97897762 gerard de villiers batalie in sri lanka

8/18/2019 97897762 Gerard de Villiers Batalie in Sri Lanka

1/279


2/279

Gerard de Villiers prezintă

B ă tă lie înSri Lanka

de Don Pendleton


3/279


4/279

Capitolul l

Mack Bolan ridică privirea spre norii negri care se îngr ămădeau pe cer ş i se pregă teau s ă acopere luna.Umiditatea aproape că depăş ea şaptezeci de procente,dar asta nu îl deranja deloc pe Justi ţ iar ş i se considera jfericit că ploile torenţ iale care înso ţ eau musonul nu[ajunseser ă încă până în Sri Lanka.

Totuş i, combinezonul de un negru sinistru i se lipeaide corpul plin de transpiraţ ie ş i chiar ş i machiajul cu'dungi negre de pe mâini ş i faţă începea s ă se scurg ă .

Trecuse aproape o or ă de când pândea apari ţ iaomului de legă tur ă cu care trebuia s ă se întâlneasc ă ş icare urma s ă-l ajute să ajungă în Colombo, începuse săse întrebe dac ă nu cumva femeia - fiindcă era vorba de

o femeie -fusese interceptat ă . Iar în acest caz, de cine? Primul nume care îi venea în minte era cel alteroriş tilor tamili care îş i ziceau Tigrii Eliber ării, împreunăcu o altă duzină de grupă ri etnice disidente careacţ ionau în aceea ş i zonă , menţ ineau insula într-o starede r ăzboi permanent de mai bine de doisprezece ani.

Sri Lanka lupta împotriva lui, iar Bolanş tia că nuconta cine câş tigă : toată lumea, la urma urmei, pierdea.Dar el nu venise aici decât la cererea insistent ă a bă trâ-

B ă t ă lie în Sri Lanka


5/279


6/279

nului său complice, Hal Brognola, numărul unu în Departamentul Justiţ iei SUA, ş i cu un scop precis: să -l gaseasc ă ş i să -l salveze pe John Vu, un american CL îndepă rtate origini indiene, fost înalt funcţ ionar ş i caredatorită aptitudinilor sale de a dezamorsa situa ţ iiledificile, fusese acceptat de majoritatea păr ţ ilor drept mediator al conflictului, cu condiţ ia ca misiunea sa Ser ămână secretă . Doar că , în urmă cu câteva zile, JohrVu dispăruse.

Justiţ iarul aruncă o privire la ceas. Omul de'legă turinu mai venea, în schimb, trecuse destul timp pentru <permite eventualilor adversari să r ă scoleasc ă priipădure ş i să-i pregă teasc ă o capcan ă .

Chiar dacă nu se ar ă tase nimeni, un semnal dalarmă perceput numai de ei îl f ăcea pe Bolan s ă nu sicreadă singur. Nu avea nici o certitudine în privinţ ;numă rului de adversari; doar intuiţ ia că îi erau adversaş i că aş teptau momentul oportun pentru a ataca.

Cum fuseser ă ei preveniţ i de sosirea lui ş i de locul didebarcare? Era prea târziu s ă -ş i mai pună astfel de întrebări. Trebuia oricum să se preg ă teasc ă de înfruntare.

Fă cu o mică trecere în revistă a artileriei sale: imbatabilul Beretta 93-Rene echipat cu amortizord zgomot era în tocul de la umă r, puternicul DesertEagl 44 Magnum se afla la centur ă iar un pistol automatUzi mm, tot cu amortizor, era agăţ at de umă ruldrept. P antebra ţ ul stâng, o teac ă subţ ire de pieleadă postea u pumnal Applegate, tă ios ca o lamă de ras.

Buzunarele combinezonului erau pline cu încărcă toe

re de rezervă pentru Uzi ş i pistolete, în plus, patrugrenc de cu fragmenta ţ ie M:40 erau ag ăţ ate dehamul de

B ă tă lie în Sri Lankc B ă t ă lie Tn Sri Lanka

Pentru a completa totul, un sac mare din pânz ă , aflat apicioarele lui, conţ inea restul arsenalului. Altencă rcă toare - pentru Uzi, Beretta ş i Desert Eagle - darsi o puş că de asalt M-16 a-2 5,56 mm echipată cuansator de grenade M-203, o minuscul ă staţ ieemisie-ecep ţ ie pentru a transmite mesaje c ă trevasul de tescuit care îi stă tea la dispoziţ ie într-un portindian, dincolo de strâmtoarea Palk, un set de grenadeM-40ş i 1-0 mm, cu fragmentaţ ie ş i incendiare, explozivplastic -4, detonatoare miniaturale, ceasuri ş i treilansatoare de rachete compacte LAW 80.

Un adevărat arsenal, desigur, dar Justi ţ iarul ş tia dinsxperienţă că , în astfel de misiuni, s-ar fi putut să aibănevoie să facă faţă unui asediu. Aruncând o privire în urmă spre ş irul de insuliţ e pe:are oamenii locului le numeau Podul lui Adamş i careăceau legă tura între Sri Lanka ş i India, abia distinsesilueta ş tearsă a vasului care îl adusese aici. C ăpitanulun mercenar, un om care nu punea întreb ă ri si era ispussă transporte orice încă rcă tur ă , legală sau ilicită , ntreIndia ş i Sri Lanka. Aş tepta semnalul radio al lui Bolanpentru a veni să -l recupereze, în orice moment, useseplă tit pentru asta.

Brusc, un foşnet de frunze îi atrase aten ţ iaJustiţ ia-ului. O fracţ iune de secund ă se gândi că eravorba de 3riza de sear ă sau de un animal. Putea fi ş i obandă ă tăcită de Veddas. Mai erau înc ă în Sri Lankaastfel de grupuri de aborigeni, care luptau pentrusupravieţ uire în :olţ urile îndepă rtate ale junglei. Erauviolenţ i ş i agresivi u orice invadator, aşa că era mai bine

să-i lase în pace. Invizibilş i silenţ ios, strângând în mân ă pistolul Uzi,luptă Justiţ iarul


7/279

I


8/279

semnelor de via ţă . Imediat observă două siluete careabia se distingeau îndă r ă tul unui pâlc de arbori.

Aplecaţ i, cei doi bă rbaţ i se îndreptau spre smochinucare-l ascundea pe Bolan.

Una din siluete se îndreptă brusc spre tufiş urile dirstânga Justi ţ iarului. Acesta observă în treacă t maceta pecare o avea în mân ă piticul, darş i pistolul automat AK-41/7,62 mm aşezat pe um ă r. Inamicul, oricare ar fi fost, erape urmele lui.

Bolan scoase pumnalul Applegate din teac ăaş teptă r ăbdă tor ca omul să se apropie, înainte de a siascunde în spatele unei perdele de frunze. Atunci câneadversarul trecu prin dreptul lui, Justiţ iarul îi puse mânla gur ă .

Fă r ă nici un zgomot, lama pumnalului lă să o urmtsângerie pe gâtul piticului. Ş i, în timp ce lă sa s ă cad;uş or corpul inert, Justiţ iarul auzi din nou un zgomot abisperceptibil. Scoţâ nd Beretta din toc, se r ăsuci brusc

trase trei gloanţ e, care se înfipser ă în sternul celui de-cdoilea adversar sf ă râmându-i un plămân ş i inima. Acestse îndrepta spre el deja, cu maceta ridicat ă .

Doar un geam ă t de durere ş i un jet de sângprecedar ă moartea ucigaş ului.

Justiţ iarul nu agrea s ă se joace de-a ş oarecele ţpisica cu adversarii să i. Aceş tia doi nu erau decâtavangardă . Grosul trupei era ascuns în junglă , undeva îpreajma lui, dar nu ş tia câţ i erau ş i unde îl aş teptau.;

Venise momentul să -i facă să iasă din ascunză toare. La adă postul unui bolovan uriaş , Bolan desf ăcu de p

ham o grenad ă cu fragmentaţ ie M-40, scoase siguran ţş i aruncă proiectilul departe în faţ a lui printre copac întins pe jos, aş teptă explozia, care fu urmată de urletel

provocate de fragmentele de metal fierbinte care sf âş iaucarnea.

Aruncă o a doua grenad ă spre stânga, a ş teptă caschijele de metal s ă -ş i facă datoria, apoi se ridică ş ialergă vreo două zeci de metri în direcţ ia exploziei.

în afar ă de câteva urlete de durere, nu se mai auzeanici o mişcare.

Aş teptă r ă bdă tor, atât cât s ă se asigure c ă nici unuldin adversarii să i nu pândea momentul în care se vaexpune. Fă cu bine. Brusc, un val de gloanţ e str ă bă tu jungla. Arme automate deschiser ă focul din toate pă r ţ ile,aruncând spre copaci ş i tufiş uri un torent de metalucigă tor. Dar, având în vedere lipsa de precizie a tirului,atacatorii nu îl reperaser ă încă .

