97320

8/17/2019 97320

http://slidepdf.com/reader/full/97320 1/5

Craiova Medical ă Vol 10, Nr 3, 2008

Studiu clinicDiagnosticul şi managementul modern al cariei

dentareCORNELIA BICLESANU

Facultatea de Medicină Dentar ă, UMF „Carol Davila" Bucuresti

Diagnosis and modern management of cavity

REZUMAT Scopul acestui studiu este să apreciezefactorii de risc şi morbiditatea prin carie pentru încadrarea pacienţilor în grupe de risc şi instituirea uneischeme terapeutice adecvate. Material şi metodă Studiul s-a efectuat pe un lot de pacienţi cu vârstecuprinse între 15- 35 ani. Metoda de lucru a inclusexaminare vizual-tactilă, consemnarea datelor în fişaindividuală de profilaxie şi completarea unui chestionar în care au fost înregistrate date despre prezentarea la

controlul dentar, atitudinea faţă de sănătatea aparatuluidento-maxilar, deprinderile de igienă bucală, fluoro-profilaxie şi obiceiurile alimentare. Pentru confirmareaprobabilităţii implicării factorilor analizaţi ca factori derisc am apelat la metoda statistică de studiere a boliiprin care am evaluat riscul factorilor incriminaţi. Rezultate si discutiiPrevalenţa cariei dentare la lotulstudiat a fost de 87% iar intensitatea cariei a avutvaloarea de 5,17 pentru indicele DMF-T. Studiulfactorilor de risc a evidenţiat un procent mare (75%) alcelor care se prezintă la medic doar în urma uneidureri/disconfort. În urma studiului statistic a reieşit că laacest lot igiena dentar ă deficitar ă este cel mai importantfactor de risc urmat de consumul frecvent de alimente între mesele principale şi apoi de prezentareaneregulată la control stomatologic. Aprecierea graduluide igienă orală s-a calculat din suma dintre indicele deplacă şi indicele de tartru. S-a constatat că 51,85%pacienţi prezintă un indice de igienă slab, 22,22%pacienţi prezintă un indice bun şi 3,7% prezintă unindice excelent. Aportul fluorului se produce înmajoritatea cazurilor (86%) prin utilizarea pastelor dedinţi şi într-un procent foarte restrâns (7%) prin aportulapelor de gur ă cu fluor. Încadrarea pacienţilor în grupede risc a luat în consideraţie valorile DMF-T. Prinutilizarea programului informatic Cariogram, carepermite determinareaglobală a riscului la carie, s-aobţinut într-un timp scurt şi foarte sugestivreprezentarea factorilor de risc la începutul studiului

precum şi modificările survenite după aplicareamăsurilor terapeutice individualizate. ConcluziiConceptul de bază al profilaxiei individualizate constă înrecunoaşterea pacienţilorcu risc crescut la carie şimodificarea factorilor de risc comportamentali individualiprin instruirea unui tratament preventiv eficient.

CUVINTE CHEIE profilaxie, cariograma, tratament

individualizat

ABSTRACT The purpose of this research isdetermining the risk factors of the dental caries, in orderto classify patients into different risk groups andimplement adequate therapeutic methods. Material andmethod The research was performed upon a group ofpatients aged between 15 and 35 years. It includedvisual and tactile examination, marking down the datawithin individual prophylactic charts and filling up aquestionnaire regarding patient data such as: frequency

of dental check-ups, importance of oral health, oralhygiene habits, eating habits. In order to confirm theprobability that the analyzed factors are indeed riskfactors, we used the statistical method of studying thedisease and its incriminating factors. Results anddiscussions The frequency of cavity within the group ofpatients stood at 87% whereas cavity intensity stood at5,17 for the DMF-T index. The study of risk factorsreveled a high percentage of patients (75%) that only goto the dentist in case of pain or discomfort. Thestatistical research reveled that the in-appropriate oralhygiene is the most important risk factor, followed bythe consumption of food between meals and by theseldom medical check-ups. The oral hygiene degreewas computed by adding the cavity index and thecalculus index. Results showed that 51,85% of patientshave a low hygiene index, 22,22% have a good indexand 3,7% have an excellent one. The fluor input is inmost cases ensured by the use of toothpastes (86%)and only to a small extend by the use of mouth-washsolutions. Patient classification into risk groups wasmade according to the DMF-T values. By using theCariograme informatics system, which enables thedetermination of the global cavity index, risk factors atthe beginning of the research as well as changesoccurred by applying the individual methods wererapidly and effectively depicted Conclusions The basicconcept of applying individual prophylactic measuresconsists in recognizing patients with high cavity risk and

implementing an efficient prevention treatment.

