In limba romana contemporana exista cinci stiluri functionale: stiintific, oficial (juridic - administrativ), publicistic, beletristic (artistic) si colocvial (familiar).

1. Stilul stiintific

Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitiva;

CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale.

CARACTERISTICI:

are functie exclusiv referentiala; trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deductive, argumentate; respecta proprietatea termenilor; se folosesc multe neologisme; conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ. conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis, sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata. conform efectului mesajului: Acordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul stiintific. conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte). conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru. folosirea cuvintelor monosemantice; claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei), precizie, corectitudine;

utilizarea sensului propriu al cuvantului; un grad mare de tranzitivitate; fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul;

PARTICULARITATI LINGVISTICE:

Lexicale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide; Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului; Sintactice: Coordonarea si subordonarea; Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni.

Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat practic), limbajul religios (terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva), limbajul poetic (terminologie accesibila si cu tehnici persuasive).

Nota! -Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv). -Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. Textele argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un text stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa.

2. Stilul oficial (juridic - administrativ)

A. STILUL JURIDIC

CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constitu ia, Codul penal, Codul muncii etc), texte elaborate de organul judiciar.

CARACTERISTICI ALE STILULUI:

-func ie referen ial ;

-enun uri cu form impersonal

-con inut normativ;

-enun uri clare, lipsite de ambiguitate;

-folosirea unui inventar lexical cu termeni clar defini i;

-folosirea cli eelor formale;

-utilizarea unor cli ee care indic atitudinea necesar (se completeaz cu majuscule, se scrie numai n chenarul albastru, se va completa, se

scrie cu litere de tipar etc);

-respect proprietatea termenilor;

-folose te terminologia de specialitate;

-folose te neologisme;

-n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ;

-conform rela iei E-R (emitator-receptor)beneficiar. Emi tor - specializat, adic organul legislativ; n acest tip de text, emi torul d receptorului instruc iuni n leg tur cu modul n care trebuie n eles textul. Instruc iunile sunt realizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sau prin mijloace formale (art. 1,2). Receptorul este de obicei specializat cel care trebuie s aplice legea, dar i nespecializat - cel care vrea s

cunoasc legea.

-conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt persoane credi-tabile n domeniul juridic. Emi torul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde func ia perlocu ionar este controlabil ).

-conform func iei mesajului: informare, educare.

-conform nc rc turii emo ionale a mesajului: neutru, prohibitiv.

PARTICULARIT

I LINGVISTICE

Lexicale:terminologie specifica Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Substantive abstracte; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale.Sintactice:Coordonare sisubordonare; - constructii infinitivale; -fraze coordonate; Stilistice:clisee; -elipsa, verbele copulative; -fara figuri de stil si digresiuni.

B. STILUL ADMINISTRATIV

CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul administrativ.

CARACTERISTICI ALE STILULUI:

enun uri cu form impersonal

con inut normativ

enun uri clare, lipsite de ambiguitate

inventar lexical cu termeni clar defini i

prezen a cli eelor

respect proprietatea termenilor

folose te terminologia de specialitate

are un num r mai mare de formule fixe dect stilul juridic (cerere, telegram etc.)

obiectiv i impersonal

accesibil, clar i precis

conform rela iei E-R beneficiar. Emi tor - specializat adic organul legislativ. Receptorul este de obicei specializat - cel care trebuie s aplice legea.

conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt institu ii creditabile n domeniul administrativ, (act oficial)

Not ! n cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizeaz acordul/ dezacordul/ aprobare/ dezaprobare/ respingere/ informare.

conform scopului: func ie conativ .

conform nc rc turii emo ionale a mesajului: neutru, prohibitiv.

PARTICULARIT

I LINGVISTICE

Lexicale:Terminologie specific : adeverin , adres , cerere, certificat, domiciliu, dosar indemniza ie

Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale.