O miş care uş oar ă , în dreapta lui, îi atrase privirea.Doi bă rbaţ i îmbr ă ca ţ i în uniformă traversau în alergareun spa ţ iu degajat de aproape treizeci de metri. F ă r ă s ăse miş te, aş teptă ca cei doi să se apropie, înainte de a

desc ă rca în direcţ ia lor jumă tate din încă rcă torul de laUzi. Gloanţ ele str ăpunser ă gâtul celui aflat în apropierealui, decapitându-l, în timp ce al doilea îş i ducea mâinile laabdomen, încercând s ă -ş i ţ ină intestinele să nu cadă .

Când îş i dă du seama c ă eforturile îi erau zadarnice,duse mâinile la AK-47ş i îndreptă arma spre locul undese afla Bolan. Cu un ultim efort disperat, reuş i să apesepe tr ă gaci ş i goli încă rcă torul armei. For ţ a reculului îl împinse înapoi ş i căzu pe spate, într-o baltă de sânge.

Justiţ iarul abia avu timp să se fereasc ă de.gloanţ elecare îi erau destinate.

încă o dată , Bolan nu se putu stă pâni să se întrebe

cine trimisese pe urmele lui oamenii; încă o dată , îş idă du seama c ă nu era momentul potrivit să -ş i pună

B ă tă lie în Sri Lankc B ă t ă lie în Sri Lanka


9/279


10/279

aceast ă întrebare. Trebuia cât mai repede s ă se asigurecă nici unul dintre cei doi atacatori nu supravieţ uise.

Căută în sac ş i scoase dou ă rachete de semnalizare;pe care le aprinse înainte de a le lansa. Toat ă zona fuscă ldată pentru o clipă într-o lumină puternică .

Patru siluete negre începur ă imediat să alerge prinivegeta ţ ia deas ă . Justiţ iarul, cântă rind opţ iunile, r~™ înarma cu o grenad ă cu fragmentaţ ie ş i, cu o miş care!largă a bra ţ ului, o aruncă în mijlocul grupului. r

Doi dintre ei fur ă scoş i din luptă de schije. Ţipete deagonie se auzir ă în noapte. Justi ţ iarul mai aş teptă pan"ce unul din adversari ieş i de după un tufiş des.

Apucând Kalaşnikovul, tamilul trase la întâmplare înfaţ a lui, înainte să întoarcă arma ş i să -ş i zboare creieri1cu un glonţ de calibru 7,62 mm.

Justiţ iarul avea acum o idee mai limpede despnadversarii cu care avea de a face. Nu era vorba di

soldaţ i, ci de oameni atât de devota ţ i cauzei lor, oricarar fi fost aceasta, încât preferau s ă moar ă decât s ă riş tisă fie capturaţ i ş i să -ş i tr ădeze camarazii.

Justiţ iarul scrută împrejurimile, că utând ş i a patsiluetă pe care o v ă zuse iniţ ial. Chiar dacă nu zarenimic, cel de-alşaselea sim ţ îi spunea că nu era singuMerse spre locul grupului de tamili mă turând zona cuperdea de gloan ţ e. Dar nu se auzi nici un ţ ipă t de durernici cea mai mică urmă de viaţă .

Apoi, brusc, r ăsună o împuşcă tur ă în spatele lui ş i: întoarse, cu arma în mân ă .

Un luptă tor de gherilă era întins pe jos iar ceea cmai r ămăsese din figura lui era o mască oribilă de sângş i oase rupte.

O tână r ă cu un Colt Commander 45 în mâna stâng"!tă tea în picioare deasupra cadavrului. Privi q clipăcorpul întins la pă mânt înainte de a ridica ochii spreJustiţ iar.

— Aţ i uitat unul, domnule Belasko, zise ea cu aerulel mai calm din lume.

B ă t ă lie în Sri Lank B ă t ă lie Tn Sri Lanka 1 l


11/279


12/279

Capitolul II

Tână ra era de origine hindusă , după cum lăsau s ă sevadă ochii migdalaţ i. în schimb, pantalonul de jeans ş icămaşa asortat ă îi dă deau un aer occidental.

Pă rea s ă aibă între două zeci ş i două zeci ş i cinci deani, dar trebuia probabil să fie mai tână r ă . Un lucru er£sigur în ceea ce o privea: nu era o amatoare. Modul currţ inea Coltul ş i lipsa orică rei emoţ ii la vederea cadavrulutr ădau profesionalismul.

Bolan privi arma pe care fata o ţ inea în mână . Cum

nu era îndreptată spre el, lă să ş i el automatul în jos. — Cine sunteţ i? întrebă el.— Madi Kirbal. Fac parte din personalul ambasade

indiene la Colombo. întinse spre el un mic toc de piele care ad ă postea c

carte de identitate cu fotografie. Bolan o studie. Ea erapersoana de leg ă tur ă pe care trebuia s ă o asculte.

Fata îi întinse mâna. Bolan o strânse ş i zise imediat: — Tot ceea ce mi s-a spus era c ă omul meu de

legă tur ă va fi o femeie.— Mi s-a dat numele dumneavoastr ă , r ăspunse tân ă

ra. Sau cel pu ţ in numele pe care îl folosiţ i pentru aceasts

misiune. Ş i atât. Mi s-a mai spus că trebuie să vă ajut citot ce pot.

Justiţ iarul ridică ochii, înainte de a privi sprecada-rele r ăspândite pe ici, pe colo.

— Tigri tamili? Tână ra priviş i ea spre cadavrele acoperite de sânge. — M-ar mira să fie vorba de Tigrii Eliber ă rii Tamilului

indcă , în acest caz, a ţ i fi fost mort. Ei nu sunt singura]rupare armată din zonă . Mai sunt ş i altele, ca FrontulRevoluţ ionar al Poporului din Eelam. Sunt sub control:omunistş i...

în timp ce fata vorbea, Bolan auzi un zgomot înăbuş it jş or de recunoscut. O trânti pe tână r ă la pă mânt ş i se îruncă peste ea.

— Nu vă mişcaţ i, îiş opti el la ureche. Sunetul, asem ă nă tor cu un geam ă t, trecu pe

teasupra lor ş i un proiectil ateriza într-un boschet desmochini la vreo două zeci de metri. Atunci când tână raicercă să se ridice, Bolan o împinse violent ia loc.

— Dar ce este...?— Liniş te!Jungla fi zguduită de o explozie puternică . Fragmente

e crengi ş i frunze fur ă împr ăş tiate în toate pă r ţ ile ş iacă rile cuprinser ă copacii ş i vegetaţ ia din jur.

Justiţ iarul o privi pe Madi Kirbal în timp ce se ridicaşor.

— Eş ti teaf ă r ă? Uitându-se cu o expresie oripilată la infernul care

ncepuse s ă se dezl ă nţ uie la câţ iva metri de ei, ea dă duin cap.

— Nu, nu cred. Dar cum v-aţ i dat seama c ă ...?— Am auzit sunetul, chiar la timp. Sunetul unei


13/279


14/279

grenade cu fragmenta ţ ie trasă de o pu ş că de asalechipată cu lansator de grenade.

— Deci, nu au murit toţ i?— Aş tepta ţ i aici, spuse Bolan în timp ce scote;

Desert Eagle din toc. Nu durează mult.

— Grenada cred c ă i-a distrus pe american ş ipifemeie, se adres ă luptă torul de gherilă cu faţă dur ă spncei trei însoţ itori ai să i.

— Ş i o bună parte din junglă , Kawi, sublinie undintre ei, furios. Ar trebui să -i spunem domnului Chennu avem nevoie de astfel de grenade. Drace, americnul ş i femeia ar fi putut fi omor âţ i cu mai puţ ine pagube.

— Ai dreptate, f ă r ă îndoială . Dar, mai întâi, s;

consider ă m că sunt încă în viaţă , suger ă un al doileluptă tor.Cel de-al treilea, care nu avea nici mă car

douăzei de ani, pă rea dezorientat. — Ce facem acum?— Aş teptăm.— Ce?— Şefa trebuie să ajungă aici imediat. A fost reţ inu

de Chilaw pentru o reuniune de partid.— Eu aş tept aici! declar ă puş tiul cu aroganţă . Dac

cei doi mai sunt încă în viaţă , trebuie terminaţ i. Zic £mergem s ă le venim de hac. Dacă trebuie, voi mere

singur. Cei trei căzur ă de acord ş i puser ă mâna pe arme. — Ne vom împă r ţ i în două echipe ca s ă -i găsim, zi:

Kawi.

Fur ă de acord, aprobând din cap, înainte de a se împă r ţ i în echipe de câte doi ş i de a se îndrepta încetspre pădure.

în timp ce îş i croia drum prin junglă , Bolan se str ăduiasă reducă la minimum zgomotele. Ochii i se obişnuiser ăacum cu întunericul din jurş i astfel putea să evite obsta-colele. Vasta lui experienţă de luptă în junglă îi ascuţ ise

simţ ul auzului. Ignorând zgomotele obişnuite -strigă tele lăsă rilor de noapte, mârâiturile animalelor -pândea cel Imai mic semn al inamicului.