KEY WORDS dental prophylaxis, cariogramme,

individualized treatment

Introducere

Incidenţa crescută a cariei dentare în ţaranoastr ă cuprinsă între 80-98% confer ă acestei boli

dimensiuni sociale cu importante costurieconomice. Acestea justifică aplicarea unor

metode şi mijloace de profilaxie generală care să diminueze r ăspândirea acestei boli.

În pofida profilaxiei generale a cariei care adus la o scădere a prevalenţei în ultimii ani, r ămân

Conf. Univ. Dr. Cornelia Biclesanu , Facultatea de Medicină Dentar ă, UMF „Carol Davila" Bucuresti 178

8/17/2019 97320



un număr important de indivizi care nu r ăspundconform aşteptărilor acestei metode [1].

Mijloacele de investigaţie şi diagnostic anuale permit identificarea factorilor etiologici careacţionează în cazurile particulare cu un risccrescut la carie. Identificarea acţiunii unor factorietiologici a contribuit la stabilirea unor programe

individualizate care să prevină apariţia unor noileziuni carioase [2].

Material si metoda

În studiul de faţă mi-am propus să apreciez prevalenţa cariei şi ponderea unor factorietiologici în determinarea leziunilor carioase la unlot de 327 pacienţi, cu vârste între 15- 35 ani dinBucureşti.

Am studiat morbiditatea prin carie şi apreciereaunor factori de risc iar prin aplicarea cariogramei

am încadrat pacienţii întruna din grupele de risc(scăzut, mediu, crescut) pentru instituirea uneischeme terapeutice adecvate.

Metoda de lucru a inclus examinare vizual-tactilă, consemnarea datelor în fişa individuală de

profilaxie şi completarea unui chestionar prin caream dorit să aflu date despre prezentarea la controlstomatologic, atitudinea faţă de sănătateaaparatului dento-maxilar, deprinderile de igienă

bucală, fluoro-profilaxie şi obiceiurile alimentare.Pentru confirmarea probabilităţii implicării

factorilor analizaţi ca factori de risc am apelat la

metoda statistică de studiere a bolii prin care amevaluat riscul factorilor incriminaţi.

Prevalenţa cariei dentare la lotul studiat a fostde 87% iar intensitatea cariei a avut valoarea de5,17 pentru indicele DMF-T.

Studiul factorilor de risc a evidenţiat un procent mare (60%) al celor care se prezintă lamedicul dentist doar în urma uneidureri/disconfort. (Fig.1)

Prezentarea la cabinet

ocazional

la programare

control regulat

Fig. 1 Prezentarea pacienţ ilor la medicul dentist

Modul de periaj este deficitar pentru 61% iaraportul fluorului are loc în marea majoritate doar

prin intemediul pastelor de dinţi şi întrun procent

redus prin utilizarea apelor de gura cu fluor. (fig.2, 3).

Periajul dentar

periaj corect

periaj incorect

Fig. 2. Modul de periaj

0

50

100

150

200

250

300

350

1 2

Mijloace de fluorizare

fluorizare locala

fluorizare prin pasta

Fig. 3 Aportul de fluor

Obiceiurile alimentare nesănătoase sunt unfactor de risc important pentru 78% din ceichestionaţi. Motivarea pacienţilor asupra adoptăriiunei diete cario-preventive am realizat-o pe bazaalcătuirii unui jurnal alimentar individual, în care

pacientul este rugat să semneze orarul şi felulalimentelor consumate timp de o să ptămână. Dinanaliza acestuia am stabilit, de comun acord cu

pacientul, alimentele care reprezintă un pericol pentru sănătatea sa dentar ă şi modalităţile derestrangere a consumului pentru micşorareariscului la carie.

În urma studiului statistic a reieşit că la acestlot igiena dentar ă deficitar ă este cel mai importantfactor de risc urmat de consumul frecvent dealimente între mesele principale şi apoi de

prezentarea neregulată la control stomatologic.Aprecierea gradului de igienă orală s-a calculatdin suma dintre indicele de placă şi indicele detartru. S-a constatat că 61% din pacienţi prezintă un indice de igienă slab, 18% pacienţi prezintă unindice moderat, 15% pacienţi prezintă un unindice bun şi un pacient 6% prezintă un indice

excelent (fig. 4).IHO

IHO slab

IHO moderat

IHO bun

IHO excelent

Fig. 4 IHO

Încadrarea pacientilor în grupe de risc a luat înconsideraţie şi valorile DMFT. (tab. 1):

