80726_raport bmi

C.N. Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A.

Raport la Bilantul de Mediu Nivel I

Elaborator : S.C. BLUE TERRA CONSULTING SRL Inregistrata in Registrul Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului ( 159)

1

1. INTRODUCERE

Titularul

activităţii:

C.N. APM S.A.

Sediul social: Municipiul Constanta, incinta Port Constanta, Gara Maritima

Inregistrare

Registrul

Comertului:

J13/2308/1998

CUI: 11062831

Domeniul de activitate al C.N. A.P.M. CONSTANTA S.A. este reglementat de actul normativ de infiintare al companiei (HG 517/1998 cu modificarile si completarile ulterioare), coroborat cu legislatia in vigoare privind administrarea porturilor si serviciilor in porturi (OG 22/1999 modificata si completata de OUG 86/2007).

Compania indeplineste functia de autoritate portuara in porturile maritime romanesti Constanta, Midia, Mangalia si portul turisic Tomis ( anexa 2), avand în principal următoarele atribuţii:

� întreţinerea, repararea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval ce i-a fost concesionată ;

� punerea la dispoziţia tuturor utilizatorilor a acestei infrastructuri, în mod liber şi nediscriminatoriu;

� urmărirea sau asigurarea, după caz, a furnizării serviciilor de siguranţă în porturi; � asigurarea în permanenţă a adândimilor minime în bazinele portuare şi la dane şi

a semnalizării pe şenalele de acces şi în porturi ; � ţinerea evidenţei muncitorilor portuari care efectuează muncă specifică în porturi; � ducerea la îndeplinire, prin delegare de competenţă, a unor obligaţii ce revin

Statului român din acordurile si conventiile din care România este parte; � administrarea terminalelor de pasageri şi a terminalelor Ro-Ro.

Urmare a solicitarii inaintate de C.N. ADMINSTRATIA PORTURILOR MARITIME

S.A., AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI CONSTANTA demareaza procedura de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului pentru activitatile desfasurate de companie in Portul Constanta.

In cadrul procedurii, urmare a analizarii documentatiei autoritatea de mediu solicita titularului realizarea bilantului de mediu de nivel I in conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM 184/1997.

Elaboratorul bilantului S.C. BLUE TERRA CONSULTING S.R.L.

de mediu nivel I :

Scopul lucrării îl constituie identificarea domeniilor în care impactul asupra mediului produs de activitatile desfasurate de titular pe amplasamentul analizat, poate fi semnificativ.




2

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1. Localizare si topografie

Litoralul romanesc al Marii Negre, analizat si individualizat pe baza criteriilor fizico-geografice, dispune de un potential de amenajare care genereaza functii ce depasesc ca insemnatate un litoral obisnuit. Pentru Romania cei 245 km lungime, dintre care doar o treime permite organizarea unor activitati poruare, sunt de o insemnatate capitala.

Portul Constanta, situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM de Stramtoarea Bosfor si la 85 nM de Bratul Sulina prin care Dunarea se varsa in mare, beneficiaza de o pozitionare geografica avantajoasa, fiind situat pe rutele a 3 coridoare de transport pan-european: Coridorul IV, Coridorul IX si Coridorul VII (Dunarea) - care leaga Marea Nordului de Marea Neagra prin culoarul Rhin-Main-Dunare. Portul Constanta are un rol major in cadrul retelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la intersectia rutelor comerciale care leaga pietele tarilor fara iesire la mare din Europa Centrala si de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrala si Extremul Orient.

Portul acopera o suprafata totala de 3.626 ha, din care din care 1.094 ha uscat si 2.532 ha apa. Cele doua diguri situate in partea de nord si in partea de sud adapostesc portul, creand conditiile de siguranta optima pentru activitatiile portuare. In prezent lungimea totala a digului de nord este de 3.500m, iar cea a digului de sud de 10.460 m.

Portul Constanta are o capacitate de operare anuala de aproximativ 120 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala a cheurilor este de 28,52 km, iar adancimile variaza intre 7 si 19 m. Aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de catre cele mai importante porturi europene si internationale, permitand accesul tancurilor cu capacitatea de 165.000 dwt. si a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt.

Portul Constanta este atat port maritim, cat si port fluvial. Facilitatile oferite de Portul Constanta permit acostarea oricarui tip de nava fluviala. Legatura Portului Constanta cu Dunarea se realizeaza prin Canalul Dunare - Marea Neagra si reprezinta unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanta. Datorita costurilor reduse si volumelor importante de marfuri care pot fi transportate, Dunarea este unul dintre cele mai avantajoase moduri de transport, reprezentand o alternativa eficienta la transportul rutier si feroviar congestionat din Europa.

In apropierea Portului Constanta sunt situate cele doua porturi satelit Midia si Mangalia, care fac parte din complexul portuar maritim romanesc aflat sub coordonarea Administratiei Porturilor Maritime SA Constanta.




3

Portul Midia este situat la 25 km Nord de Portul Constanta, avand coordonatele 44º20´

latitudine N si 28 º41´ longitudine E. Spre nord Portul Midia se margineste cu gara Midia si teritoriul administrativ al

comunei Corbu, spre vest cu societatile ROMPETROL S.A., COMPLEX RAFINARE PETROMIDIA si COMPLEX C.E.T., iar spre sud cu teritoriul administrativ al orasului Navodari. De-a lungul litoralului, in sudul portului, se afla Tabara de copii de la Navodari si statiunea Mamaia. Cea mai apropiata localitate este comuna Corbu, aflata la 2,5 km de portul Midia. Caile de acces de pe uscat fac legatura cu DN 22b. De asemenea exista si racorduri la calea ferata.

Portul Mangalia este situat la 38 km sud de Portul Constanta, avand coordonatele

43º49´ latitudine N si 28º35´ longitudine E. Cea mai apropiata localitate este orasul Mangalia, spre nord, dincolo de care se afla statiunile turistice Saturn, Venus, Cap Aurora etc. Spre sud Portul Mangalia se invecineaza cu statiunea 2 Mai.

Caile de acces care fac legatura cu portul sunt DN 39 Constanta-Mangalia si racordurile de cale ferata.

Portul are o singura intrare pentru nave in zona sa estica, intre capatul digului de sud-est si pintenul digului de larg. Aceasta are o latime de 200 m.

Portul Turistic Tomis este dispus la limita de nord-vest a zonei peninsulare Constanta

si la sud de plaja Modern, urmarind linia strazilor Marcus Aurelius spre nord si Remus Opreanu spre vest si a fost conceput pentru practicantii turismului nautic, pentru activitati sportive si de agrement, constituind un adapost pentru ambarcatiunile sportive cu vele.

Accesul din oras in port este deosebit de facil, putand fi realizat atat cu mijloace auto, cat si pietonal. In apropiata vecinatate se afla o serie de obiective turistice care sporesc gradul de atractivitate : Piata Ovidiu cu statuia poetului Ovidiu, Muzeul de Arheologie, Mozaicul Roman cu vestigiile antice ale vechiului Tomis, Acvariul, Farul Genovez, Cazinoul.

2.2. Geologie, hidrogeologie

2.2.1. Elemente de geologie

Din punct de vedere geomorfologic, zona porturilor Constanta si Mangalia apartine unitatii structurale Dobrogea de Sud care constituie un sector mai ridicat al platformei moesice cu un fundament cutat alcatuit din sisturi cristaline si sisturi verzi.

Cuvertura sedimentara este formata din depozite paleozoice, mezozoice, tertiare si cuaternare. Aceste depozite sunt slab cutate sau necutate, caracterizate prin grosimi mici si cu lacune sedimentare numeroase cauzate de frecvente miscari pe verticala.

Depozitele ce compun fundamentul portului Constanta reprezinta cretacicul (Senonian) si neogenul (Sarmatian). Peste depozitele sarmatiene sunt asezate nisipuri cuaternare formand actualul fund marin. Grosimea stratului de nisip variaza in functie de relieful depozitelor sarmatiene, de regimul valurilor si curentilor.




4

Portul Constanta este limitat pe zona vechiului tarm, de o faleza inalta, alcatuita din

calcar sarmatian in adancime si sedimente loessoide din pleistocen la partea superioara. Formatiunea calcaroasa de baza este foarte degradata si pe fasia de tarm s-a extins un

strat de argila reziduala, cafenie, tare, cu fragmente calcaroase ascutite, distribuite neuniform. In partea dinspre mare a portului, pe fundul marii, se afla in principal depozite detritice asezate peste roca de baza alcatuita din calcar sarmatian.

Tinand seama de datele existente disponbile si colectate din alte studii, stratificarea pamanturilor difera pe suprafata portului Constanta.

Astfel, in zoana Poarta 2, in urma forajului executat pentru captarea de apa, coloana litologica,conform ,,Documentatiei tehnice de fundamentare” pusa la dispoztie de C.N. A.P.M., este urmatoarea( anexa 8):

• Pana la adancime de 9,5 m – material de umplutura al platformei + depozite argilo-nisipoase marine;

• Intre 9,50 – 45,0 m – calcare sarmatiene cu intercalatii subtiri argiloase sau nisipoase;

• Intre 45,0 – 93,0 m – creta alba si calcare cretoase albe, compacte, cu intercalatii de crete marnoase;

• Intre 93,0 – 200 m – calcare albe la partea superioara, compacte, continuate cu dolomite si calcare dolomitice cenusii albicioase sau cenusii usor roscate, foarte dure, compacte la inceput si din ce in ce mai fisurate si cavernoase pana la talpa.

In zonele care reprezinta un teritoriu nou castigat asupra marii in perioada de extindere

a Portului Constanta, 1960-1963, obtinute prin umpluturi de pamant si steril din cariera de calcar depuse direct pe fundul marii, investigatiile geotehnice au pus in evidenta urmatoarele aspecte:

• terenul de pe amplasament este constituit pana la adancimi de 7,5-9,5 m din umpluturi cu compresabilitate mare, alcatuite din blocuri si bolovani in masa argiloasa;

• sub adancimile mentionate anterior se afla fundul marii, teren de asemenea foarte compresibil, constituit pana la adancimi de 10,5-11,5 m din nisipuri maloase cu cochilii sau nisipuri fine;

• urmeaza un strat de argile galben-verzui cu concretii calcaroase, de compresibilitate medie, pana la adancimi de 14-17 m;

• pana la adancimea de 32 m se gaseste un pachet de argile si calcar dur, cu compresibilitate redusa;

• sub 32 m exista calcar marnos;

• nivelul apei din umpluturi este in concordanta cu cel din bazinul portuar.




5

Pentru zona Mangalia, caracteristic din punct de vedere geologic este grosimea depozitelor neocene de aproximativ 30-40 m in care se semnaleaza prezenta apelor mezotermale sulfuroase.

Din punct de vedere tectonic se poate spune ca exista o arie dezvoltata intre Costinesti si Mangalia Sud , mai ales in zona litorala , care a suferit puternice solicitari tectonice ce au determinat formarea unor falii secundare, fisuri si goluri, care permit circulatia si acumularea masiva a apelor mezotermale sulfuroase.

Din punct de vedere geologic amplasamentul Portului Midia face parte din unitatea structurala a Dobrogei Centrale – Masivul Central Dobrogean, care ocupa treimea mijlocie a Dobrogei si este delimitat spre sud de falia Palazu, care il separa de Platforma sud-dobrogeana, iar la nord de falia Peceneaga –Camena care il delimiteaza de Orogenul nord-dobrogean (anexa 9). Trasatura sa particulara o constituie natura si varsta soclului precambrian si faptul ca acesta afloreaza pe suprafete foarte intinse.

Cea mai larga suprafata din Dobrogea Centrala este ocupata de formatiunile soclului. In alcatuirea soclului se deosebesc doua unitati cu caractere petrofaciale bine distincte. Aceste unitati se delimiteaza printr-o discordanta stratigrafica si de metamorfism. Astfel, se individualizeaza ca prima unitate grupa sisturilor cristaline mezometamorfice iar cea de a doua include formatiunea sisturilor verzi.

Cuvertura in schimb ocupa suprafete restranse. Prima transgresiune de amploare care se recunoaste in spatiul central-dobrogean a avut loc in Mezojurasic. Formatiuni mai vechi care sa aiba drept soclu formatiunea sisturilor verzi se cunosc numai la vest de Dunare (in Platforma Valaha). In cuvertura din Dobrogea centrala se recunoaste un singur ciclu de sedimentare Dogger-Malm. Depozite cretacice se intalnesc doar ca petice protejate de eroziune depuse in timpul unor ingresiuni dinspre sud sau dinspre nord. Neogenul nu este reprezentat decat prin iviri foarte restranse de depozite sarmatiene alcatuite din pietrisuri si nisipuri cu microfauna ce indica Basarabianul.

2.2.2. Ape subterane

Din punct de vedere al resurselor de ape subterane, principalele structuri acvatice din Dobrogea de Sud se dezvoltă în formaţiuni carbonatate afectate de un puternic sistem fisural carstic. Pe baza criteriilor litostructurale şi hidrologice s-au putut structura 3 sisteme acvifere: Cuaternar, Sarmaţian-Eocen şi Cretacic-Jurasic:

Sistemul acvifer Cuaternar, cu importanţă hidrologică redusă, este constituit cu

preponderenţă din loessuri şi argile loessoide, argile deluviale, nisipuri şi mâluri. Dintre acestea cea mai mare răspândire o au depozitele loessoide, de grosime variabilă (20 – 30m) si cu mare permeabilitate pe verticală. Având uneori la bază argile rezultate din alterarea calcarelor, acestea înmagazinează apa provenită din infiltraţii;




6

Sistemul acvifer Sarmaţian - Eocen este constituit din depozite nisipoase

calcaroase eocene şi din calcarele sarmaţiene care, datorită sistemului fisural ce le afectează, alcătuiesc un sistem unitar hidrodinamic. Grosimea acestor depozite este cuprinsa între 0 – 300 m prezentând o ingroşare concomitentă cu afundarea acestora spre litoral.Nivelul piezometric al apei din depozitele sarmaţiene este liber sau uşor ascensional. Canalul Dunăre – Marea Neagră efectuează un puternic drenaj asupra acviferului sarmaţian. Sistemul acvifer Sarmaţian – Eocen este separat de sistemul acvifer Cretacic – Jurasic printr-un pachet gros de cretă, ce este o formaţiune impermeabilă;

Sistemul acvifer Cretacic – Jurasic corespunde celei mai importante hidrostructuri din Dobrogea, cu grosimi ce depăşesc pe alocuri 100 m. Acviferul de adâncime, puternic afectat de un sistem fisural, cu evoluţie până la carst, este alcătuit din formaţiuni carbonatate jurasice, barremiene şi cretacice , inegal distribuite spaţial datorită deplasării pe verticală a blocurilor tectonice între care există legături hidraulice puse în evidenţă de continuitatea curgerii. Calcarele barremian – jurasice şi cretacice se dezvoltă între falia Capidava – Ovidiu la nord , Dunare la vest, extinzându-se pe sub ţărmul Mării Negre în est şi teritoriul Bulgariei în sud.

Din descrierile litologice retinem ca nu exista orizonturi impermeabile importante care

sa separe hidrogeologic formatiunile sedimentare. Cretacicul reprezinta prin calcarele sale fisurate principalul coleator secundar, favorizand circulatia unor volume foarte mari de apa minerala, dar si ceilalti termeni ai sedimentarului, cu constitutii litologice favorabile vehicularii apei sunt inundati si nu pot fi separati hidrogeologic. In baza Sarmatianului exista un strat argilos dar acesta prezinta frecvente discontinuitati , astfel ca nu reuseste intotdeauna sa separe orizonturile acvifere inferioare de acumularile de apa din calcarele sarmatiene, acolo unde se produc si principalele infiltratii din apele de suprafata.

In zona studiata, orizontul acvifer cel mai important este orizontul acvifer din calcarele si dolomitele barremian – jurasice intalnite in toate forajele executatela captarile din zona.

In zona Mangalia caracteristicile hidrogeologice in general sunt determinate de

conditiile structural tectonice si de constitutia litologica a depozitelor ce iau parte la alcatuirea litologica a zonei. Forajele executate in zona au pus in evidenta formatiuni acvifere cantonate in depozite paleozoice, jurasice, cretacice si sarmatiene. Aceste acumulari de ape subterane formeaza acvifere fisurale alimentate regional prin aporturi directe sau indirecte de ape reci de suprafata si local din aparitii de ape mezotermale venite din profunzime in lungul fracturilor adanci.

In zona Mangalia – Saturn au fost identificate numeroase surse naturale mineralizate cu alimentare la mare adancime urmare a unui sistem ruptural profund, precum si din din precipitatii atmosferice, cu circulatie si amestec in colectorul sedimentar puternic fracturat. Componenta profunda ar explica atat termalitatea cat mai ales continutul in brom si iod, pe langa celelalte componente ale mineralizarii apei. Aceasta ipoteza explica si celelalte caracteristici ale zacamantului:




7

• debusarea si extragerea unor debite foarte mari din zacamant, practic fara pierdere de energie, pe seama aportului componentei secundare;

• mentinerea constanta a temperaturii maxime a apei minerale, la valoarea de 27-290C pe seama unor cai de circulatie ce se pastreaza practic nemodificate in timp, apa avand caracter agresiv;

• mineralizare totala redusa, relativ constanta;

• energie generala redusa a zacamantului, raportata la cota zero a Marii Negre.

In zona portului Midia regimul apelor subterane este evident influentat de relieful zonei si de vecinatatea lacurilor si a Marii Negre. Complexul nisipos din cadrul cordonului litoral cantoneaza apa cu nivelul liber care se intalneste la o adancime cuprinsa intre 0,20 si 1,50 m de la nivelul solului. Directia de curgere a apei subterane este dinspre lacuri catre Marea Neagra. Peste acest curent se suprapun apele infiltrate provenite din retele si instalatiile combinatului petrochimic si o parte din apa cazuta din precipitatii. Avand in vedere oscilatiile de nivel si directiile de curgere ale apei subterane , s-a realizat o retea de drenuri pentru coborirea pinzei freatice la +1, 5 m, fata de nivelul marii.

2.2.3. Ape de suprafata

In zona Platformei sud-dobrogene reteaua hidrografica este foarte saraca si in totalitate tributara Dunarii.

In estul judetului Constanta, linia de tarm este scaldata de apele Marii Negre. Marea Neagra este o mare semiinchisa, componenta a Marii Mediterane, de al carui

bazin se leaga prin mai multe stramtori si bazine: stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele si Marea Egee.

Din punct de vedere geografic, Marea Neagra este situata in partea de est a Europei Sud-estice, intre 45˚55’ si 46˚32’ latitudine Nordica, si intre 27˚27’ si 41˚42’ longitudine Estica. Prin mijlocul bazinului Marii Negre trece paralela de 43˚ latitudine Nordica, asezand Marea Negra in centrul zonei climatice temperate.

Marea Negra nu poate fi considerata o mare continentala deoarece are bazinul dezvoltat atat pe crusta constinentala, cat si pe crusta oceanica, morfologia bazinului este asemanatoare cu cea a bazinelor oceanice ( este frecvent considerata un ocean in miniatura), cu margini si campie abisala, iar acvatoriul se afla in relatii active de schimb cu Marea Mediterana si prin aceasta cu restul Oceanului Planetar. (Emil Vespremeanu, Geografia Marii Negre, 2005).

Suprafata Marii Negre este de 466.200 km2, iar suprafata bazinului hidrografic aferent Marii Negre este de 1.874.904 km2, din care 0,817 mil. km2 apartin Dunarii.

Adancimea maxima este de 2.245 m , dupa datele primelor expeditii rusesti, insa masuratorile recente au identificat o adancime maxima de numai 2212 m. Adancimea medie este de 1.197 m.

In adancime, bazinul Marii Negre este alcatuit din platforma continentala care coboara pana la 180-200m si care reprezinta 30% din suprafata marii. In dreptul tarmului romanesc aceasta platforma are aspectul unei trepte late de 100-200 km. Un alt sector, povarnisul continental, are adancimea intre 180 –200 m si 1000 – 1500 m ( 10 % din suprafata marii), iar in interiorul bazinului marin este zona adanca, abisala inconjurata de izobatele de 1000-1500 m, atingand adancimile cele mai mari in jur de 2200 m.




8

Marea Neagra are tarmurile putin crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule

si insule. Geneza acestei mari, oscilatiile de nivel au contribuit la conturarea caracteristicilor sale geografice.

Stabilindu-se o legatura directa cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor, nivelul acestei mari, ca si nivelul oceanului planetar, s-a inaltat in ultimele doua milenii cu aproximativ 4m, oscilatie care s-a observat de-a lungul tarmului, de la Vama Veche la complexul lacustru Razim – Sinoe.

Asa cum am specificat mai sus Marea Negra se afla in centrul zonei climatice temperate, avand doua implicatii, si anume: sezoanele sunt bine marcate in concordanta cu succesiunea solstitiilor si echinoctiilor, iar radiatia solara variaza intre 130.000 si 150.00 cal./km2, suficienta pentru asigurarea energiei necesare dezvoltarii tuturor proceselor fizice, chimice si biologice. Prezinta pe cea mai mare parte a suprafetei caracter semiarid, evaporatie de 300-400 km3/an si o cantiate de precipitatii de numai 225-300 mm/an.

Temperatura medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc este de 12,7°C,

depasind temperatura medie a aerului numai cu 1°C. La Constanta, vara se intalnesc cele mai

ridicate temperaturi ale apei, de 22,4°C iar cele mai reci sunt in februarie (2,9°C). Salinitatea oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc si 18% in larg, iar in adancimi

atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au salinitate mult mai redusa decat ale oceanului planetar precum si o stratificare particulara a apelor sale in doua paturi de apa suprapuse, cu salinitate si densitate net diferite. Aceasta stratificare se explica prin schimbul de ape ce are loc prin stramtoarea Bosfor si prin patrunderea unui contracurent adanc de ape sarate dinspre Marea Marmara spre Marea Neagra. Diferenta de densitate impiedica formarea curentilor verticali spre suprafata si de aceea masele de apa sub 200m adancime nu au posibilitatea de a se oxigena ca in patura superficiala, cu valuri sicurenti,care o fac favorabila vietii. De aceea sub 200- 220m , apele Marii Negre, lipsite de oxigen, sunt lipsite si de viata, cu exceptia bacteriilor sulfuroase anaerobe, producatoare de hidrogen sulfurat.

La suprafata Marii Negre curentii sunt ocazionali, determinati de vantul de nord-est, dirijati in doua inele pe langa linia de tarm. Exista si doi curenti de directie inversa in zona stramtorii Bosfor, care transporta la adancime apele sarate dinspre Marea Mediterana, iar la suprafata apele marii Negre.

Alte miscari ale apei sunt valurile produse in mare parte de vanturi iar mareele, de mica amplitudine, oscileaza pe litoralul romanesc intre 8 si 12 cm.

Luata in ansamblul ei, Marea Neagra este o adevarata uzina biologica, cu particularitati nemaintalnite in alte mari, cu o fauna si o flora specifice, fiind considerata un “ unicum hidrobiologicum”.

Flora Marii Negre este reprezentata prin peste 304 specii de alge macrofite, majoitatea alge rosii, carora li se adauga algele brune si verzi.

Animalele sunt reprezentate de majoritatea grupelor de nevertebrate, cu un total de 1750 de specii, iar dintre vertebrate sunt prezenti pestii, pasarile si mamiferele marine , cu un total de 164 de specii. Mamiferele sunt reprezentate prin doua specii de delfin , de foca si de marsuin : delfinul comun (Delphinus delphinus ponticus), delfinul cu bot gros (Tursiops truncatus ponticus), foca mediteraneana (Monachus monachus) si marsiunul sau porcul de mare (Phocoena phocoena).




9

De la Capul Midia la Mangalia se afla mai multe limane fluvio-marine (Tasaul, Corbu,

Techirghiol, Mangalia) si cateva lagune ( Siutghiol, mlastina Hergheliei, etc.). Pe golful larg cuprins intre Capul Midia la nord si promontoriul Pescariei din Mamaia

la sud, se grefeaza in ordine lacurile Corbu (Gargalic), Tasaul, Siutghiol si Tabacariei. Ele sunt inchise de un perisip comun care se intinde pe o lungime de 16 km, fiind format din cordoane de nisip, unele fixate de vegetatie, altele inca libere. Intre ele se gasesc depresiuni putin adanci in care apa stagneaza uneori in tot timpul anului sau care sunt invadate de vegetatie de balta. Aspectul natural al perisipului se pastreaza mai mult in dreptul lacului Tasaul , unde si latimea lui este maxima (circa 1500m), catre sud nisipurile fiind in cea mai mare parte nivelate, curatate de vegetatie si transformate in plaja amenajata.

