46 Giorgio Mambrettilsi Jean Seraphin

Sectiunea transversala a creierului domnului Ranchiuna vizualizata de

computerul tomo graf.

Citire: focare ale lui Hamer

n cortexul temporal drept,

ntr-un punct care guverneazacaile biliare ...

Conflictul este localizat n

cortexul temporal dec1ansnd

ulceratii de cai biliare n faza

de simpaticotonie.

nsa, iata ca IDonmul Ranchiuna trece pesteranchiuna sa $i intra n faza de vagotonie ...

Ca urmare, va avea dureri la ficat, ~esi pna acum nu a simtit nimic(cu exceptia, furiei reprimate mpotriva fostului angajator).

n aceasta faza, cnd conflictul este rezolvat,

poate sa apa a un cancer de reconstruire a cailor

biliare, un e iteliom sau o hepatita.

47

vizualizata de

Conflictul este localizat ntr-

o zona cerebrala care ar putea

declansa o anghina pectorala n

faza de simpaticotonie.

nsa, domnul feritoriu si regaseste siguranta

"teritoriala" ~tr-un alt ambient, si trece la fazade vagotonie ...

Medicina cu rUSU! njos

Sectiune a transversala a creierului ~omnului Teritoriu

computerul tomograf.

Citire: focare ale lui Hamer

n cortexul peri-insular din

partea dreapta, care poate

implica organe precumarterele coronare.

Rezolvnd conflictul, domnul Teritoriu va produce un edem de reparare n

raport cu focarele lui Hamer, iar u1cer~tiile microscopice ale coronarelor sevor cicatriza. Acest proces de cicauitare va putea ajunge pna la ocluzia

arterei, n timp ce edemul cerebral vr. putea atinge o dezvoltare capabila

sa ucida artera vecina, care regleaza ~tmul inimii. Acest lucru va transmiteinimii instructiuni anarhice, provocno un infarct miocardic.

48 Giorgio Mambretti si Jean seraphin

Sectiunea transversala a creierului domnului Frustrare vizualizata de

computerul tomo graf.

nsa, domnul Frustrare si revine si intra n faza de vagotonie. f

Citire: focar al lui Hamer

n trunchiul cerebral, n

corelatie cu intestinul.

Conflictul este localizat ntr-un punct

al trunchiului cerebral care guverneaza

intestinul si declanseaza producerea

de polipi n faza de simpaticotonie.

Domnul Frustrare va remedia proliferarea la nivelul colonului printr-o

hemoragie, eliminnd celulele tumorale.

Se va simti obosit si va merge la medic ... care, ignornd complet faptul ca

bolnavul se afla n faza de vindecare, va emite un diagnostic ce risca sa

declanseze o agravare a stresului, cu:

frica de moarte (care va provoca un cancer pulmonar);

frica de a nu putea procura esentialul (care va provoca un cancer la "

ficat);

frica ca totul se va prabusi asupra sa (patologii renale).

49

P-S'~tP"

(1)

~p.,'"

"Bolile nu exista si nu au existatniciodata n sensul n care noi le-am nteles. Acesteanu sunt dect fazele diferite ale unui program special

bine fondat (SBS), conceput de natura."

Dr. Ryke Geerd Hamer

A PARTE

CAIPTOLUL I

(Lao Tsu)

John Ecc1es, premiul Nobel pentru medicina pentrudescoperirea proceselor chimi e responsabile de propagareade impulsuri nervoase, sustine a: majoritatea savantilor esteformata la scoala de materialism Este o matrita extrem de rigidaconstituita dintr-un ansamblu d dogme care nu sunt, n modnecesar~ justificate din punct de vedere stiintific! Printre altele,afirmatia ca existenta noastra nu este dect o simpla combinatiebiologica, fara ncercarea de a ntelege toate elementele care

nu-si gasesc locul n acest ansarblu (sub pretextul ca nu ar fi"stiintifice") nu este o dogma, fste mai rau, este o superst!tie!

Stiinta este plina de superstitii, df credinte de toate tipurile ... Insa

ceea ce este cu adevarat tulburat r, este ca oamenii sunt convinsi

de faptul ca stiinta are raspuns l orice.12

Precum am vazut n pagini IIprecedente, cele cinci legi ale

Noii Medicini ofera, n sfrsit, un sens vietii si manifestarilor sale;nu mai este vorba despre a recu oaste simptomele si despre a leelimina rapid cu medicamente, i mai degraba este vorba despre

12, Citat de Dr. Ch. Randier, Le SIDA: u1' autre regard, n Infor Vie Saine n. 92,Noiembrie-Decembrie

S4 GiorgioMambretti si Jean Seraphin

a ntelege cauza emotionala profunda proprie fiecarui individ,trezind n el constienta ca poate inversa procesul si schimbadirectia. Este o calatorie interna facuta de noi nsine, uneori"dureroasa" nsa ntotdeauna purtatoare de rezultate precise: vapune punct si va ncepe o noua viata, pe baze noi.

nainte de a ilustra diferitele tipuri de conflicte si consecintelelor, poate ar fi ntelept sa reluam firul subiectului rezumnd,n cteva cuvinte, relatiile existente ntre diferitele zone alecreierului, originea embriologica a organelor si patologiilereferitoare la acestea.

