PREGĂTIREA PENTRU EXAMINĂRILE RADIOLOGICE ALE BOLNAVULUI CU AFECŢIUNI DIGESTIVE

Planul lecţiei:

1. Pregătirea bolnavului pentru examinarea radiologică a stomacului-

radiogastroscopia: definiţie, scop, indicaţii, contraindicaţii, pregătirea pacientului,

necesarului, tehnica efectuării, supravegherea pacientului după examinare.

2. Pregătirea bolnavului pentru examinarea radiologică a vizicii biliare-

colicistografia: definiţie, scop, indicaţii, contraindicaţii, pregătirea pacientului,

necesarului, tehnica efectuării, supravegherea pacientului după examinare.

3. Pregătirea bolnavului pentru examinarea radiologică a intestinelor- irigoscopia:

definiţie, scop, indicaţii, contraindicaţii, pregătirea pacientului, necesarului, tehnica

efectuării, supravegherea pacientului după examinare.

Principiile generale ale diagnosticuluii RadiologicExaminările radiologice au scopul de a contribui cu elemente obiective deosebit de valoroase la stabilirea diagnosticului, urmăririi evoluției unor boli și a procesului de vindecare. Ele se fac cu ajutorul razelor Rentghen. Razele Rentghen au o putere de penetrabilitate foarte mare, străbătînd corpurile materiale, însă în drumul lor ele sunt în parte absorbite în funcție de ponderea atomică a corpurilor pe care le traversează.Metodele radiologice de diagnostic permit explorarea structurii, numeroase funcții ale corpului omenesc, ce sunt inaccesibile observaţiei directe. Datele furnizate de examinările radiologice adesea sunt decisive pentru diagnostic şi diagnosticul diferenţial pot reprezenta mijloace a unor modificări patologice.

Pregătirea bolnavului pentru examinarea radiologica a tubului digestiv Această examinare se face fară nici o pregtire prealabilă. In majoritatea cazurilor, se vorbeşte de urgenţe mari, care nici nu permit pregătirea. Examinarea se face la bolnavii suspectaţi de abdomen acut, cînd încercările de golire a tubului digestiv şi administrarea substanţelor de contrast ar putea provoca agravarea bolii de bază cu consecinţe fatale. Pentru examenul radiologie gastrointestinal se va folosi ca substanţă de contrast sulfatul de bariu chimic pur, care are o putere de absorbţie mare, dar nu este toxic. Pentru a urmări sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subţire şi a colonului, bolnavul va fi rechemat conform indicaţiei medicului după 2-8 şi 24 ore. Pentru examinarea intestinului subţire, bolnavul poate fi rechemat de mai multe ori, încă în primele ore. In acest caz, bolnavul nu va primi nimic de mîncat sau de băut şi nu i se vor administra medicamente. După terminarea examinării se va ajuta eliminarea substanţei de contrast cu un purgativ. Scaunul va fi colorat în alb, ceea ce trebuie preîntîmpinat pacientul să nu se sperie.

Reguli generale de pregătire a bolnavilor pentru examinări radiologiceExaminarea radiologică a bolnavilor prevede pregătirea condițiilor de mediu, precum şi pregătirea bolnavilor.

- Pregătirea condiţiilor de mediu cad în sarcina asistentei de radiologie. Ea se va îngriji la temperatura corespunzătoare bolnavului dezbrăcat ce trebuie să fir de cca 20°C.

- Pregătirea psihică a bolnavului o face asistenta de salon pentru ca bolnavii să nu fie impresionaţi de aparatura electrică şi nici de întunericul pe care se face examinarea.

- Completarea biletului de trimitere cu date personale şi de spitalizare ale bolnavului pe care asistenta le scoate din foile de observaţie.

- Înştiinţarea serviciului de radiologie despre examinarea cerută pentru a se putea planifica în ordinea urgenţei.

- Pregătirea bolnavului se va face în funcţie de examinarea cerută.- Transportarea bolnavului la serviciul radiologie se va face în funcţie de starea lui

după normele transportului intraspitalicesc. El va fi întotdeauna însoţit de asistenta de salon.

