Ancheta apreciativa si relatia medic-pacient in ingrij irea boli i cronice

Daniela COJOCARU, Ph.D., Postdoctoral Fellow at the Center for Health Policy and Ethics at the University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa, Iasi; Associate Professor at Alexandru Ioan Cuza University, Iasi, RomaniaOvidiu GAVRILOVICI, Ph.D., Postdoctoral fellow at the Center for Health Policy and Ethics at the University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa, Iasi ; Associate Professor at Alexandru Ioan Cuza University, Iasi, RomaniaAntonio SANDU, Ph.D., Postdoctoral fellow at the Center for Health Policy and Ethics at the University of Medicine and Pharmacy Gr. T. Popa, Iasi; Associate Professor at University, Iasi, Romania

Ancheta apreciativa

Defini ie Principiile Modelul 4 D sau/ i alte modele Interviul apreciativ

Definiie Ancheta Apreciativ Ancheta (cercetarea) apreciativ

(Appreciative Inquirey) este un mod particular de a chestiona subiecii dezvoltrii organizaionale i n acelai timp de a prefigura viitorul, prin adoptarea unor relaii pozitive pornind de la pozitivitatea fundamental inerent persoanei, organizaiei sau unei situaii, sporind capacitatea sistemului de cooperare i schimbare.

Cei 4 D ai Anchetei Apreciative

DESCOVERY

DREAM DESIGN

DESTINY

Etapa 1 DISCOVERY Este faza de identificare a povetilor

pozitive i rspndirea lor n organizaie. Punctul de plecare al anchetei este selectarea temelor afirmative/pozitive; pornind de la ipoteza c organizaia evolueaz n direcia pe care o studiaz, alegerea temelor de cercetare este semnificativ i strategic.

Etapa 2 DREAM Este etapa n care oamenii descriu dorinele i

visele lor legate de munc, de motivaiile lor, de relaiile lor de munc i de organizaie. ntlnire de grup n timpul creia datele i povestirile culese n prima etap sunt mprtite cu ceilali. Bernie Carter susine c etapa adopt o serie de imagini creatoare i afirmative asupra viitorului bazate pe o gndire de tipul n afara granielor.

Etapa 3 DESIGN Folosete datele culese din primele 2 etape:

o data ce sistemul are o imagine coerent despre ceea ce vrea s devin, el are nevoie de o noua arhitectur social. n aceast etap se proiecteaz infrastructura i sistemul de management necesar pentru a sprijini viziunea sistemului. Ea reprezint un proces de reinventare a organizaiei.

Etapa 4 DESTINY Este faza de implementare a planurilor de

susinere, meninere, ajustare, dezvoltare a ceea ce a fost proiectat. Aceasta etap mai poart denumirea i de DELIVERY. Este o etap de creare a unor reele i structuri facilitante a unor legturi menit s dezvolte potenialul co-creator.

Ancheta apreciativ-intervenie n trei etape A. Descoperirea apreciativ este etapa

cutrii celor mai bune exemple de organizare ntlnite n trecutul membrilor organizaiei. Aceast descoperire se face n funcie de tema propus de anchet.(Exemple: munca n echip; serviciile oferite clienilor; leadership; etc.)

B. nelegerea apreciativ se refer la nelegerea n profunzime a organizrii i contextelor care au generat momentele de performan superioar ale organizaiei.

C. Amplificarea apreciativ este ultima etap prin care sunt ntrite i amplificate elementele descoperite i nelese care au contribuit la performanele superioare ale sistemului.

Interviul apreciativ Definitii:A. Este un instrument operaional n cadrul metodelor apreciative

utilizat cu precdere n etapele de Discovery i Dreaming. Interviul are o form intenional non directiv cu un focus asupra elementelor afirmative din discursul subiectului.

B. Are la baz principii precum: puterea imaginii pozitive, puterea transformatoare i constructiv a cuvintelor, puterea transformatoare a emoiilor pozitive. Interviul apreciativ utilizeaz n practic puterea constructiv a interogriin angajnd imaginaia n schimbarea pozitiv.