Trunchiul cerebral administreaza conflictele cele mai

"arhaice", de importanta vitala, care ne lovesc n strafundulfiintei noastre: a prinde, a nghiti, a face sa treaca, a digera, aelimina "mbucatura" n diferitele sale sensuri, de la hrana la bani,de la aerul respirat la cstigarea unui pariu pe care-l consideramdeja n buzunarul nostru si care ne-a scapat deoarece am pierdutbiletul de joc ...

n faza activa a conflictului, patologia sau boala se exprimaprintr-o proliferare celulara la organele guvernate de trunchiulcerebral si derivate din endoderm. n faza de refacere si nprezenta ciupercilor si micobacteriilor, va avea loc un proces decazeificare sau de necroza.

Creierul mic sau cerebelul administreaza conflictele

referitoare la "cuib" si la integritatea persoanei. Si aici, va existao proliferare celulara n faza de conflict activ, la organele carederiva din mezodermul cerebral, cu necroza cazeoasa (cu aspectde brnza) n faza de refacere.

Maduva cerebrala (cerebral medulla) administreazaconflictele de subapreciere precum si pe cele referitoare launele aspecte ale sexualitatii. n timpul fazei de conflict va aveao pierdere de substanta la organele ce deriva din mezodermulmaduvei cerebrale si sunt comandate de aceasta din urma. n fazade refacere, procesul care tinde sa umple lizele va da sarcoame,limfoame, lipomuri, fibroame si chisturi.

ETAPE TIP DELOCALIZAREF01TAORGANEHISTOLOGIESEMNE DESEMNE DEGERMEN!

EVOLUTIVE

CONFLICTCEREI3RALAEMI3RIONARA SIMPATICOTONIEVAGOTONIEACTIVAr

I - Supravietuiese

arhaietrunchiendodermsisteme:epiteliuadenoeareinomhemoragie,eiupereivital

cerebral digestivglandularnoduliehisturi,mieobaeterii

respirator

ealeifieare

urinar

coma

de reproducere

Il - Mu protejez

murdarcerebelmczodermdermuepiteliucancerchisturimieobacteri i

f,-iea de a fi atacat

ecrebelospleuru+de vcgetatiiaseitabaeterii

perieard

tesutmezoteliompleurezie

pcritoneu

eonjunetiv

II I - Mu deplasez

subapreeieremaduvamezodermuloase!esutuleer,miombaeterii

pierdere

cerebralamuduveicartilagiiconjunctivnecrozaosteom

rcferitor la un

ccrebraleIcndoane decalcifiereosteosarcom

lichidmusehileueemie

ganglioni grasimimaduva osoasa

IV - Ma perfee-

relationalcortexectodermepidermacpiteliuulcer,polip,viruslll'i

tionez

tcritorialcerebral arlere coronarede aeoperirenecroza,epiteliom,

Comunic

dreapta (barbat)bronhiiblocaj funetionalinfaret,

stnga (femeie)

relina(paralizic,epilepsie,

diabet),

cicatrizare,

tulburari de

incetarea

comportament

disfunc!iilor

~~:i5

~v,s::v,s::......

Si''-.-oV,

VlVl

56 Giorgio Mambretti si Jean Seraphin

Cortexul cerebral sau scoarta cerebrala administreazaconflictele referitoare la teritoriu si la frontierele ce delimiteazapersonalitatea individului prin raport cu altii. n faza activaa conflictului va pierde substanta la organele de provenientaectodermica, guvernate prin cortex, cu restituiri de substanta princicatrizare n faza de refacere, sau cu patologii oncoechivalente(paralizie, blocaj functional) n faza conflictuala si de rentoarcerela normal n faza de refacere.

Pentru a ntelege localizarea manifestarii patologice estesuficienta reconectarea la momentul precis al socului emotional(DHS): n acel moment se produce o asociere emotionalaimediata si spontana ntre semnificatia subiectiva a emotieidovedite si localizarea la nivelul corpului; nu este acelasi lucrusa primesti un afrontl3 n plina fata sau un picior la fund .14

Ar lua prea mult timp examinarea tuturor patologiilor sia conflictelor care le genereaza; scopul acestei carti este acelade a sensibiliza cititorul, n mod natural, spre o noua viziunecu privire la medicina si de a-l ncuraja sa caute n el nsusi,originea problemei sale de sanatate, pornind de la legile enuntatemai sus. n paginile urmatoare, vom descrie unele dintre cele mairaspndite patologii. Cititorul interesat va putea gasi informatiisuplimentare cu privire la lucrarile doctorului Hamer pe site-urileinternet mentionate n bibliografie.

