o campanie de promovare a imaginii
«tip caravană», derulată sub genericul «Antena Satelor, 20 de ani în 20 de sate».
a demarat, în 2011, emisia în
sistem T-DAB. Din luna martie a început emisia
în sistem digital şi au fost dezvoltate soluţiile
care pot transmite, în timp real, către receptorul
digital, artistul şi numele melodiei, fotografia
artistului, versurile melodiilor, informaţii utilitare
(meteo, curs valutar, trafic etc.), precum şi
stream-ul live video din cabina de emisie, în
secvenţe de poze cu actualizare la două
secunde.
Prin crearea unui nou conţinut pe platforma
Kids Radio, Radio România Junior a dezvoltat
şi diversificat oferta de produse radio prin noi
proiecte educaţionale şi editoriale, adresate
copiilor. Fiind un mijloc de comunicare new
media, Radio România Junior încurajează
utilizarea tehnologiilor informatice de către
copii, în concordanţă cu evoluţia societăţii şi
cerinţele pieţii, plecând de la premisa că
acestea pot adăuga valoare în educaţie şi în
dezvoltarea personală.
5.4.Dezvoltarea ofertei de produse radio
(posturi, grile, programe etc.) în funcţie
de evoluţiile societăţii şi de cerinţele
pieţei, cu accent pe promovarea
valorilor autentice, culturale şi ştiinţifice,
a reperelor morale şi profesionale din
societatea românească, identificarea şi
crearea de modele educative,
respectarea şi cultivarea limbii române.
Emisiunile Radio România Internaţional 1 în
limba română se centrează pe informaţii utile
pentru cetăţenii români de peste hotare, pe
emisiuni tip magazin şi pe dezbateri, pe teme
de interes pentru public, în intenţia de a-i ţine pe
conaţionalii de peste hotare la curent cu ce se
întâmplă important în ţara de origine.
Rubricile de informaţii utile pentru cetăţenii
români aflaţi la muncă, preponderent în Europa
(Muncind în Europa şi Radio România Internaţional la dispoziţia Dvs.) au continuat,
prin prisma numărului mare de conaţionali
plecaţi peste hotare. Acestora le sunt dedicate
două rubrici pe site: „Muncind în Europa”,
respectiv „Util pentru românii de pretutindeni”,
alături de mai generala rubrică „Practic ghid”.
Emisiunile Românii de lângă noi şi Asociaţii româneşti din lume au continuat să fie bilunare,
pe fondul multiplicării subiectelor legate de
comunităţile româneşti din lume, respectiv, de
etnicii români din jurul României. Emisiunea
Unda românească este realizată de conaţionali
de peste hotare. Emisiunea Curierul românesc,
care ţinteşte mai ales marinarii români din lume,
a continuat să fie produsă şi difuzată duminica,
între 8:00-11:00, ora României, respectiv
redifuzată duminică, între orele 15:00-16:00, în
oferta nonstop în limba română.
Proiecte editoriale cu finanţare europeanăEmisiunile în engleză, franceză, germană,
română, italiană şi spaniolă includ preluări şi
difuzări de rubrici proprii şi programe pe teme
europene, produse în cadrul proiectului
EURANET (European Radio Network), cu
finanţare de la Comisia Europeană. Pagina
EURANET în limba română este dintre cele
mai dinamice, dezvoltate şi accesate
(www.euranet.eu/rum). Menţionăm şi rubrica
„Revista subiectelor europene”, din cadrul
emisiunii magazin Panoramic punct ro,
realizată de luni până vineri, între orele
10:15-11:00, de Serviciul Reportaj-Panoramice
şi difuzată sub egida EURANET. Cu sprijinul
RADOR, Radio România Internaţional produce
temporar conţinuturi EURANET în bulgară şi
maghiară, iar cu sprijinul Redacţiei Informaţii o
„Agendă europeană”, de luni până vineri, în
finalul Radiojurnalului de la orele 10:00.
Proiectul cu finanţare europeană „Strasbourg
Connection” a avut ca principală componentă
realizarea şi difuzarea lunară, de către Radio
România Internaţional şi Radio România
Cultural, a unei emisiuni de 60 de minute,
consacrate rolului şi locului Parlamentului
European, valorilor comunitare, dar şi
problemelor şi dezbaterilor europene. Pe de
altă parte, Radio România Internaţional s-a
adresat turiştilor străini de pe litoralul
românesc, continuând implicarea în proiectul
Radiovacanţa Mamaia. În perioada 1 iulie – 31
august, s-au difuzat zilnic buletine de ştiri în
engleză, franceză, germană, rusă şi italiană.
a mărit numărul de
produse originale sau premium, în scopul
consolidării laturii de agenţie de presă
propriu-zisă şi a diferenţierii pe piaţă, şi şi-a
extins aria de difuzare spre Republica
Moldova, mai ales către Radio Chişinău şi
Radio Moldova.
Pentru acoperirea volumului uriaş de informaţii
specific extinderii şi diversificării fără precedent
a surselor, Redacţia Informaţii a avut în grila de
programe Radio România Actualităţi din 2011
şi emisiuni specifice:
Actualitatea în dezbatere – emisiune
difuzată în intervalul luni-vineri în două formule
editoriale: dezbateri propriu-zise având ca
temă evenimentul principal al zilei şi ediţii
speciale, dedicate informaţiilor pe care le pot
furniza reprezentanţii-cheie ai unui anumit
domeniu, miniştri, preşedinţii celor două
Camere ale Parlamentului, şeful Guvernului
sau şeful statului;
Sinteza săptămânii – emisiune
săptămânală care pune în evidenţă
evenimentul politic, economic, social sau
cultural, care a marcat esenţial evoluţia traiului
zilnic al publicului ascultător sau politicile cu
acest impact;
Antena partidelor parlamentare –
emisiunea specifică, realizată de Secţia Partide
din cadrul Redacţiei Informaţii, prin care SRR
răspunde atribuţiilor stabilite de lege privind
respectarea principiilor echidistanţei,
pluralismului şi obiectivităţii în reflectarea
fenomenului politic;
Redacţia Informaţii a realizat transmisii
în direct de la momentele importante ale
actualităţii.
Anul 2011 a fost o perioadă de consolidare a
poziţiei site-ului www.politicaromaneasca.ro.
Diversificarea rubricilor abordate, extinderea
sistemului de transmisii audio şi video live,
introducerea sistemului de lucru live text au
condus la creşterea numărului de accesări
(până la aproximativ 1000/zi în prezent).
Redacţia Teatru a oferit săptămânal un număr
total de 46 de ore şi 30 de minute de emisiuni
teatrale, difuzate pe toate posturile Radio
România. Numărul total de premiere realizate
şi difuzate pe posturi a fost 122, din care 30
spectacole radiofonice, 40 emisiuni
documentare şi de autor, 52 emisiuni
jurnalistice.
A fost realizat, împreună cu UNATC, un atelier
de pregătire a studenţilor de la actorie pentru
specificul teatrului radiofonic.
s-a desfăşurat cel mai
spectaculos proces de separare a programelor
FM de cele AM, cât şi de diferenţiere între
programe FM pe criteriul local. La acest studio,
odată cu intrarea în funcţiune a emiţătorului de
la Arad, pe 102,9 MHz, se transmit programe
diferite pe fiecare staţie, orientate pe
caracteristicile de ascultare ale zonei acoperite
(Timişoara AM, Timişoara FM, Arad FM).
Timisoara
60 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
Spre deosebire de Radio România Muzical,
care are, în cadrul programelor, o proporţie de
88-90% muzică, Radio România Cultural are un
procent de 50-60% muzică (pop-jazz-clasic).
În cazul Reţelei studiourilor regionale, pe lângă
procesele de separare a programelor în benzile
AM/FM, desfăşurate în anii trecuţi, în cadrul
studiourilor Constanţa şi Iaşi, în sensul
consolidării ofertei de produse FM/AM ale posturilor regionale, în 2011 s-a accentuat
splitarea programelor pe tronsoane în cadrul
studiourilor Timişoara, Cluj şi Târgu-Mureş.
- grilele-cadru specifice AM
şi FM pentru perioada 2011 – 2012 sunt diferite
în proporţie de peste 85%, orientate pe
publicur-ţintă diferite. În vederea întăririi
caracterului local al ofertei radiofonice
regionale, postul şi-a diversificat oferta
editorială pentru judeţul Tulcea, prin
subredacţia din municipiul cu acelaşi nume.
a elaborat un
proiect care vizează trecerea la diferenţierea
programelor FM şi AM, la început pe un tronson
de patru ore, dar şi proiecte care vizează
trecerea la emisie non-stop. A fost accentuat
caracterul regional, prin difuzarea rubricilor
Interferenţe culturale şi Economia transfrontalieră, realizate pentru zona
Calafat-Vidin.
- separarea plajelor de
audiţie şi existenţa Radio Iaşi Clasic şi Radio
Iaşi FM s-au impus ca efect al politicii privind
scăderea mediei de vârstă a ascultătorilor.
Programele difuzate în FM se adresează
segmentelor mai tinere de populaţie. Având în
vedere că partea de sud a Moldovei nu are
acoperire în FM, alocarea unor noi astfel de
frecvenţe în zona Focşani şi Brăila ar asigura
acoperirea uniformă cu semnal Radio România
Iaşi a întregii Moldove.
- se conturează, tot mai
clar, oportunitatea diferenţierii programelor în
română, maghiară şi germană, pe frecvenţe
diferite (AM şi FM), în condiţiile alocării unei noi
frecvenţe în FM. În prealabil, ar fi utilă
realizarea unor sondaje de audienţă
(focus-grupuri) pentru Târgu-Mureş,
Miercurea-Ciuc şi Braşov, care să identifice
nevoile publicului ţintă şi aşteptările sale.
Radio România Actualităţi a susţinut, şi în anul
2011, proiecte speciale de ieşire în agora, cu
scopul de a-şi susţine obiectivele de implicare
socială ce decurg din statutul de post public,
dar şi de a creşte notorietatea produselor sale:
Folk fără vârstă, un proiect de promovare a
muzicii de calitate în rândul tinerilor, de
descoperire a talentelor, dar şi de susţinere a
producţiei autohtone de instrumente muzicale,
a susţinut 11 spectacole în licee şi universităţi
din Bucureşti şi din ţară printre care o ediţie de
vară în tabăra de la Năvodari, un eveniment
major prilejuit de Semenic Fest, la Gărâna, o
ediţie specială în Sala Unirii, la Alba Iulia, de 1
Decembrie. Datorită succesului avut, în anul
2011, proiectul a ajuns şi în campusurile
universitare; Mişcarea de sănătate, o campanie
consolidată şi dezvoltată în anul 2011, pentru
alegerea unui stil de viaţă sănătos, în cadrul
căreia Radio România Actualităţi a susţinut şi o
campanie de promovare a ciclismului,
«România pedalează», care propunea o
alternativă sănătoasă la transportul urban şi
cerea implicarea autorităţilor, a mediului privat
şi a societăţii civile pentru respectarea
bicicliştilor în trafic. În iunie 2011, sub sloganul
« Bicicleta – SPORT şi mijloc de tranSPORT »,
Radio România Actualităţi şi Bucureşti FM au
organizat Marele Marş Ciclist al Bucureştiului.
a urmărit ca adresarea
către public să fie modernă, departe de clişeele
şi atitudinea ex cathedra care îndepărtează
definitiv publicul tânăr. Linia de forţă rămâne
contactul permanent cu actualitatea culturală
din cele mai diferite domenii: literatură, film,
teatru, arte plastice, muzică, istorie, arhitectură
şi urbanism etc. Radio România Cultural a
transmis concerte, gale şi spectacole
importante, care au ajuns astfel la publicul din
întreaga ţară. Marile evenimente culturale au
prilejuit realizarea unor emisiuni în direct –
transmisia Galei UNITER, a Galei premiilor
Radio România Cultural – sau corespondenţe
de la festivaluri şi evenimente culturale majore
din întreaga lume. De asemenea, Radio
România Cultural a introdus sau menţinut în
grila standard proiecte şi evenimente speciale:
Gala Premiilor Radio România Cultural, manifestare la a 11-a ediţie în 2011, Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă, un proiect în
parteneriat cu Unitatea Executivă pentru
Finanţarea Învăţământului Superior, a
Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, (UEFISCDI),
cu difuzare radio şi online (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro),
proiect ce constă în discuţii neconvenţionale cu
specialişti din diverse domenii ale ştiinţei, cu
intenţia declarată de a aduce ştiinţa aproape de
publicul larg, „neştiinţific”, dar curios şi deschis
cunoaşterii. În anul 2011 s-au desfăşurat 5
ediţii; Drumul spre celebritate – ediţia a II-a, în
perioada 15 ianuarie – 7 mai 2011, un concurs
pentru tinerii muzicieni, desfăşurat la Palatul
Mogoşoaia; Turneul naţional „Liszt” Pianul călător – în cadrul căruia pianistul Horia Mihail a
susţinut, în perioada 1-21 aprilie 2011, un
turneu naţional, pentru marcarea a 200 de ani
de la naşterea lui Franz Liszt. La încheierea
turneului, pianul de concert a fost dat în
folosinţă comunităţii locale a oraşului Mediaş,
pentru o perioadă de 3 ani. Ediţia a II-a a
Turneului „Pianul călător” va avea loc în iunie
2012 şi se va încheia la Sînnicolau Mare, cu
predarea unui al doilea pian de concert din
dotarea Societatea Română de Radiodifuziune
către autorităţile locale.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius
vs. Guarneri (septembrie 2011) a adus în prim
plan trei artişti excepţionali: violoniştii Gabriel
Croitoru şi Liviu Prunaru şi pianistul Horia
Mihail, şi două viori de mare valoare, adevărate
opere de artă: Guarneri del Gesu, „Catedrala” a
lui George Enescu şi Stradivarius „Pachoud”.
Şase oraşe, şase săli, şase concerte, peste
5000 de spectatori şi 2000 de km parcurşi, un
concert transmis live la radio, sute de minute de
înregistrări radio şi TV şi sute de apariţii în
presă. Turneul „Duelul viorilor” a avut loc în
perioada 26 septembrie – 6 octombrie în
oraşele Târgu-Mureş, Braşov, Bucureşti,
Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova. Proiectul va
continua, în septembrie 2012, cu concerte la
Galaţi, Bacău, Iaşi, Bucureşti, Ploieşti, Cluj,
Sibiu şi Timişoara.
Turneul naţional „Cele trei dive”, care a reunit
pe aceeaşi scenă de spectacol trei mari voci ale
României: Ruxandra Donose, Leontina Văduva
şi Teodora Gheorghiu, s-a desfăşurat la Iaşi,
Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti, în perioada
17 - 23 decembrie 2011.
Maratonul de poezie şi jazz (mai 2011),
Caragiale shortcut, spectacol organizat de
Radio România Cultural în Piaţa Festivalului
„George Enescu” (în septembrie 2011),
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de
Teatru (octombrie-noiembrie 2011).
a marcat evenimentele
muzicale importante ale anului prin serii de
emisiuni sau noi emisiuni-eveniment: Gustav Mahler – 100 (mai 2011), „Celibidache, Enescu, Bartok” (iunie-septembrie 2011), Enescu – 130 (19 august 2011), Ziua Liszt (23 octombrie
2011). A rămas constantă preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti (liniile Univers muzical românesc, Muzica românească la timpul prezent, Interpreţi de ieri şi de azi şi Făuritori de şcoală românească, cu o nouă abordare din octombrie
2011).
Radio România Muzical a fost coproducător al
Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu şi a transmis, în direct sau înregistrat,
concertele evenimentului.
În cadrul liniei de emisiuni Europa muzicală azi au putut fi ascultate 70 de concerte simfonice şi
camerale preluate în direct, prin Uniunea
Europeană de Radio, din marile săli ale lumii,
alături de alte 14 Seri de operă - spectacole
transmise în direct de la New York, Viena,
Munchen şi Milano. În 5 martie 2011 a avut loc
o premieră: prima transmisiune directă
comentată chiar din studioul Teatrului
Metropolitan din New York.
Radio România Muzical şi-a îndeplinit un alt
obiectiv asumat: creşterea numărului de
concerte oferite partenerilor din Uniunea
Europeană de Radio. Conform statisticilor
EBU/UER, Radio România (prin Radio
România Muzical) s-a plasat pe un onorabil loc
10 între cele 88 de radiodifuziuni membre în
privinţa numărului de concerte oferite în 2011 –
116 concerte faţă de 68 concerte propuse spre
difuzare în 2010.
Radio România Muzical a propus linii de
emisiuni noi (Puzzle muzical, Concerte de 5 stele) şi formate noi (După-amiezi muzicale),
păstrându-se acele emisiuni care şi-au dovedit
valabilitatea şi valoarea: Musica viva, Drivetime, Portret de compozitor. În 2011, au
fost create mai multe emisiuni speciale pentru
evenimente importante din calendarul muzical:
Gustav Mahler – 100, Enescu 130, Celibidache – 15, Liszt – 200.
Din octombrie 2011, s-a modificat formatul
emisiunii Infobuletin muzical - buletinul de ştiri
muzicale Radio România Muzical, în sensul
flexibilizării stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Observaţie: Rapoartele de monitorizare arată
că derapajele lingvistice sunt practic inexistente
la nivelul Radio România Muzical.
2011 a fost şi anul în care Antena Satelor a
organizat o campanie de promovare a imaginii
«tip caravană», derulată sub genericul «Antena Satelor, 20 de ani în 20 de sate».
a demarat, în 2011, emisia în
sistem T-DAB. Din luna martie a început emisia
în sistem digital şi au fost dezvoltate soluţiile
care pot transmite, în timp real, către receptorul
digital, artistul şi numele melodiei, fotografia
artistului, versurile melodiilor, informaţii utilitare
(meteo, curs valutar, trafic etc.), precum şi
stream-ul live video din cabina de emisie, în
secvenţe de poze cu actualizare la două
secunde.
Prin crearea unui nou conţinut pe platforma
Kids Radio, Radio România Junior a dezvoltat
şi diversificat oferta de produse radio prin noi
proiecte educaţionale şi editoriale, adresate
copiilor. Fiind un mijloc de comunicare new
media, Radio România Junior încurajează
utilizarea tehnologiilor informatice de către
copii, în concordanţă cu evoluţia societăţii şi
cerinţele pieţii, plecând de la premisa că
acestea pot adăuga valoare în educaţie şi în
dezvoltarea personală.
Emisiunile Radio România Internaţional 1 în
limba română se centrează pe informaţii utile
pentru cetăţenii români de peste hotare, pe
emisiuni tip magazin şi pe dezbateri, pe teme
de interes pentru public, în intenţia de a-i ţine pe
conaţionalii de peste hotare la curent cu ce se
întâmplă important în ţara de origine.
Rubricile de informaţii utile pentru cetăţenii
români aflaţi la muncă, preponderent în Europa
(Muncind în Europa şi Radio România Internaţional la dispoziţia Dvs.) au continuat,
prin prisma numărului mare de conaţionali
plecaţi peste hotare. Acestora le sunt dedicate
două rubrici pe site: „Muncind în Europa”,
respectiv „Util pentru românii de pretutindeni”,
alături de mai generala rubrică „Practic ghid”.
Emisiunile Românii de lângă noi şi Asociaţii româneşti din lume au continuat să fie bilunare,
pe fondul multiplicării subiectelor legate de
comunităţile româneşti din lume, respectiv, de
etnicii români din jurul României. Emisiunea
Unda românească este realizată de conaţionali
de peste hotare. Emisiunea Curierul românesc,
care ţinteşte mai ales marinarii români din lume,
a continuat să fie produsă şi difuzată duminica,
între 8:00-11:00, ora României, respectiv
redifuzată duminică, între orele 15:00-16:00, în
oferta nonstop în limba română.
Proiecte editoriale cu finanţare europeanăEmisiunile în engleză, franceză, germană,
română, italiană şi spaniolă includ preluări şi
difuzări de rubrici proprii şi programe pe teme
europene, produse în cadrul proiectului
EURANET (European Radio Network), cu
finanţare de la Comisia Europeană. Pagina
EURANET în limba română este dintre cele
mai dinamice, dezvoltate şi accesate
(www.euranet.eu/rum). Menţionăm şi rubrica
„Revista subiectelor europene”, din cadrul
emisiunii magazin Panoramic punct ro,
realizată de luni până vineri, între orele
10:15-11:00, de Serviciul Reportaj-Panoramice
şi difuzată sub egida EURANET. Cu sprijinul
RADOR, Radio România Internaţional produce
temporar conţinuturi EURANET în bulgară şi
maghiară, iar cu sprijinul Redacţiei Informaţii o
„Agendă europeană”, de luni până vineri, în
finalul Radiojurnalului de la orele 10:00.
Proiectul cu finanţare europeană „Strasbourg
Connection” a avut ca principală componentă
realizarea şi difuzarea lunară, de către Radio
România Internaţional şi Radio România
Cultural, a unei emisiuni de 60 de minute,
consacrate rolului şi locului Parlamentului
European, valorilor comunitare, dar şi
problemelor şi dezbaterilor europene. Pe de
altă parte, Radio România Internaţional s-a
adresat turiştilor străini de pe litoralul
românesc, continuând implicarea în proiectul
Radiovacanţa Mamaia. În perioada 1 iulie – 31
august, s-au difuzat zilnic buletine de ştiri în
engleză, franceză, germană, rusă şi italiană.
a mărit numărul de
produse originale sau premium, în scopul
consolidării laturii de agenţie de presă
propriu-zisă şi a diferenţierii pe piaţă, şi şi-a
extins aria de difuzare spre Republica
Moldova, mai ales către Radio Chişinău şi
Radio Moldova.
Pentru acoperirea volumului uriaş de informaţii
specific extinderii şi diversificării fără precedent
a surselor, Redacţia Informaţii a avut în grila de
programe Radio România Actualităţi din 2011
şi emisiuni specifice:
Actualitatea în dezbatere – emisiune
difuzată în intervalul luni-vineri în două formule
editoriale: dezbateri propriu-zise având ca
temă evenimentul principal al zilei şi ediţii
speciale, dedicate informaţiilor pe care le pot
furniza reprezentanţii-cheie ai unui anumit
domeniu, miniştri, preşedinţii celor două
Camere ale Parlamentului, şeful Guvernului
sau şeful statului;
Sinteza săptămânii – emisiune
săptămânală care pune în evidenţă
evenimentul politic, economic, social sau
cultural, care a marcat esenţial evoluţia traiului
zilnic al publicului ascultător sau politicile cu
acest impact;
Antena partidelor parlamentare –
emisiunea specifică, realizată de Secţia Partide
din cadrul Redacţiei Informaţii, prin care SRR
răspunde atribuţiilor stabilite de lege privind
respectarea principiilor echidistanţei,
pluralismului şi obiectivităţii în reflectarea
fenomenului politic;
Redacţia Informaţii a realizat transmisii
în direct de la momentele importante ale
actualităţii.