Principalele lacuri din acest sector –Tasaul si Siutghiol – nu au legatura directa cu marea, ci prin intermediul celor doua lacuri mai mici- Corbu si Tabacariei.

In sud, pana la Mangalia, s-au format Iezerul Comorova si Iezerul Mangalia, ambele amenajate .

Organismul fluviatil cu cea mai mare importanţă hidrologică în Dobrogea de Sud îl constituie raul Carasu. Valea Carasu, în trecut cu izvoare la 5 km vest de Constanţa, vărsarea în Dunăre la Cernavodă şi un curs abia perceptibil, datorită pantei reduse, a fost utilizată pentru proiectarea şi construirea traseului Canalul Dunăre - Marea Neagră; acest canal, în lungime de 64,4 km, leagă Dunărea de Marea Neagră între Cernavodă şi portul Constanta-Sud-Agigea, la cele două capete existând câte un sistem de ecluze gemene, cu lungimea de 310 m si latimea de 25 m. A fost construită şi o derivaţie de la Poarta Albă la Capul Midia (Canalul Poarta Alba-Midia), cu o lungime de 28 km. La nivel normal, apele au o adâncime de 7 m şi o lăţime între 70-90 m.

Canalul Dunăre - Marea Neagră utilizat pentru navigaţie va spori în importanţă o dată cu activarea magistralei fluviale transeuropene, dintre Marea Nordului (Rotterdam) şi Marea Neagră (Constanţa).

Canalul Poarta Alba – Midia are o lungime de 31,2 km și este situat între Portul Midia, km 0 al canalului, și confluența cu Canalul Dunăre-Marea Neagră la km 36 al acestuia, în dreptul localității Poarta Albă. La km 3 are o bifurcație (cu o lungime de 5,5 km) ce face legătura cu Portul Luminița. Atât Portul Luminița cât și Ovidiu, sunt parte integrantă a canalului. A fost deschis navigației la 26 octombrie 1987.

2.3. Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona amplasamentului

Meteoclimatic, judeţul Constanţa aparţine în proporţie de 80% sectorului cu climă continentală şi în proporţie de 20% sectorului cu clima de litoral maritim.Regimul climatic în partea maritimă se caracterizează prin veri a căror căldură este alternată de briza mării şi prin ierni blânde, marcate de vânturi puternice şi umede dinspre mare.




10

Temperatura

Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (10–11°C) şi temperaturi medii ridicate vara (22 - 23°C). Spre litoral există un climat cu influenţe pontice, mai moderat termic, brize diurne şi insolaţie puternică. Aici amplitudinea termică anuală este de 21 - 22 °C si se inregistreaza un numar de 10 - 20 zile tropicale.

Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare întindere de -1/-2 °C, dar în extremitatea sud-estică (zona Mangalia) este pozitivă, fiind cea mai călduroasă regiune iarna. Prima zi cu înghet se inregistreaza, în medie in prima decadă a lunii noiembrie, pe litoral aceasta fiind decalată cu circa o jumatate de lună din cauza prezenţei mării. In zona se constată un interval anual fară îngheţ de cca. 200 – 230 zile.

In cursul anului, temperaturile maxime zilnice ale aerului depăşesc 25°C în peste 60 de zile. Aceasta se datorează predominării în zonă a timpului senin şi frecvenţei mari a invaziilor de aer tropical şi continental.

Zilele cu temperatura maximă mai mare de 25°C au o frecvenţă accentuată în sezonul estival şi în special în lunile iulie – august, când numărul lor mediu depăşeşte 20 de zile. La

Constanţa, temperatura aerului înregistreaza medii anuale de 11,2°C. Mediile lunii celei mai

calde, iulie, sunt de 22,4°C la Constanţa şi de 21,8°C la Mangalia. Influenţa mării se manifestă în semestrul cald prin scăderea uşoară a mediilor lunare. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie,

sunt de -0,3°C la Constanţa şi de 0,2°C la Mangalia. Influenţa mării se manifestă prin mediile termice lunare mai coborate în semestrul rece. Din această cauză la Constanţa se înregistrează cea mai ridicată medie lunară de iarnă, iar Mangalia este singura staţie meteorologică din ţară la care temperatura medie lunară ramane pozitivă în tot cursul anului. Maximele absolute au

fost de 38,5°C la Constanţa în ziua de 10 iulie 1927 şi de 36°C la Mangalia în 25 iulie şi 23

august 1933. Minima absoluta a fost de -25°C la Constanţa în ziua de 10 iulie 1927.

Regimul precipitatiilor

Dobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi torenţiale. Volumul precipitaţiilor anuale este cuprins între 3 – 400 mm/an.

Cele mai reduse cantităţi lunare se constată în perioada februarie – aprilie şi la sfarsitul verii şi începutul toamnei, iar cantităţile cele mai mari în mai, iunie, iulie (cu predominare iunie) şi în noiembrie – decembrie (cu predominare în decembrie). Zapada şi lapoviţa se produc în semestrul rece octombrie – martie şi întamplător şi din septembrie pană în mai.

Cantităţile medii de precipitaţii la Constanţa sunt de 378,8 mm, iar la Mangalia de 377,8 mm. Cantităţile medii lunare cele mai mici s-au înregistrat în martie: 23,8 mm la Constanta si 24,3 mm la Mangalia. Cantitatile maxime cazute in 24 ore au insumat 130 mm la Constanţa (18 septembrie 1943) si 140,2 mm la Mangalia (29 august 1947).

O particularitate climatică a Dobrogei este că zona litorală (alături de Delta Dunării) este cea mai secetoasă regiune din ţară, cu precipitaţii mai mici de 400 mm/an în interiorul podişului. Caracteristic acestei zone litorale, este prezenta unei stabilitati termice a atmosferei, asigurată de vecinatatea mării.




11

Umiditatea aerului

Marea Neagra exercită o influenţă modificatoare asupra umiditatii aerului care se resimte pe întreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic în primii 15 – 25 km de la ţărm.

Zilele cu umiditate foarte scazută sunt estimate la 2 pe an, când umiditatea scade sub 30%. Frecvenţa zilelor cu umiditate relativă de cca. 80 % este destul de ridicată, respectiv de 130 zile, numarul zilelor cu umiditate mare având un maxim în luna decembrie şi un minim în luna august.

Datorita prezentei Marii Negre, aerul este intens coroziv (umezeala ridicata si procent ridicat al sarurilor de origine marina), care impune o protectie corespunzatoare a metalelor si utilizarea materialelor de constructie mai putin higroscopice.

Regimul vanturilor

In absenta unor obstacole naturale, zona litoralului romanesc este expusa unei dinamici eoliene active.

În zona Constanţei, frecvenţa medie cea mai ridicată se întâlneşte în cazul vânturilor din direcţia Nord (21,5%), urmată de cele din direcţia Vest (12,7%) şi Nord – Est (11,7%).

Cea mai scăzută frecvenţă se înregistrează în cazul vânturilor din direcţia Sud-Vest 5,9% şi Est (6,1%), urmate de cele din Sud- Est 8,7%, Nord – Vest 8,8% şi Sud (9,4%).

Ca rezultat al circulatiei atmosferice si vanturilor locale, in dreptul litoralului romanesc apare o miscare generala ciclica a maselor de apa, relativ stabila, pe directia nord-sud avand viteza de 3-50 cm/s. In incinta portuara se inregistreaza curenti slabi, ce nu influenteaza manevrele si activitatea portuara.

Din observatiile consemnate de-a lungul timpului s-a constatat ca fenomenele meteorologice periculoase ce pot aparea in apropierea coastelor romanesti ale Marii Negre nu afecteaza in mod semnificativ activitatea portuara.




12

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1 Istoricul amplasamentului

Prin dispunerea lor, litoralul maritim si regiunea dintre Dunare si Marea Neagra, au facut ca aici sa se incruciseze mari drumuri comerciale, culturale si strategice care au determinat evolutia istorica a acestei stravechi zone romanesti.

Portul Constanta

Intre cele mai vechi asezari de pe litoralul romanesc, care au jucat un rol determinant in realizarea traficului de marfuri spre si dinspre spatiul romanesc a fost portul Constanta.

Cercetari arheologice subacvatice efectuate pe litoralul vestic al Marii Negre au pus in evidenta faptul ca a existat o traditie maritima traca ce a implicat-o si pe cea portuara, cu mult inainte de colonizarea greca.

Apoi, in secolul VII i.e.n., in perioada de expansiune a grecilor din Milet, a fost fondata pe coasta occidentala a Marii Negre colonia fortificata Tomis. Orasul-port a fost organizat ca un emporion ce implica o functie economica legata de activitatea portuara. In timpul epocii romane, din sec I i.e. n., comertul se dezvolta in continuare.(Ciorbea, V.)

Incepand cu sec. III e.n., cand atacurile navalitorilor se intetesc, se rup o parte din legaturile comerciale si cursul dezvoltarii portului Tomis se intrerupe.

Datorita navigatorilor genovezi, comertul de la Marea Neagra cunoaste o noua dezvoltare in sec. XIII-XIV. Lucrarile portuare executate de acestia (dig, zid de aparare, depozite) erau vizibile la inceputul sec. al XIX-lea (Ionescu, M.D.). Pentru orientarea navigatorilor a fost construit in aceeasi perioada, la capatul peninsulei Constanta, un far de coasta, ce a functionat pana tarziu, spre zilele noastre.

In timpul dominatiei otomane care a urmat, timp de patru secole, relatiile comeriale de pe coasta Marii Nege s-au redus mult. Din cauza innisiparilor produse, portul Constana devenise un port nesigur.

In anul 1860, Constanta dispunea de un mic port cu un acvatoriu de aproximativ 4 ha in care adancimea apei atingea 5,25 m, cu un singur cheu, din lemn si piatra, cu o lungime de 334 m (Ciorbea, V.). Acest port fusese construit de compania engleza “Danube and Black Sea Reallway Company Ltd.”, care primise de la statul otoman, in concesiune pentru 99 de ani, lucrarile pentru port si pentru linia ferata Constanta – Cernavoda. Dupa razboiul de independenta Guvernul roman a reusit in 1884 sa rascumpere atat portul cat si linia ferata, iar in 1885, Corpurile legiuitoare au aprobat proiectul de lege referitor la marirea si modernizarea Portului Constanta.

La 16 octombrie 1896 se inaugureaza oficial lucrarile de constructie a portului dupa proiectul inginerilor Gh. Duca si Anghel Saligny, sub antrepriza firmei Hallier.




13

Lucrarile sunt sistate in 9 martie 1899, prin epuizarea fondurilor, urmand un proces

rasunator. Conducerea santierului a fost preluata de A. Saligny care a facut si modificari ale proiectului initial. Pana la inceputul primului razboi mondial Portul Constanta avea un acvatoriu intins pe 60 ha si platforme a caror suprafata insuma 137 ha. Digul de larg se prelungise pana la 1377 m, iar cel de sud masura 1497 m. Cheiurile aveau o lungime totala de 4312 m. Portul Constanta a devenit astfel cel mai mare din bazinul Marii Negre.

Primul razboi mondial a afectat grav activitatea portului, prin distrugerile produse. A urmat o lunga perioada de refacere pana in 1936 in care s-au facut reutilari, dragaje si cheiuri. In 1938 au fost terminate lucrarile la bazinul docului plutitor constituindu-se nucleul viitorului santier naval.

In anii 1939-1940, un studiu al ing. Ovidiu Cotovu prezenta o varianta de extindere a portului spre sud, care avea in vedere debusarea in port a unui canal navigabil intre Dunare si Marea Neagra.

Al doilea razboi mondial a produs noi distrugeri si implicit stagnarea activitatii. Au fost intocmite mai multe planuri privind refacerea capacitatii portuare, dar abia intre

anii 1956-1958 au fost elaborate studii de sistematizare si modernizare a portului pe care astazi il numim „portul vechi”. (Covacef, P.)

Actiunea de sistematizare a continuat pana in anul 1968. La sfarsitul acelui an situatia portului era urmatoarea :

� Suprafata totala a incintei portuare era de 199 ha, din care 135 ha uscat si 64 ha acvatoriu ;

� Existau 24 de dane din care 21 erau operative ; � Adancimile de 8,25-10 m permiteau operarea navelor pana la 25.000 tdw ; � Spatiile de depozitare erau de 235,6 mii mc, din care 113 mii mc acoperite.

Incepand cu anul 1967 s-au demarat lucrarile de extindere a portului catre sud. Un rol important in dezvoltarea acestui sector portuar l-a avut si construirea Canalului Dunare-Marea Neagra, inaugurat in 1984. Astfel, Portul Constanta a devenit si port fluvial si a ajuns sa acopere o 8 maritime din care 140 sunt operationale, cu adancimi ce variaza intre 7 si 19 m. Aceste caracterisici permit accesul si operarea tancurilor cu capacitatea de 165.000 tdw si a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 tdw.

Portul Mangalia

In anul 570 a. Cr., la gura limanului Mangalia a fost intemeiata de catre dorienii din Heracleea Pontica, colonia Callatis. Orasul antic avea un mic port in zona nordica. Coloniştii milesieni sunt primii care construiesc ziduri de apărare şi amenajează portul pentru acostarea corabiilor. Portul era ocrotit de un zid puternic care înainta în mare, avand o latură de 30 sau 40 de picioare. Ingeniozitatea tehnica a constructorilor antici uimeşte şi astazi prin dotarile şi realizarea unor obiective care asigurau manevrele de intrare şi ieşire din port, pe orice fel de vânt, din acest punct de vedere portul Callatis depăşind nivelul construcţiilor portuare moderne. Digurile existente şi astazi dovedesc ca au fost studiaţi curenţii de adâncime care astfel au dus la lipsa depunerilor, obiectele arheologice descoperite, probând că au fost doar afundate şi nu înnămolite.




14

În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200

de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, ale macedonenilor, ale dacilor și ale romanilor. In evul mediu, intre cetăţile porturi de la Marea Neagra, o veritabilă placă turnantă a comerţului european al vremii, se numara şi Pangalia, nume consemnat în această variantă semantică pe portulanul de la Pisa în secolul al XIII-lea. Comerţul maritim care s-a derulat continuu în porturile pontice era asigurat în special de genovezi şi veneţieni.

In anii domniei lui Mircea cel Batran, portul Mangalia era o prezenta activa in schimburile comerciale din zona. Dupa intrarea Dobrogei sub stapânire otomana, starea economica a orasului decade, portul devenind nesigur. (Preda, C.)

La sfârşitul Războiului de Independenţă, Grigore Cobălcescu consemna: “Portul Mangaliei constă într-o lagună lungă de 6 kilometri ce nu este încă bine despărţită de mare. Lărgimea sa la intrarea în mare este de 500 m şi lărgimea maximum de 700. Bastimentele de oricare mărime nu pot intra în ea, căci atât această lagună cât şi marea din apropiere este puţin adâncă. Orice încercări s-ar face spre a săpa aicea un port ar fi nişte lucrări zadarnice, căci condiţiile fizice ale marii în megieşie sunt astfel încât partea adancită de puterea maşinilor s-ar astupa cu repegiune.”

În anul 1893 , încep lucrarile de refacere a portului Mangalia. Se construiesc doua diguri de apărare contra valurilor, primul de nord-est, paralel cu urmele digului aşa-zis genovez, în lungime de 475 m, lat de 7 m şi instalaţia metalică a farului cu lumină verde, vizibilă la 14 mile marine. Al doilea dig, în partes de sud, în lungime de 300 m, lat la suprafaţă de 2,50 m, avea la capătul sau farul cu lumină roşie, vizibilă la 4 mile marine. Perpendicular, pe digul de nord s-au instalat doua pontoane fixe în lungime fiecare de 16,90 m, lăţimea de 2,90 m, construcţie metalică necesară acostarii navelor de mic tonaj.

Lucrarile, in realizarea carora s-a implicat ing. Anghel Saligny, se finalizeaza in 1905. Dupa primul război mondial, timp in care Mangalia a fost în mare parte dărâmată, fiind

bombardată sistematic de pe mare, din aer şi de pe pamânt, in portul sau intrau 12 bastimente, dintre care 7 sub pavilion turcesc şi bulgaresc. (Simionescu, I.)

În 1920 bazinul era adapostit prin diguri de incintă construite din arocamente, având o suprafaţă de 21 hectare. Adâncimea apei în port varia între 1 şi 4 metri în dreptul estacadelor de încarcare. Traficul portuar a fost modest, 13 nave care au încarcat grâu şi orz cumparate de Comandamentul Corpului V Armata şi aduse la Constanţa, pentru ca in 1923, 55 nave sub pavilion englez, grecesc, bulgar, rus şi persan sa operze diverse mărfuri in portul Mangalia.

În 1931, serviciul Porturilor Maritime construieste in partea de vest a portului un cheu de piatra cioplita cu o lungime de 511 metri, iar la extremitatea din larg a digului este instalat farul cu lumina rosie cu vizibilitate de pâna la 4 mile. Dupa 1935 situatia devine din nou precara, digurile nereusind sa apere portul nici de valuri, nici de innisipari. Activitatea portuara se reduce simtitor.

Dupa al II-lea razboi mondial, portul este deschis doar pentru ambarcatiuni pescaresti. În 1948 in port se afla doar 17 dragoane sovietice. Între 1949-1953 se efectueaza lucrarile de amenajare a portului militar in Lacul Mangalia, se sapa si se dragheaza avanportul mic si se aduc primele nave militare. Mai târziu, dupa retragere armatelor sovietice, in 1965, se incep lucrarile de consolidare a digului de nord. În 1972-1973 demareaza lucrarile de adâncire a avanportului mare, construirea digului de sud si prelungire celui de nord.




15

Portul va fi amenajat in paralel cu constructia santierului naval. În ianuarie 1979,

Mangalia devine cel de al doilea port maritim al tarii. In anii care au urmat, de-a lungul digului de sud s-au dat in folosinta doua dane comerciale. Concomitent cu lucrarile de amenajare a portului s-a construit si un pod peste Lacul Mangalia. (Lapusan, A.)

Astazi, suprafata acvatoriului proiectat si realizat este de 115 ha, iar lungimea totala a celor doua diguri de adapostire este de 2750 m. Adancimea naturala de 10 m la gura permite accesul navelor de pana la 10.000 tdw. In scopul diversificarii activitatii portuare, a fost proiectat si realizat in 1995 un terminal pentru importul bitumului.

Figura nr. 1: Plan de situatie port Mangalia (preluare IPTANA)

Portul Midia a fost realizat pentru a pune la dispozitie facilitatile pentru centrul industrial si petrochimic adiacent.

In zona respectiva, inainte de constructia combinatului petrochimic, exista un acvatoriu semiinchis, adapostit de doua diguri aproximativ perendiculare, unul cu orientare N-S, pornind de la Capul Midia, celalalt cu orientare E-V, amplasat in sud. Pe aceste diguri existau linii de cale ferata pe care se aducea piatra de la cariera ”Luminita” si se incarca pe ambarcatiuni de mic tonaj.

Odata cu amplasarea Combinatului Petrochimic Navodari la Capul Midia, in anul 1976 s-a trecut la proiectarea portului Midia. Prin prelungirea cu 3750 m a digurilor executate in perioada 1949-1953 cu ocazia lucrarilor Canalului Dunare-Midia, se realizeaza o incinta de 660 ha ce poate oferi o capacitate de trafic de cca. 10 mil.t/an.

In prezent portul dispune de 14 dane si adaposteste un santier naval, iar in anul 2010 a fost inaugurat cel mai mare terminal maritim de gaz petrol lichefiat (GPL) din tara. Terminalul are o suprafata de circa 24.000 de metri patrati si are o capacitate de stocare de 4.000 mc.




16

Figura nr. 2: Plan de situatie portul Midia (preluare IPTANA)

Portul turistic Tomis a fost construit în perioada 1970-1975, în fostul Golf al Delfinilor, utilizand digurile executate in anii 1936-1939 si 1960-1961 pentru protectia plajei si a falezei. Bazinul a fost realizat prin închiderea golfului cu două diguri: cel nordic, în formă de Y, cu o lungime inițială de 400 m, a fost prelungit în anul 2007 cu încă o porțiune de 200 m; cel estic pornește din faleza Cazinoului, pe o lungime de 500 m. Trei dintre cele patru laturi ale sale (cele estică, sudică și vestică) au fost prevăzute cu cheiuri. Adâncimile sunt de doar 0,50 m în partea sud-vestică a bazinului și de 3 m în zona nord-estică.

A fost conceput pentru in scopul dezvoltarii turismului nautic, pentru activitati sportive si de agrement, constituind un adapost pentru ambarcatiunile sportive cu vele. Vecinatatea cu zona veche a orasului Constanta, cu plaja Modern si o serie de obiective turistice ii sporesc gradul de atractivitate.




17

3.2 Dezvoltari viitoare

Avand ca autoritate de management Ministerul Transporturilor din Romania si folosind ca instrument de co-finantare Fondul European de Dezvoltare Regionala, in beneficiul CN APM SA Constanta, prin Programul Operational Sectorial „Transport”, urmeaza sa se realizeze urmatoarele proiecte:

a) Finalizarea digului de larg in Portul Constanta ( anexa 10)

Proiectul presupune prelungirea Digului de Nord al portului cu 1050 m (de la 4.850 km

la 5.900 km). In acest fel se va atinge lungimea proiectata initial. Efectele acestei investitii vor fi:

• imbunatatirea conditiilor de exploatare prin diminuarea agitatiei valurilor in intreg acvatoriul portuar;

• reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra amenajarilor din incinta portuara;

• sporirea sigurantei navelor prin asigurarea unei protectii a senalelor de circulatie a navelor;

• reducerea numarului de zile pe an in care zona de sud a portului este inchisa datorita actiunii valurilor, de la 5 la 0 zile;

• cresterea cu 17% a ponderii lungimilor de cheu disponibile care pot fi operate corespunzator.

b) Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunare - Marea Neagra Proiectul a aparut ca o necesitate, datorita faptului ca in prezent nu exista o legatura

rutiera interna intre sectoarele de nord si de sud ale portului, conexiunea facandu-se prin teritoriul comunei Agigea si al orasului Constanta.

Investitia cuprinde doua obiective:

� Obiectivul 1 - Pod rutier la km 0+540 al CDMN si lucrari aferente infrastructurii rutiere si de acces in Portul Constanta

� Obiectivul 2 - Bretea de acces la DN39




18

La finalul investitiei se va asigura:

• realizarea unei conexiuni rutiere adecvate intre cele doua parti ale portului;

• degrevarea zonelor urbane din localitatile Lazu si Agigea de traficul greu generat de Portul Constanta Sud;

• decongestionarea traficului si reducerea timpilor de calatorie pe DN 39 prin construirea unei bretele rutiere ca alternativa la drumul national;

• furnizarea unui traseu adecvat pentru materialul de cariera si de umplutura necesar proiectelor de dezvoltare ce se vor realiza in partea de sud a portului;

• asigurarea legaturii dintre partea de sud a portului si autostrada Bucuresti – Constanta, prin racordarea la varianta ocolitoare a municipiului Constanta.

c) Dezvoltarea capacitatii feroviare in zona fluvio-maritima a Portului Constanta

In prezent portul este servit de infrastructura de transport CFR care taie orasul in doua.

Accesul CF se concentreaza la portile 6 si 10. Prin noul proiect se doreste realizarea unui complex feroviar sistematizat in sectorul fluvio-maritim al portului Constanta, care sa sigure deservirea optima si unitara a actualilor si viitorilor operatori portuari (anexa 11).

In prima etapa, care face obiectul acestui proiect, se vor executa doar liniile CF care deservesc actualii operatori, pe baza previziunilor de trafic pana in anul 2020. Construirea triajului ar urma sa se realizeze intr-o locatie in care sa existe suficient spatiu pentru o dezvoltare ulterioara, daca va fi necesar.

In felul acesta se vor atinge urmatoarele obiective:

• cresterea capacitatii caii ferate pentru transportul marfurilor uscate vrac din/catre sectorul fluvio-maritim al portului;

• decongestionarea traficului in zona Agigea Nord;

• accesul in portul Constanta pe un mod de transport nepoluant.

d) Extinderea spre sud a danei de gabare din Portul Constanta

Între latura de sud a teritoriului existent aferent danei de gabare si noul cheu se vor

realiza umpluturi, obtinându-se astfel un teritoriu suplimentar de 10.900 mp. Lucrarile, care pot fi finantate din fonduri europene, au ca scop imbunatatirea

infrastructurii portuare si eficientizarea operatiunilor portuare, in vederea sporirii atractivitatii fata de utilizatori si cresterea traficului de nave in porturile dunarene si maritime.




