94950271 fb iii contab bancara

C O N T A B I L I T A T E A

B A N C A R Ă

FB III

CUPRINSCuvânt înainte

I. Istoria sistemului bancar din România 71.1. Evoluţia sectorului bancar românesc în perioada

modernă 71.2. Sistemul bancar în perioada economiei centralizate

121.3. Sistemului bancar de după anul 1989 131.4. Organizarea activităţii înstituţiilor de

credit 171.4.1. Structura organizatorică a instituţiilor de credit 171.4.2.Conducerea instituţiilor de credit 201.4.3. Principii contabile privind organizarea activităţii instituţiilor de credit 231.4.4. Evaluarea patrimoniuluiinstituţiilor de credit 25

1.5. Planul de conturi 27II. Operaţiuni intra şi interbancare 31

2.1. Decontările între unităţile aceleiaşi instituţii de credit (intrabancare) 32

2.2. Operaţiuni interbancare 352.2.1. Contabilizarea operaţiunilor privind decontările interbancare prin sistemul conturilor de corespondenţă 362.2.2 Contabilizarea operaţiunilor privind decontările interbancare prin reţeaua BNR 422.2.3. Credite şi împrumuturi interbancare 502.2.4. Depozite interbancare 53

2.3. Teste grilă 56III. Contabilitatea operaţiunilor cu clientela 72

3.1. Creditarea clientelei 723.1.1. Definirea creditului şi tipologia acestuia 723.1.2. Contabilizarea operaţiunilor

3

privind creditele acordate clientelei 783.2. Depozite bancare 953.3. Teste grilă 101

IV. Contabilitatea operaţiunilor cu titluri 1184.1. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie 1204.2. Contabilitatea operaţiunilor cu titluri de plasament1244.3. Contabilitatea operaţiunilor cu titluri de

investiţii 1324.4. Teste grilă 136

V. Contabilitatea valorilor imobilizate 1525.1. Contabilizarea operaţiunilor privind

imobilizările necorporale 1525.2. Contabilizarea operaţiunilor privind

imobilizările corporale 1555.3. Contabilizarea operaţiunilor privind

imobilizările financiare 1595.4. Teste grilă 165

VI. Contabilitatea capitalurilor proprii şi asimilate 1796.1. Contabilizarea constituirii, majorării şi diminuării

capitalului social al instituţiilor de credit 1806.2 Contabilizarea operaţiunilor privind primele legate de

capital 1856.3. Contabilizarea operaţiunilor privind rezervele 1866.4. Contabilizarea operaţiunilor privind

fondurile şi datoriile subordonate 1886.5. Teste grilă 191

VII. Contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor 201

7.1. Contabilitatea veniturilor instituţiilor de credit 201

7.2. Contabilitatea cheltuielilor instituţiilor de credit2077.3. Contabilitatea rezultatelor 2117.4. Teste grilă 214

BIBLIOGRAFIE 217ANEXE 219

4

CUVÂNT ÎNAINTE

Lucrarea de faţă pune la dispoziţia studenţilor şi a specialiştilor un ansamblu de tehnici şi evidenţă bancară care permit îmbinarea aspectelor teoretice cu aplicaţiile practice privind, îndeosebi, înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni bancare. În acest context sunt abordate probleme care vizează contabilitatea operaţiunilor cu clientela, a operaţiunilor cu titluri, contabilitatea capitalurilor, contabilitatea operaţiunilor intra şi interbancare precum şi cea a veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor.

Studiile de caz prezentate prin formule au menirea să faciliteze modul de înţelegere a înregistrărilor contabile din contabilitatea înstituţiilor de credit. Prezenta carte a fost elaborată având la bază principalele teme abordate în literatura de specialitate şi în contextul normelor şi legislaţiei româneşti actuale specifice contabilităţii bancare.

În elaborarea lucrării am avut în vedere planul de conturi pentru societăţile bancare şi normele metodologice de utilizare a acestuia aprobat de către Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României sub nr. 1418 şi 344/august 1997 şi publicate în Monitorul Oficial 212 bis/1997.

Cartea fiind la prima ediţie, şi ca urmare cu şanse mari de îmbunătăţire a conţinutului, mulţumesc tuturor celor care, prin sugestii şi propuneri m-au ajutat să o finalizez şi sunt în continuare receptivă la ideile lor.

Lect. univ. dr. Carmen Gabriela Sîrbu

1 octombrie 2007

6

CAPITOLUL I

ISTORIA SISTEMULUI BANCAR DIN

ROMÂNIA

Primele dovezi ale desfăşurării unei activităţi bancare pe

teritoriul României au fost descoperite între anii 1786 şi 1855 şi

reprezintă 55 de plăci de piatră, găsite într-o zonă de mine

aurifere. Aceste mine datau din perioada Daciei Troiane. Din cele

25 de plăci păstrate până în prezent, a 13-a conţine detalii

referitoare la contractul privind înfiinţarea unei instituţii bancare.

Contractul era datat 28 martie 167 e.n. şi fusese semnat Deusara.

Clauzele principale se refereau la faptul că băncile acordau

împrumut în numerar şi percepeau dobânzi. Din fondurile

constituite drept capital, băncile acordau credite pe termen scurt,

iar profitul se obţinea din dobânda percepută la împrumuturile

respective.

1.1. Evoluţia sectorului bancar românesc

în perioada modernăÎn perioada modernă, primele încercări de creare a unei

bănci au avut loc a începutul secolului al XIX-lea. În anul 1856 a

fost creată Banca Naţională a Moldovei, cu sediul la Iaşi, care a

fost astfel prima instituţie bancară ce-şi desfăşura activitatea pe

teritoriul României. În anul următor banca a dat faliment, datorită

7

lipsei de fonduri, recurgerii la credite din străinătate, precum şi

datorită faptului că, din capitalul subscris, a fost vărsată doar o

mică parte.

După unirea Ţării Româneşti cu Moldova, în 1859, au

început să funcţioneze şi alte bănci. Ca urmare a legii adoptată în

anul 1864, a fost fondată Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni.

Această instituţie, până la crearea Băncii Naţionale a României, în

1880, a avut un rol foarte important, întrucât a fost principala

bancă de emisiune pe teritoriul Principatelor Unite.

În 1865 a apărut la Bucureşti, sub denumirea de Banca

România, o bancă care iniţial a avut atribuţii de bancă de emisiune

şi de scont care ulterior, ca urmare a modificării statutului său, a

desfăşurat o activitate pur comercială.

În aceeaşi perioadă au mai apărut şi alte bănci: Banca

Albina, prima bancă cu capital integral românesc, care şi-a început

activitatea în 1872, la Sibiu, Creditul Financiar Rural, care a

apărut în 1873, ca şi Banca Aurora, din Năsăud. În următorul an, a

fost creat Creditul Financiar Urban şi Rural.

Cea mai importantă bancă înfiinţată în această perioadă a

fost Banca Naţională care, din punct de vedere organizatoric, a

fost concepută după modelul Băncii Naţionale a Belgiei (aceasta,

la rândul ei, folosise ca model Banca Angliei). Acesta a fost

începutul dezvoltării unui sistem bancar nou şi modern. Înfiinţarea

Băncii Naţionale a României a creat premisele pentru apariţia şi a

altor bănci şi pentru dezvoltarea sistemului bancar românesc.

Statutul prin care s-a creat Banca Naţională a fost aprobat

de Parlamentul Principatelor Unite la 17 aprilie 1880. Banca

Naţională a României s-a constituit ca importantă instituţie

8

destinată creditării activităţii economice şi comerciale, scontării

cambiilor şi operaţiunilor cu alte instrumente financiare.

Ulterior, Banca Naţională a acordat un sprijin semnificativ

modernizării sectorului agricol. Au devenit evidente efectele

benefice ale asistenţei acordate de banca centrală dezvoltării

pieţei, prin intermediul creditelor. Rapid, au apărut şi alte bănci

noi. Banca centrală, prin emisiuni monetare, a ajutat noile bănci

comerciale să susţină dezvoltarea activităţii economice.

Procesul de creare a noilor instituţii de credit a fost

accelerat prin aportul de capital autohton, aparţinând

reprezentanţilor burgheziei şi moşierimii române, dar şi prin

infuzia de capital străin. În noul context, în 1881, la Bucureşti, a

fost înfiinţată Bursa de valori şi apoi Bursa de mărfuri.

După 1880, a crescut numărul şi importanţa băncilor

româneşti, de la numai 5 bănci existente între 1880-1890, a

aproape 200 bănci, înainte de primul război mondial. Patru dintre

principalele bănci din acea vreme (Banca Generală Română,

Marmorosch Blanc & Co., Banca de Credit Român, Banca

Comercială Română) erau înfiinţate şi prin capital străin. Alte

patru bănci importante – Banca Agricolă (1894), Banca de Scont

(1898), Banca Comerţului din Craiova (1898) şi Banca

Românească (1911) – au fost create cu capital autohton,

participând apoi la formarea capitalului altor bănci, întreprinderi

industriale şi firme comerciale. Astfel, capitalul autohton căuta să

câştige teren în concurenţa cu capitalul străin, urmărind, în acest

mod, dobândirea unei poziţii avantajoase pe piaţa financiară

românească.

9

În perioada primului război mondial s-a intensificat

activitatea bancară în România. Ca rezultat al neutralităţii

României, în această perioadă au apărut oportunităţi noi de comerţ

cu toate părţile implicate în conflict. Nivelul ridicat al comerţului a

adus beneficii sistemului bancar.

Anii care au urmat imediat războiului au adus o încetinire

dramatică a activităţii economice. Recesiunea a cuprins întreaga

Europă, specula şi inflaţia atingând, în această perioadă, niveluri

record.

Treptat, ţările din Europa au început să-şi refacă

economia, fenomen resimţit şi în România. Rezultatele acestui

proces s-a regăsit, imediat, şi în sistemul bancar. Băncile au atras

importante fonduri disponibile de pe piaţă şi – prin intermediul

creditelor acordate de către Banca Naţională – au reuşit să

ramburseze sumele, în bani devalorizaţi.

După primul război mondial, numărul băncilor din

România a continuat să crească până la criza economică din

perioada 1929 – 1933. Această depresiune a determinat falimentul

multor bănci sau fuzionarea pentru a supravieţui. Guvernul

României a trebuit să intervină pentru a contracara efectele crizei

economice, bancare şi monetare. Guvernul a adoptat politici de

conducere şi control, în vederea acordării ajutorului necesar

revigorării sistemului bancar. În 1934, a fost înfiinţat Consiliul

Superior Bancar, al cărui preşedinte era guvernatorul Băncii

Naţionale.

Au fost adoptate mai multe legi, atât pentru a ajuta

economia, cât şi pentru a îmbunătăţi sistemul bancar. Aceste legi

au contribuit la salvarea băncilor mai mari, dar cca. 600 bănci au

10

fost lichidate sau au fuzionat. Astfel, dacă la apariţia legii pentru

organizarea şi reglementarea comerţului de bancă (în 1934)

existau 1204 bănci, în 1940 mai erau operaţionale doar 446 bănci.

În anii’40, sistemul bancar a fost dominat de cinci bănci

principale: Banca Românească, Banca de Credit Român, Banca

Comercială Română, Banca Comercială Italiană şi Română şi

Societatea Bancară Română. Aceste bănci realizau peste 50% din

totalitatea operaţiunilor bancare din România.

Până în 1947, sistemul bancar românesc cunoscuse o

dezvoltare remarcabilă. Băncile deţineau resurse importante şi

funcţionau conform standardelor internaţionale, iar personalul

bancar era format din specialişti pregătiţi în condiţii de concurenţă

şi standarde profesionale ridicate, aşa cum erau stabilite de Banca

Naţională.

Banca Naţională a României avea un rol important:

deţinea monopolul emisiunii monetare şi asigura acoperirea

creditelor de scont, în favoarea altor bănci.

După 1947, sistemul bancar a fost restrâns datorită trecerii

la economia de comandă şi intrării României în zona de influenţă

sovietică (fosta U.R.S.S.).

11

1.2. Sistemul bancar în perioada

economiei centralizate

În decembrie 1946, Banca Naţională a României a devenit

Banca Republicii Populare Române – Bancă de stat. Odată cu

introducerea metodelor de conducere centralizată în economie, s-a

redus numărul băncilor.

Prin decretul nr.197/1948 s-a prevăzut ca toate băncile,

private sau de stat, să fie lichidate sau dizolvate. Singurele excepţii

au fost: Banca de Credit pentru Investiţii (Societatea Naţională de

Credit Industrial), Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale şi

Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni. Ultimele două bănci au

fuzionat şi au format Casa de Economii, Cecuri şi Consemnaţiuni

care, în octombrie 1949, a primit denumirea de Casa de Economii

şi Consemnaţiuni. Această instituţie a deţinut monopolul în

domeniul depunerilor populaţiei până la sfârşitul anului 1989.

În septembrie 1948, Banca de Credit pentru Investiţii a

devenit Banca de Investiţii.

Începând cu 15 noiembrie 1948, toate operaţiunile bancare

au fost concentrate la nivelul unei singure instituţii – Banca de Stat

(fosta Bancă Naţională a României), care funcţiona ca centru de

încasări şi control al numerarului. Această metodă de distribuire

planificată a banilor a permis guvernului să instituie propriul său

sistem de conducere centralizată, supraveghere şi control al

economiei naţionale.

Sistemul a funcţionat astfel până în 1967, când au apărut

bănci noi. A fost creată Banca pentru Agricultură şi Industrie

Alimentară şi Banca Română pentru Comerţ Exterior, iar Banca

12

Naţională a fost reorganizată. Aceste schimbări au fost însoţite de

un anumit grad de deschidere, dar conducerea centralizată a

continuat să funcţioneze în acelaşi mod.

Prin reglementările Băncii Naţionale, rolul şi funcţiile

băncilor au fost strict limitate şi priveau, în principal, atragerea

disponibilităţilor de la populaţie şi din economie şi distribuirea

acestora, conform planului de credite, unor întreprinderi sau unor

persoane. Însă, băncile trebuiau să respecte anumite reglementări

stricte, de exemplu, aveau voie să transfere fonduri către

întreprinderi, numai în conformitate cu planul naţional unic. Ele

funcţionau ca parte pasivă a afacerilor şi erau, în principal, unităţi

administrative.

Sistemul centralizat elimina orice formă de concurentă

între bănci, întrucât funcţionau şi acţionau numai în cadru unor

linii directoare foarte stricte.

1.3. Sistemului bancar de după anul 1989

Până la sfârşitul anului 1989, sistemul bancar românesc

oferea un număr limitat de servicii şi produse bancare.

După 1989, în urma trecerii la o economie de piaţă a avut

loc o creştere continuă a numărului agenţilor economici privaţi.

Acesta a determinat dezvoltarea unui sistem bancar care să

răspundă solicitărilor pieţei şi să asigure oferta de produse şi

servicii bancare necesare unei economii de piaţă.

Reforma sistemului bancar a început în 1990/1991, prin

elaborarea şi adoptarea unei noi legislaţii bancare privind

organizarea şi funcţionarea băncii centrale şi a băncilor

13

comerciale. Noua legislaţie bancară se referă, în principal, la

Legea privind activitatea bancară (nr.33/1991) şi Legea privind

Statutul Băncii Naţionale a României (nr.34/1991). De asemenea,

o importanţă deosebită o deţine Legea societăţilor comerciale

(nr.31/1990) datorită faptului că băncile sunt, la rândul lor,

organizate ca societăţi comerciale, în plus fiind necesară

autorizarea acordată de BNR pe baza criteriilor stabilite prin

reglementări şi norme speciale. În acelaşi timp, au început să apară

noi bănci, finanţate fie de stat, fie prin aport de capital privat.

Aceste bănci oferă servicii atât statului, cât şi agenţilor economici

privaţi; băncile private preferă să încurajeze şi să susţină procesul

de privatizare.

Aceste reglementări au fost concepute pentru a acorda

flexibilitate economiei de piaţă şi pentru a încuraja iniţiativa

privată. În vederea susţinerii băncilor în realizarea obiectivelor

menţionate şi asigurării realizării standardelor internaţionale

bancare, România a primit sprijinul ţărilor cu sisteme bancare

dezvoltate.

Sistemul bancar din România este structurat pe două

nivele, respectiv o bancă centrală şi instituţiile financiare, cărora,

prin lege, li s-a acordat statutul de bănci. Banca Naţională a

României este banca centrală a ţării, instituţia de emisiune a

statului român. BNR coordonează şi stabileşte reglementările în

domeniile: monetar, de credit, valutar şi de plăţi, asigurând,

totodată, supravegherea celorlalte instituţii bancare.

În România, băncile comerciale funcţionează conform

legii privind societăţile comerciale, legii privind activitatea

bancară şi pe baza licenţei (autorizaţiei) acordate de BNR.

14

România şi-a îmbunătăţit practica bancară cu noi tehnici şi

instrumente. Obiectivul principal al tuturor acestor îmbunătăţiri

este de a constitui o reţea de bănci comerciale, eficiente şi viabile,

care să ofere o gamă largă de servicii bancare necesare susţinerii

creşterii economice într-o economie de piaţă.

Băncile comerciale joacă un rol activ în luarea deciziilor

privind activitatea lor, comparativ cu rolul pasiv jucat în perioada

sistemului „monobancar”, specific economiei centralizate. Însă, şi

în noul context, autonomia este limitată, potrivit anumitor cerinţe

pe care băncile trebuie să le respecte.

Astfel, sunt stabilite anumite reglementări, cu scopul de a

asigura concurenţa în sistemul bancar şi pentru a limita poziţiile de

monopol. Băncile nu au voie să încheie contracte, înţelegeri sau

acorduri care le-ar putea conferi o poziţie dominantă pe piaţa

monetară sau posibilitatea de a dicta politicile comerciale în

sectorul bancar. Băncile nu trebuie să se angajeze într-o

concurenţă neloială.

Un alt set de limitări are în vedere asigurarea eficienţei

activităţii de supraveghere realizată de Banca Naţională a

României. Băncile comerciale trebuie să aibă conturi deschide la

BNR şi conturi cu un nivel minim stabilit (rezerve minime

obligatorii). Totodată, băncile comerciale trebuie să întocmească

anumite situaţii, să aibă evidenţele la zi şi să pună la dispoziţia

inspectorilor băncii centrale aceste evidenţe. O altă cerinţă este

asigurarea confidenţialităţii bancare.

În alte privinţe, băncile au autonomie considerabilă.

Astfel, pot să ofere şi să efectueze o gamă largă de operaţiuni, cum

ar fi:

15

• depozite la vedere şi la termen şi operaţiuni în cont;

• retrageri şi transferuri de numerar;

• transmiterea banilor prin cec sau prin alte instrumente

de plată;

• tranzacţii care implică instrumente financiare diferite,

cum ar fi certificate de depozit, cambii etc.

Una din principalele activităţi ale băncilor comerciale este

aceea de acordare a creditelor. Băncile pot oferi o gamă variată de

credite, în condiţii diferite, cu scadenţe diferite. Băncile

comerciale trebuie să ţină seama de bonitatea persoanelor

împrumutate, în decizia de acordare sau neacordare de credite

solicitanţilor.

Băncile pot să cumpere, să vândă, să administreze active

monetare sau să le păstreze în custodie sigură, să efectueze

transferuri, plăţi sau operaţiuni de compensare. De asemenea, ele

pot să deţină titluri asupra activelor monetare, fie sub forma

garanţiilor pentru credit, fie în numele clienţilor.

În plus, băncile pot furniza şi alte servicii:

● tranzacţii cu alte valute, metale preţioase sau alte

active disponibile pe piaţă;

● acceptarea garanţiilor pentru credite;

● acceptarea şi derularea mandatelor clienţilor;

● consultanţă bancară;

● alte operaţiuni efectuate în contul propriu sau în

contul clienţilor.

Băncile comerciale au o autonomie considerabilă în ceea

ce priveşte modul în care-şi utilizează profiturile, cu condiţia să

menţină un nivel minim de rezerve obligatorii. Băncile pot să

16

realizeze provizioane pentru riscuri şi credite neperformante, să

constituie fonduri de rezervă, fonduri pentru dezvoltare, sau să

distribuie profitul sub forma dividendelor.

1.4. Organizarea activităţii înstituţiilor de

credit1.4.1. Structura organizatorică a

instituţiilor de credit

Legea privind activitatea bancară (nr.33/1991) prevede:

”Structura organizatorică, conducerea şi administrarea societăţilor

bancare se stabilesc prin statute proprii.” (art.4)

Fiecare instituţie de credit este persoană juridică, fiind

organizată ca societate comercială bancară pe acţiuni.

Structura reţelei de unităţi a acelor bănci care şi-au

organizat activitatea în teritoriu, urmărind împărţirea

administrativ-teritorială a ţării, constă în:

• centrala băncii;

• sucursale judeţene şi sucursala municipiului

Bucureşti;

• filiale (subordonate organizatoric şi funcţional

sucursalelor) în unele oraşe ale ţării şi, în unele

cazuri, la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti;

• agenţii, subordonate filialelor sau, în unele cazuri,

chiar sucursalelor.

17

Sucursalele, filialele şi agenţiile sunt unităţi cu sarcini

operative, ele neavând personalitate juridică. În calitatea lor de

unităţi operative, sucursalele, filialele şi agenţiile băncilor execută

operaţiuni bancare specifice societăţilor bancare, reglementate prin

lege, în limita competenţelor stabilite de centrala băncii şi

funcţionează pe baza aprobării Consiliului de Administraţie al

băncii respective.

Sucursalele, filialele şi agenţiile au relaţii directe cu

clienţii din raza lor de activitate (atât persoane fizice, cât şi

persoane juridice).Banca există pentru clienţii săi. Ca instituţie şi

activitate. Ea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a

societăţii, datorită nevoii oamenilor de a efectua diverse tranzacţii.

Dezvoltarea unei reţele de unităţi proprii în teritoriu, care

să desfăşoare o activitate cât mai complexă şi să răspundă acestei

cerinţe (apropierea de client) este, în acelaşi timp, determinată şi

de concurenţa dintre diferitele bănci, prezente pe piaţa bancară,

care doresc să penetreze în anumite zone în care există reale

posibilităţi de desfăşurare a unei activităţi bancare eficiente.

Băncile care operau şi înainte de 1990 beneficiază de

reţeaua de subunităţi existentă cu o distribuţie uniformă pe tot

teritoriul ţării. În continuare, aceste bănci sunt preocupate de

înfiinţarea de unităţi în localităţile ce le oferă condiţii optime de

desfăşurare a activităţii.

Băncile nou înfiinţate au pornit, practic, „de la zero”,

încercând să câştige poziţii pe piaţa bancară şi să dezvolte o reţea

de unităţi proprii, care să le asigure succesul în afaceri. Aceste

bănci noi îşi elaborează strategia dezvoltării de unităţi, în teritoriu,

18

pe baza prospectării pieţei, utilizând tehnici moderne de

marketing.

În România, procesul de dezvoltare a reţelei de unităţi

teritoriale bancare a ţinut seama de structura administrativ

teritorială a ţării, respectiv împărţirea pe judeţe1. În principiu,

băncile şi-au structurat reţeaua teritorială în funcţie de aceste

„nuclee”, la nivelul fiecărui judeţ existând unităţi care

coordonează activitatea din zonă.

Apariţia de noi bănci, în contextul cadrului legal ce

asigură caracterul de bancă de tip universal tuturor băncilor

comerciale româneşti, a condus la apariţia şi accentuarea

concurenţei. Astfel, multe bănci nou înfiinţate au simţit nevoia

descentralizării activităţii şi înfiinţarea unei reţele interne, pentru

valorificarea posibilităţilor locale, prin apropierea geografică de

clienţi. Aceste bănci au deschis sucursale şi/sau filiale zonale, care

se adresează clientelei din raza lor de activitate, oferindu-le

serviciile, instrumentele şi avantajele specifice băncilor respective.

Pe măsura câştigării de experienţă, unităţile nou înfiinţate preiau,

treptat, operaţiunile realizate de centrală.

Dezvoltarea tehnică şi pătrunderea pe scară largă a

informaticii în activitatea bancară au dus la apariţia unor servicii

bancare care fac posibilă derularea tranzacţiilor în alte condiţii

decât cele clasice, care impuneau prezenţa clientului la ghişeul

băncii. Aceste aspecte vor duce, în timp, la restructurarea băncilor

şi a unităţilor bancare.

1 C. Lucian, I. Ionescu, “Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Economică, Bucureşti 1996, p.18

19

1.4.2. Conducerea instituţiilor de credit

Pentru buna desfăşurare a activităţii, la nivelul fiecărei

instituţii de credit se stabilesc organe de conducere, care să asigure

procesul de coordonare, conducere şi decizie.

Conducerea, administrarea şi controlul societăţilor

bancare sunt asigurate, în cadrul fiecărei bănci, de:

• Adunarea generală a acţionarilor băncii (în cazul

băncilor cu capital privat sau mixt – de stat şi privat);

• Consiliul de Administraţie al băncii;

• Comitetul de direcţie al băncii;

• Preşedinte şi vicepreşedinţi;

• Comitetul de conducere (la sucursale, filiale şi

agenţii);

• Comisia de cenzori – organ de control.

Adunarea generală a acţionarilor

Adunarea generală a acţionarilor este organ cu rol

deliberativ. Acesta hotărăşte problemele generale privind

activitatea băncii.

Adunarea generală a acţionarilor îi reprezintă pe toţi

acţionarii băncii şi la ea participă delegaţii unităţilor, persoanelor

juridice şi persoanelor fizice deţinătoare de acţiuni emise de

bancă.

20

Consiliul de Administraţie

Conducerea şi administrarea societăţilor bancare este

realizată de Consiliul de Administraţie. Acesta este compus din

preşedinte, vicepreşedinţi şi membri aleşi de Adunarea Generală a

acţionarilor pe un termen stabilit prin statutul societăţii respective.

Aceşti membri ai Consiliului de Administraţie pot fi reprezentanţi

ai acţionarilor, specialişti din bancă sau din alte instituţii.

Consiliul de Administraţie este organ deliberativ şi se

întruneşte lunar, sau ori de câte ori e necesar, la sediul central al

băncii.

Comitetul de direcţie

Conducerea operativă a băncii se realizează de către

Comitetul de direcţie, numit de Consiliul de Administraţie.

Comitetul de direcţie aduce la îndeplinire hotărârile acestui

consiliu, fiindu-i încredinţate, în acest sens, o parte din

competenţe.

• Comitetul de direcţie este format din preşedinte,

vicepreşedinte şi membri.

• Preşedintele Consiliului de Administraţie conduce şi

Comitetul de direcţie.

În general, Comitetul de direcţie examinează şi ia hotărâri

în limita competenţelor acordate şi răspunde în faţa Consiliului de

Administraţie.

21

Conducerea curentă

Conducerea curentă a băncii este asigurată de către

preşedinte, vicepreşedinţi şi directorii direcţiilor/departamentelor

din centrala băncii.

Desigur, fiecare societate bancară îşi stabileşte propriile

norme în ceea ce priveşte modalitatea de realizare a conducerii

curente. În principiu, însă, gama atribuţiilor este distribuită astfel:

Preşedintele – răspunde de desfăşurarea in condiţii optime

şi cât mai profitabile, a întregii activităţi a băncii.

Vicepreşedinţii – îndeplinesc atribuţiile stabilite de

preşedinte, coordonează şi controlează direcţiile din centrală şi

sucursale, filiale sau agenţii care le-au fost repartizate, iau măsuri

şi răspund de activitatea acestora.

Directorii direcţiilor din centrală – organizează şi

răspund de întreaga activitate a direcţiei pe care o conduc, în

conformitate cu normele, regulamentele, ordinele, instrucţiunile şi

hotărârile organelor de conducere ale băncii. Răspund de folosirea

raţională a forţei de muncă, de calitatea muncii, de disciplina şi

comportamentul salariaţilor direcţiei.

Comisia de cenzori

Comisia de cenzori se constituie la nivelul conducerii

băncii şi are ca atribuţie principală controlul asupra modului cum

se efectuează operaţiunile băncii, în cadrul legal existent, şi

informează Consiliul de Administraţie şi Adunarea Generală

asupra celor constatate.

22

1.4.3. Principii contabile privind organizarea

activităţii instituţiilor de credit

Instituţiile de credit sun persoane juridice autorizate să

efectueze în mod curent operaţiunile bancare, Ele sunt obligate, în

conformitate cu prevederile Legii 82/1991 modificată şi

republicată să organizeze şi să ţină contabilitatea.

Legea contabilităţii şi planul de conturi pentru instituţiile

bancare sunt obligatorii pentru toate băncile cu sediul în România

şi pentru subunităţile cu sediul în România ale băncilor din

străinătate.

Principiile contabile aplicabile instituţiilor bancare sunt

similare cu cele aplicabile agenţilor economici, cu mici derogări

sau excepţii de la acestea datorate specificului bancar.

1. Principiul continuităţii activităţii presupune

că activitatea instituţiilor de credit se desfăşoară în mod normal,

fără a exista suspiciuni cu privire la reducerea activităţii în mod

sensibil sau la intrarea în lichidare a acesteia. Orice modificare de

acest fel trebuie prezentată în mod obligatoriu de către

administratorul instituţiei de credit în notele explicative din cadrul

situaţiilor financiare anuale.

2. Principiul permanenţei metodelor asigură

comparabilitatea datelor în timp presupunând menţinerea aceloraşi

norme şi reguli de înregistrare în contabilitate.

3. Principiul prudenţei urmăreşte să evite un

transfer în viitor al incertitudinii din prezent prin contabilizarea

peirderilor certe şi probabile, a veniturilor certe dar nu şi a

veniturilor probabile, excepţie făcând operaţiunile de piaţă:

23

operaţiuni cu titluri de tranzacţie, devize, instrumente financiare la

termen.

4. Principiul independenţei exerciţiului impune

delimitarea în timp a veniturilor şi a cheltuielilor aferente

instituţiilor de credit în exerciţiul financiar pentru care se face

raportarea.

5. Principiul evaluării separate a elementelor

de activ şi de pasiv potrivit căruia fiecare element din activ şi din

pasiv se evaluează distinct pentru a i se stabili valoarea.

6. Principiul intangibilităţii bilanţului de

deschidere potrvit căruia toate valorile elementelor din bilanţul

de închidere al exerciţiului financiar anterior trebuie să fie identice

cu valorile elementelor din bilanţul de deschidere al noului

exerciţiu deschis.

7. Principiul necompensării potrivit căruia nu se

poate face nici o compensare între posturile de activ şi de pasiv ale

bilanţului precum şi între venituri şi cheltuieli, cu excepţia celor

permise de Standardelor Internaţionale de Contabilitate, şi anume

a celor care se referă la operaţiunile cu titluri de tranzacţie, cu

instrumente financiare la termen, etc.

8. Principiul prevalenţei economicului asupra

juridicului potrivit căruia informaţiile prezentate în situaţiile

financiare anuale trebuie să reflecte realitatea economică privind

activitatea firmei şi nu doar forma lor juridică.

9. Principiul pragului de semnificaţie potrivit

căruia în situaţiile financiare anuale trebuiesc prezentate doar

elementele care au o valoare semnificativă.

24

1.4.4. Evaluarea patrimoniului instituţiilor

de credit

Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii nr. 82/1991

modificată şi completată stabileşte reguli precise de evaluare ale

patrimoniului diferenţiate astfel:

A. Reguli generale

Acestea privesc evoluţia patrimoniului în următoarele ipostaze:

a) La intrarea în patrimoniu;

b) Cu ocazia inventarierii;

c) La inchiderea exerciţiului financiar.

La data intrării în patrimoniu bunurile sunt evaluate şi

înregistrate în contabilitate la valoarea de intrare, sub diversele

sale forme, în funcţie de modalitatea de intrare a acestora în

patrimoniu. Dacă bunul constituie aport la capitalul social,

înregistrarea în contabilitate a acestuia se va face la valoarea de

aport, aceasta fiind determinată pe baza criteriilor privind

utilitatea, starea şi amplasarea bunurilor.