179

8/17/2019 97320


Cornelia Biclesanu : Diagnosticul şi managementul modern al cariei dentare

Tabel 1. Valori DMFT şi încadrarea în grupe de risc

Grupa Valori DMFTRisc scazut de carieCarii 26,69

Absenti 2,45Restaurati 70,87Risc mediu de carieCarii 31,43

Absenti 4,73Restaurati 63,83Risc ridicat de carieCarii 29,66

Absenti 3,55Restaurati 66,79

Indicatori salivariSchimbările produse în ecologia florei bucale

în urma măsurilor individualizate de prevenţieaplicate au fost studiate cu ajutorul unor kituri:CRT-Bacteria (Vivadent) care permite cultivarea

pe medii de cultur ă selective a principalelor

bacterii incriminate în producerea cariei: SM şiLB şi Dentobuff ( valori: culoarea bleu la pH de5,4; verde pur la pH 4,6; galben la pH de 4,23)

pentru capacitatea tampon salivar ă [3, 4].Prin reprezentarea programului informatic

Cariogram, care permite determinarea globală ariscului la carie, am obţinut într-un timp scurt şifoarte sugestiv reprezentarea factorilor de risc laînceputul studiului precum şi modificărilesurvenite după aplicarea măsurilor individualizatela carie (fig. 5)[5, 6].

Cazuri clinicePacientul:GM, 25 ani

Antecedente carii 0Afectiuni asociate 0Dieta consum mediu de hidrocarbonate 1Dieta frecventa medie 1Placa 1 IHO = 3SM = 3Fluorizare prin pasta de dinti = 1Secretia salivara = 0,1 mml/min 3

pH-ul salivar = 1

Fig. 5. Cariograma

Antecedentele la carie sunt evaluate la 0

neasociate cu prezenţa unei afecţiuni considerată în relaţie cu apariţia cariei (rezultat 0).

Consumul de hidrocarbonate este uşor ridicat,apreciat la 1 asociat cu o frecvenţă redusă deconsum al acestora între mese (rezultat 1).

Igiena bucală (cantitatea de placă) este slabă (rezultat 3) iar prezenţa SM este ridicată (rezultat3).

Aportul de fluor constă doar din periajul dentar

cu paste fluorurate (rezultat 1) f ăr ă aportsuplimentar. Cantitatea de salivă este redusă (rezultat 3), deasemenea pH-ul salivar este redus(Dentobuff rezultat 1).

Fig. 6 Aspect ini ţ ial

Fig. 7 Aspect final

În concluzie, se poate afirma că pacientul prezintă un grad mediu de risc la carie rezultat dinasocierea unui consum de hidrocarbonate cuigiena deficitara şi prezenţa SM. Există 28 %şansă de a împiedica apariţia cariei. Secreţiasalivar ă redusă determină creşterea sectoruluialbastru deschis din cariogramă (fig. 6, 7).

Trebuie instituit un tratament urgent de prevenţie (control dietă, igienă, flux salivar).

Pentru urmărirea eficienţei măsurilor profilactice s-a realizat tratamentul după cumurmează: din lotul de 327 pacienţi o parte (170) a

beneficiat de tratament complex de profilaxie

individualizată (optimizarea igienei dentare prinasocierea clătirilor cu clorhexidină, utilizareamijloacelor suplimentare de fluorizare locală,

180

8/17/2019 97320



reducerea consumului de hidrocarbonate, înspecial între mese, aplicarea de mijloacesuplimentare de creştere a fluxului salivar).

Indice carie initial

10.5

9.5

8.7

Trat. Indiv.

Trat crent

Martor

Fig. 9 Indice carie ini ţ ial

indice carie dupa tratament

8.5

8

7.5

Trat. Indiv.

Trat crent

Martor

Fig. 10 Indice carie după tratament

Un lot de 105 pacienţi a beneficiat de tratamentde profilaxie locală (fluorizari, sigilari) Restul

pacienţilor (52) a beneficiat de tratament curent

(lot martor) În urma examinării loturilor laînceputul şi sfâr şitul perioadei de tratament amcomparat eficienţa tratamentului efectuat a lotuluimartor cu cea din loturile care au beneficiat demăsuri speciale de profilaxie. Datele au ar ătatscăderea indicelui de carie cu 2% la lotul care a

beneficiat de profilaxie individualizată, cu 1,5 %la lotul la care s-a efectuat tratament profilacticlocal şi cu 1,2 la lotul martor (fig. 8, 9).

