Wr^l P1{L.'Ct-u '

Itl

I

fmll Verza

coNDurra vxBBArtr a"$coLtRl,f,{)n urcl(lourall, lo0o9all sl deb l nlotal)

&Edlturr dtdactlc{ tl p.dlgoglcd . Bucurc$i,lg73

! ': ,!

l 5/

{of.1rt lfi.3

a

a c a aaaa

aaa

a aa

a aa

a a

Rodactor r Send StnEscu Tehnordacior : Petre Nazblt Qrafician cope d: Constatutin Glltld

CUPRINSUL a o a a ra a o a a a a a a a a a a a INIRODUCERE. Cpibohi I

a 5

ll[|llllllllll!fi

@NSIDERATII ASUPR.A. LIMBAJULUI $COLA. RULUI MIC 9I IPOTEZELE OEN]CEIARII 23 Capitotul II MEIODICA CERCETARII 3I Capitolul In A.naliza rc"zultatelor A, CORELATUI,E DINTRE NIITLUL DE DDZVOLTARE A VORBIRII $I NI\,ELUL INTELECTUAI, 48 B. PARTICUL"AX,ITATILE DIFERENTIAI,E lN CONDUITA IT,RBAI,A A COPIII,oR . 88 C. ASPE(TELE DIFERENTIALE lN CONDUITA VE]RBALA I"A FETE 9I L4. BAIDTI , II7 D. A.SPESIE PROIECTII'E IN CONDLTITA VERBALA 138 Capitolul IV CSNSIDERATII FINALE . 144 BIBLIOGRAT'IE SEI,E(TIVA ]5O

INTRODUCERE1r rondiliile conternporane, psihologia sapeii o imtr',rlfl|lF djn ce in ce inai mare, datorite, pe de o part, ;1,,r!,)lLlfii ccrcctdrii lundamcntal axeologice, iar pe dc allil tiartc, petrunderii qi finaljzdrii tot mai insisten'ie a ,!Irf( l)lclor $i rezuitatclor sale intr-o sede de domcnii clinic5,industri.Areasta a conrl,, vj('!ii sociale:gcoald, lfllrrj! $i contribuie ]a intensjlicara studierii ti cerceterii Irr)r lnoc6e psihiceJdin diverse unghiuri de vedere. .\stt,,1, iD ultirnul timp, preocupirile legat de Limbaj s-au rrnnllcstat nu nu,mai in domenii ce se oupe de accst prouli trsihologjc, dar $i ln cibemetice, hngvisticd, filozotie, tr.I.l:rs\:. :.ii, r.Jr.j i, logopedie, r" urop{ihologic. irllr, f z';log " e,lc.Ca e!ar.. l;mbaju a :n.' al dFz\ol area r rrim. roas- problem', tiind mLIt:laLFralsLudlat...'o "' r lx,r,mis acumularea unui bogat material teoretic !i lapl.l{ ou privire ]a diferitele saLe aspecte. Dar aceasta mr lr\(,dnni, nici pe departe, ci s-au lAmurit toate aspectele rnl(', chiar dacd n-am reieri doar la cele psihologice sau Irrllr'f:zjolog'ae.DlmpoLri\!. \pecialj$1ii care cerc't(dza I'nrl,'.ju no.mal, patolog'csau t.r-burat.i r docursll ortoll rczei sau la adul't, se situaze pe pozitii care, fie 9i in r,I(lful aaeLora$iconceptii despre lume 9i tiatd, sc caracIr,rizcza prin deosebiri sensibile de veded. Conslderam n(r,sia un fapt firesc, de naturd sA lmpuLsioneze cerc_ In|1].tilirnbajului din dive$e unghluri de \"dere ;i si pernil.ar conlruntarea opiniilor'. Limbaiul indeplineste numroase Junclii, printr carc rr'lc de instrument de comunicare, de oryanizare a idilor fl r aotivititii $i de lixare a experienli sorcial-istoriee plan. darorilA impodanlei a.."(ora pontru flt)drpc pri0nuL perulruv'a[a sa socjalA.Cu ajulorul c.ornun:c:1r:: ver'rll,