-Ajutorul acordat în timpul examinării - priveste bolnavul sau medicul.Bolnavul va fi dezbrăcat pînă la regiunea examinată, iar bijuteriile vor fi îndepărtate pentru ca

umbra lor să nu deranjeze aspectul radiologie real, dacă deplasarea bolnavului este contraindicată se foloseste aparatul portativ de roentghendiagnostic care se a aduce la patul bolnavului.

Radiografia - este fixarea imaginii radiologice pe o placă fotografică. Este un document obiectiv care poate fi păstrat pentru comparaţii ulterioare. Este mai bogată în detalii şi timpul de examinare este nelimitat, putînd fi consultaţi de mai mulţi specialişti. Tipul de iradiere la radiografie e foarte mic. Seriografia - compensează unele deficienţe ale radiografiei prin executarea radiografiilor ţintite şi înscrie cu ajutorai seriografelor. Tomografia - este obţinerea imaginii radiografice a unui strat oarecare, dintr-o parte a organismului. Metoda aceasta evită greşelile de interpretare, care ar putea rezulta din suprapunerea imaginilor straturilor regiunii examinate, cum se întîmplă la radiografia obiţnuită.

Radiokimografia — constă în înregistrarea radiografică a mişcărilor organelor interne, vizibile radioscopic sau a celor care se văd cu substanţe de contrast (stomac, duoden, etc). Electrokimografia - constă în înregistrarea mișcărilor cardiace şi a densităţii pulmonare cu ajutorai unor celule fotoelectrice, adaptate la aparatul de radioscopie.

Radiofotografia - constă în fotografierea imaginii unui ecran fluorescent pe filme de dimensiuni reduse. Ea serveşte pentru depistarea activă şi precoce a bolnavilor de tuberculoză pulmonară, cancer bronhopulmonar etc.

Roenоgencinematografia - constă în filmarea imaginilor pe ecranul radioscopic sau direct după ieşirea razelor din corpul omenesc fără intermediul ecranului. Filmul obţinut se proiectează pe un ecran obiţnuit de proiecţie, dînd o imagine radiologică dinamică.

Roentghenteleviziunea — constă în capacitatea imaginii radiologice şi televizarea ei. Această metodă tinde să înlocuiască în viitor examenul radiologie simplu.

Computer - tomografie - realizează imagini în straturi subţiri din orice parte a organismului cu ajutorai ordinatoarelor. Imaginile unei secţiuni tomografice efectuate în plan axial de către unul sau două tuburi radiogene ce se rotesc în jurul corpului omenesc.

Metodele radiologice de diagnostic Radiogastroscopia este metoda cea mai expeditivă de examinare radiologică. Bolnavul este aşezat între sursa de raze Rentghen și ecran, imaginea fiind citită imediat. Radioscopia asigură o orientare rapidă, dă o imagine dinamică, reflectă modificările funcționale ale organului examinat şi evidențiază prin mişcarea bolnavului sub ecran şi zonele ascunse ale organelor.Scopul este explorator, care determină forma, mărimea, poziţia, mobilitatea stomacului, se poate determina ulcerul stomacal, cancer etc.

Indicaţiile:1. ulcer stomacal în stadie de remisie;2. cancer stomacal;3. stenoză a esofagului;4. gastritele în remisie.

Contraindicatiile:1. ulcer stomacal în stadie de acutizare;

2. gastrită acută;3. hemoragie gastrică;4. arsuri ale mucoasei stomacului, esofagului;5. abdomen acut;6. peritonite;7. sarcina;8. bolnavi cu insuficiență cardiovasculară decompensată;9. bolnavii ce nu suportă suspensia de bariu.

Utilajul necesar:1. un pahar curat;2. o lingură;3. sulfat de bariu;4. 200 ml de apă;5. utilajul necesar pentru efectuarea clismei evacuatorii.

Pregătirea pacientului:- Se începe cu 2-3 zile înaintea examinării - se suspendează administrarea

medicamentelor ce conţin bismut, fier, iod, calciu sau bariu pe cale orală, deoarece caracterul lor radiopac ar putea da naştere la greşeli de interpretare a rezultatelor.