Anul 2011 a fost o perioadă de consolidare a
poziţiei site-ului www.politicaromaneasca.ro.
Diversificarea rubricilor abordate, extinderea
sistemului de transmisii audio şi video live,
introducerea sistemului de lucru live text au
condus la creşterea numărului de accesări
(până la aproximativ 1000/zi în prezent).
Redacţia Teatru a oferit săptămânal un număr
total de 46 de ore şi 30 de minute de emisiuni
teatrale, difuzate pe toate posturile Radio
România. Numărul total de premiere realizate
şi difuzate pe posturi a fost 122, din care 30
spectacole radiofonice, 40 emisiuni
documentare şi de autor, 52 emisiuni
jurnalistice.
A fost realizat, împreună cu UNATC, un atelier
de pregătire a studenţilor de la actorie pentru
specificul teatrului radiofonic.
s-a desfăşurat cel mai
spectaculos proces de separare a programelor
FM de cele AM, cât şi de diferenţiere între
programe FM pe criteriul local. La acest studio,
odată cu intrarea în funcţiune a emiţătorului de
la Arad, pe 102,9 MHz, se transmit programe
diferite pe fiecare staţie, orientate pe
caracteristicile de ascultare ale zonei acoperite
(Timişoara AM, Timişoara FM, Arad FM).
DOMENIUL EDITORIAL | 61
Mişcarea de sănătate – Radio România Actualităţi
Radio România Actualităţi a susţinut, şi în anul
2011, proiecte speciale de ieşire în agora, cu
scopul de a-şi susţine obiectivele de implicare
socială ce decurg din statutul de post public,
dar şi de a creşte notorietatea produselor sale:
Folk fără vârstă, un proiect de promovare a
muzicii de calitate în rândul tinerilor, de
descoperire a talentelor, dar şi de susţinere a
producţiei autohtone de instrumente muzicale,
a susţinut 11 spectacole în licee şi universităţi
din Bucureşti şi din ţară printre care o ediţie de
vară în tabăra de la Năvodari, un eveniment
major prilejuit de Semenic Fest, la Gărâna, o
ediţie specială în Sala Unirii, la Alba Iulia, de 1
Decembrie. Datorită succesului avut, în anul
2011, proiectul a ajuns şi în campusurile
universitare; Mişcarea de sănătate, o campanie
consolidată şi dezvoltată în anul 2011, pentru
alegerea unui stil de viaţă sănătos, în cadrul
căreia Radio România Actualităţi a susţinut şi o
campanie de promovare a ciclismului,
«România pedalează», care propunea o
alternativă sănătoasă la transportul urban şi
cerea implicarea autorităţilor, a mediului privat
şi a societăţii civile pentru respectarea
bicicliştilor în trafic. În iunie 2011, sub sloganul
« Bicicleta – SPORT şi mijloc de tranSPORT »,
Radio România Actualităţi şi Bucureşti FM au
organizat Marele Marş Ciclist al Bucureştiului.
a urmărit ca adresarea
către public să fie modernă, departe de clişeele
şi atitudinea ex cathedra care îndepărtează
definitiv publicul tânăr. Linia de forţă rămâne
contactul permanent cu actualitatea culturală
din cele mai diferite domenii: literatură, film,
teatru, arte plastice, muzică, istorie, arhitectură
şi urbanism etc. Radio România Cultural a
transmis concerte, gale şi spectacole
importante, care au ajuns astfel la publicul din
întreaga ţară. Marile evenimente culturale au
prilejuit realizarea unor emisiuni în direct –
transmisia Galei UNITER, a Galei premiilor
Radio România Cultural – sau corespondenţe
de la festivaluri şi evenimente culturale majore
din întreaga lume. De asemenea, Radio
România Cultural a introdus sau menţinut în
grila standard proiecte şi evenimente speciale:
Gala Premiilor Radio România Cultural, manifestare la a 11-a ediţie în 2011, Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă, un proiect în
parteneriat cu Unitatea Executivă pentru
Finanţarea Învăţământului Superior, a
Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, (UEFISCDI),
cu difuzare radio şi online (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro),
proiect ce constă în discuţii neconvenţionale cu
specialişti din diverse domenii ale ştiinţei, cu
intenţia declarată de a aduce ştiinţa aproape de
publicul larg, „neştiinţific”, dar curios şi deschis
cunoaşterii. În anul 2011 s-au desfăşurat 5
ediţii; Drumul spre celebritate – ediţia a II-a, în
perioada 15 ianuarie – 7 mai 2011, un concurs
pentru tinerii muzicieni, desfăşurat la Palatul
Mogoşoaia; Turneul naţional „Liszt” Pianul călător – în cadrul căruia pianistul Horia Mihail a
susţinut, în perioada 1-21 aprilie 2011, un
turneu naţional, pentru marcarea a 200 de ani
de la naşterea lui Franz Liszt. La încheierea
turneului, pianul de concert a fost dat în
folosinţă comunităţii locale a oraşului Mediaş,
pentru o perioadă de 3 ani. Ediţia a II-a a
Turneului „Pianul călător” va avea loc în iunie
2012 şi se va încheia la Sînnicolau Mare, cu
predarea unui al doilea pian de concert din
dotarea Societatea Română de Radiodifuziune
către autorităţile locale.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius
vs. Guarneri (septembrie 2011) a adus în prim
plan trei artişti excepţionali: violoniştii Gabriel
Croitoru şi Liviu Prunaru şi pianistul Horia
Mihail, şi două viori de mare valoare, adevărate
opere de artă: Guarneri del Gesu, „Catedrala” a
lui George Enescu şi Stradivarius „Pachoud”.
Şase oraşe, şase săli, şase concerte, peste
5000 de spectatori şi 2000 de km parcurşi, un
concert transmis live la radio, sute de minute de
înregistrări radio şi TV şi sute de apariţii în
presă. Turneul „Duelul viorilor” a avut loc în
perioada 26 septembrie – 6 octombrie în
oraşele Târgu-Mureş, Braşov, Bucureşti,
Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova. Proiectul va
continua, în septembrie 2012, cu concerte la
Galaţi, Bacău, Iaşi, Bucureşti, Ploieşti, Cluj,
Sibiu şi Timişoara.
Turneul naţional „Cele trei dive”, care a reunit
pe aceeaşi scenă de spectacol trei mari voci ale
României: Ruxandra Donose, Leontina Văduva
şi Teodora Gheorghiu, s-a desfăşurat la Iaşi,
Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti, în perioada
17 - 23 decembrie 2011.
Maratonul de poezie şi jazz (mai 2011),
Caragiale shortcut, spectacol organizat de
Radio România Cultural în Piaţa Festivalului
„George Enescu” (în septembrie 2011),
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de
Teatru (octombrie-noiembrie 2011).
a marcat evenimentele
muzicale importante ale anului prin serii de
emisiuni sau noi emisiuni-eveniment: Gustav Mahler – 100 (mai 2011), „Celibidache, Enescu, Bartok” (iunie-septembrie 2011), Enescu – 130 (19 august 2011), Ziua Liszt (23 octombrie
2011). A rămas constantă preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti (liniile Univers muzical românesc, Muzica românească la timpul prezent, Interpreţi de ieri şi de azi şi Făuritori de şcoală românească, cu o nouă abordare din octombrie
2011).
Radio România Muzical a fost coproducător al
Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu şi a transmis, în direct sau înregistrat,
concertele evenimentului.
În cadrul liniei de emisiuni Europa muzicală azi au putut fi ascultate 70 de concerte simfonice şi
camerale preluate în direct, prin Uniunea
Europeană de Radio, din marile săli ale lumii,
alături de alte 14 Seri de operă - spectacole
transmise în direct de la New York, Viena,
Munchen şi Milano. În 5 martie 2011 a avut loc
o premieră: prima transmisiune directă
comentată chiar din studioul Teatrului
Metropolitan din New York.
Radio România Muzical şi-a îndeplinit un alt
obiectiv asumat: creşterea numărului de
concerte oferite partenerilor din Uniunea
Europeană de Radio. Conform statisticilor
EBU/UER, Radio România (prin Radio
România Muzical) s-a plasat pe un onorabil loc
10 între cele 88 de radiodifuziuni membre în
privinţa numărului de concerte oferite în 2011 –
116 concerte faţă de 68 concerte propuse spre
difuzare în 2010.
Radio România Muzical a propus linii de
emisiuni noi (Puzzle muzical, Concerte de 5 stele) şi formate noi (După-amiezi muzicale),
păstrându-se acele emisiuni care şi-au dovedit
valabilitatea şi valoarea: Musica viva, Drivetime, Portret de compozitor. În 2011, au
fost create mai multe emisiuni speciale pentru
evenimente importante din calendarul muzical:
Gustav Mahler – 100, Enescu 130, Celibidache – 15, Liszt – 200.
Din octombrie 2011, s-a modificat formatul
emisiunii Infobuletin muzical - buletinul de ştiri
muzicale Radio România Muzical, în sensul
flexibilizării stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Observaţie: Rapoartele de monitorizare arată
că derapajele lingvistice sunt practic inexistente
la nivelul Radio România Muzical.
2011 a fost şi anul în care Antena Satelor a
organizat o campanie de promovare a imaginii
«tip caravană», derulată sub genericul «Antena Satelor, 20 de ani în 20 de sate».
a demarat, în 2011, emisia în
sistem T-DAB. Din luna martie a început emisia
în sistem digital şi au fost dezvoltate soluţiile
care pot transmite, în timp real, către receptorul
digital, artistul şi numele melodiei, fotografia
artistului, versurile melodiilor, informaţii utilitare
(meteo, curs valutar, trafic etc.), precum şi
stream-ul live video din cabina de emisie, în
secvenţe de poze cu actualizare la două
secunde.
Prin crearea unui nou conţinut pe platforma
Kids Radio, Radio România Junior a dezvoltat
şi diversificat oferta de produse radio prin noi
proiecte educaţionale şi editoriale, adresate
copiilor. Fiind un mijloc de comunicare new
media, Radio România Junior încurajează
utilizarea tehnologiilor informatice de către
copii, în concordanţă cu evoluţia societăţii şi
cerinţele pieţii, plecând de la premisa că
acestea pot adăuga valoare în educaţie şi în
dezvoltarea personală.
Emisiunile Radio România Internaţional 1 în
limba română se centrează pe informaţii utile
pentru cetăţenii români de peste hotare, pe
emisiuni tip magazin şi pe dezbateri, pe teme
de interes pentru public, în intenţia de a-i ţine pe
conaţionalii de peste hotare la curent cu ce se
întâmplă important în ţara de origine.
Rubricile de informaţii utile pentru cetăţenii
români aflaţi la muncă, preponderent în Europa
(Muncind în Europa şi Radio România Internaţional la dispoziţia Dvs.) au continuat,
prin prisma numărului mare de conaţionali
plecaţi peste hotare. Acestora le sunt dedicate
două rubrici pe site: „Muncind în Europa”,
respectiv „Util pentru românii de pretutindeni”,
alături de mai generala rubrică „Practic ghid”.
Emisiunile Românii de lângă noi şi Asociaţii româneşti din lume au continuat să fie bilunare,
pe fondul multiplicării subiectelor legate de
comunităţile româneşti din lume, respectiv, de
etnicii români din jurul României. Emisiunea
Unda românească este realizată de conaţionali
de peste hotare. Emisiunea Curierul românesc,
care ţinteşte mai ales marinarii români din lume,
a continuat să fie produsă şi difuzată duminica,
între 8:00-11:00, ora României, respectiv
redifuzată duminică, între orele 15:00-16:00, în
oferta nonstop în limba română.
Proiecte editoriale cu finanţare europeanăEmisiunile în engleză, franceză, germană,
română, italiană şi spaniolă includ preluări şi
difuzări de rubrici proprii şi programe pe teme
europene, produse în cadrul proiectului
EURANET (European Radio Network), cu
finanţare de la Comisia Europeană. Pagina
EURANET în limba română este dintre cele
mai dinamice, dezvoltate şi accesate
(www.euranet.eu/rum). Menţionăm şi rubrica
„Revista subiectelor europene”, din cadrul
emisiunii magazin Panoramic punct ro,
realizată de luni până vineri, între orele
10:15-11:00, de Serviciul Reportaj-Panoramice
şi difuzată sub egida EURANET. Cu sprijinul
RADOR, Radio România Internaţional produce
temporar conţinuturi EURANET în bulgară şi
maghiară, iar cu sprijinul Redacţiei Informaţii o
„Agendă europeană”, de luni până vineri, în
finalul Radiojurnalului de la orele 10:00.
Proiectul cu finanţare europeană „Strasbourg
Connection” a avut ca principală componentă
realizarea şi difuzarea lunară, de către Radio
România Internaţional şi Radio România
Cultural, a unei emisiuni de 60 de minute,
consacrate rolului şi locului Parlamentului
European, valorilor comunitare, dar şi
problemelor şi dezbaterilor europene. Pe de
altă parte, Radio România Internaţional s-a
adresat turiştilor străini de pe litoralul
românesc, continuând implicarea în proiectul
Radiovacanţa Mamaia. În perioada 1 iulie – 31
august, s-au difuzat zilnic buletine de ştiri în
engleză, franceză, germană, rusă şi italiană.
a mărit numărul de
produse originale sau premium, în scopul
consolidării laturii de agenţie de presă
propriu-zisă şi a diferenţierii pe piaţă, şi şi-a
extins aria de difuzare spre Republica
Moldova, mai ales către Radio Chişinău şi
Radio Moldova.
Pentru acoperirea volumului uriaş de informaţii
specific extinderii şi diversificării fără precedent
a surselor, Redacţia Informaţii a avut în grila de
programe Radio România Actualităţi din 2011
şi emisiuni specifice:
Actualitatea în dezbatere – emisiune
difuzată în intervalul luni-vineri în două formule
editoriale: dezbateri propriu-zise având ca
temă evenimentul principal al zilei şi ediţii
speciale, dedicate informaţiilor pe care le pot
furniza reprezentanţii-cheie ai unui anumit
domeniu, miniştri, preşedinţii celor două
Camere ale Parlamentului, şeful Guvernului
sau şeful statului;
Sinteza săptămânii – emisiune
săptămânală care pune în evidenţă
evenimentul politic, economic, social sau
cultural, care a marcat esenţial evoluţia traiului
zilnic al publicului ascultător sau politicile cu
acest impact;
Antena partidelor parlamentare –
emisiunea specifică, realizată de Secţia Partide
din cadrul Redacţiei Informaţii, prin care SRR
răspunde atribuţiilor stabilite de lege privind
respectarea principiilor echidistanţei,
pluralismului şi obiectivităţii în reflectarea
fenomenului politic;
Redacţia Informaţii a realizat transmisii
în direct de la momentele importante ale
actualităţii.
Anul 2011 a fost o perioadă de consolidare a
poziţiei site-ului www.politicaromaneasca.ro.
Diversificarea rubricilor abordate, extinderea
sistemului de transmisii audio şi video live,
introducerea sistemului de lucru live text au
condus la creşterea numărului de accesări
(până la aproximativ 1000/zi în prezent).
Redacţia Teatru a oferit săptămânal un număr
total de 46 de ore şi 30 de minute de emisiuni
teatrale, difuzate pe toate posturile Radio
România. Numărul total de premiere realizate
şi difuzate pe posturi a fost 122, din care 30
spectacole radiofonice, 40 emisiuni
documentare şi de autor, 52 emisiuni
jurnalistice.
A fost realizat, împreună cu UNATC, un atelier
de pregătire a studenţilor de la actorie pentru
specificul teatrului radiofonic.
62 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
Turneul Naţional „Cele trei dive: Ruxandra Donose, Leontina Văduva
şi Teodora Gheorghiu”
3Net
Radio România Actualităţi a susţinut, şi în anul
2011, proiecte speciale de ieşire în agora, cu
scopul de a-şi susţine obiectivele de implicare
socială ce decurg din statutul de post public,
dar şi de a creşte notorietatea produselor sale:
Folk fără vârstă, un proiect de promovare a
muzicii de calitate în rândul tinerilor, de
descoperire a talentelor, dar şi de susţinere a
producţiei autohtone de instrumente muzicale,
a susţinut 11 spectacole în licee şi universităţi
din Bucureşti şi din ţară printre care o ediţie de
vară în tabăra de la Năvodari, un eveniment
major prilejuit de Semenic Fest, la Gărâna, o
ediţie specială în Sala Unirii, la Alba Iulia, de 1
Decembrie. Datorită succesului avut, în anul
2011, proiectul a ajuns şi în campusurile
universitare; Mişcarea de sănătate, o campanie
consolidată şi dezvoltată în anul 2011, pentru
alegerea unui stil de viaţă sănătos, în cadrul
căreia Radio România Actualităţi a susţinut şi o
campanie de promovare a ciclismului,
«România pedalează», care propunea o
alternativă sănătoasă la transportul urban şi
cerea implicarea autorităţilor, a mediului privat
şi a societăţii civile pentru respectarea
bicicliştilor în trafic. În iunie 2011, sub sloganul
« Bicicleta – SPORT şi mijloc de tranSPORT »,
Radio România Actualităţi şi Bucureşti FM au
organizat Marele Marş Ciclist al Bucureştiului.
a urmărit ca adresarea
către public să fie modernă, departe de clişeele
şi atitudinea ex cathedra care îndepărtează
definitiv publicul tânăr. Linia de forţă rămâne
contactul permanent cu actualitatea culturală
din cele mai diferite domenii: literatură, film,
teatru, arte plastice, muzică, istorie, arhitectură
şi urbanism etc. Radio România Cultural a
transmis concerte, gale şi spectacole
importante, care au ajuns astfel la publicul din
întreaga ţară. Marile evenimente culturale au
prilejuit realizarea unor emisiuni în direct –
transmisia Galei UNITER, a Galei premiilor
Radio România Cultural – sau corespondenţe
de la festivaluri şi evenimente culturale majore
din întreaga lume. De asemenea, Radio
România Cultural a introdus sau menţinut în
grila standard proiecte şi evenimente speciale:
Gala Premiilor Radio România Cultural, manifestare la a 11-a ediţie în 2011, Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă, un proiect în
parteneriat cu Unitatea Executivă pentru
Finanţarea Învăţământului Superior, a
Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, (UEFISCDI),
cu difuzare radio şi online (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro),
proiect ce constă în discuţii neconvenţionale cu
specialişti din diverse domenii ale ştiinţei, cu
intenţia declarată de a aduce ştiinţa aproape de
publicul larg, „neştiinţific”, dar curios şi deschis
cunoaşterii. În anul 2011 s-au desfăşurat 5
ediţii; Drumul spre celebritate – ediţia a II-a, în
perioada 15 ianuarie – 7 mai 2011, un concurs
pentru tinerii muzicieni, desfăşurat la Palatul
Mogoşoaia; Turneul naţional „Liszt” Pianul călător – în cadrul căruia pianistul Horia Mihail a
susţinut, în perioada 1-21 aprilie 2011, un
turneu naţional, pentru marcarea a 200 de ani
de la naşterea lui Franz Liszt. La încheierea
turneului, pianul de concert a fost dat în
folosinţă comunităţii locale a oraşului Mediaş,
pentru o perioadă de 3 ani. Ediţia a II-a a
Turneului „Pianul călător” va avea loc în iunie
2012 şi se va încheia la Sînnicolau Mare, cu
predarea unui al doilea pian de concert din
dotarea Societatea Română de Radiodifuziune
către autorităţile locale.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius
vs. Guarneri (septembrie 2011) a adus în prim
plan trei artişti excepţionali: violoniştii Gabriel
Croitoru şi Liviu Prunaru şi pianistul Horia
Mihail, şi două viori de mare valoare, adevărate
opere de artă: Guarneri del Gesu, „Catedrala” a
lui George Enescu şi Stradivarius „Pachoud”.
Şase oraşe, şase săli, şase concerte, peste
5000 de spectatori şi 2000 de km parcurşi, un
concert transmis live la radio, sute de minute de
înregistrări radio şi TV şi sute de apariţii în
presă. Turneul „Duelul viorilor” a avut loc în
perioada 26 septembrie – 6 octombrie în
oraşele Târgu-Mureş, Braşov, Bucureşti,
Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova. Proiectul va
continua, în septembrie 2012, cu concerte la
Galaţi, Bacău, Iaşi, Bucureşti, Ploieşti, Cluj,
Sibiu şi Timişoara.
Turneul naţional „Cele trei dive”, care a reunit
pe aceeaşi scenă de spectacol trei mari voci ale
României: Ruxandra Donose, Leontina Văduva
şi Teodora Gheorghiu, s-a desfăşurat la Iaşi,
Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti, în perioada
17 - 23 decembrie 2011.
Maratonul de poezie şi jazz (mai 2011),
Caragiale shortcut, spectacol organizat de
Radio România Cultural în Piaţa Festivalului
„George Enescu” (în septembrie 2011),
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de
Teatru (octombrie-noiembrie 2011).
a marcat evenimentele
muzicale importante ale anului prin serii de
emisiuni sau noi emisiuni-eveniment: Gustav Mahler – 100 (mai 2011), „Celibidache, Enescu, Bartok” (iunie-septembrie 2011), Enescu – 130 (19 august 2011), Ziua Liszt (23 octombrie
2011). A rămas constantă preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti (liniile Univers muzical românesc, Muzica românească la timpul prezent, Interpreţi de ieri şi de azi şi Făuritori de şcoală românească, cu o nouă abordare din octombrie
2011).
Radio România Muzical a fost coproducător al
Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu şi a transmis, în direct sau înregistrat,
concertele evenimentului.
În cadrul liniei de emisiuni Europa muzicală azi au putut fi ascultate 70 de concerte simfonice şi
camerale preluate în direct, prin Uniunea
Europeană de Radio, din marile săli ale lumii,
alături de alte 14 Seri de operă - spectacole
transmise în direct de la New York, Viena,
Munchen şi Milano. În 5 martie 2011 a avut loc
o premieră: prima transmisiune directă
comentată chiar din studioul Teatrului
Metropolitan din New York.
Radio România Muzical şi-a îndeplinit un alt
obiectiv asumat: creşterea numărului de
concerte oferite partenerilor din Uniunea
Europeană de Radio. Conform statisticilor
EBU/UER, Radio România (prin Radio
România Muzical) s-a plasat pe un onorabil loc
10 între cele 88 de radiodifuziuni membre în
privinţa numărului de concerte oferite în 2011 –
116 concerte faţă de 68 concerte propuse spre
difuzare în 2010.
Radio România Muzical a propus linii de
emisiuni noi (Puzzle muzical, Concerte de 5 stele) şi formate noi (După-amiezi muzicale),
păstrându-se acele emisiuni care şi-au dovedit
valabilitatea şi valoarea: Musica viva, Drivetime, Portret de compozitor. În 2011, au
fost create mai multe emisiuni speciale pentru
evenimente importante din calendarul muzical:
Gustav Mahler – 100, Enescu 130, Celibidache – 15, Liszt – 200.