,nqr!iduata, dtit dtn punct de vede]

sindurite, s.nL:m,.,r..p. Ljn.ta-u. .: 1.. ::alF,.d-.. Dza d.rcrj comb:naf_dF sur.er . J\:n ! si n ,D' -iL:. r:lr]--ounrratF sp-L:f,cA C ara... pf:n ,n:iloc:.;a '.:m.l apo: s_a nLa.ra ii."-,ll_ li-1"1"p,,, _)i.prin i:n La d. re.alir. rldi ,,nuj Ll"cir--,.:.d. cLjL. ,:mu,ju. p.,. ll-.rnlr6 .a,-\teri^nla genc..aLij.or "!i 3rr. r:ocrc sr dF!jr i- t, l rr om nlri.r. toLodatd m"d.Jj!rF o- c-noallFr. -i relle, i. larc . n alil;r:i lnconju|aL^arn. Lim-,,a. fenoncn soc a ca nu .s'! 6|jr:,;, lnrabili,-d _ d.zvol.j,.^ imboparste . i sc cnrnpl.ca, nu num ai Lr.:rD In.L d- \Lde.- .t I iuirr.:: e\ ca.e S dr:. $i rl \onsul.r. si s mrjr:.atie: "gram,rt'cat ur s:sL \d{. ma.llFsrrndu c m des...:sn Ll:nl, !a:.;r. r]uenlc.ceactioncazi-(adezroltarcasa. in r-imDaJui sp !puizeazr. d'n plrrcr d (-dc..e nu , al a-.: nurc/or saLp. prin cct^ r.ren'onat. mr: cus El indeplin". caf^.si.1rin oaj3 mi\,Id impo|ra p",. ::.:'1:_tulllii rru,om. penLru \iala 5oc:ala.pr'nLr.. acest..a, iue iuncrir o rcgLarca pro.Lseoc psit,lF ca:.. exFfc:Lda ,niluenid ho

l'-v,ii'ji "'T"TJ;"';-i irzFaz-cornun,.arca\FrLala. Fa lran)mir.. tra.ri a ^|"lil,i",'tl'iii'u"',"'"#".-",,, :.rd:r.

:r'fi |rj":lr;:;e"nl;i#f ; rf h" "";,Tff "-" sorFa,izaa.a n ".,T"f;:*:gl:,:1, .' ""

bale, oamcnli coL,pereazd munca, is jn

com por-ampl i.propr:u. I si r,., ulL, da i:*l.i;:: rer rnr.riocut.rdlu: ",li,T:;,TJ

i::"i"$.:ilTi,Hffi f :Tl :'Ti

j:;.:1",,.1. [J::il.ji[p#Iu3,:,.:ii",]ii;[".-;1,,;1. atesti'!rivers itaj:ff#:T'comptexe, tosL descrise atlp funcL:iI aja ljmbajulu;, ca $i

ri a Fypr:m;r:iai-cl:\e .fdlade IurnFr ('a alare.luncriit. p,,holog ce at" rjmr,a_ iLi:llY.:L:""1. urul srn'rloarre