Sintactice: - constructii infinitivale; -fraze coordonate;

Stilistice -fara figuri de stil

3. Stilul publicistic

Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris);

ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA ROTUNDA, STIREA, ANUNTUL PUBLICITAR

CARACTERISTICI ALE STILULUI

are func ie de mediatizare a evenimentelor; con ine informa ii economice, politice, sociale; influen eaz opinia public (discurs persuasiv); n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa ra iunii sau afectivit ii; strategia persuasiv se bazeaz pe argumente: A.persuasiunea adresat ra iunii aduce argumente d e specialitate, de tip cauz -efect; (cauze-situa ie de analizat i/ sau problem -solu ii-rezultate/ modalit i de aplicare a solu iilor); B.persuasiunea adresat afectivit ii aduce argumente de popularitate, superioritatea unor produse n raport cu altele similare, m rturia unor beneficiari ai produsului, tradi ie, grija fa de destinatar. dimensiunea persuasiv are func ie conativ ; exprim atitudini; orientat spre maxim accesibilitate i actualitate. utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian; receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocuparea pentru inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate dintr-un singur cuvant, constructii retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative . utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice, interogatii, imagini etc) ine de publicitar;

Not !

Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau tiin ific, prin faptul c mbin informa ia cu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o anumit implicare subiectiv a autorului. Con inutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie, caricatur , hart , schem , statistic , tabel.

PARTICULARI

I LINGVISTICE

Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se folose te n publica iile de specialitate). Termenii noi sunt explica i prin analogie: raporturi de asem nare/ diferen iere stabilite ntre dou sau mai multe obiecte, fenomene, fiin e etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut.

Morfologice:Folose te preponderent diateza activ

Sintactice: Construit cu propozi ii enun iative ct mai accesibile i mai simple. Formul ri eliptice care s impresioneze i s atrag aten ia.

Stilistice: Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai sensibil la inova ie. Se utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).

4. Stilul artistic (beletristic)

Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului (expresiva, sugestiva); (artistic) se foloseste in operele literare.

CUPRINDE: operele literare n proz , versuri i operele dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile.

CARACTERISTICI:

libertatea pe care autorul i-o poate lua n raport cu normele limbii literare; contrastul dintre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvintelor (n special n poezie, prin modul neobi nuit n care se folosesc cuvintele);

caracterul individualizat al stilului; unicitate i inovarea expresiei; bog ie lexical - din punct de vedere statistic; sensuri multiple ale aceluia i cuvnt; nglobeaz elemente din toate stilurile func ionale, dar i din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon); mesajul are func ie poetic , centrat asupra lui nsu i, asigurndu-i acestuia o structur care l face perceptibil la nivelul formei i adesea u or de fixat n memorie. Prin func ia poetic , un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informa ie, ci un text interesant n sine: pl cut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnan a mesajului e produs de simetrii, repeti ii, rime, ritm, sensuri figurate etc. Func ia poetic se manifest desigur n poezie, dar nu numai n ea; e prezent n vorbirea curent , n expresii i locu iuni populare, n sloganuri, proverbe etc. folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente; o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi are propriul stil; bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali, arhaici, neologisme, termeni de jargon sau argou etc); extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni; cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa; relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.

CALIT

ILE GENERALE ALE STILULUI:

Claritate: exprimarea clar a gndurilor i a sentimentelor. Propriet i: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gndurilor i sentimentelor. Corectitudine: respectarea normelor limbii n organizarea comunic rii. Precizia: utilizarea riguroas a termenilor n organizarea enun urilor. Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literar .

PARTICULARIT

I LINGVISTICE

Lexicale: Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexical

Morfologice: Valori expresive ale p r ilor de vorbire; M rcile subiectivit ii

Sintactice: Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni, disloc ri topice

Stilistice: Prezen a procedeelor artistice

5. Stilul colocvial

Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi.

CUPRINDE (sfera de utilizare) - rela ii interpersonale n planul vie ii cotidiene.

CARACTERISTICI:

conform specificului discursului: discurs fic ional/ stil artistic, discurs nonfic ional/ stil tiin ific; recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic , mimic ); are o mare nc rc tur afectiv ;

regulile gramaticale pot fi nc lcate; pot fi folosite elemente de argou sau jargon; sunt folosite particularit i regionale sau socio-profesionale; se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii. un anume grad de afectivitate; folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului; utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre economie si abundenta in exprimare. Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul, dar mai ales prin elipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si prin mijloace extralingvistice (mimica, gestica) care permit intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat. Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze. prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici; folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la imperativ; simplitate, degajare si naturalete. conform rela iei E-R (beneficiar)