Din octombrie 2011, s-a modificat formatul
emisiunii Infobuletin muzical - buletinul de ştiri
muzicale Radio România Muzical, în sensul
flexibilizării stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Observaţie: Rapoartele de monitorizare arată
că derapajele lingvistice sunt practic inexistente
la nivelul Radio România Muzical.
2011 a fost şi anul în care Antena Satelor a
organizat o campanie de promovare a imaginii
«tip caravană», derulată sub genericul «Antena Satelor, 20 de ani în 20 de sate».
a demarat, în 2011, emisia în
sistem T-DAB. Din luna martie a început emisia
în sistem digital şi au fost dezvoltate soluţiile
care pot transmite, în timp real, către receptorul
digital, artistul şi numele melodiei, fotografia
artistului, versurile melodiilor, informaţii utilitare
(meteo, curs valutar, trafic etc.), precum şi
stream-ul live video din cabina de emisie, în
secvenţe de poze cu actualizare la două
secunde.
Prin crearea unui nou conţinut pe platforma
Kids Radio, Radio România Junior a dezvoltat
şi diversificat oferta de produse radio prin noi
proiecte educaţionale şi editoriale, adresate
copiilor. Fiind un mijloc de comunicare new
media, Radio România Junior încurajează
utilizarea tehnologiilor informatice de către
copii, în concordanţă cu evoluţia societăţii şi
cerinţele pieţii, plecând de la premisa că
acestea pot adăuga valoare în educaţie şi în
dezvoltarea personală.
Emisiunile Radio România Internaţional 1 în
limba română se centrează pe informaţii utile
pentru cetăţenii români de peste hotare, pe
emisiuni tip magazin şi pe dezbateri, pe teme
de interes pentru public, în intenţia de a-i ţine pe
conaţionalii de peste hotare la curent cu ce se
întâmplă important în ţara de origine.
Rubricile de informaţii utile pentru cetăţenii
români aflaţi la muncă, preponderent în Europa
(Muncind în Europa şi Radio România Internaţional la dispoziţia Dvs.) au continuat,
prin prisma numărului mare de conaţionali
plecaţi peste hotare. Acestora le sunt dedicate
două rubrici pe site: „Muncind în Europa”,
respectiv „Util pentru românii de pretutindeni”,
alături de mai generala rubrică „Practic ghid”.
Emisiunile Românii de lângă noi şi Asociaţii româneşti din lume au continuat să fie bilunare,
pe fondul multiplicării subiectelor legate de
comunităţile româneşti din lume, respectiv, de
etnicii români din jurul României. Emisiunea
Unda românească este realizată de conaţionali
de peste hotare. Emisiunea Curierul românesc,
care ţinteşte mai ales marinarii români din lume,
a continuat să fie produsă şi difuzată duminica,
între 8:00-11:00, ora României, respectiv
redifuzată duminică, între orele 15:00-16:00, în
oferta nonstop în limba română.
Proiecte editoriale cu finanţare europeanăEmisiunile în engleză, franceză, germană,
română, italiană şi spaniolă includ preluări şi
difuzări de rubrici proprii şi programe pe teme
europene, produse în cadrul proiectului
EURANET (European Radio Network), cu
finanţare de la Comisia Europeană. Pagina
EURANET în limba română este dintre cele
mai dinamice, dezvoltate şi accesate
(www.euranet.eu/rum). Menţionăm şi rubrica
„Revista subiectelor europene”, din cadrul
emisiunii magazin Panoramic punct ro,
realizată de luni până vineri, între orele
10:15-11:00, de Serviciul Reportaj-Panoramice
şi difuzată sub egida EURANET. Cu sprijinul
RADOR, Radio România Internaţional produce
temporar conţinuturi EURANET în bulgară şi
maghiară, iar cu sprijinul Redacţiei Informaţii o
„Agendă europeană”, de luni până vineri, în
finalul Radiojurnalului de la orele 10:00.
Proiectul cu finanţare europeană „Strasbourg
Connection” a avut ca principală componentă
realizarea şi difuzarea lunară, de către Radio
România Internaţional şi Radio România
Cultural, a unei emisiuni de 60 de minute,
consacrate rolului şi locului Parlamentului
European, valorilor comunitare, dar şi
problemelor şi dezbaterilor europene. Pe de
altă parte, Radio România Internaţional s-a
adresat turiştilor străini de pe litoralul
românesc, continuând implicarea în proiectul
Radiovacanţa Mamaia. În perioada 1 iulie – 31
august, s-au difuzat zilnic buletine de ştiri în
engleză, franceză, germană, rusă şi italiană.
a mărit numărul de
produse originale sau premium, în scopul
consolidării laturii de agenţie de presă
propriu-zisă şi a diferenţierii pe piaţă, şi şi-a
extins aria de difuzare spre Republica
Moldova, mai ales către Radio Chişinău şi
Radio Moldova.
Pentru acoperirea volumului uriaş de informaţii
specific extinderii şi diversificării fără precedent
a surselor, Redacţia Informaţii a avut în grila de
programe Radio România Actualităţi din 2011
şi emisiuni specifice:
Actualitatea în dezbatere – emisiune
difuzată în intervalul luni-vineri în două formule
editoriale: dezbateri propriu-zise având ca
temă evenimentul principal al zilei şi ediţii
speciale, dedicate informaţiilor pe care le pot
furniza reprezentanţii-cheie ai unui anumit
domeniu, miniştri, preşedinţii celor două
Camere ale Parlamentului, şeful Guvernului
sau şeful statului;
Sinteza săptămânii – emisiune
săptămânală care pune în evidenţă
evenimentul politic, economic, social sau
cultural, care a marcat esenţial evoluţia traiului
zilnic al publicului ascultător sau politicile cu
acest impact;
Antena partidelor parlamentare –
emisiunea specifică, realizată de Secţia Partide
din cadrul Redacţiei Informaţii, prin care SRR
răspunde atribuţiilor stabilite de lege privind
respectarea principiilor echidistanţei,
pluralismului şi obiectivităţii în reflectarea
fenomenului politic;
Redacţia Informaţii a realizat transmisii
în direct de la momentele importante ale
actualităţii.
Anul 2011 a fost o perioadă de consolidare a
poziţiei site-ului www.politicaromaneasca.ro.
Diversificarea rubricilor abordate, extinderea
sistemului de transmisii audio şi video live,
introducerea sistemului de lucru live text au
condus la creşterea numărului de accesări
(până la aproximativ 1000/zi în prezent).
Redacţia Teatru a oferit săptămânal un număr
total de 46 de ore şi 30 de minute de emisiuni
teatrale, difuzate pe toate posturile Radio
România. Numărul total de premiere realizate
şi difuzate pe posturi a fost 122, din care 30
spectacole radiofonice, 40 emisiuni
documentare şi de autor, 52 emisiuni
jurnalistice.
A fost realizat, împreună cu UNATC, un atelier
de pregătire a studenţilor de la actorie pentru
specificul teatrului radiofonic.
DOMENIUL EDITORIAL | 63
Junior
Realizator – Radio România 3 Net „Florian Pittiş”
şi-a îmbogăţit portofoliul de
site-uri şi bloguri ale emisiunilor şi proiectelor
desfăşurate. Susţinând extensia tot mai mare a
activităţilor şi emisiunilor postului pe internet,
Radio România Cultural a desfăşurat o
activitate permanentă în următoarele direcţii:
îmbunătăţirea funcţiilor, aspectului
grafic şi mentenanţei portalului Radiocultura şi
a site-ului actual al Radio România Cultural –
www.radioromaniacultural.ro - adăugând noi
secţiuni, reclame, utilităţi etc.;
dezvoltarea portalului www.culturalazi.ro;
noi bloguri pentru emisiunile postului,
instructajul realizatorilor pentru activitatea
internautică (vezi blogurile emisiunilor din linia
Planeta Radio);
dezvoltarea prezenţei Radio România
Cultural pe reţelele de socializare on-line
Facebook şi Twitter, cu sugestii şi propuneri de
fluidizare şi popularizare, aducând un trafic tot
mai intens de vizitatori pe site-urile
www.radiocultura.ro şi www.cultural.srr.ro şi
promovând foarte eficient manifestările Radio
România Cultural. În prezent, Radio România
Cultural are în reţeaua Facebook apreciabilul
număr de aproape 5000 de aderenţi. Proiectul
se dezvoltă în continuare în numeroase direcţii
şi aplicaţii;
dezvoltarea de site-uri individuale pentru
proiectele naţionale: www.pianulcalator.ro,
www.duelulviorilot.ro, www.celetreidive.ro.
Radio România Actualităţi a susţinut, şi în anul
2011, proiecte speciale de ieşire în agora, cu
scopul de a-şi susţine obiectivele de implicare
socială ce decurg din statutul de post public,
dar şi de a creşte notorietatea produselor sale:
Folk fără vârstă, un proiect de promovare a
muzicii de calitate în rândul tinerilor, de
descoperire a talentelor, dar şi de susţinere a
producţiei autohtone de instrumente muzicale,
a susţinut 11 spectacole în licee şi universităţi
din Bucureşti şi din ţară printre care o ediţie de
vară în tabăra de la Năvodari, un eveniment
major prilejuit de Semenic Fest, la Gărâna, o
ediţie specială în Sala Unirii, la Alba Iulia, de 1
Decembrie. Datorită succesului avut, în anul
2011, proiectul a ajuns şi în campusurile
universitare; Mişcarea de sănătate, o campanie
consolidată şi dezvoltată în anul 2011, pentru
alegerea unui stil de viaţă sănătos, în cadrul
căreia Radio România Actualităţi a susţinut şi o
campanie de promovare a ciclismului,
«România pedalează», care propunea o
alternativă sănătoasă la transportul urban şi
cerea implicarea autorităţilor, a mediului privat
şi a societăţii civile pentru respectarea
bicicliştilor în trafic. În iunie 2011, sub sloganul
« Bicicleta – SPORT şi mijloc de tranSPORT »,
Radio România Actualităţi şi Bucureşti FM au
organizat Marele Marş Ciclist al Bucureştiului.
a urmărit ca adresarea
către public să fie modernă, departe de clişeele
şi atitudinea ex cathedra care îndepărtează
definitiv publicul tânăr. Linia de forţă rămâne
contactul permanent cu actualitatea culturală
din cele mai diferite domenii: literatură, film,
teatru, arte plastice, muzică, istorie, arhitectură
şi urbanism etc. Radio România Cultural a
transmis concerte, gale şi spectacole
importante, care au ajuns astfel la publicul din
întreaga ţară. Marile evenimente culturale au
prilejuit realizarea unor emisiuni în direct –
transmisia Galei UNITER, a Galei premiilor
Radio România Cultural – sau corespondenţe
de la festivaluri şi evenimente culturale majore
din întreaga lume. De asemenea, Radio
România Cultural a introdus sau menţinut în
grila standard proiecte şi evenimente speciale:
Gala Premiilor Radio România Cultural, manifestare la a 11-a ediţie în 2011, Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă, un proiect în
parteneriat cu Unitatea Executivă pentru
Finanţarea Învăţământului Superior, a
Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, (UEFISCDI),
cu difuzare radio şi online (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro),
proiect ce constă în discuţii neconvenţionale cu
specialişti din diverse domenii ale ştiinţei, cu
intenţia declarată de a aduce ştiinţa aproape de
publicul larg, „neştiinţific”, dar curios şi deschis
cunoaşterii. În anul 2011 s-au desfăşurat 5
ediţii; Drumul spre celebritate – ediţia a II-a, în
perioada 15 ianuarie – 7 mai 2011, un concurs
pentru tinerii muzicieni, desfăşurat la Palatul
Mogoşoaia; Turneul naţional „Liszt” Pianul călător – în cadrul căruia pianistul Horia Mihail a
susţinut, în perioada 1-21 aprilie 2011, un
turneu naţional, pentru marcarea a 200 de ani
de la naşterea lui Franz Liszt. La încheierea
turneului, pianul de concert a fost dat în
folosinţă comunităţii locale a oraşului Mediaş,
pentru o perioadă de 3 ani. Ediţia a II-a a
Turneului „Pianul călător” va avea loc în iunie
2012 şi se va încheia la Sînnicolau Mare, cu
predarea unui al doilea pian de concert din
dotarea Societatea Română de Radiodifuziune
către autorităţile locale.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius
vs. Guarneri (septembrie 2011) a adus în prim
plan trei artişti excepţionali: violoniştii Gabriel
Croitoru şi Liviu Prunaru şi pianistul Horia
Mihail, şi două viori de mare valoare, adevărate
opere de artă: Guarneri del Gesu, „Catedrala” a
lui George Enescu şi Stradivarius „Pachoud”.
Şase oraşe, şase săli, şase concerte, peste
5000 de spectatori şi 2000 de km parcurşi, un
concert transmis live la radio, sute de minute de
înregistrări radio şi TV şi sute de apariţii în
presă. Turneul „Duelul viorilor” a avut loc în
perioada 26 septembrie – 6 octombrie în
oraşele Târgu-Mureş, Braşov, Bucureşti,
Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova. Proiectul va
continua, în septembrie 2012, cu concerte la
Galaţi, Bacău, Iaşi, Bucureşti, Ploieşti, Cluj,
Sibiu şi Timişoara.
Turneul naţional „Cele trei dive”, care a reunit
pe aceeaşi scenă de spectacol trei mari voci ale
României: Ruxandra Donose, Leontina Văduva
şi Teodora Gheorghiu, s-a desfăşurat la Iaşi,
Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti, în perioada
17 - 23 decembrie 2011.
Maratonul de poezie şi jazz (mai 2011),
Caragiale shortcut, spectacol organizat de
Radio România Cultural în Piaţa Festivalului
„George Enescu” (în septembrie 2011),
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de
Teatru (octombrie-noiembrie 2011).
a marcat evenimentele
muzicale importante ale anului prin serii de
emisiuni sau noi emisiuni-eveniment: Gustav Mahler – 100 (mai 2011), „Celibidache, Enescu, Bartok” (iunie-septembrie 2011), Enescu – 130 (19 august 2011), Ziua Liszt (23 octombrie
2011). A rămas constantă preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti (liniile Univers muzical românesc, Muzica românească la timpul prezent, Interpreţi de ieri şi de azi şi Făuritori de şcoală românească, cu o nouă abordare din octombrie
2011).
Radio România Muzical a fost coproducător al
Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu şi a transmis, în direct sau înregistrat,
concertele evenimentului.
În cadrul liniei de emisiuni Europa muzicală azi au putut fi ascultate 70 de concerte simfonice şi
camerale preluate în direct, prin Uniunea
Europeană de Radio, din marile săli ale lumii,
alături de alte 14 Seri de operă - spectacole
transmise în direct de la New York, Viena,
Munchen şi Milano. În 5 martie 2011 a avut loc
o premieră: prima transmisiune directă
comentată chiar din studioul Teatrului
Metropolitan din New York.
Radio România Muzical şi-a îndeplinit un alt
obiectiv asumat: creşterea numărului de
concerte oferite partenerilor din Uniunea
Europeană de Radio. Conform statisticilor
EBU/UER, Radio România (prin Radio
România Muzical) s-a plasat pe un onorabil loc
10 între cele 88 de radiodifuziuni membre în
privinţa numărului de concerte oferite în 2011 –
116 concerte faţă de 68 concerte propuse spre
difuzare în 2010.
Radio România Muzical a propus linii de
emisiuni noi (Puzzle muzical, Concerte de 5 stele) şi formate noi (După-amiezi muzicale),
păstrându-se acele emisiuni care şi-au dovedit
valabilitatea şi valoarea: Musica viva, Drivetime, Portret de compozitor. În 2011, au
fost create mai multe emisiuni speciale pentru
evenimente importante din calendarul muzical:
Gustav Mahler – 100, Enescu 130, Celibidache – 15, Liszt – 200.
Din octombrie 2011, s-a modificat formatul
emisiunii Infobuletin muzical - buletinul de ştiri
muzicale Radio România Muzical, în sensul
flexibilizării stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Observaţie: Rapoartele de monitorizare arată
că derapajele lingvistice sunt practic inexistente
la nivelul Radio România Muzical.
2011 a fost şi anul în care Antena Satelor a
organizat o campanie de promovare a imaginii
«tip caravană», derulată sub genericul «Antena Satelor, 20 de ani în 20 de sate».
a demarat, în 2011, emisia în
sistem T-DAB. Din luna martie a început emisia
în sistem digital şi au fost dezvoltate soluţiile
care pot transmite, în timp real, către receptorul
digital, artistul şi numele melodiei, fotografia
artistului, versurile melodiilor, informaţii utilitare
(meteo, curs valutar, trafic etc.), precum şi
stream-ul live video din cabina de emisie, în
secvenţe de poze cu actualizare la două
secunde.
Prin crearea unui nou conţinut pe platforma
Kids Radio, Radio România Junior a dezvoltat
şi diversificat oferta de produse radio prin noi
proiecte educaţionale şi editoriale, adresate
copiilor. Fiind un mijloc de comunicare new
media, Radio România Junior încurajează
utilizarea tehnologiilor informatice de către
copii, în concordanţă cu evoluţia societăţii şi
cerinţele pieţii, plecând de la premisa că
acestea pot adăuga valoare în educaţie şi în
dezvoltarea personală.
Emisiunile Radio România Internaţional 1 în
limba română se centrează pe informaţii utile
pentru cetăţenii români de peste hotare, pe
emisiuni tip magazin şi pe dezbateri, pe teme
de interes pentru public, în intenţia de a-i ţine pe
conaţionalii de peste hotare la curent cu ce se
întâmplă important în ţara de origine.
Rubricile de informaţii utile pentru cetăţenii
români aflaţi la muncă, preponderent în Europa
(Muncind în Europa şi Radio România Internaţional la dispoziţia Dvs.) au continuat,
prin prisma numărului mare de conaţionali
plecaţi peste hotare. Acestora le sunt dedicate
două rubrici pe site: „Muncind în Europa”,
respectiv „Util pentru românii de pretutindeni”,
alături de mai generala rubrică „Practic ghid”.
Emisiunile Românii de lângă noi şi Asociaţii româneşti din lume au continuat să fie bilunare,
pe fondul multiplicării subiectelor legate de
comunităţile româneşti din lume, respectiv, de
etnicii români din jurul României. Emisiunea
Unda românească este realizată de conaţionali
de peste hotare. Emisiunea Curierul românesc,
care ţinteşte mai ales marinarii români din lume,
a continuat să fie produsă şi difuzată duminica,
între 8:00-11:00, ora României, respectiv
redifuzată duminică, între orele 15:00-16:00, în
oferta nonstop în limba română.
Proiecte editoriale cu finanţare europeanăEmisiunile în engleză, franceză, germană,
română, italiană şi spaniolă includ preluări şi
difuzări de rubrici proprii şi programe pe teme
europene, produse în cadrul proiectului
EURANET (European Radio Network), cu
finanţare de la Comisia Europeană. Pagina
EURANET în limba română este dintre cele
mai dinamice, dezvoltate şi accesate
(www.euranet.eu/rum). Menţionăm şi rubrica
„Revista subiectelor europene”, din cadrul
emisiunii magazin Panoramic punct ro,
realizată de luni până vineri, între orele
10:15-11:00, de Serviciul Reportaj-Panoramice
şi difuzată sub egida EURANET. Cu sprijinul
RADOR, Radio România Internaţional produce
temporar conţinuturi EURANET în bulgară şi
maghiară, iar cu sprijinul Redacţiei Informaţii o
„Agendă europeană”, de luni până vineri, în
finalul Radiojurnalului de la orele 10:00.
Proiectul cu finanţare europeană „Strasbourg
Connection” a avut ca principală componentă
realizarea şi difuzarea lunară, de către Radio
România Internaţional şi Radio România
Cultural, a unei emisiuni de 60 de minute,
consacrate rolului şi locului Parlamentului
European, valorilor comunitare, dar şi
problemelor şi dezbaterilor europene. Pe de
altă parte, Radio România Internaţional s-a
adresat turiştilor străini de pe litoralul
românesc, continuând implicarea în proiectul
Radiovacanţa Mamaia. În perioada 1 iulie – 31
august, s-au difuzat zilnic buletine de ştiri în
engleză, franceză, germană, rusă şi italiană.
a mărit numărul de
produse originale sau premium, în scopul
consolidării laturii de agenţie de presă
propriu-zisă şi a diferenţierii pe piaţă, şi şi-a
extins aria de difuzare spre Republica
Moldova, mai ales către Radio Chişinău şi
Radio Moldova.
Pentru acoperirea volumului uriaş de informaţii
specific extinderii şi diversificării fără precedent
a surselor, Redacţia Informaţii a avut în grila de
programe Radio România Actualităţi din 2011
şi emisiuni specifice:
Actualitatea în dezbatere – emisiune
difuzată în intervalul luni-vineri în două formule
editoriale: dezbateri propriu-zise având ca
temă evenimentul principal al zilei şi ediţii
speciale, dedicate informaţiilor pe care le pot
furniza reprezentanţii-cheie ai unui anumit
domeniu, miniştri, preşedinţii celor două
Camere ale Parlamentului, şeful Guvernului
sau şeful statului;
Sinteza săptămânii – emisiune
săptămânală care pune în evidenţă
evenimentul politic, economic, social sau
cultural, care a marcat esenţial evoluţia traiului
zilnic al publicului ascultător sau politicile cu
acest impact;
Antena partidelor parlamentare –
emisiunea specifică, realizată de Secţia Partide
din cadrul Redacţiei Informaţii, prin care SRR
răspunde atribuţiilor stabilite de lege privind
respectarea principiilor echidistanţei,
pluralismului şi obiectivităţii în reflectarea
fenomenului politic;
Redacţia Informaţii a realizat transmisii
în direct de la momentele importante ale
actualităţii.
Anul 2011 a fost o perioadă de consolidare a
poziţiei site-ului www.politicaromaneasca.ro.
Diversificarea rubricilor abordate, extinderea
sistemului de transmisii audio şi video live,
introducerea sistemului de lucru live text au
condus la creşterea numărului de accesări
(până la aproximativ 1000/zi în prezent).
Redacţia Teatru a oferit săptămânal un număr
total de 46 de ore şi 30 de minute de emisiuni
teatrale, difuzate pe toate posturile Radio
România. Numărul total de premiere realizate
şi difuzate pe posturi a fost 122, din care 30
spectacole radiofonice, 40 emisiuni
documentare şi de autor, 52 emisiuni
jurnalistice.