- Pacienţii primesc un regim alimentar ușor digerabil (supe, caşe. ou, pîine neagră, produse lactate acre etc.). Se interzic fructele, legumele, laptele proaspăt, varza, boboasele, cartofii, ridichea etc.

- În ajun de examinare, seara se ia o cinг uşoară (caşă, ciai) – la orele 1800.- La necesitate, în ajun, pe la orele 21 00 -22°° pacientului i se efectuiază o clismă

evacuoatoare, sau se aplică tubul de evacuare a gazelor.- Dimineaţa cu 2 ore înainte de examinare, pe la orele 600 pacientului i se efectuiază încă

o clismă evacuatorie, iar în caz de meteorism se aplică tubul de evacuare a gazelor pe 15-20 min.

- Procedura se efectuiază dimineaţa pe nemîncate, nu se iau medicamente pe cale orală şi nu se fumează.

- Pacientul, însoţit de asistenta medicală se prezintă în cabinetul Radiologic. Se dezbracă bolnavul, se introduce sub ecran şi la solicitarea medicului va înghiţi cantitatea indicată de Bariu, pregătită anterior. Dacă bolnavul are greţuri, i se va cere să respire adînc pînă cînd greţurile dispar. Eliminarea Bariului din stomacul sănătos va începe imediat şi se termină în 2-3 ore, umplînd ansele intestinului subţire, după 6-8 ore - în cec, iar după 24 ore se umple colonul în întregime.

- Peste 1,5-2 ore după examinare bolnavul poate să mănînce.

Irigoscopia este o metodă radiologică de examinare a intestinului gros cu ajutorul clismei radiologice de contrast.Scopul este explorator, care determină forma, poziţia, starea mucoasei, tonusul şi peristaltica intestinului gros, o mare importanţă are punerea în evidenţă a diferitor maladii (tumor, polipi, ocluzii).Indicaţiile:

1. colită ulceroasă;2. tumori ale intestinului gros;

3. ocluzii intestinale;4. diverticuloză;5. polipi.

Contraindicatiile:1. colită ulceroasă în stadie de acutizare;2. hemoragii hemoroidale;3. hemoragie intestinală.

Utilajul necesar :1. utilajul necesar pentru efectuarea clismei evacuatorii;2. ulei de ricină 30-50 ml;3. suspensie sulfat de bariu 20%, 150-200 ml, încălzită pe baie de apă la

temperatura de 37-38°C.

Pregătirea pacientului: - Se începe cu 2-3 zile

înaintea examinării. Din alimentaţia bolnavului se exclud alimentele care provoacă fermentaţia în intestin (pîine, paste făinoase, laptele proaspăt, varza, boboasele, cartofii).

- Cu o zi înainte de irigoscopie se exclud medicamentele ce slăbesc tonusul şi perisaltismul intestinal (papaverina, atropina, no-spa etc.) - După prînz, pe la orele 14-15, bolnavului i se dau 2 linguri de ulei de ricin, pentru ca conţinutul intestinului subţire să nu umple colonul pînă în ziua următoare. Purgativele saline nu se administrează deoarece irită intestinul, provocînd frecvent un scaun lichid. - În ajun pacientul nu ia cina. - Se efectuiază înainte de culcare o clismă, dimineaţa cu 2 ore înainte de irigoscopie se efectuiază încă o clismă evacuatorie. - Procedura se efectuiază dimineaţa pe nemîncate, nu se iau medicamente pe cale orală şi nu se fumează.