Dacă bunurile sunt obţinute cu titllu gratuit, valoarea de intrare se

stabileşte în funcţie de preţul pieţei.

Dacă bunurile sunt procurate cu titlu oneros, valoarea de intrare o

reprezintă preţul de cumpărare, în care sunt incluse şi taxele

nerecuperabile, cheltuielile de transport şi alte cheltuieli accesorii.

Dacă bunul este produs în cadrul instituţiei de credit (cazul

programelor informatice), valoarea de intrare o reprezintă costul

de producţie.

25

La inventariere evaluarea elementelor patrimoniale se face la

valoarea actuală a fiecărui element, denumită valoare de

inventar. Aceasta se determină în funcţie de utilitatea bunului şi

preţul acestuia pe piaţă. La evaluarea creanţelor se ţine seama de

valoarea probabilă de încasat şi respectiv de plată.

Evaluarea la închiderea exerciţiului financiar se face la

valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv la valoarea contabilă

pusă de acord cu reprezentanţii inventarierii, în acest sens

comparându-se valoarea contabilă cu valoarea de inventar.

Eventualele diferenţe se tratează astfel:

• Pentru elementele de activ, diferenţa constatată în

plus (valoarea contabilă < valoarea de inventar) nu se

înregistrează în contabilitate; diferenţele constatate în

minus (valoarea contabilă > valoarea de inventar) se

înregistrează în contabilitate pe seama amortizării

atunci când deprecierea este ireversibilă sau se

constituie provizioane atunci când se consideră că

deprecierea este reversibilă.

• Pentru elementele de pasiv, diferenţele constatate în

minus nu se înregistrează în contabilitate, îar pentru

diferenţele în plus se constituie un provizion,

elementele menţinâdu-şi valoarea de intrare.

La data ieşirii din patrimoniu bunurile se evaluează şi se scad

din gestiune la valoarea de intrare.

B. Reguli specifice

26

Având în vedere specificul activităţii instituţiilor de credit există şi

reguli specifice de evaluare, dintre care cele mai importante sunt

următoarele:

• Titlurile de piaţă se evaluează la valoarea lor de piaţă;

• Operaţiunile în devize se înregistrează în conturi

deschise pe fiecare deviză în parte, soldul acestora

evaluându-se la valoarea de piaţă a acestora;

• Activele date în garanţie, cu excepţia numerarului,

sunt menţionate în toate cazurile în bilanţul instituţiei

de credit iar activele primite în garanţie, cu excepţia

numerarului, nu figurează în bilanţul instituţiei de

credit.

• Cesiunile temporare de active sunt considerate

operaţiuni de trezorerie, cu menţionarea lor în activul

bilanţului., etc.

1.5. Planul de conturi

Planul de conturi aplicabil instituţiilor de credit a fost

elaborat în baza reglementărilor contabile în vigoare, armonizate

cu Directiva CEE nr. 86/635 şi cu respectarea standardelor

contabile internaţionale.

Aceasta împreună cu normele metodologice de utilizare

elaborate de către Banca Naţională a României au fost aprobate

prin O.M.F. şi al Guvernatorului BNR nr. 1418/344/1997.

Planul de conturi conţine opt clase de conturi simbolizate

cu o cifră. Fiecare clasă de conturi este împărţită în grupe de

27

conturi simbolizate cu două cifre. Grupele de conturi sunt formate

din conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, care la

rândul lor se pot desfăşura pe conturi sintetice de gradul II şi III

simbolizate cu patru sau cu cinci cifre.

În funcţie de necesităţile băncilor, acestea îşi pot desfăşura

conturile sintetice pe analitice.

Clasele de conturi cuprinse în planul de conturi aplicabil

instituţiilor de credit sunt:

- clasa I – operaţiuni de trezorerie

- clasa II – operaţiuni cu clientela

- clasa III – operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse

- clasa IV – valori imobilizate

- clasa V – capitaluri proprii şi asimilate, provizioane

- clasa VI – cheltuieli

- clasa VII – venituri

- clasa VIII – operaţiuni de gestiune

- clasa IX – operaţiuni în afara bilanţului

Documentele bancare reprezintă înscrisurile în baza

cărora se efectuează operaţiunile contabile.

Ele por avea ca obiect operaţiile de trezorerie şi

interbancare, operaţiuni cu clientela, operaţiuni cu titluri etc. Se

pot clasifica după mai multe criterii şi anume:

a. după momentul întocmirii lor şi a operaţiunilor pe

care le conţin:

a1. documente primare care, de regulă, cuprind

date referitoare la o singură operaţiune. De

exemplu: foi de vărsământ, ordine de plată, cecuri

etc.

28

a2. documente centralizatoare care conţin mai

multe operaţiuni contabile grupate după mai multe

criterii. De exemplu: borderouri de cecuri de

decontare, specificaţii etc.

b. după locul de întocmire:

b1. documente întocmite în cadrul băncilor

(ordine de plată sau de încasare, note contabile,

registre, balanţa, bilanţul etc.)

b2. documente întocmite în afara instituţiei de

credit (ordine de plată, de încasare, CEC-uri, foi

de vărsământ etc.)

b3. documente întocmite de ambii parteneri (foi

de vărsământ cu chitanţă, ordine de plată pentru

trezorerie etc.)

c. în funcţie de scopul întocmirii lor:

c1. documente ce privesc operaţiunile cu

numerar (foi de vărsământ, ordine de încasare,

CEC de numerar etc.)

c2. documente ce privesc viramentele (ordine de

plată, CEC de decontare, B.O., cambia, etc.

Evidenţa bancară este un instrument important utilizat în

vederea îndeplinirii funcţiilor instituţiilor de credit. În funcţie de

datele vehiculate evidenţa bancară poate fi:

- evidenţă operativă;

- evidenţă statistică;

- evidenţă contabilă.

Evidenţa operativă presupune cunoaşterea şi urmărirea

operaţiunilor economice pe măsură ce acestea se efectuează. Rolul

29

evidenţei operative este de a raporta permanent mişcările de

fonduri din cadrul instituţiilor de credit. Astfel, zilnic, se

raportează mişcarea casei, respectiv încasările şi plăţile în numerar

şi soldul zilei, care se centralizează la nivelul BNR, în baza

jurnalului de încasări şi plăţi, întocmit la rândul lui în baza

cecurilor de numerar şi a foilor de vărsământ.

Evidenţa statistică presupune urmărirea, studierea şi

raportarea evoluţiei diferitelor categorii de operaţiuni efectuate de

instituţiile de credit. Dintre acestea cele mai importante sunt:

- operaţiile de creditare ale agenţilor economici şi a

populaţiei;

- operaţii de virări de sume prin conturile deschise la

instituţiile de credit;

- finanţarea şi creditarea investiţiilor etc.

Evidenţa contabilă (conturile, instituţiile de credit)

presupun înregistrarea în partidă dublă a operaţiunilor economice

desfăşurate de către bancă.

Pe lângă urmărirea structurii patrimoniului instituţiilor de

credit, evidenţa contabilă mai urmăreşte şi fluxurile monetare

dintre agenţii economici, dintre diverse bănci prin intermediul;

documentelor de decontare emise de către aceştia.

La nivelul unei instituţii de credit contabilitatea acestora

este privită din două unghiuri şi anume:

- contabilitatea bancară care urmăreşte fluxurile

monetare dintre clienţii băncii;

- contabilitatea proprie, internă, care urmăreşte

modificarea structurii patrimoniului instituţiei de

credit.

30

CAPITOLUL II

OPERAŢIUNI INTRA ŞI

INTERBANCARE

Relaţiile dintre bănci se pot împărţi în două categorii:

- relaţii interbancare;

- relaţii intrabancare.

Relaţiile interbancare presupun relaţiile între bănci

diferite, cu personalitate juridică distinctă.

Se pot distinge astfel trei categorii de operaţii

interbancare:

1. relaţii între bănci diferite aflate pe teritoriul

aceleiaşi ţări, derulate prin intermediul sistemului de

compensare interbancară şi prin relaţii de

corespondent;

2. relaţii între bănci diferite aflate în ţări diferite,

derulate prin relaţii de corespondent sau de

parteneriat;

3. relaţii între bănci şi banca centrală, derulate prin

intermediul conturilor deschise de bănci la banca

centrală.

Relaţiile intrabancare presupun operaţiuni ce intervin

între unităţi diferite aparţinând aceleiaşi instituţii de credit.

31

Acestea se pot desfăşura atât între sucursală şi filiale cât şi

între filialele aceleiaşi bănci.

2.1. Decontările între unităţile aceleiaşi

instituţii de credit (intrabancare)

Decontările între unităţile aceleiaşi instituţii de credit

(intrabancare) presupun stingerea obligaţiilor între subunităţile

aceleiaşi instituţii de credit.

Aceste operaţiuni se mai întâlnesc în contabilitatea

instituţiilor de credit şi sub denumirea de „operaţiuni între sedii”,

ele provenind din decontări între titulari de conturi bancare,

operaţiunile de încasări şi plăţi către bugetul de stat precum şi din

operaţiuni proprii ale băncii.

Operaţiunile intrabancare se regăsesc înregistrate atât în

contabilitatea unităţii bancare care a înregistrat operaţiunea,

denumită bancă iniţiatoare, cât şi în contabilitatea unităţii bancare

destinatare, denumită bancă destinatară.

Documentele în baza cărora se înregistrează aceste

operaţiuni sunt:

- avizul de creditare, atunci când banca iniţiatoare este

banca plătitorului;

- avizul de debitare, atunci când banca iniţiatoare este

banca beneficiarului.

Tipurile de operaţiuni interbancare pot fi:

- de creditare;

- de debitare.

32

Operaţiunile de creditare sunt generate de instrumente de

plată de credit ale titularilor de conturi bancare.

Conturile în baza cărora se efectuează operaţiunile sunt:

111 „Cont curent BNR”

341 „Decontări intrabancare”

111 „Cont curent la BNR” este un cont de activ care se

debitează cu depunerea unor sume în cont, la încasări sau credite

obţinute de bancă şi se creditează cu ieşirile din cont sub forma

unor retrageri de numerar, plăţi către alte bănci sau rambursări de

credite.

341 „Decontări intrabancare” este un cont bifuncţional

care se creditează cu sumele virate către clienţii altor subunităţi şi

se debitează cu sumele primite de la aceşti clienţi.

De regulă, la finele lunii acest cont este închis, eventualele

solduri reprezentând doar operaţiuni aflate în curs de lămurire.

Exemplu:

Un client al filialei A cere băncii din disponibilul pe care

îl are în cont să vireze 10.000 lei către beneficiarul X care are un

cont deschis la filiala B a aceleiaşi bănci.

a) unitatea bancară A virează suma de bani către unitatea

bancară B avizului de creditare.

10.000 2511 = 341 10.000

33

Conturi curente /

plătitor

Dec.

intrabancare

op. emise

b) unitatea bancară B, în baza avizului de creditare emis

de unitatea bancară A virează suma de bani în contul

beneficiarului X.

10.000 341 = 2511 10.000Dec.

intrabancare

Op. primite

Conturi curente /

beneficiar

Operaţiunile de debitare sunt generate, de obicei, de

transmiterea valorilor din aur, metale preţioase sau pietre

preţioase, materialelor de natura obiectelor de inventar, altor

subunităţi ale instituţiilor de credit sau alimentarea cu numerar a

altor subunităţi.

Exemplu:

Subunitatea A cere subunităţii B prin intermediul unui

aviz de debitare să-i transmită numerar şi materiale de natura

obiectelor de inventar, în valoare de 10.000 lei şi respectiv 40.000

lei.

341

Dec.

= % 50.0001011

Casa în lei

- 10.000

34

intrabancare

op. emise

363

Materiale de natura

obiectelor de inventar

- 40.000

La sfârşitul fiecărei zile sau luni se verifică dacă există

corelaţie între conturile analitice deschise la sediile respective ele

trebuind să se închidă unele prin altele.

2.2. Operaţiuni interbancare

Operaţiunile interbancare presupun înregistrarea de

decontări între bănci diferite care se referă la:

- operaţii în nume proprii;

- încasări şi plăţi ordonate de clienţii băncilor;

- constituirea depozitelor între componentele sistemului

bancar;

- acordarea / primirea de credite de către / de la băncile

componente ale sistemului bancar.

Decontările între bănci se pot face prin două forme:2

a. prin sistemul conturilor de corespondenţă;

b. prin reţeaua BNR.

Conturile de corespondent reprezintă conturi curente

deschise de către o bancă la altă bancă comercială din ţară sau din

străinătate.

2 C. Dascălu, M. Botea, Contabilitate şi tehnică bancară, Ed. InfoMega, Bucureşti, 2005, p. 100

35

Relaţiile de corespondenţă între bănci au următoarele

caracteristici:

- se bazează pe cunoaştere şi încredere reciprocă între

bănci;

- în relaţiile internaţionale fiecare bancă efectuează

pentru banca sa corespondentă operaţiuni în zona în

care funcţionează;

- băncile îşi deschid conturi curente reciproce (conturi

de corespondent nastro şi lorro) în cadrul cărora se

stabilesc platforme maxime de îndatorare;

- se stabileşte regimul de dobânzi şi de comisioane

pentru operaţiunile reciproce şi regulile de stopare a

datoriilor.

Contul de corespondent de tip nostro este contul deschis la

banca proprietară, iar contul corespondent de tip lorro este contul

care funcţionează la banca gestionară.

Utilizarea conturilor de corespondent dă posibilitatea

băncilor de a realiza decontări directe fără a apela la casele de

compensaţie.

2.2.1. Contabilizarea operaţiunilor privind

decontările interbancare prin sistemul conturilor de

corespondenţă

În vederea contabilizării operaţiunilor de decontare prin

intermediul conturilor corespondente se utilizează următoarele

conturi:

121 – conturi de corespondent la bănci (nostro);

122 – conturi de corespondent la bănci (lorro);

36

1271 – „creanţe ataşate”

1272 – „datorii ataşate”

7012 – „cheltuieli la conturile de corespondent”

6012 – „dobânzi la conturile de corespondent”

121 „Conturi de corespondent la bănci” (nostro) este

un cont de Activ. În debit se înregistrează sumele încasate în

favoarea băncii proprietare. În credit se înregistrează sumele

plătite din ordinul băncii proprietare. Soldul este debitor şi

reflectă disponibilul în cont al băncii proprietare aflat la o bancă

rezidentă.

122 „Contul de corespondent la bănci” (lorro) este un

cont de Pasiv. În credit se înregistrează sumele încasate de banca

gestionară în numele băncii proprietare. În debit se înregistrează

sumele plătite de banca gestionară în numele băncii proprietare.

Soldul este creditor şi reflectă disponibilul în cont al băncii

proprietare la banca gestionară.

1271 „Creanţe ataşate” este un cont de activ şi reflectă

dobânzile aferente conturilor de corespondent. În debit se

înregistrează creanţele privind dobânzile aferente conturilor de

corespondent, calculate şi neajunse la scadenţă. În credit se

înregistrează dobânzile încasate aferente conturilor de

corespondent, precum şi dobânzile restante sau îndoielnice. Soldul

este debitor şi reflectă creanţele privind dobânzile calculate şi

neajunse la scadenţă.

1272 „Datorii ataşate” este un cont de pasiv prin care se

ţine evidenţa datoriilor privind dobânzile calculate de banca

gestionară şi cuvenite băncii proprietare. Se creditează cu

înregistrarea dobânzilor calculate, aferente băncilor proprietare,

37

dobânzi neajunse la scadenţă. Se debitează cu virarea dobânzilor

conform conturilor corespondente către banca proprietară. Soldul

este creditor şi reflectă dobânzile calculate pentru conturile

corespondente neajunse la scadenţă.

6012 „Cheltuieli la conturile de corespondent” este un

cont de activ care ţine evidenţa cheltuielilor pentru băncile

gestionare, prin dobânzile datorate băncilor proprietare. Se

debitează cu înregistrarea lor. Se creditează la sfârşitul lunii prin

închiderea conturilor de cheltuieli prin contul de rezultate. Nu

prezintă sold la sfârşitul lunii.

7012 „Dobânzi de la conturile de corespondent” este un

cont de pasiv ce reflectă veniturile obţinute de băncile proprietare

din dobânda de la conturile de corespondent deschise la băncile

gestionare. Se creditează cu înregistrarea veniturilor aferente. Se

debitează la sfârşitul lunii prin închiderea conturilor de venituri

prin contul de rezultate. Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.

Exemple

1. BCR Română îşi deschde un cont

corespondent la BRD SG pe care îl alimentează cu 300.000 lei.

- la BCR – efectuarea viramentului către BRD:

121.1

Conturi de corespondent la bănci

/ BRD

= 101.1

Casa în

lei

– 300.000

- la BRD – înregistrarea creării contului de

corespondent:

38

101.1

Casa în

lei

= 121.1

Conturi de corespondent la bănci

/ BCR

– 300.000

2. BCR primeşte de la un client un ordin de plată în

valoare de 10.000 lei în vederea efectuării unei plăţi către un

furnizor cu cont la BRD.

a. la BCR:

2511/

plătitor

conturi

curente

= 121

Conturi de corespondenţă

BRD

- 10.000

b. la BRD:

122.1

Conturi de corespondenţă

BCR

= 2511

beneficiar

conturi

curente

- 10.000

3. BCR primeşte de la un client o filă de CEC în valoare

de 30.000 lei al cărei emitent are cont la BRD.

a. la BCR:

121.1

Conturi de corespondent la

bănci / BRD

= 2511/

beneficiar

conturi

curente

- 30.000

39

b. la BRD:

2511/

plătitor

conturi curente

= 122.1

Conturi corespondente/BCR

- 30.000

4. BCR primeşte un împrumut de la BRD în valoare de

80.000 lei, încasabilă la sfârşitul perioadei de creditare.

- înregistrarea primirii creditului la BCR:

121.1

BRD

Conturi

corespondente

= 142

Împrumuturi primite de

la bănci

- 80.000

- înregistrarea acordării creditului la BRD:

141

Credite acordare

băncilor

= 122.1

Conturi de

corespondenţă BCR

- 30.000

- înregistrarea dobânzii de plată la BCR:

6012

Cheltuieli la conturile de

corespondent

= 1272

Datorii

ataşate

- 8.000

- înregistrarea dobânzii de încasat la BRD:

1271 = 7012 - 8.000

41

Creanţe

ataşate

Venituri la conturile de

corespondent

5. Se înregistrează rambursarea împrumutului şi a

dobânzilor aferente la BCR şi primirea acestora la BRD.

a. rambursarea la BCR:

%

142

Înprumuturi de la bancă

1272

Datorii ataşate

= 121.1

BRD

88.000

80.000

8.000

b. primirea banilor la BRD:

122.1

Conturi de coresp.

BCR

= %

141

Credite acordare

băncilor

1271

Creanţe ataşate

88.000

80.000

8.000

2.2.2 Contabilizarea operaţiunilor privind

decontările interbancare prin reţeaua BNR

42

Decontările între instituţiile de credit prin reţeaua BNR se

fac prin intermediul caselor de compensaţie, acestea funcţionând

sub tutela băncii centrale.

Atunci când o bancă doreşte să efectueze, la cererea unui

client, o plată către un furnizor ce are contul la o altă bancă se

iniţiază operaţiunea la casa de compensaţii..

Astfel, banca depune documentele de plată la casa de

compensaţii. În funcţie de locul unde se află instituţiile bancare ale

plătitorului şi ale beneficiarului şi de locul unde se realizează

compensarea se întâlnesc mai multe cazuri şi anume:3

1. Decontare locală, care se efectuează între băncile

comerciale din aceeaşi localitate.

2. Decontare intrajudeţeană efectuată între băncile

comerciale care au sediul în localităţi diferite dar care

aparţin aceluiaşi judeţ;

3. Decontare interjudeţeană are loc atunci când

decontarea se face între bănci în localităţi diferite din

judeţe diferite.

Această variantă se utilizează pentru toate decontările pe

bază de ordin de plată cu valoare mai mare de 1 miliard lei şi

pentru celelalte decontări ordonate de clienţi sau efectuate în nume

propriu de către o bancă cu alte bănci cu care nu are relaţie de

corespondenţă sau care nu îndeplinesc condiţiile pentru

compensare.

Contul cu ajutorul căruia se ţine evidenţa decontărilor de

acest gen este contul 111 „Cont curent la BNR”, care este un

cont de Activ.

3 ibidem, p. 105

43

Se debitează cu depunerile şi intrările de numerar pe

numele băncii titulare. Se creditează cu retragerile şi plăţile

ordonate de banca titulară. Soldul este debitor şi reflectă

disponibilul aflat în cont la BNR.

Notă: Este contul în care băncile comerciale îşi păstrează

rezerva minimă obligatorie la BNR.

Exemple

A. Decontări interjudeţene

1. La BCR Galaţi se primeşte un ordin de plată în valoare

de 150.000 lei pentru un client care are conturi deschise la BRD

Brăila.

Caz 1: BCR are punct de lucru în Brăila.

a. BCR Galaţi primeşte ordinul de plată şi îl remite

către BCR Brăila:

2511/Plătitor

Conturi curente

= 341

BCR Brăila

Dec. intrabancare

- 150.000

b. BCR Brăila remite banii în contul deschis la BNR

Brăila:

341

BCR Brăila

Dec. intrab.

= 111

Cont curent la BNR

Brăila

- 150.000

44

c. BNR Brăila trimite banii în contul curent al BRD

deschis la BNR:

Cont curent BCR = Cont curent BRD - 150.000

d. BRD Brăila transferă banii din contul său curent în

contul beneficiarului:

111

Cont curent la BNR

= 2511/

Beneficiar

Cont curent

- 150.000

Caz 2: BRD are punct de lucru în Galaţi.

a. BCR Galaţi remite banii în contul său curent deschis la

BNR Galaţi:

2511/

Plătitor

Cont curent

= 111

Cont curent la BNR

- 150.000

b. BNR Galaţi transferă suma din contul curent al BCR

Galaţi deschis la BNR în contul curent al BRD Galaţi

deschis la BNR:

Cont curent BCR

Galaţi

= Cont curent BRD

Galaţi- 150.000

c. BRD Galaţi îşi retrage banii în contul deschis la BNR

şi îi transferă către BRD Brăila:

45

111

Cont curent la

BNR

= 341

BRD Brăila / Dec.

intrabancare

- 150.000

d. BRD Brăila transferă banii în contul curent al

beneficiarului:

341

BRD Brăila / Dec.

Intrabancare

= 2511/

Beneficiar Cont

curent

- 150.000

Caz 3: BRD nu are puncte de lucru în Galaţi şi BCR

nu are puncte de lucru în Brăila.

a) BCR Galaţi trimite suma primită de la plătitor în

contul său deschis la BNR Galaţi.

2511/

Plătitor

Cont curent

= 111

Cont curent la BNR

- 150.000

b) BNR Galaţi face transferul între contul curent al BCR

deschis în cadrul acesteia şi BNR Brăila.

Cont curent

BCR

= 341

BNR Brăila / Dec.

intrabancare

- 150.000

c) BNR Brăila transferă banii în contul deshis al BRD

Brăila în cadrul acesteia.

46

341

BNR Brăila / Dec.

Intrabancare

= Cont curent

BRD

- 150.000

d) BRD Brăila transferă banii din contul său curent la

BNR Brăila în contul beneficiarului.

111

Cont curent la BNR

= 2511

Beneficiar

Cont curent

- 150.000

B. Decontări intrajudeţene

La BCR Galaţi se primeşte un ordin de plată în valoare de

100.000 lei pentru un client care are conturi deschise la BRD Tg.

Bujor

a. BCR Galaţi transferă suma de bani în contul

său deschis la BNR Galaţi:

2511/

Plătitor

Cont curent

= 111

Cont curent la BNR

- 100.000

b. încasarea înregistrată la BRD Tg. Bujor.

111

Cont curent la BNR

= 2511/

Beneficiar

Cont curent

- 100.000

47

C. Încasări interbancare

În contabilizarea încasărilor interbancare mai intervin 3

conturi şi anume:

3712 „Valori primite la încasare” – cont de activ care

ţine evidenţa cecurilor primite spre încasare. Se creditează cu

valoarea cecurilor primite spre compensare şi încasare. Se

creditează cu valoarea cecurilor transmise spre compensare şi

încasare. Soldul este debitor şi reflectă valoarea cecurilor primite

spre încasare şi netransmise spre acceptare şi încasare.

3716 „Conturi indisponibile privind valorile la

încasare – este un cont de pasiv. Se creditează cu valoarea

cecurilor primite spre încasare. Se debitează cu valoarea cecurilor

acceptate şi compensate. Soldul este creditor şi reflectă valoarea

cecurilor primite spre încasare şi încă necompensate sau acceptate.

1621 „Alte sume datorate” – este un cont de pasiv. Se

creditează cu valoarea cecurilor acceptate de plătitor şi transmise

pentru a fi compensate. Se debitează odată cu compensarea lor.

Soldul este creditor şi reflectă valoarea cecurilor primite de la

banca prezentatoare, neacceptate încă sau trimise spre compensare

băncii prezentatoare.

1. Decontări locale

BCR Galaţi primeşte de la un client al său un cec barat în

valoare de 50.000 lei destinat BRD Galaţi.

48

a. înregistrarea primirii cecului la BCR spre

încasare.

3712

Valori primite

la încasare

= 3716

Conturi indisponibile pentru

valoarea la încasare

- 50.000

b. transmiterea cecului spre acceptare şi

compensare de către BCR.

111

Cont curent la

BNR

= 3712

Valori primite la

încasare

- 50.000

c. BRD transmite spre acceptare cecurile

clienţilor plătitori. Acesta acceptă, iar BRD transmite ? valoarea

cecurilor acceptate către BCR.

2511

Conturi curente

= 111

Cont curent la BNR- 50.000

d. în cadrul BNR Galaţi are loc compensarea

dintre BCR Galaţi şi BRD Galaţi.

Cont curent BRD = Cont curent BCR - 50.000

e. beneficiarul primeşte suma de bani în contul

său curent deschis la BCR.

3716

Conturi indisponibile

privind valoarea la încasare

= 2511/

Beneficiar

Cont curent

- 50.000

49

2. Decontări interjudeţene

BCR Galaţi primeşte de la un client un CEC barat în

valoarea de 50.000 lei, destinat BRD Brăila.

a. BCR înregistrează primirea cecului spre încasare:

3712

Valori primite

la încasare

= 3716

Conturi indisponibile

privind valoarea la încasare

- 50.000

b. BCR Galaţi transmite cecul spre acceptare şi

compensare ulterioară:

341

BCR Brăila

Decontări

intrabancare

= 3712

Valori primite la

încasare

- 50.000

c. BCR Brăila transmite mai departe cazul spre

acceptare şi compensare la BNR Brăila.

111

Cont curent la BNR

= 341

BCR Brăila

Dec. intrabancare

- 50.000

d. BRD înregistrează datoria sa faţă de BCR

341

BRD Brăila

dec. intrabanc.

= 111

Cont curent la BNR

- 50.000

50

2.2.3. Credite şi împrumuturi interbancare

În activitatea lor zilnică, instituţiile de credit urmăresc

realizarea unui echilibru între nevoi şi disponibilităţi. De

asemenea, în vederea creşterii profitului banca va căuta în

permanenţă să plaseze sub formă de credite interbancare

eventualele disponibilităţi.

În funcţie de durata şi scopul pentru care au fost acordate

sau primite acestea se pot clasifica astfel:

a. credite / împrumuturi de pe o zi pe alta acordate

băncilor caracterizate prin aceea că sunt fără garanţie,

acordate pe o perioadă de cel mult o zi;

b. credite / împrumuturi la termen, acordate sau

primite pe un termen fix, de asemenea fără garanţie, în

baza unui contract;

c. credite / împrumuturi financiare, reprezentând

împrumuturi sau credite acordate sau primite de către

bănci nerezidente, având drept beneficiar agentul

economic nefinanciar4

Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind

creditele şi împrumuturile interbancare se face cu ajutorul

conturilor.

Grupa 14 – Credite şi împrumuturi interbancare

141 – Credite acordate băncilor

1411 – Credite de pe o zi pe alta

4 ibidem, p. 129

51

1412 – Credite la termen acordate

băncilor

1413 – Credite financiare

1417 – Creanţe ataşate

142 – Împrumuturi primite de la bănci

1412 – Împrumuturi de pe o zi pe alta

primite de la bănci

1422 – Împrumuturi la termen primite

de la bănci

1423 – Împrumuturi financiare primite

de la bănci

1427 – Datorii ataşate

Conturile de credite interbancare sunt conturi de activ, iar

cele de împrumuturi sunt de pasiv. Dobânzile de primit se

urmăresc cu ajutorul contului 1417 „Creanţe ataşate”, cont de

activ, iar cele de plătit cu ajutorul contului 1427 „Datorii

ataşate”, cont de Pasiv.

Exemplu:

1. BCR acordă BRD un credit bancar pentru o zi în

valoare de 20.000 lei pentru care va încasa o dobândă de 5.000 lei.

A doua zi BRD rambursează creditul şi plăteşte dobânda.

La BCR

a. Acordarea creditelor:

1411

Credite de pe o zi pe

alta

= 111

Cont curent la

BNR

- 20.000

52

b. Înregistrarea dobânzilor de încasat:

1417

Creanţe

ataşate

= 7014

Dobânzi la credite acordate

băncilor

- 5.000

c. Încasarea dobânzilor:

111

Cont curent la BNR

= 1417

Creanţe ataşate

- 5.000

d. Rambursarea creditelor:

111

Cont curent la

BNR

= 1411

Credite de pe o zi pe

alta

- 20.000

2.2.4. Depozite interbancare

Depozitele interbancare reprezintă o modalitate de a

atrage resurse de la alte bănci. În funcţie de durata pentru care sunt

atrase ele pot fi depozite pe termene scurte (1 an), medii (1-5 ani),

şi lungi (peste 5 ani).


depozitele bancare se face cu ajutorul conturilor Grupa 13

„Depozite bancare”. Aceasta cuprinde următoarele conturi:

131 – Depozite la bănci

1311 – Depozite la vedere la bănci

1312 – Depozite la termen la bănci

1313 – Depozite colaterale la bănci

53

1317 – Creanţe ataşate

132 – Depozite ale băncilor

1321 – Depozite la vedere ale băncilor

1322 – Depozite la termen ale băncilor

1323 – Depozite colaterale ale

băncilor

1327 – Datorii ataşate

Contul 131 „Depozite la bănci” este un cont de activ. Se

debitează cu ocazia constituirii depozitului şi se creditează odată

cu lichidarea acestuia. Soldul este debitor şi reflectă valoarea

depozitelor unei bănci constituite în cadrul altor bănci. Acest cont

se desfăşoară pentru conturile sintetice de grupa a II-a cu patru

cifre care au următorul rol.

1311 – ţine evidenţa depozitelor la vedere, caracterizate

prin perioada foarte scurtă de constituire şi anume la maximum o

zi lucrătoare.

1312 – ţine evidenţa depozitelor la termen ? cele

constituite pe perioade mai mari de o zi.

1313 – ţine evidenţa depozitelor colaterale, adică a celor

constituite drept garanţii sau pentru efectuarea unor operaţiuni

ulterioare.

1317 – ţine evidenţa dobânzilor de primit pentru

depozitele constituite la alte bănci.

Contul 132 „Depozite ale băncilor” este un cont de

pasiv. Se creditează cu valoarea depozitelor constituite şi se

debitează cu lichidarea lor la scadenţă. Soldul este creditor şi

reflectă depozitele constituite de alte bănci la banca depozitară.

54

Acest cont se desfăşoară şi el pe conturi sintetice de gradul II, pe

categorii de depozite.

Contul 1327 „Datorii ataşate” ţine evidenţa dobânzilor

calculate şi neajunse la scadenţă aferente depozitelor băncilor la

banca depozitară.