A fost realizat, împreună cu UNATC, un atelier
de pregătire a studenţilor de la actorie pentru
specificul teatrului radiofonic.
on-demand, podcast audio, podcast video,
RSS feed, widgets, player audio/video
embedabil, aplicaţii mobile, aplicaţii pentru
schimbul de conţinut);
construirea de noi legături între public şi
posturile de radio, emisiuni, jurnalişti, în funcţie
de obiceiurile de ascultare;
dezvoltarea, pentru fiecare site, a
aplicaţiilor care să faciliteze implementarea
opţiunilor oferite de către reţelele de
socializare;
asigurarea accesibilităţii sporite şi
gratuităţii, în toate zonele online, conform
misiunii postului public;
alinierea produselor New Media ale
corporaţiei la standardele impuse de piaţă şi
consumatori, utilizând stategia multiplatformă;
lansarea Radio România Junior şi
dezvoltarea unui nou site pentru acest produs,
portalul www.radioromaniajunior.ro;
implementarea soluţiei de Live Video
Streaming;
derularea unor cercetări de piaţă în
vederea identificătrii soluţiilor New Media
optime pentru corporaţie;
realizarea load balancing şi high availability, la nivelul serverelor Radio
România New Media;
dezvoltarea de noi soluţii de back-up şi
de restaurare de sistem (în cazul unor
defecţiuni majore);
realizarea full code audit pentru
securitate, performanţă şi optimizare la nivelul
aplicaţiilor dezvoltate de Radio România New
Media.
şi-a dezvoltat oferta în
spațiul on-line, mai ales în zona de “social
media”. Adresa www.romania-actualitati.ro a
devenit o interfaţă de comunicare între forma
tradiţională a radioului şi utilzatorii săi on-line.
Comunicarea on-line cu publicul, parteneriatul
cu TeleRadio Moldova şi implementarea
modulului de sondaj sunt câteva dintre
obiectivele atinse în 2011. În plus, traficul
site-ului s-a mărit şi prin folosirea mai intensă a
reţelelor sociale Facebook, Twitter şi Google
Plus.
În cifre, www.romania-actualitati.ro înseamnă
peste 300.000 de accesări lunare şi o durată
medie de 2 minute şi 37 de secunde a unei
vizite.
În anul 2011, s-a continuat şi dezvoltarea
paginilor emisiunilor pe site-urile posturilor
SRR. Astfel, pe Radio România Actualităţi s-au
creat pagini pentru emisiunile Redacţiei
Muzicale „Muzica anilor tăi”, „Jazz & Blues a la
carte”, „Muzica pe meridiane”, „Noaptea
şlagărului românesc”, la care se adaugă
activitatea paginilor existente: „Top 30”,
„Matinal de week-end” şi „Do re mi cu voi,
copii”. Totodată, pe perioada de promovare a
proiectului special „Premiile Muzicale Radio
România Actualităţi” a fost concepută o pagină
complexă a acestui eveniment, cu conţinut
audio-foto, realizat de echipa Redacţiei
Muzicale.
5.5.Continuarea dezvoltării produselor new
media (gestionarea feed-back-ului,
canale multiple de feed-back,
implementare CRM, Call Center
La nivelul corporaţiei s-au realizat următoarele
activităţi:
implementarea aplicaţiei de stocare
audio/video/foto on demand;
utilizarea strategiei multiplatformă
(audiolive, video live, audio on-demand, video
19 dintre emisiunile Radio România Muzical
(toate cele care pot fi definite ca producţii
complexe) pot fi ascultate pe site-ul Radio
România Muzical, într-o arhivă audio. De
asemenea, toate transmisiunile directe (interne
şi internaţionale) pentru care există drepturi în
acest sens, pot fi reascultate pe site-ul Radio
România Muzical, şapte zile după data
difuzării. Zilnic, site-ul Radio România Muzical
este updatat la nivelul ştirilor muzicale, cele
mai multe dintre interviurile, comentariile,
cronicile prezente în format audio la buletinele
de ştiri regăsindu-se şi pe site-ul Radio
România Muzical, în format text. Pe parcursul
anului 2011, au fost inaugurate stream-urile on demand „Choralis” şi „Enescu interpretează
Enescu”.
Reţeaua studiourilor teritoriale, în colaborare
cu Radio România New Media, a finalizat
prima variantă a noului site
www.romaniaregional.ro, gândit ca vector de
informare al publicului în legătură cu oferta
studiourilor regionale. Ulterior, a fost
concepută şi dezvoltată o nouă variantă,
optimizată, a site-ului, care la sfârşitul anului
2011 se află în curs de implementare.
Totodată, a fost elaborat şi lansat site-ul
www.romaniadenota10.ro şi au fost
reconstruite site-urile programului estival
Radio Vacanţa (www.radiovacanta.ro), ale
studiourilor regionale Cluj (www.radiocluj.ro) şi
Craiova (www.radiocraiova.ro). Noile site-uri
au fost realizate pe macheta
www.radioromania.ro, pentru asigurarea unui
format unitar, uşor identificabil, asociat
corporaţiei.
Odată cu schimbarea identităţii vizuale, au fost
reactualizate toate site-urile posturilor
regionale ale Radio România în direcţia
armonizării acestuia cu celelalte produse
on-line ale corporaţiei. Cele mai multe site-uri
ale posturilor fac legătura către paginile de
social media şi dezvoltă aplicaţia de guestbook
sau forum sau de accesare a arhivei online.
Pe lângă reconstrucţia site-ului Radio Vacanţa
(www.radiovacanta.ro), la Radio Constanţa au
fost semnificativ lărgite benzile de streaming şi
a fost realizată, la nivel experimental, o
transmisiune în direct, prin Internet, a unui
concert desfăşurat pe terasa studioului.
Programele Radio România Timişoara,
transmise pe AM şi FM, pot fi accesate on-line
pe site-urile www.radiotimisoara.ro şi
www.diviziasport.ro. Legătura interactivă cu
ascultătorii este întreţinută permanent prin
guestbook-ul de pe site, prin reţeaua Facebook
sau prin sms-uri cu răspunsuri în direct în
cadrul emisiunilor interactive. Anumite
înregistrări şi emisiuni încărcate pe site sunt
disponibile pentru download prin butonul
„Secvenţe audio”.
În acest an au fost reconstruite site-urile
www.bukarestiradio.ro şi www.radiobukarest.ro
de către Redacţia Minorităţi, cu un design care
respectă manualul de identitate vizuală a SRR.
O parte dintre studiourile regionale au inclus pe
site-urile proprii sau au creat site-uri individuale
cu informaţii despre emisiunile minorităţilor
(Bucureşti, Cluj, Tg.Mureş). Se află în derulare
dezvoltări la toate studiourile regionale care au
emisiuni în limbile minorităţilor, pentru ca
site-urile să includă secţiuni dedicate acestora.
a implementat, cu
ajutorul Serviciului IT din cadrul
Departamentului Tehnic şi al provider-ului
britanic WRN Broadcast, sistemul audio on
demand (podcast) pentru toate cele 12 limbi şi
dialecte în care emite. Practic, există zilnic cel
puţin o emisiune, în fiecare limbă/dialect de
emisie, care poate fi (re)ascultată timp de o
săptămână, pe site-ul Radio România
Internaţional (4743 de minute/săptămână).
Radio România Internaţional emite un
newsletter, care este realizat în română,
engleză, franceză, spaniolă, germană şi
chineză, la care doritorii se pot abona prin site
şi care are peste 800 de abonaţi.
A fost achiziţionat softul de înregistrare video şi
se află în testare, ceea ce va profesionaliza
monitorizarea video a Agenţiei de presă
RADOR. De asemenea, a fost realizată
implicarea reporterilor monitori în realizarea
unor produse multimedia (text, audio,
foto/video) pentru site. Aceştia realizează
periodic materiale, mai ales din domeniile
cultură, lifestyle, sport, în scopul creşterii
traficului pe site.
Din luna decembrie 2011, a fost realizată o
nouă variantă a site-ului Rador, care propune
mai multe noutăţi:
introducerea secţiunii Video cu fişiere
subtitrate (din fluxul Reuters);
accentuarea grafică a slideshow-ului cu
cele mai importante materiale;
optimizarea sistemului de căutare în arhivă.
În 2011, a continuat dezvoltarea site-ului
www.eteatru.ro, singurul site din România care
Agentia de presa
R
Radio România
A D R
64 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
oferă un program non-stop format exclusiv din
spectacole de teatru radiofonic. Repertoriul
site-ului www.eteatru.ro este construit astfel
încât evidenţiează, în fiecare lună, patru
protagonişti ai culturii, ai artei teatrului
românesc şi universal, al căror nume este legat
de bogatul repertoriu al teatrului radiofonic.
www.eteatru.ro a fost, şi în anul 2011,
partenerul Festivalului de comedie, oferind
iubitorilor de teatru un vast repertoriu de
comedie românească – lansând teme de
dezbatere referitoare la comedia
contemporană românească, desfăşurate pe
site, dar şi în foaierul Teatrului de Comedie
Bucureşti
şi-a îmbogăţit portofoliul de
site-uri şi bloguri ale emisiunilor şi proiectelor
desfăşurate. Susţinând extensia tot mai mare a
activităţilor şi emisiunilor postului pe internet,
Radio România Cultural a desfăşurat o
activitate permanentă în următoarele direcţii:
îmbunătăţirea funcţiilor, aspectului
grafic şi mentenanţei portalului Radiocultura şi
a site-ului actual al Radio România Cultural –
www.radioromaniacultural.ro - adăugând noi
secţiuni, reclame, utilităţi etc.;
dezvoltarea portalului www.culturalazi.ro;
noi bloguri pentru emisiunile postului,
instructajul realizatorilor pentru activitatea
internautică (vezi blogurile emisiunilor din linia
Planeta Radio);
dezvoltarea prezenţei Radio România
Cultural pe reţelele de socializare on-line
Facebook şi Twitter, cu sugestii şi propuneri de
fluidizare şi popularizare, aducând un trafic tot
mai intens de vizitatori pe site-urile
www.radiocultura.ro şi www.cultural.srr.ro şi
promovând foarte eficient manifestările Radio
România Cultural. În prezent, Radio România
Cultural are în reţeaua Facebook apreciabilul
număr de aproape 5000 de aderenţi. Proiectul
se dezvoltă în continuare în numeroase direcţii
şi aplicaţii;
dezvoltarea de site-uri individuale pentru
proiectele naţionale: www.pianulcalator.ro,
www.duelulviorilot.ro, www.celetreidive.ro.
Radio România Actualităţi a susţinut, şi în anul
2011, proiecte speciale de ieşire în agora, cu
scopul de a-şi susţine obiectivele de implicare
socială ce decurg din statutul de post public,
dar şi de a creşte notorietatea produselor sale:
Folk fără vârstă, un proiect de promovare a
muzicii de calitate în rândul tinerilor, de
descoperire a talentelor, dar şi de susţinere a
producţiei autohtone de instrumente muzicale,
a susţinut 11 spectacole în licee şi universităţi
din Bucureşti şi din ţară printre care o ediţie de
vară în tabăra de la Năvodari, un eveniment
major prilejuit de Semenic Fest, la Gărâna, o
ediţie specială în Sala Unirii, la Alba Iulia, de 1
Decembrie. Datorită succesului avut, în anul
2011, proiectul a ajuns şi în campusurile
universitare; Mişcarea de sănătate, o campanie
consolidată şi dezvoltată în anul 2011, pentru
alegerea unui stil de viaţă sănătos, în cadrul
căreia Radio România Actualităţi a susţinut şi o
campanie de promovare a ciclismului,
«România pedalează», care propunea o
alternativă sănătoasă la transportul urban şi
cerea implicarea autorităţilor, a mediului privat
şi a societăţii civile pentru respectarea
bicicliştilor în trafic. În iunie 2011, sub sloganul
« Bicicleta – SPORT şi mijloc de tranSPORT »,
Radio România Actualităţi şi Bucureşti FM au
organizat Marele Marş Ciclist al Bucureştiului.
a urmărit ca adresarea
către public să fie modernă, departe de clişeele
şi atitudinea ex cathedra care îndepărtează
definitiv publicul tânăr. Linia de forţă rămâne
contactul permanent cu actualitatea culturală
din cele mai diferite domenii: literatură, film,
teatru, arte plastice, muzică, istorie, arhitectură
şi urbanism etc. Radio România Cultural a
transmis concerte, gale şi spectacole
importante, care au ajuns astfel la publicul din
întreaga ţară. Marile evenimente culturale au
prilejuit realizarea unor emisiuni în direct –
transmisia Galei UNITER, a Galei premiilor
Radio România Cultural – sau corespondenţe
de la festivaluri şi evenimente culturale majore
din întreaga lume. De asemenea, Radio
România Cultural a introdus sau menţinut în
grila standard proiecte şi evenimente speciale:
Gala Premiilor Radio România Cultural, manifestare la a 11-a ediţie în 2011, Science Cafe – Cafeneaua de ştiinţă, un proiect în
parteneriat cu Unitatea Executivă pentru
Finanţarea Învăţământului Superior, a
Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, (UEFISCDI),
cu difuzare radio şi online (pe www.radiocultura.ro,
http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro),
proiect ce constă în discuţii neconvenţionale cu
specialişti din diverse domenii ale ştiinţei, cu
intenţia declarată de a aduce ştiinţa aproape de
publicul larg, „neştiinţific”, dar curios şi deschis
cunoaşterii. În anul 2011 s-au desfăşurat 5
ediţii; Drumul spre celebritate – ediţia a II-a, în
perioada 15 ianuarie – 7 mai 2011, un concurs
pentru tinerii muzicieni, desfăşurat la Palatul
Mogoşoaia; Turneul naţional „Liszt” Pianul călător – în cadrul căruia pianistul Horia Mihail a
susţinut, în perioada 1-21 aprilie 2011, un
turneu naţional, pentru marcarea a 200 de ani
de la naşterea lui Franz Liszt. La încheierea
turneului, pianul de concert a fost dat în
folosinţă comunităţii locale a oraşului Mediaş,
pentru o perioadă de 3 ani. Ediţia a II-a a
Turneului „Pianul călător” va avea loc în iunie
2012 şi se va încheia la Sînnicolau Mare, cu
predarea unui al doilea pian de concert din
dotarea Societatea Română de Radiodifuziune
către autorităţile locale.
Turneul Naţional „Duelul viorilor”: Stradivarius
vs. Guarneri (septembrie 2011) a adus în prim
plan trei artişti excepţionali: violoniştii Gabriel
Croitoru şi Liviu Prunaru şi pianistul Horia
Mihail, şi două viori de mare valoare, adevărate
opere de artă: Guarneri del Gesu, „Catedrala” a
lui George Enescu şi Stradivarius „Pachoud”.
Şase oraşe, şase săli, şase concerte, peste
5000 de spectatori şi 2000 de km parcurşi, un
concert transmis live la radio, sute de minute de
înregistrări radio şi TV şi sute de apariţii în
presă. Turneul „Duelul viorilor” a avut loc în
perioada 26 septembrie – 6 octombrie în
oraşele Târgu-Mureş, Braşov, Bucureşti,
Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova. Proiectul va
continua, în septembrie 2012, cu concerte la
Galaţi, Bacău, Iaşi, Bucureşti, Ploieşti, Cluj,
Sibiu şi Timişoara.
Turneul naţional „Cele trei dive”, care a reunit
pe aceeaşi scenă de spectacol trei mari voci ale
României: Ruxandra Donose, Leontina Văduva
şi Teodora Gheorghiu, s-a desfăşurat la Iaşi,
Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti, în perioada
17 - 23 decembrie 2011.
Maratonul de poezie şi jazz (mai 2011),
Caragiale shortcut, spectacol organizat de
Radio România Cultural în Piaţa Festivalului
„George Enescu” (în septembrie 2011),
Secţiunea on air a Festivalului Naţional de
Teatru (octombrie-noiembrie 2011).
a marcat evenimentele
muzicale importante ale anului prin serii de
emisiuni sau noi emisiuni-eveniment: Gustav Mahler – 100 (mai 2011), „Celibidache, Enescu, Bartok” (iunie-septembrie 2011), Enescu – 130 (19 august 2011), Ziua Liszt (23 octombrie
2011). A rămas constantă preocuparea pentru
promovarea creaţiei şi artei interpretative
româneşti (liniile Univers muzical românesc, Muzica românească la timpul prezent, Interpreţi de ieri şi de azi şi Făuritori de şcoală românească, cu o nouă abordare din octombrie
2011).
Radio România Muzical a fost coproducător al
Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu şi a transmis, în direct sau înregistrat,
concertele evenimentului.
În cadrul liniei de emisiuni Europa muzicală azi au putut fi ascultate 70 de concerte simfonice şi
camerale preluate în direct, prin Uniunea
Europeană de Radio, din marile săli ale lumii,
alături de alte 14 Seri de operă - spectacole
transmise în direct de la New York, Viena,
Munchen şi Milano. În 5 martie 2011 a avut loc
o premieră: prima transmisiune directă
comentată chiar din studioul Teatrului
Metropolitan din New York.
Radio România Muzical şi-a îndeplinit un alt
obiectiv asumat: creşterea numărului de
concerte oferite partenerilor din Uniunea
Europeană de Radio. Conform statisticilor
EBU/UER, Radio România (prin Radio
România Muzical) s-a plasat pe un onorabil loc
10 între cele 88 de radiodifuziuni membre în
privinţa numărului de concerte oferite în 2011 –
116 concerte faţă de 68 concerte propuse spre
difuzare în 2010.
Radio România Muzical a propus linii de
emisiuni noi (Puzzle muzical, Concerte de 5 stele) şi formate noi (După-amiezi muzicale),
păstrându-se acele emisiuni care şi-au dovedit
valabilitatea şi valoarea: Musica viva, Drivetime, Portret de compozitor. În 2011, au
fost create mai multe emisiuni speciale pentru
evenimente importante din calendarul muzical:
Gustav Mahler – 100, Enescu 130, Celibidache – 15, Liszt – 200.
Din octombrie 2011, s-a modificat formatul
emisiunii Infobuletin muzical - buletinul de ştiri
muzicale Radio România Muzical, în sensul
flexibilizării stilului de prezentare, a unei noi
concepţii de punere în pagină a ştirilor şi
îmbogăţirii informaţiei prezentate.
Observaţie: Rapoartele de monitorizare arată
că derapajele lingvistice sunt practic inexistente
la nivelul Radio România Muzical.
2011 a fost şi anul în care Antena Satelor a
organizat o campanie de promovare a imaginii
«tip caravană», derulată sub genericul «Antena Satelor, 20 de ani în 20 de sate».
a demarat, în 2011, emisia în
sistem T-DAB. Din luna martie a început emisia
în sistem digital şi au fost dezvoltate soluţiile
care pot transmite, în timp real, către receptorul
digital, artistul şi numele melodiei, fotografia
artistului, versurile melodiilor, informaţii utilitare
(meteo, curs valutar, trafic etc.), precum şi
stream-ul live video din cabina de emisie, în
secvenţe de poze cu actualizare la două
secunde.
Prin crearea unui nou conţinut pe platforma
Kids Radio, Radio România Junior a dezvoltat
şi diversificat oferta de produse radio prin noi
proiecte educaţionale şi editoriale, adresate
copiilor. Fiind un mijloc de comunicare new
media, Radio România Junior încurajează
utilizarea tehnologiilor informatice de către
copii, în concordanţă cu evoluţia societăţii şi
cerinţele pieţii, plecând de la premisa că
acestea pot adăuga valoare în educaţie şi în
dezvoltarea personală.
Emisiunile Radio România Internaţional 1 în
limba română se centrează pe informaţii utile
pentru cetăţenii români de peste hotare, pe
emisiuni tip magazin şi pe dezbateri, pe teme
de interes pentru public, în intenţia de a-i ţine pe
conaţionalii de peste hotare la curent cu ce se
întâmplă important în ţara de origine.
Rubricile de informaţii utile pentru cetăţenii
români aflaţi la muncă, preponderent în Europa
(Muncind în Europa şi Radio România Internaţional la dispoziţia Dvs.) au continuat,
prin prisma numărului mare de conaţionali
plecaţi peste hotare. Acestora le sunt dedicate
două rubrici pe site: „Muncind în Europa”,
respectiv „Util pentru românii de pretutindeni”,
alături de mai generala rubrică „Practic ghid”.
Emisiunile Românii de lângă noi şi Asociaţii româneşti din lume au continuat să fie bilunare,
pe fondul multiplicării subiectelor legate de
comunităţile româneşti din lume, respectiv, de
etnicii români din jurul României. Emisiunea
Unda românească este realizată de conaţionali
de peste hotare. Emisiunea Curierul românesc,
care ţinteşte mai ales marinarii români din lume,
a continuat să fie produsă şi difuzată duminica,
între 8:00-11:00, ora României, respectiv
redifuzată duminică, între orele 15:00-16:00, în
oferta nonstop în limba română.
Proiecte editoriale cu finanţare europeanăEmisiunile în engleză, franceză, germană,
română, italiană şi spaniolă includ preluări şi
difuzări de rubrici proprii şi programe pe teme
europene, produse în cadrul proiectului
EURANET (European Radio Network), cu
finanţare de la Comisia Europeană. Pagina
EURANET în limba română este dintre cele
mai dinamice, dezvoltate şi accesate
(www.euranet.eu/rum). Menţionăm şi rubrica
„Revista subiectelor europene”, din cadrul
emisiunii magazin Panoramic punct ro,
realizată de luni până vineri, între orele
10:15-11:00, de Serviciul Reportaj-Panoramice
şi difuzată sub egida EURANET. Cu sprijinul
RADOR, Radio România Internaţional produce
temporar conţinuturi EURANET în bulgară şi
maghiară, iar cu sprijinul Redacţiei Informaţii o
„Agendă europeană”, de luni până vineri, în
finalul Radiojurnalului de la orele 10:00.
Proiectul cu finanţare europeană „Strasbourg
Connection” a avut ca principală componentă
realizarea şi difuzarea lunară, de către Radio
România Internaţional şi Radio România
Cultural, a unei emisiuni de 60 de minute,
consacrate rolului şi locului Parlamentului
European, valorilor comunitare, dar şi
problemelor şi dezbaterilor europene. Pe de
altă parte, Radio România Internaţional s-a
adresat turiştilor străini de pe litoralul
românesc, continuând implicarea în proiectul
Radiovacanţa Mamaia. În perioada 1 iulie – 31
august, s-au difuzat zilnic buletine de ştiri în
engleză, franceză, germană, rusă şi italiană.
a mărit numărul de
produse originale sau premium, în scopul
consolidării laturii de agenţie de presă
propriu-zisă şi a diferenţierii pe piaţă, şi şi-a
extins aria de difuzare spre Republica
Moldova, mai ales către Radio Chişinău şi
Radio Moldova.
Pentru acoperirea volumului uriaş de informaţii
specific extinderii şi diversificării fără precedent
a surselor, Redacţia Informaţii a avut în grila de
programe Radio România Actualităţi din 2011
şi emisiuni specifice:
Actualitatea în dezbatere – emisiune
difuzată în intervalul luni-vineri în două formule
editoriale: dezbateri propriu-zise având ca
temă evenimentul principal al zilei şi ediţii
speciale, dedicate informaţiilor pe care le pot
furniza reprezentanţii-cheie ai unui anumit
domeniu, miniştri, preşedinţii celor două
Camere ale Parlamentului, şeful Guvernului
sau şeful statului;
Sinteza săptămânii – emisiune
săptămânală care pune în evidenţă
evenimentul politic, economic, social sau
cultural, care a marcat esenţial evoluţia traiului
zilnic al publicului ascultător sau politicile cu
acest impact;
Antena partidelor parlamentare –
emisiunea specifică, realizată de Secţia Partide
din cadrul Redacţiei Informaţii, prin care SRR
răspunde atribuţiilor stabilite de lege privind
respectarea principiilor echidistanţei,
pluralismului şi obiectivităţii în reflectarea
fenomenului politic;
Redacţia Informaţii a realizat transmisii
în direct de la momentele importante ale
actualităţii.