Niş te murmure, în spatele unei tufe de tec, îlf ă cur ă să se opreasc ă brusc. Nu putu distinge ce

vorbeau, dar era sigur c ă bă rba ţ ii discutau în tamilă . în câteva secunde reu ş i să -i distingă ş i pe luptă toriide gherilă care erau în spatele copacilor. Erau doi, înarmaţ i f ă r ă î ndoială cu macete ş i arme automate - caş i cei pe care îi doborâse mai înainte. Agăţâ ndu-ş i puşca M-16 A-2 pe umăr, apucă în mânadreaptă pistolul Desert Eagle. Liniş tea nu mai avea nici oimportanţă acum.

Cei doi tamili priveau nervoş i pe după fiecare copacnainte de a se deplasa. V ăzuser ă mă celul pe care îlăcuse americanul în rândul camarazilor lor. Faptul că nu ş tia de ce trebuia ca americanul ş i femeiasă moar ă nu îi prea plăcea lui Kawi. Era de acord să-iomoare. Avea el deja destule crime la activ. Dar nu-i acă tovar ăş a Diana refuza s ă le explice motivele acesteiambuscade.

B ă tă lie în Sri Tn Sri Lanka 15

,JpT


15/279

Ş tia că era mai bine s ă nu cear ă lămuriri femeii. Premulţ i bă rbaţ i ş i femei fuseser ă executa ţ i sub ochii Iufiindcă au discutat politica partidului.

— Este o chestiune de loialitate, îi spusese într-o zaceast ă femeie srilankeză cu sânge britanic. Noi v-anpromis că -i alungă m pe capitaliş ti din ţ ar ă pentru cpoporul să conducă . Vi se cere doar s ă vă supune ţ i fara pune întrebă ri.

Asta nu prea î l mulţ umise pe Kawi. Doar că , dupzece ani de luptă de gherilă , nu găsise un alt motiv detr ă i.

— Să ne ţ inem după aceast ă urmă , zise el ar ă tândcă rare abia vizibilă . Duce la...

O siluetă întunecată le apă ru în faţă , întrerupândubrusc.

înainte ca adversarii să i să apuce s ă ridice la urniarmele, Bolan trase un glonţ calibru 44 care îi pulverizfaţ a lui Kawi. Deviat de maxilar, glonţ ul ricoş a i împroşcă fragmente de os în creier.

Nu avu nici mă car timp să ţ ipe. Moartea ffulger ă toare.

Justiţ iarul se întoarse rapid ş i trase un alt glonţ î]pieptul celuilalt tamil. Sângeleţâş ni din venele sf âş iatelă să o gaur ă în pieptul lui. Nu avu timp nici să înţ elea'ce se întâmplă , nici să sufere.

Cealaltă echipă de tamili auzi împuş că turile ş i îndreptă în fugă imediat spre locul de unde se auziser ăCei doi bă rbaţ i erau convinş i că tovar ăş ii lor îl gă siserlpe american.

® B ă t ă lie Tn Sri Lank


16/279

— Nu e r ă u pentru noi dacă suntem acolo s ă împăr ţ im victoria, remarcă unul dintre ei.

Cu zâmbetul pe buze, îş i ridicar ă pistoaleleKalaşnikov de fabricaţ ie chinezeasc ă ş i înaintar ă prinvegetaţ ia deas ă .

— Kawi, strigă unul dintre ei, l-ai prins? Bolan însă era bine s ănă tos ş i gata să-i întâmpine pe

cei doi căută tori de glorie. Tamilii că scar ă ochii, terifiaţ i, când dă dur ă de

adversar, o umbr ă mare înarmată până în dinţ i. Ridicând AK-47 la umăr, începur ă să tragă la întâmplare, lansândun val mortal de gloanţ e de 7,62 mm.

Dar Bolan anticipase mişcarea lor ş i se aruncase spredreapta, lă sând valul de gloanţ e să sf âş ie ramurile ş ifrunzele înainte de a se risipi în întuneric.

Justiţ iarul îi înfruntă pe cei doi. Trebuia să -l cruţ e peunul dintre ei pentru a-l interoga.

Două gloanţ e de Desert Eagle sf âş iar ă un tamil, carefu proiectat pe spate ş i că zu jos. Inutil să mai verificedacă era mort: nimeni nu putea supravieţ ui gloanţ elor decalibrul 44 trase în plin.

Justiţ iarul îi f ăcu atunci semn ultimului terorist să lasearma jos. încet, acesta se aplec ă ş i lăsă carabina pepământ.

Madi Kirbal apă ru brusc lângă Justiţ iar, ridică pistolulş i trase de dou ă ori, repede. Gloanţ ele îl lovir ă în plin petamil, iar acesta căzu secerat.

— Tocmai aţ i ucis un om neînarmat care ne-ar fi pututpune cine l-a trimis, strigă Bolan, furios.

— Ar fi fost mort înainte de a spune ceva, r ă spunse

-ât ă lie în Sri Lanka ® l 7


17/279

ea pe un ton rece în timp ce se apleca s ă ridice unlănţ işor de la gâtul bă rbatului.

îl întinse lui Bolan care tocmai îş i încă rca pistolul.Justiţ iarul văzu o capsulă de cianur ă agăţ ată de lănţ işor.

— Comunist sau na ţ ionalist, orice rebel tamil poartă

asta la gât, îi zise tân ă ra. Acum,ş tiţ i cu cine ne luptăm.

B ă tă lie Tn Sri Lankc


18/279

Capitolul III

Bolan se gândi că era inutil să discute cu tână ra. Nu

ş tia de ce îl omorâse ea pe terorist - o f ă cuse poatepentru a-l împiedica să vorbească ... Nu era sigur decâtde un lucru în privinţ a ata ş atului ambasadei: era preapericuloasă ş i prea imprevizibilă ca să o ţ ină lângă el.

— Sunt cel puţ in o duzină de marxiş ti care nuvormai ucide oameni nevinovaţ i, comentă ea mergând pe opotecă îngustă .

— Mai suntş i alţ ii care ucid, replică , el. Pentru fiecarenevinovat pe care îl ucid ei, cred că Tigrii omoar ă cincizeci.

— Cred că simplificaţ i mult o situaţ ie prea complexă ,protestă tână ra. Nu uitaţ i că guvernul a trimis soldaţ i,

poliţ ie ş i mercenari din For ţ a Specială de Intervenţ ie,F.S.I., ca s ă facă acelaşi lucru cu mii de tamili nevinovaţ i.Bolan ridică din umeri. Nu venise aici ca să facă

politică de doi bani, dar se întreba ce îi putea interesa pechinezi în Sri Lanka.Ţara nu constituia un mare interesstrategic iar achiziţ ionarea de ceai i-ar fi costat mai puţ indecât s ă dea arme diverselor grupă ri de gherilă ...

Pentru a face conversa ţ ie, ceru câteva explica ţ ii însoţ itorului său de ocazie.

— Nu li se dau arme, explică ea. Li se vând arme.Ş tim că au oameni special pentru asta la Colombo.

B ă tă lie în Sri Lanka ® 19


19/279

— Dacă tot este a ş a de cunoscut ă situaţ ia, de ceguvernul nu i-a găsit ş i arestat pe cei responsabili?

— Uşor de zis, greu de f ăcut. Guvernul srilankez susţ ine că face tot ce îi stă în putinţă . După pă rerea mea,mulţ i funcţ ionari primesc sume substan ţ iale ca să închidă ochii la tot ce reprezintă contrabandă în ţ ara asta.

— Există vreun indiciu referitor la persoanele care seaflă în fruntea acestei re ţ ele?— Singurul chinez influent este Henry Chen, un

importator de componente electronice stabilit aici de maimulţ i ani. Este proprietarul unui antrepozit pe Old MoorStreet, aproape de bazarul Pethan. Dar este un om]cumsecade ş i cultivat care prefer ă înainte de toate|muzica clasică ş i expoziţ iile de artă .

Bolan o studie atent pe tân ă r ă .Pă rea necunosc ă toare în anumite privinţ e, ca unmafiot care| încearcă să treacă neobservat. Totu ş i,degaja o for ţă care îl impresiona. Madi Kirbal puteafi un aliat de| valoare, dar ş i un duşman de moarte.

Spera s ă o poată considera un aliat. Ea era în orice caz mai mult decât seduc ă toare. Aveeo frumuseţ e exotică , clasică , ochii migdalaţ i, închiş iculoare, cu genele lungi ş i mă tăsoase. P ăş ea sigur ă peea, ca unul care controla permanent situa ţ ia ş i emoţ iile!Pe de alt ă parte, se ar ă ta prea interesat ă de nevinovaţ ijcare erau uciş i în Sri Lanka. Era prea mult pentru cinev^care nu era din aceast ă ţ ar ă .

— Folosiţ i arma foarte bine pentru un ata ş aidiplomatic, remarcă el. Cine sunteţ i?