55

Exemplu:

BCR constituie un depozit la termen la BRD, în valoare de

50.000 lei, pentru care va încasa o dobândă de 2.000 lei. La

scadenţă, BCR încasează dobânda şi lichidează depozitul.

La BRD:

a. Constituirea depozitului:

111

Cont curent la

BNR

= 1322

Depozitele la termen ale

băncilor

- 50.000

b. Înregistrare dobânzi de plată:

6012

Dobânzi la depozite ale

băncilor

= 1327

Datorii

ataşate

- 2000

c. Plata dobânzilor:

1327

Datorii ataşate

= 111

Cont curent la BNR

- 2000

d. Lichidarea depozitului:

1322

Depozit la termen al

băncilor

= 111

Cont curent la

BNR

- 50.000

56

2.3. Teste grilă

1. Care este formula contabilă de înregistrare a transferului unei

sume de bani de la o unitate bancară la alta:

a)

2511

Cont curent/plătitor

= 2532.1

Depozit la

termen

- 10.000

b)

2511


= 341

Decontări

interbancare

- 10.000

c)

121.1

Cont corespondent la

bănci

= 101.1

Casa în lei

- 10.000

d)

30213

Acţiuni si alte titluri cu

venit variabil

= 7032

Venit. din titluri de de

tranzacţie

- 1.000

e) Nici un răspuns nu este corect.

2. Completaţi formula contabilă de înregistrare a transferării unei

sume de bani de la unitatea bancară A la unitatea bancară B

conform avizului de credit:

_______

_

= 341

Decontări

interbancare

- 10.000

57

a) 2511 „Cont curent plătitor”;

b) 6025 „Dobânzi la conturile de depozit”;

c) 7029 „Comisioane”;

d) 101 „Casa în lei”


3.Ce semnifică următoarea formulă contabilă:

2511


= 341

Decontări

interbancare

- 10.000

a) înregistrarea transferării unei sume de bani de la o unitate

bancară la altă unitate bancară;

b) primirea unui împrumut de la o bancă;

c) înregistrarea acordării unui credit;

d) primirea unui credit;


4. Care este formula contabilă pentru prin care unitatea bancară B

în baza unui aviz de creditare emis de unitarea bancară A virează

suma de bani in contul beneficiarului:

a)341

Decontări intrabancare

=%

- 50.000

1011Casa în lei

10.000

363Materiale de natura


40.000

58

b)341

Decontări

interbancare

= 2511


- 10.000

59

c)1211

Cont corespondenta la

banci

= 1011

Casa în lei

- 300.000

d)25336

Alte depozite

colaterale

= 2511

Cont curent/ beneficiar

- 20.000

e)Nici un răspuns nu este corect

5. Completati formula contabilă prin care unitatea bancară B, în baza unui aviz de creditare emis de unitarea bancară A, virează suma de bani în contul beneficiarului:

341

Decontări

interbancare

= ______

_

- 10.000

a) 70211 „Dobânzi la operaţiuni de scont”;b) 101 „Casa în lei”;c) 2511 „Cont curent/Beneficiar”;d) 1111 „Credite acordate băncilor”;e) Nici un răspuns nu este corect.

6. Ce reprezintă următoarea formulă contabilă:341

Decontări

interbancare

= 2511


- 10.000

a) Înregistrarea acordării unui credit;b) Înregistrarea cererii contului de corespondenţă;c) Unitatea bancară B în baza unui aviz de creditare emis de

unitarea bancară A virează suma de bani în contul beneficiarului;

d) Efectuarea unui virament către un client;e) Nici un răspuns nu este corect.

60

7. Completaţi formula contabilă de cerere a subunităţii A, prin intermediul unui aviz de debitare, de transmitere de numerar şi materiale de natura obiectelor de inventar unei subunităţi B:

341Decontări

intrabancare

=%

- 50.000

1011Casa în lei

10.000



40.000

a) 363 „Materiale de natura obiectelor de inventar”;b) 2511 „Cont curent/Beneficiar”;c) 121 „Cont de corespondenţă la bănci”;d) 7029 Comisioane”;e) Nici un răspuns nu este corect.



=%

- 50.000

1011Casa în lei

10.000



40.000

a) Înregistrarea acordării unui credit;b) Înregistrarea cererii subunităţii A prin intermediul unui

aviz de debitare să-i transmită numerar şi materiale de natura obiectelor de inventar unei subunităţi B;

c) Primirea unui ordin de plată pentru materialele de natura obiectelor de inventar transmise;

d) Primirea unui credit pentru materialele de natura obiectelor de inventar;


61

9. Care este formula contabilă de cerere a subunităţii A prin intermediul unui aviz de debitare de transmitere de numerar si materiale de natura obiectelor de inventar unei subunităţi B.

62

a)341

Decontări

interbancare

= 2511


- 10.000

b)1221

Cont de corespondenţă la bănci

=%

- 14.000

141Credite acordate

băncilor

10.000

1272Creanţe ataşate

4.000

c)1271

Conturi de

corespondenţă

= 7012

Venituri din contul de

corespondenţă

- 10.000

d)341


=%

- 50.000

1011Casa în lei

10.000



40.000


10. Care este formula contabilă de efectuare a unui virament de la BCR la BRD:

a)1211

Cont corespondenţă la

bănci

= 1011

Casa în lei

- 300.000

63

b)1221

Cont de corespondenţă ale

băncilor/BCR

= 2511

Cont curent/

Beneficiar

- 90.000

c)1211


bănci

= 142

Imprumuturi primite de

la bănci

- 300.000

d)141

Credite acordate

băncilor

= 1221


băncilor/BCR

- 300.000


11. Ce semnifică următoarea formulă contabilă:1211


bănci

= 1011

Casa în lei

- 300.000

a) Înregistrarea acordării unui credit;b) Lichidarea unui cont curent la o bancă;c) Înregistrarea unei cereri a subunităţii A prin intermediul

unui aviz de debitare, de transmitere de numerar şi materiale de natura obiectelor de inventar unei subunităţi B;

d) Efectuarea unui virament de la o bancă la alta.e) Nici un răspuns nu este corect.

12. Completaţi formula contabilă de efectuare a unui virament de la o bancă la alta:

______

_

= 1011

Casa în lei

- 300.000

64

a) 141 „Credite acordate băncilor”;b) 1211 „Cont corespondent”;c) 142 „Împrumuturi acordate de la bănci;d) 2511 „Cont curent/Beneficiar”;e) Nici un răspuns nu este corect.

13. Care din următoarele formule se află în concordanţă cu explicaţia data:

a) efectuarea unu virament de la BCR la BRD1211


bănci

= 1011

Casa în lei

- 300.000

b) Înregistrarea acordării unui credit: 1221


băncilor/BCR

= 2511

Cont curent/

Beneficiar

- 90.000

c) Lichidarea unui depozit la o bancă:6025

Dobânzi la depozite la

termen

= 2327

Datorii

atasate

- 1.000

d) Înregistrarea rambursării unu credit:6012

Chelt. la cont. de corespondenţă

= 1272

Creanţe atasate

- 1.000


66

14.Ce semnifică următoarea formulă contabilă:1211


bănci

= 142


la bănci

- 30.000

a) Înregistrarea primirii creditului de la o bancă la altă bancă;b) Înregistrarea creării contului de corespondenţă;c) Încasarea dobânzii primite de la o bancă pentru depozitele

din cadrul acesteia;d) Efectuarea unui virament de la o bancă la altă bancă;e) Nici un răspuns nu este corect.

15. Completaţi formula contabilă de primire a unui credit de la o bancă la altă bancă:

1211


bănci

= 142


la bănci

- 30.000

a) 363 „Materiale de natura obiectelor de inventar;b) 2511 „Cont curent/Beneficiar”;c) 142 „Imprumuturi acordate de la bănci”;d) 1211 „Cont de corespondenţă la bănci;e) Nici un răspuns nu este corect.

16. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată:

a) Înregistrarea primiri creditului de la o bancă la altă bancă:1211


bănci

= 142


la bănci

- 30.000

67

b) Rambursarea împrumutului şi a dobânzii aferente creditului la BCR

341Decontări

intrabancare

=%

- 50.000

1011Casa în lei

10.000



40.000

c) inregistrarea acordarii unui credit1271

Creanţe

ataşate

= 7012

Venit. cu dob.contul de

corespondenţă

- 30.000

d) Înregistrarea dobânzii de plată aferentă contului de corespondenţă:

6012


= 1271

Creanţe

ataşate

- 30.000



Chelt. la cont. de

corespondenţă

= 1272

Datorii

ataşate

- 30.000

a) Înregistrarea dobânzii de plata la BCR;b) Rambursarea împrumutului de la BCR;c) Efectuarea unu virament către BRD de la BCR;d) Înregistrarea acordării unui credit;e) Nici un răspuns nu este corect.

68

18. Completaţi formula contabilă de înregistrare a dobânzii de plata la BCR aferentă contului de corespondenţă:

______

_

= 1272

Datorii

ataşate

- 300

a) 7029 „Comisioane”;b) 6012 „Cheltuieli la contul de corespondenta”;c) 1211 Cont corespondent BRD”;d) 142 „Împrumuturi acordate de la bănci;e) Nici un răspuns nu este corect.

19. Care este formula contabila de inregistrare a dobanzi de plata la BCRa)

%

142

Imprumuturi primite de la banci

1272

Datorii ataşate

= 1211

Cont corespondent BRD

88.00

0

80.00

0

8.000

b) 6012

Chelt. la cont. de

corespondenţă

= 1272

Datorii

ataşate

- 30.000

c) 341

Decontări = % - 50.00

0

70

intrabancare 1011Casa în lei

10.000



40.000

71

d) 141

Credite acordate

băncilor

= 1221

Cont de corespondenţă la

bănci/BCR

- 30.000

e) Nici un raspuns nu este corect.

20. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia date:

a) Înregistrarea unei cereri a subunităţii A, prin intermediu unui aviz de debitare, de transmitere de numerar şi materiale de natura obiectelor de inventar unei subunităţi B:

341Decontări

intrabancare

=%

- 50.000

1011Casa în lei

10.000



40.000

b) Virarea unei sume de bani de la o unitate bancară la alta:2511

Cont curent/

plătitor

= 341


- 30.000

c) Rambursarea imprumutului si a dobanzi aferente creditului la BCR

%

142

Imprumuturi primite de la banci

1272

Datorii ataşate

= 1211


88.00

0

80.00

0

72

8.000

d) Înregistrarea dobânzii de plată la o bancă corespondentă:6012


= 1272

Datorii

ataşate

- 200



Creanţe

ataşate

= 7012

Venit din dobânzi la contul de

corespondenţă

- 3.000

a) Înregistrarea primiri unei sume de bani de la o unitate bancară la alta;

b) Rambursarea unui credit;c) Înregistrarea dobânzii de încasat la o bancăd) Lichidarea unui cont;e) Nici un răspuns nu este corect.

22. Completati următoarea formulă contabilă de înregistrare a dobânzii de încasat la bancă:

1271

Creanţe

ataşate

= _______

_

- 3.000

a) 7012 „Venit. din dob. afer. contulului de corespondenţă”;b) 508 „ Acţionari si asociaţi”;c) 101 „Casa in lei”;d) 2511 „Cont de corespondenţă”;e) Nici un răspuns nu este corect.

73

23. Care este formula contabilă de înregistrare a dobânzii de încasat aferentă unui cont de corespondenţă la o banca :

74

a) 6012


= 1272

Datorii

ataşate

- 200

b) 341


=%

- 50.000

1011Casa în lei

10.000



40.000

c) 1271

Creanţe

ataşate

= 7012

Venit din dobânzi la contul de

corespondenţă

- 3.000

d) 1211


bănci

= 142


la bănci

- 30.000


24. Completaţi formula contabilă de rambursare a unui împrumut şi a dobânzi aferente:

%

142

Imprumuturi primite de la banci1272

Datorii ataşate

= 1211


88.00

0

80.00

0

75

8.000

a) 147 „Împrumuturi de la bănci”;b) 2511 „Cont de corespondenţă”;c) 101 „Casa în lei”;d) 7012 „Venit. din dob. af. Cont. de corespondenţă”;e) Nici un răspuns nu este corect.

25. Ce reprezintă următoarea formula contabilă:%

142

Imprumuturi primite de la banci1272

Datorii ataşate

= 1211


88.00

0

80.00

0

8.000

a) Rambursarea unui împrumut si a dobânzii aferente de la o instituţie bancară la alta;

b) Înregistrarea dobânzii de plată a unei banci;c) Acordarea unui credit;d) Primirea unui ordin de plată de la un client în vederea

efectuări unei plăti către un furnizor al acestuia;e) Nici un răspuns nu este corect

76

26. BRD are punct de lucru în Galaţi şi în Brăila. Formula contabilă prin care BRD Galaţi îşi retrage banii din contul deschis la BNR şi îi transferă către BRD Brăila este următoarea:

a) 2511/plătitor = 111 25.000 Cont curent Cont curent la BNR

b) Cont curent BCR Galati =Cont curent BRD Galati25.000

77

c) 111 = 341 25.000Cont curent la BNR BRD BR/Decontari intrabancare

d) 341 = 2511/beneficiar 25.000BRD BR/Decontari intrabancare Cont curent


27. Un client X al băncii depune spre operare un ordin de plată la BCR Galaţi în valoare de 50.000 lei pentru plata unui furnizor care are conturi deschise la BRD Brăila. BCR are punct de lucru în Brăila. Completaţi formula contabiă de înregistrare a remiterii banilor de către BCR Brăila în contul deschis la BNR Brăila.

.....A....... = ……B…. - 50.000

a) A = 2511/Platitor Conturi curente; B = 341 BCR Braila/ Decontari intrabancare

b) A = 111 Cont curent la BNR; B = 341 BCR Braila/ Decontari intrabancare

c) A = 341 BCR Braila/ Decontari intrabancare; B = 111 Cont curent la BNR

d) A = Cont curent BCR deschis la BNRB = Cont curent BRD deschis la BNR

e) A = 341 BCR Galati/ Decontari intrabancare; B = 111 Cont curent la BNR

28. Prin următoarea formulă contabilă se înregistrează:1317

Creanţe

ataşate

= 7013

Dobânzi de la conturile de

depozite la bănci

- 1.000

a) dobânda aferentă creditelor restante;b) dobânda aferentă depozitelor constituite la alte bănci;c) dobânda aferentă disponibilului aflat în cont la BNR;d) dobânda aferentă depozitelor constituite de alte bănci;

78

e) nici un răspuns nu este corect.

29. Completaţi formula contabilă de înregistrare a rambursări unui împrumut şi a dobânzii aferente cu contul care lipseşte:

%

...........

1272

Datorii

ataşate

= 1211

Cont

corespondent

2.15

0

2.00

0

150

a) 1271 „Creanţe ataşate;b) 2511 „Conturi curente”c) 142 „Împrumuturi de la bancă”;d) 1011 „Casa în lei”;e) 6012 „Cheltuieli la conturile de corespondent”.

79

CAPITOLUL III

CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR

CU CLIENTELA

3.1. Creditarea clientelei3.1.1. Definirea creditului şi tipologia

acestuia

Creditul reprezintă o creanţă deţinută de bancă asupra

clientelei. Sub aspect conceptual operaţiunea de creditare

reprezintă actul prin care banca5:

a. pune la dispoziţie sau se obligă să pună la dispoziţia

clienţilor fondurile solicitate;

b. îşi ia un angajament prin semnătură, de natura

avalului, cauţiunii sau a garanţiei în favoarea acestora.

În funcţie de criteriile avute în vedere, creditele se

clasifică astfel:

a. în funcţie de termenul de rambursare:

• credite pe termen scurt (sub un an);

• credite pe termen mediu (1-5 ani);

• credite pe termen lung (peste 5 ani).

5 M. Trandafir, Contabilitatea instituţiilor de credit din România, E.D.P., Bucureşti, 2005, p. 130

80

b. în funcţie de destinaţie

• credite comerciale:

• credite de trezorerie;

• credite pentru export;

• credite pentru echipamente;

• credite pentru bunuri imobiliare;

• alte credite.

Creditele comerciale privesc creanţele clienţilor cu

privire la operaţiunile de scont comercial şi asimilate factoring şi

alte creanţe comerciale.

Creditele de trezorerie sunt creditele acordate pentru

acoperirea necesarului de lichidităţi privind activitatea curentă de

exploatare, ca de exemplu: vânzări în rate, credite acordate

persoanelor fizice, facilităţi de trezorerie pentru titularii cărţilor de

plată, credite pentru finanţarea stocurilor, credite pe bază de linii

globale de exploatare etc.

Creditele pentru export privesc creditele de mobilizare a

creanţelor pe termen scurt asupra străinătăţii, creditele furnizor,

creditele cumpărător sau alte credite pentru export.

Creditele pentru echipament sunt acordate pentru

cumpărarea de către clienţii băncii de echipamente tehnologice,

pentru achiziţia, constituirea sau modernizarea de imobilizări

corporale de uz profesional, cumpărarea de imobilizări

necorporale. Acest tip de credite se acordă de obicei pe termen

mediu sau lung.

81

Credite pentru bunuri imobiliare sunt creditele acordate

de bănci pentru achiziţii, amenajări sau reparaţii de bunuri

imobiliare. Se acordă de obicei pe termen mediu sau lung.

c. după gradul de risc:

• credite cu grad de risc 0%;

• credite cu grad de risc 20%;

• credite cu grad de risc 100%.

Creditele cu grad de risc 0% sunt garantate cu metale şi

pietre preţioase, cu numerar, cu valori de aur sau cu titluri emise

de BNR, administraţia publică centrală a României, certificate de

depozit sau alte instrumente financiare.

Cele cu risc 20% sunt garantate ca titluri de valoare

emise de administraţiile locale sau de cea centrală din România.

Cele cu grad de risc 100% sunt acoperite cu orice alte

garanţii cu excepţia celor menţionate.

d. după modalitatea de rambursare:

• credite rambursate la scadenţă;

• credite rambursate prin rate fixe;

• credite rambursate prin anuităţi constante.

În vederea acordării creditelor persoanelor juridice,

instituţiile de credit apreciază performanţele economico-financiare

ale acestora în baza unor criterii stabilite de către bănci. Procesul

de analiză presupune pe lângă o analiză formală a documentelor

care însoţesc cererea de credit şi o apreciere a bonităţii acestuia

prin analiza unor indicatori economici şi financiari. Dintre aceştia

cei mai importanţi sunt:

82

1) Solvabilitatea generală (Sg), conform relaţiei de calcul:

Sg = TD

TA, în care:

TA = total activ;TD = total datorii.

Acest indicator măsoară securitatea de care se bucură creditorii

întreprinderii pe termen lung şi scurt şi marja de creditare a

acesteia. Cu cât valoarea ratei solvabilităţii este mai mare decât 1,

cu atât situaţia financiară de ansamblu a firmei este mai bună.

2) Solvabilitatea patrimonială6(Sp), conform relaţiei de

mai jos:

crpr

prp TCap

CapS

+= , în care:

Cappr = capital propriu;

Tcr = total credite.

Valoarea minimă a ratei solvabilităţii patrimoniale se apreciază că

trebuie să fie în limitele 0,3-0,5, iar peste 0,5 situaţia se apreciază

ca fiind favorabilă.

3) Activul net contabil (ANC), conform relaţiei de calcul:

ANC = TA – TD, în care:

TA = total activ;

TD = total datorii.

6 C.G Horneţ., Diagnostic global strategic, E.D.P., Bucureşti, 2006, p, 215

83

Acest indicator reprezintă echivalentul capitalurilor proprii din

pasivul bilanţului financiar, şi constituie garanţia creditorilor în

variaţia evoluţiei nefavorabile a activităţii întreprinderii.

4) Activul net contabil corectat (ANCC)

În determinarea acestui indicator se porneşte de la reevaluarea

activelor patrimoniale precum şi a datoriilor, făcându-se apoi

diferenţa între ele. Aşadar, are ca punct de pornire7, activul net

contabil urmând a se efectua anumite corecţii, numai în legătură

cu actualizarea preţurilor şi a raportului de schimb.

5) Lichiditate generală (Lg), conform relaţiei:

Lg = cTD

AC, în care:

AC = active circulante;

TDc = total datorii curente.

Semnifică gradul în care activele cu lichiditate mai mare pot să

facă faţă totalului datoriilor existente la un moment dat. Datoriile

curente sunt formate din obligaţiile faţă de furnizori, cele fiscale şi

salariale, creditele pe termen scurt precum şi partea din

împrumuturile pe termen mediu şi lung a căror scadenţă este în

cadrul exerciţiului financiar curent.

6) Lichiditate relativă (Lr) sau “lichiditate curentă”, se

determină conform relaţiei:

cS TD

SACL

−= ,în care

7 M. Toma, M. Chivulescu, Ghid pentru diagnostic şi evaluare a întreprinderii, Ed CECCAR, Bucureşti, 1994, p. 130

84

AC = active circulante;

S = stocuri;

TDc = Datorii pe termen scurt.

Poate lua valori cuprinse între 1,8 şi 2 şi evidenţiază capitalul de

exploatare al întreprinderii.

7) Lichiditate imediată (Lr)8:

cS TD

Lplasamente si itatiDisponibil= , în care :

TDc = Datorii pe termen scurt.

Conform concepţiei franceze, din activele circulante se exclud

stocurile şi alte active cu o lichiditate redusă (ex. cheltuielile

înregistrate în avans). Are ca valoare optimă intervalul 0,8-1.

În situaţia în care valoarea este mai mică de 1, acest indicator

avertizează dificultăţile în plată, iar când valoarea este mai mare

decât 1 se vorbeşte de o gestiune de trezorerie nulă.

8 Ibidem,p. 71

85

3.1.2. Contabilizarea operaţiunilor privind

creditele acordate clientelei

Conturile cu ajutorul cărora se contabilizează operaţiunile

privind creditele acordate clientelei sunt:

201 – „Creanţe comerciale”

202 – „Credite de trezorerie”

203 – „Credite pentru export”

204 – „Credite pentru echipament”

205 – „Credite pentru bunuri imobiliare”

206 – „Alte credite acordate clienţilor”

Toate conturile prezentate sunt conturi de activ ele

prezentând conturi sintetice de gradul II în funcţie de necesităţi,

inclusiv pentru dobânzile de încasat în astfel de operaţiuni.

Se debitează cu acordarea creditelor şi se creditează

odată cu rambursarea lor. Soldul este debitor şi reflectă creditele

acordate şi încă neajunse la scadenţă.

În cazul în care creditele nu sunt recuperate în maximum

30 de zile de la data scadenţei, atunci ele devin credite restante,

evidenţa acestora ţinându-se cu ajutorul contului 281 „Creanţe

restante”.

În momentul declanşării procedurii de recuperare /

executare, creditele restante devin credite îndoielnice, evidenţa

acestora ţinându-se cu ajutorul contului 282 „Creanţe

îndoielnice”.

Veniturile din dobânzi aferente creditelor restante şi

îndoielnice şi se înregistrează în contabilitate în contul 7028

„Dobânzi la credite restante şi îndoielnice”.

86

3.1.2.1. Creanţele comerciale şi reflectarea lor

în contabilitate

Creanţele comerciale reprezintă rezultatul cesiunii de

creanţe ale clienţilor, mobilizate de către bancă sub forma

operaţiunilor de scont comercial şi asimilate, factoring şi alte

creanţe comerciale.9

A. Creditele de scont se acordă clienţilor băncilor,

persoane juridice, în vederea finanţării activităţilor lor

comerciale, scontul reprezentând operaţiunea prin care

posesorul unei cambii obţine de la bancă, prin cesiune

înainte de scadenţă, contravaloarea acestui titlu, mai

puţin taxa de scont (agio) şi comisioanele aferente

înainte de scadenţa cambiei.

Scontul se calculează conform următoarei formule:10

,100360 ⋅⋅⋅

=dtV

Scont sn unde:

Vn = valoatea normală a cambiei

ts = taxa de scont

d = durata în zile de la scontare până la scadenţă

Pentru a fi admise la scontare, titlul trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:11

- să fie prezentat pentru scontare unităţii bancare al

cărei client este beneficiarul titlului;

9 M. Trandafir, op. cit., p.13510 V. Dedu, A. Enciu, Contabilitate bancară, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, p. 12511 M. Trandafir, op. cit., p.136

87

- să fie acceptat legal la plată

- să fie prezentat spre scontare cu maximul un an

înainte de scadenţa titlului respectiv

Exemplu:

BCR primeşte o cambie cu o valoare convenită de 10.000

lei în vederea scontării înainte de termen cu 30 de zile. Taxa de

scont percepută este de 2% din valoarea nominală a cambiei pe

lună, comisioanele percepute sunt de 0,5% pe lună din valoarea

nominală a cambiei. Banca cere constituirea unei garanţii de 20%

din valoarea cambiei.

a. evidenţierea înregistrării cambiei la valoarea

nominală:

20111

Scont şi operaţiuni

asimilate

= 2511 /

beneficiar

Cont curent

- 10.000

b. înregistrarea taxei de scont şi a comisioanelor

aferente:

2511 / beneficiar

Cont curent

= % - 250

376

Venituri înregistrate în avans200

7029

Comisioane50

88

c. înregistrarea reţinerii garanţiei (se girează cu însuşi

titlul respectiv):

2511 / beneficiar

Cont curent

= 25336

Alte depozite colaterale

- 2.000

d. înregistrarea încasării scontului după 30 de zile:

376

Venituri înregistrate

în avans

= 70211

Dobânzi la operaţiunile

de scont

- 200

e. remiterea cambiei băncii trasului în vederea achitării

valorii acesteia:

121

Cont

corespondent

= 20111


asimilate

- 10.000

f. restituirea garanţiei:

25336


= 2511 / beneficiar

Cont curent

- 2.000

B. Operaţiunea de factoring

Factoringul reprezintă operaţiunea prin care se acordă un

credit pe termen scurt de către o bancă, pe baza cesiunii creanţelor

unui furnizor faţă de clientul său, înscrise în facturi.

Pe baza documentelor primite banca achită valoarea

nominală a creanţelor, mai puţin agio, fie imediat, fie la scadenţa

89

acestora, fie la termenele de plată stabilite conform clauzelor

contractuale, acceptând de asemenea şi eventualul risc de neplată

ulterioară a acestora.

Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor de factoring se

face cu ajutorul conturilor 20112 „Factoring” şi a celor

corespondente acestuia.

Exemplu:

BCR Galaţi achiziţionează o factură în valoare de 19000 lei destinată unui client care are conturi deschise la BRD Galaţi, unde BCR are deschis cont de corespondent.

Termenii de creditare prin factoring prevăd:- finanţare imediată a 75% din valoarea facturii;- garanţie privind evitarea riscului 20% din valoarea

facturii;- comision de factoring 2%;- dobândă 36% pe an.Cedarea facturii se face pe 1 septembrie, iar încasarea pe 1

octombrie.

La 1 septembrie:1. înregistrarea creanţelor primite în factoring cu

finanţare imediată:20112

Factoring

= 25211

Conturi de factoring disponibile

- 19.000

2. punerea la dispoziţie a sumei în vederea utilizării

ei, mai puţin reţinerile aferente:

90

25211Conturi de

factoring disp

= % 19000

2511 / aderentCont curent

- 14.250

25336Depozite pentru garanţii /

gestionari

- 3.800

7029Comisioane

- 380

70212Dobânzi de la operaţiunile

de factoring

- 570

La 1 octombrie

3. încasarea creanţelor de la plătitorul în drept:

121 / BRD

Cont corespondent

= 20112

Factoring

- 19.000

4. Returnarea garanţiei rămasă fără obiect:

25336

Depozite pentru garanţii

gestionari

=2511/aderent

Cont curent

- 3.800

Notă: Mai pot exista situaţii în care între băncile participante nu

există relaţii de corespondenţă. Se apelează astfel la decontări

intrabancare, atunci când avem de efectuat transferuri între puncte

de lucru diferite ale aceleiaşi bănci (contul 341) sau la conturile

deschise la BNR (contul 111) atunci când avem de efectuat

transferuri între bănci diferite.

91

3.1.2.2. Creditele de trezorerie şi reflectarea

lor în contabilitate

Creditele de trezorerie sunt creditele pe termen scurt,

acordate de către bănci clientelei sale în vederea acoperirii

necesarului de lichidităţi privind desfăşurarea activităţii de

exploatare curentă12.

Evidenţa creditelor de trezorerie acordate se ţine cu

ajutorul contului 202 „Credite de trezorerie”, desfăşurat pe

analitice distincte în funcţie de tipul de credit de trezorerie acordat,

astfel:

• 20211 „Vânzări în rate”;

• 20212 „Credite acordate persoanelor fizice”;

• 20213 „Diferenţe de rambursat legate de utilizarea

cărţilor de plată”;

• 20214 „Utilizări de deschideri de credite permanente”;

• 20215 „Credite globale de exploatare”;

• 20216 „Credite pentru finanţarea stocurilor”;

• 20217 „Credite garantate cu valori financiare”;

• 20218 „Credite acordate importatorilor”;

• 20219 „Alte credite de trezorerie”.

Dobânzile aferente acestor tipuri de credite de trezorerie

sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 2027

„Creanţe ataşate”.

12 M. Trandafir, op. cit., p. 151

92

Creditele globale de exploatare constau în creditele

acordate pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare: materii

prime, materiale, energie electrică, apă, combustibili, în vederea

desfăşurării în condiţii normale a activităţii. Ele se acordă pe baza

analizei fluxului de lichidităţi (cash-flow) şi a capacităţii de

rambursare.

Creditele acordate pentru utilizări de deschideri de

credite permanente sunt reprezentate de liniile de credite deschise

pentru diverşi clienţi în vederea acoperirii cheltuielilor curente de

aprovizionare, producţie, desfacere, etc. Se acordă pe o perioadă

de maxim un an, putând fi utilizate în mod fracţionat, corelat cu

ncesităţile beneficiarului.

Exemplu:

1. O firmă X solicită BCR Galaţi un credit global de

exploatare în valoare de 50.000 lei. Banca îi cere acestuia pentru

analiza dosarului un comision de analiză a cererii de 150 lei. Se

aprobă creditul în următoarele condiţii:

• Perioadă de creditare 5 ani;

• Dobândă anuală 30%.

Înregistrarea şi plata dobânzilor se face lunar, împreună cu

rata scadentă. Creditul fiind fără garanţie imobiliară, banca îşi

constituie un provizion de risc de credit şi altul de risc de dobândă.

După rambursarea integrală a creditului banca îşi anulează

provizioanele.

93

1. Înregistrarea încasării comisionului de analiză:

2511/

beneficiar

Conturi curente

= 7029

Comisioane

- 150

2. Înregistrarea acordării creditului:

20215

Credite globale de

exploatare

= 2511/

beneficiar

Cont. curente

- 50.000

3. Constituirea provizionului de risc de credit:

6621

Chelt. cu proviz. de

risc de credit

= 2911

Proviz. specifice de

risc de credit

- 50.000

4. Constituirea provizionului de risc de dobândă (valoare

estimată):

6622

Chelt. cu proviz. de

risc de dob.

= 2912


risc de dob.

- 15.000

5. Înregistrarea în prima lună a dobânzii de încasat:

Val. dobândă/lună = (50.000 * 30%) /12 = 1250 lei

2027

Creanţe ataşate

= 70213

Dob la credite de trezorerie

- 1250

94

6. Rambursarea în prima lună a ratei scadente şi a

dobânzii aferente:

Rata = 50.000/5 ani/12 luni = 833 lei

2511 / beneficiar

Cont curent

= % - 2.083


1.250

20215Credite globale de

exploatare

833

7. După rambursarea integrală a creditului se

anulează provizioanele rămase fără obiect:

2911


risc de credit

= 7621

Venituri cu proviz. de

risc de credit

- 50.000

2912


risc de dob.

= 7622

Venituri cu proviz. de

risc de dob.