Anul 2011 a fost o perioadă de consolidare a
poziţiei site-ului www.politicaromaneasca.ro.
Diversificarea rubricilor abordate, extinderea
sistemului de transmisii audio şi video live,
introducerea sistemului de lucru live text au
condus la creşterea numărului de accesări
(până la aproximativ 1000/zi în prezent).
Redacţia Teatru a oferit săptămânal un număr
total de 46 de ore şi 30 de minute de emisiuni
teatrale, difuzate pe toate posturile Radio
România. Numărul total de premiere realizate
şi difuzate pe posturi a fost 122, din care 30
spectacole radiofonice, 40 emisiuni
documentare şi de autor, 52 emisiuni
jurnalistice.
A fost realizat, împreună cu UNATC, un atelier
de pregătire a studenţilor de la actorie pentru
specificul teatrului radiofonic.
on-demand, podcast audio, podcast video,
RSS feed, widgets, player audio/video
embedabil, aplicaţii mobile, aplicaţii pentru
schimbul de conţinut);
construirea de noi legături între public şi
posturile de radio, emisiuni, jurnalişti, în funcţie
de obiceiurile de ascultare;
dezvoltarea, pentru fiecare site, a
aplicaţiilor care să faciliteze implementarea
opţiunilor oferite de către reţelele de
socializare;
asigurarea accesibilităţii sporite şi
gratuităţii, în toate zonele online, conform
misiunii postului public;
alinierea produselor New Media ale
corporaţiei la standardele impuse de piaţă şi
consumatori, utilizând stategia multiplatformă;
lansarea Radio România Junior şi
dezvoltarea unui nou site pentru acest produs,
portalul www.radioromaniajunior.ro;
implementarea soluţiei de Live Video
Streaming;
derularea unor cercetări de piaţă în
vederea identificătrii soluţiilor New Media
optime pentru corporaţie;
realizarea load balancing şi high availability, la nivelul serverelor Radio
România New Media;
dezvoltarea de noi soluţii de back-up şi
de restaurare de sistem (în cazul unor
defecţiuni majore);
realizarea full code audit pentru
securitate, performanţă şi optimizare la nivelul
aplicaţiilor dezvoltate de Radio România New
Media.
şi-a dezvoltat oferta în
spațiul on-line, mai ales în zona de “social
media”. Adresa www.romania-actualitati.ro a
devenit o interfaţă de comunicare între forma
tradiţională a radioului şi utilzatorii săi on-line.
Comunicarea on-line cu publicul, parteneriatul
cu TeleRadio Moldova şi implementarea
modulului de sondaj sunt câteva dintre
obiectivele atinse în 2011. În plus, traficul
site-ului s-a mărit şi prin folosirea mai intensă a
reţelelor sociale Facebook, Twitter şi Google
Plus.
În cifre, www.romania-actualitati.ro înseamnă
peste 300.000 de accesări lunare şi o durată
medie de 2 minute şi 37 de secunde a unei
vizite.
În anul 2011, s-a continuat şi dezvoltarea
paginilor emisiunilor pe site-urile posturilor
SRR. Astfel, pe Radio România Actualităţi s-au
creat pagini pentru emisiunile Redacţiei
Muzicale „Muzica anilor tăi”, „Jazz & Blues a la
carte”, „Muzica pe meridiane”, „Noaptea
şlagărului românesc”, la care se adaugă
activitatea paginilor existente: „Top 30”,
„Matinal de week-end” şi „Do re mi cu voi,
copii”. Totodată, pe perioada de promovare a
proiectului special „Premiile Muzicale Radio
România Actualităţi” a fost concepută o pagină
complexă a acestui eveniment, cu conţinut
audio-foto, realizat de echipa Redacţiei
Muzicale.
La nivelul corporaţiei s-au realizat următoarele
activităţi:
implementarea aplicaţiei de stocare
audio/video/foto on demand;
utilizarea strategiei multiplatformă
(audiolive, video live, audio on-demand, video
19 dintre emisiunile Radio România Muzical
(toate cele care pot fi definite ca producţii
complexe) pot fi ascultate pe site-ul Radio
România Muzical, într-o arhivă audio. De
asemenea, toate transmisiunile directe (interne
şi internaţionale) pentru care există drepturi în
acest sens, pot fi reascultate pe site-ul Radio
România Muzical, şapte zile după data
difuzării. Zilnic, site-ul Radio România Muzical
este updatat la nivelul ştirilor muzicale, cele
mai multe dintre interviurile, comentariile,
cronicile prezente în format audio la buletinele
de ştiri regăsindu-se şi pe site-ul Radio
România Muzical, în format text. Pe parcursul
anului 2011, au fost inaugurate stream-urile on demand „Choralis” şi „Enescu interpretează
Enescu”.
Reţeaua studiourilor teritoriale, în colaborare
cu Radio România New Media, a finalizat
prima variantă a noului site
www.romaniaregional.ro, gândit ca vector de
informare al publicului în legătură cu oferta
studiourilor regionale. Ulterior, a fost
concepută şi dezvoltată o nouă variantă,
optimizată, a site-ului, care la sfârşitul anului
2011 se află în curs de implementare.
Totodată, a fost elaborat şi lansat site-ul
www.romaniadenota10.ro şi au fost
reconstruite site-urile programului estival
Radio Vacanţa (www.radiovacanta.ro), ale
studiourilor regionale Cluj (www.radiocluj.ro) şi
Craiova (www.radiocraiova.ro). Noile site-uri
au fost realizate pe macheta
www.radioromania.ro, pentru asigurarea unui
format unitar, uşor identificabil, asociat
corporaţiei.
Odată cu schimbarea identităţii vizuale, au fost
reactualizate toate site-urile posturilor
regionale ale Radio România în direcţia
armonizării acestuia cu celelalte produse
on-line ale corporaţiei. Cele mai multe site-uri
ale posturilor fac legătura către paginile de
social media şi dezvoltă aplicaţia de guestbook
sau forum sau de accesare a arhivei online.
Pe lângă reconstrucţia site-ului Radio Vacanţa
(www.radiovacanta.ro), la Radio Constanţa au
fost semnificativ lărgite benzile de streaming şi
a fost realizată, la nivel experimental, o
transmisiune în direct, prin Internet, a unui
concert desfăşurat pe terasa studioului.
Programele Radio România Timişoara,
transmise pe AM şi FM, pot fi accesate on-line
pe site-urile www.radiotimisoara.ro şi
www.diviziasport.ro. Legătura interactivă cu
ascultătorii este întreţinută permanent prin
guestbook-ul de pe site, prin reţeaua Facebook
sau prin sms-uri cu răspunsuri în direct în
cadrul emisiunilor interactive. Anumite
înregistrări şi emisiuni încărcate pe site sunt
disponibile pentru download prin butonul
„Secvenţe audio”.
În acest an au fost reconstruite site-urile
www.bukarestiradio.ro şi www.radiobukarest.ro
de către Redacţia Minorităţi, cu un design care
respectă manualul de identitate vizuală a SRR.
O parte dintre studiourile regionale au inclus pe
site-urile proprii sau au creat site-uri individuale
cu informaţii despre emisiunile minorităţilor
(Bucureşti, Cluj, Tg.Mureş). Se află în derulare
dezvoltări la toate studiourile regionale care au
emisiuni în limbile minorităţilor, pentru ca
site-urile să includă secţiuni dedicate acestora.
a implementat, cu
ajutorul Serviciului IT din cadrul
Departamentului Tehnic şi al provider-ului
britanic WRN Broadcast, sistemul audio on
demand (podcast) pentru toate cele 12 limbi şi
dialecte în care emite. Practic, există zilnic cel
puţin o emisiune, în fiecare limbă/dialect de
emisie, care poate fi (re)ascultată timp de o
săptămână, pe site-ul Radio România
Internaţional (4743 de minute/săptămână).
Radio România Internaţional emite un
newsletter, care este realizat în română,
engleză, franceză, spaniolă, germană şi
chineză, la care doritorii se pot abona prin site
şi care are peste 800 de abonaţi.
A fost achiziţionat softul de înregistrare video şi
se află în testare, ceea ce va profesionaliza
monitorizarea video a Agenţiei de presă
RADOR. De asemenea, a fost realizată
implicarea reporterilor monitori în realizarea
unor produse multimedia (text, audio,
foto/video) pentru site. Aceştia realizează
periodic materiale, mai ales din domeniile
cultură, lifestyle, sport, în scopul creşterii
traficului pe site.
Din luna decembrie 2011, a fost realizată o
nouă variantă a site-ului Rador, care propune
mai multe noutăţi:
introducerea secţiunii Video cu fişiere
subtitrate (din fluxul Reuters);
accentuarea grafică a slideshow-ului cu
cele mai importante materiale;
optimizarea sistemului de căutare în arhivă.
În 2011, a continuat dezvoltarea site-ului
www.eteatru.ro, singurul site din România care
DOMENIUL EDITORIAL | 65
oferă un program non-stop format exclusiv din
spectacole de teatru radiofonic. Repertoriul
site-ului www.eteatru.ro este construit astfel
încât evidenţiează, în fiecare lună, patru
protagonişti ai culturii, ai artei teatrului
românesc şi universal, al căror nume este legat
de bogatul repertoriu al teatrului radiofonic.
www.eteatru.ro a fost, şi în anul 2011,
partenerul Festivalului de comedie, oferind
iubitorilor de teatru un vast repertoriu de
comedie românească – lansând teme de
dezbatere referitoare la comedia
contemporană românească, desfăşurate pe
site, dar şi în foaierul Teatrului de Comedie
Bucureşti
şi-a îmbogăţit portofoliul de
site-uri şi bloguri ale emisiunilor şi proiectelor
desfăşurate. Susţinând extensia tot mai mare a
activităţilor şi emisiunilor postului pe internet,
Radio România Cultural a desfăşurat o
activitate permanentă în următoarele direcţii:
îmbunătăţirea funcţiilor, aspectului
grafic şi mentenanţei portalului Radiocultura şi
a site-ului actual al Radio România Cultural –
www.radioromaniacultural.ro - adăugând noi
secţiuni, reclame, utilităţi etc.;
dezvoltarea portalului www.culturalazi.ro;
noi bloguri pentru emisiunile postului,
instructajul realizatorilor pentru activitatea
internautică (vezi blogurile emisiunilor din linia
Planeta Radio);
dezvoltarea prezenţei Radio România
Cultural pe reţelele de socializare on-line
Facebook şi Twitter, cu sugestii şi propuneri de
fluidizare şi popularizare, aducând un trafic tot
mai intens de vizitatori pe site-urile
www.radiocultura.ro şi www.cultural.srr.ro şi
promovând foarte eficient manifestările Radio
România Cultural. În prezent, Radio România
Cultural are în reţeaua Facebook apreciabilul
număr de aproape 5000 de aderenţi. Proiectul
se dezvoltă în continuare în numeroase direcţii
şi aplicaţii;
dezvoltarea de site-uri individuale pentru
proiectele naţionale: www.pianulcalator.ro,
www.duelulviorilot.ro, www.celetreidive.ro.
on-demand, podcast audio, podcast video,
RSS feed, widgets, player audio/video
embedabil, aplicaţii mobile, aplicaţii pentru
schimbul de conţinut);
construirea de noi legături între public şi
posturile de radio, emisiuni, jurnalişti, în funcţie
de obiceiurile de ascultare;
dezvoltarea, pentru fiecare site, a
aplicaţiilor care să faciliteze implementarea
opţiunilor oferite de către reţelele de
socializare;
asigurarea accesibilităţii sporite şi
gratuităţii, în toate zonele online, conform
misiunii postului public;
alinierea produselor New Media ale
corporaţiei la standardele impuse de piaţă şi
consumatori, utilizând stategia multiplatformă;
lansarea Radio România Junior şi
dezvoltarea unui nou site pentru acest produs,
portalul www.radioromaniajunior.ro;
implementarea soluţiei de Live Video
Streaming;
derularea unor cercetări de piaţă în
vederea identificătrii soluţiilor New Media
optime pentru corporaţie;
realizarea load balancing şi high availability, la nivelul serverelor Radio
România New Media;
dezvoltarea de noi soluţii de back-up şi
de restaurare de sistem (în cazul unor
defecţiuni majore);
realizarea full code audit pentru
securitate, performanţă şi optimizare la nivelul
aplicaţiilor dezvoltate de Radio România New
Media.
şi-a dezvoltat oferta în
spațiul on-line, mai ales în zona de “social
media”. Adresa www.romania-actualitati.ro a
devenit o interfaţă de comunicare între forma
tradiţională a radioului şi utilzatorii săi on-line.
Comunicarea on-line cu publicul, parteneriatul
cu TeleRadio Moldova şi implementarea
modulului de sondaj sunt câteva dintre
obiectivele atinse în 2011. În plus, traficul
site-ului s-a mărit şi prin folosirea mai intensă a
reţelelor sociale Facebook, Twitter şi Google
Plus.
În cifre, www.romania-actualitati.ro înseamnă
peste 300.000 de accesări lunare şi o durată
medie de 2 minute şi 37 de secunde a unei
vizite.
În anul 2011, s-a continuat şi dezvoltarea
paginilor emisiunilor pe site-urile posturilor
SRR. Astfel, pe Radio România Actualităţi s-au
creat pagini pentru emisiunile Redacţiei
Muzicale „Muzica anilor tăi”, „Jazz & Blues a la
carte”, „Muzica pe meridiane”, „Noaptea
şlagărului românesc”, la care se adaugă
activitatea paginilor existente: „Top 30”,
„Matinal de week-end” şi „Do re mi cu voi,
copii”. Totodată, pe perioada de promovare a
proiectului special „Premiile Muzicale Radio
România Actualităţi” a fost concepută o pagină
complexă a acestui eveniment, cu conţinut
audio-foto, realizat de echipa Redacţiei
Muzicale.
La nivelul corporaţiei s-au realizat următoarele
activităţi:
implementarea aplicaţiei de stocare
audio/video/foto on demand;
utilizarea strategiei multiplatformă
(audiolive, video live, audio on-demand, video
19 dintre emisiunile Radio România Muzical
(toate cele care pot fi definite ca producţii
complexe) pot fi ascultate pe site-ul Radio
România Muzical, într-o arhivă audio. De
asemenea, toate transmisiunile directe (interne
şi internaţionale) pentru care există drepturi în
acest sens, pot fi reascultate pe site-ul Radio
România Muzical, şapte zile după data
difuzării. Zilnic, site-ul Radio România Muzical
este updatat la nivelul ştirilor muzicale, cele
mai multe dintre interviurile, comentariile,
cronicile prezente în format audio la buletinele
de ştiri regăsindu-se şi pe site-ul Radio
România Muzical, în format text. Pe parcursul
anului 2011, au fost inaugurate stream-urile on demand „Choralis” şi „Enescu interpretează
Enescu”.
Reţeaua studiourilor teritoriale, în colaborare
cu Radio România New Media, a finalizat
prima variantă a noului site
www.romaniaregional.ro, gândit ca vector de
informare al publicului în legătură cu oferta
studiourilor regionale. Ulterior, a fost
concepută şi dezvoltată o nouă variantă,
optimizată, a site-ului, care la sfârşitul anului
2011 se află în curs de implementare.
Totodată, a fost elaborat şi lansat site-ul
www.romaniadenota10.ro şi au fost
reconstruite site-urile programului estival
Radio Vacanţa (www.radiovacanta.ro), ale
studiourilor regionale Cluj (www.radiocluj.ro) şi
Craiova (www.radiocraiova.ro). Noile site-uri
au fost realizate pe macheta
www.radioromania.ro, pentru asigurarea unui
format unitar, uşor identificabil, asociat
corporaţiei.
Odată cu schimbarea identităţii vizuale, au fost
reactualizate toate site-urile posturilor
regionale ale Radio România în direcţia
armonizării acestuia cu celelalte produse
on-line ale corporaţiei. Cele mai multe site-uri
ale posturilor fac legătura către paginile de
social media şi dezvoltă aplicaţia de guestbook
sau forum sau de accesare a arhivei online.
Pe lângă reconstrucţia site-ului Radio Vacanţa
(www.radiovacanta.ro), la Radio Constanţa au
fost semnificativ lărgite benzile de streaming şi
a fost realizată, la nivel experimental, o
transmisiune în direct, prin Internet, a unui
concert desfăşurat pe terasa studioului.
Programele Radio România Timişoara,
transmise pe AM şi FM, pot fi accesate on-line
pe site-urile www.radiotimisoara.ro şi
www.diviziasport.ro. Legătura interactivă cu
ascultătorii este întreţinută permanent prin
guestbook-ul de pe site, prin reţeaua Facebook
sau prin sms-uri cu răspunsuri în direct în
cadrul emisiunilor interactive. Anumite
înregistrări şi emisiuni încărcate pe site sunt
disponibile pentru download prin butonul
„Secvenţe audio”.
În acest an au fost reconstruite site-urile
www.bukarestiradio.ro şi www.radiobukarest.ro
de către Redacţia Minorităţi, cu un design care
respectă manualul de identitate vizuală a SRR.
O parte dintre studiourile regionale au inclus pe
site-urile proprii sau au creat site-uri individuale
cu informaţii despre emisiunile minorităţilor
(Bucureşti, Cluj, Tg.Mureş). Se află în derulare
dezvoltări la toate studiourile regionale care au
emisiuni în limbile minorităţilor, pentru ca
site-urile să includă secţiuni dedicate acestora.
a implementat, cu
ajutorul Serviciului IT din cadrul
Departamentului Tehnic şi al provider-ului
britanic WRN Broadcast, sistemul audio on
demand (podcast) pentru toate cele 12 limbi şi
dialecte în care emite. Practic, există zilnic cel
puţin o emisiune, în fiecare limbă/dialect de
emisie, care poate fi (re)ascultată timp de o
săptămână, pe site-ul Radio România
Internaţional (4743 de minute/săptămână).
Radio România Internaţional emite un
newsletter, care este realizat în română,
engleză, franceză, spaniolă, germană şi
chineză, la care doritorii se pot abona prin site
şi care are peste 800 de abonaţi.
A fost achiziţionat softul de înregistrare video şi
se află în testare, ceea ce va profesionaliza
monitorizarea video a Agenţiei de presă
RADOR. De asemenea, a fost realizată
implicarea reporterilor monitori în realizarea
unor produse multimedia (text, audio,
foto/video) pentru site. Aceştia realizează
periodic materiale, mai ales din domeniile
cultură, lifestyle, sport, în scopul creşterii
traficului pe site.
Din luna decembrie 2011, a fost realizată o
nouă variantă a site-ului Rador, care propune
mai multe noutăţi:
introducerea secţiunii Video cu fişiere
subtitrate (din fluxul Reuters);
accentuarea grafică a slideshow-ului cu
cele mai importante materiale;
optimizarea sistemului de căutare în arhivă.
În 2011, a continuat dezvoltarea site-ului
www.eteatru.ro, singurul site din România care
66 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
FESTIVALUL G.ENESCU - Alexandru Tomescu, Horia Mihail, Razvan Suma
oferă un program non-stop format exclusiv din
spectacole de teatru radiofonic. Repertoriul
site-ului www.eteatru.ro este construit astfel
încât evidenţiează, în fiecare lună, patru
protagonişti ai culturii, ai artei teatrului
românesc şi universal, al căror nume este legat
de bogatul repertoriu al teatrului radiofonic.
www.eteatru.ro a fost, şi în anul 2011,
partenerul Festivalului de comedie, oferind
iubitorilor de teatru un vast repertoriu de
comedie românească – lansând teme de
dezbatere referitoare la comedia
contemporană românească, desfăşurate pe
site, dar şi în foaierul Teatrului de Comedie
Bucureşti
şi-a îmbogăţit portofoliul de
site-uri şi bloguri ale emisiunilor şi proiectelor
desfăşurate. Susţinând extensia tot mai mare a
activităţilor şi emisiunilor postului pe internet,
Radio România Cultural a desfăşurat o
activitate permanentă în următoarele direcţii:
îmbunătăţirea funcţiilor, aspectului
grafic şi mentenanţei portalului Radiocultura şi
a site-ului actual al Radio România Cultural –
www.radioromaniacultural.ro - adăugând noi
secţiuni, reclame, utilităţi etc.;
dezvoltarea portalului www.culturalazi.ro;
noi bloguri pentru emisiunile postului,
instructajul realizatorilor pentru activitatea
internautică (vezi blogurile emisiunilor din linia
Planeta Radio);
dezvoltarea prezenţei Radio România
Cultural pe reţelele de socializare on-line
Facebook şi Twitter, cu sugestii şi propuneri de
fluidizare şi popularizare, aducând un trafic tot
mai intens de vizitatori pe site-urile
www.radiocultura.ro şi www.cultural.srr.ro şi
promovând foarte eficient manifestările Radio
România Cultural. În prezent, Radio România
Cultural are în reţeaua Facebook apreciabilul
număr de aproape 5000 de aderenţi. Proiectul
se dezvoltă în continuare în numeroase direcţii
şi aplicaţii;
dezvoltarea de site-uri individuale pentru
proiectele naţionale: www.pianulcalator.ro,
www.duelulviorilot.ro, www.celetreidive.ro.
on-demand, podcast audio, podcast video,
RSS feed, widgets, player audio/video
embedabil, aplicaţii mobile, aplicaţii pentru
schimbul de conţinut);
construirea de noi legături între public şi
posturile de radio, emisiuni, jurnalişti, în funcţie
de obiceiurile de ascultare;
dezvoltarea, pentru fiecare site, a
aplicaţiilor care să faciliteze implementarea
opţiunilor oferite de către reţelele de
socializare;
asigurarea accesibilităţii sporite şi
gratuităţii, în toate zonele online, conform
misiunii postului public;
alinierea produselor New Media ale
corporaţiei la standardele impuse de piaţă şi
consumatori, utilizând stategia multiplatformă;
lansarea Radio România Junior şi
dezvoltarea unui nou site pentru acest produs,
portalul www.radioromaniajunior.ro;
implementarea soluţiei de Live Video
Streaming;
derularea unor cercetări de piaţă în
vederea identificătrii soluţiilor New Media
optime pentru corporaţie;
realizarea load balancing şi high availability, la nivelul serverelor Radio
România New Media;
dezvoltarea de noi soluţii de back-up şi
de restaurare de sistem (în cazul unor
defecţiuni majore);
realizarea full code audit pentru
securitate, performanţă şi optimizare la nivelul
aplicaţiilor dezvoltate de Radio România New
Media.