Emi torul poate fi specializat sau nespecializat. Receptorul poate fi i

el specializat sau nespecializat. In cadrul acestui stil, rela ia emi tor-receptor poate fi i de rudenie. conform efectului mesajului

Acord

Identificare

Internalizare conform func iei mesajului (scop):

Informare

Educare

Divertisment

Publicitar conform nc rc turii emo ionale a mesajului

Emo ional

Persuasiv

Manipulant

Prohibitiv

Critic

Polemic

CALIT

ILE GENERALE ALE STILULUI

Claritate Proprietate Corectitudine

Precizia Puritatea

PARTICULARIT

I LINGVISTICE

Lexicale: Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor graiuri

Morfo-sintactice: Pronume, adjective, adverbe nehotarate. Aproximari prin numerale si substantive. Pronume si verbe cu specific regional; enunturi fragmentate. Izolari, inversiuni, elipse. Digresiuni, paranteze.

Stilistice: Diminutive. Argumentative. Cuvinte cu sens peiorativ. Superlative expresive. Vocative, interjectii,imperative. Zicale.

Elementele situatiei de comunicare: Emitator, Receptor, Mesaj

Elementele situatiei de comunicare E R M:

a) Emi tor: func ie emotiv (emi torul este cel care transmite mesajul unui receptor; func ia emotiv se concretizeaz n selec ia informa iei pe care emi torul o opereaz n realitatea nconjur toare);

b) Receptor: func ie conativ (receptorul este cel c ruia i se adreseaz mesajul emi torului, adic el este cel care prime te o informa ie, astfel se concretizeaz func ia conativ sau de cunoa tere. Efectul mesajului se m soar ntr-un r spuns verbal/ scris sau comportamental);

c) Mesaj: func ie poetic (ceea ce emi torul transmite receptorului printr-un proces de codificare a unor elemente verbale/ nonverbale).

Cerin a (verbul de comand ) :

1. Precizeaz / indic / arat / men ioneaz / stabile te/ consemneaz / identific

Forma i con inutul r spunsului:

R spunsul presupune s stabile ti i s ar i n mod precis i succint aspectul impus de cerin

Exemplu:

Art. 23 (1): Copilul are dreptul la liber exprimare. Art. 25 (1): Copilul are dreptul la libertate de gndire, de con tiin i de religie. Art. 28 (1): Copilul are dreptul la respectarea personalit ii i individualit ii sale i nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante. (Legea privind protec ia i promovarea drepturilor copilului]

Cerin : Precizeaz , elementele situa iei de comunicare din textul dat {emi tor, receptor mesaj].

Indica ii: Pentru un r spuns corect trebuie:

1. s ii cont de sensul i func ia termenilor pe care trebuie s -i nume ti: Emitator, Receptor, Mesaj definitiile

2. s le identifici pe text:

Emi torul este specializat: institu ia care d legile. Ideea specializ rii este sus inut de titlu, Legea privind protec ia i promovarea drepturilor copilului, i de structuri formale tipice: Art. 23, Art. 25, Ari. 28, paragrafe notate cu (1), (1), (1).

Receptorul este specializat, respectiv cel care aplic legea, dar i nespecializat, adic cet eanul beneficiar care cite te legea.

Mesajul este circumscris de tema textului: protec ia copilului.

Sugestii de raspuns:

BILETUL 1. Stilul stiintific

1.Autor, titlu

In subsolul textului este indicat numele autorului, Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, titlul lucrarii de unde este extras fragmentul, Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi.

Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din sfera stiintifica. El indica un text de specialitate din domeniul istoriei: Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi.

2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ).

Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformiate cu sfera de referinta a cuvintelor).

In text sunt folositi termeni cu sens denotativ:corpul omenesc, familie, mo tenirii lingvistice; mo teniri sufixele;romne ti; etc.

Discursul are functie referentiala.El transmite informatii stiintifice pe baza unui text informativ.Primul enunt poate fi considerat un argument: Sub raportul limbii, cercet rile ntreprinse [...] au putut stabili un num r de 160 (o sut aizeci) de termeni romne ti care sunt de origine geto-dac .