PIELEA

Pielea este unul dintre organele cele mar Importante alecorpului uman pentru ca acopera, la individul adult, o suprafatade circa doi metri patrati. Nu are numai o functie de protejare side acoperire a organismului, ci si un rol esential n supravietuireanoastra, asigurnd, de exemplu, un proces de respiratie. Se dis-ting sapte straturi n structura sa, nsa pentru scopul nostru estesuficient sa tinem cont de trei subdiviziuni principale:

13, Insulta, jignire, ofensa.

14, Dr. Ch. Tandier, Les decouvertes du Dr. R. G. Hamer: legile biologice, n Infor VieSaine, n. 117

Medicina cu susul fnjos 57

- epiderma, stratul cel mai superficial, de provenienta ecto-dermica;

- derma, stratul situat imediat dedesubt, legata de mezodermulcerebral;

- hipoderma, cel mai adnc strat, legata de mezodermul maduveicerebrale.

Dupa cum am vazut, la diferitele origini embrionare corespundconflicte, patologii si refaceri diferite.

Vom examina numai epiderma din cauza nenumaratelorafectiuni cu care se confrunta n mod constant dermatologii.

Iepurele abandonat

A fost odata un iepure care, la rentoarcerea sa de la scoala, nu a gasit pe

nimeni acasa. Si-a cautat tatal si mama, si-a strigat fratii si surorile, nsa

nu i-a raspuns nimeni; s-a simtit trist si singur si s-a ntins pe pamnt; i

era frig si se simtea abandonat. n timpul cautarii a nceput, sa-si piarda

paml, pe aici pe acolo: manifesta un conflict de separare. nsa, ncetul

cu ncetul, a observat prospetimea ierbii si frumusetea florilor din juml

lui; a observat vrabii le si rndunelele care zburau pe ceml albastm si a

nteles ca ntreaga natura era prietena sa. Singuratatea era nvinsa. A prins

curaj-si s-a rentors acasa, fericit si total rencalzit; mama si tatal sau l

asteptau! n momentul acela, a nceput sa se zgrie furios cu Iabuta sa

posterioara: era n curs de vindecare, fara sa stie acest lucm.

Iata ce se ntmpla n realitate cu noi, cnd suferim de asa-numitele boli

de piele.

ntregul nostru corp este acoperit de epiderma, si de fiecaredata cnd intram ntr-un conflict cu ceva sau cu cineva, ntr-un mod real sau imaginar, pielea este cea care se va implica:strngere de mna, a mngia, a primi o palma, a avea un raportamoros, a mngia o pisica, etc. Conflictele cu privire la epidermasunt de tipul: "Vreau sa fiu n contact nsa nu pot". n timpulfazei active a conflictului pielea se u1cereaza si acolo contactuldevine imposibil iar n faza de refacere epiderma se umfla sise nroseste. Vom vedea aparnd manifestari cutanate precum

58 Giorgio Mambretti si Jean seraphin

exanteme (eruptii cutanate), dermatite, urticarii, neurodermite sieczeme; pielea pare a fi bolnava. n general, n acest momentse va consulta dermatologul, chiar daca pielea se afla n faza derefacere; dat fiind faptul ca faza activa a fost, n general, de lungadurata, acelasi lucru se va ntmpla si n faza de refacere. Deasemenea, poate duce la re caderi urmate de noi faze de refacere,care vor ntrzia procesul de vindecare.

o fetita a fost crescuta de bunica sa pna la vrsta de zeceani; parintii sai, erau ntotdeauna plecati datorita muncii lor,neputndu-se ocupa de educatia sa. Dar, n final, mama sa obtineun post stabil n Franta si decide sa duca fetita cu ea, departede bunica. Micuta suporta greu aceasta separare (conflict deseparare) si pielea sa ncepe sa prezinte ulcere; mai mut, arepicioarele ntotdeauna reci. Cu timpul copila se obisnuieste sidepaseste socul emotional, intrnd n faza de refacere. Atunci, ivor apare eruptii cutanate, pe ambele brate, datorita faptului caavea obiceiul sa-si mbratiseze bunica.

TESUTUL ADIPOS, MUSCHII, TENDOANELE SIOASELE

Aici se manifesta conflictele de sub apreciere de sine, cu toategradele de intensitate posibile, n punctul n care subaprecierea(simbolica sau reala) este aplicata.

Tesut adiposPrezent pe toate suprafetele corpului, are o functie izolatoare

care reduce pierderea de caldura de la nivelul pielii, constituieo rezerva importanta de energie, sustine si protejeaza diferiteorgane. Functia dominanta a celulelor sale este aceea de anmagazina trigliceridele, grasimile neutre.