-Pacientul, însoţit de asistenta medicală se prezintă în cabinetul Radiologie, Ca substanţă de contrast pentru irigoscopie se foloseşte suspensia de Bariu la care se adaogă tatină 5-10 gr la 1 litru de apă, care se încălzeşte la temperatura 37-380C. Taninul măreşte tonicitatea colonului, inhibă secreţia de mucus şi favorizează evidenţierea leziunilor minime incipiente. Substanţa de contrast se administrează printr-o clismă : - se introduce tubul de evacuare a gazelor;

- se aspiră în para de cauciuc sau irigatorul Esmarch 200 ml sol. de contrast;- se uneşte para de cauciuc la tubul de evacuare a gazelor şi se introduce substanţa de contrast;- apoi se scoate tubul de evacuare a gazelor împreună cu para de cauciuc;- la solicitarea medicului, pacientul se aranjează în decubit ventral, lateral drept, apoi în decubit dorsal, efectuîndu-se clişeele radiologice.- după ce bolnavul este invitat să-şi elimine intestinul şi apoi este readus pe masa radiologică pentru efectuarea încă a unui clişeu radiologie, deoarece adeziunea resturilor de bariu pe suprafaţa mucoasei într-un strat subţire permite urmărirea detaliilor reliefului mucoasei intestinului gros.

Îngrijirea bolrnavului după irigoscopie. Bolnavul se ţine sub supraveghere, deoarece eliberarea rapidă a intestinului gros de suspensia de bariu provoacă deseori dureri in abdomen, slăbiciune generală pînă la starea de colaps.

Colicistografia este examenul radiologic al vizicii biliare cu ajutorul substanţei de contrast.Scopul este explorator. Are o importanţă diagnostică pentru cercetarea mărimii, conturului, formei şi dimensiunilor vizicii biliare şi a căilor biliare. Cu această metodă se pot aprecia prezenţa pietrelor în vizica biliară, cancerului, deformaţiilor şi altor maladii. Indicaţiile:

- litiază biliară;- tumori ale vizicii biliare;- polipi;- deformații ale vizicii biliare şi a căilor biliare.

Contraindicaţiile:- colicestită în stare de acutizare;- inflamaţii acute a căilor biliare;- ciroza ficatului;- hepatite virale acute;- hiperfuncţia glandei teroide;- vicii cardiace decompensate;- diabet zahart decompensat;- intoleranţă faţă de preparatele de iod.

Utilajul necesar:- utilajul necesar pentru efectuarea clismei evacuatorii;- substanţă de contrast (bilignost, bilitrast, biligrafină) 20% 20 ml şi tot necesarul pentru administrarea intravenoasă - colicistografia intravenoasă;- două gălbenuşuri de ou;

- iopagnost 0,5 gr - substanţă de contrast pentru colicistografia per orală (1 gr la 20 kg de mas corporală).

Pregătirea pacientului: - Se începe cu 2-3 zile înaintea examinării. Din alimentaţia bolnavului se exclud alimentele care provoacă fermentaţia în intestin (pîine, paste făinoase, laptele proaspăt, varza, boboasele, cartofii). - În ajunul examenului pacientul ia o cină uşor digerabilă nu mai tîrziu de orele 18. - După cină va lua substanţa de contrast care conţine iod - iopagnost - 4 gr, în decurs de 30 min, după ce se culcă pe partea dreaptă pentru absorbţia bună a medicamentului. -Bolnavul va fi prevenit, că după luarea substanţei nu se consumă hrană, medicamente, se permite folosirea unor cantităţi mici de lichide. -La orele 20-21 se face prima clismă evacuatorie. -Dimineaţa, pe la orele 6 se fac două clisme evacuatorii. -Dimineaţa pe nemîncate, peste 14-15 ore după luarea substanţei de contrast bolnavul trebuie să se prezinte însoţit de asistenta medicală în cabinetul Radiologie, unde se efectuiază clişeele radiologice. -După examinare pacientului о se dea să bea 2 gălbenuşuri de ou. Prin colicistografie se poate determina chiar şi gradul de contracţie şi de golire a vizicii biliare. Colicistografia intravenoasă. În cabinetul radiologie asistenta medicală culcă bolnavul pe masa renghenologică şi administrează 20 ml de substanţă de contrast (bilignost, bilitrast) 20% dizolvat în 100 ml sol. fiziologică în perfuzie cu viteza 60 pic/min. Apoi după 15 min după administrare, medicul înregistrează clişee renghenologice. Această metodă cercetează nu numai vizica biliară ci şi căile biliare. După ce bolnavului i se dau două gălbenuşuri de ou crud şi se efectuiază încă o serie de clişee pentru cercetarea contracţiei vizicei biliare.