Urmatoarele enunturi sunt menite sa exemplifice argumentul. E de notat faptul ca exemplificarea argumentului se face atat prin recursul la termenii romanesti de origine geto-daca; cat si prin observatiile facute in legatura cu termenii care vor sporii prin cercetari ulterioare care ne vor arata si alte aspecte a mostenirii lingvistice...

Ultimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre legatura termenilor romanesti cu originea geto-daca: Ni s-au p strat de la daco-ge i i cteva nume de ape: n primul rnd Dun rea, care deriv dintr-un Dunaris dacic; apoi Arge ul din Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); Brzava, al c rei nume se reg se te n ora ul dacic Berzobis; Some ul: o inscrip ie latin din inuturile udate de acest ru vorbe te de Samus; este sigur c romanii au p strat vechiul nume, autohton. Acela i lucru cu Oltul, Aluta n izvoarele latine, i cu Tisa.

3. Sfera de utilizare:

Discursul este relevant pentru stilul stiintific si are relevant in domeniul istoriei si criticii literare.

4. Elementele situatiei de comunicare Emitator-Receptor-Mesaj

*Conform relatiei E-R (Emitator-Receptor)(Beneficiar)

Emitatorul este specializat, respectiv o persoana abilitata in domeniul istoriei si criticii literare. Receptorul nu este prezent explicit, dar se poate presupune ca este puternic specializat, respectiv tot o persoana abilitata in domeniul istoriei si criticii literare, sau nespecializat, categorie din care fac parte cititorii care sunt interesati de aceasta tema.

Relatia emitator-receptor este determinata de emitator prin numirea publicului-tinta (se adreseaza in special tinerilor, dupa cum reiese din titlul fragmentului).

*Conform efectului mesajului

Mesajul vizeaza ca efect acordul cu informatia in masura in care informatia este corecta stiintific si in masura in care este corect argumentata.

*Conform functiei mesajului (scop)

Functia mesajului este de informare, concentrata pe un subiect precis: legatura dintre termenii romanesti si originea geto-dac .

Mesajul are si functie educativa: in masura in care textul este folosit in procesul invatarii in orele de limba, dar si in masura in care un receptor nespecializat doreste sa conoasca problema.

*Conform incarcaturii emotionale a mesajului

Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.Autorul vizeaza o problema teoretica, exemplificata printr-un context cultural dat.

5. Caracteristici ale stilului:

a. Corectitudine: textul este alcatuit din enunturi construite in conformitate cu regulile grmaticale si semantice. b. Claritate:descriere clara, logica, coerenta, obtinutaprin folosirea unor cuvinte al caror sens este consacrat si prin evitarea termenilor prea specializati. c. Obiectivitate: continutul textului se refera la o problema reala, demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi/studenti familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o monima specializare. e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ (raport, limba, cercetari, termeni, origine etc.) f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor.

BILETUL 2. Stilul stiintific

1.Autor, titlu

In subsolul textului este indicat numele autorului,Sorin Alexandrescu, titlul lucrarii de unde este extras fragmentul, Paradoxul romnesc

Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din sfera stiintifica, specialitatea istorie.

2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ).

Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformiate cu sfera de referinta a cuvintelor).

In text sunt folositi termeni cu sens denotativ: paradox, istorie, cultural, european, geografia, latinitate,apartenenta, pamant, cultura, arte, caracter etc. Discursul are functie predominant referentiala.El formuleaza argumente referitoare la modul in care poate fi interpretata paradoxul roman.Primul enunt poate fi considerat un argument: Primul paradox al domeniului romn se refer la pozi ia sa n spa iul cultural european. Geografia i istoria au plasat Romnia ntre Europa central , Europa r s ritean i Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute ntr-o mare slav i ungar . Urmatorul enunt are un caracter explicativ.Spa iul romn s-a format astfel la frontiera a trei zone culturale diferite i, asemeni oric rui spa iu de frontier , i le-a apropiat, diferen iindu-se n acela i timp de fiecare din ele. [...]

Ultimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre cultura si caracterul domandit de romani: Romnii i-au creat propria lor cultur , acceptnd un minim de elemente comune cu fiecare zon vecin , minim care f cea posibil contactul cu aceasta i care a servit, n acela i timp, tocmai pentru a o diferen ia de celelalte zone vecine. Datorit unei asemenea arte au reu it ei s echilibreze caracterul, altminteri divergent, al acestor numeroase influen e.