19

Alte proiecte propuse spre finantare POS-T si considerate eligibile vizeaza:

- Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea cresterii adâncimilor senalelor

si bazinelor si a sigurantei navigatiei în Portul Constanta

Pentru aceasta se vor realiza:

• Lucrari de dragaj pentru aducerea la cota proiectata a bazinelor si senalelor din Portul Constanta;

• Adâncirea bazinului „portului de lucru" si a senalului de acces catre acesta din Portul Constanta Sud;

• Lucrari de dragaj dane.

- Realizarea unui pod rutier peste canalul de legatura ( anexa 12)

Proiectul consta în realizarea unui pod rutier metalic cu o deschidere de 105 m si un pasaj peste caile ferate existente în lungime totala de 590 m, care va realiza legatura între zona fluvio-maritima si insula artificiala a portului Constanta, precum si racordarea acesteia la reteaua de drumuri interioare si exterioare a portului.

- Master Planul Portului Constanta

Realizarea unei planificari strategice a portului pe termen mediu si lung (pâna în anul 2030), în conditiile asigurarii unei continuitati a dezvoltarii portuare, cu exploatarea eficienta a resurselor si infrastructurii existente, orientate spre necesitatile reale ale pietei, este o prioritate pentru administratia Portului Constanta.




20

4. ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1 Generalitati

4.1.1 Domenii de activitate

Porturile Constanta, Midia, Mangalia si portul turistic Tomis sunt porturi maritime

publice-private aflate in proprietatea statului roman, care asigura reglementarea si functionarea lor prin C.N. Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta si Autoritatea Navala Romana, ambele institutii fiind subordonate Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

Domeniul de activitate al C.N. A.P.M. CONSTANTA S.A. este reglementat de actul normativ de infiintare al companiei (HG 517/1998 cu modificarile si completarile ulterioare), coroborat cu legislatia in vigoare privind administrarea porturilor si serviciilor in porturi (OG 22/1999 modificata si completata de OUG 86/2007).

Compania administreaza infrastructura de transport naval aparținând domeniului public al statului care i-a fost concesionata pe o perioada de 49 de ani de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.

Compania are în principal următoarele atribuţii: � întreţinerea, repararea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport

naval ce i-a fost concesionată ; � punerea la dispoziţia tuturor utilizatorilor a acestei infrastructuri, în mod liber şi

nediscriminatoriu; � urmărirea sau asigurarea, după caz, a furnizării serviciilor de siguranţă în porturi; � asigurarea în permanenţă a adândimilor minime în bazinele portuare şi la dane şi

a semnalizării pe şenalele de acces şi în porturi ; � ţinerea evidenţei muncitorilor portuari care efectuează muncă specifică în porturi; � ducerea la îndeplinire, prin delegare de competenţă, a unor obligaţii ce revin

Statului român din acordurile si conventiile din care România este parte; � administrarea terminalelor de pasageri şi a terminalelor Ro-Ro.

Coordonarea traficului de nave maritime si fluviale, stabilirea ordinii de intrare/iesire si

a tranzitului navelor maritime si fluviale in porturile Constanta, Mangalia si Midia, precum si alocarea danelor se realizeaza de catre Comisia de coordonare a miscarii navelor maritime

si fluviale in porturile maritime Constanta, Mangalia si Midia (CCMN), care isi desfasoara activitatea in Portul Constanta. Comisia se intruneste zilnic, iar presedintia si secretariatul sunt asigurate de C.N. A.P.M. S.A. Constanta, care editeaza zilnic pe suport de hartie si in format electronic Buletinul informativ al navelor maritime si fluviale, ce contine date referitoare la identificarea navelor maritime si fluviale, date privind desfasurarea operatiunilor portuare, precum si date de identificare a marfurilor.




21

Activitatile portuare se concentreaza, in proportie covarsitoare, in portul Constanta, porturile Midia-Navodari si Mangalia fiind destinate unor activitati limitate si specializate, primul legat de transportul titeiului, iar cel de-al doilea, de reparatiile navale. Cele trei porturi adapostesc importante elemente de infrastructura portuara cu specific militar-strategic. Portul turistic Tomis, amenajat la est de plaja Modern, a devenit in ultimii ani atractiv pentru amatorii de yachting si pentru detinatorii de ambarcatiuni cu vele.

Din datele statistice privind traficul de marfuri reiese ca la nivelul anilor 2010 si 2011 au tranzitat porturile maritime romanesti urmatoarele categoriile si cantitati de marfuri :

Tabelul nr. 1

Tip marfa Anul 2010

(tone)

Anul 2011

(tone)

Animale vii, sfecla de zahar 35.065 22.817

Articole diverse 5.884.885 6.529.296

Articole fabricate din metal 20.119 1.558

Cartofi, alte legume si fructe proaspete sau congelate

71.107 38.062

Celuloza si deseuri de hartie 4.103 7.639

Cereale 12.061.966 9.534.972

Ciment, var nestins, materiale prefabricate pentru constructii

280.477 328.160

Combustibili, minerali solizi 2.988.594 3.151.964

Echipamente, masini 265.858 355.904

Ingrasaminte (naturale si chimice)

1.765.865 2.015.114

Lemn si pluta 961.855 941.453

Minerale brute sau prelucrate 221.291 218.748

Minereuri de fier, deseuri de fier si otel, zgura de furnal

5.354.094 4.731.028

Minereuri si deseuri neferoase 2.560.682 2.609.918

Petrol brut 5.501.108 5.534.289

Piele, textile si confectii 73.482 64.825




22

Produse alimentare si nutreturi pentru animale

368.935 525.758

Produse chimice altele 1.543.533 1.484.861

Produse chimice derivate din carbuni si gudron

186.520 235.382

Produse metalice 1.471.640 2.189.071

Produse petroliere 4.107.660 3.480.437

Seminte uleioase, fructe oleaginoase si grasimi

1.759.849 1.932.248

Sticla, sticlarie si produse ceramice

75.191 38.591

Total 47.563.879 45.972.095

Tabelul urmator ilustreaza numarul total de escale inregistrat in porturile maritime

administrate de C.N. A.P.M. S.A. Constanta in ultimii doi ani:

Tabelul nr. 2

Numar escale nave maritime Anul 2010 Anul 2011

Constanta 4.469 4.230

Mangalia 92 98

Midia 641 544

Total 5.202 4.872

Numar escale nave fluviale 7.945 8.069

Serviciile pentru marfuri si pentru nave in porturile maritime romanesti sunt realizate in

principal de catre companii private, intr-un mediu competitiv in care se aplica principiile pietei libere.

In prezent in cele trei porturi activeaza un numar de cca. 683 de firme ce asigura: � 53 de tipuri de servicii pentru marfuri (amarare, stivuire, cantarire, comert,

transport, depozitare, control etc.); � 28 de tipuri de servicii pentru nave (agenturare, aprovizionare, bunkeraj,

incarcare/ descarcare, pilotaj, remorcare, transport, reparatii, depoluare etc.); � 45 de alte servicii (transport calatori, asistenta medicala, lucrari de intretinere si

constructii, telecomunicatii, scafadrerie, alimentatie publica, servicii bancare, vama, curatenie, depozitare deseuri etc.).




23

Pentru autorizarea activitatilor care utilizeaza infrastructura portuara este necesara

avizarea de catre CN APM SA Constanta. ANR elibereaza autorizatii pentru serviciile publice de siguranta si pentru cele de o importanta deosebita pentru port: incarcare-descarcare, bunkeraj, aprovizionare nave.

Pentru activitatile la care nu este necesara autorizarea ANR, CN APM SA Constanta acorda permise de lucru in port pe baza unei proceduri specifice.

4.1.2 Componentele obiectivului

Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa S.A. are în

structura sa trei subunităţi cu statut de sucursală, structurate pe secţii, compartimente, ateliere şi formatii de lucru:

Sucursala Energetică Port Constanţa; Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa; Sucursala de Servicii Port Constanţa.

În cadrul Sucursalei Energetice Port Constanţa, activitatea direct productivă se

realizează prin secţia Energetică, care asigură atât activitatea de bază (distribuţia energiei electrice), cât şi activitatea secundară (producerea şi furnizarea energiei termice).

Prin instalaţiile electrice aflate în exploatare, Sucursala Energetică Port asigură distribuţia energiei electrice pentru agenţii economici de pe platforma portuară, acoperind 75% din arealul portului Constanţa ( excepţiile fiind S.N.Constanţa S.A., S.C. OIL TERMINAL S.A., R.A.J.A. Constanţa pentru S.P.-0 şi S.C. SICIM S.A. în totalitate , iar S.C. MINMETAL S.A. şi S.C. CHIMPEX S.A. parţial ) şi 100% din arealul portului Constanţa Sud.

Energia electrica in Portul Constanta este refurnizata de CN APM SA catre operatorii portuari, prin Sucursala Energetica Port, energia electrica fiind furnizata de catre S.C. TINMAR –IND S.A. Bucuresti conform contract nr. 36522/22.11.2011 si S.C. ELCOMEX EN S.R.L. Bucuresti conform contract nr. 20998/29.09.2009.

În portul Midia se asigură alimentarea cu energie electrică a danelor 1-8. Puterea totală instalată a transformatoarelor instalaţiilor detinute de CN.APMC este de

195,86 MVA. La reţea, în conformitate cu reglementările Legii nr. 318/2003 privind accesul

nediscriminatoriu la reţeaua publică de distribuţie a energiei electrice, sunt racordate 13 posturi de transformare cu o putere totală instalată de 17,045 MVA, care aparţin utilizatorilor portuari.

Pe lângă activitatea de bază, Sucursala Energetică Port Constanţa desfăşoară activităţi secundare prin Secţia Energetică şi anume:

- Producerea şi furnizarea energiei termice; - Lucrări de instalaţii electrice; - Lucrări de instalaţii termice.




24

In ce priveste producerea si furnizarea energiei termice, C.N. „APM” S.A. Constanţa are

în patrimoniu centrale termice proprii, care asigură agent termic atât pentru încălzirea spaţiilor din clădirile administrative (închiriate terţilor sau în care îşi desfăşoară activitatea sucursalele şi direcţiile funcţionale ale companiei), cât şi pentru producerea apei calde menajere solicitate de diverşi beneficiari.

Tot în patrimoniul Secţiei Energetice se află reţeaua de gaze naturale, care are lungime de 5550 ml.

In tabelul urmator sunt evidentiate centralele termice din patrimoniul C.N. APMC si principalele lor caracteristici tehnice, inclusiv cosurile de evacuare a gazelor arse si consumul de combustibil la nivelul anului 2010.




25

Tabelul nr.3: centrale termice in administrarea APMC, cu combustibili conventionali

Nr

crt

Centrala

termica Tip cazan

Putere

cazan

(KW)

Presiune

lucru

Tip Arzator

Debit

arzator

Tip

combustibil

Date tehnice cosuri

evacuare gaze arse

Consum

combustibil

anul 2010

Nr. Inaltime

(m)

Sectiune

(mm)

1 DANA O TONON 180 4 bar MAN GZ2.2N 33.73 mc/h

Gaze naturale

1 10 400 28174 mc

2 TERMINAL

PASAGERI

C-TA NORD

ROMSTAL EN350

407

5 bar

CIBUNIGAS P 60

43 mc/h

Gaze naturale

1

14

500

48267 mc ROMSTAL

EN350

407

5 bar

CIBUNIGAS P 60

43 mc/h

ROMSTAL EN100

116 4 bar CIBUNIGAS S

18 12 mc/h

1 14 200

3. GARA

MARITIMA

C-TA NORD

BONGIOANNI

348

5 bar

MAN GZ 3.1

43 mc/h

Gaze naturale

1

17

800 x 800

63830

mc BONGIOANNI 348 5 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h

4.

POLICLINICA

C-TA NORD

FERROLI 436

5 bar

MAN GZ 3.1

43 mc/h

Gaze naturale

1

17

800 x 800

30954 mc

FERROLI 436 5 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h




26

Nr

crt

Centrala

termica Tip cazan

Putere

cazan

(KW)

Presiune

lucru

Tip Arzator

Debit

arzator

Tip

combustibil

Date tehnice cosuri

evacuare gaze arse

Consum

combustibil

anul 2010

Nr. Inaltime

(m)

Sectiune

(mm)

5 CT 222

(MEC)

FERROLI

620

5 bar

MAN GZ 4.1N

91 mc/h Gaze

naturale

2

10

400

48653 mc FERROLI

800 5 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h

6 CT 225

BURSA

NOUA

FERROLI

436

5 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h Gaze

naturale

1

28

500

55532 mc

FERROLI 436

5 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h

1

28

500

7 CT 224

CAMIN P2

VIESSMAN

720

6 bar

MAN GZ 3.3

75 mc/h Gaze

naturale

1

16

450

69380 mc

VIESSMAN 720

6 bar MAN GZ 4.1 91 mc/h

8 CT

POLITIE

FERROLI 215 4 bar MAN GZ 3.0 32 mc/h Gaze naturale

1

8

220

27432


9

CT

SPITAL

FERROLI

314

4 bar

MAN GZ 3.1

43 mc/h

Gaze naturale

1

14

800 x 800

64282

mc FERROLI 314 4 bar MAN GZ 3.1 43 mc/h




27

Nr

crt

Centrala

termica Tip cazan

Putere

cazan

(KW)

Presiune

lucru

Tip Arzator

Debit

arzator

Tip

combustibil

Date tehnice cosuri

evacuare gaze arse

Consum

combustibil

anul 2010

Nr. Inaltime

(m)

Sectiune

(mm)

10 CT SERE FERROLI

190

4 bar

MAN GZ 1.40 16 mc/h Gaze naturale

1

8

220

In

conservare


11 CT

ATELIER

SSP

FERROLI

381

5 bar

FBR GL30/2TL

28 kg/h

Gaze naturale

1

6

600

19853 mc

FERROLI 381 5 bar FBR GL30/2TL 28 kg/h

12

CT 10

BURSA

VECHE


Gaze naturale

1 16.5 1000x 1000

77875


1

16.5

800

13 CT 221

NOVAPREX

300

5 bar

MAN GZ 3.0

32 mc/h

Gaze naturale

1

9,6

500 x 500

22517 mc

NOVAPREX 300 5 bar MAN GZ 3.0 32 mc/h




28

Nr

crt

Centrala

termica Tip cazan

Putere

cazan

(KW)

Presiune

lucru

Tip Arzator

Debit

arzator

Tip

combustibil

Date tehnice cosuri

evacuare gaze arse

Consum

combustibil

anul 2010

Nr. Inaltime

(m)

Sectiune

(mm)

14 CT 226

VIESSMAN

895

6 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h

Gaze naturale

1

16,5

1000 x 1000

116097 mc

VIESSMAN

895 6 bar

MAN GZ 4.1N

91 mc/h

1

16,5

800

VIESSMAN 895 6 bar MAN GZ 4.1N 91 mc/h

15 CT

GRANICERI EQUIP 290 4 bar MAN GZ 2.2 N

33.73 mc/h

Gaze naturale

1 11,2 400 34263 mc

16 CT

STADION

LAMBORGHINI

190 5bar LAMBORGHI

NI 14.8 kg/h

Gaze naturale

1 6 800 x 800

15,628 mc

17 CT MOL 1 S

DE DIETRICH 500

581

5 bar

CUENOD

49 kg/h

Tip M

1

6

800

44617 mc

DE DIETRICH 500

581 5 bar CUENOD 49 kg/h

18 CT MOL

2S PA

DE DIETRICH GT305

130 5 bar RBL

GULLIVER BS3

9.8 kg/h

Tip M

1

16

600

19382mc DE DIETRICH GT307

225

5 bar RBL

GULLIVER RG5D

22 kg/h




29

Nr

crt

Centrala

termica Tip cazan

Putere

cazan

(KW)

Presiune

lucru

Tip Arzator

Debit

arzator

Tip

combustibil

Date tehnice cosuri

evacuare gaze arse

Consum

combustibil

anul 2010

Nr. Inaltime

(m)

Sectiune

(mm)

19 CT MOL

2S AM

DE DIETRICH GT305

130

5 bar

RBL GULLIVER

RG 3

17.5L/h

GPL

1

6

500

62691 litri

DE DIETRICH GT308

280

5 bar

RBL GULLIVER

RS28

37.4L/h

1 6 250

DE DIETRICH GT308

280 5 bar RBL

GULLIVER RS28

37.4L/h

20 CTMOL2S

MG

DIETRICH DTG129

48 4 bar 8.5 l/h GPL 1 8 220 21002 litri

21 CT

SCANNER

VALLIANT

44

4 bar

Centrala apartament

4.5l/h GPL 1

2,5

100

10431 litri

22 CT

MANGALIA Fontecall 60

1.4

Unigas

6.4l/h

tip M 1 6

200x20

0

8164 litri




30

Sucursala Nave Tehnice Port are sediul intr-o cladire cu Sdesfasurata = 2242 mp,

amplasata in zona danei tehnice si isi desfasoara activitatea prin Sectia Exploatare Nave si Sectia Depoluare si PSI:

- Sectia Exploatare Nave Tehnice: navigatie si intretinere nave tehnice din dotare (remorchere, macara, nave hidrografice, salupe) remorcaj, transport personal, manipulare greutati;

- Sectia Depoluare si PSI: navigatie si intretinere salupe depol si nave colectoare, preluare reziduuri petroliere si ape uzate de la nave, interventie in caz de poluari accidentale, livrari apa la nave aflate in rada, stocare si livrare combustibil navelor proprii, interventii la stingerea incendiilor.

Sucursala are in dotare urmatoarele nave si echipamente:

• nava multifunctionala (Nicolae Zeicu) dotata cu 100 m baraj gonflabil, skimmer pentru recuperarea produselor petroliere si sistem de imprastiere dispersanti;

• 4 salupe de depoluare tip Depol pentru colectarea reziduurilor petroliere de la nave si depoluarea acvatoriului portuar;

• nava pentru colectarea apelor uzate si reziduurilor petroliere de la nave (Canara);

• nava PSI;

• un saland nepropulsat, compartimentat (tank barja - SN 101) pentru stocarea temporara a reziduurilor petroliere preluate de la nave,

• macara plutitoare,

• 2 remorchere,

• 2 salupe,

• nava pentru masuratori hidrografice (Anghel Saligny).

• Pentru interventii in caz de poluari accidentale cu produse petroliere sucursala mai dispune de trei skimmere cu discuri si produse absorbante.

Apele de santina sunt preluate de la nave, la cerere, cu nave specializate, descarcate

intr-un tanc barja compartimentat (saland nepropulsat SN101) in vederea separarii gravitationale. Dupa aceasta etapa, fractia apoasa este transportata cu nava colectoare CANARA la statia de tratare din incinta portuara, cheul danei 69 fiind prevazut cu un racord flexibil si conducta cu Dn 80mm care sa permita descarcarea din nava colectoare in rezervoarele de stocare ale statiei de tratare.

Apele provenite din poluari accidentale cu produse petroliere ale bazinului portuar sunt

colectate cu navele specializate de tip DEPOL (cu capacitate de stocare 20 mc pentru lichide si 4 mc pentru solide) si descarcate intr-un tanc barja, compartimentat (saland nepropulsat SN 101), amplasat in dana A2. Dupa separarea gravitationala, fractia apoasa este transportata cu nava colectoare CANARA la statia de tratare din dana 69.




31

Masurarea adancimii bazinelor si senalelor de acces in port se face permanent de

APMC cu sisteme moderne de masurare, achizitie si prelucrare a datelor, cu ajutorul navei proprii Anghel Saligny. Mentinerea adancimilor se face prin lucrari de dragaj executate de agenti economici specializati in conformitate cu planurile de dezvoltare si intretinere a porturilor.

Sucursala de Servicii asigura exploatarea si intretinerea cladirilor, drumurilor,

platformelor, instalatiilor de apa si canalizare si a parcului auto propriu, tratarea apelor uzate menajere si industriale de la operatorii portuari, captarea si furnizarea apei potabile.

Sectia Transporturi din cadrul Sucursalei de Servicii Port dispune de:

• atelierul de reparatii auto ( Sdesfasurata = 463 mp), cu dotari specifice precum pompa speciala pentru schimbarea uleiului fara pierderi, elevatoare,etc.Aici se fac mici reparatii pentru mijloacele de transport ale C.N. APM Constanta;

• mijloace de transport aflate in dotare: 46 autoturisme, 17 camioane, 5 microbuze, 2 autospeciale cu brat ridicator, un tractor, un motostivuitor, doua incarcatoare frontale, un buldoexcavator, 5 vidanje;.

• spalatoria auto (Sdesfasurata = 1322 mp) este prevazuta cu sistem de retinere a suspensiilor si produselor petroliere rezultate de la spalari;

• parc auto (S= 1500 mp) pentru masinile si utilajele portului ingradit cu gard de plasa de sarma.

Sectia de exploatare si intretinere constructii coordoneaza si controleaza activitatea de

exploatare, intretinere si reparatii la cladirile aflate in patrimoniul Companiei. Astfel se asigura conditiile necesare petru o exploatare normală, se evalueaza condiţiile pentru prevenirea incidentelor, accidentelor şi avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieţi şi de degradare a mediului (natural, social, cultural).

Activitatea se realizeaza in general cu firme abilitate in domeniu. De asemenea pentru mici lucrari , excutate cu personal propriu, sectia detine un atelier de tamplarie.

Pe teritoriul portuar exista 280 km drumuri si 324 km de cai ferate. Starea lor este permanent urmarita prin birourile de profil din cadrul Companiei, iar lucrarile de intretinere si reparatii se realizeaza prin firme specializate.

Pentru desfasurarea activitatii, C.N. A.P.M. Constanta S.A. dispune de numeroase construcţii, clădiri, depozite şi instalaţii tehnologice. Dintre acestea, 47 de obiective se afla în folosinţă proprie sau în comun cu alţi utilizatori, iar 87 de obiective sunt închiriate sau aflate în folosinţa altor utilizatori -operatori economici (anexa 14). Sediul social al companiei se afla in cladirea fostei Gari Maritime din Incinta Port – Poarta 1 (Sdesfasurata = 5000 mp), cladire de patrimoniu, ridicata intre anii 1930-1935.

CN APM SA Constanta mai detine urmatoarele spatii de depozitare si rezervoare (anexa 15):

• magazie marfuri generale – 3100 mp – Antrepozit 2A- dana 119 Zona libera;

• magazie marfuri generale – 3100 mp – Antrepozit 2B- dana 119 Zona libera;






32

• magazie marfuri generale – 3100 mp –Magazia 2.1- dana 119 Zona libera;


• magazie marfuri generale – 3100 mp – dana 13;

• rezervor apa potabila – 500 mc – danele militare din Portul Constanta;

• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta-Sud – Mol 2S;

• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta-Sud- Mol 1S, aflate in conservare

• 1 rezervor apa potabila – 500 mc – Incinta 2 Zona libera, aflat in conservare;

• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta –Sud- Mol 2 S, aflate in conservare.

Sectia aprovizionare isi desfasoara activitatea intr-o cladire cu Sdesfasurata = 84 mp

si detine spatii adecvate pentru stocarea temporara de piese , materiale si deseuri, astfel:

• depozit pentru deseuri reciclabile – lemn, fier vechi;

• depozit pentru piese si materiale de lucru;

• depozit pentru piese metalice uzate; Sectia de exploatare si intretinere instalatii apa – canal din cadrul Sucursalei de

Servicii Port dispune de:

• ateliere (Stotala=580 mp) care ocupa constructii vechi (foste grajduri) intre Poarta 3 si Poarta 4 dotate cu echipamente pentru repararea pompelor si realizarea de confectii metalice pentru instalatiile de apa si canalizare;

• spalatorie pentru echipamente de protectie – un mic spatiu dotat cu masini automate de spatat;

• vestiare;

• magazie pentru materiale si piese de schimb utilizate la intretinerea si repararea retelei amenajata intr-o baraca metalica;

• depozit tuburi de oxigen. In Portul Constanta alimentarea cu apa potabila se face atat din reteaua R.A.J.A., cat

si din surse subterane proprii ( doua foraje F2 si F3 ). Reteaua portuara de alimentare cu apa, de tip inelar, este alcatuita din conducte din otel,

fonta si PEHD cu diametre cuprinse intre 100-500 mm si are o lungime totala de 52.251 m. Pentru marirea presiunii apei functioneaza 6 statii de pompare dotate cu pompe ACV si Lotru.