r'(anra'jmbii ni a l;mba.iuiuid luir dPnur: .uLl'' Lrnr), .ir rrrrLrl o"azia ana_:/.i fapo Uldi d:nl re glndirFSi limbaj. Ata cum se $tie, acest taport s-a constil,uit in procesul rr{lvi!.1trii. Limba ,,1-a desp ns pe om din starea de aninollLats(lqi, irrlpreund cu iirD,bajul,a permis omului si-9i r'r'uaIlizczeo viala tot rnai civilizau. l,imba rcprezinti, cum spun X'Iarx ,,congtiinla pracdenotl legirura dintre conLk,t" a oamenilor. -A.ceasta tl.lL,1,r l'rnLa. ,.Ljmba esL l" f. r de renlr. ca ri con51: ii i.'t'r l:ml,a e\.c .onsrj nla f-a-a. pra ic; t: Fti.L , ; 5i lx.|l!ru alti oaneni, $i numai astlel c:riste ti pentru ll, li'rindu-s. ta izroal\le dialectircii, Inin sublinia l {Lrnrd mbajuiu p'nL U lam .-if a ui'i llo 'l'm rrrr, ',rLl|. d. dLzro.La.a..nLejig"ur'i .opilJ.u: dF p' 1o oAiJ limbii. rl slrl(tiuL l,imbaiul sie. prin excetenli, rnijloc de comunicare, rllt Drir tatula sa scmantici cit Si prin ca acustica, ce ilr',"de corDul sonor al cuvintul'ui. Numai in misura in illrt rcpre"inte un conlinut iniomatlc. limbajul mijlo ln c;mun,car.^a. scnsul .._jcl a. c r!ir. Ilui id':i ' r.51(, r,,r DoL i cornun:ca'oih atara ur i snum:1" fu.n. r'rtr,l, : Fl- se malef:al'-"az; pr:r laLUradcu'l:cd. so'1 fi r .uvintelor. Continutul ceLor comunicale, idcilc rfansrrjsc ca alare, au la bazi determinante complexc, care ,|l'lJd si nrenliir., trel'J.nL.,e, precum 5i o in';rci ire rll, i\'arional; individudl.. Er'den. vchicular.a ide:lor d'n intlr -nr". soriale rn (a.e trr'ert" li {( alj1lenteaza rrLhcc;te omul. ,,Imaginea unui limbaj in afam socicteFi rrr Ii un nonsensna. Limbaiul nu numai ci nu poate lDirea in afara socieldlii. der nu se poatc dezvolta ti c" h,rboqalidecit in sociclare 9i ac.a\.a deoar'c( soc:e_a ,".rrsirva atir idcile 5i f"-rne.. lar dF eypr;-1are.riL:'r l l , g c l s F r . , n o t u l m u n c i i i n {o c e s t l .te tn n sl o r m a r e a l @i nnlci in om, ln ; Dia'Lectica nalurii, F-SPLP, 1956. r Nrarx K., F r . , O P e t e , w l u, E- P,1 9 i 4 , p Jr ' rlt,.nin, v. - - n s e l s r., catete tilozali.e. DSPLP, 196;, p ?89. . ( rzacu, '1 . , L i l f l b d i t i c oa te o t, Ed i l u r a ,si i i :r ti fi ci . Slama

:;:i':i,,Tff,T.i

-^^1"I"]

:":atcni!nii

ps:hhe ar:rmiri'pe'a

I R y a h T, A., necollective ituagining and. thiltking, F.)undations oi Pslcholoolt J. Iririt?V, Neiv t'orti, t956.

suficient ersrice se poti dc incit :.:ffitJ#if""J.*11_r.

:li i"*,"il';;i;; i,;:; ;i",:' "1"f ll .'i l;io,,l t :_;,.ili:' ":;:,'i," J"Tx ?i,i .;i:: ". ii{","."&i::!:'F,'"#"*:t".lnt:ru::':*t",i:".. .'::;l;: ;:l:;i:l*,;: "t"lli'i{' il:, lrr I : :i":j iI ;":;J* vi"s,,, g:},;,^ffi'lfi, ,'11",;',::1, il: s,r,.u* i'.;# tJ, gi"J ff':?,l:Ji: i"'';;;,'',.:":i:.; La 'o'osaLd\ ',JirFr

i.ri'liji.::j" ir:i!!; ir'i?,?iff;."'ltjij i i; ;r;:;';; -

): ?,i":{;'ii*?lt :il-,,-l 1:" :;::'H."r;,': : L."",?':, :ii -.^"';* ;"fif r: jT""l J? i,:i :":l

;i :H,ii:''n "J:ilitr 1"t* '",".* .*lill f ""

. liTblillr

.a Jotrn; I r-da.nen.aldo. r oml. , ,ica-. i ,

iiIJ:,,:Xrfli:,:,"