3. Sfera de utilizare: Discursul este relevant pentru stilul stiintific si are relevant in domeniul istoriei si criticii literare.

4.Elementele situatiei de comunicare Emitator-Receptor-Mesaj *Conform relatiei E-R (Emitator-Receptor)(Beneficiar)

Emitatorul este specializat, respectiv un specialist in domeniul istoriei. Ideea rezulta din titlul lucrarii Paradoxul romnesc. Receptorul poate fi specializat si/ sau nespecializat. Specificul unor texte de acest gen este ca se adreseaza unuipublic larg , care nu trebuie sa fie neaparat specializat. *Conform efectului mesajului Mesajul vizeaza ca efect acordul cu informatia in masura in care este corecta stiintific.

*Conform functiei mesajului (scop) Functia mesajului este de informare concentrata pe un subiect precis: paradoxul domeniului romn. In acest context intrbarile esentiale ale mesajului informativ actualizate aici sunt:Ce? (paradoxul roman), Cum? (ca tablou al romanilor in care si-au format propria cultura si caracter). Mesajul are si functie educativa: in masura in care textul este folosit in procesul invatarii, dar si in masura in care un receptor nespecializat doreste sa cunoasca problema.

*Conform incarcaturii emotionale a mesajului Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.Autorul vizeaza o problema teoretica, exemplificata printr-un context cultural dat.

5.Caracteristici ale stilului: a. Corectitudine: din punct de vedere gramatical si lexical textul este corect alcatuit. . b. Claritate:descriere clara, logica, coerenta, ea se obtine prin folosirea unor cuvinte al caror sens este consacrat si prin evitarea termenilor prea specializati. c. Obiectivitate: continutul textului se refera la o problema demonstrata stiintific. d. Accesibilitate: limbajul este usor de inteles atat de specialisti, cat si de elevi/studenti familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o minima specializare. e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ (istorie, cultural, geografia, latinitate, cultura, arte, caracter etc.) f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor.

BILETUL 5. Stilul stiintific

1. Autor, titlu (se afl n partea dreapt jos) i tem (despre ce e vorba n text) n subsolul textului este numit autorul Vasile Prvan i titlul nceputurile vie ii romane la gurile Dun rii. Titlul sugereaz c textul ar putea fi de specialitate i c apar ine unei sfere tiin ifice (sensul sintagmei din titlu, nceputurile vie ii romane la gurile Dun rii, care sugereaz o plasare a unui

eveniment istoric - instaurarea vie ii romane n spa iu - la gurile Dun rii - i n timp - nceputurile). E important de remarcat faptul c tema fragmentului citat care se refer la modul de lectur a istoriei indic faptul c avem de-a face cu un text de escort , un text explicativ.

2. Tipul de discurs (text nonfic ional, justificativ) Discursul este nonfic ional (poate fi identificat conform predominan ei cuvintelor cu sens conotativ/ denotativ i n conformitate cu sfera de referin a cuvintelor). n text sunt folosi i termeni cu sens denotativ: istorie, popor, c r i-, via . Discursul are func ie predominant referen ial . El formuleaz argumente referitoare la modul n care poate fi interpretat istoria veche. Din acest punct de vedere fragmentul dat poate fi considerat o defini ie a tipurilor de lectur a istoriei: nv a ii care scriu istoria popoarelor sunt de dou feluri: unii, care din copil rie i pan la b trne e au tr it tot ntre c r i, iar al ii, care au tr it i via a cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, ur eniile i frumuse ile ei, cunoscnd n came i oase oameni vii de toate felurile. Urm toarele enun uri au un caracter explicativ. Ele enumera atributele fiec rui tip de cititor, respectiv cititorul care interpreteaz istoria numai prin intermediul altor lecturi i cel care coreleaz via a cu textele citite. Ultimul enun este favorabil celui de-al doilea tip de cititor. Considernd fragmentul o prefa la un model de lectur i interpretare a istoriei se poate afirma c autorul va citi istoria conform celui de-al doilea model.

3. Sfera de utilizare Sfera de referin a termenilor este cea la intersec ia dintre domeniul strict tiin ific i cel literar. Chiar dac discursul are relevan n domeniul tiin elor umaniste, stilul este tangent la domeniul eseisticii i al literaturii.