Alimentarea cu apa a navelor se face de la 199 hidranti de cheu repartizati la toate danele de incarcare, utilizati si pentru interventii la stingerea incendiilor. Pentru compensarea debitelor si pentru asigurarea rezervei de incendiu exista un complex de inmagazinare-pompare dotat cu doua rezervoare a cite 1000 mc si statie de pompare. Sursa de apa pentru stingerea incendiilor este asigurata din reteaua de apa potabila. Pe reteaua de distributie a apei potabile, in plus fata de hidrantii exteriori, de cheu, sunt amplasati 5 hidranti de incendiu subterani si 94 hidranti in cladiri.




33

Sistemul de canalizare al portului este un sistem divizor. Conform ”Fisei de prezentare

si declaratie”, pusa la dispozitie de beneficiar, reteaua de canalizare menajera detinuta de C.N. A.P.M. S.A. este constituita din tuburi de beton, conducte din otel si PEHD,avand o lungime totala de cca. 27657 m. Pe traseul de evacuare al apelor uzate sunt instalate 27 de statii de pompare. Acest sistem asigura preluarea apelor uzate de pe teritoriul portuar si de la navele care tranziteaza portul.

In zonele in care nu exista retea de canalizare au fost montate ministatii de epurare. Reteaua de canalizare pluviala este alcatuita din tuburi de beton cu diametre cuprinse

intre 100-1400mm, tuburi PREMO cu diametre cuprinse intre 400-600mm si tuburi de bazalt cu diametre de 150-300 mm, este de 34,5 km.

Compania are de asemenea in administrare si alte dotari care vizeaza inclusiv componenta de mediu, astfel: statia de tratare ape uzate, statia de pretratare mecanica, ministatii de epurare ape menajere, depozit ecologic, statia de tratare levigat, incineratorul de deseuri (reglementat prin autorizatie specifica acestei activitati).

Statia de tratare ape uzate este destinata epurarii apelor uzate menajere provenite de la

operatorii portuari, a apelor uzate si cu reziduuri petroliere de la nave si a celor industriale din terminalul petrolier. Statia dispune de echipamente si rezervoare de stocare amplasate in dana 69 destinate procesului de stocare si omogenizare si indepartarii produselor petroliere, cit si de echipamente si rezervoare amplasate in dana 79 pentru etapele de tratament biologic, filtrare si tratarea namolului. Toate echipamentele si rezervoarele de dozare din dana 79, se afla in interiorul unei cladiri cu Sdesfasurata = 1351 mp care cuprinde si spatii administrative pentru personalul de exploatare.

Statia de tratare mecanica este folosita in vederea indepartarii suspensiilor solide, grosiere din apele uzate, inainte de procesul de epurare. Statia este amplasata in zona Poarta 6 intr-o cladire cu suprafata de 68,75 mp. Tratarea se face intr-un sistem de gratare montate in cuva de otel inoxidabil, fiecare gratar fiind cuplat cu cite o instalatie de compactare cu surub pentru deshidratare si evacuare retineri intr-un container pentru deseuri.

Statia de tratare levigat este amplasata langa depozitul ecologic de deseuri de la poarta 6 intr-o cladire cu Sdesfasurata = 240,55 mp fiind destinata tratarii levigatului de la depozitul ecologic cit si a celui provenit de la vechiul depozit de deseuri care si-a incetat activitatea si este in perioada de monitorizare postinchidere. Statia cuprinde rezervoare de stocare si echipamente pentru etapele tehnologice de tratament fizico-chimic, biological apelor uzate si de tratare a namolului.

Ministatiile de epurare ape uzate menajere au fost amplasate in zonele in care nu exista retea de canalizare menajera: dana 90, Sectia Instalatii, Sectia Constructii, Statie CFR, dane militare. Fiecare ministatie e compusa dintr-un reactor biologic, o unitate de control, o suflanta si un filtru cu semnal de pierderea presiunii. Ultimele doua componente sunt instalate linga reactor, intr-o incapere separata. Ministatiile sunt amplasate pe radier de beton cu dimensiunile 10,0 x 4,0 x0,30m.




34

Incineratorul de deseuri , tip HP 1250, amplasat in zona - Poarta 6 este destinat incinerarii de deseuri sanitare si deseuri periculoase de la nave. Incineratorul HP1250 ATI Muller are o capacitate de incinerare de 300 kg/h si are ca principale componente: instalatie de incarcare si impingere automata a deseurilor , cuptor combustie primara , tunel post combustie, boiler pentru racirea gazelor arse, instalatie de neutralizare a gazelor arse cu reactivi , sistem de filtrare cu elementi ceramici catalizator, instalatie de evacuare gaze arse (exhaustor) , analizor de gaze arse ABB, compresor aer, instalatie automata de evacuare cenusa, calculator de proces.

Depozitul ecologic de deseuri menajere si industriale este amplasat in zona Poarta 6 si

are o capacitate volumetrică de depozitare deseuri, de 165 000 mc. Depozitul apartine C.N. A.P.M. Constanta S.A. si este administrat de S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L.

Compania mai detine si o statie de tratare ape de santina la Dana 2A, aflata in conservare. Aceasta este perfect functionala insa capacitatea sa de tratare este destul de mica- 12 mc/zi si in conditiile in care functioneaza statia de tratare ape uzate , cu capacitate de 814.000 mc/an, nu este fezabila economic functionarea ambelor statii. Astfel incat aceasta statie de tratare ape de santina este mentinuta in stare functionala, in conservare si poate fi pusa imediat in functiune in caz de nevoie.

Sectorul tipografic organizat in cadrul Companiei asigura realizarea tipizatelor pentru uzul intern al Companiei. Productiile tipografice ce presupun realizarea unor operatiuni complexe (tiparirea cartilor), se executa rar si in numar mic de exemplare, doar pentru publicatii ce cuprind informatii de interes local sau regional.

Tipografia se afla la parterul cladirii in care isi are sediul si Sucursala de Servicii Port, ocupand o suprafata de 1379 mp. Acesta dispune de spatii de depozitare pentru materiile prime si materialele utilizate in fluxul tehnologic: hartie, folie de polietilena, substante chimice, cerneluri, filme fotografice si aparatura: masina de taiat hartia (ghilotina), masini de tiparit, masina de lipit (brosat) cu clei termic, masina de legat cu spirala (plastic sau metalica), masina de capsat, masina de biguit si gaurit.

Atelierul dispune de doua masini de tiparit: Lithrone 20 Komori, cu doua culori, si Ryobi 500 cu o culoare. Imprimarea color se realizeaza in sistem substractiv CMYK, în 4 etape, care corespund celor patru culori. Cu ajutorul acestui model se pot reproduce aproape toate culorile din spectrul vizibil. Cernelurile folosite sunt pe baza de apa.

Sediul social al companiei se afla in cladirea fostei Gari Maritime din Incinta Port –

Poarta 1 (Sdesfasurata = 5000 mp), cladire de patrimoniu, ridicata intre anii 1930-1935. Pe teritoriul portuar exista 280 km drumuri si 324 km de cai ferate. Starea lor este

permanent urmarita prin birourile de profil din cadrul Companiei, iar lucrarile de intretinere si reparatii se realizeaza prin firme specializate.




35

Legătura dintre depozitele de produse petroliere şi danele de acostare ale terminalului

petrolier se realizează printr-o reţea de conducte subterane şi supraterane in lungime totală de 50 km. Portul Constanţa este conectat la reţeaua naţională de conducte, astfel asigurându-se legătura ideală cu principalele rafinării româneşti.

In portul Mangalia Compania nu detine retele de alimentare si distributie apa potabila,

nu detine si nu administreaza retele de canalizare, nu refurnizeaza consumatorilor energia electrica preluata din sistemul national, nu produce si nu distribuie energie termica. Toate aceste activitati sunt realizate de catre operatorul S.C. ROMNED PORT OPERATOR S.A.

Deseurile rezultate din activitatile desfasurate de operatorii portuari sunt preluate de societatile catre care C.N. A.P.M. S.A. a concesionat serviciul: S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L. Bucuresti si S.C. CONSAL TRADE S.R.L. (cf. ”Fisa de prezentare si declaratie”).

In portul Midia C.N. A.P.M. S.A. desfasoara activitati de furnizare energie electrica

prin Sucursala Energetica Port Constanta (cod CAEN 3513) si preluarea apelor de santina de la nave prin Sucursala Nave Tehnice Port Constanta (cod CAEN 3812).

Pentru desfasurarea activitatilor mentionate, Compania dispune in portul Midia de : � salupa depol � un post de transformare

Apele de santina sunt preluate cu o salupa DEPOL si transportate cu autovidanja in portul Constanta unde sunt stocate saland nepropulsat SN 101. Salupa DEPOL apartine Sucursalei Nave Tehnice Port Constanta si autovidanja Sucursalei de Servicii port Constanta- Sectia Transporturi.

In portul Midia exista un singur post de transformare in cabina de zid cu urmatoarele caracteristici :

• 6/0.4 KV

• 2x630KVA Furnizarea energiei electrice este asigurata de catre Sucursala Energetica Port

Constanta. C.N. A.P.M. S.A. nu asigura furnizarea energiei termice, nu asigura distributia apei

potabile si nu detine retele de canalizare in portul Midia. Deseurile rezultate din activitatile desfasurate de operatorii portuari sunt preluate de

societatile catre care C.N. A.P.M. S.A. a concesionat serviciul: S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L. Bucuresti si S.C. CONSAL TRADE S.R.L. (cf. ”Fisa de prezentare si declaratie”).




36

4.2 Materiale de constructii

Materialele din care sunt edificate obiectivele existente in prezent in porturile maritime Constanta, Mangalia, Midia reflecta tehnologiile si cunostintele disponibile diferitelor etape de realizare, reabilitare sau extindere a lucrarilor hidrotehnice si dotarilor specifice.

Astfel, în portul Constanţa inca din 1895, au fost aplicate procedee şi metode dintre cele mai moderne pentru acel timp: digul dinspre larg a fost executat din blocuri mari de beton de 30-40 de tone, de diferite forme şi mărimi şi dispuse în trepte spre exteriorul bazinului, cu o înălţime a digului de 7,5 iar lăţimea de 8 m (Majuru,A.).

In portul vechi, solutia constructiva a cheurilor consta dintr-un zid din blocuri de beton prefabricate, paralelipipedice tesute, in greutate de cca. 40 t.

Exceptie au facut doua dane, una cu un cheu tip Ravier, cu blocuri de beton prefabricate de forme speciale care sa conduca la micsorarea impingerii preluate si la conlucrarea cu umplutura, si o alta dana cu cheu din chesoane, ambele in santierul naval. (IPTANA)

In portul extins digurile de adapostire au inaltimi totale de pana la 20 m si ajung pana la adancime naturala de 14,5 m. Pentru constructia lor a fost adoptata solutia din anrocamente cu taluzuri, solutie mai sigura, cu o mai mare adaptabilitate la solicitarile hidrodinamice ale valurilor si mai usor de intretinut. Protectia taluzului dinspre larg fata de actiunea valurilor s-a facut cu blocuri de beton prefabricate, cu alcatuire speciala. Tipul de bloc stabilopod asigura un plus de capacitate de absorbtie a energiei apei in miscare, prin formarea unui volum de goluri de cca. 60% in masa blocurilor (Ulubeanu, Mircea). Carapacea de protectie a digului s-a realizat astfel din doua straturi de stabilopozi de 20 t/mc, cu densitate totala de 19 buc/100 mp. Rezemarea piciorului carapacei s-a facut pe o berma din blocuri evidate de 10 tone / bucata. Coronamentul digului a fost protejat ipotriva deversarilor si pentru circulatie, cu o dala de beton monolit cu grosimea de 0,8 mm si un mic zid de garda.

In realizarea cheurilor pentru portul extins s-au folosit blocuri de beton prefabricate, cu forma speciala, care sa asigure o cat mai buna comportare statica la un volum cat mai mic de beton. Pilele din blocuri cu o latime de 5,50 m au fost legate la partea superioara cate cinci sau sase, cu un coronament din beton monolit, pana la cota + 2,5 m. O solutie speciala a fost prevazuta la cheul danelor de minereu unde, pentru diminuarea efectului valurilor in bazin, blocurile de la partea superioara au fost prevazute cu perforatii si taluz interior absorbant din anrocamente.

Pentru manipularea marfurilor din/in nave, fronturile de cheu au fost prevazute cu macarale portal, iar in cazul terminalului de minereu, cu poduri descarcatoare. Fila de apa a acestor macarale a fost pozitionata pe coronamentul cheurilor, iar fila de uscat a fost realizata cu fundare directa in mai multe solutii constructive, cu utilizarea traverselor de beton armat pe pat din anrocamente (IPTANA).




37

Proiectarea si constructia portului Constanta Sud s-a desfasurat coordonat si corelat cu

cea a Canalului Dunare-Marea Neagra. Digurile principale de adapostire ale incintei portului sunt realizate la o adancime ce

variaza intre –19,00 m si - 23,00 m; ajung la inaltimea totala de pana la 30,00 m, iar latimea la baza este de pana la 135,00 m. Peste nucleul din piatra nesortata s-au dispus mantale din blocuri naturale de 1-3 t / bucata, iar cea de a doua din blocuri de 4-7 t / bucata.

Umpluturile in teritoriul portuar (peste 60 milioane mc) au fost realizate in principal cu materiale provenite din excavatiile canalului Dunare – Marea Neagra.

Pentru cheiurile de acostare au fost adoptate solutii constructive diferentiate, in functie de adancimile ce urmau sa fie asigurate si de caracteristicile terenului de fundare. Au fost realizate cheiuri gravitationale alcatuite din blocuri de beton simplu sau armat, din elemente de pana la 100 tone / bucata, cheiuri din virole prefabricate din beton armat, cu diametrul de 10 m, umplute cu piatra sparta, sau din chesoane plutitoare de 3500 t / bucata, cu lungimea de 37,5 m.

Asezarea elementelor de cheu pe terenul subacvatic s-a facut prin intermediul unui pat alcatuit din anrocamente si piatra sparta, compactate dinamic sau static.

Toate constructiile hidrotehnice, caile de rulare ale utilajelor la cheu, instalatiile electrice, de apa, canalizare incendii, telefonie, magaziile si platformele au fost realizate pe baza proiectelor de executie elaborate de Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene, ca si intreaga sistematizare a sectoarelor si fluxurilor tehnologice de operare a marfurilor.

Pentru transportul marfurilor la si de la dane si manipularea acestora au fost realizate in incinta portuara peste 100 km de drumuri, 190 km de cale ferata, poduri si pasaje in lungime de peste 2700 m, lungimi importante de cai de rulare ce transmit sarcini pe roti de pana la 100 tone, instalatii de incarcare. Echipamentele de operare la cheu, de pe platforma si din magazii au fost achizitionate de la unitati specializate din tara si din import.

Constructiile administrative detinute in prezent de C.N. A.P.M.C. S.A. au fost edificate in diferite perioade de dezvoltare a portului, corelat cu activitatile derulate dar si cu marimea fondurilor alocate. Astfel, in perioada interbelica se adauga platformei portuare noi elemente de infastructura precum uscatoria de porumb, cladirea administratiei portuare, bursa, docul plutitor s.a. O parte dintre ele au devenit cladiri de patrimoniu, unora le-a fost schimbata destinatia initiala, altele au fost modernizate.

Ansamblul arhitectural care domina de mai bine de o suta de ani imaginea Portului Constanta este grupul celor trei magazii de depozitare cereale cu cate 250 de silozuri (celule interioare) fiecare, conceput de ing. Anghel Saligny si ing. Petre Antonescu. Fundatiile au fost sapate in spatele cheiului de vest la o adancime de 5 m. La fundatia primei magazii cu silozuri s-au batut piloti de stejar, iar pentru celelale, piloti de beton. Pilonii s-au batut pana la refuzul lor de la cota de 15 m, acolo unde s-au rezemat pe stanca de la baza. Stuctura de rezistenta a silozurilor s-a executat din profile laminate din otel. Intre stalpii de beton s-a executat o zidarie de umplutura din caramida perfect rostuita cu mortar, care a ramas fatada aparenta pentru peretii laterali ai magaziilor. La fabricarea betoanelor s-a folosit ciment de Portland de la fabrica de la Cernavoda, criblura si piatra sparta concasata a cariera Canara, nisip si apa de mare. (Covacef, P.).




38

Magazia din danele 6-7, fiind prima magazie din beton construita in port (1905), a avut

o destinatie multipla, in special pentru tranzitul produselor de export perisabile. Structura magaziei este din beton armat turnat monolit, cu fundatii izolate pe cuiburi din cate 4-5 piloti de beton armat, batuti la 10 m. Planseele peste subsol si parter sunt placi groase de 11 cm, cu nervuri de beton armat. Magazia a fost reparata capital si reconstruita pe aceeasi structura de rezistenta, in anii 1960-1970.

O alta categoie de constructii speciale existente in portul Constanta sunt farurile – rosu, verde si de larg. Cu inaltimi de 16 m si evazate in partea inferioara, acestea sunt alcatuite din beton armat placat cu piatra.

Constructia portului Mangalia a inceput in anul 1974, in corelare cu executia santierului naval din zona, ambele obiective avand documentatiile de proiectare intocmite de IPTANA. Digurile de adapostire au lungimea de 2750 m, iar acvatoriul are o suprafata de 115 ha. Platformele si teritoriile portului au fost realizate tinandu-se cont de natura terenului stancos si de cota necesara pentru acostarenavelor. Astfel, terenul a fost derocat cu parament vertical si deasupra lui a fost fundata direct o structura din elemente prefabricate de beton armat, solidarizat cu un coronament din beton armat, proeminent fata de paramentul rocii. cu materialul derocat pentru asigurarea adancimilor necesare in acvatoriul portului.

Portul Midia a fost proiectat de catre IPTANA in corelare cu lucrarile canalului navigabil Poarta Alba-Midia Navodari.

Pe platforma portului formata prin depunerea nisipului si a materialului calcaros obtinut din derocarile si dragajul efectuat in acvatoriu, a fost realizat Combinatul Petrochimic Midia.

La gura de intrare a fost asigurata adancimea naturala de -9,00 m. Digurile de adapostire au fost proiectate in solutia cu taluzuri din anrocamente de la cariera Sitorman, mantale din blocuri de piatra, carapace din stabilopozi de 20 t/buc. Si 4,5 t/buc. si dala de beton pe coronament. Digurile existente au fost completate cu blocuri de piatra si blocuri evidate de beton. Cheiurile au fost realizate din blocuri prefabriate de beton ca si pentru portul Constanta.

Amenajarile interioare prevazute initial au fost restructurate dupa anul 1990, in urma renuntarii, in principal la activitatea de pescuit oceanic.

In prezent danele sunt folosite pentru produsele petroliere lichide pentru exportul de animale vii si pentru produse petrochimice solide. In portul Midia au mai fost proiectate terminalul de gaze lichefiate cu descarcarea navelor in plutire si racord submarin de conducte, precum si geamanduri plutitoare situate in afara portului, pentru produsele petroliere transportate cu nave de mare tonaj ce nu pot intra in port.

Constructia portului Tomis a inceput in perioada 1970-1975, utilizand digurile executate in anii 1936-1939 si 1960-1961 pentru protectia plajei si a falezei. Sub actiunea factorilor naturali, lucrarile au suferit unele degradari care, cumulate in timp, au dus condus la afectarea structurala a unor elemente sau a functionalitatii acestora.

Structura noului dig a fost prevazuta dintr-un nucleu de piatra nesortata, protejat cu o manta de blocuri de piatra, peste care, in partea dinspre larg, este realizata carapacea din tabilopozi de 4,5 t/buc. Pe coronament s-a turnat o dala de beton de 4,00 m latime si 0,50 m grosime, prevazuta cu un zid vertical spre exterior si cu pinteni longitudinli pentru a impiedica afluierile. In general, pentru toate digurile au fost completate carapacea de stabilopozi de la exterior si taluzul din interiorul portului, precum si dala de la coronament si zidul sparge-val.




39

4.3 Stocarea materialelor

Pe langa capacitatile de depozitare oferite operatorilor portuari, CN APM SA Constanta

mai detine urmatoarele spatii de depozitare si rezervoare utilizate in activitatea proprie:

• un depozit pentru deseuri reciclabile – lemn, fier vechi – Serv. de aprovizionare;

• un depozit pentru piese si materiale de lucru – Serv. de aprovizionare;

• un depozit pentru piese metalice uzate – Serv. de aprovizionare;

• magazie marfuri generale – 3100 mp – Antrepozit 2A- dana 119 Zona libera;






• magazie marfuri generale – 3100 mp – dana 13;

• 1 rezervor apa potabila – 500 mc – danele militare din Portul Constanta;

• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta-Sud – Mol 2S;

• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta-Sud – Mol 1S,

• 1 rezervor apa potabila – 500 mc – Incinta 2 Zona libera, aflat in conservare;

• 2 rezervoare apa potabila – 1000 mc fiecare – port Constanta –zona Poarta 6, aflate in conservare.

• Rezervoare motorina aferente centralelor termice

• Rezervoare GPL aferente centralelor termice

4.4 Emisii in atmosfera

Principalele activitati generatoare de emisii in aer, desfasurate de CN APMC, sunt:

- producerea energiei termice si a apei calde menajere in centralele termice proprii; - incinerarea deseurilor in incineratorul amplasat in Portul Constanta;

Alte activitati generatoare de emisii in aer sunt:

- traficul rutier, maritim si feroviar in incintele portuare; - activitati de tamplarie; - activitati desfasurate in tipografie; - functionarea aparatelor de aer conditionat . Emisii generate de functionarea centralelor termice

In ce priveste producerea si furnizarea energiei termice, C.N. „APM” S.A. Constanţa are în patrimoniu centrale termice proprii, care asigură agent termic atât pentru încălzirea spaţiilor din clădirile administrative (închiriate terţilor sau în care îşi desfăşoară activitatea sucursalele şi direcţiile funcţionale ale companiei), cât şi pentru producerea apei calde menajere solicitate de diverşi beneficiari.

Secţia Energetică asigură mentenanţa şi deservirea operativă a echipamentelor din centralele termice aflate în patrimoniul Sucursalei.




40

Pentru producerea energiei termice sunt folosite următoarele tipuri de combustibili: gaze

naturale, combustibil tip M şi GPL, iar 9 centrale termice ( CT Muzeu, CT Poşta, CT Poarta 3, CT Poarta 9, CT Poarta 10 şi 4 centrale din Molul IIS –Constanţa Sud) folosesc energia electrică. Aceste centrale electrice au puteri mici, până la 48 kW fiecare centrală.

In tabelul nr. 3 sunt evidentiate centralele termice din patrimoniul C.N. APMC si principalele lor caracteristici tehnice, inclusiv cosurile de evacuare a gazelor arse si consumul de combustibil la nivelul anului 2010.

Conform declaratiilor reprezentantilor C.N.APM S.A., toate centralele termice sunt echipate conform cartilor tehnice , cu supape de siguranta si periodic se efectueaza analiza chimica a gazelor arse. Sucursala Energetica Port avand in dotare un analizor de gaze de ardere (CO,NOx, SO2).

In anexa 39 sunt prezentate buletinele de verificare a gazelor de ardere efectuate la sistemele centralelor termice.

Emisiile generate de centralele termice ce functioneaza cu combustibil tip M trebuie sa se incadreze in valorile precizate in tabelul nr.4

Tabelul nr. 4:Valori limite de emisie pentru focare alimentate cu combustibil lichid

conform Ordinului nr. 462/1993 privind protectia atmosferei

Nr.

crt.

Indicatori

U.M.

Puterea termica

( P)

MW/t

< 100

1 pulberi mg/m3N 50 2 Monoxid de carbon (CO) mg/m3N 170 3 Oxizi de sulf (SOx)

(exprimati in SO2) mg/m3N 1700

4 Oxizi de azot (NOx) (exprimati in NO2)

mg/m3N 450

Marime de referinta : valorile limita se raporteaza la un continut de oxigen al efluentilor gazosi de

% volum

3

Emisiile generate de centralele termice ce functioneaza cu gaze naturale trebuie sa se

incadreze in valorile precizate in tabelul nr.5.




41

Tabelul nr.5:Valori limite de emisie pentru focare alimentate cu gaze naturale conform Ordinului nr. 462/1993 privind protectia atmosferei

Nr.

crt.

Indicatori

U.M.

Puterea termica

( P)

MW/t

< 100

1 pulberi mg/m3N 5 2 Monoxid de carbon (CO) mg/m3N 100 3 Oxizi de sulf (SOx)

( exprimati in SO2) mg/m3N 35

4 Oxizi de azot (NOx) (exprimati in NO2)

mg/m3N 350

Marime de referinta : valorile limita se raporteaza la un continut de oxigen al efluentilor gazosi de

% volum

3

Emisii generate de activitatea de incinerare a deseurilor

Incineratorul de deseuri tip HP 1250, amplasat in zona - Poarta 6 este utilizat pentru incinerarea de deseuri sanitare de la institutiile de profil din subordinea MTCT si a deseurilor periculoase de la nave.