1:,:i ; :-i1,1; Ji fr .1:i i"'?jl"o:i,: ; peftr! .lez-\ioltarca_ -.il;;''il: lficercetedlor asupra unor colL\.tivitati::T--\ 'bFlc at,a iimJa. sp:e d,os-bir.. a_'t _ : _ l 1:' .: 4 rD, 1 .t. di,o t . t iat . ot p t iqbajut t i ond . opi, lor p , . >r o ia tln.nboaL

f a_ fapr,'", lT!'-,::\,: as, s. oaro-A,1. JT,l,1i,"-"lTl,,'J

"

,'cra,-,. d mdj. lr,3';;ll,:':r:',.j# ".ll;il,

I. '"o,r

., "i ilr

",,.:ir. ""-." ii"i,iii.fftr"i.;liiiil xT &1?, ."""i1i"i11",l:i:'J.litii I ni\

l,Al(,$tilrl c'e Imb, ca ra]Ltatc scciali, conseN'ata pe Ir nrLrmitt tediodu, przinte paxticularitili importantc rllrt t)L|l)cl de vedere al 3hucturii lexlcale (diatog, stil dc de vu,l)lr\t )i al caracteribtihitror tonalitatc $i debit verbal. lri .r(.st sens exjsti evidente difercnie ti tendintc.sprc ilrrt,lij'i.rc in limba erglezd fali dc limbilc slav, diJetl,rl, {tc melodi(itie intrc li!-nbi}e latine ti ccle germa iil, , s.ru intre limbil europene ;i .tle asiatioe laxiste limlra fl ,lrl, frnte dc ,,ritm vel.bal( intre - si zicem rlnllr rarri limbile popoarelor nodicc- In ac.sle din urmi lrnLrrrifise reflecLe inJluenlele sociale $i alupd toate prcl,dlrililrrlilc, caracleristici tempexarnent3le.Ca atarc, exjlsti ,, ,,rlnri,sler: ling\ristici", (! se eriercite ca influeDti cvi ,1,rllir .rsupra e\"oluliei limbajului individual al oamenilor ,llr lrJni'telc zonclor considerBte. I-imbajul, ca realitate t',ll ,loeice romplexi, influ.ntea#. la rindr sel1, limba. l,,,f,rncnu], in ansamblu, arc la bazi o gami mar dc rl, lr'rniniti printre cam d.'rvoltarea social-eronomici ii h'i irl (ultlrra]e merit! o atenlic apartc. l)ir rr. I dr- a..sr6 moLj\a, , rLl de o.n r , "dro, s" I lrlrifcstarea oomrnicirii, poate Ji consid,erat,tn uldme tr |lflaL un comportamnl sau o activitite cu caractcr hlri{l propriu. li ce sc reteri Ia',,o vorbire colective(r (,lrr1 o pc$oani se adrrsazi altor pe$oane),fjc cd {orI' l')fLrl se adrcseazi unei alte persoane sau i::i vorbette rl'.ii prin limbai interior saLrmonolog e).terior. Intre comtr,rhmcntul \'erllal si compofi.amentul urnan, in general, i,\Lsl.irun rapori diaLecti(. Insugi comporiamentul esle ur rrlill)c d! comunicare, in scnsuil c; pri! in'treaga manifesInr, de conduiti, orrLrl .xpximi, comunici anumi',eslii lrrll( tcsli, atiNudini fa'!e de cl]ilalli oameni.:i 4a1; d: relalia ,xi, se strbilesteintrc el $i obiectele, jcnomenele !eli,rl i lnrooniudtoare- '\rh'ur Snaats'z scoate in evidenld faplLrl (i, comportarncntul uman ln gereral, este explicat |lrir) .omportamentul lingvjsiic al omului care pote conI li n s{t k i n N. V., Grapp@dio rcci. osobit ui{i red, ir : ,,\ro,pro', psihologht', nr. 2. 1$8. rirrl.Ls Arhur W. , L e a r n i n g , l o n g u a g e a tu d ca g n i l to n H o l t, till(hart dnd. lt'iston. t9tj8.