Rezultate si discutii

Cariograma nu specifică numărul particular decavităţi carioase care vor putea apărea sau nuulterior, dar poate ilustra un posibil scenariu derisc general bazat pe ceea ce poate fi de aşteptat înfuncţie de interpretarea specialistului. Cariogramaeste o diagramă circular sectorială, ce este divizată în 5 sectoare în următoarele culori: verde, albastruînchis, roşu, albastru deschis, galben care indică diferite grupe de factori cariogeni.

Astfel, sectorul verde arată o estimare a şanseiactuale de a evita aparitţia de noi carii; Sectorulalbastru închis reprezintă dieta. Sectorul rosu

reprezintă bacteriile bazat pe combinaţia dintrecantitate de placă bacteriană şi Streptoccocul mutans. Sectorul albastru deschis reprezintă

susceptibilitatea bazată pe combinaţia program defluorizare, secreţie salivar ă, capacitate tamponsalivar ă. Sectorul galben reprezintă circumstanţele

bazate pe combinaţia experienţei carioase şi boligenerale prezente.

Riscul cariogen este definit de multe ori cafiind „probabilitatea de a exista cateva evenimente

periculoase [7]. Predicţia unor noi leziuni carioasesau a evoluţiei celor existente, evaluează risculcarios. Importanţa acestei predicţii se evidenţiază ca o măsur ă preventivă ce poate fi direcţionată la

persoanele cu risc carios ridicat.Pentru selectarea grupei de risc sau a riscului

individual s-au f ăcut mai multe încercări, dar nu s-a găsit o metodă perfectă care să ia în considerareetiologia plurifactorială a cariei. Pe de altă partesunt mulţi factori şi caracteristici ce adeseaînsoţesc apariţia numărului crescut de leziunicarioase, motiv pentru care evaluarea acestor

parametri ar face mai uşoar ă stabilirea risculuicarios.

Aplicarea tratamentului profilactic şi/saurestaurativ este eficace numai dacă ţinem cont şide grupa de risc din care face parte pacientulrespectiv.

La pacienţii cu risc cariogen scăzut serecomandă corectarea tehnicii de periaj, realizareade fluorizări topice, prin utilizarea de paste dedinţi cu aminofluoruri (Blend a med, Colgate,Aqua fresh), fluorur ă de sodiu, a apelor de gura ce

conţin fluor (Reach, Odol med, Fluorigard, OralB)sau geluri cu fluor, cu o concentraţie de 1,24% F,faţă de pastele de dinţi care au 0,4- 1,25%F(Elmex, Fluoridgel, Gelkam). Reexaminarealeziunilor carioase se face la 1 an.

Metode de fluorizare locală prin paste de dinţi(paste de dinţi ce conţin 0.2% Na F , 0.4% Sn F 2,sau Na F 1450ppm), prin aplicaţii de geluri(preparate cu NaF 2%, timp de 3- 8 min., de 3 ori

pe an; sau SnF 1% de 2 ori pe an).La pacienţii cu risc cariogen mediu se

recomandă educaţie sanitar ă, corectarea tiparelor

dietetice, fluorizări locale, sigilări, reexaminare la6 luni. Pe baza fisei alimentare obtinută de la

pacient se explică acestuia care alimente cariogenedin dieta sa trebuie eliminate şi care înlocuite cuîndulcitori necariogeni (sorbitol, xilitol, manitol).Sigilarea se realizează la nivelul suprafeţelorcoronare cu reliefuri accentuate.

Pacientii cu risc cariogen mare

La pacienţii cu risc cariogen mare serecomanda educaţie sanitar ă, corectarea tiparelordietetice, fluorizări topice, sigilari, agentiantiplacă şi în funcţie de gradul de afectare

salivar ă, stimulatori sau înlociutori salivari.

181

8/17/2019 97320


Cornelia Biclesanu : Diagnosticul şi managementul modern al cariei dentare

Tratamentul preventiv pentru pacientii cu risccariogen mare include: radiografii iniţiale,aplicarea de clorhexidină pentru 1 minut urmată de clătire, aplicarea de sigilanţi pe şanţuri şigropiţe, la care trebuie verificată integritatea larechemare; aplicare de lacuri fluorizate, pacientulfiind sf ătuit să nu se spele pe dinţi şi nici să

mănânce alimente dure timp de 10 ore; serecomandă trei aplicaţii de lacuri la interval de 3luni; periaj de 2 ori pe zi cu paste fluorizate;clătire zilnică pentru 1minut cu soluţie fluorizată (0,05% NaF) seara; clătiri să ptămânale cuclorhexidină pentru 6 să ptămâni; după 6 luni serepetă radiografiile pentru a monotoriza leziunile

proximale şi cele oprite în evoluţie, care sunt în1/3 medie a dentinei; dacă se observă o progresie aleziunilor, se cresc aplicaţiile de fluor şiclorhexidină de 2 , 3 ori faţă de ultimele 6 luni;sunt necesare sfaturi de igienă dentar ă şialimentar ă, monitorizarea pacientului la 6 luni

pentru a scădea riscul cariogen la mediu sau mic[8].