4. Elementele situa iei de comunicare ERM

Conform rela iei E-R (beneficiar) Emi torul este specializat, respectiv un specialist n domeniul istoriei, Ideea specializ rii este sus inut de titlul lucr rii -nceputurile vie ii romane la gurile Dun rii i de tem - modul n care este citit i interpretat istoria. Receptorul poate fi specializat, nespecializat, sau n curs de specializare (elevi, studen i). Conform efectului mesajului Mesajul vizeaz ca efect acordul cu informa ia n m sura n care este corect tiin ific. Conform func iei mesajului (scop) Func ia mesajului este de informare concentrat pe un subiect precis: cum se cite te i se interpreteaz istoria.ntreb rile esen iale ale mesajului informativ actualizate sunt: Ce? (istoria), Cnd? (de la nceputuri}, Pentru cine? (pentru speciali i,nv a i), Cum? ( citirea istoriei numai din c r i/ corelarea lecturii cu via a). Func ia educativ este prezent n m sura n care textul este folosit n procesul nv rii n orele de istorie sau este folosit de diver i receptori interesa i de subiect.

Conform nc rc turii emo ionale a mesajului Mesajul este neutru din punctul de vedere al implic rii afective a autorului, prin datele furnizate. Prin tonalitate ns textul tinde c tre emo ional, gra ie figurilor de stil prezente n text i gra ie construc iei ample a frazei.

CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. Corectitudine: din punct de vedere gramatical i lexical textul este corect alc tuit. 2. Claritate: descriere clar , logic , coerent , ob inut prin folosirea unor cuvinte al c ror sens este consacrat i prin evitarea termenilor prea specializa i. 3. Obiectivitate: con inutul textului se refer la o problem aflat la grani a dintre subiectiv i obiectiv, dup cum indic i fragmentul citat n care discursul este construit pe dou moduri posibile de lectur . 4. Accesibilitate; limbajul poate fi n eles de speciali ti, dar i de elevi/ studen i familiariza i cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o minim specializare (sate, ora e, ri, biserici, nv a i). 5. Proprietatea termenilor, termenii sunt folosi i cu sensul propriu (istorie, popoare, r spunsuri). 6. Sens unic (oper nchis ): receptarea textului dat se face numai n sensul indicat de autor.

BILETUL 94. Stilul juridic - administrativ

ETAPE 1. Autor, titlu (se afla in partea dreapta de jos) si tema (despre ce este vorba in text). Informatiile apar in subsolul textului. In cazul textelor juridice, autorul este institutia care elaboreaza legea. Titlul din subsolul textului specifica domeniul de aplicare, Conven ia European a Drepturilor Omului. Titlul sugereaza ca textul apartine stilului juridic-administrativ. Tema face referire la drepturile omului.Aceasta se concentreaza asupra drepturilor omul in diferite ipostaze. In acest sens legea prevede trei tipuri de drepturi: dreptul la respectarea vie ii sale private i de familie, dreptul la libertatea de gndire, de con tiin i de religie sidreptul la libertatea de exprimare. Cele trei articole de lege se insccriu in sfera relatiilor interumane. Ele vizaza relatiile din viata privata a omului (relatiile de familie), si relatiile din viata publica.

2.Tipul de discurs (text nonfictional, descriptiv)

*Conform specificului discursului Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in conformitate cu sfera de referinta a cuvintelor). In text sunt prezente cuvinte cu sens denotativ: autorit i, lege, gndire, con tiin , religie.

3.Sfera de utilizare Textul apartine stilului juridico-administrativ, utilizat in relatii administrative, oficiale, de natura juridica.