- 15.000

95

3.1.2.3. Creditele pentru echipament şi

reflectarea lor în contabilitate

Creditele pentru echipament sunt destinate pentru

acoperirea temporară a lipsei de resurse proprii în vederea

achiziţionării de imobilizări corporale şi necorporale, acoperirii

cheltuielilor privind efectuarea probelor tehnologice, achiziţionării

de piese specifice în vederea realizării de lucrări de construcţii-

montaj, etc. ele acordându-se pe termen scurt.

Reflectarea în contabilitate a acestui tip de credit se

realizează cu ajutorul contului 2041 „Credite pentru

echipament”, cont de activ, care se debitează odată cu acordarea

creditului şi se creditează odată cu rambursarea lui. Soldul este

debitor şi reflectă creditele acordate pentru echipament încă

neajunse la scadenţă.

Dobânzile aferente unui astfel de credit acordat se

evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului 2047 „Creanţe

ataşate”.

Exemplu:

BCR Galaţi acordă unei firme X un credit pentru

echipament în următoarele condiţii:

• Valoare credit: 20.000 lei

• Perioada de creditare 1 an;

• Dobânda aferentă: 15%

Suma împrumutată şi dobânda aferentă se restituie la

sfârsitul perioadei de creditare.

96

a) Înregistrarea acordării creditului:

2041

Credite pentru echipament

= 2511/ beneficiar

Cont. curente

- 20.000

b) Înregistrarea dobânzii de încasat aferentă creditului

acordat:

Val. dobândă = 20.000 * 15% = 3.000 lei

2047

Creanţe

ataşate

= 70215

Dobânzi aferente creditelor ptr.

echipament

- 3000

c) Restituire credit şi plată dobândă:

2511 / beneficiar

Cont curent

= % - 23.000

2047

Creanţe ataşate

3.000

2041

Credite pt

echipament

20.000

97

3.1.2.4. Creditele pentru finanţarea de

bunuri imobiliare şi reflectarea lor în contabilitate

Creditele pentru finanţarea de bunuri imobiliare se pot

acorda atât persoanelor fizice sau juridice considerate investitori

proprietari, cât şi persoanelor specializate în achiziţia, construcţia,

amenajarea sau repararea de imobile cu destinaţia de locuinţe.

Înregistrarea în contabilitate a acestui tip de credite se face

cu ajutorul contului 205 „Credite pentru bunuri imobiliare”,

cont de activ care se debitează odată cu acordarea creditului şi se

creditează pe măsura rambursării lui. Soldul este debitor şi

reflectă creditele pentru bunuri imobiliare acordate şi neajunse

încă la scadenţă.

Exemplu:

BCR acordă un credit unui investitor persoană fizică în

vederea achiziţiei unui apartament, în valoare de 120.000 lei, pe o

perioadă de 25 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 7 %. Lunar, se

înregistrează dobânda şi se încasează rata scadentă şi dobânda

aferentă.

a) Acordarea creditului:

2051

Credite investitori

= 2511/ beneficiar

Cont. curente

- 120.000

98

b) Înregistrarea în prima lună a dobânzii de încasat:

Val. dobândă = (120.000 * 7%)/12 = 700 lei

2057

Creanţe

ataşate

= 70216

Dobânzi de la credite ptr. bunuri

imobiliare

- 70

0

c) Înregistrarea încasării în prima lună a ratei scadente şi

a dobânzii aferente:

2511 / beneficiar

Cont curent

= % - 1.100

2057

Creanţe ataşate

700

2051

Credite

investitori

20.000

3.1.2.5. Creanţele restante şi îndoielnice şi

reflectarea lor în contabilitate

În cazul în care un credit nu este rambursat la scadenţă,

acesta se transformă în evidenţele contabile ale instituţiilor de

credit iniţial într-un credit restant, iar după o perioadă de timp

sau în cazul acţionării clientului în instanţă, creanţa se transformă

din creanţă restantă în creanţă îndoielnică.


transformarea creanţelor în creanţe restante sau îndoielnice se face

99

cu ajutorul conturilor din grupa 28 „ Creanţe restante şi

îndoielnice”:

• 281 – Creanţe restante

o 2811 – Creanţe restante

o 2812 – Dobânzi restante

o 2817 – Creanţe ataşate

• 282 - Creanţe îndoielnice

o 2821 – Creanţe îndoielnice

o 2822 – Dobânzi îndoielnice

o 2827 – Creanţe ataşate

Conturile prezentate mai sus sunt conturi de activ. Se

debitează cu sumele considerate a fi creanţe restante sau

îndoielnice şi se creditează cu recuperarea acestora sau acceptarea

lor ca pierderi. Soldul este debitor şi reflectă creanţele restante

sau ndoielnice încă neîncasate sau neacceptate ca cheltuieli.

Exemple

1. În urma evaluării creditelor nerambursate la scadenţă la

sfârşitul lunii septembrie se constată credite restante în valoare de

10.000 lei, cu dobânzi aferente de 1.500 lei.

La sfârşitul lunii octombrie se înregistrează dobânzi

aferente creditelor restante de 1.300 lei. În ziua de 10 noiembrie se

înregistrează încasarea creanţelor restante şi a dobânzilor restante.

100

a) Înregistrarea transformării creditelor nerambursate la scadenţă în credite restante:

2811

Credite

restante

= 205

Creanţe pentru bunuri

imobiliare

- 10.000

b) Înregistrarea transformării dobânzilor neplătite la

scadenţă în dobânzi restante:

2812

Dob. restante

= 2037

Creanţe ataşate

- 1.500

c) Înregistrarea dobânzii pentru creanţe restante:

2817

Creanţe

ataşate

= 70287

Dob. din credite restante şi

îndoielnice

- 1.300

d) Rambursarea creditelor restante:

2511/Beneficiar

Cont curent

= 2811Credite restante

- 10.000

e) Încasarea dobânzilor restante şi a dobânzilor pentru

creanţe restante:

2511 / beneficiarCont curent

= % - 2.800

2812Dobânzi restante

1.500


1.300

101

2. Un credit restant în valoare de 100.000 lei devine

îndoielnic. Dobânzile restante în valoare de 20.000 lei devin şi ele

îndoielnice. Se înregistrează dobânda pentru creanţe şi dobânzi

îndoielnice în valoare de 30.000 lei.

După o lună se rambursează creanţele îndoielnice în

proporţie de 75% şi dobânda aferentă. Diferenţa se consideră

pierdere neacoperită din provizioane.

a) Înregistrarea transformării creditului restant în credit

îndoielnic:

2821

Credite îndoielnice

= 2811

Credite restante

- 100.000

b) Înregistrarea transformării dobânzilor aferente

creditelor restante în dobânzi aferente creditelor

îndoielnice:

2822

Dobânzi îndoielnice

= 2812

Dobânzi restante

- 20.000

c) Înregistrarea dobânzii pentru creanţe şi dobânzi

îndoielnice:

2827

Creanţe

ataşate

= 7028

Dob. din credite restante şi

îndoielnice

- 30.000

d) Înregistrarea rambursării creanţelor îndoielnice:

2511/beneficiar = 2821 - 75.000

102

Cont curent Creanţe îndoielnice

e) Înregistrarea încasării dobânzii pentru creanţe şi

dobânzi îndoielnice:

2511/beneficiar

Cont curent

= 2827

Creanţe ataşate

- 30.000

f) Înregistrarea diferenţei de 25% din creditul

îndoielnic pe pierderi:

668

Pierderi din creanţe nerecup

neacop. cu proviz.

= 2821

Creanţe

îndoielnice

- 25.000

3.2. Depozite bancare

Clientela poate depunde sume de bani în cadrul băncilor

cu scopul de a obţine venituri sub formă de dobândă sau pentru

garantarea unor obligaţii contractuale. Aceste depunderi se fac în

baza unui contract încheiat între bancă şi client, în care se

stipulează drepturile şi obligaţiile acestora. Aceste contracte sunt

încheiate în special cu clienţi persoane fizice.

În funcţie de scopul în care au fost constituite, depozitele

bancare pot fi:

a) depozite în conturi curente –reprezintă depozitele

constituite de client care provin din activitatea zilnică de

încasări şi plăţi ( ex: plata şi încasarea facturilor, plata

103

salariilor, a obligaţiilor faţă de bugetul statului, al

asigurărilor sociale etc). Caracteristic acestui tip de

depozit îi este faptul ca sumele de bani se pot ridica din

cont în orice moment, fără preaviz. Rata dobânzii pentru

astfel de credite este de obicei foarte mică, uneori putând

fi chiar zero.

b) depozitele la vedere sunt depozitele constituite de

clienţi de obicei pe termen scurt, cu precizarea că, şi de

această dată retragerea de sume din cont se poate face

oricând, fără preaviz. Dobanda şi de această dată este

foarte mică.

c) depozitele la termen sunt depozitele contituite de

clienţi, pe perioade determinate, stabilite pe bază de

contract. Nivelul dobânzii pentru astfel de depozite este

ridicat, fiind diferit în funcţie de suma depusă şi termenul

pentru care a fost depusă.

d) depozitele colaterale reprezintă sumele de bani depuse

în cont în vederea garantării unor obligaţii contractuale de

tipul: cecurilor certificate, garanţii, gestionări, emitere de

scrisori de garanţie etc.

e) certificate de depozit13 -reprezintă sume depuse într-un

cont, în funcţie de bancă primindu-se:

- certificat de economii;

- carnet de economii;

- certificat de depozit.

13 V. Dedu, A. Enciu, op. cit., p. 158

104

Dobânda pentru astfel de depozit este echivalentă cu

dobanda de pe piaţa monetară, ea putând fi încasată anticipat sau

la scadenţă.

Contabilizarea conturilor privind depozitele bancare se

realizează cu ajutorul conturilor:

GRUPA 25 CONTURILE CLIENTELEI

251 Conturi curente

252 Conturi de factoring

253 Conturi de depozite

2531 Depozite la vedere

2532 Depozite la termen

2533 Depozite colaterale

254 Certificate de depozit, carnete şi librete de economii

In fiecare cont sintetic de gradul I se ataşează conturi

sintetice de gradul II care ţin evidenţa creanţelor sau datoriilor

ataşate.

Conturile prezentate mai sus sunt conturi de activ, care se

debitează odată cu constituirea depozitului şi se creditează odată

cu lichidarea acestuia. Soldul este debitor şi reflectă depozitele

aflate în cont la un moment dat.

Exemplu:

1) Pe data de 1 noiembrie N o persoană fizică

decide să-şi constituie un depozit la termen în valoare de 20.000

lei, pe 3 luni. Dobânda pentru un astfel de credit este de 7%,

aceasta plătindu-se la expirarea termenului. La scadenţă, clientul

105

îşi ridică dobânda în numerar şi lichidează depozitul. Comision la

plata dobânzii în numerar 0,5 %.

a) depunerea sumei în vederea constituirii depozitului

101

Casa în lei

= 2532

Depozit la termen

- 2.000

b) înregistrarea lunară a dobânzii

dobânda de plată =[(20.000*7%): 12] = 117 lei

6025

Dob la depoz.la termen

= 2357

Datorii ataşate

- 117

c) după 3 luni se plăteşte dobânda

2357

Datorii

ataşate

= %

101

Casa în lei

7029

Comisioane

350

348,2

5

1,75

d) lichidarea depozitului (comision 0,5%)

2532

Depozite la

termen

=%

101

Casa în lei

7029

Comisioane

20.00

0

19.90

0

100

106

2) Un client deţine un cont curent la BCR cu suma de

10.000 lei. Acesta decide să transfere banii într-un depozit la

termen pe 1 lună. Rata dobânzii pentru acest tip de depozit este de

6,75%. Plata dobânzii de face la expirarea termenului. Comision la

plată în numerar 0,5%.

După o lună clientul decide ca suma să fie transferată într-

un depozit pe trei luni, cu o dobândă anuală de 7 %. Dobânda

aferentă depozitului anterior cere să fie plătită în numerar. Pe

lângă aceste sume clientul depune la casierie şi suma de 5.000 lei,

care cere să se adauge la depozitul pe trei luni. Dobânda la acest

tip de depozit se poate scoate lunar, contra unui comision de 0,5%

La scadenţă, clientul ridică dobânda în numerar şi

lichidează depozitul.

a) constituirea depozitului prin transferul banilor din

contul curent al clientului în contul de depozit la termen:

2511 /

client

cont curent

= 2532.1

Depozite la

termen

- 10.000

b) înregistrarea dobânzii aferente depozitului:

dobânda de plată=(10.000*6,75%) : 12 = 56,25 lei

6025

Dob la dep la termen

= 2357

Datorii ataşate

- 56,25

c) după expirarea duratei depozitului se cere lichidarea lui

şi transformarea acestuia într-un alt depozit pe 3 luni

- valoarea depozitului scadent 10.000 lei

- valoarea depozitului nou 10.000 lei

107

2532.1

Dep. la termen

= 2532.3

Dep. la termen

- 10.000

d) plata în numerar a dobânzii (comision 0,5%)

dobânda datorată= 56,25 lei

comision = 56,25 * 0,5% = 0,28 lei

Rest = 55,97 lei

2357

Datorii

ataşate

=%

101

Casa în lei

7029

Comisioane

56,2

5

55,9

7

0,28

e) depunerea de către client a sumei de 5000 şi ataşarea

acesteia la depozitul pe 3 luni:

101

Casa în lei

= 2532.3

Depozite la

termen

- 5.000

f) înregistrarea lunară a dobânzii aferente depozitului

(pe 3 luni)

dobânda de plată = (15.000 * 7%) : 12 = 87,5lei

6025

Dobânzi la depozite

la termen

= 2357

Datorii

ataşate

la termen

- 87,

5

108

g) ridicarea dobânzii la termen (comision 0,5%):

2357

Datorii

ataşate

= %

101

Casa în lei

7029

Comisioane

262,5

261,1

9

1,31

h) lichidarea depozitului (comision 0,5%):

2532.3

Depozite

la termen

= %

101

Casa în lei

7029

Comisioane

15.000

14.925

75

3.3. Teste grilă

1.Ce reprezintă următoarea formulă contabilă:20215

Credite globale de

exploatare

= 2511

Beneficiar/ cont.

curent

- 50.000

a) constituirea provizionului de risc;b) înregistrarea încasării comisionului de analiză;c) rambursarea ratei scadente;d) înregistrarea dobânzii de încasat;e) înregistrarea încasării creditului.

109

2. Completaţi formula contabilă de înregistrare a dobânzii de încasat :

________

_

= 70213

Dobânda la credite de

trezorerie

- 1.000

a) 2027 “ Creanţe ataşate”b) 20215 “ Credite globale de exploatare”c) 2511 “ Debitor/ cont curent”d) 2911 “ Provizioane specifice de risc la credite”e) 2912 “ Provizioane specifice de risc la dobândă”

3. Înregistrarea rambursării ratei scadente se face cu formula contabilă:a)

2911

Provizioane specifice

de risc la credite

= 7621

Venit. din provizioane

specifice de risc de credite

- 1.000

b)2027

Creanţe

ataşate

= 70213


trezorerie

- 1.000

c)2511

Beneficiar/ cont

curent

= 7029

Comisioane

- 1.000

d)6622

Chelt. cu proviz de

risc de dobânda

= 2912

Provizioane specifice de

risc la dobânda

- 1.000


110

4. Completaţi formula contabilă de înregistrare a rambursării ratei scadente şi a dobânzii aferente:

__A__

Depozite

la termen

= %

2027

Creanţe

ataşate

__B__

2.083

1.250

833

a) A= 2511 ” Beneficiar∕ cont. curent”; B= 2912 ” Provizioane specifice de risc la dobândă’

b) A=20215 ” Credite globale de exploatare”;B= 2511 “Beneficiar/ cont curent”

c) A= 2511 ” Beneficiar∕ cont curent”;B=20215 ” Credite globale de exploatare”

d) A= 2027 ” Creanţe ataşate”; B=2511”Beneficiar∕ cont curent”;

e) A= 2511 ” Beneficiar∕ cont curent”;B=2911 “Provizioane specifice de risc la credite”


a) Înregistrarea încasării comisionului de analiză:20215

Credite globale de

exploatare

= 2511

Beneficiar/ cont.

curent

- 50.000

b) Constituirea provizionului de risc de credite: 2911


de risc la credite

= 7621

Venit. din provizioane

specifice de risc de credite

- 10

0

c) Înregistrarea acordării creditului:

112

2511

Beneficiar/ cont.

curent

= 20215

Credite globale de

exploatare

- 1.200

d) Înregistrarea dobânzii de încasat:

2027

Creanţe

ataşate

= 70213


trezorerie

- 200

e) Nici un raspuns nu este correct.

6. Care din următoarele formule contabile nu este în concordanţă cu explicaţia dată:

a) Rambursarea ratei scadente:2511

Beneficiar/ cont.

curent

= 20215

Credite globale de

exploatare

- 1.200

b) Înregistrarea dobânzii de încasat:

2027

Creante atasate

= 70213

Dobanda la credite de

trezorerie

- 200

c) Înregistrarea constituirii provizionului de dobândă:6621

Chelt. cu proviz de

risc de credite

= 2911


risc de credite

- 1.000

d) Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte ;e) Nici un raspuns nu este corect.

113


Chelt. cu proviz de

risc de dobândă

= 2912


risc la dobândă

- 1.000

a) Constituirea provizionului de risc de credit ;b) Anularea provizionului de risc de dobândă ;c) Înregistrarea încasării comisionului de analiza;d) Anularea provizionului de credit;e) Constituirea provizionului de risc de dobândă.


Beneficiar/ cont. curent

= 7029

Comisioane

- 1.200

a) înregistrarea rambursării ratei scadente;b) înregistrarea de penalităţi aferente nerambursării la

termen ;c) înregistrarea încasării comisionului de analiză;d) înregistrarea acordării creditului;e) nici un răspuns nu este corect.

9. Completaţi următoarea formulă contabilă de înregistrare a încasării comisionului de analiză aferent unui credit de exploatare:

2511

Beneficiar/ cont. curent

= ______

_

- 1.200

a) 20215 “ Credite globale de exploatare”;b) 70213 ” Dobânzi la credite de trezorerie” ;c) 7621 ” Venit. din provizioane specifice de risc de

credite” ;d) 7029 “ Comisioane”;e) 7622 “Venit. din provizioane specifice de risc de dobândă.

114


Creanţe

ataşate

= 70213


trezorerie

- 1.200

a) Înregistrarea rambursării dobânzii aferente unui credit de trezorerie;

b) Înregistrarea anulări provizionului de risc de credit ;c) Înregistrarea dobânzii de încasat aferente unui credit de

trezorerie ;d) Înregistrarea acordării unui credit de trezorerie ;e) Nici un răspuns nu este corect.


Beneficiar-cont

curent

= 25336


- 1.200

a) Înregistrarea primirii cambiei; b) Înregistrarea restituirii garanţiei; c) Înregistrarea taxei de scont; d) Înregistrarea încasării scontului; e) Nici un răspuns nu este corect.

12. Înregistrarea remiterii cambiei emitentului în vederea achitării contravalorii acesteia se înregistrează astfel:

a)20111

Scont şi alte operaţiuni

asimilate

= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

b)

25336


= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

c)121 = 20111 - 1.200

116

Cont

corespondent


asimilated)

2511

Beneficiar-

cont curent

= %

376

Venituri în avans

7029

Comisioane

2.083

1.250

833


13. Înlocuiţi contul care lipseşte din formula contabilă de înregistrare a restituirii garanţiei:

______

_

= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

a) 20111 “ Sconturi şi operaţiuni asimilate”;b) 376 “Venituri în avans”;c) 121 “ Cont corespondent”;d) 25336 “ Alte depozite colaterale”;e) Nici un răspuns nu este corect.


a) Înregistrarea încasării scontului:20111


asimilate

= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

b) Înregistrarea restituirii garanţiei:2511 = 25336 - 1.200

117

Beneficiar-cont

curent


118

c) Înregistrarea cambiei la valoarea nominală:

25336


= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

d) Înregistrarea constituirii garanţiei:121

Cont

corespondent

= 20111


asimilate

- 1.200


15. Care din formulele contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată:

a) Înregistrarea încasării scontului:20111


asimilate

= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

b) Înregistrarea restituirii garanţiei:2511

Beneficiar-cont

curent

= 25336


- 1.200

c) Înregistrarea cambiei la valoarea nominală:

25336


= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

d) a + ce) a+b+c

119



asimilate

= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

a) Constituirea garanţiei;b) Restituirea garanţiei;c) Înregistrarea reţinerii taxelor aferente scontului;d) Înregistrarea încasării taxei de scont;e) Înregistrarea cambiei la valoarea nominală.

17. Completaţi formula contabilă de înregistrare a taxei de scont si a comisioanelor aferente:

___A___ = %

___B___

7029

Comisioane

2.083

1.250

833

a) A- 20111 “Scont şi alte operaţiuni asimilate”B – 376 “Venituri în avans”

b) A- 2511 “Beneficiar- cont curent”B- 376 “Venituri in avans”

c) A – 25336 “Alte depozite colaterale”B – 70211 “Dobânzi la operaţiunile de scont”

d) A- 2511 “Beneficiar-cont curent”B-121 “Cont corespondent”

e) A- 2511 “Beneficiar-cont curent” B- 70211 “Dobânzi la operaţiunile de scont”

121


Factoring

= 25211

Conturi de factoring disponibil

- 1.200

a) Înregistrarea restituirii garanţiei aferente operaţiunii de factoring;b) Înregistrarea creanţelor primite în factoring;c) Înregistrarea financiară a 75% din valoarea creanţelor;d) Înregistrarea încasării creanţelor de la plătitorul de drept;e) Nici un răspuns nu este corect.

19. Înlocuiţi contul care lipseşte în formula de înregistrare a returnării garanţiei rămase fără obiect:

________

_

= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

a) 25336 „Depozite pentru garanţii”;b) 20112 „Factoring”;c) 121 „BRD Cont corespondent”;d) 7029 „Comisioane”;e) Nici un răspuns nu este corect.

20. Înregistrarea încasării creanţelor de la plătitorul de drept se înregistrează astfel:

a)

25336


= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

b) 20112

Factoring

= 25211


- 1.200

c)

122

121

BRD – Cont corespondent

= 20112

Factoring

- 1.200

123

d)25211

Conturi de

factoring

disponibil

= %

2511

Beneficiar-cont curent

25336


7029

Comisioane

70212

Dobânzi de la op. de factoring

5000

3000

1000

500

500



a) Returnarea garanţiei:

25336


= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

b) Încasarea creanţelor de la plătitorul de drept:121


= 20112

Factoring

- 1.200

c) Returnarea garanţiei 20112

Factoring

= 25211


- 1.200

d) a + be) b + c

124

22. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată:

a) Returnarea garanţiei:

25336


= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 1.200

b) Încasarea creanţelor de la plătitorul de drept:121


= 20112

Factoring

- 1.200

c) Returnarea garanţiei 20112

Factoring

= 25211


- 1.200

d) a + be) b + c

23. Completaţi formula contabilă de înregistrare a finanţării imediate a factoringului mai puţin reţinerile:

25211

Aderent-cont

curent

= %

2511

Beneficiar-cont curent

___A___

___B___

70212

Dobânzi de la op. de factoring

5000

3000

1000

500

500

a) A – 25336 “Depozite pentru garanţii”B – 376 “Venituri inregistrate in avans”

125

b) A – 25211 “Cont de factoring”B – 70212 “Dobânzi la operaţiuni de factoring”

c) A – 25336 ”Depozite pentru garanţii”B – 7029 “Comisioane”

d) A – 25336 “ Depozite pentru garanţii”B – 70212 “Dobânzi la operaţiuni de factoring”

e) A – 20112 “Factoring”B – 376 “ Venituri înregistrate în avans”

24. Ce reflectă următoarea formulă contabilă:121


= 20112

Factoring

- 1.200

a) Returnarea garanţiei rămase fără obiect;b) Înregistrarea creanţelor primite în factoring;c) Încasarea creanţelor de la plătitorul de drept;d) Punerea la dispoziţie a sumei obţinute prin factoring în vederea utilizării ei;e) Nici un răspuns nu este corect.

25. Următoarea formulă contabilă reflectă:3716

Conturi indisponib. priv.

valori la incasare

= 2511

Beneficiar-cont

curent

- 10.200

a) Transmiterea CEC-ului spre încasare;b) Plata de către beneficiar a contravalorii CEC-ului;c) Înregistrarea primirii CEC-ului spre încasare;d) Primirea de către beneficiar a contravalorii CEC-ului;e) Compensarea între două bănci cu contravaloarea

CEC-ului.

126

26. Completaţi cu contul care lipseşte operaţia de înregistrare a dobânzii aferentă creditelor acordate clientelei:

_______

_

= 7022

Dob. de la credite acordate

clientelei

- 1.200

a) 7019 „Comisioane”;b) 2317 „Creanţe ataşate”;c) 591 „Profit şi pierdere”;d) 411 „Părţi în societăţi comerciale legate”;e) 7051 „Dobânzi de la credite subordonate la termen”.


a) înregistrarea acordării unui credit global de exploatare:

20215

Credite globale de

exploatare

= 2511/beneficiar

Conturi curente

- 1.000

b) constituirea provizionului de risc de dobândă:7622

Venituri din provizioane

din risc

de dobândă

= 2912


de risc de dobândă

- 1.000

c) înregistrarea unei cambii la valoarea nominală:20111


asimilate

= 2511/beneficiar

Conturi curente

- 1.000

127

d) înregistrarea încasării scontului după 4 zile:376

Venituri înregistrate în

avans

= 70211

Dobânzi la operaţiuni

de scont

- 1.000

e) Restituirea garanţiei aferentă cambiei:2511/beneficia

r

Conturi curente

= 25336

Depozite colaterale

- 1.000

28. Prin următoarea formulă contabilă se înregistrează:2821

Credite

îndoielnice

= 2811

Credite restante

- 1.000

a) transformarea creditelor restante în credite îndoielnice;

b) înregistrarea unui credit restant;c) transformarea creditelor îndoielnice în credite

restante;d) înregistrarea dobânzii pentru credite restante;e) nici un răspuns nu este corect.

29. Completaţi următoarea formulă contabilă de înregistrare a dobânzii aferente creditelor şi dobânzilor restante:

a) 7019 „Dobânzi la BNR”;b) 7812 „Dobânzi restante”c) 2511 „Conturi curente”d) 7051 „Dobânzi de la credite subordonate la termen”e) 4019 „Alte credite subordonate la termen”.

30. Următoarea formulă contabilă semnifică:514

Rez. generală pt

= 2812

Credite îndoielnice

- 1.000

128

risc de credit

a) Diminuarea capitalului social prin utilizarea rezervei generale pentru risc de credit;

b) Utilizarea rezervei generale pentru acoperirea creditelor îndoielnice;

c) Constituirea rezervei generale pentru acoperirea de pierderi;

d) Majorarea creditelor îndoielnice prin utilizarea rezervei generale pentru risc de credit;



a) Primirea unui CEC spre încasare de la un client:3716

Conturi

indisponibile

pentru valori

la încasare

= 3712

Valori primite la încasare

- 1.000

b) Înregistrarea acordării unui credit imobiliar de către bancă:

2051

Credite

investitori

= 2511/beneficiar

Conturi curente

- 1.000

c) Primirea de către beneficiarul unui CEC a contravalorii acestuia în contul curent:2511/beneficia

r

Conturi curente

= 3716

Conturi indisponibile pentru

valori la încasare

- 1.000

129

d) înregistrarea cumpărării de acţiuni:%

3031

Acţiuni şi alte titluri cu

venit variabil

60331

Cheltuieli de achiziţie

= 333

Conturile societăţilor

de bursă

2.15

0

2.00

0

150

e) înregistrarea creanţelor primite în factoring cu finanţare imediată:

20112

Factoring

= 25211

Conturi de factoring disponibile

- 1.000

130

CAPITOLUL IV

CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR

CU TITLURI

Contabilitatea operaţiunilor cu titluri se ţine cu ajutorul

conturilor din clasa IV denumită “Operaţiuni cu titluri şi

operaţiuni diverse”.

Titlurile reprezintă denumirea generică utilizată pentru

instrumentele financiare negociabile, emise sub formă materială

sau prin înscriere în cont14.

In categoria titlurilor sunt cuprinse:

- valorile mobiliare;

- titlurile de stat;

- titlurile de creanţe negociabile;

- titlurile de piaţă interbancară;

- alte creanţe reprezentate printr-un titlu, negociabil pe

piaţă.

Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile, emise în

formă materială sau evidenţiate prin înregistrări contabile care

conferă deţinătorilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului,

14 Ordinul privind aprobarea Planului de conturi pentru banci si a normelor metodologice de utilizare emise de M.F.P. si BNR nr. 1418 si 344 / ong 1997

131

în conformitate cu prevederile legale şi cu condiţiile specifice de

emisiune15.

In această categorie sunt cuprinse: acţiunilie, obligaţiunile,

instrumentele financiare derivate şi alte titluri de credit încadrate

de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în această categorie.

Titlurile de stat sunt instrumente financiare emise de

organele de specialitate ale administraţiilor publice centrale, în

general sub formă dematerializată, în scopul acoperirii

cheltuielilor bugetare.

In această categorie sunt incluse: bonurile de tezaur,

certificatele de trezorerie, obligaţiunile de stat.

Titlurile de creanţe negociabile sunt reprezentate de

certificatele de depozit, biletele de trezorerie şi alte titluri emise de

către bănci în baza unor reglementări specifice16.

Titlurile pieţei interbancare sunt instrumente financiare

emise de către bănci, fiind negociabile pe piaţa interbancară. Din

această categorie fac parte: biletul la ordin negociabil, certificatul

interbancar şi alte titluri emise şi negociabile pe piaţa interbancară.

În funcţie de tipurile de venit pe care le generează titlurile

pot fi:

a) cu venit fix;

b) cu venit variabil.

După scopul în care au fost achiziţionate, titlurile se

clasifică astfel:

a) titluri de tranzacţie;

b) titluri de plasament;

c) titluri de investiţii;

15 C. Dascalu, M. Botea, op. cit., p. 21716 M. Trandafir, op. cit., p. 176

132

d) părţi în societăţi comerciale legate;

e) titluri de participare;

f) titluri ale activităţii de portofoliu.

4.1. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie

Titlurile de tranzacţie sunt titluri cu venit fix sau cu

venit variabil, achiziţionate cu intenţia de a fi revândute pe termen

scurt sau în condiţiile în care nu există încă definită o intenţie cu

privire la perioada deţinerii17.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească simultan un

titlu pentru a putea fi considerat titlu de tranzacţie sunt18:

a) intenţia de tranzacţionare să se realizeze înainte de

scadenţă, de regulă în mai puţin de 6 luni;

b) titlurile să fie tranzacţionabile în orice moment pe o

piaţă lichidă;

c) preţul de piaţă al titlurilor să fie în orice moment

accesibil terţilor.

Evaluarea titlurilor de tranzacţie se face în trei momente,

şi anume:

- la intrarea în patrimoniu (conform standardelor

internaţionale IAS 30) la valoarea de achiziţie, aceasta

cuprinzând preţul de cumpărare şi cheltuielile de achiziţie

aferente;

17 A. Enciu, Contabilitate bancară, Curs ASE, p. 5918 C. Dascalu, M. Botea, op. cit., p. 218

133

- periodic se face reevaluarea acestora la preţul pieţei,

diferenţele favorabile fiind preluate pe venituri, iar cele

nefavorabile pe cheltuieli;

- la cesiunea titlurilor când se face la preţul de vânzare,

eventualele diferenţe între preţul de înregistrare şi preţul

de cesiune înregistrându-se ca venituri sau cheltuieli.

Contabilizarea operaţiunilor privind titlurile de tranzacţie

se face cu ajutorul contului 3021 “Titluri de tranzacţie”, cont de

activ, care se debitează odată cu intrarea în patrimoniu a titlurilor

de tranzacţie prin achiziţie şi se creditează odată cu cesiunea

acestora.

Soldul este debitor şi reflectă valoarea titlurilor de

tranzacţie aflate în patrimoniu la un moment dat.