Tânăra r ăspunse f ăr ă ezitare. — Lucrez înainte de toate pentru Serviciile d*

Informaţ ii indiene - Direcţ ia de cercetare ş i analiză . Justiţ iarul avusese de-a face cu agen ţ i din

aceasta direc ţ ie, în trecut. Formaţ i de englezi ş i deMossad, erai

20 B ă tă lie în Sri Lankc


20/279

;ot atât de ingenioş i ş i nemiloş i ca ş i omologii lor dină rile occidentale.

— De ce sunte ţ i aici, în acest caz?— Washingtonul mi-a cerut să vă recuperez, s ă vă

:onduc la Colombo ş i să vă dau toate informaţ iilede

;are veţ i avea nevoie.Bolan aş teptă , dar ea nu mai ad ă ugă nimic înCompletare.

Tână ra băgase pistolul calibru 45 în sacul de piele de je umă r. Scoase un pachet de ţ igă ri ş i îi oferi una lui3olan. El dă du din cap ş i o privi în timp ce îş i aprindeaigara.

— Cum aţ i ş tiut că eram persoana pe care trebuia s ă ) întâlniţ i? întrebă el.

— Aţ i r ă spuns atunci când v-am strigat pe nume. în)lus, au trecut zece ani de când lucrez în domeniu. Amsupravie ţ uit fiindcă nu m-am înş elat în privinţ aidversarilor sau a aliaţ ilor mei. V-am privit cum acţ ionaţ i,

nainte de a mă ar ă ta ş i a veni să vă sprijin.După o pauză adăugă : — Presupun c ă sunte ţ i din C.I.A.? Bolan nu căută să o contrazică . Ea nu avea s ă afle

idevă rul despre statutul să u real. Care, oficial, nu erasgat de nici un stat, nici mă car de Black Warriorstench, organiza ţ ia antiteroristă condusă de vechiul să uimic, Hal Brognola. în r ăzboiul său f ă r ă sfâr ş it împotrivanafiei, nu accepta din partea vechiului său prieten decâtlisiunile în care credea ş i în care putea face diferenţ a!intre duşman ş i aliat.

— Este periculos să acţ ionezi pe baza presupunerilor.*ş fi putut foarte bine să mă dau drept altcineva.

— • Accept reproş ul, recunoscu Madi Kirbal. Dar cându există regulă stabilită dinainte cu precizie, trebuie să - bazezi pe instinct...

at ă lie în Sri Lanka 21


21/279

Bolan, care mergea de mai bine de dou ăzeci ş i patnde ore, începea s ă simtă primele semne de oboseal ă , îprezent nu avea chef decât s ă ajungă la ascunză toarepe care Brognola i-o pregă tise ş i să se odihneasc ă puţ in

— O să vă placă Colombo, îi zise tână rconducându-l prin junglă până la autovehiculul ei. Eş ti

oraşul cel mai cosmopolit din Sri Lankaş i unul dintrcele mai fermecă toare din lume. Bolan citise ce trebuia despre istoria ţării pe teritoriul

căreia se afla. Ca un vulcan, o ur ă de mai bine de o mie de anii

clocotea între cinghalezi ş i tamili, ur ă care nu sdomolise nici o dată cu venirea portughezilor,olandezilor sau a englezilor.

Tigrii începuser ă să se r ăzvr ă teasc ă la sfâr ş itul anilo'50 când ţ ara, abia devenită independentă , hotă râse dlimba oficială să fie chinghaleza. Nemulţ umiţ i, tamilivoiau să-ş i creeze propria lor ţ ar ă , Eelam, pentru a pute<urma învăţă mintele hinduse.

în 1977, se trecuse de la vorbe la violen ţă , bande ditineri tamili furioş t începuser ă să -ş i asasineze opozan ţ iilăsând la vedere cadavrele torturate ale victimelor lor. l

Ca ş i în Irlanda de Nord, afirmau că sunt persecutareligios de majoritatea budistă . Erau destui încât s ă ş lgrupeze în cinci facţ iuni. Cei mai puternici erau TigţEliber ă rii Eelamului Tamil - Tigrii Tamili -ş i FrontRevoluţ ionar de Eliberare a Poporului din Eelam,grupare de extremiş ti marxiş ti.

Guvernul crease o For ţă Specială de Intervenţ ie, ugrup de militari capabili să ţ ină piept Tigrilorş i altor gnpari rebele. La violenţă ş i omoruri ei r ăspundeau cumai multă violenţă . Guvernul ş i Tigrii se radicalizaseatât în atitudinea reciprocă , dar ş i în acţ iuni ş i nu i

22 B ă t ă lie în Sri Lankl


22/279

itreză rea nici o şansă de ameliorare. Acesta era motivulentru care O.N.U. îi ceruse lui John Vu să se implice.

Era ş i motivul pentru care Bolan era aici. Trebuia să -lalveze pe Vu înainte ca cineva s ă decidă să -l omoare.

Dacă nu cumva era deja mort.

talie Tn Sri Lanka 23


23/279


24/279

Capitolul IV

Omul cu pă r grizonat, care se învârtea prin camermică cu pere ţ i afumaţ i, se ş terse pe frunte. Se gândea iun mijloc de evadare, dar'nu întreză rea nici unul. Eragratii la ferestre iar uş a era încuiată pe dinafar ă . Chiarsoarele dimineţ ii se strecura cu greu în aceast ă carcer ă

Mobilierul se reducea la strictul necesar: o chiuvetun pat îngust ş i o masă cu patru picioare.

Nu erau, evident, nici telefon, nici televizor, nici r ădic! Mai multe că rticele erau împr ăş tiate pe mas ă . Er'

scrise în tamilă , cu excep ţ ia uneia, în engleză , în eaexplica de ce Tigrii trebuiau să recurgă la violenţăsă -ş i salveze poporul... de la violenţ e.

John Vu citise cartea aceasta de zeci de ori. Daiace ş ti visă tori credeau că îi vor spă la creierul cu un Uatât de stupid, se în ş elau. Pe vremea când esubsecretar de stat, avusese de-a face cu politicienilobbyş ti mai convingă tori, însă nici unul nu reuş ise sschimbe pă rerea, din momentul când lua o decizie.

în cursul ultimelor zile avusese dreptul la toatenecesare: hran ă , apă îmbuteliată ş i chiar puţ in iuipentru pipă . Dacă Tigrii încercau astfel să -l determineconvingă guvernul din Sri Lanka să transforme penins

Jaffna într-o ţ ar ă independentă ş i sub controlul tamilî îş i pierdeau timpul.

Pentru un negociator era o chestiune de bun-sim ţ :[Tigrii nu vor fi mulţ umiţ i doar cu peninsula. Imediat, vorbere mai mult pă mânt, apoi ş i mai mult, până ce vor[ajunge destul de puternici ca să cear ă controlul asupra întregiiţări.

Uş a se deschise. Un gardian îndrept ă o armă

auto-nată de fabricaţ ie ruseasc ă înspre el ş i, într-oengleză ;tâlcită , îi ordonă lui Vu să -l urmeze. — Comandantul vrea să te vadă , adăugă el. Vu nu era nemulţ umit că ieş ea din celulă . Cu cât

teuşeau s ă se în ţ eleagă mai repede, cu atât se puteauntoarce la masa negocierilor generale.

Madi Kirbalş i Bolan ajunseser ă la locul unde femeiaş i lăsase ma ş ina. Justiţ iarul nu o scăpase din ochi nici o,lipă , deş i mergea uşor aplecat sub greutatea pe care o;ă ra. Desert Eagle-ul, cu un încă rcă tor plin, era la loculk la talie, iar Uzi cu amortizor se găsea ag ăţ at de umă r. Fă când o pauz ă pentru a asculta zgomotele nop ţ ii ş i

surprinde altele care ar fi putut eventual să tr ă dezeirezenţ a inamicilor, nu auzi decât fluieratul păsă rilor de|oapte.

Cât continua să scruteze vegeta ţ ia din jur, Madi Kirbale întoarse spre el ş i îl întrebă :

— Este ceva în neregul ă?— Credeam c ă toată aceast ă pă dure este protejat ă pă zită de oameni înarma ţ i. Unde erau în timp ce îiruntam noi pe cei din gherilă?— Când vă aflaţ i într-o zonă de conflict, tot ceea ce

Aeraţ i este s ă r ămâne ţ i în viaţă . Paznicii nu ies aproapeeloc noaptea. Chiar ş i ziua nu se aventureaz ă până aiciecât în grupuri mariş i bine înarmaţ i.

Justiţ iarul, înainte de a urca, aruncă sacul de pânz ă

24 B ă tă lie Tn Sri Lan at ă lie în Sri Lanka 25


25/279


26/279

în spatele vehiculului, un Land Rover de fabricaţ i ̂englezeasc ă .

— Aş spune c ă misiunea mea este compromisaremarcă el. în afajă de dumneavoastr ă , nimeni n|trebuia să ş tie de sosirea mea.

— Ce tot vorbiţ i!Vreţ i să vă ajutsă pă r ă siţ i S

Lanka? — Pentru asta va

ajungă înapoi în Statele Unite, viuş i nevă tămat. Crezi cTigrii îlţ in prizonier?