şi-a dezvoltat oferta în
spațiul on-line, mai ales în zona de “social
media”. Adresa www.romania-actualitati.ro a
devenit o interfaţă de comunicare între forma
tradiţională a radioului şi utilzatorii săi on-line.
Comunicarea on-line cu publicul, parteneriatul
cu TeleRadio Moldova şi implementarea
modulului de sondaj sunt câteva dintre
obiectivele atinse în 2011. În plus, traficul
site-ului s-a mărit şi prin folosirea mai intensă a
reţelelor sociale Facebook, Twitter şi Google
Plus.
În cifre, www.romania-actualitati.ro înseamnă
peste 300.000 de accesări lunare şi o durată
medie de 2 minute şi 37 de secunde a unei
vizite.
În anul 2011, s-a continuat şi dezvoltarea
paginilor emisiunilor pe site-urile posturilor
SRR. Astfel, pe Radio România Actualităţi s-au
creat pagini pentru emisiunile Redacţiei
Muzicale „Muzica anilor tăi”, „Jazz & Blues a la
carte”, „Muzica pe meridiane”, „Noaptea
şlagărului românesc”, la care se adaugă
activitatea paginilor existente: „Top 30”,
„Matinal de week-end” şi „Do re mi cu voi,
copii”. Totodată, pe perioada de promovare a
proiectului special „Premiile Muzicale Radio
România Actualităţi” a fost concepută o pagină
complexă a acestui eveniment, cu conţinut
audio-foto, realizat de echipa Redacţiei
Muzicale.
La nivelul corporaţiei s-au realizat următoarele
activităţi:
implementarea aplicaţiei de stocare
audio/video/foto on demand;
utilizarea strategiei multiplatformă
(audiolive, video live, audio on-demand, video
19 dintre emisiunile Radio România Muzical
(toate cele care pot fi definite ca producţii
complexe) pot fi ascultate pe site-ul Radio
România Muzical, într-o arhivă audio. De
asemenea, toate transmisiunile directe (interne
şi internaţionale) pentru care există drepturi în
acest sens, pot fi reascultate pe site-ul Radio
România Muzical, şapte zile după data
difuzării. Zilnic, site-ul Radio România Muzical
este updatat la nivelul ştirilor muzicale, cele
mai multe dintre interviurile, comentariile,
cronicile prezente în format audio la buletinele
de ştiri regăsindu-se şi pe site-ul Radio
România Muzical, în format text. Pe parcursul
anului 2011, au fost inaugurate stream-urile on demand „Choralis” şi „Enescu interpretează
Enescu”.
Reţeaua studiourilor teritoriale, în colaborare
cu Radio România New Media, a finalizat
prima variantă a noului site
www.romaniaregional.ro, gândit ca vector de
informare al publicului în legătură cu oferta
studiourilor regionale. Ulterior, a fost
concepută şi dezvoltată o nouă variantă,
optimizată, a site-ului, care la sfârşitul anului
2011 se află în curs de implementare.
Totodată, a fost elaborat şi lansat site-ul
www.romaniadenota10.ro şi au fost
reconstruite site-urile programului estival
Radio Vacanţa (www.radiovacanta.ro), ale
studiourilor regionale Cluj (www.radiocluj.ro) şi
Craiova (www.radiocraiova.ro). Noile site-uri
au fost realizate pe macheta
www.radioromania.ro, pentru asigurarea unui
format unitar, uşor identificabil, asociat
corporaţiei.
Odată cu schimbarea identităţii vizuale, au fost
reactualizate toate site-urile posturilor
regionale ale Radio România în direcţia
armonizării acestuia cu celelalte produse
on-line ale corporaţiei. Cele mai multe site-uri
ale posturilor fac legătura către paginile de
social media şi dezvoltă aplicaţia de guestbook
sau forum sau de accesare a arhivei online.
Pe lângă reconstrucţia site-ului Radio Vacanţa
(www.radiovacanta.ro), la Radio Constanţa au
fost semnificativ lărgite benzile de streaming şi
a fost realizată, la nivel experimental, o
transmisiune în direct, prin Internet, a unui
concert desfăşurat pe terasa studioului.
Programele Radio România Timişoara,
transmise pe AM şi FM, pot fi accesate on-line
pe site-urile www.radiotimisoara.ro şi
www.diviziasport.ro. Legătura interactivă cu
ascultătorii este întreţinută permanent prin
guestbook-ul de pe site, prin reţeaua Facebook
sau prin sms-uri cu răspunsuri în direct în
cadrul emisiunilor interactive. Anumite
înregistrări şi emisiuni încărcate pe site sunt
disponibile pentru download prin butonul
„Secvenţe audio”.
În acest an au fost reconstruite site-urile
www.bukarestiradio.ro şi www.radiobukarest.ro
de către Redacţia Minorităţi, cu un design care
respectă manualul de identitate vizuală a SRR.
O parte dintre studiourile regionale au inclus pe
site-urile proprii sau au creat site-uri individuale
cu informaţii despre emisiunile minorităţilor
(Bucureşti, Cluj, Tg.Mureş). Se află în derulare
dezvoltări la toate studiourile regionale care au
emisiuni în limbile minorităţilor, pentru ca
site-urile să includă secţiuni dedicate acestora.
a implementat, cu
ajutorul Serviciului IT din cadrul
Departamentului Tehnic şi al provider-ului
britanic WRN Broadcast, sistemul audio on
demand (podcast) pentru toate cele 12 limbi şi
dialecte în care emite. Practic, există zilnic cel
puţin o emisiune, în fiecare limbă/dialect de
emisie, care poate fi (re)ascultată timp de o
săptămână, pe site-ul Radio România
Internaţional (4743 de minute/săptămână).
Radio România Internaţional emite un
newsletter, care este realizat în română,
engleză, franceză, spaniolă, germană şi
chineză, la care doritorii se pot abona prin site
şi care are peste 800 de abonaţi.
A fost achiziţionat softul de înregistrare video şi
se află în testare, ceea ce va profesionaliza
monitorizarea video a Agenţiei de presă
RADOR. De asemenea, a fost realizată
implicarea reporterilor monitori în realizarea
unor produse multimedia (text, audio,
foto/video) pentru site. Aceştia realizează
periodic materiale, mai ales din domeniile
cultură, lifestyle, sport, în scopul creşterii
traficului pe site.
Din luna decembrie 2011, a fost realizată o
nouă variantă a site-ului Rador, care propune
mai multe noutăţi:
introducerea secţiunii Video cu fişiere
subtitrate (din fluxul Reuters);
accentuarea grafică a slideshow-ului cu
cele mai importante materiale;
optimizarea sistemului de căutare în arhivă.
În 2011, a continuat dezvoltarea site-ului
www.eteatru.ro, singurul site din România care
Constanta
Timisoara
DOMENIUL EDITORIAL | 67
oferă un program non-stop format exclusiv din
spectacole de teatru radiofonic. Repertoriul
site-ului www.eteatru.ro este construit astfel
încât evidenţiează, în fiecare lună, patru
protagonişti ai culturii, ai artei teatrului
românesc şi universal, al căror nume este legat
de bogatul repertoriu al teatrului radiofonic.
www.eteatru.ro a fost, şi în anul 2011,
partenerul Festivalului de comedie, oferind
iubitorilor de teatru un vast repertoriu de
comedie românească – lansând teme de
dezbatere referitoare la comedia
contemporană românească, desfăşurate pe
site, dar şi în foaierul Teatrului de Comedie
Bucureşti
şi-a îmbogăţit portofoliul de
site-uri şi bloguri ale emisiunilor şi proiectelor
desfăşurate. Susţinând extensia tot mai mare a
activităţilor şi emisiunilor postului pe internet,
Radio România Cultural a desfăşurat o
activitate permanentă în următoarele direcţii:
îmbunătăţirea funcţiilor, aspectului
grafic şi mentenanţei portalului Radiocultura şi
a site-ului actual al Radio România Cultural –
www.radioromaniacultural.ro - adăugând noi
secţiuni, reclame, utilităţi etc.;
dezvoltarea portalului www.culturalazi.ro;
noi bloguri pentru emisiunile postului,
instructajul realizatorilor pentru activitatea
internautică (vezi blogurile emisiunilor din linia
Planeta Radio);
dezvoltarea prezenţei Radio România
Cultural pe reţelele de socializare on-line
Facebook şi Twitter, cu sugestii şi propuneri de
fluidizare şi popularizare, aducând un trafic tot
mai intens de vizitatori pe site-urile
www.radiocultura.ro şi www.cultural.srr.ro şi
promovând foarte eficient manifestările Radio
România Cultural. În prezent, Radio România
Cultural are în reţeaua Facebook apreciabilul
număr de aproape 5000 de aderenţi. Proiectul
se dezvoltă în continuare în numeroase direcţii
şi aplicaţii;
dezvoltarea de site-uri individuale pentru
proiectele naţionale: www.pianulcalator.ro,
www.duelulviorilot.ro, www.celetreidive.ro.
on-demand, podcast audio, podcast video,
RSS feed, widgets, player audio/video
embedabil, aplicaţii mobile, aplicaţii pentru
schimbul de conţinut);
construirea de noi legături între public şi
posturile de radio, emisiuni, jurnalişti, în funcţie
de obiceiurile de ascultare;
dezvoltarea, pentru fiecare site, a
aplicaţiilor care să faciliteze implementarea
opţiunilor oferite de către reţelele de
socializare;
asigurarea accesibilităţii sporite şi
gratuităţii, în toate zonele online, conform
misiunii postului public;
alinierea produselor New Media ale
corporaţiei la standardele impuse de piaţă şi
consumatori, utilizând stategia multiplatformă;
lansarea Radio România Junior şi
dezvoltarea unui nou site pentru acest produs,
portalul www.radioromaniajunior.ro;
implementarea soluţiei de Live Video
Streaming;
derularea unor cercetări de piaţă în
vederea identificătrii soluţiilor New Media
optime pentru corporaţie;
realizarea load balancing şi high availability, la nivelul serverelor Radio
România New Media;
dezvoltarea de noi soluţii de back-up şi
de restaurare de sistem (în cazul unor
defecţiuni majore);
realizarea full code audit pentru
securitate, performanţă şi optimizare la nivelul
aplicaţiilor dezvoltate de Radio România New
Media.
şi-a dezvoltat oferta în
spațiul on-line, mai ales în zona de “social
media”. Adresa www.romania-actualitati.ro a
devenit o interfaţă de comunicare între forma
tradiţională a radioului şi utilzatorii săi on-line.
Comunicarea on-line cu publicul, parteneriatul
cu TeleRadio Moldova şi implementarea
modulului de sondaj sunt câteva dintre
obiectivele atinse în 2011. În plus, traficul
site-ului s-a mărit şi prin folosirea mai intensă a
reţelelor sociale Facebook, Twitter şi Google
Plus.
În cifre, www.romania-actualitati.ro înseamnă
peste 300.000 de accesări lunare şi o durată
medie de 2 minute şi 37 de secunde a unei
vizite.
În anul 2011, s-a continuat şi dezvoltarea
paginilor emisiunilor pe site-urile posturilor
SRR. Astfel, pe Radio România Actualităţi s-au
creat pagini pentru emisiunile Redacţiei
Muzicale „Muzica anilor tăi”, „Jazz & Blues a la
carte”, „Muzica pe meridiane”, „Noaptea
şlagărului românesc”, la care se adaugă
activitatea paginilor existente: „Top 30”,
„Matinal de week-end” şi „Do re mi cu voi,
copii”. Totodată, pe perioada de promovare a
proiectului special „Premiile Muzicale Radio
România Actualităţi” a fost concepută o pagină
complexă a acestui eveniment, cu conţinut
audio-foto, realizat de echipa Redacţiei
Muzicale.
La nivelul corporaţiei s-au realizat următoarele
activităţi:
implementarea aplicaţiei de stocare
audio/video/foto on demand;
utilizarea strategiei multiplatformă
(audiolive, video live, audio on-demand, video
19 dintre emisiunile Radio România Muzical
(toate cele care pot fi definite ca producţii
complexe) pot fi ascultate pe site-ul Radio
România Muzical, într-o arhivă audio. De
asemenea, toate transmisiunile directe (interne
şi internaţionale) pentru care există drepturi în
acest sens, pot fi reascultate pe site-ul Radio
România Muzical, şapte zile după data
difuzării. Zilnic, site-ul Radio România Muzical
este updatat la nivelul ştirilor muzicale, cele
mai multe dintre interviurile, comentariile,
cronicile prezente în format audio la buletinele
de ştiri regăsindu-se şi pe site-ul Radio
România Muzical, în format text. Pe parcursul
anului 2011, au fost inaugurate stream-urile on demand „Choralis” şi „Enescu interpretează
Enescu”.
Reţeaua studiourilor teritoriale, în colaborare
cu Radio România New Media, a finalizat
prima variantă a noului site
www.romaniaregional.ro, gândit ca vector de
informare al publicului în legătură cu oferta
studiourilor regionale. Ulterior, a fost
concepută şi dezvoltată o nouă variantă,
optimizată, a site-ului, care la sfârşitul anului
2011 se află în curs de implementare.
Totodată, a fost elaborat şi lansat site-ul
www.romaniadenota10.ro şi au fost
reconstruite site-urile programului estival
Radio Vacanţa (www.radiovacanta.ro), ale
studiourilor regionale Cluj (www.radiocluj.ro) şi
Craiova (www.radiocraiova.ro). Noile site-uri
au fost realizate pe macheta
www.radioromania.ro, pentru asigurarea unui
format unitar, uşor identificabil, asociat
corporaţiei.
Odată cu schimbarea identităţii vizuale, au fost
reactualizate toate site-urile posturilor
regionale ale Radio România în direcţia
armonizării acestuia cu celelalte produse
on-line ale corporaţiei. Cele mai multe site-uri
ale posturilor fac legătura către paginile de
social media şi dezvoltă aplicaţia de guestbook
sau forum sau de accesare a arhivei online.
Pe lângă reconstrucţia site-ului Radio Vacanţa
(www.radiovacanta.ro), la Radio Constanţa au
fost semnificativ lărgite benzile de streaming şi
a fost realizată, la nivel experimental, o
transmisiune în direct, prin Internet, a unui
concert desfăşurat pe terasa studioului.
Programele Radio România Timişoara,
transmise pe AM şi FM, pot fi accesate on-line
pe site-urile www.radiotimisoara.ro şi
www.diviziasport.ro. Legătura interactivă cu
ascultătorii este întreţinută permanent prin
guestbook-ul de pe site, prin reţeaua Facebook
sau prin sms-uri cu răspunsuri în direct în
cadrul emisiunilor interactive. Anumite
înregistrări şi emisiuni încărcate pe site sunt
disponibile pentru download prin butonul
„Secvenţe audio”.
În acest an au fost reconstruite site-urile
www.bukarestiradio.ro şi www.radiobukarest.ro
de către Redacţia Minorităţi, cu un design care
respectă manualul de identitate vizuală a SRR.
O parte dintre studiourile regionale au inclus pe
site-urile proprii sau au creat site-uri individuale
cu informaţii despre emisiunile minorităţilor
(Bucureşti, Cluj, Tg.Mureş). Se află în derulare
dezvoltări la toate studiourile regionale care au
emisiuni în limbile minorităţilor, pentru ca
site-urile să includă secţiuni dedicate acestora.
a implementat, cu
ajutorul Serviciului IT din cadrul
Departamentului Tehnic şi al provider-ului
britanic WRN Broadcast, sistemul audio on
demand (podcast) pentru toate cele 12 limbi şi
dialecte în care emite. Practic, există zilnic cel
puţin o emisiune, în fiecare limbă/dialect de
emisie, care poate fi (re)ascultată timp de o
săptămână, pe site-ul Radio România
Internaţional (4743 de minute/săptămână).
Radio România Internaţional emite un
newsletter, care este realizat în română,
engleză, franceză, spaniolă, germană şi
chineză, la care doritorii se pot abona prin site
şi care are peste 800 de abonaţi.
A fost achiziţionat softul de înregistrare video şi
se află în testare, ceea ce va profesionaliza
monitorizarea video a Agenţiei de presă
RADOR. De asemenea, a fost realizată
implicarea reporterilor monitori în realizarea
unor produse multimedia (text, audio,
foto/video) pentru site. Aceştia realizează
periodic materiale, mai ales din domeniile
cultură, lifestyle, sport, în scopul creşterii
traficului pe site.
Din luna decembrie 2011, a fost realizată o
nouă variantă a site-ului Rador, care propune
mai multe noutăţi:
introducerea secţiunii Video cu fişiere
subtitrate (din fluxul Reuters);
accentuarea grafică a slideshow-ului cu
cele mai importante materiale;
optimizarea sistemului de căutare în arhivă.
În 2011, a continuat dezvoltarea site-ului
www.eteatru.ro, singurul site din România care
Monitorizarea editorială şi analiza emisiunilor
tuturor canalelor Radio România a devenit un
instrument curent de lucru şi un criteriu în
procesul de evaluare a personalului editorial
de execuţie.
La Radio România Muzical, sistemul de control
al calităţii programelor Radio România Muzical
(monitorizare pre- şi post-difuzare)
funcţionează încă de la înfiinţarea postului, ca
o condiţie pentru asigurarea corectitudinii
informaţiilor, a calităţii produsului radiofonic
oferit (muzică şi prezentare), a calităţii recepţiei
emisiei. În 2011, activitatea de monitorizare la
nivelul Radio România Muzical a fost
reconsiderată, în sensul atribuirii de sarcini
personalului editorial pe diversele tipuri şi
formate de emisiuni, în vederea realizării unor
analize pertinente asupra emisiunilor.
Emisiunile în limba română ale postului Radio
România Internaţional sunt monitorizate, prin
sondaj, de către un filolog cu experienţă de
radio.
Redacţia Minorităţi a continuat monitorizarea
emisiunilor de către personalităţi media din
exteriorul instituţiei şi experţi din mediul aca-
demic, privind folosirea corectă a limbii,
precum şi nivelul profesional şi calitatea
jurnalistică.
În cadrul tuturor studiourilor regionale s-au
constituit echipe pentru monitorizarea calităţii
programelor, analiza emisiunilor făcându-se
atât din punct de vedere jurnalistic, cât şi al
corectitudinii gramaticale a limbii folosite de
realizatori. La studiourile Radio România Cluj
şi Radio România Târgu-Mureş, au fost stabi-
lite grupe de redactori pentru limbile română,
maghiară şi germană care, prin rotaţie, asigură
monitorizarea programelor. Sunt analizate
subiectele (din punct de vedere al relevanţei şi
al prezentării/redactării), stilul, ritmul, disciplina
editorială – respectarea desfăşurătoarelor de
emisiune şi a procedurilor interne etc. Con-
cluziile acestor sesiuni de analiză au condus la
ajustări ale clock-urilor emisiunilor sau la
schimbări vizibile în grila de program 2011
–2012.
La Redacţia Minorităţi, monitorizarea folosirii
corecte a limbii este realizată şi de personalităţi
din exteriorul SRR, prin încheierea unor acor-
duri cu catedra de hungarologie şi
germanistică a Facultăţii de Limbi Străine.
Astfel, la secţia maghiară, monitorizarea este
realizată de conferenţiar dr. Reka Pupp, de la
Universitatea Bucureşti, iar la secţia germană,
de Iohann Liebhart.
5.6.Introducerea sistemului de control al
calităţii programelor (air check) la
toate posturile (sistematizarea şi
dezvoltarea feedback-ului intern,
analiza emisiunilor în cadrul
redacţiilor, monitorizarea internă)
Radiofonic
Radio România
Teatrul National
68 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
oferă un program non-stop format exclusiv din
spectacole de teatru radiofonic. Repertoriul
site-ului www.eteatru.ro este construit astfel
încât evidenţiează, în fiecare lună, patru
protagonişti ai culturii, ai artei teatrului
românesc şi universal, al căror nume este legat
de bogatul repertoriu al teatrului radiofonic.
www.eteatru.ro a fost, şi în anul 2011,
partenerul Festivalului de comedie, oferind
iubitorilor de teatru un vast repertoriu de
comedie românească – lansând teme de
dezbatere referitoare la comedia
contemporană românească, desfăşurate pe
site, dar şi în foaierul Teatrului de Comedie
Bucureşti
şi-a îmbogăţit portofoliul de
site-uri şi bloguri ale emisiunilor şi proiectelor
desfăşurate. Susţinând extensia tot mai mare a
activităţilor şi emisiunilor postului pe internet,
Radio România Cultural a desfăşurat o
activitate permanentă în următoarele direcţii:
îmbunătăţirea funcţiilor, aspectului
grafic şi mentenanţei portalului Radiocultura şi
a site-ului actual al Radio România Cultural –
www.radioromaniacultural.ro - adăugând noi
secţiuni, reclame, utilităţi etc.;
dezvoltarea portalului www.culturalazi.ro;
noi bloguri pentru emisiunile postului,
instructajul realizatorilor pentru activitatea
internautică (vezi blogurile emisiunilor din linia
Planeta Radio);
dezvoltarea prezenţei Radio România
Cultural pe reţelele de socializare on-line
Facebook şi Twitter, cu sugestii şi propuneri de
fluidizare şi popularizare, aducând un trafic tot
mai intens de vizitatori pe site-urile
www.radiocultura.ro şi www.cultural.srr.ro şi
promovând foarte eficient manifestările Radio
România Cultural. În prezent, Radio România
Cultural are în reţeaua Facebook apreciabilul
număr de aproape 5000 de aderenţi. Proiectul
se dezvoltă în continuare în numeroase direcţii
şi aplicaţii;
dezvoltarea de site-uri individuale pentru
proiectele naţionale: www.pianulcalator.ro,
www.duelulviorilot.ro, www.celetreidive.ro.
on-demand, podcast audio, podcast video,
RSS feed, widgets, player audio/video
embedabil, aplicaţii mobile, aplicaţii pentru
schimbul de conţinut);
construirea de noi legături între public şi
posturile de radio, emisiuni, jurnalişti, în funcţie
de obiceiurile de ascultare;
dezvoltarea, pentru fiecare site, a
aplicaţiilor care să faciliteze implementarea
opţiunilor oferite de către reţelele de
socializare;
asigurarea accesibilităţii sporite şi
gratuităţii, în toate zonele online, conform
misiunii postului public;
alinierea produselor New Media ale
corporaţiei la standardele impuse de piaţă şi
consumatori, utilizând stategia multiplatformă;
lansarea Radio România Junior şi
dezvoltarea unui nou site pentru acest produs,
portalul www.radioromaniajunior.ro;
implementarea soluţiei de Live Video
Streaming;
derularea unor cercetări de piaţă în
vederea identificătrii soluţiilor New Media
optime pentru corporaţie;
realizarea load balancing şi high availability, la nivelul serverelor Radio
România New Media;
dezvoltarea de noi soluţii de back-up şi
de restaurare de sistem (în cazul unor
defecţiuni majore);
realizarea full code audit pentru
securitate, performanţă şi optimizare la nivelul
aplicaţiilor dezvoltate de Radio România New
Media.