Exemple

1) BCR Galaţi achiziţionează în noiembrie anul N, 5000

acţiuni “BRD Galaţi” la un preţ de 3 lei/acţiune, cheltuieli de

achiziţie aferente 1500 lei. La sfârşitul anului titlurile se

reevaluează stabilindu-se o valoare de piaţă de 3,5 lei /acţiune. In

februarie anul N+1, BCR vinde 1000 acţiuni la un preţ de vânzare

de 4,4 lei/acţiune, cheltuielile de vânzare 500 lei.

a) înregistrarea achiziţiei titlurilor de tranzacţie:

preţ de cumpărare: 5000 acţiuni*3 lei/ acţiune =

15.000lei

cheltuieli de achiziţie = 1500lei

preţ de achiziţie = 16.500 lei

134

30213

Acţiuni şi alte titluri

cu venit variabil

= 333

Conturile soc.

de bursă

- 16.500

b) înregistrarea reevăluarii titlurilor de tranzacţie

val. actuală : 5000 acţ. * 3,5lei = 17.500 lei

val. de achiziţie = 16.500 lei

Diferenţă favorabilă = 1000 lei

30213


cu venit variabil

= 7032

Venituri din titluri

de tranzacţie

- 1.000

c) înregistrarea vânzării acţiunilor:

preţ de vânz = 1000 acţ. *4,4 lei/acţiune = 4400lei

val. contab. = 1000 acţiuni *3,5lei/acţiune=3500lei

-----------------------------------------------------------------

Diferenţă favorabilă = 900lei

Cheltuieli de vânzare = 500 lei

Preţ vânzare final = 4400 – 500 = 3900 lei

333Conturile

societăţilor de bursă

= %30213

Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil

7032Venituri din titluri de

tranzacţie

3.9003.500

400

135

2) Se dau cu împrumut pentru 3 luni 1000 de titluri de

tranzacţie la valoarea de înregistrare de 30 lei/titlul. Dobânda

anuală pentru acest tip de împrumut este de 15 % încasabilă până

la sfârşitul perioadei. După 3 luni se încasează dobânda aferentă şi

se înregistrează restituirea titlurilor.

a) înregistrarea dării cu împrumut a titlurilor de tranzacţie:

3025

Titluri date cu împrumut

= 3021

Titluri de tranzacţie

- 3.000

b) înregistrarea dobânzii de încasat la titlurile de tranzacţie

date cu împrumut (pe luni cumulat):

Dob. de înc. (pe 3 luni) : [(30000*15%): 12] * 3= 1125 lei

30257

Creanţe

ataşate

= 7037

Venituri diverse din operaţiuni

cu titluri

- 1.125

c) încasarea dobânzii aferente titlurilor date cu

împrumut:

111

Cont curent la BNR

= 30257

Creanţe ataşate

- 1125

d) înregistrarea restituirii titlurilor de tranzacţie date

cu împrumut:

3021

Titluri de

tranzacţie

= 3025

Titluri date cu

împrumut

- 30.000

136

4.2. Contabilitatea operaţiunilor cu titluri

de plasament

Titlurile de plasament sunt titluri de valoare

achiziţionate cu intenţia de a le deţine o perioadă mai mare de şase

luni, dar fără ca această deţinere să implice o conservare până la

scadenţa lor19.

Ca şi titlurile de tranzacţie, ele sunt evaluate în mai multe

momente distincte, şi anume:

a) la intrarea în patrimoniu, la preţul de achiziţie,

exclusiv cheltuielile de achiziţie adiacente, acestea din urmă fiind

înregistrate în contabilitate la cheltuieli (ct. 60331 “Cheltuieli de

achiziţie” );

b) la inventariere, titlurile de plasament evaluându-se la

preţul pieţei;

c) la finele perioadei (lunar) când sunt evaluate la preţul

pieţei, eventualele diferenţe de curs bursier (favorabile sau

nefavorabile) înregistrându-se în contabilitate după cum urmează:

- diferenţele favorabile (valoarea de piaţă este

mai mare decât valoarea de înregistrare) nu se

înregistrează în contabilitate

- diferenţele nefavorabile (valoarea de piaţă este

mai mica decât valoarea de înregistrare), se înregistrează

în contabilitate.

d) la ieşirea din patrimoniu, la preţul de vânzare,

exclusiv cheltuielile privind vânzarea care se înregistrează separat

19 I. Garliceanu, M. Garliceanu, M. Cristea, Contabilitate bancară, E.D.P, Bucureşti, 1999, p. 122

137

în contabilitate în contul 6037 “Cheltuieli diverse din operaţiuni

cu titluri” sau 6039 “Comisioane”.

Diferenţele de curs înregistrate la vânzare sunt înregistrate

în contabilitate cu ajutorul contului de venituri şi cheltuieli: 70336

“Venituri din cesiune” şi 60336 “Pierderi din cesiune”.

Evidenţa în contabilitate a titlurilor de plasament se

realizează cu ajutorul contului 3031 “Titluri de plasament”, cont

de activ care se debitează cu intrarea în patrimoniu a titlurilor şi

se creditează odată cu vânzarea acestora. Soldul este debitor şi

reflectă titlurile de plasament aflate în patrimoniu la un mooment

dat.

Acest cont se desfăşoară pe analitice distincte, după cum

urmează:

303111 “Efecte publice şi valori asimilate”

30312 “Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix”

30313 “Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil”

30314 “Acţiuni proprii”

Pentru obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix se calculează

dobânzi înregistrate în contabilitate cu ajutorul contului 3037

“Creanţe ataşate”, iar pentru acţiuni şi alte titluri cu venit

variabil se calculează dividende, ele constituind venituri, fiind

înregistrate cu ajutorul contului 70333 “Dividende şi alte venituri

asimilate”.

138

Exemple

1) În data de 1 octombrie N, BCR Galaţi achiziţionează un

pachet de 500 acţiuni Petrom la preţul de 4 lei/acţiune. Plata se

face în aceeaşi zi, cheltuielile de achiziţie fiind în valoare de 150

lei.

La sfârşitul anului, acţiunile se evaluează stabilindu-se o

valoare de piaţă de 3,9 lei.

În februarie N+1 se vând 200 acţiuni la un preţ de vânzare

de 4,3 lei/acţiune, cheltuieli de vânzare 0,5 % din valoarea

tranzacţiei. Încasarea contravalorii acţiunilor vândute se face în

aceeaşi zi.

In martie N+1 se încasează dividende aferente de 500 lei.

a) înregistrarea cumpărării acţiunilor:

preţ de cump = 500 acţiuni *4lei/acţiune = 2000 lei

cheltuieli de achiziţie =150 lei

-------------------------------------------

total de plată = 2150 lei

%

30313


venit variabil

60331


= 333


de bursă

2.150

2.000

150

b) înregistrarea reevaluării acţiunilor la sfârşitul anului:

139

val contabilă = 500 acţiuni * 4lei / acţ. = 2000 lei

val de piaţă = 500 acţiuni * 3,9 lei /acţ = 1950 lei

----------------------------------------------------------------

Diferenţă nefavorabilă (depreciere) = 50 lei rezultă constituirea

unui provizion de depreciere

66311

Chelt cu proviz pt.

depr titlurilor de

plasament

= 39113

Proviz pentru

deprecierea actiunilor şi

a altor titluri

- 50

c) înregistrarea vânzării acţiunilor

val contabilă = 200 acţiuni * 4 lei / acţiune = 800 lei

preţ de vânz = 200 acţiuni * 4,3 lei / acţ = 860 lei

--------------------------------------------------------------------

Diferenţă favorabilă (venit) = 60 lei

333

Conturile

societăţilor la bursă

= %

30313


venit variabil

70336

Venituri din cesiune

titluri de plasament

- 860

800

60

140

d) înregistrarea cheltuielilor de vânzare aferente:

cheltuieli de vânzare = 860 lei * 0,5% = 4,3 lei

60336

Pierderi din cesiune titluri

cu venit fix

= 333

Conturile soc. de

bursă

- 4,3

e) înregistrarea încasării de dividende:

333

Conturile soc. de bursă

= 70333

Dividende şi venituri

asimilate

- 500

f) anulare provizion:

39113

Proviz pt depr

actiunilor şi a altor

titluri

= 76311

Venituri din provizioane

pentru deprecierea titlurilor

de plasament

- 20

2) BCR Galaţi cumpără la 1 octombrie N 1200 obligaţiuni

de la BRD Galaţi cu o valoare nominală de 50 lei / obligaţiune,

preţ de achiziţie 57 lei/obligaţiune. Dobânda aferentă acestora este

de 20% anual, cupon scurs 4000 lei, cupon rămas 8000 lei.

Cheltuielile la achiziţie au fost de 30 lei. Scadenţa cuponului este

la 1 iunie N+1.

La sfârşitul anului obligaţiunile se reevaluează, stabilindu-

se o valoarea de piaţă de 53 lei/obligaţiune. La 15 ianuarie se

încasează dobânda aferentă anului N.

141

La 1 februarie se vând obligaţiunile la un preţ de vânzare

de 59 lei / obligaţiune, cheltuielile de vânzare aferente 50 lei.

a) înregistrarea cumpărării obligaţiunilor

val. nominală = 50 lei * 1200 oblig = 60.000 lei

preţ achiziţie = 57 lei * 1200 obligaţiuni = 68.400 lei

cupon scurs (se plăteşte vânzătorului şi se recuperează de la

emitent) = 4000 lei

cheltuieli de achiziţie = 30 lei

Total de plată = 72.430 lei

%

30312

Obligaţiuni şi alte

titluri cu venit fix

30372

Creanţe ataşate

60331


= 333

Conturile


72.430

68.400

4000

30

b) la 31 decembrie se înregistrează dobânda aferentă

anului N:

Dob. lunară = [(1200oblig*50 lei)*20%]/ 12 x3 = 3000 lei

30372

Creanţe ataşate

= 70331


de plasament –

dobânzi

- 3.000

d) la 31 decembrie se reevaluează obligaţiunile:

142

val. contabilă = 1200 oblig * 57 lei/oblig. = 68400lei

val. de piaţă = 1200 oblig * 53 lei/oblig. = 63600 lei

Diferenţă nefavorabilă = 4800 lei => constituirea unui provizion

pentru depreciere

66311

Chelt cu proviz. pt.

depr titlurilor de

plasament

= 39112

Proviz pt. depr.

oblig. si a altor titluri

cu venit fix

- 4.800

e) la 15 ianuarie se înregistrează încasarea dobânzii

aferentă anului N:

333


de bursă

= 30372

Creanţe ataşate

- 7.000

e) la 30 ianuarie se înregistrează dobânda aferentă lunii

ianuarie:

30372

Creanţe ataşate

= 70331

Ven din titl. de

plasam –dobânzi

- 1.000

f) la 1 februarie se înregistrează vânzarea obligaţiunilor:

preţ de vânz.= 1200 oblig. * 59 lei / oblig. = 70800lei

val contabilă=1200oblig.*57 lei/oblig. = 68400lei

Diferenţă favorabilă (venit) = 2400lei

Cupon scurs = 1000 lei

333 = % 71.800

143

Conturile


30212

Oblig. şi alte titluri cu

venit fix

30372

Creanţe ataşate

70336

Venituri din cesiunea

titl. de plasament

68.400

1000

2400

g) înregistrarea cheltuielilor cu vânzarea:

60336

Pierderi din cesiune titluri

cu venit fix

= 333

Conturile soc. de

bursă

- 50

h) anularea provizionului rămas fără obiect

39112

Proviz. pentru

deprecierea oblig. şi a

altor titluri cu venit fix

= 76311

Venituri din proviz

pt. depr titlurilor de

plasament

- 4.800

144

4.3. Contabilitatea operaţiunilor cu titluri

de investiţii

Titlurile de investiţii sunt titluri cu venit fix, achiziţionate

de bancă în vederea păstrării lor pe o perioadă îndelungată de

timp, de obicei până la scadenţa acestora.

Gestionarea de către bănci a portofoliului de titluri de

investiţii presupune evaluarea acestora20:

- la intrarea în patrimoniu, la valoarea de achiziţie,

formată din preţul de cumpărare, exclusiv cheltuielile

de achiziţie ) de tipul comisioanelor şi a altor

cheltuieli similare) şi dobânzile calculate pentru

perioada scursă ( care se înregistrează în contul

“Creanţe ataşate”);

- la valoarea de achiziţie (valoarea din ziua

transferului, respectiv preţul pieţei);

- periodic – la preţul pieţei, caz în care:

- diferenţele favorabile nu se înregistrează în

contabilitate

- pentru diferenţele nefavorabile nu se constituie

de regulă, provizioane; acestea se pot constitui

pentru deprecierea titlurilor de investiţie în

situaţia unei posibile vânzări a titlurilor de

investiţie înainte de scadenţă sau în caz de

faliment emitentului titlurilor respective;

20 M. Trandafir, op. cit., p. 188

145

- - la inventariere – evaluarea se realizează potrivit

regulilor aplicabile titlurilor de plasament.

Contabilizarea operaţiunilor cu privire la titlurile de

investiţii se face cu ajutorul contului 304 “ Titluri de investiţii”

desemnat pe conturi sintetice de grad II după cum urmează:

304 Titluri de investiţii

3041 Titluri de investiţii

3045 Titluri date cu împrumut

3046 Diferenţe de conversie

3047 Creanţe ataşate.

Contul 3041 “Titluri de investiţii” este un cont de activ

care se debitează cu valoarea titlurilor de investiţii intrate în

patrimoniu şi se creditează cu valoarea titlurilor de investiţii iesite

din patrimoniu. Soldul este debitor şi reflectă titlurile de investiţii

aflate în patrimoniu la un moment dat.

Exemple:

1) Pe 1 februarie N, BCR Galaţi cumpără 500

obligaţiuni cu o valoare nominală de 4 lei / obligaţiune, preţ

de achiziţie 4,3lei / obligaţiune, cheltuieli de achiziţie 1% din

valoarea tranzacţiei, dobânda 25%, dobânzi scurse în valoare

de 208 lei. Dobânda se plăteşte în septembrie N+1.

La 31 decembrie se reevaluează titlurile, valoarea de piaţă

fiind 4,5 lei.

146

a) înregistrarea achiziţiei titlurilor:

preţ de cumpărare = 500 oblig* 4,3 lei = 2150 lei

dobânzi scurse = 208 lei

cheltuieli de achiziţie = 21,5 lei

total de plată = 2379,5 lei

%

3041

Titluri de investiţii

3047

Creanţe ataşate

60341

Cheltuieli de

achiziţie

= 333

Conturile societăţilor de

bursă

2.379,

5

2.150

208

21,5

b) înregistrarea dobânzii lunare în perioada 28 februarie –

decembrie N:

dob lunară =[(1500 oblig*4lei) * 25%] : 12 = 41,67 lei

dobânda = 41,67 * 11 luni = 458,3 lei

3047

Creanţe ataşate

= 70431


de investiţii

- 458,3

147

c) la 31 decembrie se reevaluează titlurile:

val. de plată :500 oblig. * 4,5 lei / oblig. = 2250lei

val contabilă :500 oblig. * 4,3 lei / oblig. = 2150 lei

Diferenţă favorabilă = 100 lei=> nu se înregistrează în

contabilitate

d) se înregistrează dobânda pentru perioada ianuarie N+1

– septembrie N+1:

dobânda = 41,67 lei * 9 luni = 375, 03 lei

3047

Creanţe ataşate

= 70431


de investiţie –

dobânzi

- 375,03

h) rambursarea titlurilor:

500 obligaţiuni * 4 lei = 2000 lei

%

333


bursă

60341

Chelt. de achizitie

= 3041


- 2.150

2000

150

i) încasarea dobânzii aferente:

333

Conturile

societăţilor de

bursă

= 3047

Creanţe ataşate

- 1.041,33

148

4.4. Teste grilă

1. Se cunosc următoarele date privitoare la titlurile de tranzacţie :- preţ de cumpărare = 20000 lei- cheltuieli de achiziţie = 2000 lei

Completaţi formula contabilă de înregistrare a achiziţiei titlurilor de tranzacţie .

A

= 333


de bursă

- B

a ) A = 30213 – Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil ; B = 20000 lei;b) A = 3031 - Titluri de plasament ; B = 22000 lei ;c) A = 30213 - Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil ; B = 22000 lei ;d) A = 60331 – Cheltuieli de achiziţie ; B = 22000 lei .

2. Să se completeze următoarea formulă contabilă de înregistrare a vânzării titlurilor de tranzacţie :

333


de bursă

= %

30213


venit variabil

…….A……

4.50

0

4.20

0

300

a) A = 70336 - Venituri din cesiune ;

149

b) A = 7032 - Venituri din titluri de tranzacţie ;c) A = 7033 - Venituri din titluri de plasament ;d) A = 1011 - Casa în lei ;e) A = 39113 - Provizioane pt. deprecierea acţiunilor şi a

altor titluri .

3. Ce semnifică următoarea formulă contabilă :30213


venit variabil

= 7032

Venituri din titluri de

tranzacţie

- 50

0

a) Înregistrarea vânzării acţiunilor;b) Înregistrarea cumpărării acţiunilor;c) Înregistrarea reevaluării titlurilor de tranzacţie;d) Înregistrarea încasării de dividende;e) Înregistrarea dării cu împrumut a titlurilor de tranzacţie.

4. Completaţi formula de înregistrare a dobânzii de încasat la titlurile date cu împrumut :

…..A…. = …..B….. - 1500

a) A = 30257 –Creanţe ataşate B = 7032 - Venituri din titluri de tranzacţie;b) A = 7037 -Venituri din div. op. cu titluri B = 30257 – Creanţe ataşate;c) A = 30257 - Creanţe atasate B = 7037 - Venituri din div. op. cu titluri ;d) A = 3025 - Titluri date cu împrumut B = 7037 Venituri din div. op. cu titluri;e) Nici un răspuns corect.

5. Se vând 100 acţiuni achiziţionate anterior la un cost de achiziţie de 3 lei/acţiune cu preţ de vânzare de 3.5 lei/acţiune. Completaţi formula contabilă de înregistrare a acţiunilor vândute.

150

___A__

_

= %

30213

Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil

7032

Venituri din titluri de tranzacţie

33

0

B

C

a) A = 111 – Cont curent la BNRB = 300C = 30 ;

b) A= 333 - Conturile soc. de bursaB = 350C = - 20 ;

c) A = 333 - Conturile soc. de bursaB= 300C= 30;

d) A = 1011 – Casa în leiB = 300C= 30 .

6. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată :

a) Înregistrarea dobânzii de încasat la titlurile de tranzacţie date cu împrumut:

333


= 30257

Creanţe

ataşate

- 1125

151

b) înregistrarea vânzării acţiunilor;333


de bursă

= %

30213


venit variabil

7032


tranzacţie

630

0

590

0

400

c) constituirea unui provizion de depreciere:39112

Proviz. pentru

deprecierea oblig. şi a

altor titluri cu venit fix

= 76311

Venituri din proviz pt.

depr titlurilor de

plasament

- 4.80

0

d) încasarea dobânzii aferente titlurilor date cu împrumut;

111

Cont curent la BNR

= 30257

Creanţe

ataşate

- 1125


7. Ce semnifică următoarea operaţiune :3047

Creanţe

ataşate

= 70341


investiţie –dobânzi

- 375,0

3

a) Înregistrarea dobânzii de încasat la un titlu de investitii;

152

b) Înregistrarea dobânzii de plătit la un titlu de investiţii;c) Plata dobânzii la un titlu de investiţii;d) Înregistrarea diferenţelor de curs favorabile la un titlu

de investiţii ;e) Nici un răspuns nu este corect.

8. Ce semnifică următoarea înregistrare contabilă:%

3041


3047

Creanţe ataşate

60341

Cheltuieli de

achiziţie

= 333


bursă

2.379,

5

2.150

208

21,5

a) Înregistrarea vânzării obligaţiunilor;b) Înregistrarea vânzării acţiunilor;c) Înregistrarea achiziţiei titlurilor de investiţii;d) Înregistrarea cheltuielilor cu vânzarea obligaţiunilor;e) Rambursarea titlurilor.

9. Completaţi formula contabilă de înregistrare a încasării dobânzii aferente titlurilor de investiţii :

333


= ___A____

Creanţe

ataşate

- 1125

a) A – 3041 - Titluri de investiţii;b) A – 70431 – Venituri din titluri de investiţii;c) A – 3047 – Creanţe ataşate;d) A – 7032 - Venituri din titluri de tranzacţie;e) Nici un răspuns corect

153


a) Înregistrarea achiziţiei titlurilor de investiţii %

3041


3047

Creanţe ataşate

60341

Cheltuieli de

achiziţie

= 333


bursă

2.379,

5

2.150

208

21,5

b) Rambursarea titlurilor de investiţii:3041

Titluri de investitii

= 333

Conturile soc. de

bursa

- 458,

3

c) Încasarea dobânzii aferente titlurilor de investiţii:3047

Creanţe

ataşate

= 333

Conturile soc. de

bursa

- 375

d) rambursarea titlurilor de investiţii:

333


= 3041


- 1125


11. Cu ajutorul cărei operaţiuni se înregistrează vânzarea titlurilor de tranzacţie când preţul de vânzare este superior celui din contabilitate:

155

a)%

333


de bursă

6032

Pierderi la titluri de

tranzacţie

= 30213


venit variabil

360

0

300

0

600

b)3021


= 3025

Titluri date cu

imprumut

- 150

0

c)333


de bursă

= %

30213


venit variabil

7032

Ven din titl. de tranzacţie

630

0

590

0

400

d)30257

Creante

ataşate

= 7037

Venituri diverse din

operatiuni cu titluri

- 1500


156

12. Să se completeze următoarea formula contabilă de înregistrare a achiziţiei titlurilor de tranzacţie:

30213


venit variabil

= _________ - 50

0

a) 7032 “Venituri din titluri de tranzacţie”;b) 60331 “Cheltuieli de achiziţie a titlurilor de plasament”;c) 333 “Conturile societăţilor de bursă”;d) 1011 “Casa în lei”;e) Nici un răspuns nu este corect.

13. Să se completeze următoarea formulă contabilă de înregistrare a vânzării titlurilor de tranzacţie:

333


bursă

= %

________

7032

Ven din titl. de

tranzacţie

630

0

590

0

400

a) 30213 “Acţiuni si alte titluri cu venit variabil”;b) 7037 “Venituri diverse din operaţiuni cu titluri”;c) 30257 “Creanţe ataşate”;d) 1011 “ Casa în lei”;e) Nici un răspuns nu este corect.

14. Următoarea formulă contabilă semnifică:30213 = 333 - 550

157


venit variabil


de bursă

0

158

a) Achiziţia titlurilor de tranzacţie;b) Vânzarea titlurilor de tranzacţie;c) Încasarea de dividende;d) Anularea provizionului;e) Reevaluarea titlurilor.

15. Cu ajutorul cărei formule contabile se înregistrează reevaluarea titlurilor de tranzacţie:

a)30213


venit variabil

= 333


de bursă

- 550

0

b)30213


venit variabil

= 7032


tranzacţie

- 550

0

c)60331

Cheltuieli de achiziţie a

titlurilor de plasament

= 333


de bursă

- 550

0

d) %

30213


venit variabil

60331


= 333


de bursă

2.30

0

2.15

0

150


159

16. Cu ajutorul cărei formule contabile se înregistrează vânzarea titlurilor de tranzacţie:

a)333


de bursă

= %

30213


venit variabil

7032


630

0

590

0

400

b)60331



= 333


de bursă

- 550

0

c)%

30213


venit variabil

60331


= 333


de bursă

2.30

0

2.15

0

150d)

30213


venit variabil

= 333


de bursă

- 550

0


160


a) Înregistrarea reevaluării titlurilor de tranzacţie:30213


venit variabil

= 7032


tranzacţie

- 550

0

b) Înregistrarea achiziţiei acţiunilor:333


de bursă

= %

30213


venit variabil

7032


630

0

590

0

400

c) Înregistrarea vânzării titlurilor de tranzacţie:30213


venit variabil

= 333


de bursă

- 550

0

d) Înregistrarea încasării de dividende:60331



= 333


de bursă

- 550

0


161


a) Înregistrarea achiziţiei titlurilor de tranzacţie:30213


venit variabil

= 333


de bursă

- 550

0

b) Înregistrarea reevaluării titlurilor de tranzacţie:30213


venit variabil

= 7032


tranzacţie

- 550

0

c) Înregistrarea cheltuielilor de vânzare aferente tilturilor tranzacţionate:

60336

Pierderi din cesiunea

titlurilor cu venit fix

= 333


de bursă

- 550

0

d) Anularea provizionului pentru deprecierea titlurilor de plasament:

39113

Proviz. pentru

deprecierea acţiunilor

= 76311

Venituri din

provizioane pt.

deprecierea titlurilor

de plasament

- 550

0


162

19. Care din următoarele formule contabile sunt în corcondanţă cu explicaţia dată:

a) inregistrarea achiziţiei acţiunilor:

333


de bursă

= %

30313


venit variabil

70336

Ven din cesiune

630

0

590

0

400

b) Înregistrarea încasării de dividende:60336

Pierderi din cesiune

= 333


de bursă

- 5500

c) Înregistrarea diferenţei favorabile la reevaluarea acţiunilor:66311

Cheltuieli cu

provizioane

= 39113

Provizioane pentru

deprecierea acţiunilor

- 550

0

d) Înregistrarea cheltuielilor de vânzare aferente titlurilor tranzacţionate:60336


titlurilor cu venit fix

= 333


de bursă

- 550

0


163

20. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată :

a) Înregistrarea achiziţiei de acţiuni:333


de bursă

= %

30313


venit variabil

70336

Ven din cesiune

630

0

590

0

400

b) Înregistrarea vânzării acţiunilor:333


de bursă

= %

30313


venit variabil

70336

Ven din cesiune

630

0

590

0

400

c) constituirea unui provizion pentru deprecierea acţiunilor:

60311

Cheltuieli cu

provizioane

= 39113

Proviz pt depr acţ.

- 550

0

d) Înregistrarea dividendului de plătit:333 = 70333 - 550

164


bursă


asimilate

0


21. Următoarea formulă contabilă semnifică:333


bursă

= 70333


asimilate

- 550

0

a) Vânzarea de acţiuni;b) Cumpărarea de acţiuni;c) Înregistrarea de provizion pentru deprecierea titlurilor;d) Înregistrarea cheltuielilor de vânzare aferente vânzării

de acţiuni;e) nici un răspuns nu este corect.


a) înregistrarea reevaluării titlurilor de tranzacţie:

333


= 30213


cu venit variabil

- 150

0

b) înregistrarea vânzării acţiunilor:30213


venit variabil

= 7032


tranzacţie

- 1.000

c) înregistrarea achiziţiei titlurilor de tranzacţie:333


= 7032


tranzacţie

- 1.000

165

d) înregistrarea dării cu împrumut a titlurilor de tranzacţie:3021


= 3025

Titluri date cu impr.

- 1.000

e)Nici un răspuns nu este corect.

23. Înregistrarea cumpărării de acţiuni prin intermediul unei firme specializate de intermediere se face cu ajutorul următoarei formule contabile:

a) 30213

Acţiuni şi alte

titluri cu venit

variabil

= 7032


- 1.000

b) 30213

Acţiuni şi alte

titluri cu venit

variabil

= 333

Conturile soc de bursă

- 1.000

c) 333

Conturile

societăţilor de

bursă

= 30213

Acţiuni şi alte titluri cu venit

variabil

- 1.000

d) 333

Conturile

societăţilor de

bursă

= 7032


- 1.000


166

CAPITOLUL V

CONTABILITATEA VALORILOR

IMOBILIZATE

Valorile imobilizate sunt bunurile şi alte active destinate

a servi activităţii băncii pe perioadă îndelungată. Ele se

materializează sub formă de:

- imobilizări necorporale;

- imobilizări corporale

- imobilizări financiare;

- imobilizări date în leasing sau locaţie simplă.

5.1. Contabilizarea operaţiunilor privind imobilizările

necorporale

Imobilizările necorporale sunt reprezentate de fondul

comercial, cheltuielile de constituire, concesiuni, brevete, licenţe

şi alte imobilizări necorporale.

Fondul comercial este partea din fondul de comerţ care

nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care

concură la menţinerea sau la dezvoltarea potenţialului băncii, cum

sunt: clientela, vadul, reputaţia şi alte elemente necorporale.21

Cheltuielile de constituire apar odată cu înfiinţarea

băncii şi constau din taxe de înmatriculare, emiterea şi vânzarea de

21 I. Galiceanu, M. Garliceanu, M. Cristea, op. cit., p. 164

167

acţiuni, cheltuieli de publicitate şi reclamă etc. (vezi legea

contabilităţii)

Evidenţa în contabilitate a imobilizărilor necorporale se

face cu ajutorul contului 441 „Imobilizări necorporale de

activităţi de exploatare” şi a contului 451 „Imobilizări

necorporale în afara activităţii de exploatare”, ambele fiind

conturi de activ, care se debitează prin intrarea mobilizărilor

necesare în patrimoniu şi se creditează la ieşirea lor. Soldurile

sunt debitoare şi reflectă valoarea imobilizărilor necorporale

existente.

Contul 441 „Imobilizări necorporale ale activităţii de

exploatare” se desfăşoară în conturi sintetice de gradul II, pe

tipuri de imobilizări necorporale, astfel:

4411 – „Fond comercial”

4412 – „Cheltuieli de constituire”

4419 – „Alte imobilizări necorporale ale activităţii de

exploatare”

Amortizarea imobilizărilor necorporale se înregistrează în

contabilitate cu ajutorul grupei 46 de conturi intitulată

„Amortizări privind imobilizările”, respectiv prin intermediul

conturilor:

- 4611 „Amortizarea imobilizărilor necorporale,

desfăşurat pe următoarele analitice:

• 46111 – Amortizarea fondului comercial;

• 46112 – Amortizarea cheltuielilor de

constituire;

• 46119 – Amortizarea altor imobilizări

necorporale;

168

- 4621 „Amortizarea imobilizărilor necorporale în afara

activităţii de exploatare”

Exemplu:

Se înregistrează cheltuieli cu înfiinţarea firmei X, în

valoare de 5000 lei, plătibile 50% din numerar şi 50% în contul

curent al beneficiarului. Se înregistrează amortizarea cheltuielilor

de constituire în fiecare lună, timp de 5 ani. După amortizarea lor

completă se scot din evidenţă:

a. înregistrarea intrării în patrimoniu a cheltuielilor de

constituire şi plata acestora:

4412

Cheltuieli de constituire

= % - 5.000

101

Casa (lei)

- 2.500

2511 / beneficiar

Conturi curente

- 2.500

b. înregistrarea amortizării lunare (timp de 5 ani):

Am=(5000 / 5 ani / 12 luni = 83,3 lei

651

Cheltuieli cu

amortizările

imobiliz.

necorporale

= 46112

Amortizarea cheltuielilor

de constituire

- 83,3

169

c. scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de constituire

amortizate complet:

46112

Amortizarea cheltuielilor

de constituire

= 4412

Cheltuieli de

constituire

- 5000

5.2. Contabilizarea operaţiunilor privind

imobilizările corporale

Imobilizările corporale sunt reprezentate de acele bunuri

economice cu conţinut material existente în patrimoniul

instituţiilor de credit, care formează baza tehnică în vederea

obţinerii de venituri în concordanţă cu obiectul de activitate al

acestora. Acestea sunt reprezentate de terenuri şi mijloace fixe.

Contabilitatea imobilizărilor corporale se ţine cu ajutorul

următoarelor conturi:

442 – „Imobilizări corporale ale activităţii de

exploatare”

452 – „Imobilizări corporale în afara activităţilor de

exploatare

Ambele sunt conturi de activ care se debitează odată cu

intrarea în patrimoniu a imobilizărilor corporale şi se creditează

odată cu ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor corporale. Soldul

este debitor şi reflectă imobilizările corporale aflate în patrimoniu

la un moment dat.