— Nu le stă în obicei să r ăpeasc ă diplomaţ i str ă ir remarcă tânăra.

— Este un început în toate Un foşnet uşor, provenind din tufişurile de pe cealal:

parte a drumului, îi atrase privirea Justiţ iarului. Apu rei sale

Conducă torul tamil aş tepta într-un mic birou. Câni

John Vu intr ă ş i îi întinse mâna, îi ignor ă gestul. *'— Aş eza ţ i-vă , domnule Vu, îi propuse el pe un ti

rece în timp ce ar ă ta spre un scaun de lemn din fabiroului metalic. <

Diplomatul remarcă harta mare a insulei fixateperete. Toat ă partea de nord fusese ha şurată cu roşu.!

— Cel puţ in, îmiş tiţ i numele, comentă el, for ţându-l

tamilă înseamnă fr ăţ ior. în toc bă rbatul ţ inea o copie ungureasc ă a pistoli]

Browning Hi-Power M-1953 GR... GORY, în carelovea cu mâna.

— Cunoaş tem multe despre dumneavoastr ă ,dom-V(j zjse Ra. jv Ţhamby unu, djntre cej trej demni{ari [amili care constituiau înaltul comandament al TigrilorŞ tim ce poziţ ie ocupaţ i în Guvernul Statelor Unite,ş timdetaliile vieţ ii personale ş i ale carierei militare.

— Ei bine, r ăspunse Vu cu o dezinvoltur ă pref ăcută ,'mi imaginez că nu v-a fost greu să aflaţ i toate astea. Nu

— De fapt, avem prieteni pestetot. Ceea ce nu ş tim,DUadevărat, este pe cine reprezenta ţ i în realitate.

— Este simplu. Preş edintele Statelor Unite, lasolicitarea Secretarului General O.N.U., m-a ales pentru ji discuta cu toate pă r ţ ile implicate în prezent în acest

;onflictş i să găsesc argumente pe baza c ărora să putem;onstrui un acord de pace.

— Par a fi spion?— Spionii nu au culoare, nici mă rime. Ş i, adă ugă

"hamby, nici vârstă .— Nu, îl asigur ă Vu, nu lucrez la C.I.A. Tehnic, nu

unt decât un pensionar obi şnuit, care a venit să vadă um puteţ i fi ajutaţ i. Voiam să vă întâlnesc ş i, de aceea,u aveţ i nevoie să mă ţ ineţ i

prizonier. Spuneţ i-mi exact

eea ce dori ţ i. Ar fi un început bun.Conducă torul Tigrilor se ridică de pe scaun ş i sefitoarse spre harta din spatele lui.

— Revendică rile noastre sunt simple, declar ă elpasând cu degetul perimetrul zonei ha şurate cu roşu.rem ca tot acest teritoriu să devină ţ ara noastr ă . O ţ ar ă

Este clar. Ce vre ţ i să negociaţ i în schimb? — Nimic.Dacă nu ne este satisf ăcută revendicarea, omcontinua să ne ap ă r ă m drepturile în calitate de 'rnili,oricare ar fi pierderile.

26 B ă tă lie în Sri Lan pt ă lie în Sri Lanka 27

trebui să aş tept ca John Vu s§m nimic de ascuns.

p s - . s xsr.a n± ; aş tepte în maş ina, merse sa cerceteze tuti ş urne ouapropiere.

_ Nu Te importanţă Mă numesc Thamby ceea ce|e care o vom numi Eelam.

zâmbeasc ă . Eu nu îlş tiu pe al dumneavoastr ă sa


27/279


28/279

Vu se ridică . — Deci asta voi avea de transmis guvernului din

Lanka. Se ridică ş i începu să se îndrepte spre u şă , ş tiind cj

nu avea şanse s ă -l păcă leasc ă pe tamil.

— Nu le veţ i spune nimic, îi zise acesta.Vu se opri ş i se întoarse spre Thamby. — Veţ i fi înregistrat pe o casetă în timp ce expuN

doleanţ ele noastre, explică acesta. Ş i veţ i r ă mâne aipână ce primim un r ăspuns acceptabil la toate cererile.

Femeia în uniformă asistase la masacru f ă r ăintervină , în timp ce doar ochii ei negri îi tr ădau furia cao cuprinsese vă zând incompetenţ a oamenilor ei.

— Să -l prindem viu pe american, tovar ăşă Yasmirsuger ă un luptă tor care se afla lângă ea. Am putea sducem domnului Chen ca să -l interogheze. Cu ă sta

trebui să -l convingem, adăugă el ridicând pistolul AK-4 Verificând încă rcă torul pistolului-mitralier ă Scorpipe care îl primise drept recompensă pentru numeroas<atacuri reuş ite împotriva inamicului poporului, fermaprobă ş i începu să traverseze perdeaua de vegetcdupă care erau ascun ş i, în acelaş i moment, auzizgomot, chiar în urma ei, urmat de un ordin:

— Lăsa ţ i armele! Era americanul, cu un pistol-mitralier ă îndreptat s

ei. Unul dintre luptă tori se întoarse ş i vru să tragă ,

Bolan îl doborî, înainte să apuce s ă apese pe tr ăgaci. — Lăsa ţ i arma, ceru el calm. Atunci când se a ş tepta ca ea s ă se supun ă , feme

adres ă un zâmbet furios ş i vă zu cum apas ă pe tr ă gac Negocierile erau terminate.

B ă tă lie Tn Sri Lar

Trase trei gloanţ e. Două dintre ele se înfipser ă într-orte, înainte ca ea s ă apuce s ă tragă . Al treilea îi

aramă rotula stângă . Sângele începu s ă pă tezeuniforma de camuflaj, dar, ciuda durerii evidente care o cuprinse, încercă să dea replică . — Nu faceţ i asta, îi spuse el. Totuş i, cu o încăpăţâ nare incredibilă , ea ridică arma. Momentul era prost ales pentru a fi omenos. Bolan

ase o nou ă rafală . Privea la adversarul care c ă deacet la'pă mânt, în timp ce instinctul îl for ţ a s ă facă unIt înainte. O femeie se ridică brusc în faţ a lui, mainar ă decât prima, dar vizibil la fel de hotă râtă . — Sunte ţ i prizonier, strigă ea, cu ochii arzând de

rie. Aruncaţ i arma. Bolan lăsă pistolul Uzi încercând să -ş i imagineze cumtea supravie ţ ui, când focuri de armă se auzir ă îna ţ ele luptă toarei. Aceasta c ă zu moartă cu faţ a lamânt, în timp ce gloanţ ele puş tii de asalt se pierdeautufiş uri. Madi Kirbal lăsă arma ş i veni lângă Bolan. — Se repet ă povestea, zise ea cu un zâmbet ironic.Justiţ iarul nu-i r ă spunse ş i se îndreptă înspre Land

wer. Când ajunser ă la maş ină , tână ra se aplec ă ş i scoaseplic de sub scaunul ei. — Mi s-a cerut să pregă tesc pentru dumneavoastr ă raport asupra situa ţ iei. Sunt aici numele principalilor

|>tagoniş ti, ca ş i gradul de implicare în actuala criză . — Mai târziu, zise Bolan. Mai întâi, să încercă m să ppăm de aici întregi. — De acord, se supuse ea urcând la volan. Cât porni motorul, Bolan coborî privirea pe picioarelede care era ag ăţ at pistolul Colt Commander calibru

Talie Tn Sri Lanka

28

29


29/279


30/279

— Conduce ţ i mereu cu o armă încă rcată lgenunchi? întrebă el. '

— Doar când mă aflu într-o zonă de conflicr ăspunse ea sec. ;

Justiţ iarul ş tia că ea avea dreptate^. Erau totu ş i într ?!zonă de conflict ş i fuseser ă ataca ţ i, înjur ă printre dini întrebându-se de ce mai acceptase s ă cedeze linsistenţ ele lui Hal Brognola.

Abia reîntors din Columbia, tocmai se pregă teaexecute o Familie instalată în Florida, la Clearwatecapitala mondială a Bisericii Scientologice, un locjjn„religia"ş i traficul de orice gen f ăceau cas ă bună . In lde asta, era izolat, la cel ă lalt capă t al lumii, pe mâiniunei tinere f ă r ă îndoială foarte hotă râtă , dar care cred'că îi salvase de dou ă ori viaţ a tr ăgând în orice mişcă!1

Capitolul V

Pe firma spă lă cită de atâtea ploi se putea citi:hanghai Trading Street. Iar în interiorul antrepozituluiin Old Moor Street, cutii cu produse diverseş i f ă r ă portantă erau aranjate pe unul din pere ţ ii laterali. Un perete culisant separa depozitul în două . Cealaltă

iarte era pe jumă tate plină delă zi din lemn marcate cu gla „Componente Electronice". Iar în lă zi erau mii de [artuşe pentru AK-47 de fabricaţ ie chinezeasc ă , precum grenade ş i rachete. La unul din capetele clădirii din piatr ă ş i metal, o uşă

|in sticlă dădea spre un birou. înă untru, un asiatic în jur de cincizeci de ani, rasroaspă t, stă tea la un birou din lemn masiv, cu mâinile jicrucişate, într-o atitudine milită roasă pe care c ămaşa

din bumbac fin impecabil că lcată ş i pantalonii din inM reuşeau s ă o mascheze.