Marius B. are saptesprezece ani, vrsta primelor tentative deseductie, nsa se simte prea slab; de fiecare data cnd o tnara lpriveste, gndeste imediat: "n mod sigur, ma va gasi prea slab!"n urmatorii douazeci de ani, lipomurile si vor face aparitia petoata suprafata corpului, nsa vor dispare ntr-o saptamna n

Medicina CZ{ susul njos 59

momentul n care Marius va nielege propria sa problema. Estevorba despre un conflict usor de subapreciere de sine n raportcu o parte a corpului sau, consi erata de el ca fiind inestetica (deexemplu, a nu avea picioare moase, etc.). Acesta va provocao necroza de tesut adipos n pe ioada fazei active de conflict, siun lipom, o reconstruire excesiv de tesut, n faza de refacere. Lasolutionarea conflictului, lipom l se va opri din crestere.

Muschi netezi si striati

Acesti muschi produc misClrea, care deriva din alternanta

existenta ntre contractie si reIa are musculara.- muschii striati (numiti asa in cauza dispunerii particulare

a fibrelor lor) se insereaza e os pentru a permite miscareascheletului.

- muschiul cardiac constituie~artea principala a inimii.- muschii netezi se gasesc 1 partile interne ale cavitatilor

(stomac, intestin, organe ab ominale si vase sanguine).

care au functia de fixare a

Tendoane

Sunt "sfori" de tesutmuschilor pe oase.

n ceea ce priveste muschii s riati, socul este ntotdeauna legatde o usoara subapreciere de sin n strnsa relatie cu miscarea: afi incapabil de a o lua la picior, refuza sau a respinge, a se aparasau a ataca. Ca urmare, avem d -a face cu o atrofie musculara nfaza activa a conflictului si o hi I ertrofie n faza de refacere.

Conflictul va fi diferit pentI muschii netezi: imposibilitateade a mpinge "mbucatura" m i departe de intestin. Efectul vafi o necroza musculara n timp l fazei active; un miom, coliciintestinali si o crestere a peristaltismului n faza de refacere.

n cazul unei usoare subeva uari de sine n corespondenta cuamplasarea tendonului, faza d simpaticotonie se va manifestaprintr-o necroza de tendon ( ptura tendonului lui Achile, deexemplu) n timp ce faza de vagotonie va comporta reconstruireatesuturilor tendonului prin turn factie, umflatura.

60 Giorgio Mambretti si Jean Seraphin

Oase

Acestea constituie structura ce sustine si protejeaza organeledin corp, permitnd miscarea. Osul este un tesut dinamic care serennoieste n mod continuu, descompunndu-se si regenerndu-se pe toata durata vietii.

Conflictul de subapreciere de sine va fi mai specific si maiintens daca se va manifesta n oase. Va provoca, n acest caz,decalcifierea unei parti a scheletului, ce poate ajunge pna laosteoliza (adevarate gauri) daca conflictul continua un timpndelungat.

OvibosuP5

Este sezonul iubirii n padurile din nordul Canadei iar ovibosii se l~pta

pentru cucerirea femeleloL Batalia, care se deruleaza fara varsare de

snge, este oarecum speciala: cei doi patrupezi si iau un elan lung

pentru a-si ciocni fnmtile, perdantul fiind ntotdeauna cel care se

retrage. Prin Ulmare, cei doi adversari trebuie sa-si concentreze toate

f0l1ele n membrele posterioare, n muschii coapselor. Perdantul va

trai un conflict de subapreciere de sine fiindca nu i-a putut face fata

adversarului, pe care l va manifesta n acea parte a corpului ce nu i-

a permis sa reziste: femurul. Va ncepe, atunci, o decalcifiere de col

femural. nsa timpul trece furnizndu-i masculului n cauza posibilitatea

de a depasi subaprecierea de sine, si de a trece la faza de refacere: se

va fonna, astfel, o fonnatiune osoasa care va avea functia de a face

colul femural mai rezistent dect nainte, avnd n vedere unnatoarelebatalii.

n iunie 1993, Clara R. este solicitata de catre colegele salesa apere o secretara care a fost concediata. Soc: nu numai cadirectorul n-a ascultat-o, mai mult, el i-a facut reprosuri si aamenintat-o, la rndullui, ca o va da afara. Clara s-a simtit de douaori subapreciata: mai nti, n ochii directorului care a fortat-o"sa-si plece capul" iar apoi n ochii colegelor sale pentru ca nu areusit sa-I nduplece pe director sa o reprimeasca pe fosta colega.n acelasi an, n decembrie, uzina se nchide si Clara si gasesteun nou loc de munca; la scurt timp, i apar dureri cervicale mari,

15. Animal nllnegator din regiunile boreale, cu caractere de bou si de oaie.