Incineratorul are o capacitate de incinerare de 300 kg/h. Este o investitie relativ noua, promovata de C.N. APMC in cadrul programului

Infrastructura si Mediu, pentru a carui realizare s-au parcurs proceduri specifice de mediu , finalizate prin emiterea Acordului de Mediu de catre APM Constanta iar ulterior functionarea acestuia a fost reglementata prin Autorizatie de Mediu insa pana in 2012 activitatea in cadrul obiectivului a fost gestionata de alti agenti economici, nu de C.N. APMC.

La momentul elaborarii bilantului de mediu incineratorul era perfect functional insa din lipsa comenzilor nu functiona.

Principalele componente ale obiectivului sunt: - Cladirea administrativa si de birouri; - Cladirea incineratorului; - Cladirea pentru stocarea containerelor.




42

Cladirea incineratorului, cu dimensiunile in plan 20x20x8m, cuprinde incineratorul HP

1250,instalatia de recuperare a caldurii degajate, instalatia de tratare si filtrare a gazelor arse, cosul de evacuare a gazelor arse, echipamente auxiliare si camera de comanda.

Cladirea pentru stocarea containerelor are dimensiunile 15x20x4 m si cuprinde: sala receptie containere incarcate, camera de racire, spatiu spalare si dezinfectie containere, spatiu returnare containere curate.

Principalele componente ale incineratorului HP1250 ATI Muller sunt ( figura nr.3): - instalatie de incarcare si impingere automata a deseurilor , - cuptor combustie primara , - tunel post combustie, - boiler pentru racirea gazelor arse, - instalatie de neutralizare a gazelor arse cu reactivi , - sistem de filtrare cu elementi ceramici catalizatori, - instalatie de evacuare gaze arse (exhaustor) , - analizor de gaze arse ABB, - compresor aer, - instalatie automata de evacuare cenusa, - calculator de proces Instalatia pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in aer, din dotarea

incineratorului , este cosul de dispersie gaze de ardere cu inaltimea de 15 m cu diametrul exterior = 600 mm dotat cu echipament de monitorizare permanenta a vitezei, debitului si temperaturii emisiilor de gaze, particule de praf, nitrati, sulfati, cloruri, floruri si hidrocarburi gazoase.

Principalele componente ale emisiilor atmosferice rezultate din activitatea incineratorului sunt reprezentate de praf, HCL, SO2, HF, NOX, dioxine si furani, TOC, metale grele.




43

1. Camera combustie 2. Arzator combustie 3. Arzator ulterior combustiei 4. Aerisiri principale si secundare cu throttle

automatizat 5. Incarcator automat hidraulic si penumatic 6. Schimb-recuperare de calorii 7. Ventilator pentru extragerea gazului 8. Evacuarea fumului 9. Panou de comanda si reglare

10.Neutralizarea si filtrarea gazelor 11.Tanc pentru recuperarea prafului

12.Usi pentru cenusa

13.By-pass (recuperare + filtrare)

Figura nr.3: principalele componente ale instalatiei de incinerare si schema de functionare




44

Conform prevederilor H.G. 128/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, privind

incinerarea deseurilor, limitele maxim admise la emisia in atmosfera a gazelor de ardere, sunt:

a. VALORI MEDII ZILNICE: - pulberi totale 10 mg/mc ; - substante organice gazoase sau in surse de vapori, exprimate sub forma de carbon

organic total 10 mg/mc ; - acid clorhidric 10 mg/mc ; - acid fluorhidric 1 mg/mc ; - bioxid de sulf 50 mg/mc ; - monoxid de azot si bioxid de azot 200 mg/mc .

b. VALORI MEDII LA JUMATATE DE ORA :

100% 97% - pulberi totale 30mg/mc 10mg/mc - COT 20mg/mc 10mg/mc - acid clorhidric 60mg/mc 10mg/mc - acid fluorhidric 4mg/mc 2mg/mc - bioxid de sulf 200mg/mc 50mg/mc - monoxid de azot si bioxid de azot 400mg/mc 200mg/mc

c. VALORI MEDII PENTRU O PERIOADA DE PRELEVARE DE MINIM 30 DE

MINUTE SI MAXIM 8 ORE :

- cadmiu si taliu total 0,05mg/mc total 0,1mg/mc - mercur si compusii sai total 0,05mg/mc total 0,1mg/mc - Hg+Sb+As+Pb+Cr+Co+Cu+Mn+Ni+V total 0,5mg/mc total 1mg/mc

d. VALORI MEDII MASURATE PE O PERIOADA DE PRELEVARE DE MINIM 6

ORE SI MAXIM 8 ORE :

- Dioxine si furani 0,1ng/mc




45

Emisii generate de trafic

Conform titularului activitatii, consumul de motorina, pentru mijloacele de transport ,

este de 140 tone/ an. Emisiile estimate pentru mijloacele de transport din dotare (factori OMS):

- pulberi : 140.000 x 1,56 = 218,4 kg/ an; - CO: 140.000 x 11 = 1540 kg/an; - NOx: 140.000 x 25 = 3500 kg/an; - SOx : 140.000 x 3,24 = 453,6 kg/an; - Hidrocarburi: 140.000 x 4,45 = 623 kg/an.

Pentru navele din dotare , titularul de activitate declara un consum de 340 tone/an.

Emisiile estimate pentru navele tehnice din dotare : 340 tone/an.

- pulberi : 340.000 x 1 ,56 = 530 kg/an; - CO: 340.000 x 11 = 3740 kg/ an; - NOx : 340.000 x 25 = 8500 kg/an; - SOx : 340.000 x 3,24 = 1101 kg - Hidrocarburi: 340.000 x 4,45 = 1513 kg/an.

Emisii generate de activitatea tipografiei

In ultimii ani activitatea tipografiei a fost redusa, cantitatile de substante chimice utilizate

la nivelul anului 2011 fiind evidentiate in tabelul nr .6

Tabelul nr.6 Nr.

crt.

Denumire produs Cantitate utilizata

TOTAL

1 Adaos umezire Aquafix 7,5 kg

89 kg

(0,089 tone)

2 Alcool izopropilic 22 kg 3 Cerneala (CMYK) 30 kg 4 Revelator placi 2,8 kg 5 Solutie spalat role 25 kg 6 Solutie antiton 1,7 kg

Astfel, anul 2011 s-au utilizat 89 kg (0,089 tone) de substante chimice, cantitate mult

mai mica decat cea prevazuta de H.G. nr. 699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii (vezi tabelul nr. 7), ca urmare emisiile rezultate din activitatea de tipografie nu au un impact semnificativ asupra calitatii aerului.




46

Tabelul nr. 7: Prevederile H.G. 699/2003 cu modificarile si completarile ulterioare

Nr. crt.

Activitate – ( valorile prag

pentru consumul de solventi organici cu continut de

compusi organici volatili, in tone/an)

Valorile prag pentru consumul

de solventi organici cu continut de

compusi organici volatili (tone/an)

Valorile limita de emisie

compusi organici

volatili in gazele

reziduale (mgC/Nmc)

Valorile emisiilor

fugitive de compusi organici volatili

( procent din cantitatea solvent

utilizata)

Valorile limita pentru emisiile

totale de compusi

organici volatili

3

Alt tip de rotogravura, flexografie, tiparire serigrafica in rotativa, unitati de laminare sau glazurare ( > 15) tiparire serigrafica in rotativa pe textile si carton ( > 30 )

15 – 25 > 25 > 30

100

25 20 20

Alte emisii

CN APM SA Constanta detine un nuamr de 379 de aparate de aer conditionat, astfel: � Cladirea Gara Maritima - 84 aparate aer conditionat; � Cladirea Policlinica – 17 aparate aer conditionat; � Sucursala nave tehnice portuare- 19 aparate aer conditionat; � Sucursala energetica – 15 aparate aer conditionat; � Sucursala servicii port – 28 aparate aer conditionat; � Serviciul aprovizionare – 9 aparate aer conditionat; � Directia Domenii- 85 aparate aer conditionat; � Muzeu Port – 2 aparate aer conditionat; � Sucursala Zonelor Libere – 23 aparate aer conditionat; � Terminalul de containere – 92 aparate aer conditionat; � Terminalul de pasageri – 5 aparate aer conditionat.

In anexa 40 sunt prezentate tipurile de aparate de aer conditionat din dotarea CN APM SA Constanta , precum si locatia unde sunt montate acestea.




47

Agentul frigorific utilizat pentru aceste aparate de aer conditionat este freonul ecologic . Conform datelor prezentate de beneficiar, periodic se efectueaza lucrari de intretinere

pentru aparatele de aer conditionat de catre S.C. ECSERV INTERPROD S.R.L. Constanta. In ceea ce priveste activitatea de tamplarie, in cadrul atelierului se desfasoara doar mici

lucrari, cu intermitente, activitatea fiind foarte redusa in ultimii ani. Chiar si in aceste conditii, utilajele cu care este dotat atelierul sunt prevazute cu instalatii de retinere pulberi si praf. Avand in vedere aceste aspecte consideram ca nivelul emisiilor atmosferice generate de activitatile din cadrul atelierului de tamplarie este nesemnificativ.

4.5 Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare al apelor

pluviale

4.5.1 Alimentarea cu apa

In Portul Constanta alimentarea cu apa potabila se face atat din reteaua R.A.J.A., cat si

din surse subterane proprii. C.N. A.P.M. Constanta S.A. utilizeaza apa in scop menajer, pentru spalarea

autovehiculelor, a incintelor tehnologice, intretinerea spatiilor verzi, pentru producerea agentului termic in centrale, pentru asigurarea necesarului la navele care acosteaza in port si o refurnizeaza consumatorilor din perimetrul incintei portuare, care o folosesc in scop potabil si/sau in scop tehnologic/ industrial.

Alimentarea portului vechi, din zona de nord se asigura printr-un bransament la reteaua R.A.J.A. din OL si PREMO cu Dn=500 mm si L= 300 m. Conducta este prevazuta cu un apometru montat in zona Poarta 2. Apa furnizata in acest sector provine din complexul “Calarasi”.

Alimentarea portului nou din zona de sud se face printr-un bransament din OL si PEHD cu Dn=500-600 si L=1000 m, prevazut cu un aparat pentru masurarea debitului. Conducta racordata la reteaua R.A.J.A. coboara in port la nord de Poarta 6 si primeste apa din complexul “Palas-Constanta”.

Pentru zona Constanta Sud - Agigea, apa este preluata din reteaua Constanta – Eforie, printr-un bransament din otel cu Dn= 500 mm si L= 1500 m.

In anii 2007-2008 au fost executate 2 foraje( F1 si F2 ), amplasate pe platforma portuara, pentru alimentarea cu apa potabila a zonei de sud a portului Constanta. Forajele programate la adancimea de 400 m, practicate in zona Portii 6 (F1), respectiv zona Portii 5 de intrare in port (F2), au avut ca obiectiv captarea orizontului acvifer din depozitele barremian-jurasice intalnite sub adancimea de 250 m. Forajul F1 a fost abandonat din cauza unei instrumentatii nerezolvate, in timp ce forajul F2 executat la adancimea de 212 m, a fost echipat si pus in exploatare cu un debit de cca. 80 mc/h. El asigura in mare masura alimentarea cu apa potabila a zonei de sud a portului.




48

Avand in vedere structura retelei de distributie a apei de pe platforma portuara in care nu

exista interconectare intre portul vechi si portul nou, in anul 2009, s-a propus executarea unui nou foraj pe platorma portuara (F3), in zona Portii 2 de intrare in port. Astfel s-a reusit suplimenarea debitului de apa al portului.

Caracteristicile celor doua foraje aflate in prezent in exploatare sut urmatoarele:

- Foraj F2: Q= 135 mc/h (35,5 l/s); H= 212 m, NHs=3,0m, NHd= 35,0 m - este echipat cu o pompa submersibila tip Q = 125 mc/h, H = 69,2 mCA, n = 2830 rot/min, P = 20 kw.

- Foraj F3: Q= 15-20 l/s; H = 200 m; NHs = 0,8 m; NHd=0,9 m - este echipat cu o

pompa submersibila tip Q = 80 mc/h, H = 60 mCA, P = 18,5 kw.

Pentru asigurarea calitatii apei din punct de vedere bacteriologic atat forajul F2 cat si forajul F3 sunt dotate cu instalatie de clorinare tip JESCO, forajul F2 dispune de un aparat de dezinfectie cu ultraviolete tip UDM 500 cu 12 lampi, iar in cabina forajului F3 este montat un aparat cu ultraviolete tip WEDECO si o instalatie de dedurizare a apei tip OSMONICS.

Cabinele puturilor au fost prevazute cu perimete de protectie sanitara realizate din plase de sarma pe stalpi de beton armat cu dimensiuni de 20 m x 20 m. Pentru masurarea volumelor de apa captate din foraje sunt montate apometre tip MEINSTREAM, cu Dn=100m.

Volumele si debitele de apa autorizate sunt:

-zilnic mediu=4.074,2 mc, din care, din sursa subterana = 2.037 mc; -zilnic maxim=5.738,6 mc, din care, din sursa subterana = 2.869,3 mc; -anual=2.094.588 mc, din care, din sursa subterana = 1.047.294 mc.

Conform Autorizatiei de gospodarire apelor nr. 93/15.05.2012 (anexa 20), in anul 2011 volumul de apa captat din subteran a fost de 466 mii mc, iar pentru anul 2012 se preconizeaza captarea unui volum de 500 mii mc.

Apa potabila este distribuita consumatorilor portuari printr-o retea inelara alcatuita din conducte din otel, fonta si PEHD, cu diametre cuprinse intre 100-500 mm si lungime totala de 52.251 m. Presiunea pe conducta este de 6 atm, deoarece conducta asigura atat debitul de apa potabila, cat si debitul pentru incendiu. Pentru marirea presiunii apei in incinta portului functioneaza 6 statii de pompare dotate cu pompe ACV si Lotru, dupa cum urmeaza:

SPPC3 – deserveste Molul 5; SPPC4 – pentru Molul 4; SPPC5 – deserveste Molul 3; SPPC6 – pentru latura de nord a Molului 3; SPPC7 – deserveste Molul 2; SPPC8 – deserveste Molul 8.

In anexa 19 sunt evidentiate amplasamentele celor doua foraje in functiune, F2 si F3 iar in anexa 21 este prezentata schita retelei de distributie apa.




49

Alimentarea cu apa a navelor se face de la 199 hidranti de cheu, din care 32 sunt situati

in zona de sud a portului, repartizati la toate danele de incarcare. Pentru compensarea debitelor si pentru asigurarea rezervei de incendiu exista doua complexe de inmagazinare-pompare amplasate in portul Constanta-Sud, dotate cu cate doua rezervoare supraterane, din beton, a cate 1000 mc si cate o statie de pompare (anexa 22). Deasemenea exista un rezervor cu capacitate de 500 mc amplasat in zona danelor militare (anexa 23).

Pe reteaua de distributie a apei potabile, in plus fata de hidrantii exteriori, de cheu, sunt amplasati 5 hidranti de incendiu subterani si 94 hidranti in cladiri.

In Portul Midia, C.N. A.P.M. S.A. Constanta nu asigura distributia apei potabile si nu

detine retele de apa potabila. Sursa de alimentare cu apa pe acest amplasament o constituie reteaua unitatii militare 02024. In cadrul acestui obiectiv apa este folosita numai in scop potabil si pentru stingerea incendiilor.

In Portul Mangalia, C.N. A.P.M. S.A. Constanta nu detine retele de alimentare si de

distributie apa. Alimentarea cu apa potabila se realizeaza din reteaua oraseneasca de alimentare cu apa apartinind S.C. R.A.J.A. S.A. Constanta, printr-un racord la conducta magistrala Limanu. Reteaua de distributie a apei din portul Mangalia apartine operatorului portuar S.C. ROMNED PORT OPERATOR S.A.

4.5.2 Managementul apelor uzate

Ca urmare a activitatilor specifice desfasurate in Portul Constanta sunt generate in

principal urmatoarele categorii de ape uzate:

• ape uzate de tip menajer;

• ape uzate industriale;

• ape uzate provenite de la navele ce tranziteaza portul;

• ape pluviale

Alte categorii de ape uzate:

• ape incarcate cu produs petrolier, ca urmare a producerii unor poluari accidentale;

• levigat de la depozitul ecologic de deseuri;

Apele uzate menajere si industriale de la agentii economici de pe platforma portuara sunt preluate de reteaua de canalizare a portului constituita din tuburi din beton, conducte din otel si PEHD cu diametre cuprinse intre 100 si 1000 mm, avand o lungime totala de cca. 27.657 m.

Apele uzate menajere sunt preluate prin intermediul statiilor de pompare SP1, SP2, SP3, SP4, SP5, SP5’, SP6, SP7, SP8, SP9 si descarcate in statia de tratare mecanica.




50

Apele uzate menajere de la navele ce tranziteaza Portul Constanta sunt preluate de nava specializata CANARA, transferate in autovidanje si deversate in reteaua portuara de canalizare menajera apartinand administratiei portuare si exploatata de Sucursala Servicii Port. Apele uzate sunt deversate in reteaua de canalizare inainte de statia de tratare mecanica.

Toate statiile de pompare sunt automatizate si monitorizate permanent. Planul general de amplasare a statiilor de pompare ape uzate din portul Constanta este

prezentat in anexa 24.

In statia de tratare mecanica in care se descarca apele uzate se urmareste indepartarea suspensiilor solide, grosiere.

Statia, amplasata in zona Poarta 6 ( anexa 25), este prevazuta cu un sistem de gratare, de tip step-by-step cu distanta intre lame de 3 mm, montate intr-o cuva de otel inox

Din statia de tratare mecanica apele uzate sunt evacuate prin intermediul unei statii de pompare prevazuta cu 2+1 electropompe submersibile tip FLYGT fiecare avind Q=179 mc/h, H=38m, P=45kW, catre statia de tratare ape uzate, printr-o conducta de refulare executata din PEHD cu Dn=300 mm si lungime de 2.150 m (anexa 26).

Statia de tratare ape uzate, amplasata in dana 69 (in zona terminalului de produse

petroliere) si dana 79 (in vecinatatea terminalului de minereuri) este destinata epurarii urmatoarelor categorii de ape:

• ape uzate din reteaua de canalizare menajera;

• ape de santina si balast de la nave;

• ape uzate din terminalul petrolier;

• ape pluviale de pe platforma petroliera. Statia de tratare are o capacitate de 814.000 mc/an, iar procesul de epurare se desfasoara

in doua trepte majore: o treapta mecanica si una biologica. Toate procesele din treapta de tratare mecanica se desfasoara in incinta Oil Terminal, in

apropierea danei 69 iar facilitatile treptei biologice sunt localizate la sud de incinta Oil Terminal, pe teritoriul din spatele danei 79. Distanta dintre cele doua zone este de aproximativ 500 m iar apa este pompata din zona 1 in zona 2 printr-o conducta subterana. Localizarea componentelor descrise este ilustrata in anexa 27 .

Schema de functionare a statiei de tratare ape uzate este prezentata in anexa 28. Evacuarea apelor epurate se face in dana 79, in acvatoriul portuar. Prin procesul de

tratare a apei se asigura incadrarea in limitele prevazute de standardul privind descarcarea apelor uzate in receptori naturali NTPA 001/2005.

In zonele portului in care nu exista retea de canalizare C.N. APMC S.A. a montat

ministatii de epurare, destinate epurarii apelor uzate menajere. Au fost puse in functiune 5 ministatii de epurare mecano-biologice tip BIOCLINER, astfel:

- in zona danei 90, ministatie tip 50 ELS cu evacuare in acvatoriu, in dreptul danei 90;

- in zona Sectiei Instalatii, ministatie tip 50 ELS cu evacuare in conducta de canalizare pluviala care deverseaza in acvatoriu, in dreptul danei 17;




51

- in zona Sectiei Constructii, ministatie de tip 20 ELS cu evacuare in conducta de

canalizare pluviala care deverseaza in acvatoriu in dreptul danei 17; - in zona danelor militare - dane tehnice, ministatie tip 150 ELS cu evacuare in

conducta de canalizare pluviala care deverseaza in acvatoriu, in dreptul danei tehnice;

- in zona CFR Prelate, ministatie tip 70 ELS cu evacuare in conducta de canalizare pluviala care deverseaza in acvatoriu, in dreptul danei 27.

Ministatiile folosesc un proces tehnologic bazat pe stabilizarea aeroba a namolului

activat si intregul proces de epurare se realizeaza intr-un bazin, in sistem auto-reglator (reactorul biologic Bio Cleaner) care raspunde automat schimbarilor de debit si schimbarilor in concentratia contaminantilor din apele uzate. O unitate de control supravegheaza desfasurarea activitatii iar circulatia fortata a biomasei si circulatia apei uzate in reactor este realizata de o pompa pneumatica.

Ministatiile de epurare nu sunt prevazute cu descarcari de siguranta. In cazul aparitiei unor situatii accidentale se vidanjeaza apa uzata din ultimele camine, inainte de intrarea in ministatie si se transporta la statia de tratare ape uzate.

Pentru determinarea debitelor si volmelor de apa epurata evacuate, fiecare statie este prevazuta cu un debitmetru tip KRONE.

Planul cuprinzand amplasarea ministatiilor de epurare este prezentat in anexa 32. Colectarea apelor cu reziduuri petroliere de la nave (ape de santina, ape industriale

din terminalul petrolier) sau din acvatoriul portuar (ape incarcate cu produs petrolier ca urmare a unor poluari accidentale) se asigura de catre administratia portuara prin Sucursala Nave Tehnice Port cu urmatoarele nave specializate:

� 4 salupe de depoluare (Depol 3,5,9,10), avand fiecare o capacitate de 19 mc; � 1 nava de preluare (Canara) avand o capacitate de 750 mc; � 1 nava multifunctionala (Nicolae Zeicu) cu o capacitate de 100 mc.

Apele incarcate cu produs petrolier sunt stocate temporar intr-un tanc de stocare compartimentat (saland nepropulsat SN101) cu o capacitate de 970 mc. Aici se produce o separare gravitationala prin transferul succesiv intre compartimentele tancului. Fractia petroliera separata este comercializata, iar fractia apoasa este transportata cu nava colectoare CANARA in dana 69, la statia de tratare ape uzate apartinand C.N. A.P.M. Constanta S.A., si urmeaza etapele tratamentului de epurare , descrise anterior. Efluentul epurat este descarcat in acvatoriul portuar in dreptul danei 79.

Apele pluviale de pe platforma portuara, infiltratiile si izvoarele din zona falezei portului sunt captate prin reteaua de canalizare pluviala. Aceasta este alcatuita din tuburi de beton cu diametre cuprinse intre 100-1400 mm, tuburi PREMO cu diametre cuprinse intre 400-600 mm si tuburi de bazalt cu diametre de 150-300 mm si are o lungime totala de cca. 34,5 km.

Evacuarea apelor pluviale captate in acvatoriul portuar se face prin 33 de guri de evacuare. Principalele deversari ale apelor pluviale sunt in danele 17 (Siloz), 34 (Petromar), 53 (Frial) si 82 (Minereu).




52

Volume de apa pluviala evacuate ( conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor) :

- ape pluviale: 5 470 000 mc/an In portul Mangalia C.N. A.P.M. S.A. Constanta nu detine si nu administreaza retele de

canalizare. Acestea sunt exploatate de catre operatorul S.C. ROMNED PORT OPERATOR S.A. Apele de santina de la nave sunt preluate, la cerere, cu autovidanje specializate, de catre

Sucursala de Servicii Port a Companiei si transportate in statia de epurare din portul Constanta. In cursul anului 2011 nu au fost astfel de solicitari.

In cazul unor poluari accidentale ale acvatoriului portuar se actioneaza conform Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale in porturile maritime, cu mijloacele de depoluare aflate in dotarea Sucursalei Nave Tehnice Port Constanta.

In portul Midia C.N. A.P.M. S.A. Constanta nu desfasoara activitati si nu are in

administrare reteaua de preluare a apelor uzate menajere. Apele de santina de la navele din portul Midia sunt preluate cu o salupa DEPOL,

transportate cu autovidanje (apartinand CN APM SA) si tratate in statia de tratare a apelor uzate din portul Constanta.