Pregătirea şi asistarea examinărilor endoscopice. Endoscopia - este metoda de examinare a organelor cavitare prin vizibilitatea directă, cu ajutorul unor instrumente numite endoscoape. Ea reprezintă extinderea metodei clasice de examinare de la suprafaţa corpului în profunzimea lui. Este aplicată iniţial asupra organelor cu mediul exterior. Endoscoapele pot vehicula anumite infecții de la un bolnav la altul. Din acest motiv curăţarea şi sterilizarea lor după fiecare examinare sunt obligatorii. Aparatul trebuie desfăcut şi curăţat mecanic minuţios, îndepărtînd orice amprentă de sînge sau de alte substanţe stîгine de pe suprafaţa pieselor componente. Pregătirea şi asistarea endoscopiei tractului digestiv superior

Segmentele tractului digestiv superior pot fi explorate separat cu aparate adecvate segmentelor respective: esofagoscop, - gastroscop, duodenoscop etc. Esofagoscopia - se înțelege explorarea lumenului esofagian cu ajutorul unui aparat numit esofagoscop. Esofagoscopia se execută în primul rînd cu scop de diagnostic. Prin această metodă pot fi puse în evidenţă inflamaţiile esofagului, leziunile tuberculoase, stricturile cicatriciale şi neoplazice, traumatisme prin corpi străini etc. Gastro-duodenoscopia - se explorează starea mucoasei stomacale şi duodenale sub vizibilitatea direct, cu ajutorul unui instrument optic cu sursă de lumină proprie, care se introduce prin esofag în stomac şi apoi prin canalul piloric în duoden pînг la prima porţiune a jejunului.Scopul ei este de a descoperi în fazele incipiente modificările anatomopatologice ale peretelui stomacal şi duodenal şi a diferenţia procesele funcționale de cele organice. FEGDS - această metodă se efectuiază pentru examinarea mucoasei și structurii esofagului stomacului şi duadenului cu ajutorul esofago-gastro-duadenoscoapele flexibile cu fibre optice pentru studierea minuțioasă a mucoasei esofagului, stomacului şi duadenului, aplicarea biopsiei dirijate, obţinerea materialului pentru cercetări citologice. Scopul este explorator.Indicaţiile:

1. sunt practic toate maladiile stomacale;2. suspectarea tumorilor maligne;3. diagnosticul diferencial al leziunilor funcюionale şi organice ale mucoasei.

Contraindicatiile:1. stenoza esofagului;2. vicii cardiace decompensate;3. anevrism aortic;4. infarct miocardic5. ciroza ficatului decompensată;6. ictus;7. boli psihice;8. guşă retrosternală;

Pregătirea pacientului: În ajunul examenului pacientul ia o cină ușoară pe la orele 18. Se explică bolnavului că în timpul examenului nu i se permite să vorbească şi să înghită saliva şi dacă are o proteză mobilă, se scoate. Dacă bolnavul acuză meteorism, în ajun va primi fermenţi. Se efectuiază dimineaţa pe nemîncate, să nu bea lichide, să nu fumeze. Cu 15-20 min pînă la examen se administrează bolnavului sol. de atropină 0,1% 1 ml (inhibă secreţia mucoasei căilor respiratorii). Apoi bolnavul cu un prosop se coboară în cabinetul endoscopic.

Bolnavul se află culcat în decubit lateral stîng pe o masă specială cu capul pe spate şi îndoaie genunchiul drept, să pună mîna stîngă pe umărul drept, iar cea dreaptă pe şoldul drept. Medicul efectuiază procedura. - Pregătirea si asistarea endoscopiei tractului digestiv inferior. Rectoscopia şi Rectosigmoidoscopia. Rectоscopie - este explorarea endoscopică a segmentului inferior al tubului digestiv. Scopul este punerea în evidenţă a modificărilor porţiunii terminale a tubului digestiv pînă la o adîncime de 30 cm de la orificiul anal: rectul, ampula rectală şi ultima porţiune a colonului sigmoidian. Rectoscopia este o metodă inofensivă. Singura contraindicaţie o constituie starea generală gravă.