şi-a dezvoltat oferta în
spațiul on-line, mai ales în zona de “social
media”. Adresa www.romania-actualitati.ro a
devenit o interfaţă de comunicare între forma
tradiţională a radioului şi utilzatorii săi on-line.
Comunicarea on-line cu publicul, parteneriatul
cu TeleRadio Moldova şi implementarea
modulului de sondaj sunt câteva dintre
obiectivele atinse în 2011. În plus, traficul
site-ului s-a mărit şi prin folosirea mai intensă a
reţelelor sociale Facebook, Twitter şi Google
Plus.
În cifre, www.romania-actualitati.ro înseamnă
peste 300.000 de accesări lunare şi o durată
medie de 2 minute şi 37 de secunde a unei
vizite.
În anul 2011, s-a continuat şi dezvoltarea
paginilor emisiunilor pe site-urile posturilor
SRR. Astfel, pe Radio România Actualităţi s-au
creat pagini pentru emisiunile Redacţiei
Muzicale „Muzica anilor tăi”, „Jazz & Blues a la
carte”, „Muzica pe meridiane”, „Noaptea
şlagărului românesc”, la care se adaugă
activitatea paginilor existente: „Top 30”,
„Matinal de week-end” şi „Do re mi cu voi,
copii”. Totodată, pe perioada de promovare a
proiectului special „Premiile Muzicale Radio
România Actualităţi” a fost concepută o pagină
complexă a acestui eveniment, cu conţinut
audio-foto, realizat de echipa Redacţiei
Muzicale.
La nivelul corporaţiei s-au realizat următoarele
activităţi:
implementarea aplicaţiei de stocare
audio/video/foto on demand;
utilizarea strategiei multiplatformă
(audiolive, video live, audio on-demand, video
19 dintre emisiunile Radio România Muzical
(toate cele care pot fi definite ca producţii
complexe) pot fi ascultate pe site-ul Radio
România Muzical, într-o arhivă audio. De
asemenea, toate transmisiunile directe (interne
şi internaţionale) pentru care există drepturi în
acest sens, pot fi reascultate pe site-ul Radio
România Muzical, şapte zile după data
difuzării. Zilnic, site-ul Radio România Muzical
este updatat la nivelul ştirilor muzicale, cele
mai multe dintre interviurile, comentariile,
cronicile prezente în format audio la buletinele
de ştiri regăsindu-se şi pe site-ul Radio
România Muzical, în format text. Pe parcursul
anului 2011, au fost inaugurate stream-urile on demand „Choralis” şi „Enescu interpretează
Enescu”.
Reţeaua studiourilor teritoriale, în colaborare
cu Radio România New Media, a finalizat
prima variantă a noului site
www.romaniaregional.ro, gândit ca vector de
informare al publicului în legătură cu oferta
studiourilor regionale. Ulterior, a fost
concepută şi dezvoltată o nouă variantă,
optimizată, a site-ului, care la sfârşitul anului
2011 se află în curs de implementare.
Totodată, a fost elaborat şi lansat site-ul
www.romaniadenota10.ro şi au fost
reconstruite site-urile programului estival
Radio Vacanţa (www.radiovacanta.ro), ale
studiourilor regionale Cluj (www.radiocluj.ro) şi
Craiova (www.radiocraiova.ro). Noile site-uri
au fost realizate pe macheta
www.radioromania.ro, pentru asigurarea unui
format unitar, uşor identificabil, asociat
corporaţiei.
Odată cu schimbarea identităţii vizuale, au fost
reactualizate toate site-urile posturilor
regionale ale Radio România în direcţia
armonizării acestuia cu celelalte produse
on-line ale corporaţiei. Cele mai multe site-uri
ale posturilor fac legătura către paginile de
social media şi dezvoltă aplicaţia de guestbook
sau forum sau de accesare a arhivei online.
Pe lângă reconstrucţia site-ului Radio Vacanţa
(www.radiovacanta.ro), la Radio Constanţa au
fost semnificativ lărgite benzile de streaming şi
a fost realizată, la nivel experimental, o
transmisiune în direct, prin Internet, a unui
concert desfăşurat pe terasa studioului.
Programele Radio România Timişoara,
transmise pe AM şi FM, pot fi accesate on-line
pe site-urile www.radiotimisoara.ro şi
www.diviziasport.ro. Legătura interactivă cu
ascultătorii este întreţinută permanent prin
guestbook-ul de pe site, prin reţeaua Facebook
sau prin sms-uri cu răspunsuri în direct în
cadrul emisiunilor interactive. Anumite
înregistrări şi emisiuni încărcate pe site sunt
disponibile pentru download prin butonul
„Secvenţe audio”.
În acest an au fost reconstruite site-urile
www.bukarestiradio.ro şi www.radiobukarest.ro
de către Redacţia Minorităţi, cu un design care
respectă manualul de identitate vizuală a SRR.
O parte dintre studiourile regionale au inclus pe
site-urile proprii sau au creat site-uri individuale
cu informaţii despre emisiunile minorităţilor
(Bucureşti, Cluj, Tg.Mureş). Se află în derulare
dezvoltări la toate studiourile regionale care au
emisiuni în limbile minorităţilor, pentru ca
site-urile să includă secţiuni dedicate acestora.
a implementat, cu
ajutorul Serviciului IT din cadrul
Departamentului Tehnic şi al provider-ului
britanic WRN Broadcast, sistemul audio on
demand (podcast) pentru toate cele 12 limbi şi
dialecte în care emite. Practic, există zilnic cel
puţin o emisiune, în fiecare limbă/dialect de
emisie, care poate fi (re)ascultată timp de o
săptămână, pe site-ul Radio România
Internaţional (4743 de minute/săptămână).
Radio România Internaţional emite un
newsletter, care este realizat în română,
engleză, franceză, spaniolă, germană şi
chineză, la care doritorii se pot abona prin site
şi care are peste 800 de abonaţi.
A fost achiziţionat softul de înregistrare video şi
se află în testare, ceea ce va profesionaliza
monitorizarea video a Agenţiei de presă
RADOR. De asemenea, a fost realizată
implicarea reporterilor monitori în realizarea
unor produse multimedia (text, audio,
foto/video) pentru site. Aceştia realizează
periodic materiale, mai ales din domeniile
cultură, lifestyle, sport, în scopul creşterii
traficului pe site.
Din luna decembrie 2011, a fost realizată o
nouă variantă a site-ului Rador, care propune
mai multe noutăţi:
introducerea secţiunii Video cu fişiere
subtitrate (din fluxul Reuters);
accentuarea grafică a slideshow-ului cu
cele mai importante materiale;
optimizarea sistemului de căutare în arhivă.
În 2011, a continuat dezvoltarea site-ului
www.eteatru.ro, singurul site din România care
Monitorizarea editorială şi analiza emisiunilor
tuturor canalelor Radio România a devenit un
instrument curent de lucru şi un criteriu în
procesul de evaluare a personalului editorial
de execuţie.
La Radio România Muzical, sistemul de control
al calităţii programelor Radio România Muzical
(monitorizare pre- şi post-difuzare)
funcţionează încă de la înfiinţarea postului, ca
o condiţie pentru asigurarea corectitudinii
informaţiilor, a calităţii produsului radiofonic
oferit (muzică şi prezentare), a calităţii recepţiei
emisiei. În 2011, activitatea de monitorizare la
nivelul Radio România Muzical a fost
reconsiderată, în sensul atribuirii de sarcini
personalului editorial pe diversele tipuri şi
formate de emisiuni, în vederea realizării unor
analize pertinente asupra emisiunilor.
Emisiunile în limba română ale postului Radio
România Internaţional sunt monitorizate, prin
sondaj, de către un filolog cu experienţă de
radio.
Redacţia Minorităţi a continuat monitorizarea
emisiunilor de către personalităţi media din
exteriorul instituţiei şi experţi din mediul aca-
demic, privind folosirea corectă a limbii,
precum şi nivelul profesional şi calitatea
jurnalistică.
În cadrul tuturor studiourilor regionale s-au
constituit echipe pentru monitorizarea calităţii
programelor, analiza emisiunilor făcându-se
atât din punct de vedere jurnalistic, cât şi al
corectitudinii gramaticale a limbii folosite de
realizatori. La studiourile Radio România Cluj
şi Radio România Târgu-Mureş, au fost stabi-
lite grupe de redactori pentru limbile română,
maghiară şi germană care, prin rotaţie, asigură
monitorizarea programelor. Sunt analizate
subiectele (din punct de vedere al relevanţei şi
al prezentării/redactării), stilul, ritmul, disciplina
editorială – respectarea desfăşurătoarelor de
emisiune şi a procedurilor interne etc. Con-
cluziile acestor sesiuni de analiză au condus la
ajustări ale clock-urilor emisiunilor sau la
schimbări vizibile în grila de program 2011
–2012.
La Redacţia Minorităţi, monitorizarea folosirii
corecte a limbii este realizată şi de personalităţi
din exteriorul SRR, prin încheierea unor acor-
duri cu catedra de hungarologie şi
germanistică a Facultăţii de Limbi Străine.
Astfel, la secţia maghiară, monitorizarea este
realizată de conferenţiar dr. Reka Pupp, de la
Universitatea Bucureşti, iar la secţia germană,
de Iohann Liebhart.
radiojurnalelor din prime-time, realizate de
Redacţia Informaţii şi difuzate de Radio
România Actualităţi.
Relatările, interviurile şi reportajele realizate de
corespondenţii externi ai SRR au contribuit nu
numai la conturarea unui tablou detaliat,
cuprinzator şi complex al actualităţii externe şi
al prezenţelor româneşti pe scena
internaţională, dar au şi conferit originalitate şi
culoare locală programelor radiofonice ale
posturilor Radio România şi nu numai, ele fiind
în nenumărate ocazii preluate sau citate de
alte posturi de radio şi tv, ca şi de presa scrisă.
Ştirile Radio România Timişoara au câştigat în
promptitudine, în atitudine şi în consistenţă
(mai multe intervenţii în direct ale reporterilor
plus mai multe inserturi de voce). La Radio
România Iaşi, Radio România Craiova, Radio
România Reşiţa a fost urmărită, în
permanenţă, respectarea caracterului şi a
interesului local, prin implicarea activă a
jurnalistului. A fost încurajată realizarea şi
difuzarea cu consecvenţă a reportajelor,
interviurilor pe teme regionale şi locale, la fel a
informaţiilor practice: meteo, starea drumurilor,
evenimente rutiere, sărbători, ştiri din
instituţii/administraţie etc., toate prezentate de
o manieră care să acopere întreaga viaţă
socială sub raportul distribuţiei geografice.
Radio România Internaţional este adeptul
principiilor că informaţiile, bune şi rele, despre
România, trebuie aflate de la postul public,
care are avantajul faţă de media străine că
poate oferi explicaţiile de context adecvate
pentru înţelegerea fenomenelor. Pe de altă
parte, Radio România Internaţional aplică
principiul potrivit căruia aceleaşi conţinuturi,
adaptate, modificate, pot fi folosite şi on air şi
on-line sau pot fi difuzate/redifuzate/preluate
de parteneri, ducând la o multiplicare a
mesajului.
S-a avut în vedere pregătirea unei ediţii
revizuite a Standardelor profesionale pentru
jurnaliştii din Radio România, care să pună
accent inclusiv pe participarea activă şi
dinamică a jurnalistului la transmiterea
informaţiei, în complexitatea ei.
5.7.Implicarea activă a jurnalistului în
vederea transmiterii prompte a
informaţiei, în complexitatea ei,
conform misiunii şi valorilor Radioului
public, şi valorificarea ei prin
diversificarea canalelor de distribuţie,
în vederea consolidării poziţiilor de
audienţă dobândite şi, mai apoi, a
creşterii audienţei
Dezvoltarea iniţiativei personale şi, implicit, o
viteză mai mare de reacţie la eveniment, este
inclusă ca un criteriu în sistemul de evaluare a
personalului angajat, aplicat în regim pilot
pentru prima dată în acest an.
Valorificarea informaţiei prin diversificarea
canalelor de distribuţie se realizează prin
preluarea, atât de către studiourile regionale
ale SRR, cât şi de parteneri externi privaţi, a
DOMENIUL EDITORIAL | 69
oferă un program non-stop format exclusiv din
spectacole de teatru radiofonic. Repertoriul
site-ului www.eteatru.ro este construit astfel
încât evidenţiează, în fiecare lună, patru
protagonişti ai culturii, ai artei teatrului
românesc şi universal, al căror nume este legat
de bogatul repertoriu al teatrului radiofonic.
www.eteatru.ro a fost, şi în anul 2011,
partenerul Festivalului de comedie, oferind
iubitorilor de teatru un vast repertoriu de
comedie românească – lansând teme de
dezbatere referitoare la comedia
contemporană românească, desfăşurate pe
site, dar şi în foaierul Teatrului de Comedie
Bucureşti
5.8.Reconsiderarea organizării
şi funcţionării sistemului
corespondenţilor interni şi externi
Radio România are cele mai puternice reţele
de corespondenţi - interni şi internaţionali - din
mass media românească. Proiectul noului
regulament de funcţionare propune crearea
Corpului Corespondenţilor în Străinătate,
precum şi schimbări importante în procedurile
de selecţie şi evaluare. Au crescut calitatea şi
diversitatea corespondenţelor, acestea fiind în
nenumărate ocazii preluate sau citate de alte
posturi de radio şi televiziune, ca şi de presa
scrisă.
Tot în 2011 s-a produs schimbarea
corespondentului de la Washington, noul
deţinător al acestei responsabilităţi, Ana Maria
Coman (nume de microfon Ani Sandu) fiind şi
singurul jurnalist al Redacţiei Informaţii care a
primit premii în 2011, premiul Tânărul Jurnalist al Anului la categoria cultură, în concursul
organizat de Freedom House, şi premiul întâi
pentru reportaj, la concursul Superscrieri, organizat de Fundaţia Friends for Friends
(Anexa nr. 7).
Menţionăm de asemenea că Roxana Vasile,
corespondent la Paris, a fost aleasă în
Comitetul de Conducere al Asociaţia Presei
Străine (APE) din capitala Franţei, o asociaţie
cu peste 400 de membri din 67 de ţări.
Studiourile regionale s-au preocupat şi ele de
consolidarea reţelei de corespondenţi locali,
prin evaluarea şi eficientizarea activităţii
acesteia.
În anul 2011, Radio România şi-a asumat rolul de
reper public în media printr-o atitudine pro-activă,
atât în domeniul on air, cât şi în cel on-line. În
ambele planuri, au fost dezvoltate produse noi:
Radio Chişinău şi Radio România Junior (conceput ca o platformă educaţională on-line
pentru copii), difuzarea unora dintre produsele
Radio România în sistemul digital, site-uri noi şi o
corelare mai eficientă cu mediile sociale.
Corporaţia şi fiecare post în parte au desfăşurat
campanii cu obiective de implicare socială,
care decurg din legea de organizare si
funcţionare şi misiunea Radioului public,
contribuind la o mai clară diferenţiere de ceilalţi
actori de pe piaţa media şi la creşterea
notorietăţii posturilor: promovarea produselor
româneşti şi a producătorilor autohtoni,
salvarea clădirilor de patrimoniu degradate, a
bisericilor vechi din nordul Olteniei şi sudul
Ardealului, cinstirea memoriei luptătorilor
pentru libertate şi a victimelor regimului
comunist, promovarea unor modele morale ale
societăţii româneşti, comunicarea şi informarea
despre sindromul Down. Campania “În căutarea şansei” a urmărit viaţa românilor din
apropierea graniţelor de vest şi de est ale
României şi semnele unei cooperări
transfrontaliere, iar campania “Mişcarea de sănătate” a promovat sportul la nivel de masă,
bucurându-se de un mare succes.
Soundul specific al posturilor Radio România a
fost asigurat pe următoarele căi generale:
creşterea calităţii limbii române vorbite
(on air) şi scrise (pe website-urile corporaţiei),
în acest scop realizându-se o monitorizare
consecventă a posturilor cu privire la
problemele gramaticale, de vocabular şi de
exprimare, dar şi în relaţie cu calitatea vocilor,
cu tonul şi cu stilul de prezentare;
creşterea procentului de muzică tradiţională (de exemplu proiectul în etape
„Drumurile lui Leşe”, realizat în colaborare cu
rapsodul popular Grigore Leşe);
promovarea muzicii de calitate în rândul
tinerilor, coroborată cu acţiuni de descoperire a
talentelor;
valorificarea patrimoniului radiofonic a
materialelor rare şi inedite din Fonoteca de aur
şi din arhiva grupului Istorie Orală, aflat în
prezent în cadrul Agenţiei Rador.
Efortul managementului s-a concentrat pe
nunaţarea elementelor diferenţiatoare dintre
posturile Radio România:
s-a orientat tot mai mult
către informaţia utilă, interesantă şi uşor de ascultat pentru publicul urban, activ, spre o
abordare dinamică prin formatele scurte şi
spre punerea în valoare a „vocilor” publicului. În
fapt, datele de audienţă relevă faptul că la
Radio România Actualităţi s-au consolidat
formatele care îmbracă firesc fluxul actualităţii,
într-o manieră uşor de receptat.
a dezvoltat cele două
direcţii programatice din ultimii ani, respectiv
contactul permanent cu actualitatea culturală şi cultivarea unei adresări moderne
către public, departe de clişee şi didacticism.
Notorietatea postului la nivel naţional a fost
consolidată şi de transmiterea unor gale şi
spectacole importante şi a altor mari
evenimente culturale, ca şi prin introducerea
sau menţinerea în grila-standard a unor
proiecte speciale (precum „Cafeneaua de ştiinţă”) şi a unor turnee naţionale extraordinare
(ca „Pianul călător”, „Duelul Viorilor” şi „Cele trei dive”).
s-a concentrat asupra
evenimentelor muzicale ale anului (inclusiv
ca producător), în mod special a reflectării, în
calitate de partener, a celui mai mare
eveniment muzical românesc, Festivalul şi
Concursul Internaţional „George Enescu”.
Totodată, a sprijinit promovarea valorilor româneşti la nivel european şi internaţional, prin organizarea de evenimente în România,
special pentru proiecte ale Uniunii Europene de
Radio.
a marcat împlinirea
a 20 de ani de existenţă printr-o campanie de
promovare a imaginii, dar şi prin deschiderea
unei noi etape în dezvoltarea sa: creşterea timpului de emisie de la 16 la 24 ore pe zi, apariţia în grila postului a unor noi formate interactive de emisiune. În anul 2011, Radio
România Antena Satelor a fost prezentă cu
stand propriu de promovare la cele mai
reprezentative târguri naţionale şi manifestări
cu profil agricol.
realizează zilnic emisiuni
în 10 limbi străine, axate pe informaţia de
interes şi pe contextualizarea evenimentelor.
Principalele modificări au vizat adaptarea mai
bună a ofertei redacţionale la statutul României
de ţară membră a Uniunii Europene şi la
fenomenul creşterii numărului de cetăţeni
români plecaţi la muncă. A fost dezvoltată
cooperarea cu posturile de radio ale comunităţilor româneşti din lume şi cu
asociaţiile, publicaţiile sau persoanele care
realizează programe de radio în limba română.
Radio România New Media a concretizat
strategiile Radio România de creare şi
dezvoltare de website-uri pentru posturi şi proiecte, de creştere a ponderii conţinutului video propriu (cu difuzare live şi arhivare) şi
de aliniere a produselor new media la
standardele pieţei prin soluţii de tip
multiplatformă.
este cel mai nou post al
Societăţii Române de Radiodifuziune, lansat la
1 decembrie 2011. Postul aduce pe piaţa
mediatică din Republica Moldova proiecte
editoriale de calitate, adaptate particularităţilor
culturale şi de informare ale ascultătorilor din
Republica Moldova, mulţi dintre ei cetăţeni
români. Radio Chişinău preia o parte din emisia
Radio România Actualităţi, dar difuzează şi
programe producţie proprie. Acest post
acoperă toate subiectele de actualitate, dintre care multe unice, care nu se regăsesc
în oferta altor companii media din Republica
Moldova. Activitatea Radio Chişinău a fost deja
multiplu premiată în Republica Moldova.
a dezvoltat proiecte orientate
pe separarea plajelor de emisie FM/AM, diversificarea programelor în limba română/programe pentru minorităţi, dezvoltarea echilibrată pe direcţiile programe regionale/programe locale,
îmbunătăţirea ofertei new media, consolidarea
poziţiei de principal furnizor al informaţiei
regionale/locale. Implementarea acestor
proiecte a dus la menţinerea sau la uşoare
creşteri ale audienţei, în special în segmentul
publicului urban activ şi tânăr.
a acţionat pentru
creşterea numărului de produse originale sau premium, având ca scop consolidarea
dimensiunii de agenţie de presă propriu-zisă şi
al diferenţierii pe piaţă, pentru extinderea
produselor de informaţie din şi despre
Republica Moldova şi pentru lărgirea grilei
curente de monitorizare.
70 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
Radio România are cele mai puternice reţele
de corespondenţi - interni şi internaţionali - din
mass media românească. Proiectul noului
regulament de funcţionare propune crearea
Corpului Corespondenţilor în Străinătate,
precum şi schimbări importante în procedurile
de selecţie şi evaluare. Au crescut calitatea şi
diversitatea corespondenţelor, acestea fiind în
nenumărate ocazii preluate sau citate de alte
posturi de radio şi televiziune, ca şi de presa
scrisă.
Tot în 2011 s-a produs schimbarea
corespondentului de la Washington, noul
deţinător al acestei responsabilităţi, Ana Maria
Coman (nume de microfon Ani Sandu) fiind şi
singurul jurnalist al Redacţiei Informaţii care a
primit premii în 2011, premiul Tânărul Jurnalist al Anului la categoria cultură, în concursul
organizat de Freedom House, şi premiul întâi
pentru reportaj, la concursul Superscrieri, organizat de Fundaţia Friends for Friends
(Anexa nr. 7).
Menţionăm de asemenea că Roxana Vasile,
corespondent la Paris, a fost aleasă în
Comitetul de Conducere al Asociaţia Presei
Străine (APE) din capitala Franţei, o asociaţie
cu peste 400 de membri din 67 de ţări.
Studiourile regionale s-au preocupat şi ele de
consolidarea reţelei de corespondenţi locali,
prin evaluarea şi eficientizarea activităţii
acesteia.
În anul 2011, Radio România şi-a asumat rolul de
reper public în media printr-o atitudine pro-activă,
atât în domeniul on air, cât şi în cel on-line. În
ambele planuri, au fost dezvoltate produse noi:
Radio Chişinău şi Radio România Junior (conceput ca o platformă educaţională on-line
pentru copii), difuzarea unora dintre produsele
Radio România în sistemul digital, site-uri noi şi o
corelare mai eficientă cu mediile sociale.