, ,,1i:..,1 :^L"",1

Bu.urelLi. s-rir psihoroe:., reo, ^rb(:r Lon@49t2 .oaaai-arioi,

$",fT::l:1"#:11"i:.:"1,[" "*#**"

chitd Deuetopement,

trola uneie situatii La rindul siu comportamcntul verbal este un tip de comportamont speciJic uman. c:i luc.r.rile slau as.a, ne.o do\.ede9tenu numai corntinuiul, latura smantici a limbajLrlui, dar ti Jorna pe carc o imbraci .nput ..rpr:rn,r:i, at .omuni.;ri.. -d-ila i Odate cu apa.itia lncridlor ]ui Fedinand de Saussurc (1t157-1913) se pun bazeie lingvisticit lnodemo. EJ intellnL,a.J p, s:sl.m d. spmnc . . poat. ti in.rpi. "1at just numai dacd se are nn vcdorc natura s.mtoticE a cl.mlnt{rlor ei. ,,Limi)a este un sisrm ai cilui termeni sirt solidai'i ;i in care valoarea unuia din telmcni rczu1ti dir prezerla sirnultan.i a celortatti(r F de Saussue si F. Kainz ileo.ssbcsc lr.drLit vofbiin rl, capacitnifa de erqrrimare in general (tangage), intr o arumita limle (IangLre)distincti sau linibi;;t;llli, in acliunea de a vofbi sau maiifestarrea vorbjrii (pamtc) si Jolul ,cum sirt dolosit mijtoaccte limbij. (parter)r. A.e;sre spLrificaiic creoad o subtiiizarc a crjiedilor psi+riceposj, bile de abordarc a comDortamcntlrlui vcrbil. Linl;j j, ca xezult3i al acli!'itiiii face parl din domeriul psihotogiei. Vorbire, ca formi de ma.nlfestarc a limbajutui, ftnstd in,,realizare rfrbaii a procesului de conunicae'rr. r\|adar, vorbir:ea reprczintS, ln aaCi.ul conditiei verbale, utilizarea indriviCuale Si, intr-o a,nurniiti situalie, cirncrete,a limbii. lnce din secohl tfec'Llt,W. V. Humboldtl a detcrminat o nou; orieniarc in abordarea limbajului ti a rorbirii. \r-orl)irea eslc considemt; de el ca o energie creatoarc a ficcdrui organism uman, carc nu esLe altccya .tecit o combinatie desfdsurati a umor forne purtitoarc de sns. \(. \'. HumboLdLsocoteSteci pel{olmanta ei furl.lamenraii esrc consl.ituirca imaginji desprc lume.1 Sarssure, F.. C!!rs d.i litiguistiqle genardle, Paris, Palot. 1916.ir la9 I 11 L I m n n n \v i I !. I h_ lirorfefb!.l d.r Pslc/Dlogie, FlCilura All..d lifoner t.rlag, Stuitga!!, 1968r C r z a.r Sl a:n a T.. r,inlbdj ti .oit'ert, Editura stiintiJic-r_ 19t9, p. a);j I I iLnboldt \r. \\,.. l, . b. r . lic Vet t hia. ler h. it .les nenscht, S?rrd./rbdxeJ, lBij,