Profilul inteligenei apreciative organizaionale

Pentru stabililerea profilului inteligenei apreciative cercettorul se va concentra pe:

- unde anume sunt concentrai liderii cu un grad nalt de inteligen apreciativ;

- care dintre caracteristicile organizaiilor cu inteligen apreciativ se regsesc i n organizaia din care facei parte;

- pe ceea ce exist sau funcioneaz bine; - nu pe ceea ce lipsete sau este defectuos.

Inteligena apreciativ i metoda povetilor de succes

Inteligena apreciativ este n viziunea autorilor capacitatea de a uni, sublima i extinde gradul de inteligen dintr-o gam larg de inteligene cunoscute: lingvistic, non-lingvistic personal i orientat spre alte persoane fiind in fond un fel de meta inteligen reunind toate tipurile de inteligen n vederea unor scopuri constructive (Cooperider in Thachenkery 2008).

Specificul comunicrii n abordarea apreciativ

Cele trei componente ale inteligenei apreciative:

Schem propus de Simona Ponea

Metoda poveti lor de succes

Defini ie:

Povetile de succes sunt i pot fi transformate n instrumente de schimbare a comportamentului prin nvarea social a creativitii i de asemenea n nvarea social a unei atitudini afirmative.

Modelul ngrijirii bolii cronice Boala cronic i provocrile asociate ngrijirii

bolii cronice -autongrijire - permanen a suferin ei Complica ii asociate Provocri din perspectiva managerierii

aspectelor psihologice, de func ionare social, etc.

Chronic Care Model Caracteristici Modelele ngrij iri i cronice i relaia medic

pacient Specificitatea suferinei cronice i caracterul de

permanen a impregnat un caracter de rutin a ngrijirii medicale de specialitate, dei se impune a pstra coordonatele de vigilen ntr-o desfurare vdit narativ, atipic nsi medicinii ca disciplin tiinific i aplicabilitii sale cotidiene.

n plan social, coordonatele bolii cronice contureaz o lupt acerb de reintegrare ntr-un sistem de valori universale pe care, n ciuda contientizrii, subiecii sunt rezervai s le acceseze sau sunt consiliai s le adapteze. n plan economic intervin costurile unei ngrijiri susinute, coroborate cu interdicia prestrii unor activiti profitabile, ceea ce constituie, n egal msur, factori perturbatori.

Modelul cadru al ngrijirii cronice (fig.3), promovat de OMS, a fost implementat n diverse forme n USA, UK, Suedia. (Singh D., Ham C. 2006). De fiecare dat modelul a fost adaptat situaiei existente n fiecare ar, incluznd diverse modele ale sistemelor publice de sntate, modele diferite de implementare a serviciilor medicale.

Modelul de ngrijire cronic const ntr-o interaciune aplicativ ntre pacieni riguros informai i profund contieni de redictibilitatea diagnosticului i a repercursiunilor consecvente acestuia i echipe profesioniste de ngrijire, manifestnd o implicare proactiv cu specializri corelaionale, altfel spus un act medical ce presupune o concepie organizaional focusat pe target-ul cronic.

Identificarea principiilor apreciative din CCM

Centrarea pe pacient. Abordarea colaborativ/ Crearea unei alian e terapeutice (lectur comun a celor multiplilor actori implica i n ngrijire)

Pacientul ca subiect al interven iei terapeutice care i co-creeaz propria stare de sntate.

Principiul poetic (co-construc ia strii de sntate n rela ia medic pacient, medicul devine co-lector a experien elor). Recuperarea autonomiei pacientului i responsabilit ii medicului (derivat din rolul de actor participant la co-construc ie).

Ciclul 4 D n rela ia medic pacient

Discovery: : experien e pozitive (n trecutul pacientului) n managementul bolii cronice.