Corporaţia şi fiecare post în parte au desfăşurat
campanii cu obiective de implicare socială,
care decurg din legea de organizare si
funcţionare şi misiunea Radioului public,
contribuind la o mai clară diferenţiere de ceilalţi
actori de pe piaţa media şi la creşterea
notorietăţii posturilor: promovarea produselor
româneşti şi a producătorilor autohtoni,
salvarea clădirilor de patrimoniu degradate, a
bisericilor vechi din nordul Olteniei şi sudul
Ardealului, cinstirea memoriei luptătorilor
pentru libertate şi a victimelor regimului
comunist, promovarea unor modele morale ale
societăţii româneşti, comunicarea şi informarea
despre sindromul Down. Campania “În căutarea şansei” a urmărit viaţa românilor din
apropierea graniţelor de vest şi de est ale
României şi semnele unei cooperări
transfrontaliere, iar campania “Mişcarea de sănătate” a promovat sportul la nivel de masă,
bucurându-se de un mare succes.
Soundul specific al posturilor Radio România a
fost asigurat pe următoarele căi generale:
creşterea calităţii limbii române vorbite
(on air) şi scrise (pe website-urile corporaţiei),
în acest scop realizându-se o monitorizare
consecventă a posturilor cu privire la
problemele gramaticale, de vocabular şi de
exprimare, dar şi în relaţie cu calitatea vocilor,
cu tonul şi cu stilul de prezentare;
creşterea procentului de muzică tradiţională (de exemplu proiectul în etape
„Drumurile lui Leşe”, realizat în colaborare cu
rapsodul popular Grigore Leşe);
promovarea muzicii de calitate în rândul
tinerilor, coroborată cu acţiuni de descoperire a
talentelor;
valorificarea patrimoniului radiofonic a
materialelor rare şi inedite din Fonoteca de aur
şi din arhiva grupului Istorie Orală, aflat în
prezent în cadrul Agenţiei Rador.
Efortul managementului s-a concentrat pe
nunaţarea elementelor diferenţiatoare dintre
posturile Radio România:
s-a orientat tot mai mult
către informaţia utilă, interesantă şi uşor de ascultat pentru publicul urban, activ, spre o
abordare dinamică prin formatele scurte şi
spre punerea în valoare a „vocilor” publicului. În
fapt, datele de audienţă relevă faptul că la
Radio România Actualităţi s-au consolidat
formatele care îmbracă firesc fluxul actualităţii,
într-o manieră uşor de receptat.
a dezvoltat cele două
direcţii programatice din ultimii ani, respectiv
contactul permanent cu actualitatea culturală şi cultivarea unei adresări moderne
către public, departe de clişee şi didacticism.
Notorietatea postului la nivel naţional a fost
consolidată şi de transmiterea unor gale şi
spectacole importante şi a altor mari
evenimente culturale, ca şi prin introducerea
sau menţinerea în grila-standard a unor
proiecte speciale (precum „Cafeneaua de ştiinţă”) şi a unor turnee naţionale extraordinare
(ca „Pianul călător”, „Duelul Viorilor” şi „Cele trei dive”).
s-a concentrat asupra
evenimentelor muzicale ale anului (inclusiv
ca producător), în mod special a reflectării, în
calitate de partener, a celui mai mare
eveniment muzical românesc, Festivalul şi
Concursul Internaţional „George Enescu”.
Totodată, a sprijinit promovarea valorilor româneşti la nivel european şi internaţional, prin organizarea de evenimente în România,
special pentru proiecte ale Uniunii Europene de
Radio.
a marcat împlinirea
a 20 de ani de existenţă printr-o campanie de
promovare a imaginii, dar şi prin deschiderea
unei noi etape în dezvoltarea sa: creşterea timpului de emisie de la 16 la 24 ore pe zi, apariţia în grila postului a unor noi formate interactive de emisiune. În anul 2011, Radio
România Antena Satelor a fost prezentă cu
stand propriu de promovare la cele mai
reprezentative târguri naţionale şi manifestări
cu profil agricol.
realizează zilnic emisiuni
în 10 limbi străine, axate pe informaţia de
interes şi pe contextualizarea evenimentelor.
Principalele modificări au vizat adaptarea mai
bună a ofertei redacţionale la statutul României
de ţară membră a Uniunii Europene şi la
fenomenul creşterii numărului de cetăţeni
români plecaţi la muncă. A fost dezvoltată
cooperarea cu posturile de radio ale comunităţilor româneşti din lume şi cu
asociaţiile, publicaţiile sau persoanele care
realizează programe de radio în limba română.
Radio România New Media a concretizat
strategiile Radio România de creare şi
dezvoltare de website-uri pentru posturi şi proiecte, de creştere a ponderii conţinutului video propriu (cu difuzare live şi arhivare) şi
de aliniere a produselor new media la
standardele pieţei prin soluţii de tip
multiplatformă.
este cel mai nou post al
Societăţii Române de Radiodifuziune, lansat la
1 decembrie 2011. Postul aduce pe piaţa
mediatică din Republica Moldova proiecte
editoriale de calitate, adaptate particularităţilor
culturale şi de informare ale ascultătorilor din
Republica Moldova, mulţi dintre ei cetăţeni
români. Radio Chişinău preia o parte din emisia
Radio România Actualităţi, dar difuzează şi
programe producţie proprie. Acest post
acoperă toate subiectele de actualitate, dintre care multe unice, care nu se regăsesc
în oferta altor companii media din Republica
Moldova. Activitatea Radio Chişinău a fost deja
multiplu premiată în Republica Moldova.
a dezvoltat proiecte orientate
pe separarea plajelor de emisie FM/AM, diversificarea programelor în limba română/programe pentru minorităţi, dezvoltarea echilibrată pe direcţiile programe regionale/programe locale,
îmbunătăţirea ofertei new media, consolidarea
poziţiei de principal furnizor al informaţiei
regionale/locale. Implementarea acestor
proiecte a dus la menţinerea sau la uşoare
creşteri ale audienţei, în special în segmentul
publicului urban activ şi tânăr.
a acţionat pentru
creşterea numărului de produse originale sau premium, având ca scop consolidarea
dimensiunii de agenţie de presă propriu-zisă şi
al diferenţierii pe piaţă, pentru extinderea
produselor de informaţie din şi despre
Republica Moldova şi pentru lărgirea grilei
curente de monitorizare.
DOMENIUL EDITORIAL | 71
Radio România are cele mai puternice reţele
de corespondenţi - interni şi internaţionali - din
mass media românească. Proiectul noului
regulament de funcţionare propune crearea
Corpului Corespondenţilor în Străinătate,
precum şi schimbări importante în procedurile
de selecţie şi evaluare. Au crescut calitatea şi
diversitatea corespondenţelor, acestea fiind în
nenumărate ocazii preluate sau citate de alte
posturi de radio şi televiziune, ca şi de presa
scrisă.
Tot în 2011 s-a produs schimbarea
corespondentului de la Washington, noul
deţinător al acestei responsabilităţi, Ana Maria
Coman (nume de microfon Ani Sandu) fiind şi
singurul jurnalist al Redacţiei Informaţii care a
primit premii în 2011, premiul Tânărul Jurnalist al Anului la categoria cultură, în concursul
organizat de Freedom House, şi premiul întâi
pentru reportaj, la concursul Superscrieri, organizat de Fundaţia Friends for Friends
(Anexa nr. 7).
Menţionăm de asemenea că Roxana Vasile,
corespondent la Paris, a fost aleasă în
Comitetul de Conducere al Asociaţia Presei
Străine (APE) din capitala Franţei, o asociaţie
cu peste 400 de membri din 67 de ţări.
Studiourile regionale s-au preocupat şi ele de
consolidarea reţelei de corespondenţi locali,
prin evaluarea şi eficientizarea activităţii
acesteia.
În anul 2011, Radio România şi-a asumat rolul de
reper public în media printr-o atitudine pro-activă,
atât în domeniul on air, cât şi în cel on-line. În
ambele planuri, au fost dezvoltate produse noi:
Radio Chişinău şi Radio România Junior (conceput ca o platformă educaţională on-line
pentru copii), difuzarea unora dintre produsele
Radio România în sistemul digital, site-uri noi şi o
corelare mai eficientă cu mediile sociale.
Corporaţia şi fiecare post în parte au desfăşurat
campanii cu obiective de implicare socială,
care decurg din legea de organizare si
funcţionare şi misiunea Radioului public,
contribuind la o mai clară diferenţiere de ceilalţi
actori de pe piaţa media şi la creşterea
notorietăţii posturilor: promovarea produselor
româneşti şi a producătorilor autohtoni,
salvarea clădirilor de patrimoniu degradate, a
bisericilor vechi din nordul Olteniei şi sudul
Ardealului, cinstirea memoriei luptătorilor
pentru libertate şi a victimelor regimului
comunist, promovarea unor modele morale ale
societăţii româneşti, comunicarea şi informarea
despre sindromul Down. Campania “În căutarea şansei” a urmărit viaţa românilor din
apropierea graniţelor de vest şi de est ale
României şi semnele unei cooperări
transfrontaliere, iar campania “Mişcarea de sănătate” a promovat sportul la nivel de masă,
bucurându-se de un mare succes.
Soundul specific al posturilor Radio România a
fost asigurat pe următoarele căi generale:
creşterea calităţii limbii române vorbite
(on air) şi scrise (pe website-urile corporaţiei),
în acest scop realizându-se o monitorizare
consecventă a posturilor cu privire la
problemele gramaticale, de vocabular şi de
exprimare, dar şi în relaţie cu calitatea vocilor,
cu tonul şi cu stilul de prezentare;
creşterea procentului de muzică tradiţională (de exemplu proiectul în etape
„Drumurile lui Leşe”, realizat în colaborare cu
rapsodul popular Grigore Leşe);
promovarea muzicii de calitate în rândul
tinerilor, coroborată cu acţiuni de descoperire a
talentelor;
valorificarea patrimoniului radiofonic a
materialelor rare şi inedite din Fonoteca de aur
şi din arhiva grupului Istorie Orală, aflat în
prezent în cadrul Agenţiei Rador.
Efortul managementului s-a concentrat pe
nunaţarea elementelor diferenţiatoare dintre
posturile Radio România:
s-a orientat tot mai mult
către informaţia utilă, interesantă şi uşor de ascultat pentru publicul urban, activ, spre o
abordare dinamică prin formatele scurte şi
spre punerea în valoare a „vocilor” publicului. În
fapt, datele de audienţă relevă faptul că la
Radio România Actualităţi s-au consolidat
formatele care îmbracă firesc fluxul actualităţii,
într-o manieră uşor de receptat.
a dezvoltat cele două
direcţii programatice din ultimii ani, respectiv
contactul permanent cu actualitatea culturală şi cultivarea unei adresări moderne
către public, departe de clişee şi didacticism.
Notorietatea postului la nivel naţional a fost
consolidată şi de transmiterea unor gale şi
spectacole importante şi a altor mari
evenimente culturale, ca şi prin introducerea
sau menţinerea în grila-standard a unor
proiecte speciale (precum „Cafeneaua de ştiinţă”) şi a unor turnee naţionale extraordinare
(ca „Pianul călător”, „Duelul Viorilor” şi „Cele trei dive”).
s-a concentrat asupra
evenimentelor muzicale ale anului (inclusiv
ca producător), în mod special a reflectării, în
calitate de partener, a celui mai mare
eveniment muzical românesc, Festivalul şi
Concursul Internaţional „George Enescu”.
Totodată, a sprijinit promovarea valorilor româneşti la nivel european şi internaţional, prin organizarea de evenimente în România,
special pentru proiecte ale Uniunii Europene de
Radio.
a marcat împlinirea
a 20 de ani de existenţă printr-o campanie de
promovare a imaginii, dar şi prin deschiderea
unei noi etape în dezvoltarea sa: creşterea timpului de emisie de la 16 la 24 ore pe zi, apariţia în grila postului a unor noi formate interactive de emisiune. În anul 2011, Radio
România Antena Satelor a fost prezentă cu
stand propriu de promovare la cele mai
reprezentative târguri naţionale şi manifestări
cu profil agricol.
realizează zilnic emisiuni
în 10 limbi străine, axate pe informaţia de
interes şi pe contextualizarea evenimentelor.
Principalele modificări au vizat adaptarea mai
bună a ofertei redacţionale la statutul României
de ţară membră a Uniunii Europene şi la
fenomenul creşterii numărului de cetăţeni
români plecaţi la muncă. A fost dezvoltată
cooperarea cu posturile de radio ale comunităţilor româneşti din lume şi cu
asociaţiile, publicaţiile sau persoanele care
realizează programe de radio în limba română.
Radio România New Media a concretizat
strategiile Radio România de creare şi
dezvoltare de website-uri pentru posturi şi proiecte, de creştere a ponderii conţinutului video propriu (cu difuzare live şi arhivare) şi
de aliniere a produselor new media la
standardele pieţei prin soluţii de tip
multiplatformă.
este cel mai nou post al
Societăţii Române de Radiodifuziune, lansat la
1 decembrie 2011. Postul aduce pe piaţa
mediatică din Republica Moldova proiecte
editoriale de calitate, adaptate particularităţilor
culturale şi de informare ale ascultătorilor din
Republica Moldova, mulţi dintre ei cetăţeni
români. Radio Chişinău preia o parte din emisia
Radio România Actualităţi, dar difuzează şi
programe producţie proprie. Acest post
acoperă toate subiectele de actualitate, dintre care multe unice, care nu se regăsesc
în oferta altor companii media din Republica
Moldova. Activitatea Radio Chişinău a fost deja
multiplu premiată în Republica Moldova.
a dezvoltat proiecte orientate
pe separarea plajelor de emisie FM/AM, diversificarea programelor în limba română/programe pentru minorităţi, dezvoltarea echilibrată pe direcţiile programe regionale/programe locale,
îmbunătăţirea ofertei new media, consolidarea
poziţiei de principal furnizor al informaţiei
regionale/locale. Implementarea acestor
proiecte a dus la menţinerea sau la uşoare
creşteri ale audienţei, în special în segmentul
publicului urban activ şi tânăr.
a acţionat pentru
creşterea numărului de produse originale sau premium, având ca scop consolidarea
dimensiunii de agenţie de presă propriu-zisă şi
al diferenţierii pe piaţă, pentru extinderea
produselor de informaţie din şi despre
Republica Moldova şi pentru lărgirea grilei
curente de monitorizare.
Agentia de presa
R
Radio România
A D R
72 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual
Radio România are cele mai puternice reţele
de corespondenţi - interni şi internaţionali - din
mass media românească. Proiectul noului
regulament de funcţionare propune crearea
Corpului Corespondenţilor în Străinătate,
precum şi schimbări importante în procedurile
de selecţie şi evaluare. Au crescut calitatea şi
diversitatea corespondenţelor, acestea fiind în
nenumărate ocazii preluate sau citate de alte
posturi de radio şi televiziune, ca şi de presa
scrisă.
Tot în 2011 s-a produs schimbarea
corespondentului de la Washington, noul
deţinător al acestei responsabilităţi, Ana Maria
Coman (nume de microfon Ani Sandu) fiind şi
singurul jurnalist al Redacţiei Informaţii care a
primit premii în 2011, premiul Tânărul Jurnalist al Anului la categoria cultură, în concursul
organizat de Freedom House, şi premiul întâi
pentru reportaj, la concursul Superscrieri, organizat de Fundaţia Friends for Friends
(Anexa nr. 7).
Menţionăm de asemenea că Roxana Vasile,
corespondent la Paris, a fost aleasă în
Comitetul de Conducere al Asociaţia Presei
Străine (APE) din capitala Franţei, o asociaţie
cu peste 400 de membri din 67 de ţări.
Studiourile regionale s-au preocupat şi ele de
consolidarea reţelei de corespondenţi locali,
prin evaluarea şi eficientizarea activităţii
acesteia.
În anul 2011, Radio România şi-a asumat rolul de
reper public în media printr-o atitudine pro-activă,
atât în domeniul on air, cât şi în cel on-line. În
ambele planuri, au fost dezvoltate produse noi:
Radio Chişinău şi Radio România Junior (conceput ca o platformă educaţională on-line
pentru copii), difuzarea unora dintre produsele
Radio România în sistemul digital, site-uri noi şi o
corelare mai eficientă cu mediile sociale.
Corporaţia şi fiecare post în parte au desfăşurat
campanii cu obiective de implicare socială,
care decurg din legea de organizare si
funcţionare şi misiunea Radioului public,
contribuind la o mai clară diferenţiere de ceilalţi
actori de pe piaţa media şi la creşterea
notorietăţii posturilor: promovarea produselor
româneşti şi a producătorilor autohtoni,
salvarea clădirilor de patrimoniu degradate, a
bisericilor vechi din nordul Olteniei şi sudul
Ardealului, cinstirea memoriei luptătorilor
pentru libertate şi a victimelor regimului
comunist, promovarea unor modele morale ale
societăţii româneşti, comunicarea şi informarea
despre sindromul Down. Campania “În căutarea şansei” a urmărit viaţa românilor din
apropierea graniţelor de vest şi de est ale
României şi semnele unei cooperări
transfrontaliere, iar campania “Mişcarea de sănătate” a promovat sportul la nivel de masă,
bucurându-se de un mare succes.
Soundul specific al posturilor Radio România a
fost asigurat pe următoarele căi generale:
creşterea calităţii limbii române vorbite
(on air) şi scrise (pe website-urile corporaţiei),
în acest scop realizându-se o monitorizare
consecventă a posturilor cu privire la
problemele gramaticale, de vocabular şi de
exprimare, dar şi în relaţie cu calitatea vocilor,
cu tonul şi cu stilul de prezentare;
creşterea procentului de muzică tradiţională (de exemplu proiectul în etape
„Drumurile lui Leşe”, realizat în colaborare cu
rapsodul popular Grigore Leşe);
promovarea muzicii de calitate în rândul
tinerilor, coroborată cu acţiuni de descoperire a
talentelor;
valorificarea patrimoniului radiofonic a
materialelor rare şi inedite din Fonoteca de aur
şi din arhiva grupului Istorie Orală, aflat în
prezent în cadrul Agenţiei Rador.
Efortul managementului s-a concentrat pe
nunaţarea elementelor diferenţiatoare dintre
posturile Radio România:
s-a orientat tot mai mult
către informaţia utilă, interesantă şi uşor de ascultat pentru publicul urban, activ, spre o
abordare dinamică prin formatele scurte şi
spre punerea în valoare a „vocilor” publicului. În
fapt, datele de audienţă relevă faptul că la
Radio România Actualităţi s-au consolidat
formatele care îmbracă firesc fluxul actualităţii,
într-o manieră uşor de receptat.
a dezvoltat cele două
direcţii programatice din ultimii ani, respectiv
contactul permanent cu actualitatea culturală şi cultivarea unei adresări moderne
către public, departe de clişee şi didacticism.
Notorietatea postului la nivel naţional a fost
consolidată şi de transmiterea unor gale şi
spectacole importante şi a altor mari
evenimente culturale, ca şi prin introducerea
sau menţinerea în grila-standard a unor
proiecte speciale (precum „Cafeneaua de ştiinţă”) şi a unor turnee naţionale extraordinare
(ca „Pianul călător”, „Duelul Viorilor” şi „Cele trei dive”).
s-a concentrat asupra
evenimentelor muzicale ale anului (inclusiv
ca producător), în mod special a reflectării, în
calitate de partener, a celui mai mare
eveniment muzical românesc, Festivalul şi
Concursul Internaţional „George Enescu”.
Totodată, a sprijinit promovarea valorilor româneşti la nivel european şi internaţional, prin organizarea de evenimente în România,
special pentru proiecte ale Uniunii Europene de
Radio.
a marcat împlinirea
a 20 de ani de existenţă printr-o campanie de
promovare a imaginii, dar şi prin deschiderea
unei noi etape în dezvoltarea sa: creşterea timpului de emisie de la 16 la 24 ore pe zi, apariţia în grila postului a unor noi formate interactive de emisiune. În anul 2011, Radio
România Antena Satelor a fost prezentă cu
stand propriu de promovare la cele mai
reprezentative târguri naţionale şi manifestări
cu profil agricol.
realizează zilnic emisiuni
în 10 limbi străine, axate pe informaţia de
interes şi pe contextualizarea evenimentelor.
Principalele modificări au vizat adaptarea mai
bună a ofertei redacţionale la statutul României
de ţară membră a Uniunii Europene şi la
fenomenul creşterii numărului de cetăţeni
români plecaţi la muncă. A fost dezvoltată
cooperarea cu posturile de radio ale comunităţilor româneşti din lume şi cu
asociaţiile, publicaţiile sau persoanele care
realizează programe de radio în limba română.
Radio România New Media a concretizat
strategiile Radio România de creare şi
dezvoltare de website-uri pentru posturi şi proiecte, de creştere a ponderii conţinutului video propriu (cu difuzare live şi arhivare) şi
de aliniere a produselor new media la
standardele pieţei prin soluţii de tip
multiplatformă.
este cel mai nou post al
Societăţii Române de Radiodifuziune, lansat la
1 decembrie 2011. Postul aduce pe piaţa
mediatică din Republica Moldova proiecte
editoriale de calitate, adaptate particularităţilor
culturale şi de informare ale ascultătorilor din
Republica Moldova, mulţi dintre ei cetăţeni
români. Radio Chişinău preia o parte din emisia
Radio România Actualităţi, dar difuzează şi
programe producţie proprie. Acest post
acoperă toate subiectele de actualitate, dintre care multe unice, care nu se regăsesc
în oferta altor companii media din Republica
Moldova. Activitatea Radio Chişinău a fost deja
multiplu premiată în Republica Moldova.
a dezvoltat proiecte orientate
pe separarea plajelor de emisie FM/AM, diversificarea programelor în limba română/programe pentru minorităţi, dezvoltarea echilibrată pe direcţiile programe regionale/programe locale,
îmbunătăţirea ofertei new media, consolidarea
poziţiei de principal furnizor al informaţiei
regionale/locale. Implementarea acestor
proiecte a dus la menţinerea sau la uşoare
creşteri ale audienţei, în special în segmentul
publicului urban activ şi tânăr.
a acţionat pentru
creşterea numărului de produse originale sau premium, având ca scop consolidarea
dimensiunii de agenţie de presă propriu-zisă şi
al diferenţierii pe piaţă, pentru extinderea
produselor de informaţie din şi despre
Republica Moldova şi pentru lărgirea grilei
curente de monitorizare.
DOMENIUL EDITORIAL | 73
Agentia de presa
R
Radio România
A D R
3Net Junior
DEPARTAMENTULDE PRODUCŢIEEDITORIALĂ
Posturi internaționale:
Radio România Internațional 1
Radio România Internațional 2
Posturi naționale:
Posturi cu vocație națională:
New Media:
Orchestrele şiCorurileRadio
Studiouri regionale și locale:
Antena Sibiului
Bucuresti fm
Cluj Constanta
Iasi
Oltenia - Craiova
Resita
Sighet Tg.Mures
Timisoara
Antena Brasovului