170

Amortizarea imobilizărilor corporale se înregistrează în

contabilitate cu ajutorul grupei 46 de conturi intitulată

„Amortizări privind imobilizările”, respectiv prin intermediul

conturilor:

- 4612 „Amortizarea imobilizărilor corporale,

desfăşurat pe următoarele analitice:

o 46121 Amortiz amenaj. de terenuri

o 46122 Amortiz cladirilor

o 46123 Amortiz constr. speciale

o 46124 Amortiz maşinilor, utilajelor si

instalaţiilor. de lucru

o 46125 Amortiz ap. şi instal de măsurare,

control şi reglare

o 46126 Amortiz mijl de transport

o 46127 Amortiz uneltelor, dispoz. instrum,

mob., ap birotică

o 46128 Am. altor active corp mobile

- 4622 „Amortizarea imobilizărilor corporale în afara

activităţii de exploatare”, desfăşurat de asemenea pe

analitice distincte ca şi contul 4612.

Mijloacele fixe, la intrarea în patrimoniu, se înregistrează

în contabilitate la valoarea de intrare prin care se înţelege:22

a. costul de achiziţie, pentru mijloacele fixe procurate

cu titlu oneros;

b. costul de producţie pentru mijloacele fixe construite

sau produse de instituţiile de credit;

22 Legea contabilităţii nr. 82/91, republicată

171

c. valoarea actuală estimată la intrarea în patrimoniu,

ţinând seama de valoarea mijloacelor fixe cu

caracteristici tehnice similare sau apropiate pentru

mijloacele fixe obţinute cu titlu gratuit;

d. valoarea de aport (utilitate) acceptată de părţi, pentru

mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia

asocierii, fuziunii, conform statutelor şi contractelor;

e. valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru

mijloacele fixe reevaluate în baza unei dispoziţii

legale exprese.

Exemplu:

Se achiziţionează de către BCR Galaţi un mijloc de

transport pentru activitatea de exploatare în valoare de 25.000 lei

de la terţi, TVA 19%. Mijlocul fix se amortizează pe o perioadă de

10 ani. După 5 ani mijlocul fix se vinde la un preţ de vânzare de

20.000 lei, TVA 19%.

a. înregistrarea achiziţiei mijlocului de transport:

% = 3566

Alţi creditori diverşi

- 29.750

44225

Mijloc de transport

25.000

4426

TVA deductibilă

4750

172

b. înregistrarea lunară a amortizării (timp de 5 ani):

Am = 25.000 / 10 ani = 2500 / an

Am (5 ani) = 2500x5 = 12.500 lei

625

Cheltuieli cu amortiz

imobiliz. corporale

= 46126

Amortizarea

imobilizărilor

corporale

- 12.500

c. vânzarea mijlocului fix:

3556

Alţi debitori

diverşi

= % 23.800

7461

Venituri din cesiunea

imobilizărilor corporale şi

necorporale

- 20.000

4427

TVA colectată

- 3.800

d. scoaterea din evidenţă a mijlocului de transport

vândut:

Vi = 25.000V amortizare = 12.500V rămasă = 12.500

% = 4425

Mijl de

- 25.000

173

transp4612

Amortizarea imobilizărilor corporale

- 12.500

6461Chelt din cesiunea imobiliz. corp şi

necorp

- 12.500


imobilizările financiare

Imobilizările financiare reprezintă utilizări pe termen

lung ale capitalului social disponibil şi a altor resurse sub

următoarele forme:

- credite subordonate

- părţi în societăţi comerciale legate;

- titluri de participare;

- titluri ale activităţii de portofoliu etc.

Creditele subordonate sunt credite pe termen lung pentru

care banca acceptă ca drepturile sale să fie restituite numai după

satisfacerea celorlalţi creditori, în caz de lichidare, sau acceptă

suspendarea drepturilor sale în caz de redresare juridică, până la

sfârşitul perioadei de redresare.

Din această categorie fac parte:

- creditele participative;

- alte credite subordonate la termen;

- credite pe perioadă nedeterminată.

174

Evidenţa contabilă a creditelor subordonate se ţine cu

ajutorul grupei de conturi 40 „Credite subordonate”, care cuprinde

conturile:

401 – „Credite subordonate la termen”

402 – „Credite subordonate pe perioadă nedeterminată”

407 – „Creanţe ataşate”

Contul 407 „Creanţe ataşate” ţine evidenţa dobânzilor

aferente creanţelor subordonate. Toate conturile prezentate mai

sus sunt (în afară de 407) conturi de activ. Se debitează cu

intrarea în patrimoniu a imobilizărilor financiare şi se creditează

cu ieşirea din patrimoniu a acestora. Soldul este debitor şi reflectă

imobilizările financiare de natura creditelor subordonate aflate în

patrimoniu la un moment dat.

Exemplu:

1. Se evidenţiază acordarea unui credit subordonat la

termen, către o altă instituţie de 200.000 lei, perioada de

rambursare fiind de 5 ani, dobândă 10% pe an. După 4 ani, 20%

din creditul acordat şi cu dobânzile aferente devin părţi în

societăţile comerciale legate. Dobânzile aferente diferenţei de 80%

din creditul subordonat nu se achită în termen drept care se

transformă în dobânzi restante. Se rambursează creditul acordat şi

dobânzile restante aferente.

175

a. înregistrarea acordării creditului subordonat la termen:

4019

Alte credite subordonate la

termen

= 2511 /

beneficiar

Cont curent

- 20.000

b. înregistrarea dobânzii aferente (pe 4 ani)

Dobânda = 200.000*10%=20.000 lei / an

Dobânda / 4 ani = 20.000*4=80.000 lei

407

Creanţe

ataşate

= 7051

Dobânzi de la creditele

subordonate la termen

- 80.000

c. înregistrarea transformării a 20% din credit şi a

dobânzilor aferente în părţi în societăţile comerciale

legate.

Credit 20%*200.000 = 40.000 leiDobânzi = 80.000 lei

Total = 120.000 lei

411Părţi în societăţi

comerciale legate

= % 120.000

4019Alte credite


- 40.000


- 80.000

176

d. înregistrarea dobânzii pentru anul 5 aferent creditului:

160.000 x 10% = 16.000 lei

407

Creanţe

ataşate

= 7051

Dobânzi de la creditele


- 16.000

e. înregistrarea dobânzilor aferente creditelor la dobânzi

restante:

4812

Dobânzi restante

= 407

Creanţe ataşate

- 16.000

f. rambursarea creditului şi a dobânzilor restante:

Credit restant = 80%*200.000=160.000

2511 /

beneficiar

Cont curent

= % 176.00

0

4019


termen

- 160.000

4812

Dobânzi restante

- 16.000

Părţile în societăţile comerciale legate se constituie sub

forma valorilor imobilizate în acţiuni şi în alte titluri cu venit

variabil. Acestea pot fi deţinute de către o instituţie de credit în

cadrul unei societăţi comerciale, dar nu mai mult de 50% din

fondurile acestora pot fi afectate pentru astfel de investiţii.

177

Titlurile de participare reprezintă acţiuni şi alte titluri cu

venit variabil a căror deţinere de durată, este considerată utilă

activităţii instituţiei de credit. Trebuie respectată însă una dintre

următoarele condiţii:

- să reprezinte 10% sau mai mult din capitalul unei

societăţi, fără ca aceasta să fie controlată într-o

manieră excesivă;

- să reprezinte mai puţin de 10% din capitalul unei

societăţi, în condiţiile în care este respectată una din

următoarele cerinţe:

o există administratori sau conducere comună

cu societatea emitentă;

o societatea emitentă deţine o parte din acţiunile

emise de instituţiile de credit;

o persoanele fizice sau juridice care conduc

grupul din care fac parte instituţia de credit şi

societatea comercială practică o decizie unică.

Titlurile activităţii de portofoliu sunt reprezentate de

acţiuni şi alte titluri cu venit variabil definite de o bancă pe o

perioadă îndelungată în vederea realizării de venituri financiare

sub forma de dobânzi sau dividende.

Exemplu:

BCR Galaţi cumpără titluri de participare în valoare de

80.000 lei (1000 titluri * 8 lei / titlu) de la BRD Galaţi, banca

neavând cont corespondent în BRD, plata efectuându-se imediat.

După 3 ani, BCR vinde titlurile la un preţ de 7 lei / titlu.

178

a. înregistrarea cumpărării titlurilor de participare:

412

Titluri de participare

= 111

Cont curent la BNR

- 80.000

b. înregistrarea vânzării titlurilor de participare:

P achiziţie = 8 lei * 1000 titluri = 80.000 leiP vânzare = 7 lei * 1000 titluri = 70.000 leiDiferenţa nefavorabilă = 10.000 lei => pierdere

% = 412

Titluri de

participare

80.000

111

Cont curent la BNR

- 70.000

6462


imobilizărilor financiare

- 10.000

Observaţii: În loc de 111 „Cont curent la BNR” se mai

pot folosi 2511 „Cont curent” şi 333 „Contul societăţilor de

bursă” în funcţie de situaţie.

179

5.4. Teste grilă


Chelt. de constituire= % 5.000

101Casa in lei

- 2.500

2511/BeneficiarConturi curente

- 2.500

a) înregistrarea intrări în patrimoniu a cheltuielilor de

constituire si plata acestora;

b) înregistrarea amortizarii lunare;

c) înregistrarea achiziţiei mijlocului de transport;

d) înregistrarea acordării creditului subordonat la termen;


2. Completaţi următoarea formulă contabilă de înregistrare a

intrărării în patrimoniu a cheltuelilor de constituire si plata

acestora:

______ = % 5.000101

Casa in lei- 2.500


- 2.500

a) 46112 “Amortizarea cheltuelilor de constituire”b) 651 “Cheltuieli cu amortizarea mobilizărilor necorporale”c) 4412 “Cheltuieli de constituire”d) 4419 “Alte imobilizări necorporale ale activităţilor de

exploatare”

180


3.Care din următoarele formule contabile reflectă înregistrarea intrării în patrimoniu a cheltuielilor de constituire şi plata acestora:

a)4412


101Casa in lei

- 2.500


- 2.500

b)651

Chelt. cu amortizarea

imobiliz. necorporale

= 46112

Amortizarea imobiliz.

Chelt. de constituire

- 5.000

c)46112

Amortizarea imobiliz. Chelt. de

constituire

= 4412

Chelt. de

constituire

- 5.000

d)625


imobiliz. corporale

= 46126

Amortizarea

imobiliz. corporale

- 12.500

e) nici un răspuns nu este corect




= 46112



- 12.500

a) înregistrarea intrării în patrimoniu a cheltuielilor de constituire şi plata acestora;

181

b) înregistrarea achiziţiei mijlocului de transport;c) înregistrarea amortizării lunare a imobilizărilor corporale;d) scoaterea din evidenţă a cheltuelilor de constituire

amortizate complet;e) nici un răspuns nu este corect.

5.Care este formula contabilă de înregistrare lunară a amortizării imobilizărilor necorporale:

a) 651



= 46112



- 12.500

b)46112

Amortizarea chelt. de

constituire

= 4412

Chelt. de

constituire

- 5.000

c)625


imobiliz. corporale

= 46126

Amortizarea

imobiliz corporale

- 1.200

d)3556


= % 5.000

7461Venituri din cesiunea imob.

Corporale şi necorp.

- 2.500

4427TVA colectată

- 2.500

e) nici un raspuns nu este corect

182

6.Completaţi formula contabilă de înregistrare a amortizării imobilizărilor necorporale:

______= 46112

Amortizarea chelt. de constituire

- 12.500

a) 4412 “Cheltueli de constituire”;b) 651 “Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor necorporale;c) 4426 “T.V.A. deductibilă”d) 3556 “Alţi creditori diversi”e) Nici un răspuns nu este corect.

7.Care este formula contabilă de scoatere din evidenţă a cheltuielilor de constituire amortizate complet:

a)651



= 46112



- 12.500

b)46112

Amortizarea imobiliz. Chelt. de

constituire

= 4412

Chelt. de

constituire

- 5.000

c)4412


101Casa in lei

- 2.500


- 2.500

183

d)% = 3566


29.75

044225

Mijloace de

transport

- 25.000

4426

TVA deductibilă

- 4.750

e) nici un răspuns nu este corect

8. Completaţi formula contabilă de scoatere din evidenţă a cheltuielilor de constituire amortizate complet:

_______ = 4412


- 5.000

a) 44225 Mijloace de transport ;b) 46112 Amortizarea cheltuelilor de constituire;c) 651 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor necorporale;d) 7461 Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale şi

necorporale;e) Nici un răspuns nu este corect.



constituire

= 4412

Chelt. de

constituire

- 5.000

a) Înregistrarea amortizării lunare a imobilizărilor corporale;b) Scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de constituire

amortizate complet;c) Înregistrarea amortizării mijloacelor de transport;d) Vânzarea unui mijloc de transport;

184

e) Nici un raspuns nu este corect

10.Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată:

a) înregistrarea intrării în patrimoniu a cheltuielilor de constituire şi plata acestora:

4412Chelt. de constituire

= % 5.000

101Casa in lei

- 2.500


- 2.500

b) scoaterea din evidenţă a cheltuelilor de constituire amortizate complet:

% = 3566


29.75

044225

Mijloace de

transport

- 25.000

4426

TVA deductibilă

- 4.750

c) înregistrarea amortizării lunare a imobilizărilor corporale:46112


constituire

= 4412

Chelt. de

constituire

- 5.000

d) vânzarea unui mijloc de transport:651



= 46112



- 12.500


185

11. Ce reprezintă următoarea formulă contabilă:% = 3566


29.75

044225

Mijloace de

transport

- 25.000

4426

TVA deductibilă

- 4.750

a) Înregistrarea amortizării lunare a imobilizărilor corporale;b) Înregistrarea achiziţiei unui mijloc de transport;c) vânzarea mijlocului de transport;d) scoaterea din evidenţă a mijlocului de transport;e) nici un răspuns nu este corect.

12. Completaţi formula contabilă de înregistrare a achiziţiei unui mijloc de transport:

% = ______

_

29.750

44225

Mijloace de

transport

- 25.000

4426

TVA deductibilă

- 4.750

a) 625 “Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor corporale” b) 3566 “Alţi debitori diverşi”

c) 3556 ‘Alti creditori diversi’d) 2511 “Beneficiar /cont curent”e) Nici un raspuns nu este corect.

186



imobiliz. corporale

= 46126

Amortizarea

imobiliz corporale

- 1.200

a) Înregistrarea achiziţiei unui mijloc de transport;b) Înregistrarea amortizării lunare a imobilizărilor corporale;c) Scoaterea din evidenţă a mijlocului de transport;d) Scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de constituire

amortizate complet;e) nici un răspuns nu este corect.

14. Completaţi formula contabilă de înregistrare a amortizării lunare a imobilizărilor corporale:

625

Chelt. cu amortizarea imobiliz.

corporale

=_______

- 1.200

a) 7461” Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale şi necorporale;

b) 2511 “Beneficiar /cont curent”c) 46126 “Amortizarea imobilizărilor corporale”d) 401 “Credite subordonate la termen”e) Nici un răspuns nu este corect.

15. Care este formula contabila de înregistrare a amortizării lunare a imobilizărilor corporale.

a) % = 3566


29.75

044225

Mijloace de

transport

- 25.000

4426

TVA deductibilă

- 4.750

187

b)625


imobiliz. corporale

= 46126

Amortizarea

imobiliz corporale

- 1.200

c) 46112


constituire

= 4412

Chelt. de

constituire

- 5.000

d)651



= 46112

Amortizarea chelt.

de constituire

- 12.500


16. Ce semnifică următoarea formula contabilă:

3556Alţi debitori

diverşi

= % 23.800

7461Venit.din cesiunea imobilizărilor

corporale şi necorporale

- 20.000

4427TVA colectată

- 3.800

a) Înregistrarea vânzării unui mijloc de transport;b) Scoaterea din evidenţă a unui mijloc de transport;c) Înregistrarea achizitionării unui mijloc de transport;d) Înregistrarea lunară a amortizării imobilizărilor corporale;e) Nici un răspuns nu este corect.

188

17. Completaţi formula contabilă de înregistrare a vânzării unui mijloc de transport:

3556Alţi debitori diverşi

= % 23.800

______ - 20.0004427

TVA colectată- 3.800

a) 7461 “Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale şi necorporale;

b) 6471 “Cheltuieli din cesiunea imobilizărilor corporale şi necorporale”

c) 46126 “Amortizarea imobilizărilor corporale”d) 2511 “Beneficiar /cont curent”


18. Care este formula contabilă de înregistrare a vânzării unui mijloc de transport: a)

4412Alţi debitori diverşi

= % 5.000

101Casa in lei

- 2.500


- 2.500

b) 651



= 46112

Amortizarea chelt.

de constituire

- 12.500

189

c)3556

Alţi debitori diverşi

= % 23.800

7461Venit.din cesiunea imobilizărilor


- 20.000

4427TVA colectată

- 3.800

d) % = 3566


29.75

044225

Mijloace de

transport

- 25.000

4426

TVA deductibilă

- 4.750


19. Ce semnifica următoarea formulă contabilă:% = 44225

Mijloace de transport

25.000

4612Amortiz. imobilizărilor

corporale

- 12.500

6471Chelt. din cesiunea imobiliz.


- 12.500

a) Scoaterea din evidenţă a mijlocului de transport;b) Înregistrarea lunară a amortizării imobilizărilor corporale;c) Înregistrarea vânzării mijlocului de transport;d) Înregistrarea cumpărării mijlocului de transport;

190

e) Nici un raspuns nu este corect.

20. Completaţi formula contabilă de scoatere din evidenţă a mijlocului de transport vândut:

% = _______

25.000

4612Amortiz. imobilizărilor corporale

- 12.500

6471Chelt. din cesiunea imobiliz. corporale

şi necorporale

- 12.500

a) 44225 “Mijloc de transport“b) 4426 “T.V.A colectată“c) 3556 “Alţi creditori diverşi“d) 46126 “Amortizarea imobilizărilor corporale“e) Nici un raspuns nu este corect.

21. Ce semnifică următoarea formula contabilă:4019


termen

=2511/Beneficiar

Conturi curente

- 12.000

a) Lichidarea unui cont subordonat la termen;b) Înregistrarea dobânzii aferente unui credit subordonat la termen;c) Înregistrarea acordării unui credit subordonat la termen;d) Rambursarea unui credit subordonat la termen;e) Nici un răspuns nu este corect.


Creanţe

ataşate

= 7051

Dobânzi de la credite subordonate

la termen

- 2.000

191

a) Înregistrarea dobânzii aferente unui credit subordonat la termen;b) Rambursarea unui credit subordonat la termen;c) Înregistrarea acordării unui credit subordonat la termen;d) Lichidarea unui cont subordonat la termen;e) Nici un raspuns nu este corect.

23. Ce semnifică următoarea formulă contabilă:

4812

Dobânzi restante

= 407

Creanţe

ataşate

- 20.000

a) Înregistrarea acordării unui credit subordonat la termen;b) Înregistrarea dobânzii aferente creditelor la dobânzi restante;c) Înregistrarea acordării unui credit de trezorerie;d) Lichidarea unui cont subordonat la termen;e) Nici un raspuns nu este corect.

24. Completaţi formula contabilă de înregistrare a dobânzii aferente creditului subordonat la termen:

407

Creanţe

ataşate

=_______

- 8.000

a) 7051 “Dobânzi la creditele subordonate la termen de încasat”b) 4812 “Dobânzi restante”c) 44225 “Mijloace de transport”d) 4019 “Alte credite subordonate la termen”e) Nici un răspuns nu este corect.

192

25. Ce semnifică următoarea formulă contabilă :2511

Conturi curente

= % 180.000

4019Alte credite subordonate la

termen

- 160.000

4812Dobânzi restante

- 20.000

a) Lichidarea unui cont subordonat la termen;b) Rambursarea unui credit restant şi a dobânzii aferente;c) Înregistrarea acordări unui credit subordonat la termen;d) Înregistrarea dobânzii aferente unui credit subordonat la termen;e) Nici un răspuns nu este corect.

26. Ce reprezintă următoarea formulă contabilă :412

Titluri de participare

= 111

Cont curent la BNR

- 20.000

a) Înregistrarea cumpărării titlurilor de participare ;b) Înregistrarea vânzării titlurilor de participare ;c) Înregistrarea veniturilor aferente titlurilor de participare ;d) Înregistrarea cheltuielilor aferente titlurilor de participare ;e) Nici un răspuns nu este corect.

193

CAPITOLUL VI

CONTABILITATEA CAPITALURILOR

PROPRII ŞI ASIMILATE

Capitalurile sunt expresia bănească a obligaţiilor instituţiei

de credit faţă de cei care au participat la constituirea sa, persoane

fizice sau juridice.

Banca Naţională a României delimitează două categorii de

capitaluri:

a. capital propriu

b. capital suplimentar

Pentru desfăşurarea activităţii lor, instituţiile de credit

dispun, permanent sau suplimentar, de fonduri proprii, constituite,

potrivit normelor emise de BNR, din:23

- capital propriu compus din:

o capital social vărsat;

o prime legate de capital;

o rezerve legale, rezerva generală pentru riscul

de credit şi rezerva statutară;

o rezerve din influenţe de curs valutar aferente

aprecierii disponibilităţilor în valută

reprezentând capital social în valută şi din

diferenţele favorabile din reevaluarea

patrimoniului;

23 Normele privind fondurile proprii ale băncilor nr. 7/1999

194

o fondul imobilizărilor corporale;

o fondurile constituite de bănci şi fondul pentru

creşterea resurselor proprii de finanţare;

o rezultatul reportat reprezentând profit

nerepartizat;

o rezultatul net al exerciţiului financiar curent

reprezentând profit.

- capitalul suplimentar se compune din alte rezerve,

alte fonduri şi datorii subordonate.

6.1. Contabilizarea constituirii, majorării

şi diminuării capitalului social al instituţiilor de

credit

Capitalul social al instituţiilor de credit este format din

totalitatea acţiunilor la valoarea nominală emise de către acestea.

Pentru constituirea lor BNR stabileşte şi actualizează permanent

nivelul minim al capitalului social.

Majorarea capitalului social al instituţiilor de credit se

poate face din următoarele surse:24

- emiterea de noi acţiuni;

- prime legate de capital rămase după acoperirea

cheltuielilor legate de operaţiunile respective;

- rezerve constituite din profitul net;

- diferenţe din reevaluarea patrimoniului;

24 A. Enciu, op. cit., p. 145

195

- obligaţiuni, dividende şi dobânzi convertibile în

acţiuni;

- rezerve constituite din diferenţe favorabile de curs

valutar, conform normelor legale.

Diminuarea capitalului social se poate face prin:

- răscumpărarea acţiunilor proprii;

- acoperirea pierderilor din anii precedenţi;

- alte operaţiuni.

Evidenţierea în contabilitate a operaţiunilor privind

constituirea, majorarea şi diminuarea capitalului social aferent

instituţiilor de credit se face cu ajutorul grupei 50 „Capital”, 51

„Prime legate de capital şi rezerve”:

52 – „Fonduri”

53 – Datorii subordonate”

54 – „ Subvenţii şi fonduri publice alocate”

55 – „Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”

56 – „Provizioane reglementate”

58 – „Rezultatul reportat”

59 – „Rezultatul exerciţiului”

Exemple:

1. Se decide înfiinţarea unei instituţii de credit cu capital

autohton în valoare totală de 1.000.000 lei, format din 10.000 de

acţiuni cu o valoare nominală de 100 lei / acţiune. Se varsă

capitalul de către acţionari în numerar în proporţie de 50%,

diferenţa vărsându-se în cont curent la BNR.

196

a. subscrierea capitalului social:

508

Acţionari sau

asociaţi

= 5011

Capital subscris

nevărsat

- 1.000.000

b. vărsarea capitalului:

% = 508

Acţionari sau

asociaţi

- 1.000.00

0

1011

Casa în lei

- 500.000

111

Cont curent la BNR

500.000

c. transformarea capitalului social nevărsat în capital

social vărsat:

5011

Capital subscris

nevărsat

= 5012

Capital subscris

vărsat

- 1.000.000

2. BCR Galaţi hotărăşte să majoreze capitalul său social

prin emisiunea de 500 de acţiuni noi, valoarea de emisiune fiind

de 110 lei, valoarea nominală 100 lei. Capitalul se varsă în

numerar.

197

a. înregistrarea vânzării acţiunilor noi:

Val. nominală: 500 acţiuni * 100 lei = 50.000 leiVal. de emisiune: 500 acţiuni * 110 lei = 55.000 leiPrimă de emis.: 5.000 lei

508

Acţionari sau

asociaţi

= % - 55.00

0

5011

Capital subscris nevărsat

- 50.000

5111

Prime de emisiune

- 5.000

b. încasarea în numerar a contravalorii acţiunilor:

1011

Casă în lei

= 508

Acţionari sau asociaţi

- 55.000

c. transformarea capitalului nevărsat în capital vărsat:

5011

Capital social nevărsat

= 5012

Capital social vărsat

- 50.000

3. Adunarea generală a Acţionarilor a BRD decide

majorarea capitalului social al băncii prin capitalizarea rezervelor

statutare în sumă de 20.000 lei, a primelor legate de capital în

sumă de 5.000 lei şi al rezultatului net al exerciţiului curent în

valoare de 2500 lei.

% = 5012

Capitalul social vărsat

- 27500

198

513

Rezerve statutare

- 20.000

511

Prime legate de

capital

- 5.000

592

Repartizarea profitului

- 2.500

4. BCR răscumpără de pe piaţă 300 de acţiuni proprii la

preţul de 110 lei / acţiune, valoarea nominală a acestora fiind de

100 lei / acţiune. Acţiunile răscumpărate sunt anulate, capitalul

social diminuându-se cu valoarea lor.

a. înregistrarea răscumpărării acţiunilor:

303

Titluri de plasament

= 111

Cont curent la BNR

- 33.000

b. diminuarea capitalului social:

Val. nominală = 300 acţiuni * 100 lei = 30.000 lei

Val. de răsc = 300 acţiuni *110 lei = 33.000 lei

5012

Capital social vărsat

= % - 30.000

303


- 33.000

511

Prime de emisiune

- 3.000

199

6.2 Contabilizarea operaţiunilor privind

primele legate de capital

Primele legate de capital reprezintă plusul de valoare

dintre valoarea nominală şi valoarea de emisiuni.

Contabilizarea operaţiunilor privind primele de capital se

realizează cu ajutorul contului 511 „Prime legate de capital”,

desfăşurat pe următoarele conturi sintetice de gradul II:

5111 – „Prime de emisiune sau de aport”

5112 – „Prime de fuziune, de sciziune, de conversie”

5119 – „Alte prime”

Primele de aport reprezintă diferenţa dintre valoarea

majorării de capital în natură şi valoare nominală a acţiunilor

emise. Determinarea primelor de fuziune devine necesară atunci

când două sau mai multe instituţii de credit hotărăsc să fuzioneze.

Primele de sciziune sau conversie apar atunci când o

instituţie de credit se scindează în două sau mai multe instituţii de

credit sau se convertesc obligaţiunile, datoriile şi dividendele în

acţiuni.

200

Exemplu:

1. Se înregistrează în contabilitate prime de conversie la

obligaţiuni convertibile în acţiuni în valoare de 10.000 lei.

3251

Obligaţiuni

= 5112

Prime de conversie

- 10.000

2. Se înregistrează majorarea capitalului social prin

includerea în cadrul acestuia a primelor de emisiune în valoare de

5.000 lei.

511

Prime de emisiune

= 5012

Capital subscris vărsat

- 5.000

6.3.Contabilizarea operaţiunilor privind rezervele

Rezervele bancare care se constituie potrivit normelor în

vigoare sunt:

- rezerva legalã- rezerva statutarã- rezerva generalã pentru riscul de credit - alte rezerveRezerva legalã reprezintã o garanţie pentru

angajamentele bãncii şi se constituie prin repartizarea a 20% din

profitul brut pânã când aceasta egaleazã capitalul social, apoi 15%

din profitul brut pânã când rezerva legalã este de douã ori mai

mare decât capitalul social25.

Rezerva statutarã se constituie şi se utilizeazã în

conformitate cu prevederile statutului instituţiei de credit, sursa

fiind profitul net.

25 I. Garliceanu, M. Garliceanu, M. Cristea, op. cit., p.185

201

Rezerva generalã pentru riscul de credit se constituie

din profitul net sau brut pentru acoperirea eventualelor pierderi din

credite nerecuperate.

Exemple

1. Se constituie rezerva legalã din profitul brut în valoare

de 1.000 lei. La sfârşitul exerciţiului urmãtor se utilizeazã rezerva

pentru acoperirea unei pierderi.

a) constituirea rezervei:

592


= 512

Rezerve legale

- 1.000

b)utilizarea rezervei legale pentru acoperirea pierderii:

512

Rezerve legale

= 591

Profit sau

pierdere

- 1.000

2. Se constituie rezerva generalã pentru riscul de credit

în valoare de 2.000 lei. Se utilizeazã rezerva în exerciţiul

financiar urmãtor pentru acoperirea unor credite îndoielnice,

care nu se mai pot recupera, în valoare de 1.500 lei.

a) constituirea rezervei:

592

Repartiz

profit.

= 514

Rezerva gen. pt. riscul de credit

- 2.000

b) utilizarea rezervei pentru acoperirea creditului

nerecuperabil:

202

514

Rezerva gen. pt. riscul de

credit

= 2821

Credite

îndoielnice

- 1.500

Contabilizarea operaţiunilor privind rezervele se

realizeazã cu ajutorul conturilor:

512 „Rezerve legale”

513 „Rezerve statutare”

514 „Rezerva generalã pentru riscul de credit”

516-„Diferenţe din reevaluare”

519-„Alte rezerve”

Conturile prezentate mai sus sunt conturi de pasiv. Ele se

crediteazã odatã cu constituirea lor şi se debiteazã odatã cu

utilizarea lor. Soldul este creditor şi reflectã rezervele contituite

la un moment dat.


fondurile şi datoriile subordonate

Fondurile se constituie din profitul net în conformitate cu

prevederile statutului instituţiilor de credit.

Principalul fond constituit este fondul de dezvoltare

utilizat pentru achiziţia sau realizarea în regie proprie de mijloace

fixe. Se constituie din amortizarea inclusã pe cheltuieli, din

repartizãrile din profitul net sau din profitul reportat, din sume

obţinute din dezmembrarea şi vânzarea unor mijloace fixe.

203

Datoriile subordonate reprezintã împrumuturi primite pe

baza emisiunilor de titluri sau împrumuturi subordonate, la termen

sau pe duratã nedeterminatã, a cãror rambursare, în caz de

lichidare, nu este posibilã decât dupã plata celorlalţi creanţieri26.

Contabilizarea operaţiunilor privind fondurile şi datoriile

subordonate se realizeazã prin intermediul urmãtoarelor conturi:

Grupa 52-„Fonduri”

-521-„Fondul de dezvoltare”

-528-„Alte fonduri”

-529-„Repartizãri la fondul de dezv.”

Grupa 53 –„Datorii subordonate”

-531-„Datorii subordonate la termen”

-532-„Datorii subord. pe duratã nedet.”

-537-„Datorii ataşate”

Exemple

1. Se constituie fondul de dezvoltare prin repartizare din

profitul net în valoare de 1.000 lei.

592


= 521

Fondul de dezvoltare

- 1.000

2. Se primeşte un împrumut în baza unor titluri emise în

valoare de 10.000 lei, rambursabil într-o singurã tranşã, la sfârşitul

perioadei de creditare. Dobânda anualã aferentã acestui credit este

de 30%.

a) înregistrarea primirii împrumutului:

26 ibidem, p 188

204

111

Cont curent la

BNR

= 531

Datorii subordonate la

termen

- 10.000

b) se înregistreazã dobânda datoratã (anual):

Dobânda: 10000*30% = 3000 lei

6051

Cheltuieli privind datoriile


= 537

Datorii

ataşate

- 3.000

c) se înregistreazã virarea dobânzii datorate:

537

Datorii ataşate

= 111

Cont curent la BNR

- 3.000

d) rambursarea creditului primit:

531

Datorii subordonate la

termen

= 111

Cont curent la

BNR

- 10.000

205

6.5. Teste grilă


Actionari sau

asociati

=5011


- 10.000

a) Subscrierea capitalului social ;b) Înregistrarea vânzări de acţiuni;c) Înregistrarea în numerar a contravalorii acţiunilor;d) Anularea acţiunilor;e) Nici un răspuns nu este corect.