Pregătirea bolnavilor pentru rectoromanoscopie, colonoscopie. Colonoscopia - se vizualizează mucoasa intestinului gros în toat lungimea lui. Scopul examenului este explorator: inspecţia, prelevări, de biopsie şi curativ.Aceste metode endoscopice permit vizualizarea mucoasei intestinului gros cu ajutorul colonoscopuiui flexibil cu fibre optice şi a rectului cu ajutorul rectoromanoscopului.Scopul este explorator şi terapeutic (administrarea substanţelor medicamentoase, îndepărtarea polipelor).Indicaţiile:

1. colită ulceroasă;2. tumori, polipi ale intestinului gros;3. luarea materialului pentru examen histologic;4. administrarea substanţelor

medicamentoase pentru efectuarea tratamentului local.

Contraindicatiile:1. caşexie;2. vicii cardiace decompensate;3. anevrism aortic;4. infarct miocardic5. hemoragie hemoraidală,

intestinală etc;

Utilajul necesar:1. utilajul necesar pentru

efectuarea clismei evacuatorii, sifon;

2. ulei de ricină 30-50 ml;3. un ciarşaf;

4. colonoscop.

Pregătirea pacientului:- Cu 3 zile înainte de examinare se exclud produsele alimentare ce provoacă

fermentarea şi putrezirea lor.- In ajun pacientul nu ia cina, se fectuiază 2 clisme evacuatorii cu intervalul 30-60

min.- După prînz în ajun se dă bolnavului să bea 30-50 ml de ricină.- Înainte de somn se dau bolnavului calmante.- Dimineaţa cu 2 ore înainte de examen se face din nou o clismă evacuatoare sau

sifon.- In ziua examenului nu se ia dejunul.- Cu 30 min înainte se efectuiază premedicaţia ce constă în administrarea

intramusculară, sulfat de atropină 0,1 % sau platiflină 0,2% combinat cu 2 ml soi. de analgină.

- Bolnavul însoţit de asistenta medicală se prezintă în cabinetul de colonoscopie, se așează în decubit lateral pe partea stîngă cu piciorul drept adus spre abdomen flectat în genunchi, se acoperă cu un ciarşaf şi medicul efectuiază colonoscopia, introducînd colonoscopul anterior prelucrat cu vazelină de ricină, prin mişcări circulatorii, vizualizînd prin obicetiv mucoasa intestinului.

- Dacă pacientul se pregăteşte ambulator, la domiciliu, atunci se efectuiază seara înainte de somn 5 clizme evacuatorii cu intervalul de o oră cu 1- 1,5 litri de apă şi dimineaţa încă 5 clizme evacuatorii cu intervalul de 30 min.

- Pentru rectoromanoscopie poziţia bolnavului este genopectorală, se acoperă cu un cearşaf, medicul introduce rectoromanoscopul 20-30 cm anterior prelucrat cu ulei de ricină şi prin dispozitivul endoscopic vizualizează mucoasa rectului, asistenta pregăteşte lamele de sticlă pentru luarea biopsiei din mucoasa rectului.

Pregătirea şi asistarea examinărilor cu izotopi radioactivi. Scintigrafia radioactiivă Scintigrafia radioizotopică - este o metodă imagistică de explorarea morfofuncţională.Munca în serviciile de medicină nucleară se efectuează cu respectarea unor măsuri foarte severe de protectia muncii.

Pregătirea bolnavului şi a condiţiilor de mediu pentru explorări funcţionale.

Investigarea completă a bolnavilor include şi efectuarea unor explorări funcţionale, care au scopul de a stabili

capacitatea funcţională şi adaptabilitatea organelor sau aparatelor organismului în ansamblul lui. Explorări funcţionale sunt foarte variate şi fiecare necesită o pregătire aparte. Numeroase probe funcţionale ca: explorarea funcţiei secretorii a stomacului, determinarea capacităţii de diluţie şi de concentraţie a rinichiului şi altele sunt efectuate de asistenta de salon.