4.5.3 Statia de tratare levigat Statia de tratare levigat este amplasata langa depozitul ecologic de deseuri de la Poarta 6

( anexa 27) si destinata tratarii levigatului de la depozitul ecologic cit si a celui provenit de la vechiul depozit de deseuri care si-a incetat activitatea si care este in perioada de monitorizare postinchidere Statia are o capacitate de 20 mc/zi si este alcatuita din urmatoarele componente (anexa 34):

1. Rezervor de stocare si omogenizare a levigatului; 2. Cladirea operationala in care sunt prevazute instalatiile pentru tratarea fizico-

chimica a apei (anexa 36); 3. Reactorul pentru tratarea biologica; 4. Cladirea administrativa, compartimentata dupa cum urmeaza (anexa 35):

o Camera de control (41,20 mp) unde este montata aparatura pentru urmarirea si dirijarea proceselor din statia de tratare;

o Camera de depozitare a substantelor chimice folosite la tratarea levigatului (54,6 mp);

o Vestiare, camera de servit masa, camera pentru incalzirea hranei; o Camera pentru centrala termica (14,7 mp) este prevazuta langa cladirea

administrativa. 5. Drumuri si platforme; 6. Racorduri si retele de utilitati;




53

Procesul de tratare cuprinde urmatoarele etape:

• stocarea si omogenizarea levigatului,

• treapta biologica,

• etapa de precipitare,

• tratarea cu pudra de carbon activ,

• tratarea namolului.

Apa tratata este eliminata in reteaua de canalizare menajera din zona. Efluentul trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate stabilite prin NTPA 002/2005 privind evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare. Ulterior, aceste ape se amesteca cu celelalte tipuri de ape uzate colectate in reteaua de canalizare portuara si urmeaza traseul de colectare, tratare in statia de ape uzate si apoi evacuare in acvatoriul portuar in dreptul danei 79.

4.5.4 Conditii de calitate a apelor uzate evacuate

Ca urmare a activitatilor specifice desfasurate de C.N. APMC, in acvatoriul portuar se evacueaza ape uzate care nu necesita epurare precum si ape uzate epurate, astfel:

- Ape uzate epurate provenite din statia de tratare ape uzate portuara. Aceste ape sunt

evacuate in acvatoriul portuar in dreptul Danei 79; - Ape uzate evacuate din cele 5 ministatii de epurare amplasate in zonele in care nu

exista retea de canalizare portuara. o Apele uzate care provin din ministatiile 50 ELS din zona sectiei

Instalatii si 20 ELS sunt evacuate in conducta de canalizare pluviala care evacueaza in acvatoriu in dreptul danei 17;

o Apele uzate care provin din ministatia 70 ELS sunt evacuate in conducta de canalizare pluviala care evacueaza in acvatoriu in dreptul danei 27;

o Apele uzate care provin din ministatia 50 ELS amplasata in zona danei 90 sunt evacuate in acvatoriu in dreptul danei 90;

o Apele uzate care provin din ministatia 150 ELS sunt evacuate in acvatoriu in dreptul danei tehnice;

- Ape pluviale de pe platforma portuara, din infiltratiile si izvoarele din zona falezei. Aceste ape sunt evacuate in acvatoriul portuar prin 33 de guri de evacuare. Principalele deversari ale apelor pluviale sunt in danele 17 (Siloz), 34 (Petromar), 53 (Frial) si 82 (Minereu).

Suprafata apei din acvatoriul portuar , in zonele de evacuare, nu trebuie sa prezinte

irizatii. De asemenea toate categoriile de ape uzate enumerate anterior, evacuate in acvatoriul portuar, trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate stabilite conform H.G. 188/NTPA – 001/2002 modificata si completata prin H.G nr. 352/2005 si prevederile H.G. nr. 351/2005, valori evidentiate si in tabelul urmator.




54

Tabelul nr.8: Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate in acvatoriul portuar

Categoria apei Indicatori de calitate Valori maxime admise UM

Ape pluviale Ape epurate de la statia de epurare: - ape de santina - ape uzate - levigat Ape de la ministatiile de epurare

pH 6,5 – 8,5 unitati CBO5 25,0 mg/l CCO-Cr 125,0 mg/l Materii in suspensie 35,0 mg/l Azot total 15,0 mg/l Azot amoniacal (NH4

+) 3,0 mg/l Azotati 25,0 mg/l Azotiti 1,0 mg/l Substante extractibile cu solventi organici

20,0 mg/l

Detergenti sintetici 0,5 mg/l Produs petrolier 5,0* mg/l Fenoli 0,3 mg/l Fosfor total 2,0 mg/l Sulfuri si hidrogen sulfurat 0,5 mg/l Cianuri totale 0,1 mg/l Cadmiu 0,2 mg/l Crom total 0,5 mg/l Nichel 0,3 mg/l Plumb 0,2 mg/l Zinc 0,5 mg/l Fier total ionic 5,0 mg/l Arsen 0,1 mg/l Cupru 0,1 mg/l Mercur 0,05 mg/l

Conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor, frecventa de determinare a indicatorilor

de calitate pentru apele uzate epurate evacuate in Marea Neagra se realizeaza astfel:

- Lunar: pH, CBO5,CCO-Cr, materii in suspensie, azot total, azot amoniacal, azotati,azotiti,SET, detergenti sintetici,produs petrolier, fenoli, fosfor total;

- Semestrial: sulfuri si hidrogen sulfurat, cianuri totale, cadmiu, crom total, nichel, plumb,zinc, fier total ionic, arsen, cupru, mercur.




55

In acvatoriul portuar se mai evacueaza ape uzate care nu necesita epurare precum si ape

uzate epurate astfel:

- Ape pluviale provenite de pe platforma CFR si din zona Santierului Naval Constanta precum si ape de racire de la sectia de fabricare a acetilenei de la SNC. Aceste ape nu necesita epurare iar evacuarea lor se face prin cinci conducte ( 2 cu diametrul de 300mm, 1 cu diametrul de 500mm si 2 cu diametrul de 150mm), pozitionate in danele C3,C4,A3, A6 si dana 5. Conditiile de calitate a apelor uzate astfel evacuate sunt stabilite prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor ce reglementeaza functionarea Santierului Naval Constanta;

- Ape pluviale si menajere, epurate, provenite din reteaua RAJA S.A. CONSTANTA. Acestea sunt evacuate in dana 34 iar conditiile de calitate a apelor uzate astfel evacuate sunt stabilite prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor ce reglementeaza functionarea acestei folosinte;

- Ape uzate menajere epurate provenite din reteaua RAJA S.A. CONSTANTA, evacuate in zona danei 85 prin intermediul unei conducte Dn1000mm. Conditiile de calitate a apelor uzate astfel evacuate sunt stabilite prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor ce reglementeaza functionarea acestei folosinte;

- Ape uzate epurate provenite de la depozitele nr.3 si 4 apartinand S.C. OIL TERMINAL S.A. Acestea sunt evacuate printr-o conducta cu diametrul de 1000 mm in dana 69 iar conditiile de calitate a apelor uzate astfel evacuate sunt stabilite prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor ce reglementeaza functionarea acestei folosinte.

4.6 Producerea si eliminarea deseurilor

In ceea ce priveste deseurile, acestea se incadreaza in 3 mari categorii:

- Deseuri de la navele ce tranziteaza porturile administrate de APMC si a caror gestionare intra in atributiile APMC

- Deseuri generate de operatorii portuari ce isi desfasoara activitatile in porturile administrate de CN APMC

- Deseuri generate de APMC din desfasurarea activitatilor proprii;

In tabelul urmator prezentam principalele tipuri de deseuri ce pot fi generate in cadrul

activitatilor desfasurate de APMC si modalitatile de gestionare a acestora, asa cum a reiesit urmare a analizei efectuate de elaboratorul bilantului de mediu in cadrul evaluarii de mediu precum si tipurile de deseuri ( codificate conform H.G. 856/2002) si cantitatile gestionate de C.N. APMC, la nivelul anului 2011 asa cum ne-au fost furnizate de titular si cum au fost raportate si catre APM CONSTANTA.




56

Tabelul nr.9 : managementul deseurilor

Denumirea deseului

conform HG nr.

856/2002

Codul deseului

conform HG

nr. 856/2002

Provenienta deseului

Cantitate generata in anul 2011

MOD DE GESTIONARE

Deseuri menajere

20 03 01

Deseuri menajere provenite de la nave

Sunt preluate de catre S.C. CONSAL TRADE S.R.L.

Deseurile menajere provenite de la nave sunt preluate/ colectate de S.C. CONSAL TRADE S.R.L. si sunt transportate la depozitul ecologic de la Ovidiu sau la depozitul ecologic de la Costinesti care apartine S.C.IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L.

Deseuri menajere provenite din activitatea proprie a CN APMC

2366 kg

au fost preluate de S.C. IRIDEX IMPORT EXPORT S.R.L. conform contract nr. 24762/06.04.2004 si act aditional nr. 3/2009 pentru servicii de salubrizare a porturilor maritime si exploatarea depozitului ecologic de deseuri.

Aceste deseuri sunt colectate de S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L. si sunt transportate la depozitul ecologic din Portul Constanta, care este administrat de S.C. IRIDEX IMPORT EXPORT S.R.L., conform contract nr. 24762/06.04.2004 si a actului aditional nr. 3/2009.

Deseuri menajere generate de operatorii portuari ce opereaza pe teritoriul portului Constanta

Preluate de S.C. IRIDEX IMPORT EXPORT S.R.L. conform contract nr. 24762/06.04.2004 si a actului aditional nr. 3/2009

Aceste deseuri sunt colectate si transportate de S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L. la depozitul ecologic din Portul Constanta,pe care il administreaza.




57

Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21 si 20 01 23 cu continut de componenti periculosi (calculatoare, componente IT, imprimante)

20 01 35*

Deseuri provenite din activitatea administrativa CN APMC

1594 kg

Aceste tipuri de deseuri se depoziteaza temporar in spatiile special amenajate in cadrul Serviciului Aprovizionare iar la nivelul anului 2011, cantitatile generate au fost preluate de S.C. GREMLIN COMPUTER S.R.L., conform contract nr. 2275 din 27.01.2011 . Prin actul aditional nr. 1/30.01.2012 contractul a fost prelungit pana la 27.01.2013

Deseuri de tonere de imprimante cu continut de substante periculoase

08 03 17*

245 kg

Hartie si carton 20 01 01 4256 kg

Materiale plastice 20 01 39 184 kg

Tuburi fluorescente si alte tipuri de deseuri cu continut de mercur

20 01 21*

Deseuri provenite din intretinerea spatiilor administrative proprii ale CN APMC

0 kg Aceste tipuri de deseuri se

depoziteaza temporar in spatiile special amenajate in cadrul Serviciului Aprovizionare si sunt predate periodic catre firme autorizate sa preia aceste tipuri de deseuri.

Componente demontate din echipamente casate , altele decat cele specificate la 16 02 15

16 02 16

Deseuri provenite din intretinerea spatiilor administrative proprii ale CN APMC

0 kg

Amestecuri metalice (plasa zincata, teava zincata, fier si inox)

17 04 07

Deseuri provenite din: - sectia de intretinere si

reparatii autovehicule - activitatea de intretinere a

statiei de tratare ape uzate; - activitatea de intretinere

a statiei de tratare levigat

155 kg

In anul 2011 au fost reutilizate de catre CN APM SA Constanta

Se depoziteaza temporar in spatiil special amenajat in cadrul Serviciului de aprovizionare pana la predarea catre societati autorizate in valorificarea acestui tip de deseuri




58

Metale

20 01 40

lant naval, chei tachelaj, fier vechi

7870 kg In anul 2011 au fost predate catre SC ECOPLAST INDUSTRIES GROUP SRL Constanta conform Contractului nr. 717/02.02.2011

Se depoziteaza temporar in spatiu special amenajat in cadrul Serviciului de aprovizionare pana la predarea catre societati autorizate in valorificarea acestui tip de deseuri

Fier si otel

17 04 05

Cupon sina, eclize CF rezultate din intretinerea cailor ferate

2200 kg

In anul 2011 au fost predate catre SC ECOPLAST INDUSTRIES GROUP SRL si S.C. DOSTAYL ‘99 S.R.L.

Activitatea de intretinere a cailor ferate nu se realizeaza, direct de C.N. APMC ci prin intermediul altor societati. Deseurile refolosibile rezultate din aceasta activitate sunt preluate si gestionate de catre C.N. APMC S.A.

Lemn 17 02 01 Traverse de lemn provenite de la

intretinerea cailor ferate 4607 kg

Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de sau contaminate cu substante periculoase

17 02 04* Traverse CF provenite de la intretinerea cailor ferate

4605 kg

Beton

17 01 01

Placi prefabricate de la dezafectare gard, pavele beton

1560 kg In anul 2011 au fost preluate de SC DOSTAYL'99 SRL , MANAGEMENT INVEST CTA-PF Iordan I

In cazul in care pot fi valorificate, aceste deseuri se predau catre firme autorizate ; In cazul in care nu pot fi valorificate, aceste deseuri sunt transportate la depozitul de materiale inerte de la Poarta 9.

Amestecuri de beton , caramizi , tigle si materiale ceramice, altele decat cele specificate la 17 01 06

17 01 07

Deseuri provenite din activitatea sectiei de intretinere si exploatare constructii

0 kg

Aluminiu

17 04 02

Deseuri provenite din activitatea sectiei de tamplarie

1145 kg

au fost preluate de SC ECOPLAST INDUSTRIES GROUP SRL

Se depoziteaza temporar in spatiu special amenajat in incinta sectiei de tamplarie, ulterior fiind valorificate prin societati autorizate.




59

Rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir, altele decat cele specificate la 03 01 04

03 01 05*

0 kg

Ambalaje care contin reziduuri sau care sunt contaminate cu substante periculoase

15 01 10*

Solide din depoluare bazin portuar, deseuri din sectorul tipografic, etc.

20.560 kg

au fost predate catre S.C. OIL DEPOL S.R.L. conform Contract nr. 109/17.08.2011

Se depoziteaza temporar pe barja tanc SN 101 si sunt predate catre S.C. OIL DEPOL S.R.L. in vederea eliminarii finale prin incinerare la S.C. LAFARGE CIMENT S.A.

Filtre de ulei

16 01 07*

Provenite din activitatea Sectiei transporturi, respectiv atelierului de reparatii autovehicule

27,9 kg

au fost preluate de catre S.C. OIL DEPOL S.R.L. conform Contract nr. 109/17.08.2011

Se colecteaza in recipienti metalici , amplasati in spatiu special amenajat in incinta sectiei de transporturi, si sunt preluate de catre S.C. OIL DEPOL S.R.L. in vederea incinerarii la LAFARGE

Placute de frana , altele decat cele specificate la 16 01 11

16 01 12

Provenite din activitatea Sectiei transporturi, respectiv sectiei/ atelierului de reparatii autovehicule

52,8 kg

Se colecteaza in spatiu special amenajat in incinta sectiei de transporturi, apoi sunt transportate la magazia de la Serviciul aprovizionare in vederea predarii catre S.C. GREMLIN COMPUTER S.R.L.

Anvelope scoase din uz

16 01 03


1456 kg

se depoziteaza intr-o incapere special amenajata in atelierul de reparatii auto si sunt reutilizate:

anvelopele mici sunt legate la nave; anvelopele mari sunt utilizate pe cheu.




60

Baterii si acumulatori

16 06 01*

Acumulatori auto si navali

480 kg

Aceste tipuri de deseuri se depoziteaza temporar in spatiile special amenajate in cadrul Serviciului Aprovizionare si sunt predate periodic catre firme autorizate sa preia aceste tipuri de deseuri.

Alte uleiuri izolante si de transmisie a caldurii

13 03 10*

Uleiuri provenite de la transformatoarele electrice

20 kg

au fost predate in anul 2011 catre SC QUARTEK GRUP SRL Bacau conform Contract nr. 1274/15.01.2010 In prezent acest ulei se preda catre S.C. OILO PROD S.R.L. Campina conform Contract nr. 2775/30.01.2012

Uleiul provenit de la transformatoare este depozitat temporar in recipienti metalici la barja tanc SN 101, pana la predarea catre societati autorizate, respectiv S.C. OILO PROD S.R.L. Campina, conform Contractului nr. 2775/30.01.2012

Alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere

13 02 08*


640 kg

Uleiurile uzate provenite din activitatea sectiei de transporturi sunt colectate in recipienti adecvati, inscriptionati, prevazuti cu tavi de retentie pentru prevenirea scurgerilor. Recipientii cu uleiuri uzate sunt stocati temporar la barja tanc SN 101, pana la predarea, in vederea regenerarii, catre societati autorizate, respectiv S.C. OILO PROD S.R.L. Campina, conform Contractului nr. 2775/30.01.2012




61

Uleiuri de santina din alte tipuri de navigatie

13 04 03*

Provenite de la Sucursala nave tehnice port- intretinerea navelor

12.603.590 kg

In anul 2011 uleiurile de santina au fost predate catre S.C. SC QUARTEK GRUP SRL Bacau conform Contract nr. nr. 1274/15.01.2010. In prezent uleiul de santina se preda catre S.C. OILO PROD S.R.L. Campina, conform Contractului nr. 2775/30.01.2012

Uleiurile de santina sunt stocate temporar la barja tanc SN 101, pana la predarea catre societati autorizate, respectiv S.C. OILO PROD S.R.L. Campina, conform Contractului nr. 2775/30.01.2012

Namoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale, altele decat cele specificate la 19 08 11

19 08 12

Turte namol provenite de la statia de tratare ape uzate si de la statia de tratare levigat

3460 kg

Aceste deseuri sunt stocate temporar la locul de generare si ulterior sunt transportate, periodic la depozitul ecologic de deseuri din incinta Portului Constanta, administrat de S.C.IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L

cenusa rezultata din procesul de incinerare

10 01 01

Deseuri provenite ca urmare a functionarii incineratorului

Incineratorul nu a functionat din momentul preluarii acestuia de catre CN APM SA Constanta

-

particulele grosiere de la sistemul de tratare al gazelor

10 01 99

-




62

Carpa imbibata cu solutie degresanta (WASH)

15 02 02*

Deseuri provenite din activitatea tipografiei

7 kg

Se depoziteaza temporar pe barja tanc SN 101 si sunt predate catre S.C. OIL DEPOL S.R.L. care le transporta la S.C. LAFARGE CIMENT S.A. in vederea incinerarii.

Bidoane plastic de la chimicale

15 01 10*

12 kg

Bidoanele de plastic provenite de la chimicalele utilizate se returneaza furnizorului iar cele cu defectiuni , ce nu mai pot fi reutilizate se depoziteaza temporar pe barja tanc SN 101 si sunt predate catre S.C. OIL DEPOL S.R.L. in vederea incinerarii la S.C. LAFARGE CIMENT S.A.

Solutie revelator diluant ( 1+9)

09 01 03*

40 litri

Se depoziteaza temporar pe barja tanc SN 101 si sunt predate catre S.C. OIL DEPOL S.R.L. care le transporta la LAFARGE in vederea incinerarii.

Deseu hartie

20 01 01

150 kg

Deseurile de hartie se depoziteaza temporar in spatiu special amenajat in magazia de la Serviciul aprovizionare a CN APM SA Constanta




63

4.7 Alimentarea cu energie electrica

4.7.1 Alimentarea cu energie electrica in Portul Constanta

Energia electrica in Portul Constanta este refurnizata de CM APM SA catre operatorii

portuari, prin Sucursala Energetica Port, energia electrica fiind furnizata de catre S.C. TINMAR –IND S.A. Bucuresti conform contract nr. 36522/22.11.2011 si S.C. ELCOMEX EN S.R.L. Bucuresti conform contract nr. 20998/29.09.2009.

Reţeaua Electrică de Distribuţie (RED), aflată în patrimoniul Sucursalei Energetice Port ,

cuprinde : - 1 staţie electrică 110/20 kV 2x40 MVA – S.T. 110/20 Port IV, amplasată în Portul

Constanţa Sud; - 1 staţie electrică 110/20/6 kV , 2x40 MVA – S.T. 110/20/6 Port III, amplasată în

sectorul fluvio- maritim; - 56 posturi de transformare 6/0,4 kV şi 20/0,4 kV ; - 3 cabine puncte de alimentare 6 kV; - 8 puncte de alimentare metalice 6 kV; - 1 cabină auxiliară 0,4 kV (mezonetă).

Sucursala Energetică Port are în patrimoniu şi exploatare cca. 123 km de reţea de

medie tensiune: 70,8 km cabluri subterane de 6 kV şi 52,11 km cabluri subterane de 20 kV, precum şi cca. 380 km cabluri de joasă tensiune, stâlpi de iluminat şi tablouri electrice, după cum urmează:

- 5,9 km LEA d.c.110(20) kV ; - 1,41 km LEA 20kV; - 123 km cabluri subterane de medie tensiune; - 380 km cabluri de joasă tensiune; - 195 buc. stâlpi b.a.c. 20 m ( piloni) de iluminat; - 620 buc. stâlpi de iluminat; - 1100 buc. tablouri electrice de forţă.

Posturile de transformare sunt echipate cu un numar de 112 transformatoare electrice de

putere, cu puteri nominale cuprinse intre 0,250 – 40 MVA, cu sistem de racire cu cuva si radiatoare cu ulei dielectric. Acestea sunt amplasate in boxe Trafo echipate cu cuve din beton pentru retentia uleiului in cazul unor incidente tehnice care genereaza scurgeri masive de ulei.

Echiparea electromecanica a posturilor de transformare cuprinde celule cu intrerupatoare ce utilizeaza ca dielectric in camerele electrice de stingere a arcului electric ulei electroizolant, vid sau hexafluorura de sulf.

Pentru prevenirea producerii unor poluari accidentale produse in cazul unor eventuale scurgeri de ulei, amplasamentele au fost dotate cu material absorbant.

Conform datelor prezentate de beneficiar, in dotarea posturilor de transformare exista si baterii de condensatoare pentru compensarea factorului de putere, acestea avand in componenta condensatoare non-toxice, multe dintre ele fiind de tip uscat.




64

De asemenea, in incinta Portului Constanta exista 15 posturi de transformare electrice

si 2 statii de transformare, proprietate terti si operate de C.N. APM S.A.

La nivelul anului 1998 au fost scoase din functiune instalatiile de compensare cu nr. 3332412 – 3332418 si 3332419, cu p/v de casare nr. 6/1998 aprobat cu Hotararea Consiliului de Administratie, condensatoarele fiind capsulate si avand ca dielectric ulei electroizolant cu continut de PCB-uri. Echipamentele casate au fost inlocuite cu condensatoare uscate de tip Roederstein, 25 kVAR – 400V, non PCB.

Pentru condensatoarele demontate s-au efectuat, in anul 2005, probe de laborator de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala, din al carui raport de incercare reiese ca uleiul continut de condensatoare nu depaseste limita maxima aprobata de PCB (anexa 47). Aceste condensatoare au fost predate si expediate catre S.C. SETCAR S.A. Braila, conform contractului de prestari servicii nr. 15638/23.02.2010.

4.7.2 Alimentarea cu energie electrica in Portul Midia

Alimentarea cu energie electrica a Portului Midia este asigurata de catre Sucursala

Energetica Port Constanta. In portul Midia exista un singur post de transformare in cabina de zid cu urmatoarele

caracteristici: - 6/0,4 KV; - 2 x 630 KVA.

Furnizarea energiei electrice se realizeaza prin intermediul acestui transformator. Nu exista cabluri electrice de inalta tensiune in zona, a caror proximitate ar putea

provoca tulburari fiziologice celor care lucreaza timp indelungat in zona.

4.7.3 Alimentarea cu energie electrica in Portul Mangalia

In Portul Mangalia, CN APM SA nu refurnizeaza consumatorilor energia electrica

preluata din sistemul national, si nu are in administrare linii electrice. Alimentarea cu energie electrica in portul Mangalia este asigurata de catre operatorul

portuar SC ROMNED PORT OPERATOR SA, care detine o linie electrica de alimentare de 20 kv si un transformator de 20/0,4 kv.

Nu exista cabluri electrice de inalta tensiune in zona, a caror proximitate ar putea provoca tulburari fiziologice celor care lucreaza timp indelungat in zona.




65

4.8 Protectia si igiena muncii

Probleme de protectia muncii sunt sub controlul si indrumarea conducerii CN APM SA

si acest lucru este valabil pentru toate cele patru porturi: Constanta, Midia, Mangalia si Tomis. Munca specifica in porturi este efectuata de muncitori portuari. Muncitorii portuari

participa la operatiunile de incarcare/ descarcare a marfurilor si/sau containerelor in si din nave, de manipulare, in si din magaziile portuare sau in alte mijloace de transport, de depozitare, stivuire, amarare, sortare, paletizare, pachetizare, continerizare, insacuire a marfurilor precum si la operatiunile de curatare a habarelor si navelor, efectuate manual sau mecanizat.