I\' l)unt drepialc, R. Luchsinger 1 afit'm6 ci vorbirea este rrr sist'''m de sernne varidblle care senve$tecomunicatiei, |rf (.i. r\. Xlilti'r? coffiderd ca, ,,ou\.intul( are o astfel d ca p,iaiii in sludiilc dsprc om, incit se poate consirCera ,1,. .lLrcespre pxoblema cruciaE a paihologici. 'l r dlar:, :r'.rna!iei carJ s' rdn5m:Lepri l \ rbire (,)r ulta verMli permite audi'Joriului si cunoascape c1 (! vorberstc.sub mul.tiple aspecte. rlstfel G. A. X{ilLIeF iuulil ci auditoriui are posLbilitaiea sd cr.uroascinalicnaliralca, sexul, fi$ta, locul a:lerii, mediul scciai fi ni\,lrl .te eduaalic ale inierlocutoruJui siu- Tl1 cunoscuia sa ILrffare dranarice,,Pigmalionr(, Bernand SL]a\\ c.!.identiazi J.s. fapt (duli .um nul)- _ot) -11 op r. l:Le_ar :[ Dcprjndriie ioas'lr'e de vorbire, spunca Pear (1931), pfovoac; impresii L.gat de tipul $i stereoti,pul vefbel in(lividual. Gradul de cultud, de intelegere Si do educ4ie, 1r5i o imirresie \de asurpra asculta'torului prin conduita vr'rbali $i, ccea ce este mai irnportant, :Lceste inpr:esii t {)respund rlittlii. Pe de altd parte, in aciivitatea minlali se petrece fi o sidtcmalizarc ideati('i de stereotjpuri, .are nu sint altccla decit modalititi psihice de abordare a acrjv:tdlii i. Stiluril! \'FIb3la di'eriLe tj Jrecl nLc p. carele posedd oamnii conlirand ti ele diferenlele rcguLate subliniaie mai srs. Din a,ccstc motive, consider;m justificat; cdtica Jicuiti de N. Chomsk)'i hri B. F. Sknmer pentru suibaprccicrea cooltribui,iei vorbitorului- Chomsiry ii rcpr.5eaze ]ui Skinner c5, pe baza unai schcme de tlpt Lrchsidger n., Die Eiretkugen d e r U d {e l t a u J d i e SPr d der Phonialrie und Losopidig cire, in: Alnuelle Problede !ol. II, rqi1. : lt ille r G.4,, krgcge et caoltnication, P.V.F., ?afis, 19t6, p.8. . Zap^n dilalnic ilr Gl.-., Aplicdrea pritucipialti siereatiptlti prccesul de in&ldhint, in : ,,Revisla de pcdagogi.", nr. 1, 1961. 5 Crr oms kr-- N., E?uieo oi skinner's verbat Eenolior, in : The psgcholoN ol longuagc,thawoht, and irL{tu tiotu (rad, J. P. Ce.ro) Hd!i. Rjnchert and Winston, Lo.don, New York, StdneJ', ao-

10

11

behaviorist, acodi r1)niribuiici l'orbitorului o \.'aloarc trivialS Si oomplemeniard. Rezultd ideea ce, in grnerc, conduita verbalS nu rimine ncschimbali, ci ea sc modi fici ln functie de ni.,,elul de dezvoltare cultural-cdu$tir', d. t:pul dc moliralie ti incircituE alrclivd ajerentd, dar 9i I,'e baza pariicnladtatilox de vi6ta. O legdlurd qi mai dircct5 existi intre codduita vL'rbaE gmdul de dezvcltare iniclec'hlali, pe dc o part, iar $i pc de alti partc, inhe conlduita verbald ;i nivelul de normalitaLe a vorbirii, rcspl'ctiv dexeglerile posibile a1t limbajului. Dc altfl, .erceiarea rclaliei dintre gindire rri limbaj .slc prezc.nii 1a mu&i auto , p intre cale H. Delacroix, J. Vcndryes, .\. Gemclli, G. R6v6sz, F. Kainz, J. Piaget, S. Vigotski, r\1. Ro'!ca, T. Slama-CazaN, U. Schiopu, lL Rogca, C. Pufan, E. Fjschbein ca $i la teodc iinrtlaj : Feticienii care s-au ocupat dc tulburirjl. Ca'ssicr, G. r\rnold, Hvat!c\', C]. LaLrnay, P. Ilarie, E. M. Sceman qi altii. F,ste adeverat insd cd abordalca laportului djnlre gindilc ti limbaj nu a fost lecutl siste maticr iar i,n celc n1ai dese car rxi, aceste pro(sc au ,fosl srudialc independent. Nu este in intcntia noastre sd sieruim supra acstor aspecte,ci doar sd subliniem e!oLulia dependentd a conduiiti \,erbale de nivelul dzvoltiri; timbaj.ului $i intelEctuiui. Deflcicnleie intelercbualeilnpiodica lnvdlarea vorbirli $i, ca urmare, a.oesuL la cullurd2 d\.cnintt inJormator cu importanli in psihod:aEinostic. Este edilicator. in acesl scnsi cazul imbccililor Fi al:diolilor. I'rintr alti fartod, dczvoltarca int.'lectuali facililcazi rcaLizareaautooontrolului ln lnveFrea verbald3.ln numeL.5 ., L ans lldge and Thaugt &: 7h. P t . b l a t t a n d ' Vygorsiiy thr Artroa.]t in Thc pslchobgr ol la gvage, tho!1ltt, atd instrkrion (red. lui J. P. Csco) Hoilt, RiDehart rnd Wi.snor, Lobdon, N.w York, Sydnet, Torcnto, 1969, PslJchologie des .laliciences intele.ttLelles Bus.hann L. '1 P.U.F., 1066, p. 495. I Zdrgd 8., Aspectc a|. dezxoltdrii aclitnilor mintal4 de dttocolnrol itu inxdlarea Erbnlditt 8&-tsto de ]tsitroiogr"