2. Completaţi formula contabilă de transformare a capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat :

5011


= __________ - 100.000

a) 508 „Acţionari sau asociaţi”b) 5012 „Capital subscris vărsat”c) 111 „Cont curent la BNR”d) 513 „Rezerve statutare”e) Nici un răspuns nu este corect.



= __________ - 100.000

a) Înregistrarea vânzării de acţiuni noi ;b) Înregistrarea vânzării în numerar a acţiunilor;c) Vărsarea capitalului în natură ;d) Transformere a capitalului subscris vărsat în capital subscris nevărsat ;e) Nici un rasuns nu este corect.

206

4. Completaţi formula contabilă de vărsare a capitalului în numerar şi în cont la BNR :

% = 508

Acţionari sau

asociaţi

- 1.000.000

______ - 500.000111

Cont curent la

BNR

500.000

a)1011 „Casa în lei”b) 5011 „Capital subscris nevarsat”c) 5111 „Prime de emisiune”d) 603 „Cheltueli privind operaţiunile cu titluri”e) Nici un răspuns nu este corect.


Acţionari sau

asociaţi

= % - 55.000

5011

Capital subscris

nevărsat

- 50.000

5111

Prime de emisiune

- 5.000

207

a) Înregistrarea majorării de capital prin vânzarea de noi actiuni ;b) Subscrierea capitalului social nevărsat ;c) Înregistrarea în numerar a contravalorii acţiunilor ;d) Diminuarea capitalului social ;e) Nici un răspuns nu este corect.

6. Completaţi formula contabilă de majorare a capitalului social prin vânzarea de noi acţiuni :

508

Acţionari sau

asociaţi

= % - 55.000

5011

Capital subscris

nevărsat

- 50.000

5111

Prime de emisiune

- 5.000

a) 1011 „Casa in lei”;b) 5111 „Prime de emisiune”;c) 513 „Rezerve statutare”;d) 5011 „Capital subscris nevarsat”;e) Nici un răspuns nu este corect.

208

7. Care este formula contabilă de majorare a capitalului social prin vânzarea de noi acţiuni :a)

508

Acţionari sau

asociaţi

= % - 55.00

0

5011


- 50.000

5111

Prime de emisiune

- 5.000

b)% = 5012


- 27500

513

Rezerve statutare

- 20.000

511

Prime legate de

capital

- 5.000

592


- 2.500

c)5011

Capital subscris

nevărsat

= 5012

Capital subscris

vărsat

- 100.000

d)508

Actionari sau

asociati

=5011


- 10.000


209

8. Ce reprezintă următoarea formulă contabila

1011

Casa în lei

= 508

Actionari sau

asociati

- 10.000

a) Înregistrarea majorării de capital prin vânzarea de noi acţiuni ;b) transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat ;c) diminuarea capitalului social ;d) înregistrarea în numerar a contravalorii acţiunilor de la noii acţionari ;e) nici un răspuns nu este corect.

9. Completaţi formula contabilă de încasare în numerar a contravalorii acţiunilor de la noii acţionari :

______= 508

Acţionari sau

asociaţi

- 10.000

a) 5111 „Prime de emisiune”; b) 1011 „Casa in lei”;c) 603 „Cheltuieli privind operaţiunile cu titluri”;d) 111 „Cont curent la BNR”e) Nici un răspuns nu este corect.

10. Care este formula contabilă de încasare în numerar a contravalorii acţiunilor de la asociaţi sau acţionari :a)

508

Acţionari sau

asociaţi

= % - 55.00

0

5011


- 50.000

210

5111

Prime de emisiune

- 5.000

b)% = 5012


- 27500

513

Rezerve statutare

- 20.000

511

Prime legate de

capital

- 5.000

592


- 2.500

c)

1011

Casa în lei

= 508

Actionari sau

asociati

- 10.000

d) 508

Actionari sau

asociati

=5011


- 10.000

e) nici un rasuns nu este corect

11. Completaţi formula contabilă de majorare a capitalului social al băncii prin capitalizarea rezervelor statutare si a rezultatului reportat net:

% = 5012


- 27500

_______ - 20.000511

Prime legate de

capital

- 5.000

592 - 2.500

211


212

a) 1011 „Casa in lei”;b) 508 „Acţionari sau asociaţi”;c) 513 „Rezerve statutare”;d) 603 „Cheltueli privind operaţiunile cu titluri”;e) Nici un răspuns nu este corect.

12. Ce reprezintă următoarea formulă contabilă:% = 5012


- 27500

513

Rezerve statutare

- 20.000

511

Prime legate de

capital

- 5.000

592


- 2.500

a) Înregistrarea majorării de capital prin vânzarea de noi acţiuni ;b) Înregistrarea vânzării în numerar a acţiunilor;c) Majorarea capitalului social al băncii prin capitalizarea rezervelor statutare si a rezultatului reportat;d) Înregistrarea în numerar a contravalorii acţiunilor de la noii acţionari ;e) nici un răspuns nu este corect.



= 111

Cont curent la BNR

- 13.000

a) Majorarea capitalului social al unei bănci prin capitalizarea rezervelor statutare si a rezultatului reportat;b) Anularea acţiunilor răscumparate de pe piaţă ;c) Înregistrarea răscumpărării acţiunilor de pe piaţă ;d) Înregistrarea vânzării de noi acţiuni ;e) Nici un răspuns nu este corect.

213


Capital subscris vărsat

= % - 53.000

303


- 50.000

5111

Prime de emisiune

- 3.000

a) Înregistrarea răscumpărării acţiunilor de pe piaţă ;b) Anularea acţiunilor răscumpărate de pe piaţă ;c) Înregistrarea vânzării de noi actiuni ;d) Majorarea capitalului social al băncii prin capitalizarea rezervelor statutare si a rezultatului reportat;e) Nici un răspuns nu este corect.


Obligatiuni

= 5112

Prime de conversie

- 13.000

a) Înregistrarea majorării de capital prin vânzarea de noi actiuni ;b) Înregistrarea diminuării de captal în urma răscumpărării unor acţiuni de pe piaţă ;c) Înregistrarea majorării de capital prin încorporarea primelor de emisiune ;d) Înregistrarea primelor de conversie la obligaţiuni convertibile în actiuni ;e) Nici un răspuns nu este corect.

214


Prime de emisiune

= 5012

Capital subscris varsat

- 130.000

a) Majorarea capitalului social al băncii prin capitalizarea rezervelor statutare si a rezultatului reportat;b) Înregistrarea diminuării de capital în urma răscumpărării unor acţiuni de pe piaţă ;c) Majorarea de capital prin includerea în cadru acestuia a primeler de emisiune ;d) Anularea acţiunilor răscumpărate de pe piaţă ;e) Nici un răspuns nu este corect.



= 512

Rezerve legale

- 12.000

a) Constituirea rezervei din profitul brut ;b) Utilizarea rezervei legale pentu acoperirea pierderii ;c) Înregistrarea majorării de capital prin includerea în cadrul acestora a rezervelor legale;d) Utilizarea rezervelor pentru acoperirea unui credit restant;e) Nici un răspuns nu este corect.

19. Care din următoarele formule contabile reflectă constituirea rezervei legale din profitul brut :a)

511

Prime de emisiune

= 5012


- 130.000

b)592


= 512

Rezerve legale

- 12.000

c)508

Actionari sau

= 5011


- 10.000

215

asociatid)

3251

Obligatiuni

= 5112

Prime de conversie

- 13.000


216

CAPITOLUL VII

CONTABILITATEA VENITURILOR,

CHELTUIELILOR ŞI A REZULTATELOR

7.1. Contabilitatea veniturilor instituţiilor

de credit

Veniturile instituţiilor de credit provin din:

- dobânzi aferente creditelor acordate şi alte

plasamente;

- livrãri de bunuri, executãri de lucrãri, prestãri de

servicii;

- executarea unor obligaţii legale sau contractuale din

partea terţilor;

- venituri extraordinare;

- venituri din vânzarea activelor;

- venituri din producţia de imobilizãri;

- diminuarea sau anularea provizioanelor.

Evidenţa veniturilor obţinute de instituţiile de credit se

ţine cu ajutorul conturilor din Clasa 7 „Venituri”, desfãşuratã pe

urmãtoarele grupe:

- Grupa 70 „Venituri din activitatea de exploatare

bancarã”;

- Grupa 74 „Venituri diverse din exploatare”;

217

- Grupa 76 „Venituri din provizioane şi venituri din

creanţe nerecuperabile”;

- Grupa 77 „Venituri extraordinare”;

- Grupa 78 „Venituri din reluarea rezervei generale

pentru riscul de credit”.

Cele mai importante venituri se obţin de cãtre instituţiile

de credit din activitatea de exploatare, evidenţiate în contabilitate

cu ajutorul grupei 70 şi 74 de conturi, desfãşuratã pe conturi

sintetice de gradul 1, astfel:

- 701 „Venituri din operaţiuni de trezorerie şi

operaţiuni interbancare”;

- 702 „Venituri din operaţiuni cu clientela”;

- 703 „Venituri pentru operaţiuni cu titluri”;

- 704 „Venituri din operaţiuni de leasing,

locaţie simplã şi asimilate”;

- 705 „Venituri din credite subordonate, pãrţi în

cadrul societãţilor comerciale, legate, titluri de

participare, titluri ale activitãţii de portofoliu”;

- 706 „Venituri privind operaţiunile de

schimb”;

- 707 „Venituri din operaţiuni în afara

bilanţului”;

- 708-„Veniturile din prestaţiile de servicii

financiare”;

- 709-„Alte venituri din exploatarea bancarã”.

Grupa 74 „Venituri diverse din exploatare” se desfãşoarã

pe urmãtoarele conturi sintetice de gradul 1:

218

- 741 „Cheltuieli refacturate”;

- 742 „Cota parte privind operaţiunile de exploatare

nebancare efectuate în comun”;

- 743 „Cota parte din cheltuielile sediului social”;

- 746-„Venituri din cesiunea imobilizãrilor”;

- 747 „Venituri accesorii”;

- 749 „Alte venituri diverse din exploatare”.

Toate conturile prezentate mai sus sunt conturi de pasiv

care îşi încep funcţiunea prin a se credita odatã cu înregistrarea

veniturilor respective, şi se debiteazã la sfârşitul lunii prin

transferarea lor în contul de profit şi pierdere, contul 591.

Nu prezintã sold la sfârşitul lunii.

Exemple:

1. Se înregistrează dobânda aferentă depozitelor

constituite la alte bănci în valoarea de 2.000 lei.

1317

Creanţe

ataşate

= 7013

Dobânzi de la conturile de

depozit la bănci

- 2.000

2. Se înregistrează încasarea comisionului aferent

creditelor acordate în valoare de 500 lei.

111

Cont curent la BNR

= 7019

Comisioane

- 500

3. Se înregistrează dobânda aferentă disponibilităţilor

aflate în cont curent la BNR în valoare de 1.000 lei.

219

1171

Creanţe ataşate

= 7019

Dobânzi la BNR

- 1.000

4. Se înregistrează dobânda aferentă creditelor acordate

clientelei, neajunsă la scadenţă în valoare de 1.000 lei.

2317

Creanţe

ataşate

= 7022

Dob. de la creditele acordate

clientelei fin.

- 1.000

5. Se înregistrează dobânda calculată aferentă creditelor

restante din operaţiuni cu clientela în valoare de 300 lei:

2817

Creanţe ataşate

= 7028

Dobi din credite rest şi înd.

- 300

6. Se înregistrează comisioanele aferente clientelei pentru

serviciile aferente operaţiunilor de creditare, în valoare de 1.500

lei, plătibile în numerar:

101

Casa

= 7029

Comisioane

- 1.500

7. Se înregistrează comisioanele aferente clientelei pentru

serviciile aferente operaţiunilor de factoring în valoare de 1.000

lei, plătibile în cont

2511

Conturi curente

= 7029

Comisioane

- 1.000

220

8. Se înregistrează diferenţa favorabilă rezultată din

vânzarea obligaţiunilor la un preţ de vânzare mai mare decât preţul

de achiziţie, în valoare de 1.500 lei.

333


= 70336

Venituri din cesiune

- 1.500

9. Se înregistrează dobânda aferentă titlurilor de

plasament date cu împrumut în valoare de 2.000 lei.

378

Venituri de

primit

= 7037

Venituri diverse din

operaţiunile cu titluri

- 2.000

10. Se înregistrează venituri obţinute din vânzarea unui

teren în valoare de 50.000 lei

3556

Alţi debitori

diverşi

= 7721

Venituri din cesiuni

imobilizate

- 50.000

Pe lângă veniturile obţinute din activitatea de exploatare,

instituţiile de credit mai înregistrează şi altfel de venituri

sintetizate în grupele 76, 77 şi 78.

Grupa 76 „Venituri din provizioane şi venituri din

creanţe nerecuperabile”, cuprinde următoarele conturi sintetice

de grad I:

- 761 „Venituri din provizioane pentru creanţe din

operaţiuni interbancare”;

- 762 „ Venituri din provizioane pentru creanţe din

operaţiuni cu clientela”;

221

- 763 „ Venituri din provizioane privind operaţiunile cu

titluri şi operaţiuni diverse;

- 764 „Venituri din provizioane pentru valori

imobilizate”;

- 765 „ Venituri din provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli”;

- 766 „ Venituri din provizioane reglementate”;

- 767 „ Venituri din provizioane pentru recuperări de

creanţe amortizate”.

Grupa 77 „Venituri extraordinare” cuprinde

următoarele conturi sintetice de gradul I:

- 771 „Venituri extraordinare din operaţiuni de

gestiune”;

- 773 „ Venituri extraordinare din provizioane”;

- 777 „Alte venituri extraordinare”.

Grupa 78 „Venituri din reluarea rezervei generale

pentru riscul de credit” cuprinde un singur cont sintetic de

gradul I şi anume:

- 781 „ Venituri din reluarea rezervei generale pentru

riscul de credit”.

Toate conturile prezentate mai sus sunt conturi de pasiv,

cu funcţiune similară celor descrise la activitatea de exploatare.

222

Exemple:

1. Se înregistrează sume de încasat din despăgubiri în

valoare de 300 lei

3556

Alţi debitori

diverşi

= 7711

Venituri din despăgubiri şi

penalităţi

- 300

2. Se înregistrează anularea provizioanelor pentru riscuri

şi cheltuieli cu caracter extraordinar în valoare de 5.000 lei.

559

Alte

provizioane

= 7731

Venituri extraordinare din

provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli

- 5.000

7.2. Contabilitatea cheltuielilor instituţiilor

de credit

Cheltuielile instituţiilor de credit se grupează în două

mari categorii:

a) cheltuieli de exploatare bancară, înregistrate în

contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 60

b) alte cheltuieli bancare, înregistrate în contabilitate cu

ajutorul contului din grupele 61-69 şi anume:

o grupa 61-„Cheltuieli cu personalul”;

o grupa 62-„Impozite şi taxe”;

223

o grupa 63-„Cheltuieli cu materialele, lucrările

şi serviciile executate de terţi”;

o grupa 64-„Cheltuieli diverse de exploatare”;

o grupa 65-„Cheltuieli cu amortizările privind

imobilizările necorporale şi corporale”;

o grupa 66-„Cheltuieli cu provizioane şi

pierderi din creanţe nerecuperabile”;

o grupa 67-„Cheltuieli extraordinare”;

o grupa 69-„Cheltuieli cu impozitul pe profit”.

Toate conturile cuprinse în grupele prezentate mai sus

sunt conturi de activ care îşi încep funcţiunea prin a se debita

odată cu înregistrarea cheltuielilor şi se creditează la sfârşitul

lunii prin transferarea acestora în contul de profit şi pierdere (591).

Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.

Cele mai importante tipuri de cheltuieli sunt cele de

exploatare grupate astfel:

Grupa 60 „Cheltuieli de exploatare bancară”:

601 „ Cheltuieli cu operaţiunile de trezorerie şi

operaţiunile interbancare”;

602 „Cheltuieli privind operaţiunile cu clientela”;

604 „Cheltuieli cu operaţiuni de leasing, locaţie

simplă şi asimilate”;

605 „Cheltuieli privind datoriile subordonate şi

fondurile publice alocate;

606 „ Cheltuieli privind operaţiunile de schimb”;

607 „ Cheltuieli privind operaţiunile în afara

bilanţului”;

224

608 „ Cheltuieli privind operaţiunile cu prestaţiile

de servicii financiare”;

609 „Alte cheltuieli de exploatare bancară”.

Exemple:

1. Se înregistrează dobânda aferentă depozitelor primite

de la alte bănci în valoare de 1.200 lei:

6013

Dobânzi la depozitele băncilor

= 1327

Datorii ataşate

- 1.200

2. Se înregistrează dobânda aferentă împrumuturilor

primite de la alte bănci în valoare de 2.500 lei:

6014

Dobânzi la împrumuturile de la

alte bănci

= 1427

Datorii

ataşate

- 2.500

3. Se înregistrează comisioanele plătite, aferente

operaţiunilor cu clientela în valoare de 500 lei, plătite în numerar

6029

Comisioane

= 101

Casa în lei

- 500

4. Se înregistrează dobânzile aferente operaţiunilor de

factoring în valoare de 5.000 lei, neajunse la scadenţă:

6021

Dobânzi la conturile de

factoring

= 2527

Datorii

ataşate

- 5.000

225

5. Se înregistrează cheltuieli de achiziţie privind titlurile

de investiţii în valoare de 650 lei, plătite prin contul curent la BNR

60341


= 111

Cont curent la BNR

- 650

6. Se înregistrează contravaloarea chiriei de plătit pentru

un mijloc de transport închiriat în valoare de 1.000 lei

6041

Chelt cu op de leasing şi asim

= 3566

Alţi creditori div

- 1.000

7. Se înregistrează cheltuielile cu impozitul pe profit de

5.000 lei

691

Cheltuieli cu impozitul pe

profit

= 3531

Impozit pe

profit

- 5.000

226

7.3. Contabilitatea rezultatelor

Rezultatul exerciţiului, respectiv profitul sau pierderea,

se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile

exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor. El se

regăseşte în contabilitate în contul 591 „Profit sau pierdere”, ca

sold debitor sau creditor, respectiv:

- sold debitor, atunci când rezultatul exerciţiului

reprezintă o pierdere

- sold creditor, atunci când rezultatul exerciţiului

reprezintă un profit

Pentru determinarea rezultatului şi repartizarea acestuia pe

destinaţii se parcurg următoarele etape evidenţiate prin formule

contabile:

a) înregistrarea închiderii conturilor de cheltuieli:

591

Profit sau

pierdere

= % - 25.00

0

60

Cheltuieli de exploatare

bancară

61, 62, ....67

227

b) înregistrarea închiderii contului de venituri

% = 591

Profit sau

pierdere

- 65.00

0

70

Venituri din activ. de exploatare

bancară

71, 72, ....77

c) în cazul obţinerii de profit se înregistreaă constituirea

rezervei legale din profitul brut şi a rezervei generale de risc:

592

Repartizarea

profitului

= % - 4.00

0

512

Rezerva legală

- 2.000

514

Rezerva generală pentru

riscul de credit

- 2.000

d) înregistrarea impozitelor pe profit datorat:

- Profit brut -40.000 lei

- Rezerva legală -2.000 lei

- Rezerva generală pentru riscul de credit -2.000 lei

Profit impozabil *16% = Impozit pe profit

36.000 *16% = 5.760 lei

228

691


profit

= 3531

Impozit pe

profit

- 5.760

e) înregistrarea închiderii contului 691 „Cheltuieli cu

impozitul pe profit”:

591

Profit sau

pierdere

= 691


profit

- 5.000

f) înregistrare repartizării profitului net:

Profit impozabil - 36.000 lei

Impozit pe profit – 5.760 lei

Profit net - 30.240 lei

592


= % - 4.00

0513

Rezerva statutară

- 2.000

519

Alte rezerve

- 1.240

g) înregistrarea repartizării de dividende acţionarilor:

592


= 354

Dividende de

plată

- 27.000

229

h) se înregistrează reţinerea impozitului pe dividende la

sursă:

354

Dividende de

plată

= 691

Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asim.

- 2.700

i) în anul următor are loc închiderea conturilor 591 „Profit

sau pierdere” şi 592 „Repartizarea profitului”:

591

Profit sau

pierdere

= 592


- 5.000

7.4. TESTE GRILĂ

1. Ce reprezintă următoarea formulă contabilă :

512

Rezerve legale

= 591

Profit si

pierdere

- 1.000

a) Constituirea rezervelor legale ;

b) Utilizarea rezervelor legale pentru acoperirea pierderilor;

c) Înregistrarea majorării de capital prin includerea în cadrul

acestora a rezervelor legale;

d) Majorarea capitalului prin includerea rezervelor legale ;


230

2. Care este formula contabilă de constituire a unei rezerve generale pentru risc de credit :a)

514

Rezerve generale pt risc de

credit

= 2821

Credite

indoelnice

- 1.500

b)592

Repartizarea

profitului

= 514


credit

- 2.500

c)592


= 521

Fonduri de dezvoltare

- 2.500

d)511

Prime de emisiune

= 5012


- 2.500


3.Completaţi formula contabilă de utilizare a rezervei generale de

risc de credit pentru acoperirea creditului nerecuperat :

514


credit

=________

- 1.500

a) 591 „Profit si pierdere”;

b) 592 „Repartizarea profitului”;

c) 537 „Datorii ataşate”;

d) 2821 ”Credite îndoelnice”;


231

4. Care este formula contabilă de înregistrare a constituirii

fondului de dezvoltare din repartizarea profitului net :

a) 592

Repartizarea

profitului

= 514


credit

- 2.500

b)514


credit

= 2821

Credite

indoelnice

- 1.500

c)591

Profit şi

pierdere

=521

Fonduri de dezvoltare

- 2.500

d) 511

Prime de emisiune

= 5012


- 2.500




credit

= 2821

Credite

indoelnice

- 1.500

a) Constituirea rezervelor generale pentu risc de credit ;

b) Utilizarea rezervei generale pentru risc de credit necesar

acoperirii unui credit nerecuperabil ;

c) Inregistrarea cumpărării de acţiuni ;

d) Inregistrarea majorării de capital prin includerea în cadrul

acestuia a rezervelor legale;


232

BIBLIOGRAFIE1 Basno C., Dardac N. Management bancar, Ed. Economică,

Bucureşti, 2002

2 Dascălu C., Botea M.

Contabilitate şi tehnică bancară, Ed. InfoMega, Bucureşti, 2005

3 Dedu V., Enciu A. Contabilitate bancară, Ed. Economică, Bucureşti, 2001

4 Diaconescu M. Bănci, sisteme de plăţi, riscuri, Ed. Economică, Bucureşti, 1999

5 Dragomir G., Ciobanu R.

Bănci şi contabilitate bancară, Ed. Evrika, Brăila, 2000

6 Enciu A Contabilitate bancară, Curs ASE, Bucureşti, 2005

7 Galiceanu I., Galiceanu M., Cristea M.

Contabilitate bancară, E.D.P., Bucureşti, 1999

Horneţ C.G. Diagnosticul şi strategia firmei, E.D.P., Bucureşti, 2006

8 Ionescu L. Băncile şi operaţiunile bancare, Ed. Economică, Bucureşti, 1996

9 Traşcă M. Contabilitatea societăţilor bancare, Ed. Sitech, Craiova, 1999

10

Trandafir M. Contabilitatea instituţiilor de credit din România, E.D.P., Bucureşti, 2005

Toma M., Chivulescu M.

Ghid pentru diagnostic şi evaluare a întreprinderii, Ed CECCAR, Bucureşti, 1994

11

Turcu I. Operaţiuni şi contracte bancare, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1995

12 Zaharciuc E. Contabilitatea societăţilor bancare, Ed. Teora, Bucureşti, 2000

1 *** Ordinul privind aprobarea planului de

233

3 conturi pentru bănci şi a normelor metodologice de utilizare a acestora emis de Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României sub nr. 1418 şi 344/august 1997 (MO 212 bis/1997)

14

*** Legea contabilităţii 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare în MO 629/2002

15

*** Ordinul Ministrului finanţelor publice şi al Guvernatorului BNR pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva CEE nr. 86/635/CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (MO 694/2001)

16

*** Legea bancară nr, 485/2003

17

*** Colecţia de reviste „Finanţe, bănci, asigurări”, 2000-2006

18

*** Colecţia de reviste „Piaţa financiară, 2000-2006”

234

ANEXE

235

PLAN DE CONTURI

CLASA 1 – OPERATIUNI DE TREZORERIE

SI INTERBANCARE

Grupa 10 – Casa si alte valori101 – Casa102 – Alte valori

Grupa 11 – Decontari cu BNR111 – Cont curent la BNR112 – Imprumuturi de refinantare de la BNR

1121 Imprumuturi structurale1122 Imprumuturi de licitatie1123 Imprumuturi speciale1124 Imprumuturi lombard (overdraft)

117 – Creante si datorii atasate1171 Creante atasate1172 Datorii atasate

Grupa 12 – Conturi de corespondent121 Conturi de corespondent la banci (nostro)122 Conturi de corespondent ale bancilor (loro)127 Creante si datorii atasate

1271 Creante atasate1272 Datorii atasate

Grupa 13 – Depozite bancare131 Depozite la banci

1311 Depozite la vedere la banci1312 Depozite la termen la banci1313 Depozite colaterale la banci1317 Creante atasate

132 Depozite ale bancilor

236

1321 Depozite la vedere ale bancilor1322 Depozite la termen ale bancilor1323 Depozite colaterale ale bancilor1327 Datorii atasate

Grupa 14 – Credite si imprumuturi interbancare141 Credite acordate bancilor

1411 Credite de pe o zi pe alta acord bancilor1412 Credite la termen acordate bancilor1413 Credite financiare acordate bancilor1417– Creante atasate

142 Imprumuturi primite de la banci1421 Credite de pe o zi pe alta prim de la banci1422 Credite la termen primite de la banci1423 Credite financiare primite de la banci1427 Datorii atasate

Grupa 15 – Valori primite sau date in pensiune151 Valori primite in pensiune

1511 Valori primite in pens de pe o zi pe alta1512 Valori primite in pensiune la termen1517 Creante atasate

152 Valori date in pensiune1521 Valori date in pens de pe o zi pe alta1522 Valori date in pensiune la termen1527 Datorii atasate

Grupa 16 – Valori de recuperat si alte sume datorate161 Valori de recuperat

1611 Valori de recuperat1612 Creante atasate

162 Alte sume datorate1621 Alte sume datorate1622 Datorii atasate

237

Grupa 18 – Creante restante si indoielnice181 Creante atasate

1811 Creante restante1812 Dob restante1817 Creante atasate

182 Creante indoielnice1821 Creante indoielnice1822 Dob indoielnice1827 Creante atasate

Grupa 19 – Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare

191 Proviz pentru creante din op interb1911 Proviz specifice de risc de credit1912 Proviz specifice de risc de dobanda

CLASA 2 – OPERATIUNI CU CLIENTELA

Grupa 20 – Credite acordate clientelei201 Creante comerciale

2011 Creante comerciale20111 Scont si op asimilate20112 Factoring20119 Alte creante comerciale

2017 – Creante atasate202 Credite de trezorerie

2021 Credite de trezorerie20211 Vanzari in rate20212 Credite acordate persoanelor fizice20213 Diferente de rambursat legate de

utilizarea cartilor de plata20214 Utiliz de deschid de credite perm.20215 Credite global de expl20216 Credite pentru finan. stocurilor20217 Cred garantate cu val. financiare20218 Credite acordate importatorilor20219 Alte credite de trezorerie

238

2027 Creante atasate203 Credite pentru export

2031 Credite pentru export20311 Cred garant cu creante as. strain20312 Credite furnizori20313 Cred comer acord. nerezidentilor20319 Alte credite pentru export

2037 Creante atasate204 Credite pentru echipamente

2041 Credite pentru echipamente2047 Creante atasate

205 Credite pentru bunuri imobiliare2051 Credite investitori2052 Credite promotori2057 Creante atasate

206 Alte credite acordate clientelei2061 Alte credite acordate clientelei2067 Creante atasate

Grupa 23 – Credite si imprumuturi privind clientela financiara

231 Credite acordate clientelei financiare2311 Credite de pe o zi pe alta acordate

clientelei financiare2312 Cred la termen acord. clientelei fin2317 Creante atasate

232 Imprumuturi de la clientela financiara2321 Impr. de pe o zi pe alta de la

clientela financiara2322 Impr la termen de la clientela financ2327 Datorii atasate

Grupa 24 – Valori primite sau date in pensiune241 Valori primite in pensiune

2411 Val. primite in pens de pe o zi pe alta2412 Valori primite in pensiune la termen2417 Creante atasate

239

243 Valori date in pensiune2431 Valori date in pens de pe o zi pe alta2432 Valori date in pensiune la termen2437 Datorii atasate

Grupa 25 – Conturile clientelei251 Conturi curente

2511 Conturi curente2517 Creante si datorii atasate

25171 Creante atasate25172 Datorii atasate

252 Conturi de factoring2521 Conturi de factoring

25211 Conturi de factoring dispon.25212 Conturi de fact. indispon

2527 Datorii atasate253 Conturi de depozite

2531 Depozite la vedere2532 Depozite la termen2533 Depozite colaterale

25331 Dep. pentru deschid de acred25332 Dep. pentru emit. de

scrisori de garantie25333 Depozite pentru cecuri certif.25334 Depozite pt ord de pl cu scad25335 Depozite pentru garantii gestionari25336 Alte depozite colaterale

2537 Datorii atasate254 Certificate de depozit, carnete si lib de econ

2541 Certificate de depozit2542 Carnete si librete de economii2547 Datorii atasate

Grupa 26 – Valori de recuperat si alte sume dat261 Valori de recuperat

2611 Valori de recuperat2617 Creante atasate

240

262 Alte sume datorate2621 Alte sume datorate2627 Datorii atasate

Grupa 28 – Creante restante si indoielnice281 Creante restante



Grupa 29 – Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela

291 Proviz pt creante din op cu clientela2911 Proviz specifice de risc de credit2912 Proviz specifice de risc de dobanda

CLASA 3 – OPERATIUNI CU TITLURI SI OPERATIUNI DIVERSE

Grupa 30 – Operatiuni cu titluri301 Titl primite sau date in pensiune livrata

3011 Titl primite in pensiune livrata30111 Titl primite in pensiune livrata30117 Creante atasate

3012 Titl date in pensiune livrata30121 Titl date in pensiune livrata30127 Datorii atasate

302 Titl de tranzactie3021 Titl de tranzactie

30211 Efecte publ. si valori asim.30212 Obligat. si alte titl cu v. fix30213 Act. si alte titl cu v. variabil30214 Actiuni proprii

241

3025 Titl date cu imprumut30251 Efecte publ si valori asim.30252 Obligat si alte titl cu v. fix30253 Act. si alte titl cu v. Var.30254 Actiuni proprii30257 Creante atasate

3026 Titl luate cu imprumut30261 Efecte publ. si valori asimilate30262 Oblig si alte titl cu venit fix30263 Act. si alte titl cu venit variabil30264 Actiuni proprii

3027 Datorii privind titl30271 Dat priv. titl luate cu imprum30272 Alte datorii privind titlurile30277 Datorii atasate

303 Titl de plasament3031 Titl de plasament

30311 Efecte publ. si valori asimilate30312 Oblig si alte titl cu venit fix30313 Act. si alte titl cu venit var.30314 Actiuni proprii