Muncitorii portuari isi desfasoara activitatea in port numai daca detin carnet de lucru in port. Operatorii portuari sunt obligati sa ia toate masurile prevazute de normele de protectie a muncii in vigoare pentru activitatea portuara pe care o efectueaza.

Utilajele portuare, sculele si dispozitivele trebuie sa fie marcate corespunzator, avand inscriptia sarcina maxima de lucru admisibila , precum si celelalte elemente prevazute de normele de protectia muncii care conditioneaza utilizarea lor in siguranta.

Activitatea de protectie a muncii este coordonata si supervizata de personal de specialitate, astfel:

- in cadrul Serviciului Personal, Salarizare, Pregatire profesionala si Protectia

Muncii exista o persoana care se ocupa cu respectarea normelor de protectie a muncii conform prevederilor legale;

- in cadrul Sucursalei de servicii portuare - o persoana care se ocupa cu respectarea normelor de protectie a muncii;

- in cadrul Sucursalei de nave tehnice portuare - o persoana care se ocupa cu respectarea normelor de protectie a muncii;

- in cadrul departamentului Energetic si Comunicarii Servicii- o persoana care se ocupa cu respectarea normelor de protectie a muncii. La nivelul Serviciului Personal, Salarizare, Pregatire profesionala si Protectia Muncii

exista registre de evidenta a accidentelor de munca, intocmite conform legii nr. 319/2006 – legea securitatii si sanatatii in munca, in care se mentioneaza data producerii fiecarui accident, date referitoare la accidentat si imprejurarea producerii accidentului.

Masurile intreprinse pentru fiecare caz in parte fac obiectiul Procesului-verbal de producere al evenimentului intocmit de asemenea, conform Legii nr. 319/2006, care are viza inspectorului care raspunde de Portul Constanta din cadrul Inspectiei de Stat Teritoriala pentru Protectia Muncii Constanta.




66

4.9 Prevenirea si stingerea incendiilor

CN APM SA Constanta organizeaza in porturile maritime romanesti serviciul de pompieri civili potrivit legii.

Interventia pentru stingerea incendiilor in porturile maritime romanesti si in radele acestora , precum si la navele aflate in zona de control a traficului se asigura de catre CN APMC SA, de agenti economici specializati sau de agentul economic portuar, in zona sa de activitate daca acesta are serviciul civil de pompieri.

Contractele de inchiriere cu agenti economici portuari sau concesiune teren si alte infrastructuri prevad raspunderi privind apararea impotriva incendiilor. Actiunile de colaborare si interventie se stabilesc prin contractul de aparare impotriva incendiilor, se prevad planurile de interventie ale ambelor parti si se comunica administratiei portuare si unitatii teritoriale de pompieri militari.

Conducerea operatiunilor de stingere a incediilor la nave sau pe apa se exercita de capitania portului.

Conducerea operatiunilor de stingere a incendiilor la obiective le terestre se exercita de catre comandamentul de aparare impotriva incendiilor cu asistenta pompierilor militari.

In conformitate cu prevederile legale, la nivelul CN APM SA Constanta este intocmit Planul de interventie in caz de urgenta publica de incendiu. Este organizata comisie tehnica P.S.I., formata din 11 persoane, presedintele fiind Directorul Directiei Domenii.

Grupa de specialisti pentru asistenta tehnica in timpul interventiei la stingerea incendiilor sau inlaturarea efectelor calamitatilor naturale este formata din 12 persoane cu sarcini de raspundere, director , sefi servicii, sefi birouri.

Este intocmit si Regulamentul de organizare si functionare a serviciului naval de

pompieri.

Exista o metodologie prevazuta pentru stingerea incendiilor de pe nave, cu precizari ale relatiilor “ Comandamentul operativ” cu cei care actioneaza in astfel de situatii. Pentru stingerea incendiilor de pe apa, CN APM SA Constanta poate dispune de nava Pompier 8. Mijloacele si dotarile pentru interventii constau din instalatii pentru stins incendii cu apa si spuma, tunuri cu ajutaje de 30 mm si 36 mm, rampe de alimentare, instalatii de stins incendii cu spuma mecanica , instalatii de stins incendiul cu praf si azot, accesorii pentru evacuarea fumului, gazelor si a apei din nave. Pentru ca personalul de interventie sa-si insuseasca mai bine atributiile ce ii revin , exista un program de pregatire a personalului si instruire privind tehnica de interventie.

Sursa de apa pentru combaterea incendiilor o reprezinta apa potabila din reteaua portuara. In port se folosesc hidranti de incediu dupa cum urmeaza:

- pe cheiuri -199 buc; - subterani – 5 buc; - in cladiri – 94 buc.

Rezerva intangibila pentru incediu poate fi utilizata 6 ore , iar debitul de apa asigurat este de 5 l/s.

Sursa exterioară de apă în caz de incendiu, practic nelimitată, este acvatoriul, respectiv apa de mare.




67

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia incendiului sau evenimentului,

alarmarea forţelor de intervenţie, precum şi intervenţia efectivă a acestora, se realizează pe

urgenţe, astfel: - Urgenţa I; - Urgenţa a II-a; - Urgenţa a III-a.

URGENŢA I

Se asigură de către Formaţia Terestră pentru Situaţii de Urgentã a S.C .CONSAL TRADE S.R.L., pentru orice fel de incendiu, de amploare sau nu.

URGENŢA a II –a

Se asigură de către Formaţia Terestră Pentru Situatii De Urgentã a S.C. CONSAL TRADE SRL împreună cu Formaţia Navală pentru Situaţii de Urgenţă a CN APM SA , în următoarele cazuri:

- incendiu produs în acvatoriu; - incendiu izbucnit la bordul unei nave aflată la cheu; - incendiu de amploare produs la bunurile aflate pe dane sau în apropierea acestora.

URGENŢA a III-a

Se asigură de către forţele materiale şi umane disponibile pe platforma portuară, conform Planului de Intervenţie în caz de sinistre navale pe platforma portuară, în cazul:

- incendiilor la nave; - incendiilor de mare amploare cu consecinţe grave. - poluărilor de la nave; - eşuări şi scufundări de nave.

Urgenţa a III-a presupune luarea tuturor măsurilor prevăzute în urgenţele anterioare.

Urgenţa a III–a presupune în plus participarea agenţilor economici portuari cu forţele materiale şi umane prevăzute în Planul de Intervenţie în caz de sinistre navale.

Alarmarea în vederea intervenţiei pentru stingerea incendiilor, limitarea şi înlăturarea efectelor provocate de explozii, avarii, accidente, calamităţi şi catastrofe, cuprinde:

- recepţionarea şi înregistrarea anunţului despre incendiu sau eveniment; - transmiterea anunţului către şeful intervenţiei; - adunarea personalului în vederea deplasării la locul acţiunii.

Schema de alarmare a forţelor de intervenţie în caz de incendiu, precum şi a persoanelor cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, este prezentată în anexa nr.17.




68

Forţele principale de intervenţie în caz de incendiu sunt următoarele:

1. Formaţia Terestră Pentru Situatii de Urgentã a S.C. CONSAL TRADE S.R.L., formată din 3 (trei) echipaje de intervenţie, aferente unui număr de 3 (trei) autospeciale de stins incendii, echipate cu mijloace specifice PSI şi încadrate cu pompieri şi şoferi, într-un program permanent de 24 de ore din 24.

Grupele de intervenţie sunt dispuse în Portul Constanţa (2 echipaje cu 2 maşini)

şi în Portul Constanţa Sud (1 echipaj cu 1 maşină);

2. Formaţia Navală pentru Situaţii de Urgenţă a CN APM SA este formată dintr-un

echipaj de intervenţie, aferent navei specializate POMPIER 8, echipată exclusiv cu mijloace specifice PSI şi încadrată cu salariaţi (personal navigant şi motopompişti),

într-un program permanent de 24 de ore din 24. Locaţia navei este în Portul Constanţa – Dana Ro-Ro.

B. Forţele secundare de intervenţie în caz de incendiu sunt: a) terestre: mijloace de transport persoane, furgonete pentru transport mixt persoane şi

materiale, autoturisme de teren, camioane şi basculante, autotelescop, motocompresoare, grupuri electrogene, autoîncărcătoare, motostivuitor, buldo-excavator, etc.;

b) navale: - două remorchere care pot asigura transport persoane şi/sau materiale; - şalupă servitute rapidă; - două şalupe transportoare baraje antipoluare; - navă de măsurători hidrografice, care poate fi utilzată ca navă spital sau

comandament mobil, cu un minimum de amenajări. C. Pentru stingerea incendiilor, în funcţie de caracteristicile, amploarea şi evoluţia acestora, C.N. APM S.A. cooperează cu: - Inspectoratul Pentru Situatii de Urgentã „DOBROGEA” al Judetului Constanta; - S.C. OIL TERMINAL S.A.; - S.C. Şantierul Naval Constanţa S.A.; - ARSVOM; - COREMAR.




69

4.10 Zgomot si vibratii

In anul 2008, la solicitarea CN APM SA Constanta, societatile VIBROCOMP KFT Budapesta si S.C. VIBROCOMP S.R.L. Romania- Cluj –Napoca, au realizat lucrarea « Harta

strategica de zgomot a Portului Maritim Constanta », conform cerintelor HG 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, care transpune in legislatia nationala prevederile Directivei Europene 2002/49/CE (DZA) privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental.

Hartile strategice de zgomot au fost elaborate luand in considerare sursele de zgomot provenite din activitatea industriala, traficul feroviar si traficul rutier in zona Portului Constanta.

In conformitate cu DZA, la elaborarea hartilor strategice de zgomot au fost utilizati urmatorii indicatori de zgomot:

• Lzsn: indicator de zgomot zi-seara-noapte;

• Lzi: indicator de zgomot zi;

• Lseara: indicator de zgomot seara;

• Ln: indicator de zgomot noapte;

Au fost elaborate urmatoarele harti strategice de zgomot ( anexele 44,45,46):

- harta de zgomot industrial a Portului Constanta conform indicatorului Lzsn; - harta de zgomot industrial a Portului Constanta conform indicatorului Ln; - harta de conflict - zgomot industrial al Portului Constanta – indicator Lzsn; - harta de conflict - zgomot industrial al Portului Constanta – indicator Ln; - harta de zgomot a traficului feroviar al Portului Constanta conform indicatorului Lzsn ; - harta de zgomot a traficului feroviar al Portului Constanta conform indicatorului Ln; - harta de zgomot a traficului rutier al Portului Constanta conform indicatorului Lzsn ; - harta de zgomot a traficului rutier al Portului Constanta conform indicatorului Ln.

In concluzia studiului de zgomot se precizeaza ca in urma masuratorilor, a calculelor efectuate si a prelucrarii datelor pe parcursul elaborarii hartilor startegice de zgomot, s-a constatat ca nivelul zgomotului, provenit din activitatea portuara - din punct de vedere al emisiei surselor de zgomot industrial, al traficului feroviar si rutier- ramane sub nivelul admis de legislatie, de aceea nu este necesara elaborarea planului de actiune.




70

4.11 Securitatea zonei

Porturile maritime romanesti reprezinta, in conformitate cu O.U.G. nr. 105/2001 modificata , completata si aprobata prin Legea nr. 243/2002 , zone supuse regimului de control al Politiei de Fontiera si puncte de trecere a frontierei de stat in care se organizeaza si se efectieaza controlul de frontiera al persoanelor si mijloacelor de transport.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1999, conducerea CN APM SA Constanta ia masurile de planificare si executare a pazei in perimetrul aflat in administrare. Paza si securitatea zonei se asigura cu personal specializat de catre firma autorizata, pe baza de contract de prestari servicii.

In anul 2006 s-au demarat activitatile pentru proiectarea si implementarea unui Sistem de Securitate Perimetrala a Portului Constanta. Lucrarile de instalare si punere a functiune au fost finalizate in anul 2007.

Componenta sistemului de securitate perimetrala

Sistemul de Securitate Perimetrala este un sistem integrat, avand in componenta mai multe subsisteme. Functionarea acestora asigura indeplinirea scopului pentru care a fost implementata acest sistem.

Subsistemele sunt realizate cu echipamente si tehnologii de varf , de ultima generatie in domeniul sistemelor de securitate.

Subsistemele principale sunt urmatoarele:

- subsistemul de detectie perimetrala

• sistemul de detectie cu fibra optica senzitiva;

• sistemul de detectie cu fire tensionate “Taut Wire”;

• sistemul de detectie cu bariere infrarosu si detectori PIR;

• sistemul detectie panoramica in infrarosu. - subsistemul de control acces

• control acces auto

• control acces pietonal - subsistemul de supraveghere televiziune in circuit inchis

• supraveghere TVCI in portile de acces;

• supraveghere TVCI pe perimetru. - subsistem de recunoastere automata a numerelor de inmatriculare autovehicule - subsistem comunicatii; - subsistem electroalimentare; - Centrul Principal de Comanda si Control.




71

Echipamentele eferente acestor subsisteme sunt montate pe gardul perimetral, in

imediata proximitate a acestuia- in interiorul portului, si in portile de acces. Sunt monitorizate 14 porti de acces si pietonale (Poarta 1b, Poarta 1, Poarta 2, Poarta 3,

Poarta 3b, Poarta 4, Poarta 5, Poarta 6, Poarta 7, Poarta 8, Poarta 9, Poarta 10 Poarta 10 A, Poarta 14) si 15 porti de acces CF 9 Poarta 6 CF, Poarta 9 CF, Poarta 10 CF, Poarta 12 CF, Poarta 13 CF).

In ceea ce priveste porturile Midia si Mangalia, din datele puse la dispozitie de

beneficiar reiese ca CN APM SA Constanta nu are atributii de a asigura paza si securitatea in aceste porturi.

4.12 Administratie

Compania Nationala “Administratia Porturilor Maritime” – S.A. Constanta este societate comerciala pe actiuni, cu capital majoritar de stat, cu sediul in Municipiul Constanta, incinta Portului Constanta, Gara Maritima, Jud. Constanta.

Compania Nationala “Administratia Porturilor Maritime” – S.A. Constanta functioneaza sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, desfasoara activitati de interes national.

Compania indeplineste functia de administratie portuara in porturile Constanta, Mangalia, Midia si Tomis a caror infrastructura i-a fost concesionata de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.

Compania este administrată de un consiliu de administraţie, care este ales de adunarea generală a acţionarilor.




72

5. CALITATEA SOLULUI

Conferinţa de Rio de Janeiro despre mediu şi dezvoltate (1992) a făcut recomandarea de a veghea ca dezvoltarea să se facă în aşa fel încât mediul să fie luat în considerare şi protejat. Dezvoltarea tuturor sectoarelor economice incluzând sectorul portuar, se bazează pe trei principii:

� dezvoltarea economică; � protecţia mediului; � un partaj echitabil de avantaje şi de costuri corespunzătoare.

Organizaţia Maritimă Internaţională (O.M.I.) a elaborat o strategie pentru protecţia mediului marin, precum şi un program global corespunzător. Cele trei principale convenţii internaţionale referitoare la porturi, puse la punct sub auspiciile O.M.I. în acest domeniu, sunt următoarele:

� Convenţia asupra prevenirii poluării mărilor rezultate prin imersiunea deşeurilor (Convenţia de la Londra în vigoare din 1975), care priveşte materialele provenite din dragaj, a cursurilor de apă şi a porturilor;

� Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave (Convenţia MARPOL)73/78, intrată în vigoare în 1983, care se referă la instalaţiile ce permit recepţia deşeurilor în porturi;

� Convenţia internaţională din 1990 asupra pregătirii luptei şi cooperare în materie de poluare cu hidrocarburi, în virtutea căreia porturile sunt ţinute în stare de alertă în planurile de urgenţă.

5.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat

Analizand tipurile de poluari ce pot apare datorită marii diversităţi a activităţii portuare,

putem deosebi: � poluări structurale – ocazionate de existenţa însăşi a portului sau a anumitor

activităţi portuare (de exemplu, modificarea regimului vegetal sau animal legată de crearea portului);

� poluări operaţionale – datorate exploatării portului sau a industriilor învecinate (zgomot, fum,etc.);

� poluările accidentale – ce apar în urma unui eveniment accidental, precum eşuarea unei nave, o explozie, un incendiu.

Poluările portuare privesc în primul rând apa, dar si solul sau atmosfera portului. In

functie de factorii care pot induce fenomene nedorite de poluare putem descrie:




73

1. Poluarea provenită de la nave Navele care efectuează manevre de intrare şi acostare în port, constituie un pericol

potenţial ce poate afecta viata acvatica prin:

• reziduurile de păcură deversate necontrolat;

• deversarea apei din balastul „propriu” incarcata cu agenţi patogeni şi de organisme străine;

• deversarea apei utilizate la spalarea tancurilor;

• eşuarea navelor poate avea consecinţe grave împiedicând trecerea altor nave şi antrenând deversări de păcură, substanţe chimice sau marfuri solide în apă;

• emisiile de gaze de eşapament (motoare auxiliare, încălzitoare etc.), zgomotul produs de către motoare şi emanaţiile provenitede la cisternele încărcate ale navelor;

• vopseaua „anti-fouling” folosită curent pentru corpul navelor este foarte poluant pentru mediul marin;

• introducerea unor specii exotice prin transportul pontei in cadrul foulingului navelor, urmata de dezvoltarea lor in detrimentul unor specii native.

2. Poluarea provenită din manipularea mărfurilor

Incidentele care survin în cursul manipulării marfurilor lichide constituie o ameninţare gravă pentru mediu. Cele mai periculoase sunt produsele chimice, in general, si produsele

petroliere, in special. Deversarile accidetale ale unor astfel de produse pot proveni din ruperea unei ţevi de racordare sau a unei canalizări, de la fisurarea unei vane etc. Aceste tipuri de incidente prezintă în egală măsură si un pericol imediat pentru sănătate, risc de incendiu sau de explozie în apropierea scurgerii. La acesta se pot adăuga degradarea mediului natural datorat degresărilor ulterioare.

Produsele deversate pot în egală măsură să pătrundă în sol, poluându-l şi necesitând măsuri costisitoare de depoluare.

Produsele lichide în vrac înmagazinate în cisterne, pot da naştere la emanaţii toxice, sau la scurgeri în canalizări, care pot ocaziona incendii sau poluarea solului şi planul de apă adiacent, incluzând fundul bazinului. Poluarea acestuia din urma va pune probleme si ulterior, in situatia deversărilor produselor de dragaj.

Vracul uscat precum cerealele, cărbunele sau minereurile depozitat în aer liber, generează praf şi emanaţii. Prin operatiile de manipulare se creaza riscuri pentru activităţile din apropiere (înmagazinarea produselor şi vehiculelor), precum şi sănătatea riveranilor.

Mărfurile diverse sunt uneori stocate pentru lungi perioade în depozite. Astfel pot aparea deteriorări de ambalaje şi împrăştieri ale produselor care uneori se infiltrează în sol.

3. Poluarea provenita din evacuarea reziduurilor

Legat de acest aspect pot aparea probleme in cazul ambalajelor containerizate ale substanţelor periculoase care se pot desface în cursul tranzitului. Aceste produse toxice sunt o ameninţare în special pentru sănătatea şi securitatea mâinii de lucru a portului cât şi pentru exteriorul incintelor portuare.




74

Greşeli în tratarea adecvată într-o staţie de epurare a apei uzate poate antrena o poluare

importantă a apelor de suprafaţă în detrimentul vieţii acvatice. Poluari potentiale pot rezulta si din functionarea necorespunzatoare a retelei de

canalizare ape uzate, prin scurgerile de reziduu petrolier la descarcarea deseurilor colectate de pe suprafata apei, sau depozitarii necorespunzatoare a deseurilor.

4. Poluarea produsa prin lucrari de intretinere si extindere a portului

Lucrările civile precum adâncirea şenalului de acces, alungirea cheurilor, amenajarea zonelor de depozitare şi manipulare a containerelor, sau construcţia digurilor, pot altera elementele naturale şi pot să antreneze distrugerea anumitor părţi ale mediului. Astfel, zonele de reproducere a peştilor sau a altor organisme acvatice, riscă să fie perturbate, ca şi ecosistemul marin local.

Transformarea infrastructurilor poate antrena si modificări în tipologia hulei şi a curenţilor, ca şi în transportul sedimentelor. Lucrarile de intretinere a instalatiilor fixe pot fi insotite de scurgeri de ulei care polueaza solul, pot provoca explozii, incendii, zgomot, fum.

Tinand cont de activitatea desfasurata de CN APM SA, putem aprecia poluarile

potentiale ca fiind determinate de :

• Transportul si depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere

• Pierderi de combustibil de la mijloacele de transport proprii

• Pierderi de combustibil de la transportul deseurilor petroliere colectate

• Pierderi de combustibil in zona rezervoarelor de combustibil apartinand companiei

• Afectarea integritatii retelei de canalizare sau defectarea statiilor de pompare ape uzate

• Antrenarea prin apele pluviale de substante lichide sau solie depozitate. Pentru prevenirea potentialelor poluari mentionate, CN APM SA a adoptat o serie de

masuri, astfel: - Statiile de pompare a apelor uzate au fost dotate cu un sistem automat de detectare

pentru: avarii, depasiri de temperatura si pH, efractii, incendii. Sistemul este operativ 24 de ore astfel incat orice neconformitate este comunicata dispecerului de serviciu si permite interventia operativa pentru remedierea defectiunii;

- Se achizitioneaza periodic materiale absobante pentru produse petroliere. Acestea sunt depozitate temporar in magazia de la Serviciul Aprovizionare si ulterior sunt transferate catre punctele sensibile, in functie de comenzi si necesitatti;

- Depozitarea deseurilor se face organizat, pe categorii, la punctele de generare, in containere marcate;

- Se urmareste nivelul combustibilului din rezervoarele ce deservesc centralele termice si zona aferenta acestora pentru identificarea eventualelor pierderi.




75

5.2 Efecte potentiale ale activitatilor invecinate

In zona portului Constanta activitati care nu se desfasoara in zona portuara dar care pot

determina aparitia unor poluari ale solului./subsolului in zona portului, pot fi considerate urmatoarele:

- colectarea si evacuarea apelor uzate de pe teritoriul orasului, care se face prin intermediul conductelor cu diferite dimensiuni, ce apartin RAJA S.A. CONSTANTA si care strabat atat zonele invecinate cat si teritoriul portuar;

- transportul prin conducte ( subterane si/sau supraterane) de produse chimice, in special produse petroliere;




76

6. CONCLUZII SI RECOMANDARI

6.1. Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificarea acestora, dupa caz,

in propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de

conformare

6.1.1. Factor de mediu apa

Situaţia existenta si aspecte de neconformare :

Alimentarea cu apa potabila a portului Constanta se face din doua surse:

- reteaua RAJA Constanta, in baza contractului nr.127 A/13.03.2002 - doua foraje, F2( in zona Poarta 5) si F3( in zona Poarta 2)

Conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr. 93/15.05.2012, volumele si debitele

de apa autorizate sunt: -zilnic mediu=4.074,2 mc, din care, din sursa subterana = 2.037 mc -zilnic maxim=5.738,6 mc, din care, din sursa subterana = 2.869,3 mc -anual=2.094.588 mc, din care, din sursa subterana = 1.047.294 mc Functionarea este permanenta 365 zile/an, 16 ore/zi, respectiv 24 ore/zi.

Apele uzate menajere sunt preluate de reteaua proprie de canalizare constituita din

tuburi de beton, conducte din otel si PEHD cu diametre cuprinse intre 100 si 1000 mm si o lungime totala de cca. 27657 m. Ele sunt evacuate in noile statii de pretratare mecanica si de tratare ape uzate, sau, in caz de avarie, in statia de pompare SP0 apartinand R.A.J.A. Constanta.

Apele uzate colectate de la nave sunt evacuate in reteaua de canalizare portuara si, dupa ce sunt supuse catorva operatiuni de pretratare in statia de tratare mecanica, ajung in statia de tratare ape uzate din danele 69-79.

Apele pluviale de pe platforma portuara, din infiltratiile si izvoarele din zona falezei sunt captate si evacuate prin reteaua de canalizare pluviala din tuburi de beton cu diametre cuprinse intre 100-1400mm, tuburi PREMO cu diametre cuprinse intre 400-600mm si tuburi de bazalt cu diametre de 150-300 mm, in lungime totala de cca. 34,5km, prin 33 de guri de evacuare, in acvatoriul portuar.