Cu ochii mijiţ i, Chen, colonelul Chen pentru superiorii din China popular ă , pă rea că priveş te fix într-un

pnct pierdut undeva pe peretele din fa ţ a lui. De subiecte meditaţ ie nu ducea lipsă .

Aflase de sosirea acestui negociator venit din Statele|nite. însă acesta disp ă ruse înainte ca Chen s ă -l poată

iorî. Dar iată că un căpitan de vas de pescuit îl anun ţ a fusese plă tit pentru a ajuta să intre discret în ţ ar ă un

30 B ă tă lie în Sri în Sri Lanka 31


31/279


32/279

alt american. Era clar că Statele Unite se amestecau dnou în problemele altora, trimiţâ nd un agent C.I.A.căutarea diplomatului dispărut.

După Chen, eforturile lui John Vu puteau av^succes. Guvernul din Sri Lanka, precum ş i Tigrii tam

se saturaser ă de asasinatele în mas ă . Chiar ş i luptă tdde gherilă ai Frontului Revoluţ ionar de EliberarePoporului Eelamului începuser ă să dezerteze în nummare ca s ă se întoarcă în satele lor, în nordul ţării.

Pentru el, se impunea s ă înă buş e din faşă ori început de armistiţ iu. Era în orice caz una cinstrucţ iunile pe care le primise din partea ministruSecurităţ ii Statului de la Beijing. Pacea ar ruina todeforturile depuse pentru a face din Sri Lanka un paratcomunist ş i mai concret ar fi încetat vânză rile de artjcă tre diferite grupuri antiguvernamentale.

Ca un om avizat, în ultimii cincisprezece ani, coloneChen întreţ inuse relaţ ii cu toate grupările teroriste. Delungul vremii, reuş ise s ă scoat ă discret din ţ dmajoritatea liderilor lor pentru a urma stagii de form;militar ă în China, în schimb, ei nu aveau decâ !obligaţ ie: să cumpere armele de la chinezi.

Un vas tocmai aş tepta să fie descă rcat, într-un iport discret, în nordul oraşului Colombo, încă rcă tura \destinată special Tigrilor. Chiar dacă nu erau comuniiChen era bucuros s ă facă afaceri cu ei.

Cel mai irfiportant, pentru el, era să men ţpresiunea exercitată asupra guvernului din Sri Lanka.să-ş i rotunjească veniturile.

Nimic nu trebuia să -l abată de la scopul fixaţ ipentru asta îl însă rcinase pe maiorul Sung s ă trimitgrupă de revoluţ ionari în întâmpinarea agentului C.

Din fericire, căpitanul vasului de pescuit îi indicase undeş i când trebuia să-l debarce pe pasager.

Care era numele agentului? Colonelul Chen c ăutăprintr-un teanc de hârtii ş i gă si: Michael Belasko.Funcţ ionarul din serviciul de informaţ ii chinez nu se putuabţ ine să nu zâmbeasc ă , atât era de evident c ă numeleera unul de împrumut. Oricum, era mai mult decâtprobabil că bă rbatul apar ţ inea serviciilor secrete aleStatelor Unite.

Grupul său personal de teroriş ti, format din membri aFrontului Revoluţ ionar de Eliberare a Eelamului, trebuiaca în acest moment s ă îl prindă pe numitul Belasko,pentru a-l elimina. Etapa urmă toare consta în g ăsireadiplomatului care venise în Sri Lanka în calitate demediator ş i să-l omoare ş i pe el.

Chen începu s ă mâzgă lească o listă de nume pe uncarnet. Trebuia s ă -ş i mobilizeze toate for ţ ele de caredispunea pentru a-i localiza pe negociator ş i pe Tigrii

care îl r ă piser ă , îl va însă rcina pe maiorul Sung săontacteze oamenii imediat ce se va întoarce. Se auzi o b ă taie uş oar ă în uşă . Era târziu. Toţ i

pngaja ţ ii depozitului plecaser ă , la fel ş i secretara lui3hen, May Ling, o tână r ă seduc ă toare care, în acestnoment, îl aş tepta în somptuoasa lui re şedinţă situată în îfara oraşului.

Persoana care tocmai b ă tuse la uşă nu era alta decâtaiorul Sung, noul să u ajutor, pe care Beijingul i-lrimisese pentru a-l asista. F ăr ă îndoială că se bucura de>rima lui mare victorie în Sri Lanka.

Chen, care nu îş i asuma riscuri inutile, deschise unul

lin sertarele biroului, pentru a scoate un pistolet pe carei-l puse pe genunchi.

32 B ă tă lie în Sri Lar»ât ă lie Tn Sri Lanka 33


33/279


34/279

—

î i voi

pune şi eu această î ntr ebar e când î l

veţ i

_ intraţ i! zise el, înainte de a se preface cexaminează niş te documente.

Sung intr ă ş i, cum ridică privirea, Chen văzu .medicteama din ochii lui.

— Aduc veş ti proaste, colonele. Cu un oftat,' Chen dădu la o parte hârtiile. — V-am spus deja s ă nu-mi mai spuneţ i aş a. Ai

sunt domnul Chen! Ce tragedie s-a întâmplat de nu


35/279

pr inde şi mi-l veţ

i aduce.

Chen of tă, î nainte de a adăug

a: —

Ch


36/279

iar mi-aţ i adus o

veste pr oastă, domnule maior Sung. Di

n câte


37/279

putem deduce, r em

ar că el după o pauză, se poate să-l f

i găsi


38/279

t de ja pe negociat

or şi să se pr egătească să iasă din ţ

ar ă.

î n


39/279

spatele acestor p

r esupuner i se ascundea o acuzar e uşor

voala


40/279

tă.

Tânăr ul maior î

ncepu să tr anspir e. —

Cr ed că este pr e

a devr


41/279

eme. Totuşi, se af

lă î ntr -o ţ ar ă necunoscută, singur , f

ăr ă ni


42/279

ci un spr i jin. Vom

r elua

ir ile mâine di

care lucrează la Parcul Naţ ional Whelped. A ajuns în locul unde americanul a debarcat ş i tot ceea ce aerau cadavrele oamenilor care trebuiau s ă-l omoare.

— Iar agentul Statelor Unite?— îmi închipui că tr ă ieş te. La felş i femeia.— Deci oamenii dumneavoastr ă au dat gre ş .

Sung ş tia că nu se poate ap ă ra. Colonelul Chen nuera numai ambiţ ios, ci ş i r ăzbună tor. — Plec capul de ruş ine în faţ a incapacităţ ii lor, zise

cu un aer umil. Chen îl privi rece. — Deci, tot ceea ce ş tim este că a venit în Sri Lanki

cu o misiune secretă . — Presupunem c ă acesta este motivul prezen ţ ei lui

domnule, aprobă Sung, bă tând în retragere. — Când un om intr ă într-o ţ ar ă evitând că ile oficiale

' nu putem presupune decât c ă nu a venit în vacanţ s

sublinie Chen pe un ton sarcastic. — Dar el este aici din pricina dispariţ iei negociatorulil


43/279

mineaţ ă.

sf ii — Şi,

î ntr e timp, număr ul f r aţ

ilor noştr i

mar xiş


44/279

ti ucişi acest age

nt al capitalismului va cr eşte. Sung

se chi


45/279

r ci. Colonelul Che

n er a r epr ezentantul ocal al ministr u

lui Se


46/279

cur ităţ ii Statului

, car e er a esponsabil de tot spiona ju

l din


47/279

lume. Or i, pentr u

pr ima a misiune î n af ar a Chinei, Sung

eşuas


48/279

e lamentabil. Chen

î i adr esă o nouă î ntr ebar e:

—

Ştim mă

car un


49/279

de mer ge? Vocea lui

Sung scâr ţ âi când r ăspunse. — N

oi... cr

ed că


50/279

destinaţ ia sa este

Colombo. Or icum, ^colo se af lă ambas

ada am


51/279

er icană.

— Şi cum a ju

nge acolo?— O

mul nostr u a obser vat ur me

de ca


52/279

uciucur i spr e «şea

ua pr incipală.

— Pr esupuneţ i deci că ame

r icanu


53/279

l se î ndr eaptă spr

e mbasada amer icană şi că

este singur

. — Da, a


54/279

şa cr ed.—

Şi că es

te o şosea pr incipală car e leagă Par c

ul aţ i


55/279

onal Whelped de or

aş? ătălie Tn Sr

i Lanka


56/279


57/279

venea întreaga responsabilitate de men ţ inere a păcii-hiar dacă trebuia să ucidă jumă tate din populaţ ie pentrusta.