Examinarea ultrasonoră a organelor sistemului digestiv se efectuiază cu ajutorul aparatului numit ultrasonograf. La baza acestei examinări este ultrasunetul.

Scopul este explorator. Cu ajutorul ultrasunetului se poate cerceta poziția, forma, dimensiunile şi structura organelor cavităţii abdominale: ficat, vizica biliară, pancreas. Indicaţiile:

maladii ale ficatului, vizicii biliare, pancreasului;

Utilajul necesar1. cărbune activat;2. carbolen;3. festal;4. scutec.

Pregătirea pacientului:- Cu 3 zile înainte de examinare se exclud produsele alimentare ce provoacă

fermentarea şi putrezirea lor.- Timp de 3 zile bolnavul primeşte cărbune activat cîte o pastilă de 3 ori pe zi şi după

indicaţii fermenţi (festal sau mezim forte).- În ajun pacientul primeşte o cină uşoară. Procedura se efectuiază dimineaţa pe

nemîncate.

ENDOSCOPIA

Pregătirea şi asistarea explorărilor radiologice invazive ale inimii şi vaselor. Angiografia - însemnează imaginile cavităţilor cardiace şi ale sistemului arterial şi venos. Prin complexitatea ei se cere şi din partea asistentei cunoaşterea mersului examinărilor pentru a se putea colabora prompt şi eficient la munca de mare răspundere a medicului. Angiocardiografia - evidenţiază cavităţile cardiace şi ale marilor vase prin introducerea în sîngele circulant a unor substanţe de constrast - iod hidrosolubil - ce înlocuieşte pentru o scurtă perioadă sîngele din cavităţile exploarate, fiind pus în evidenţă fie prin radiografii simple sau în serie. Aortografia - pune în evidenţă cu ajutorai substanţelor de contrast aorta şi ramurile sale la diferite nivele. Introducerea substanţei de contrast se face direct în aortă, prin cateterism cardiac stîng sau prin puncţie. Arteriografia periferică - evidenţiază arterele periferice prin injectarea lor cu substanţe radioopace. Introducerea substanţei de contrast se face prin injecţie intraarterială. Pregătirea bolnavului şi testarea sensibilităţii faţă de iod se vor face la fel ca şi în cazurile precedente. Flebografia - evidenţiază modificările patologice ale venelor prin injectarea lor cu substanţă de contrast. Coronografia — se face prin vizualizarea arterelor coronariene şi a ramurilor prin umplerea lor cu substanţă de contrast. Cateteral introdus în inima stîngă prin cale arterială,

retrogradă, poate fi introdus sub control radioscopic prin orificiul aortic în arterele ULTRASONOGRAFIA

coronariene. Pregătirea bolnavului, a instrumentelor şi materialelor, ca şi îngrijirile după terminarea examenului, se fac la fel ca şi în cazul angiocardiografiei

Pregătirea şi asistarea examenului bronhoscopic

Prin Bronhoscopie se înţelege explorarea arborelui traheobronşic sub vizibilitatea directă, cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop. Bronhoscopia se execută cu scop de diagnostic şi terapeutic.Cu scop terapeutic - bronhoscopia se execută pentru eliberarea căilor respiratorii de secreţii abundente, prin aspiraţii, pentru îndepărtarea corpilor străini de origine exogenă şi pentru introducerea unor medicamente în arborele traheobronșic Cu scop diagnostic - se execută în cazurile de suspeciune a unei tuberculoze bronhiale, tumori, supuraţii bronhopulmonare, hemoptizii, hetoberculoase, iritaţii traheobronşice de lungă durată, traume mediastinale etc.

Pregătirea şi asistarea examenului cistoscopic Cistoscopia - este metoda endoscopică de examinare ce permite inspecţia mucoasei vezicii urinare cu ajutorai unui aparat optic numit cistoscop. Cistoscopul este format dintr-un tub metalic cu curbă tip Mercier, în ciocul căruia se găseşte sistemul de iluminaţie proprie al aparatului, reprezentat printr-un bec electric.