In portul Mangalia C.N. A.P.M. Constanta S.A. nu detine si nu administreaza retele de alimentare cu apa si canalizare. Acestea sunt exploatate de catre operatorul S.C. ROMNED PORT OPERATOR S.A.

Apele de santina de la nave sunt preluate, la cerere, cu autovidanje specializate, de catre Sucursala de Servicii Port a Companiei si transportate in statia de tratare ape uzate din portul Constanta. In cursul anului 2011 nu au fost astfel de solicitari.




77

In cazul unor poluari accidentale ale acvatoriului portuar se actioneaza conform

Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale in porturile maritime, cu mijloacele de depoluare aflate in dotarea Sucursalei Nave Tehnice Port Constanta.

In portul Midia C.N. A.P.M. S.A. Constanta nu desfasoara activitati si nu are in administrare retea de alimentare cu apa si reteaua de preluare a apelor uzate menajere.

Apele de santina de la navele din portul Midia sunt preluate cu o salupa DEPOL, transportate cu autovidanje (apartinand CN APM SA) si deversate in reteaua de canalizare portuara din Portul Constanta , ulterior pe traseu urmand procesele de tratare in statia de tratare mecanica si in statia de tratare a apelor uzate din portul Constanta.

Propuneri si recomandari :

- verificarea periodica a starii retelor de canalizare a apelor uzate, a tuturor instalatiilor si echipamentelor ce asigura tratarea apelor uzate, mentinerea permanenta in buna stare de functionare a acestora, interventia operativa in cazul producerii unor defectiuni;

- curatarea periodica a rigolelor de preluare a apelor pluviale de pe amplasament;

- interzicerea deversarii oricaror tipuri de deseuri sau alte materiale in zona acvatoriului portuar ;

- asigurarea monitorizarii calitatii apelor uzate evacuate in zona acvatoriului portuar astfel incat acestea sa indeplineasca conditiile de calitate conform NTPA 001/2002;

- interzicerea evacuarii de ape uzate de la agentii economici ce detin retea de canalizare proprie sau fosa séptica, in acvatoriul portuar;

- mentinerea in stare corespunzatoare de functionare a instalatiei de preepurare ape uzate din zona atelierului de reparatii auto si spalatoriei auto;

- verificarea periodica a starii constructiilor, instalatiilor de aductiune, captare si distributie a apei, mentinerea permanenta in buna stare de functionare a acestora, in scopul minimizarii pierderilor de apa;

- intretinerea permanenta a zonelor de protectie sanitara si a perimetrului de protectie hidrogeológica in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, constructiilor, instalatiilor de alimentare cu apa potabila conform H.G. 930/2005 si ordinului 1278/2011, in vederea prevenirii pericolului de alterare a calitatii apelor;

- intretinerea corespunzatoare a constructiilor de acostare, digurilor, bazinelor portuare, acvatoriului portuar si a pasei de acces in port si mentinerea acestora la parametrii proiectati;




78

- C.N. APMC S.A. sa dispuna permanent de utilaje, mijloace, materiale si personal astfel incat sa poata interveni operativ, in conformitate cu prevederile “Planului de actiune in caz de poluare marina in porturile marine romanesti”, in situatii de poluari accidentale;

- Avand in vedere “varsta” pe care o au echipamentele mobile de stocare a deseurilor preluate de la nave (Nava CANARA –an de fabricatie 1969, saland nepropulsat SN 101-an de fabricatie 1982), pentru evitarea producerii unor poluari accidentale ale apelor acvatoriului portuar , se recomanda ca C.N. APM S.A. sa aiba in vedere in programul de investitii in anii urmatorii, pe termen mediu scoaterea din functiune a a acestor echipamente si eventual achizitionarea de noi echipamente mobile pentru aceste activitati ( avand in vedere ca prin Programul Mediu si Infrastructura a fost achizitinonata pentru astfel de activitati nava multifunctionala Nicolae Zeicu- an de fabricatie 2005);

6.1.2. Factor de mediu aer

Situaţia existentă şi aspecte de neconformare

In ceea ce priveste principalele activitati generatoare de emisii in aer, desfasurate de C.N.

APMC S.A., acestea sunt: - producerea energiei termice si a apei calde menajere in centralele termice proprii; - incinerarea deseurilor in incineratorul amplasat in Portul Constanta; Alte activitati generatoare de emisii in aer sunt: - traficul rutier, maritim si feroviar in incintele portuare; - activitati de tamplarie; - activitati desfasurate in tipografie; - functionarea aparatelor de aer conditionat

Pentru producerea energiei termice sunt folosite următoarele tipuri de combustibili: gaze

naturale, combustibil tip M si GPL. De asemenea 9 centrale termice ( CT Muzeu, CT Poşta, CT Poarta 3, CT Poarta 9, CT

Poarta 10 şi 4 centrale din Molul IIS –Constanţa Sud) folosesc energia electrică. Aceste centrale electrice au puteri mici, până la 48 kW fiecare centrală.

Alimentarea cu energie termica se realizeaza prin Sucursala Energetica Port, prin intermediul unui numar de 31 centrale termice, astfel:

- 16 centrale termice racordate la reţeaua de gaze a C.N. „APM” S.A. Constanţa; - 9 centrale termice care functioneaza pe baza de energie electrica; - 3 centrale termice ce utilizeaza combustibil tip M; - 3 centrale termice ce utilizeaza GPL.




79

Propuneri si recomandari

- Combustibilii utilizati in centralele termice cat si carburantii folositi pentru deplasarea mijloacelor de transport trebuie sa fie achizitionati de la firme autorizate, care sa prezinte si un certificat de calitate pentru combustibilii furnizati, astfel incat acestia sa indeplineasca conditiile de calitate conform prevederilor legislatiei in domeniu ( continut de sulf, etc.)

- Utilizarea freonului ecologic in aparatele de aer conditionat pe care compania le detine, efectuarea de reparatii si revizii la aceste instalatii numai cu firme autorizate;

- Aplicarea tuturor masurilor necesare astfel incat planul de interventie in caz de incendiu sa se poata aplica operativ in cazul producerii unui astfel de eveniment si astfel efectele negative asupra factorului de mediu aer, asupra calitatii aerului in zonele invecinate, sa fie cat mai reduse;

- Pentru agentii economici care desfasoara activitati potential poluatoare pentru factorul de mediu aer, sa nu permita functionarea pe teritoriul administrat, decat daca acestia detin Autorizatie de Mediu, act tehnico-juridic ce reglementeaza conditiile de functionare ale obiectivului si prevede limite stricte de evacuare in aer pentru poluantii generati de respectiva activitate;

6.1.3. Factor de mediu sol – subsol

Situatia existenta si aspecte de neconformare

- Exista spatiu special amenajat- platforma betonata, unde stationeaza mijloace de transport proprii ale companiei ;

- Exista amenajate parcari adecvate in incinta portuara , pentru mijloacele de transport ce tranziteaza zona;

- starea drumurilor in incinta portuara este in general buna, se executa periodic lucrari de intretinere la aceste artere de circulatie, prin intermediul firmelor autorizate ;

- compania detine un atelier propriu de reparatii auto si o spalatorie auto ;

- Exista spatii adecvate si amenajate corespunzator la punctele de lucru pentru colectarea si depozitarea temporara a tuturor categoriilor de deseuri generate in cadrul companiei ;

- Exista proceduri clare, elaborate in conformitate cu normele internationale privind preluarea deseurilor de la nave ;

- a fost achizitionat material absorbant pentru interventie in cazul producerii unor accidente cu produse petroliere;




80

- rezervoarele centralelor termice care functioneaza cu combustibil tip M sunt ingropate, existand posibilitatea poluarii solului cu produs petrolier , in cazul producerii unui accident major;

- transformatoarele electrice din statiile electrice ce apartin companiei sunt prevazute cu cuve de beton pentru preluarea eventualelor scurgeri de uleiuri;

- se asigura colectarea levigatului atat din zona vechiului depozit, neconform de deseuri de la Poarta 6 cat si din zona noului depozit, ecologic, administrat de S.C. IRIDEX IMPORT EXPORT S.R.L. si tratarea acestui levigat inainte de evacuarea in acvatoriul portuar;

- se asigura preluarea apelor provenite din infiltratii si din izvoare in zona falezei de la Poarta 5, asigurandu-se astfel, coroborat cu lucrariloe de stabilizare a falezei, prevenirea fenomelor de surpare si alunecari de teren din zona;

- Statiile de pompare a apelor uzate au fost dotate cu un sistem automat de detectare pentru: avarii, depasiri de temperatura si pH, efractii, incendii. Sistemul este operativ 24 de ore astfel incat orice neconformitate este comunicata dispecerului de serviciu si permite interventia operativa pentru remedierea defectiunii


- pastrarea permanenta a curateniei in incinta obiectivului si cu precadere in zonele de depozitare a deseurilor;

- preluarea ritmica a deseurilor rezultate de pe amplasament si evitarea depozitarii necontrolate a acestora;

- stationarea mijloacelor de transport aflate in dotarea societatii sa se faca numai in spatiu special amenajat, pe platforma betonata, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant ;

- efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport sa se faca numai in spatiile special amenajate ale atelierului auto;

- spalarea mijloacelor de transport proprii se va face in spalatoria auto proprie sau in spalatoriile autorizate;

- intretinerea corespunzatoare a zonelor de spatiu verde din incinta obiectivului;

- interventia prompta cu material absorbant in cazul producerii unor poluari accidentale cu produse petroliere, ce afecteaza factorul de mediu sol/subsol;




81

- verificarea periodica a starii retelor de canalizare a apelor uzate, a tuturor instalatiilor si echipamentelor ce asigura tratarea apelor uzate, mentinerea permanenta in buna stare de functionare a acestora, interventia operativa in cazul producerii unor defectiuni;

- curatarea periodica a rigolelor de preluare a apelor pluviale de pe amplasament;

- efectuarea analizelor privind calitatea solului in zona depozitului neconform de deseuri, in conformitate cu prevederile programului de monitorizare din avizul de inchidere al depozitului, emis de APM CONSTANTA;

6.1.4. Flora si fauna


- amplasamentul este situat intr-o zona portuara, industriala si in cadrul sau nu s-au evidentiat elemente de flora si fauna deosebite sau care sa necesite protectie ori conservarea ;

- tarmul romanesc al Marii Negre, incluzand o suprafata de 147242.9 ha a fost declarat arie protejata fiind desemnat sit Natura 2000- ROSPA0076 Marea Neagra. Din aria protejata au fost excluse insa zonele portuare astfel incat obiectivul analizat nu este situat in aria protejata.


- mentinerea permanenta a curateniei curateniei in incinta obiectivului;

- intretinerea corespunzatoare a zonelor de spatii verzi din incinta obiectivului.

6.1.5. Gestiunea deseurilor si a substantelor periculoase


- Exista si este functional, « Planul de preluare şi gestionare a deşeurilor de la nave în porturile maritime Constanta, Midia si Mangalia », intocmit de C.N. APM S.A. ;

- evidenta gestiunii deseurilor se realizeaza conform H.G 856/2002 ;

- depozitarea temporara a deseurilor se face pe categorii, in containere inscriptionate corespunzator si sunt ulterior predate catre firmele autorizate in colectarea si valorificarea/eliminarea acestora, dupa caz ;




82

- aparatele de aer conditionat din proprietatea companiei functioneaza cu freon ecologic si intretinerea acestora se face prin intermediul unei firme specializate ;

- conform declaratiilor proprii, C.N. APMC S.A. nu detine in proprietate transformatoare electrice cu uleiuri cu continut de PCB peste limita admisa de legislatie. In 1998 au fost scoase din functiune o serie de condensatoare( nr. 3332412 – 3332418 si 3332419, cu p/v de casare nr. 6/1998 aprobat cu Hotararea Consiliului de Administratie), condensatoarele fiind capsulate si avand ca dielectric ulei electroizolant cu continut de PCB-uri., acestea fiind inlocuite cu condensatoare uscate de tip Roederstein, 25 kVAR – 400V, non PCB. Pentru condensatoarele demontate s-au efectuat, in anul 2005, probe de laborator de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industriala, din al carui raport de incercare reiese ca uleiul continut de condensatoare nu depaseste limita maxima aprobata de PCB. Aceste condensatoare au fost predate si expediate catre S.C. SETCAR S.A. Braila, conform contractului de prestari servicii nr. 15638/23.02.2010;

- o serie de substante, clasificate drept periculoase pentru mediul inconjurator se utilizeaza in cadrul sectorului tipografic, insa acestea sunt in cantitati foarte reduse in ultimii ani si sunt gestionate corespunzator ( depozitare, manipulare, gestiune deseuri) astfel incat nu constituie un pericol pentru mediul inconjurator;

- in cadrul companiei se utilizeaza deasemenea o serie de substante chimice clasificate drept periculoase, in general pentru tratarea apelor uzate in cadrul instalatiilor de tratare ape uzate, namol, dar si pentru imbunatatirea calitatii apei potabile, tratarea, intretinerea instalatiilor, echipamentelor de captare, furnizare apa potabila. Acestea sunt gestionate corespunzator la fiecare punct de lucru in parte si nu sunt in cantitati semnificative astfel incat sa constiuie un pericol major pentru mediul inconjurator si sa faca astfel obiectul parcurgerii unor proceduri pe legislatie specifica de mediu ( Directiva Seveso, E-PRTR, etc.)

Propuneri si recomandari :

- evidenta stricta a substantelor, materialelor si deseurilor clasificate drept periculoase, in cadrul activitatilor desfasurate in sectorul tipografic si gestionarea in mod adecvat a acestora;

- evidenta stricta a substantelor, materialelor si deseurilor clasificate drept periculoase, in cadrul activitatilor desfasurate in sectorul tratarii apelor ( furnizare apa potabila, tratare ape uzate) si gestionarea in mod adecvat a acestora;




83

- in ceea ce priveste gestionarea deseurilor solide preluate de la navele ce tranziteaza Portul Constanta , facem aici observatia ca desi din punct de vedere economic solutia eliminarii acestora la depozitul ecologic de la Ovidiu probabil este una fezabila, din punct de vedere al protectiei mediului aceasta nu este una favorabila, atat timp cat in incinta Portului Constanta functioneaza un depozit ecologic de deseuri , care este si proprietatea C.N. APM S.A. ( dar nu este administrat de companie).

6.1.6. Protectia muncii si sanatatea populatiei


- Activitatea de protectie a muncii este coordonata si supervizata de personal de

specialitate - La nivelul Serviciului Personal, Salarizare, Pregatire profesionala si Protectia

Muncii exista registre de evidenta a accidentelor de munca, intocmite conform legii nr. 319/2006 – legea securitatii si sanatatii in munca, in care se mentioneaza data producerii fiecarui accident, date referitoare la accidentat si imprejurarea producerii accidentului;

- In concluzia studiului de zgomot elaborat pentru Portul Constanta se precizeaza ca in urma masuratorilor, a calculelor efectuate si a prelucrarii datelor pe parcursul elaborarii hartilor startegice de zgomot, s-a constatat ca nivelul zgomotului, provenit din activitatea portuara - din punct de vedere al emisiei surselor de zgomot industrial, al traficului feroviar si rutier se situeaza sub nivelul limitelor prevazute de legislatie.


- Nu e cazul.

6.2. Recomandari pentru studii privind responsabilitatile necuantificabile si conditionate

de un eveniment viitor si incert (daca este necesar)

- Se recomanda realizarea unui studiu privind stadiul actual al calitatii solului/subsolului, in zona rezervoarelor de combustibili ce deservesc centralele termice care functioneaza cu combustibil tip M si masuri care pot fi implementate, fezabile si din punct de vedere economic, astfel incat eventuale poluari masive cu produce petroliere, ale solului, datorate unor situatii accidentale, sa fie evitate.




84

6.3. Concluzia finala

Activitatea de protectie a mediului constituie o preocupare constanta a CN APM SA

Constanta, desfasurata atat in directia stabilirii si realizarii unor obiective/strategii clare privind protectia factorilor de mediu, cat si in cea a alinierii la practicile si standardele UE in domeniu. Fiind preocupata sa atinga si sa demonstreze o performanta de mediu evidenta prin controlul impactului propriilor activitati si servicii asupra mediului, luand in considerare politica si obiectivele de mediu, CN APM SA a elaborat si implementat sistemul de management de mediu in conformitate cu cerintele standardului ISO 14001/2005. Sistemul a fost certificat in decembrie 2006 de catre organismul de certificare Germanischer Lloyd.

Urmand prevederile Planului strategic de management al deseurilor, elaborat in

colaborare cu Royal Haskoning BV Olanda, Compania a initiat in anul 2001 proiectul Mediu si Infrastructura in Portul Constanta. Proiectul a fost finalizat in cursul anului 2007, cu realizarea urmatoarelor obiective: depozit ecologic de deseuri cu statie de tratare levigat, incinerator de deseuri sanitare si contaminate de la nave, nava multifunctionala (interventii in caz de poluari accidentale cu reziduuri petroliere si preluare reziduuri lichide de la nave), statie de tratare ape reziduale de la nave. Realizarea acestor investitii a condus, totodata, la indeplinirea obligatiilor Companiei prevazute in ,,Planul de preluare si gestionare a deseurilor de la nave in porturile maritime'', elaborat in conformitate cu prevederile Ordinului MTCT nr.322/2006 privind ,,instalatiile de receptie a deseurilor generate de nave si a reziduurilor marfii''.

In conditiile desfasurarii unei activitati normale, cu respectarea recomandarilor

din prezenta lucrare se considera ca obiectivul indeplineste cerintele minime de

functionare din punct de vedere al protectiei mediului astfel incat se propune autoritãtii

de mediu –APM Constanta emiterea Autorizatiei de Mediu.




85

7. BIBLIOGRAFIE- BAZE LEGALE SI SURSE DE INFORMARE

Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;

Simionescu I., 1960: Flora Romaniei;

Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor ;

Pumnea C., s.a.1994: Protectia mediului ambiant ;

Mutihac V., 1990 : Structura geologica a teritoriului Romaniei ;

Bularda Gh., Bularda D., Catrinescu Th.,1992 : Reziduuri menajere, stradale si industriale;

Paunescu I., Atudorei A., 2002 : Gestiunea deseurilor urbane ;

Bold O., Maracineanu G., 2003: Managementul deseurilor solide urbane si industriale

Bica Ioan, 2000 : Elemente de impact asupra mediului;

Voicu Victor, 2002 : Combaterea noxelor in industrie;

Colectia Judetele Patriei , 1981: judetul Constanta

Raport privind starea factorilor de mediu / anul 2011 (lunile 10,11 si 12)

Raport privind starea factorilor de mediu / anul 2012 (lunile 1,2 si 3)

Ciorbea V., 1994: Portul Constanta de la antichitate la mileniul III;

Dordea S.L., 2006: Managementul strategic al Portului Constanta

Covacef P., 2004: Portul Constanta – Portul lui Anghel Saligny

IPTANA: Lucrari hidrotehnice si portuare

Oaie Gh. si colab.: Cercetari multidisciplinare privind hazardele naturale –Raport stiintific 2007

Conferinta Nationala Programul Operational Sectorial Transport 2007-2013, Bucuresti, 11

noiembrie 2008

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Dobrogea al Judetului Constanta, 2012: Principalele

hazarde care se pot manifesta pe teritoriul judeţului Constanţa

Jeflea M., s.a.: Protectia mediului in sistemul portuar

Ujvari J., 1972: Geografia apelor Romaniei

Pascu M.R., 1983: Apele subterane din Romania

Vespremeanu E.,2005: Geografia Marii Negre

Zotta B., 1995: Geografia Municipiului Constanta

Geografia Romaniei vol. V




86

Site-uri utilizate

www.portofconstanta.com

www.ampost.ro

www.iptana .ro

www.buletinul agir.ro

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul protectiei mediului,astfel:

• OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/ 2006, O.U.G. nr. 114/2007 si O.U.G. nr. 164/2008, Legea 49/2011 si OUG 7/2011;

• Ordin MAPAM nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor de mediu;

• Ordin MMDD nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, modificata de Ordin MMP nr. 1298/2011;

• Legea Apelor nr. 107/1996 modificata si completata prin Legea 310/2004, Legea nr. 112/2006 si O.U.G. nr. 3/2010;

• Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei modificat prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;

• H.G. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificata prin H.G. 268/2005 si H.G. nr. 427/2010 ;

• H.G. 699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii, modificata prin H.G. 1339/2006 , H.G. nr. 735/2006, H.G. 371/2010, H.G. nr. 372/2010;

• Legea 204/2011 privind calitatea aerului inconjurator;

• H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;

• Ordinul MAPPM nr.756 / 1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii mediului, modificat prin Ordin nr. 1144/2002 al ministrului apelor şi protecţiei mediului privind înfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa art. 3 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării şi modul de raportare a acestora, modificat prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;

• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;

• STAS 10009/1988 – Acustica urbana;




87

• Ordinul MS nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, modificat si completat prin Ordinul MS 1028/2004, Ordin nr. 1136/2007 si Ordin nr. 18/2008;

• Legea 211/2011 privind regimul deseurilor ;

• Ordin nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modificata de H.G. nr. 1872/2006 si H.G. 247/2011;

• H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile , inclusiv deseurile periculoase, modificat de H.G. 210/2007 pentru modificarea si completarea unro acte normative care transpun aquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului;

• H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, modificata de H.G. nr. 210/2007 si H.G. nr. 1292/2010;

• Legea nr. 132/2010 privind colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice;

• H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

• H.G. nr. 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

• H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificata prin H.G. nr. 268/2005 si H.G. nr.427/2010;

• H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei;

• O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor indistriale reciclabile, modificata prin O.U.G. nr. 61/2003 si Legea nr. 138/2006;

• Ordinul MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri.

Surse de informare :

- Discutii purtate cu reprezentantul Biroului de Mediu din cadrul CN APM SA Constanta;

- Discutii purtate cu reprezentanti ai sucursalelor apartinand CN APM SA Constanta;

- Observatii directe in timpul efectuarii vizitei in teren.

- Documentatii :

o certificat constatator emis in baza Legii 359/2004 ; o fisa de prezentare a activitatii pentru Portul Constanta; o fisa de prezentare a activitatii pentru Portul Midia; o fisa de prezentare a activitatii pentru Portul Mangalia; o planuri de situatie si plan de incadrare in zona;




88

o Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 93/15.05.2012 privind Portul Constanta;

o documentatie tehnica de fundamentare pentru obtinerea Autorizatiei de Gospodarire a apelor –obiectiv Statie de tratare ape uzate;

o documentatie tehnica de fundamentare pentru obtinerea Autorizatiei de gospodarire a Apelor – obiectiv Statie de tratare levigat;

o contract asigurare servicii publice de alimentare cu apa si de canalizare nr. 127A/13.05.2009 cu RAJA Constanta;

o contract furnizare gaze naturale nr. 006630/01.10.2009 cu SC CONGAZ SA Constanta;

o contract furnizare energie electrica nr.3652211/22.11.2011 cu SC TINMAR-IND SA Bucuresti ;

o contract furnizare energie electrica nr. 20998/29.09.2009 cu SC ELCOMEX SRL Bucuresti;

o contract de vanzare – cumparare deseuri reciclabile nr. 2275/30.01.2012 cu SC GREMLIN COMPUTER SRL Constanta, si act aditional nr. 1/30.01.2012, prelungire 27.01.2013;

o contract de vanzare-cumparare reziduuri petroliere nr. 2775/30.01.2012 cu S.C. OILOPROD S.R.L. Campina;

o contract prestari servicii de salubrizare a porturilor maritime si exploatare a depozitului ecologic de deseuri nr. 24762/06.04.2004 cu IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucuresti si actul aditional nr. 3/2009;

o planul de preluare şi gestionare a deşeurilor de la nave în porturile maritime Constanta, Midia si Mangalia, cu S.C. CONSAL TRADE S.R.L.;

o evidenta deseurilor generate de activitatile CN APM SA Constanta, conform HG 856/2002, pentru anul 2011;

o fisa de prezentare Incinerator deseuri HP 1250;

o plan de interventie in caz de situatie de urgenta de incendiu in Portul Constanta (2012);

o schema de instiintare-alarmare in caz de situatie de urgenta de incendiu la CN APM SA Constanta;

o plan de analiza si acoperire a riscurilor CN APM SA Constanta (2012)- Analiza riscurilor generate de situatii de urgenta;

o lista substanţelor şi produselor chimice periculoase utilizate în cadrul CN APM SA;

o Harta strategica de zgomot – Portul maritim Constanta

80726_raport bmi

Documents