3035 Titl date cu imprumut30351 Efecte publ. si valori asimilate30352 Oblig si alte titl cu venit fix30353 Act. si alte titl cu venit var.30354 Actiuni proprii

3036 Varsam de efectuat priv titl de plasament3037 Creante atasate

30371 Efecte publ. si valori asimiate30372 Oblig si alte titl cu venit fix30373 Act si alte titl cu venit variabil30374 Actiuni proprii

304 Titl de investitii3041 Titl de investitii

30411 Efecte publ si valori asimilate30412 Oblig si alte titl cu venit fix

3045 Titl date cu imprumut

242

30451 Efecte publ. si valori asimilate30452 Oblig si alte titl cu venit fix

3046 Diferente de conversie30461 Efecte publ si valori asimilate30462 Oblig si alte titl cu venit fix

3047 Creante atasate30471 Efecte publ si valori asimilate30472 Oblig si alte titl cu venit fix

Grupa 32 – Datorii constituite prin titluri321 Titl de piata interbancara

3211 Titl de piata interbancara3217 Datorii atasate

322 Titl de creante negociabile3221 Titl de creante negociabile3227 Datorii atasate

325 Obligatiuni3251 Obligatiuni3257 Datorii atasate

326 Alte datorii constituite prin tituri3261 Alte datorii constituite prin tituri3267 Datorii atasate

Grupa 33 – Conturi de decontare privind operatiunile cu titluri

331 Conturile societatilor bancare332 Conturile org. de plasam col. de valori

mobiliare (OPCVM)333 Conturile societatilor de bursa334 Conturile altor institutii financiare335 Conturile clientelei336 Alte conturi de decontare privind operatiunile cu titl

3361 Alte sume de platit privind op cu titluri3362 Alte sume de incasat priv op cu titluri

337 Creante si datorii atasate3371 Creante atasate3372 Datorii atasate

243

Grupa 34 Decontari intrabancare341 Decontari intrabancare

Grupa 35 – Debitori si creditori351 Personal si conturi asimilate

3511 Personal – remuneratii datorate3512 Personal – ajutoare mat. datorate3513 Participarea personalului la profit3514 Avansuri acordate personalului3515 Drepturi de personal neridicate3516 Retineri din remun. datorate tertilor3519 Alte dat si creante in legat cu personalul

35191 Alte dat in leg cu pers.35192 Alte creante in leg. cu pers

352 Asig soc, protectia soc si conturi asimilate3521 Asigurari sociale

35211 Contrib unit. la asig sociale35212 Contrib pers pt pensia suplim

3522 Ajutor de somaj35221 Contrib unit la fd de somaj35222 Contrib pers. la fd de somaj

3526 Alte datorii si creante sociale35261 Alte datorii sociale35262 Alte creante sociale

353 Bg statului, fd speciale si conturi asimilate3531 Impozitul pe profit3532 Taxa pe valoarea adaugata

35323 TVA de plata35324 TVA de recuperat35326 TVA deductibila35327 TVA colectata35328 TVA neexigibila

3533 Impozitul pe salarii3534 Subventii3536 Alte imp, taxe si vars asimilate3538 Fd speciale – taxe si vars asimilate

244

3539 Alte dat si creante cu bug. statului35391 Alte dat fata de bug statului35392 Alte cr priv bug statului35393 Datorii fata de stat35394 Creante in leg. cu statul

354 Dividende de plata355 Debitori diversi

3551 Depozite de garantii varsate3552 Debitori din avansuri spre decontare3556 Alti debitori diversi3557 Creante atasate

356 Creditori diversi3561 Depoz de garant pt leasing si loc simpla3566 Alti creditori diversi3567 Datorii atasate

Grupa 36 Conturi de stocuri361 Valori din aur, metale si pietre pretioase362 Materiale363 Obiecte de inventar364 Uzura obiectelor de inventar365 Stocuri aflate la terti367 Alte stocuri si asimilate368 Alte bunuri diverse

Grupa 37 Conturi de regularizare371 Conturi privind valori de incasat

3712 Valori primite la incasare3716 Cont indisp privind valori la incasare

372 Conturi de ajustare3721 Pozitie de schimb3722 Contravaloarea pozitiei de schimb3723 Conturi de ajustare devize3729 Conturi de ajustare privind alte

elemente din afara bilantului373 Conturi de diferente

3731 Diferente privind devizele

245

3732 Diferente privind vanzarile de titl cu posibilitate de rascumparare

3739 Alte conturi de diferente374 Chelt de repartizat

3741 Prime de emis priv titl cu venit fix3742 Prime de ramb priv titl cu venit fix3749 Alte chelt de repartizat

375 Chelt inregistrate in avans376 Venituri inregistrate in avans377 Chelt de platit378 Venituri de primit379 Alte conturi de regularizare




Grupa 39 – Provizioane privind operatiuni cu titluri si operatiuni diverse

391 Proviz pentru depr titllor3911 Proviz pt depr titl de plasament

39111 Proviz pentru depr efect publ si a altor val asimilate

39112 Proviz pentru depr oblig si a altor titl cu venit fix

39113 Proviz pentru depr act si a altor titl cu venit variabil

39114 Proviz pentru depr actiunilor proprii

3912 Proviz pt depr titl de investitii39121 Proviz pentru deprecierea efect

246

publ si a altor val asimilate39122 Proviz pentru depr oblig si

a altor titl cu venit fix393 Proviz pentru depr stocurilor399 Proviz pentru creante restante si indoielnice

CLASA 4 – VALORI IMOBILIZATE

Grupa 40 – Credite subordonate401 Credite subordonate la termen

4011 Credite participative4019 Alte creite subordonate la termen

402 Credite subord pe durata nedeterminata407 Creante atasate

Grupa 41 – Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu

411 Parti in societatile comerciale legate4111 Parti in societati bancare4112 Parti in societ cu caracter financiar4113 Parti in alte societ cu carac nefinan

412 Titl de participare4121 Titl de particip la societati bancare4122 Titl de particip la societ cu caract fin4123 Titl de part la alte societ cu caract nefin

413 Titl ale activitatii de portofoliu414 Diferente de conversie415 Titl date cu imprumut417 Creante atasate418 Vars de efectuat pentru parti in societati

comerciale legate, pentru titl de particip si pt titl ale activitatii de portofoliu

Grupa 42 – Dotari pentru unit proprii din strainat421 Dotari pentru unitatile proprii din strainatate424 Diferente de conversie

247

Grupa 43 – Imobilizari in curs431 Imobilizari necorporale in curs432 Imobilizari corporale in curs

Grupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare441 Imobiliz necorp ale activitatii de expl

4411 Fondul comercial4412 Chelt de constituire4419 Alte imobiliz necorp ale activ de expl

442 Imobiliz corp ale activitatii de expl4421 Terenuri

44211 Terenuri44212 Amenajari de terenuri

4422 Mijloace fixe44221 Cladiri44222 Constructii speciale44223 Masini, util si instal de lucru44224 Ap. si intal de masurare,

control si reglare44225 Mijloace de transport44227 Unelte, disp, instrum,

mobilier si ap. birotica44228 Alte active corp. mobile

Grupa 45 – Imobiliz in afara activit de exploatare451 Imobiliz necorp in afara activit de exploatare452 Imobiliz corporale in afara activit de exploatare

4521 Terenuri45211 Terenuri45212 Amenajari de terenuri

4522 Mijloace fixe45221 Cladiri45222 Constructii speciale45223 Masini, util si instal de lucru45224 Ap. si intal de masurare,

control si reglare45225 Mijloace de transport

248

45226 Animale si plantatii45227 Unelte, dispoz, instrum,

mobilier si ap. birotica45228 Alte active corp. mobile

Grupa 46 – Amortizari privind imobilizarile461 Amortiz privind imobiliz activit de exploat

4611 Amortiz imobiliz necorporale46111 Amortiz fd. comercial46112 Amortiz chelt de constit46119 Amortiz altor imob. necorp

4612 Amortiz imobiliz corporale46121 Amortiz am. de terenuri46122 Amortiz cladirilor46123 Amortiz constr. speciale46124 Amortiz masinilor, util si

instal. de lucru46125 Amortiz ap. si instal de

masurare, control si reglare46126 Amortiz mijl de transport46127 Amortiz uneltelor, dispoz.

instrum, mob., ap birotica46128 Am. altor active corp mobile

462 Amortiz priv imobiliz in afara activit de exploatare4621 Amortiz imobiliz necorporale4622 Amortiz imobiliz corporale

46221 Amortiz amenaj de terenuri46222 Amortiz cladirilor46223 Amortiz constr speciale46224 Amortiz masinilor, util si

instal de lucru46225 Amortiz ap. si instal de

masurare, control, reglare46226 Amortiz mijl de transport46227 Amortiz anim si plantatiilor46228 Amortiz uneltelor, instrum,

mobilierului, ap. birotice

249

46229 Am altor active corp mobile

Grupa 47 – Leasing, locatie simpla si op asimilate471 Op de leasing si asimilate

4711 Leasing mobiliar4712 Leasing imobiliar4713 Leasing cu active necorporale4717 Creante atasate

472 Op de leasing privind imobilizarile in curs4721 Leasing mobiliar4722 Leasing imobiliar4723 Leasing cu active necorporale

473 Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat474 Bunuri date in locatie simpla

4741 Bunuri date in locatie simpla4747 Creante atasate

476 Amortizari4761 Amortizari privind op de leasing4762 Amortiz priv op de locatie simpla




Grupa 49 – Provizioane pentru valori imobilizate491 Proviz pentru depr partilor detinute in cadrul

soc. com. legate, a titllor de particip si a titl activ de portofoliu

492 Proviz pentru depr imobiliz4921 Proviz pentru depr imobiliz in curs

49211 Proviz pentru depr imobiliz

250

necorporale in curs49211 Proviz pentru depr imobiliz

corporale in curs4922 Proviz pentru depr imobiliz activ de

expl49221 Proviz pentru depr imobiliz

necorp ale activ de expl.49222 Proviz pentru depr imobiliz

corp ale activ de expl4923 Proviz pentru depr imobiliz in afara

activ de expl49231 Proviz pt depr imob necorp

in afara activ de expl.49232 Proviz pentru depr imob

corp in afara activ de expl493 Proviz pentru op de leasing494 Proviz pentru op de locatie simpla499 Proviz pentru creante restante si indoielnice

CLASA 5 – CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE SI PROVIZIOANE

Grupa 50 – Capital501 Capital social

5011 Capital subscris nevarsat5012 Capital subscris varsat

502 Elemente asimilate capitalului503 Diferente de conversie508 Actionari sau asociati

Grupa 51 – Prime legate de capital si rezerve511 Prime legate de capital

5111 Prime de emisiune sau de aport5112 Prime de fuziune, de sciz, de conv5119 Alte prime

512 Rezerve legale5121 Rezerve legate de profitul brut

251

5122 Rezerve legate de profitul net513 Rezerve statutare514 Rezerva generala pentru riscul de credit

5141 Rez gen pt riscul de cred din profit brut5142 Rez gen pt riscul de credit din prof. net

516 Diferente din reevaloare519 Alte rezerve

Grupa 52 – Fonduri521 Fondul de dezvoltare528 Alte fonduri529 Repartizari la fondul de dezvoltare

Grupa 53 – Datorii subordonate531 Datorii subordonate la termen

5311 Titl subordonate la termen5312 Imprumuturi participative5319 Alte imprumuturi subord la termen

532 Datorii subordonate pe durata nedeterminata5321 Titl subord pe durata nedeterminata5322 Impr subord pe durata nedeterm

537 Datorii atasate

Grupa 54 – Subventii si fonduri publice alocate541 Subventii pentru investitii

5411 Subv pt investitii inreg la venituri542 Fonduri publice alocate

Grupa 55 – Provizioane pentru riscuri si cheltuieli551 Proviz pentru riscuri de exec a angaj prin

semnatura552 Proviz pentru facilitati acordate personalului553 Proviz pentru riscuri de tara559 Alte proviz

Grupa 56 – Provizioane reglementate561 Proviz reglementate

252

Grupa 58 – Rezultatul reportat581 Rezultatul reportat

Grupa 59 – Rezultatul exercitiului591 Profit sau pierdere592 Repartizarea profitului

CLASA 6 – CHELTUIELI

Grupa 60 – Cheltuieli de exploatare bancara601 Chelt cu op de trez si op interbancare

6011 Dob la BNR6012 Dob la conturile de corespondent6013 Dob la depozitele bancilor

60131 Dob la depozitele la vedere60132 Dob la depozitele la termen60133 Dob la depoz colaterale

6014 Dob la imprumuturile de la banci60141 Dob la impr de pe o zi pe alta60142 Dob la impr la termen60143 Dob la imprumut financiare

6015 Dob la valorile date in pensiune60151 Dob la val date in pens de

pe o zi pe alta60152 Dob la val date in pensiune

la termen6017 Alte chelt cu dob

60171 Dob priv titl cu posib de rasc60172 Report / deport60179 Chelt diverse cu doble

6019 Comisioane602 Chelt cu ople cu clientela

6021 Dob la conturile de factoring6022 Dob la impr primite de la client financ

60221 Dob la impr de pe o zi pe alta60222 Dob la imprum la termen

253

6023 Dob la valorile date in pensiune60231 Dob la val date in pens de

pe o zi pe alta60232 Dob la val date in pens la

termen6024 Dob la conturile curente6025 Dob la conturile de depozite

60251 Dob la ct de dep la vedere60252 Dob la ct de dep la termen60253 – Dob la cont de dep colaterale

6026 Dob la certif de depozit, carnetelesi libretele de economii

6027 Alte chelt cu doble60271 Dob privind titl cu posib de

rascumparare60272 Report /deport60279 Chelt diverse cu doble

6029 Comisioane603 Chelt pentru ople cu titl

6031 Dob la titl date in pensiune livrata6032 Pierderi la titl de tranzactie6033 Chelt cu titl de plasament

60331 Chelt de achizitie60336 Pierderi din cesiune

6034 Chelt cu titl de investitii60341 Chelt de achizitie60342 Chelt cu amortiz primelor

6036 Chelt priv datorii constituite prin titl60361 Dob priv titl de piata interbanc60362 Dob priv titl de creante neg60363 Dob privind obligatiunile60369 Alte chelt priv datoriile

constit prin titl6037 Chelt diverse privind ople cu titl6039 Comisioane

604 Chelt cu op de leasing, locatie simpla si asim6041 Chelt cu ople de leasing si asimilate

254

60411 Chelt cu amortiz60412 Pierderi din depr imob date

in leasing si asimilate60413 Pierderi din cesiunea imob

date in leasing si asimilate60414 Chelt cu proviz pentru op

de leasing si asimilate60419 Alte chelt cu op de leasing

si asimil6042 Chelt cu op de locatie simpla

60421 Chelt cu amortiz60422 Pierderi din depr imobiliz

date in locatie simpla60423 Pierderi din cesiunea imob

date in locatie simpla60424 Chelt cu proviz pentru op

de locatie simpla60429 Alte chelt cu op de locatie

simpla605 Chelt priv datoriile subord si fondurile publ

6051 Chelt priv datoriile subord la termen6052 Chelt priv datoriile subord pe

durata nedeterminata6053 Chelt priv fondurile publice alocate

606 Chelt privind ople de schimb6061 Pierderi din op de schimb si arbitraj6069 Comisioane

607 Chelt privind ople din afara bilantului6071 Chelt cu angajamentele de finantare

60711 Chelt cu angaj de finantareprimite de la alte banci

60712 Chelt cu angaj de finantareprimite de la clientela

6072 Chelt cu angajamentele de garantie60721 Chelt cu angaje de garantie

primite de la alte banci60722 Chelt cu angaj de garantie

255

primite de la clientela6077 Chelt cu alte angajamente primite

608 Chelt cu prestatiile de servicii financiare6081 Chelt cu mijloacele de plata6082 Alte chelt cu prest de servicii fin

609 Alte chelt de expl bancara6092 Cota-parte priv op de expl bancara

efectuate in comun6093 Venituri retrocedate priv op de

expl bancara efectuate in comun6099 Chelt diverse de explatare bancara

Grupa 61 – Cheltuieli cu personalul611 Chelt cu remuneratiile personalului612 Chelt privind asigurarile si protectia sociala

6121 Chelt priv contrib unit la asig sociale6122 Chelt priv contrib unit pt aj de somaj6127 Alte chelt privind asig si prot soc

617 Alte chelt privind personalul

Grupa 62 – Impozite si taxe621 Chelt cu impozitul pe salariu627 Chelt cu alte impozite, taxe si vars asimilate

Grupa 63 – Cheltuieli cu materialele, lucrarile si serviciile executate de terti

631 Chelt cu materialele6311 Chelt cu materialele consumabile6312 Chelt privind combustibilii6313 Chelt privind piesele de schimb6317 Chelt privind alte materiale

632 Chelt privind obiectele de inventar633 Chelt privind alte stocuri634 Chelt cu lucrarile si serv executate de terti

6341 Chelt de intretinere si reparatii6342 Chelt privind energia si apa6343 Chelt postale si taxe de comunicatii

256

6344 Chelt cu colab si intermediere6345 Chelt cu deplasari, detasari, transf

si transp persoanelor si bunurilor6346 Chelt cu serv furniz de soc grupului6347 Alte chelt cu lucr si serv ex de terti

63471 Chelt cu primele de asig63472 Chelt cu redev priv op de

leasing si asimilate63473 Chelt cu redev priv conces,

locat de gest si chiriile63479 Alte chelt

635 Chelt de protocol, reclama si publicitate

Grupa 64 – Cheltuieli diverse de exploatare641 Venituri retroced priv op de expl nebancara

ef in comun642 Cota-parte priv ople de expl nebancara ef in

comun643 Cota-parte din cheltle sediului social646 Pierderi din cesiunea imobiliz

6461 Pierderi din cesiunea imob necorp si corporale

6462 Pierd din cesiunea imobiliz finan649 Alte chelt diverse de expl

Grupa 65 – Cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile necorporale si corporale

651 Chelt cu amortizarile imobiliz necorporale652 Chelt cu amortizarile imobiliz corporale

Grupa 66 – Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile

661 Chelt cu proviz pt creante din op interb6611 Chelt cu proviz specif de risc de credit6612 Chelt cu proviz specif de risc de dob

662 Chelt cu proviz pentru creante din op cu cl6621 Chelt cu proviz specif de risc de credit

257

6622 Chelt cu proviz specif de risc de dob663 – Chelt cu proviz priv ople cu titl si op div

6631 – Chelt cu proviz pentru depr titllor66311 Chelt cu proviz pentru depr

titl de plasament66312 Chelt cu proviz pt depr titl

de investitii6632 Chelt cu proviz pt depr stocurilor6637 Chelt cu proviz pt creante restante

si indoielnice664 Chelt cu proviz pentru valori imobilizate

6641 Chelt cu proviz pt depr partilor detinute in cadrul soc com legate, a titl de particip si a titllor activ de portofoliu

6642 Chelt cu proviz pentru depr imobiliz66421 Chelt cu prov pt depr imob

in curs66422 Chelt cu proviz pentru depr

imobiliz activ. de expl66423 Chelt cu proviz pt depr

imob in afara activ de expl6647 Chelt cu proviz pt creante restante

si indoielnice665 Chelt cu proviz pentru riscuri si chelt

6651 Chelt cu proviz pt riscuri de exec a angaj prin semnatura

6652 Chelt cu proviz pentru facilitatileacordate personalului

6653 Chelt cu proviz pentru risc de tara6657 Chelt cu proviz pt alte risc si chelt

666 Chelt cu proviz reglementate667 Pierd din creante nerecup acop cu proviz668 Pierderi din creante nerec neacop cu proviz

Grupa 67 – Cheltuieli exceptionale671 Chelt exceptionale privind ople de gestiune

258

6711 Despagubiri, amenzi penalitati6712 Donatii si subventii acordate6713 Chelt privind sponsorizarile6714 Pierderi din debitori diversi6717 Alte chelt excep priv op de gestiune

673 Chelt exceptionale privind amortiz si proviz6731 Chelt excep priv amortiz imobiliz6732 Chelt exceptionale priv proviz pt

riscuri si chelt6733 Chelt exceptionale priv proviz pt

deprecieri6734 Chelt excep priv proviz reglem

677 Alte chelt exceptionale

Grupa 69 – Cheltuieli cu impozitul pe profit691 – Chelt cu impozitul pe profit

259

CLASA 7 – VENITURI

Grupa 70 – Venituri din activitatea de exploatare bancara701 Venituri cu op de trez si op interbancare

7011 Dob de la BNR7012 Dob de la conturile de corespondent7013 Dob de la depozitele bancilor

70131 Dob de la depoz la vedere70132 Dob de la depoz la termen70133 Dob de la depoz colaterale

7014 Dob de la creditele acord bancilor 70141 Dob de la cr de pe o zi pe alta70142 Dob de la creditele la termen70143 Dob de la creditele financiare

7015 Dob de la valorile primite in pensiune70151 Dob de la valorile primite

in pens de pe o zi pe alta70152 Dob de la valorile primite

in pens la termen7017 Alte venituri din dob

70171 Dob privind titl cu posib de rascumparare

70172 Report / deport70179 Venituri diverse din dob

7018 Dob din creante restante si indoielnice7019 Comisioane

702 Venituri din op cu clientela7021 Dob de la creante com si credite

acord clientelei70211 Dob de la ople de scont,

asim si alte creante com70212 Dob de la op de factoring70213 Dob de la creditele de trez70214 Dob de la creditele pt export70215 Dob de la credit pt echip70216 Dob de la credit pt bunuri

imob

260

70217 Dob de la alte cred acordclientilor

7022 Dob de la cred acord client financ70221 Dob de la cr de pe o zi pe alta70222 Dob de la credite la termen

7023 Dob de la valorile primite in pens70231 Dob de la valorile primite in

pens de pe o zi pe alta70232 Dob de la valorile primite

in pens la termen7024 Dob de la conturile curente debitoare7027 Alte venituri din dob

70271 Dob priv titl cu posib de rasc70272 Report / deport70279 Venituri diverse din dob

7028 Dob din creante rest si indoielnice7029 Comisioane

703 Venituri pentru op cu titl7031 Dob de la titl primite in pens livrata7032 Venituri de la titl de tranzactie7033 Venituri din titl de plasament

70331 Dob70333 Dividende si venituri asim70336 Venituri din cesiune

7034 Venituri din titl de investitii70341 Dob70342 Venituri din prime

7036 Venituri din datorii constit prin titl7037 Venituri diverse din ople cu titl7038 Dob din creante rest si indoielnice7039 Comisioane

704 Venituri din op de leasing, loc simpla si asim7041 Venituri din ople de leasing si asim

70411 Venituri din amortiz70413 Venituri din cesiunea imob

date in leasing si asim70414 Venituri din proviz pentru

261

op de leasing si asim70419 Alte venit din op de leasing si

asim7042 Venituri din ople de locatie simpla

70421 Venituri din chirii70423 Venituri din cesiunea imob

date in locatie simpla70424 Venituri din proviz pentru

op de locatie simpla70429 Alte venituri din op de

locatie simpla7048 Venit din creante rest si indoielnice

705 Venituri din credite subord, parti in cadrul soc com legate, titl de partic, titl ale activ de portof

7051 Dob de la credit subord la termen7052 Dob de la cr subord pe durata nedet7053 Dividende si venituri asimilate7058 Dob din creante rest si indoielnice

706 Venituri privind ople de schimb7061 Venituri din op de schimb si arbitraj7069 Comisioane

707 Venituri din ople din afara bilantului7071 Venituri din angaj de finantare

70711 Venituri din angaj de finantin favoarea altor banci

70712 Venituri din angaj de finantprimite de la clientela

7072 – Venituri din angaj de garantie70721 Venituri din angaj de gar in

favoarea altor banci70722 Venituri din angaj de gar

primite de la clientela7077 Venituri din alte angajamente date

708 Venituri din prestatiile de servicii financiare7083 Comis din activ de asistenta si consult

70831 Comisioane din activ deasist si cons pentru pers fiz

262

70832 Comis din activ de asist siconsult pentru pers jure

70839 Alte comisioane7085 Venituri privind mijloacele de plata7087 Alte venituri din prest de serv financ

709 Alte venituri de expl bancara7092 Cota-parte priv op de expl bancara

ef in comun7093 Venituri refact priv op de expl bancara

ef in comun7094 Transferuri de chelt de expl bancara7099 Venituri diverse de exploat bancara

Grupa 74 – Venituri diverse din exploatare741 Chelt refacturate

7411 Chelt refacturate societ grupului7412 Chelt refacturate altor societati

742 Cota-parte priv op de expl nebanc ef in comun743 Cota-parte din cheltle sediului social746 Venituri din cesiunea imobiliz

7461 Ven din cesiunea imob necorp si corp7462 Venit din cesiunea imob financiare

747 Venituri accesorii7471 Venit privind imob legate de expl7472 Venituri din activitati nebancare7479 Alte venituri accesorii

749 Alte venituri diverse din expl7491 Transf de chelt de expl nebancara7492 Cota-parte din subv de inv trecuta la

venituri7493 Venituri din subventii de expl7494 Venituri din prod de imobilizari7495 Venituri priv bunurile mobile si

imobile din executarea creantelor7499 Alte venituri

263

Grupa 76 – Venituri din provizioane si venituri din creante nerecuperabile

761 Venit din proviz pentru creante din op interb7611 Venit din proviz specif de risc de credit7612 Venit din proviz specif de risc de dob

762 Venit din proviz pentru creante din op cu cl7621 Venit din proviz specif de risc de credit7622 Venit din proviz specif de risc de dob

763 Venit din proviz privind op cu titl si op div7631 Venituri din proviz pt depr titllor

76311 Venituri din proviz pt deprtitl de plasament

76312 Venituri din proviz pt deprtitl de investitii

7632 Venit din proviz pentru depr stocurior7637 Venituri din proviz pt creante rest si

indoielnice764 Venituri din proviz pentru valori imobilizate

7641 Venituri din proviz pt depr partilor detinute in cadrul soc com legate, a titlde partic si a titllor activ de portof

7642 Venituri din proviz pentru depr imobiliz76421 Venituri din proviz pt depr

imobiliz in curs76422 Venituri din proviz pt depr

imob activ de expl76423 Venituri din proviz pt depr

imob in afara activ de expl7647 Venituri din proviz pt creante rest si

indoielnice765 Venituri din proviz pentru riscuri si chelt

7651 Venituri din proviz pt riscuri de exec a angaj prin semnatura

7652 Venituri din proviz pentru facilit acord pers

7653 Venituri din proviz pt risc de tara7657 Venit din proviz pt alte riscuri si chelt

264

766 Venituri din proviz reglementate767 Venit din recuperari de creante amortizate

Grupa 77 – Venituri exceptionale771 Venituri exceptionale din opler de gestiune

7711 Venituri din despag si penalitati7712 Alte venit excep din op de gestiune

773 Venituri exceptionale din proviz7731 Venituri exceptionale din proviz pt

riscuri si chelt7732 Venit except din proviz pt deprec7733 Venit except din proviz reglem

777 Alte venituri exceptionale

Grupa 78 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit

781 Venit din reluarea rez generale pt riscul de credit

CLASA 90 – OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUI

Grupa 90 – Angajamente de finantare901 Angajamente in favoarea altor banci902 Angajamente primite de la alte banci903 Angajamente in favoarea clientelei

9031 Deschideri de credite confirmate90311 Garantii imobiliare90312 Deschideri de cr. docum90319 Alte deschid de cr confirm

9032 Acceptari sau angajamente de plata9039 Alte angajamente in fav clientelei

904 Angajamente primite de la cl financiara siinstitutiile administratiei publice

Grupa 91 – Angajamente de garantie911 Caut, avaluri si alte garantii date altor banci

9111 Confirm de deschid de cr docum9112 Acceptari de plata

265

9119 Alte garantii date altor banci912 Cautiuni, avaluri si alte garan prim de alte banci913 Garantii date pentru clientela

9131 Cautiuni, avaluri si alte garantii91311 Cautiuni imobiliare91312 Cautiuni admin si fiscale91313 Garantii financiare91314 Garantii de ramb a cred.

acordate de alte banci9139 Alte garantii date pentru clientela

914 Garantii primite de la clientela9141 Garantii primite de la institutiile

administratiei publice si asim9142 Garantii primite de la asig si capitaliz9143 Garantii primite de la cl financiara9144 Ipoteci imobiliare9145 Gajuri cu deposedare9146 Gajuri fara deposedare9149 Alte garantii primite de la clientela

Grupa 92 – Angajamente privind titlurile921 Titl de primit

9211 Titl vandute cu posib de cumparare9219 Alte titl de primit

922 Titl de livrat9221 Titl cump cu posib de rascumparare9229 Alte titl de livrat

Grupa 93 – Operatiuni in devize931 Op de schimb la vedere

9311 Lei cumparati si inca neprimiti9312 Devize cumparate si inca neprimite9313 Lei vanduti si inca nelivrati9314 Devize vandute si inca nelivrate

932 Op privind deviz date si luate cu imprumut9321 Devize date cu imprumut si inca neliv9322 Deviz luate cu imprumut si inca neprim

266

933 Op de schimb la termen9331 Lei de primit contra devize de livrat9332 Devize de livrat contra lei de primit9333 Devize de primit contra lei de livrat9334 Lei de livrat contra devize de primit9335 Devize de primit contra devize de livrat9336 Devize de livrat contra devize de primit

934 Report / deport calculat anticipat9341 Report / deport de primit9342 Report / deport de platit

935 Dob neaj la scad in devize acop la termen9351 Dob in devize acop la term, de incasat9352 Contrav in lei a dob in devize la

termen, de incasat9353 Dob in devize acop la termen, de platit9354 Contrav in lei a doblor in devize

acop la termen, de platit936 Conturi de ajustare devize in afara bilantului

9361 Pozitia de schimb9362 Contravaloarea pozitiei de schimb9363 Conturi de ajustare devize

Grupa 95 – Angajamente diverse951 Redev, locatii de gestiune, chirii si alte asim952 Titl primite in garantie953 Titl date in garantie959 Alte angajamente diverse

9591 Alte angajamente date9592 Alte angajamente date

Grupa 98 – Angajamente indoielnice981 Angajamente indoielnice

Grupa 99 – Conturi de evidenta991 Mijloace fixe luate cu chirie992 Valori primite in pastrare sau custodie993 Creante scoase din activ, urmarite in contin

267

994 Debitori din penalitati pretinse995 Amortiz aferenta grad de neutiliz a mijl fixe998 Alte conturi de evidenta

9981 Alte valori primite9982 Alte valori date

999 Contrapartida

268

RĂSPUNSURI CORECTECap. II1) B 11) D 21) C2) A 12) B 22) A3) A 13) A 23) C4) B 14) A 24) A5) C 15) C 25) A6) C 16) A 26) C7) A 17) A 27) E8) B 18) B 28) B9) D 19) B 29) C10) A 20) C

Cap. III1) E 11) E 21) D 31) A, C2) A 12) C 22) C3) E 13) D 23) C4) C 14) E 24) C5) D 15) E 25) D6) E 16) E 26) B7) E 17) B 27) B, E8) C 18) B 28) A9) D 19) A 29) B10) C 20) C 30) B

Cap. IV1) C 11) C 21) E2) B 12) C 22) E3) C 13) A 23) B4) C 14) A5) C 15) B6) B, D 16) A7) A 17) A8) C 18) E9) C 19) D10) B, C 20) A, D

269

Cap. V1) A 11) B 21) C2) C 12) C 22) A3) A 13) B 23) B4) C 14) C 24) A5) A 15) B 25) B6) B 16) A 26) A7) B 17) A8) B 18) C9) B 19) A10) A 20) A

Cap. VI1) A 11) C2) B 12) C3) E 13) C4) A 14) E5) A 15) D6) B 16) B7) A 17) C8) D 18) A9) B 19) B10) C

Cap. VII1) B2) B3) D4) E5) B

270

94950271 fb iii contab bancara

Documents