Parcă nimic nu mergea în dimineaţ a aceea. Totulbirolncepuse devreme, cu telefonul dela Simon Iphamundai. — Allan, diplomatul pe care americanii l-autrimis în

mă cu câteva zile a dispă rut, îl anunţ ase el cu o voce ece ş i protocolar ă . — Ce diplomat, domnule preşedinte?

— John Vu. Venise aici pentru a g ă si o calesă ne jute să stabilim relaţ ii mai bune cu revoluţ ionarii tamili. Bandaran ripostă .

— Eraţ i la curent ş i nu mi-aţ i spus nimic?Credeam că ifectua o vizită privată .

— Guvernul să u a cerut ca prezen ţ a lui să f ieerceput ă ca a unui turist oarecare. Depindem de

itatele Unite în numeroase privinţ e. Nu văd de cele-amăda încrederea.

— Iar acum, ne confruntă m cu o r ă pire,bombă niiandaran. Probabil pusă la cale de nemernicii deTigri!

— Vă cer să trimiteţ i toţ i oamenii de caredispuneţ i ş iă -l găsiţ i pe diplomat. Viu. Dacă este ucis, toataţ ara vauporta ruş inea în faţ a lumii întregi. Nu numairebelii

— Ce se va întâmpla dac ă nu îl vom găsi înviaţă?— Poate c ă atunci vom putea obţ ine pacea, declar ă

reşedinţ ele ţării, înainte de a închide.Situaţ ia nu se rezolvase în cursul zilei. Dar Bandaran

ra prea preocupat pentru a- ş i face griji, îş i vedea deja |enitul reducându-i-se dacă diplomatul american nu reu-

;a să -ş i ducă la capă t misiunea pentru care venise în i Lanka.

36 B ă tă lie Tn Sri Lan • at ă lieTn Sri Lanka 37

— Da, Şoseaua na ţ ională 3.— în acest caz, nu ne intereseaz ă motivul pentru ca

a debarcat în ţ ar ă . Adunaţ i oameniiş i opriţ i-l înainte deajunge la Colombo. '

Când tână rul se întorsese deja pentru a ie ş i din

se opri brusc. — Câţ i oameni? întrebă el. Chen nu îş i putu ascunde exasperarea. — Câţ i trebuie pentru a-l opri, după pă rere

dumneavoastr ă?— Nu ş tiu. Cinci sauşase?— A omorât aproape o duzină de oameni, în şea

asta. Vă sugerez s ă strânge ţ i cel puţ in tot atâţ ia. Danu mai mulţ i.

— Bine, domnule.— Iar de aceast ă dată , zise colonelul cu o vo

Bă rbatul gras se aplec ă peste biroul să u ş i apăbutonul interfonului.

— Daţ i-mi-1 pe colonelul Pratap! ordonă el cu un repezit.

Aş teptând ca secretara s ă îi facă legă tura, AlBandaran ciocănea nervos cu degetele în birou, în ciuaerului condiţ ionat, simţ ea cum i se impregneatranspiraţ ia la subsuori. Transpira ţ ia începusepă trundă ş i prin costumul său fistichiu.

Abia îş i stăpânea furia. Cum îndr ăzneau americsă trimită în ţ ara sa unul dintre diplomaţ ii lor pentrnegocia cu tamilii? Era o chestiune strict internă . Si Iucalitate de ministru însă rcinat cu securitatea intern


58/279


59/279

în clipa în care tocmai dă dea un bobârnac în biroitelefonul sună , Bandaran ridică imediat receptorulmormăi:

— Pratap?— Da, domnule ministru.

— Avem o problemă . Serioasă . Face ţ i-vă liber pentldupă -amiază . Plec imediat la o întâlnire în tabă 1dumneavoastr ă .

închise brusc ş i se ridică cu mare efort. Se simţ djparcă mai bă trân decât era la cei cincizeci de ani ai s ă iDacă situaţ ia nu se rezolva, trebuia s ă se resemneze siltr ă iască din banii pe care îi pusese deoparte la Zurich '

Mack Bolanş i Mardi Kirbal mergeau de mai bine ddouă ore. Şoseaua na ţ ională care ducea la Colombo erideparte de a fi o autostrad ă , îngustă , cu asfaltul plin d

gropi ş i pă durea de pe margine care o înso ţ ea pipor ţ iuni mari, era întreruptă uneori de periferiile micileoraşe ş i de nenumăratele monumente budiste.

în timp ce conducea, Madi Kirbal se întreba cum vreacţ iona importatorul chinez când va afla că mai bine ddoisprezece oameni din armata sa personal ă fusese 1uciş i în timpul confruntării cu Belasko.

Cu o zi în urmă , tână ra îl sunase pe Thamby ca sanun ţ e că primise ordin să -l sprijine pe american. 'lângă faptul că f ăcea parte din comitetul de conducerTigrilor Eliber ă rii, era ş i amanta lui Rajiv ThamPasiunea pentru el devenise o adev ă rată obsesie,sentiment de o violenţă pe care nici nu ş i-o bă nui înainte. Datorită lui, dar ş i loialităţ ii faţă de familsrilankeză a mamei ei, ea înc ă lcase jur ă mântul'

credinţă faţă de guvernul indian ş i devenise oinformatoare pentru rebeli.

Faptul că îi tr ăda ş i pe americani nu o deranja deloc.Legă turile de sânge ş i dragostea erau mult mai puterniceecât politica... chiar dacă sângele agentului C.I.A.rebuia să curgă înainte de încheierea misiunii.

Thamby fusese de acord ca ea s ă-l ajute pe americanană ce e! reu ş ea s ă rezolve treaba cu diplomatul.Comandantul tamililor mai adăugase un ordin:

— Sora mea, Sirimavo, a fost r ă pită de For ţ eleSpeciale de Interven ţ ie. Face parte din acei mii deoameni care tr ă iesc în condiţ ii sordide în tabăra Boosa. a-l să înţ eleagă pe american c ă , dacă o eliberează , eaa putea s ă -i spună unde mă aflu eu ş i diplomatul peare îl caută .

— Nu este periculos? întrebase Madi Kirbal, sceptică .— în afar ă de câţ iva prieteni de încredere, nimeni nu

ş tie că Sirimavo este sora mea, iar ea ar muri decât s ă

mă tr ădeze.— Dar dacă ea îi spune ceva totu ş i sau discuţ iile taleu negociatorul eşueaz ă?

— Atunci, îl voi omorî pe diplomat iar tu vei facecelaşi lucru cu agentul american.

Fă r ă vreun motiv anume, ideea de a-l omorî peă rbatul aflat pe locul de lângă ea o contraria. Era altfel jecât majoritatea bă rba ţ ilor, în ciuda r ă celii ş i aiguranţ ei sale de invidiat, avea în el o compasiuneentru oameni pe care era incapabil s ă o disimuleze înotalitate, iar Madi Kirbal era cuprinsă de tristeţ eândindu-se că trebuia să -l ucidă , probabil chiar ea.

Vocea celui care o înso ţ ea o trezi la realitate. — La ce vă gândiţ i?

38 B ă tă lie în Sri Lank -ât ă lie Tn Sri Lanka 39


60/279


61/279

_ La nimic. De fapt, mă gândeam la to ţ i acnevinovaţ i care au murit din cauza r ăzboiulu, d.ntre ret»sf guvern. Cred că v-aţ i dat seama ca razbo.ul dintrdtamili si cinghalezi are la bază motive religioase, n r-da n u m i t ă m ă s u r ă , c h i t e ş t e ^ ^ ^ A t â t e a

«mnnîroDaculuisubcare eXa^S aş ezat ş i aavulCelelalte ţă ri vor mţ elege c ă nimeni nu poate controla ramurile oup^ ̂ ^_ n̂rpaRtă tar ă si plantată în

zona|soarta ţ arii, cu excepţ ia celor care tr ă iesc aici. India spre br, Lanxa. r •• ' . . ,---,-....-— _ ------- r — ------- v

u n asculta cu preamultă aten ţ ie, ocupat fiinfexecuta

pe oricine care, după pă rerea lor, leeste._: ___ :„„ Qmh,icrflriă Dosibilă .Pentru ulmpotrivă . Guvernul aformat F.S.I. pentru a lupta

fabrici. Unii au mici magazine tamili bogaţ i.

— Cine plă teş te armele Tigrilor, atunc,> Tânăra clă tină din cap. , - N imeni nu ş t i e

exac t . Un i i s ^ a ^ ^ {

P o d u m M u i A d a V Î . T ^ ^ lt6 Cin9halez- A Audiat la Oxfordş i este amestecat în B ă tă lie Tn Sri Lanfl

4O

guverne str ă ine care sper ă să poată controla soarta ţăriiajutându-i pe Tigri să se înarmeze.

Justiţ iarul f ăcu o grimasă ş i apoi întrebă : — Guvernul indian de exemplu?— Am încercat, în urmă cu câţ iva ani. Am trimis o

for ţă de men ţ inere a pă cii, dar nu a ajutat la nimic.