Realizarea de fluorizări locale prin:

− geluri de tipul Nafestezinei( NaF2%+glicerina25%); SnF 1% care aplicat de 2ori pe an reduce caria dentar ă cu 37%, efectulmenţinânduse 5 ani; Fluoraminul; Agentifluorofosfati acidulati (1,23%F în mediu deacid fosforic Ph=2,8), aplicate timp de 4minute de 2 ori pe an, sunt mai eficiente

deoarece gradul de penetrare în ţesuturile dureşi cantitatea de fluor reţinută sunt mai mari;Elmex, Fluorid Gel, GelKam cu un conţinutde 1,24% F.

− lacuri ce sunt considerate ca fiind maieficiente în prevenirea cariilor de pesuprafeţele netede sau radiculare. Tipuri delacuri sunt: Duraphat ce conţine 2,26%F însuspensie de NaF, întro soluţie de lacurinaturale; Durafluor; Fluor Protector; ElmexProtector.

− Clătiri orale cu soluţii concentrate în fluor ce

necesită o utilizare asistată profesional sausoluţii slab concentrate pentru utilizareindividuală. Clătirile au un efect relativ (20%reducere) când sunt utilizate în combinaţie cuaplicările topice sau tratament general cufluor. Se utilizează NaF 0.05% pentru a oprievoluţia leziunilor carioase incipiente de pesmalţ şi a determina remineralizarea lor;

Fluorura fosfatică acidă (APF); SnF ce are unefect remanent, menţinânduse şi în următorii 2ani de la administrare; Amine fluorurate;Remodent; Reach OdolMed; Fluorigard;OralB.

− Paste de dinţi ce conţin NaF 0,2%, SnF 0,4%sau NaF1450 ppm. NaF este considerată cuefect inhibitor mai mare, iar prin introducereaTriclosanului s-a mărit acţiunea antibacteriană a pastei.

Concluzii:

Studiul morbidităţii cariei dentare la lotulstudiat a evidenţiat valori crescute.

Din cercetarea actuală rezultă că testele biofizice şi microbiologice ale salivei precum şiutilizarea programului informatic Cariogramconstituie metode ştiinţifice moderne şi în acelaşi

timp pot fi şi mijloace pedagogice eficiente carecontribuie la sporirea motivării pacienţilor pentru prevenirea cariei dentare.

Conceptul de bază al profilaxiei individualizateconstă în recunoaşterea pacienţilor cu risc crescutşi modificarea factorilor de risc comportamentaliindividuali prin instituirea unui tratament

preventiv eficient.

Bibliografie1. Billings R.J. and colab.: Pathological and Protective

Caries Risk Factors in a Children´s LongitudinalStudy. Caries Research, 50 the ORCA Congress, 26

July, 2003, Germany2. Anderson M.H, Bales D.J,:Modern management ofdental caries. JADA, 1993, 124, 37- 44

3. Ghiorghe A., Vataman R: Influenta testelor salivarein aprecierea nivelului de boala carioasa. ZileleFacultatii de Medicina Dentara Editia IX- a, 2005,Volum de lucrari stiintifice, 149- 150.

4. Bratthall D, Carlsson J: Current status of cariesactivity tests. In Thylstrup A., Fjerskov O (eds)Textbook of clinical Cariology, Copenhagen,Munksgaard, 249265, 1994.

5. Bratthall D, and colab. : Manual Cariogram, InternetVersion, 2.01. 2004

6. Stoleriu Simona: Tratamentul leziunilor cavitare

active la pacientii cu risc cariogen crescut. Rev.Medicina Stomatologica 2002. 7. Manual Cariogram de D.Bratthall,

G.H.PeterssonJ,R. Stjernswärd, Cariogram,Internet, 2004

8. P.A.Bruntton Prevention. Part 6: Prevention in theolder dentate patient British Dental Journal 195, 237- 241 (2003)

Adresa pentru coresponden ţă: Conf. Univ. Dr. Cornelia Biclesanu, Facultatea de Medicină Dentar ă , UMF„Carol Davila" Bucuresti

182

97320

Documents