f{usc lucrii'i sc subliniazA iaplul ci, cornportamentuLln rif|lcfal fi in spccial conduita \icrbarld se modiiici, ca urnrar! a tulburd lor de trimbaj. Printr allii, Seemant se rLli,rii la aoeasteproblem;. \',)l'birea est un sistem dc cornunicare ce condenseaze irl('ns cxperier{a umni, p!'nniFnd intclegrea intro ||muri. ln ti prin ea se rcalizeaz5, ecncomitent, calxciIt|ha de a gindi, capitallzindu-se modele de abordare qi rl( (rplr,nere a jideilor ;i astfl sc struclureazi o br.l[]i prrl{, a f.ietii spirituEle. Aceasta pe,ntru ce vorbirea nu JrL|maice cstc modul de exprimare c] mai rafinat, mai irvansat Fi mai Jlrdd, dar ;i pent1rr faptul ce mijloce-'st, lr mod sublil, rcdarea tr:irilor a,iccli[ 9i a continutul,ui ll,,ilor, a gind\rrilor. Pxin intnndiut .!rcfbirii se ajunge, (.r ilbrluri consjderabile ;i intr-un timp indelurgart, si r,. slripineasc5 cr tura $i civilizatia umand. In acest scns, ,riIl diliaaloarc str;tdaniile lui IIelen Keuer cal'e la t rr)i, {rarbeti sudomuti, a triit,,.o ararintircdramatici(2 jr rn,,nr?rtulLii cind a pitr ns in porLrper.a sensului pri rs lof (ju\'jnter .)i rolcririlc Olgdi Skoxoho-1ova, oarbi ti sr \L ,muti din prima copildrie, ajunsi, durp! eforturi 1f(l,,lungate Si suslinute, la o dez-voltarcpsihicd medtori. I s .. m a n M., Les Lroubles langaae d! cltezrerrant, Bruretlesl'iri.. Pfcsss Academiqus Eu.openne6 Libirie Mailonre I lrildulescu-Motru C , , C u r s d e p stl o i o g i , Ed , U , D d i i u r \1 Irlf:i'.iei, tsu.ure i, 1Or9. I l*t. inp.aiondG trelatar@ tui H. Itoller deqre pdmull.ohiicr ,rL lirnbajul, cu semnele ve.bale: ,,Me.gcam pe o pote.E @ ,Lir.a spfc fidtlna i ne-a a,tias milosul !.ifoiului .dc cre*"ea :.olo. Cnreva todmai *ol@ apd din fintinA i invetrnbarea mi-a L,iNr mina 9i mi pus{ sub 9uvita dc apA. Gnd arpa lee mi LLrrs ir pal,ne, invaiet@Fa a in .put s6 desenqc .u degeiul rn. ..!'1E E patmd a mea litcrele cudntuLlui apA, in$i tnet, apoi r,tx{lc. Stin@m qi-mi conentram toafi artenlia asupra mjFceiLm desoiului ei. Dedate m a cuDrins conttiinla lagi a ceva , l{t. pitpiiFa unui sind ce revoea; nu triu oum, mi s-a dez v,,Lu( taina limbajulli, Am intets atunci ce ,,ape., inseamne nriounlt ti r