4.Elementele situatiei de comunicare ERM (emitator-receptor-mesaj) -conform relatiei E-R (beneficiar) Emitatorul este specializat: institutia care da legile. Ideea specializarii este sustinuta de titlu Conven ia European a Drepturilor Omului, si de termenii de specialitate: lege, penal, securitate nationala, societate democratica, autoritatilor publice etc. Receptorul este si el specializat, respectiv, cel care aplica legea, dar si nespecializat, adica cetateanul beneficiar care citeste legea. -conform efectului mesajului Acordul cu informatia este prezent in masura in care legea este justificata de un anumit context social. -Conform functiei mesajului (scop) Texul are functie de informare: are dimensiune pragmatica si aplicabilitate in sfera vietii private si vietii publice. Structural textul raspunde la intrebarile specifice textului informativ:Ce? (drepturile omului), De ce? (sunt importante: fiindca orice cetatean poate avea acces liber si neingradit la informatiile de interes public). Textul are si functia de popularizare, prin promovarea legii in randul cetatenilor. Functia educativa consta in a sugera un anumit comportament intr-o situatie data, respectiv cunoastearea anumitor informatii de interes public. -Conform incarcaturii emotionale a mesajului Mesajul este preponderent denotativ, se adreseaza ratiunii si este lipsit de componenta afectiva.

CARACTERISTICI ALE STILULUI

1. Are formule fixe: fiecare paragraf incepe cu un numar.

2. Obiectiv si impersonal: in text nu exista marcile autorului.

3. Accesibil, clar si precis: accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis pentru ca numeste situatia si comportamentul.

4. Vocabular pronuntat specializat: lege, art.

6. Folosirea cliseelor : In acest context, sablonul se materializeaza in structura formala a textului, respectiv, paragraful care defineste continutul articolului (8, 9, 10). PARTICULARITATI LINGVISTICE Lexicale: Termeni de specialitate: lege, penal, securitate nationala, societate democratica. Monosemantism si neologisme. Morfologice: Substantive abstracte Reflexiv impersonal si Forme impersonale. Sintactice: Enunturile sunt structuri de tip cliseu, propozitiile sunt principale, dezvoltate, independente, enuntiative cu nuanta imperativa, in ceea ce priveste aplicabilitatea. Predomina coordonarea. Stilistice: Clisee:art. 8,9,10; paragrafe 1,2.

BILETUL 97. Stilul publicistic

ETAPE

1. Autor, titlu (se afl n partea dreapt jos) i tem (despre ce e vorba n text)

Textul are n subsol autorul, Jonathan Scheele, i titlul Conferin a domnului Jonathan Scheele.Titlul trimite la condi iile unei comunic ri eficiente, foarte pu in sau deloc cunoscute vorbitorilor. Tema este definirea Ce nseamn s fii european

2. Tipul de discurs (text subiectiv-reflexiv, nonfic ional) Din informa ia din subsolul textului rezult tipul de text: conferin (convorbire), adic expunere f cut n public asupra unei teme din domeniul tiin ei, artei, politicii etc., cu inten ia de a informa, de a instrui, de a omagia etc. Func ia discursului este conativ . Textul este nonfic ional (poate fi identificat conform predominan ei cuvintelor cu sens denotativ i n conformitate cu sfera de referin a cuvintelor). Textul nu are elemente de confesiune. Este un text care se apropie de domeniul tiin ific, prin tematic i prin modul de construire a discursului. n acest sens poate fi considerat un text reflexiv. El prezint dialogul din punctul declan rii lui, lundu-se n seam capacit ile interlocutorilor, disponibilit ile acestora, apreciindu-se ca valoare fundamental n comunicarea de acest tip, respectul. Primul enun sugereaz faptul c tema articolului urmeaz dup o alt interven ie Am fost invitat s vorbesc despre Ce nseamn s fii european. V m rturisesc c nu mi este u or s dau un r spuns, pentru c sunt deja european: e o stare fireasc ,

pe care nu simt nevoia s o definesc. [ ] Demonstra ia porne te de la alegerea interlocutorilor, de la declinarea pozi iilor acestora, care, obligatoriu, au opinii diferite, au aceea i disponibilitate intelectual , au un fond de referin comun (valori, reguli, principii). Se anticipeaz din enun urile de nceput ale articolului condi ia esen ial a efortului colocvial, acela de a ob ine un adev r diferit de cel de la care s-a pornit. Regulile notate ntr-un limbaj aflat la grani a beletristic/ publicistic vizeaz personalitatea vorbitorilor, dimensiunea moral a acestora, for a de a renun a la vanit i i mici orgolii. Pentru a convige, se apeleaz la exemple alegorice (pentru a defini calitatea de european prin mp rt irea unui set de valori). Tran ant, se nume te ca virtute cardinal fundamental a dialogului facultatea de a vedea, coroborat , n viziunea autorului pu in la istoria Uniunii Europenei. Pericolele intuite care ar amenin a spa iul public, n cazul ignor rii regulilor formulate, sunt vorb ria i discursul toren ial. Articolul este construit dup structura discursului argumentativ.