Dream-starea de bine Design Destiny autongrijire i controlul evolu iei

bolii

Abordarea narativ a procesului terapeutic

AA vs. AN aplicatii postmoderne social constructioniste in arealul organizational/comunitar vs. individual/familial/grupal comunitar

Abordarea apreciativa se fundamenteaza ca si abordarea narativa (din psihoterapie) pe epistemologia social constructionista

Abordarea apreciativa face parte din orientarile postmoderne focalizate pe schimbarea organizationala si comunitara (Finegold, 2002)

Abordarea narativa isi are aplicatiile asupra schimbarii la nivel individual, cuplu sau familie, in grupuri sau comunitati

Impreuna cu abordarea apreciativa, fiind bazate pe aceleasi principii social constructioniste, postmoderniste, impartasesc aspecte dintre care: Generativitatea - capacitatea de a contesta presupozitiile

culturale intrupate implicit in credinte individuale, in comportamente, in norme, capacitatea de a chestiona in mod critic viata sociala, de a reconsdera ceea ce este luat drept bun, de a furniza alternative la actiuni individuale pentru terapia narativa, si respectiv, organizationale, pentru abordarea apreciativa (adaptat dupa Kenneth Gergen, 1978)

Abordarea apreciativa a dezvoltat afirmatii cheie precum: words create worlds, in vreme ce in abordarea terapeutica narativa promoveaza problema este problema, nu persoana este problema

Daca in 4D al AA se incepe cu chestionarea neconditionat pozitiva, in AN travaliul narativ este adaptat la contextul identificat in povestea prezentata de povestitor; astfel, in cazurile in care se prezinta o poveste profund saturata in probleme se de-problematizeaza persoana (in limbaj narativ, se externalizeaza problema, urmand apoi alte tehnici narative de chestionare cum ar fi cea a explorarii rezultatelor unice sau exceptiilor

Diferentele fundamentale intre AA si AN provin de la ipoteza heliotropica si exprimarea possibility centric versus a problem centric, prin care se subliniaza evitarea, sau marginalizarea aspectelor problematice (ceea ce, in cazul persoanelor care acuza suferinte psihologice, traume, nu ar fi dezirabil)

Insa AA si AN impartasesc mai mult decat se diferentiaza: ambele ajung sa promoveze verbalizarea si intreteserea prin povestiri si repovestiri repetate a ceea ce este dezirabil si valorizat de catre persoana/membrii organizatiei

De asemenea, prin procesele de intrepatrundere a povestilor participantilor (inclusiv stakeholder-I, in cazul AA), apare un puternic proces de angajament al tuturor in procese de re-imaginare, de conectare la valorile celorlalti, de forjare a valorilor comune, de apropiere si asumare care conduce la atitudini, conduite care apropie de viitoruri dezirabile sugerate, explorate si descrise in cursul travaliului narativ apreciativ, respectiv, narativ terapeutic.

Spre o medicina apreciativ

Tell Franklin Principii: rela ia persoanei cu propria stare de

sntate Redefinirea pacientului ca un individ cu o stare de

bine particular Pacientul creatorul sensurilor starii de bine i

persoana care define te sursele strii de bine rela ia cu medicul, rela ia cu familia etc.

n loc de concluzii

Rela ia medic-pacient n medicina apreciativ Stri de bine particulare versus boal Persoan versus pacient Co-construc ia strii de bine Aderen a la tratament versus rela ia medic-

pacien ca instrument terapeutic

Ancheta apreciativa si relatia medic-pacient in ingrijirea bolii croniceAncheta apreciativaDefiniie Ancheta ApreciativCei 4 D ai Anchetei ApreciativeEtapa 1 DISCOVERYEtapa 2 DREAMEtapa 3 DESIGNEtapa 4 DESTINYAncheta apreciativ-intervenie n trei etapeSlide 10Interviul apreciativProfilul inteligenei apreciative organizaionaleInteligena apreciativ i metoda povetilor de succesSpecificul comunicrii n abordarea apreciativMetoda povetilor de succes Modelul ngrijirii bolii croniceChronic Care ModelSlide 18Slide 19Slide 20Slide 21Identificarea principiilor apreciative din CCMCiclul 4 D n relaia medic pacientAbordarea narativ a procesului terapeuticSlide 25Slide 26Slide 27Slide 28Spre o medicina apreciativn loc de concluzii