3. Sfera de utilizare Textul este la intersec ia dintre stilul beletristic (eseistic) istilul publicistic. Apar ine stilului publicistic prin tem i prin faptul c este un articol, prin efectul de convingere (persuasiune) i apar ine stilului beletristic prin maniera subiectiv de tratare a temei.

4. Elementele situa iei de comunicare ERM (emi otor-receptor-mesaj)

o Conform rela iei E-R (beneficiar)(emi tr-receptor) Rela ia emi tor-receptor este traductibil n termenii autor-cititor. Aici emi torul este specializat, problema comunic rii fiind o problem constant a sa. Receptorul nu trebuie s fie neap rat specializat, dimpotriv , prin modul de construire a discursului reflexiv se poate presupune c autorul vizeaz un public- int nespecializat n domeniu, dar interesat de ceea ce nseamn a fii european. Se poate spune, de asemenea, c textul citat este o invita ie la a n elege ceea ce inseamn s fii european.

Conform efectului mesajului. Mesajul vizeaz ca efect principal persuasiuneareceptorului. Primul efect ar fi cel de a convinge un receptor neini iat sau slab ini iat c definitorie pentru cunoa terea a ceea ce inseamna a fii european st la baza valorii. Titlul este construit ca s preg teasc terenul pentru persuasiune. Efectul de persuasiune este ns gndit de la nceputul discursului prin punerea problemei:pentru a defini calitatea de european prin mp rt irea unui set de valori. Printr-un astfel de enun , autorul incepe sa defineasc din punctul s u de vedere ceea ce inseamn a fii european. Astfel citit, primul enun are efect de captare a aten iei, fiindc el creeaz un nivel de a teptare. Un alt efect ar fiacordul. El poate veni de la receptorii specializa i.

Conform func iei mesajului (scop) Textul are func ie de informare. ntreb ri definitorii pentru mesajul informativ: Cine? (Jonathan Scheele), Ce? (definitia europeanului), De cnd?, Pn cnd?, De ce? (Uniunea a ap rut din nevoia de a nu mai avea niciodat un r zboi mondial. Planul,

Visul a fost integrarea voluntar a economiilor Europei att de strns, nct r zboiul sa nu mai fie o op iune. i a reu it, iar succesul se traduce ntr-o valoare european clar i palpabil : pacea. ntre statele membre nu au mai existat r zboaie dup 1950.). Func ia educativ este reprezentat de prezentarea unei perspective asupra valorii de a fii european.

Conform nc rc turii emo ionale a mesajului Mesajul este emo ional n m sura n care textul este o mpletire ntre evocare i argumentare. Textul face apel la afectivitate, dar i la ra iune.

CARACTERISTICI ALE STILULUI

1. Corectitudine: enun urile sunt alc tuite corect din punct de vedere gramatical.

2. Claritate: exprimarea clar , logic , coerent a gndurilor, a sentimentelor i a ideilor; ea se ob ine prin folosirea unor cuvinte al c ror sens este consacrat i prin evitarea termenilor prea specializa i.

3. Obiectivitate: enun urile se refer la o dimensiune fundamental a existen ei umane: europenizarea; tendin a spre subiectivitate este prezent prin m rcile morfologice (verbe la persoana a II-a singular).

4. Accesibilitate: n text este prezent un limbaj specializat (statele membre, Uniunea European etc.), ns familiar cititorilor i ascult torilor.

5. Sens multiplu (oper deschis ): este o secven spre alte sensuri i poate genera alte opinii.

cu rol n formarea vorbitorilor, care poate trimite

6. Mesajul are dou dimensiuni fundamentale, informativ i educativ : atitudinea informativ este realizat prin discurs reflexiv, iar atitudinea educativ este realizat prin tonul adres rii.

FORMA DISCURSULUI PUBLICISTIC

Articol - text informativ (cu func ie predominant referen ial , dar poate avea i func ie conativa). El poate fi argumentativ, demonstrativ, reflexiv, eseistic.