,Jrevelaţ ii a fost adusă în aceast ă ţ ar ă de nord. De cenu ar fi adevă rat? Tamilii, parte, sunt de religiehindusă . Tânăra zâmbi cinic.— Este pu ţ ină ironie înaceast ă situaţ ie, ş tiindu-s^ i ales că , la origini, atâttamilii, câtş i cinghalezii a

— Iar F.S.I., For ţ a Specială de Intervenţ ie? Madi Kirbal, care se aplecase în faţă pentru a vedea

mai bine şoseaua, d ădu din umeri. — Ei sunt cei care fac guvernul să reziste. Ei singuri

îş i conduc trupele, au blindatele lor, îş i pregă tesc propriiisoldaţ i, îş i administrează propriile tabere de prizonieriş i mai

pentru a luptempotriva teroriş tilor. Eiş i-au recrutat soldaţ ii cei maipuni ş i i-au trimis în str ă ină tate pentru a se instrui.

— Cine conduce F.S.I.?— în acest moment, opera ţ iunile sunt conduse de

tatul major format din ofiţ eri. Au baza la Colombo. Cel

LJWICIM i iu « « — •„ _ preîntâmpine orice ambuscad ă posibilă

, aceste por ţ iuni lungi deşosea pustie erau ideal^destul din comentariul însoţ itoarei l'1

pentru a o întreba: — Dacă nu religia, atunci ce anume explică ura

sa inamic Justiţ iarul urmărise

violen ţa? — Ca în

>Q a,tă tar ă a lumii este disputată puterefiai vicios dintre ei este un colonel Pratap, care conduce OriCe dlld icua a ____________ l m ~ rQ tnK ţ ro r in r^ r \ -,~ „ ;~r\ ^klor l-,

^—

politică . Ş i banii. Cinghalezii controlează guvernul ş i- — x,*;„-.„i^ots nutrea s j resursele cu nim<

ea mai mare tab ă r ă de prizonieri, chiar la sud denimetfolombo. Tabă ra de la Boosa este cea mai dur ă din SriJanka. Pratap are mii de prizonieri tamili, care nu au avut (artenici măcar de un proces. Ace ş ti sadici sunt liberi să altratezeprizonierii - mai ales pe femei - f ă r ă să se ama derepresalii. Gusturile lor personale, din ceea ce auzit ş i eu,

sunt îndreptate mai ales c ă tre bă ieţ i... Dar terea cea maimare o are ministrul Securităţ ii Interne, lan Bandaran, careeste pe jumă tate englez, pe jumă -

JO L . yi ^~. ..... --- ^ mpă r ţ i niciodată puterea ş i resursele vor î Majoritatea tamililor lucrează pe plantaţ iile de ceai sa

Dar sunt foarte pul

în Sri Lanka


62/279


63/279

toate afacerile ilegale din aceast ă ţ ar ă . Dacă îi eliminaţ ipe Bandaran ş i Pratap - ca ş i pe fanaticii religioş i dinspatele lor - eliberaţ i ţ ara de orice urmă de mizerie.

Mack Bolan nu mai asculta. Nu venise în această ţ ar ă!ca izbăvitor de rele, ci pentru a găsi un om ş i ş tia că seva afla la mijloc, între for ţ ele combatante. Nu avea niciun aliat în zonă , nici măcar pe tână ra de lângă el nu nputea considera astfel, era sigur de asta.

Traversau acum un fel de periferie. Văzu mai multevile înconjurate de ziduri înalte din piatr ă , chiar dacă , îrmajoritate, casele erau mai degrab ă niş te cocioabe astă teau în picioare ca prin miracol.

Ş i, deodată , simţ i o senza ţ ie binecunoscută în ceafa|Supravie ţ uise mereu gra ţ ie acestor semne H< avertisment, aşa că le dădea aten ţ ie ş i acum.

— Opriţ i pe marginea şoselei, ordonă el.Tânăra nu părea s ă-i dea aten ţ ie. — Dacă puteţ i aş tepta o jumă tate de or ă , este u

restaurant, mai încolo, care are ş i toaletă , spuse ea.— Acum!Surprinsă de duritatea tonului, Madi Kirbal scoa

maş ina de pe şosea, opri ş i se întoarse spre pasager din dreapta.

— Ce s-a întâmplat? Justiţ iarul ciuli urechea, încercând să prindă ş i cel ir

mic zgomot suspect. Nimic. Aplecându-se spre sacul mare de pânz ă ,

spatele vehiculului îş i recupera mitraliera M-16 A-2ş i nmulte încă rcă toare, pe care le îndes ă în buzunan

vestei. Verificând siguranţ a, cuplă un încă rcă torintroduse primul cartuş pe ţ eava. Apoi montă o grenaincendiar ă în lansatorul M-203 montat sub pus

puternică de asalt. Nu numai M-16 A-2 era capabilă sarunce 800 de gloan ţ e de 5,56 mm pe minut, dar silansatorul putea arunca o grenad ă de 40 mm cu precizila mai mult de 400 metri.

Satisf ăcut, Bolan se ridică apoi se întoarse ş i seaplecă iar spre sac. Atunci când scoase un tub lung, însoţ itoarea lui, care îl observa atent, recunoscu arma.

— Dar ce vreţ i să face ţ i cu un Bazooka acum?ntrebă ea.

— Poate c ă nu este nevoie s ă o folosesc, r ă spunseBolan agăţâ ndu-şi de umăr o rachetă antitanc. Dar prefersă fiu pregă tit pentru orice eventualitate. Să mergem,adăugă el.

Când tânăra ieşea de pe acostament pentru a revenipe şosea, Justi ţ iarul putu simţ i tensiunea în care se aflaaceasta.

— Poate c ă nu este nimic, reluă el pentru a o liniş ti.Dar dacă suntem ataca ţ i cumva, să faceţ i exact ceea cevă voi spune. Fiecare secund ă de întârziere ne-ar putea costa...

Sfâr ş itul frazei se pierdu într-o salvă de rafale derme automate, de pe ambele p ăr ţ i ale şoselei.

— Intraţ i în pă dure! strigă Bolan ridicând carabina -16.

42 B ă t ă lie în Sri Lan Tn Sri Lanka ® 43


64/279


65/279

Capitolul VI

Fă r ă nici cea mai mică ezitare, tână ra vira ş i pă trun într-o poiană , în mijlocul vegetaţ iei. Land Reverul pă reacă protesteaz ă când ajunse pe solul denivelat al pă duriidar Madi Kirbal reuş i să păstreze direcţ ia.

— Stop! strigă Bolan. Apăsând brusc pedala de accelera ţ ie, tână ra reuş i sal

imobilizeze vehiculul într-un derapaj nu chiar controlat iaJmotorul se opri.

— Ieş iţ i ş i puneţ i-vă la adă post, îi ş opti Bolan. Cu pistolul Colt în mâna stângă , ea alerg ă să ş

ascund ă în spatele unui smochin stufos. Justi ţ iariconsider ă că locul era sigur pentru moment, îş i croi drurprin vegetaţ ia deas ă f ă când un ocol mare pentruajunge la locul ambuscadei. Gă si ceea ce c ă uta: datacatori în uniforme erau cu spatele la el.

Când auzir ă zgomotul de crengi rupte, se întoarserlFiecare avea o mitralier ă uş oar ă , calibru 7,62 mm modl85 de fabricaţ ie chinezeasc ă . Descoperindu-l pe Justiţ ialvoir ă să deschidă focul, dar era deja prea târziu.

Mergând mai spre stânga Bolan aruncă o rafală igloanţ e de 5,56 mm spre cel mai apropiat din advers]Gloanţ ele îi atinser ă gâtul, ricoşâ nd spre creier, ceeal

îi provocă o moarte rapidă .

Celă lalt terorist abia avu timp să -ş i vadă camaradf ăcut bucăţ i, că Bolan se ş i întorsese spre el cu carabinM-16, cu degetul apăsat pe tr ăgaci ş i descrise o mişcar circular ă . Rezultatul fu devastator.

Atacatorul coborî privirea spre gaura unde în urmă ccâteva clipe fusese stomacul ş i celelalte organe digestive ş i se uită la torentul de sânge care îi curgea pe mâinCă zu ş i îş i aş teptă moartea, cu ochii mari deschiş i.

Scrutând pădurea din jur în căutarea altor ţ inte, Bolasimţ i o prezenţă puternică de o parte ş i de cealaltă ş oselei. Chiar dacă se ş tia în stare s ă -i facă faţă , npentru asta venise. Pentru moment, trebuia s ă se retragcreând o diversiune explozivă .

Tână ra i se ală tur ă alergând. — Au murit toţ i?— Nu, dar trebuie să ieş im.cât mai repede de aici.Când se apropiau de Land Rover, Bolan se opri.— Porniţ i motorul. Mai am nevoie de o secundă .Madi Kirbal vru să protesteze, dup ă care se. r ăzgândi.Justiţ iarul ciuli o clipă urechea, apoi, concentrân-

clu-se, se întoarse spre presupusa pozi ţ ie a inamicului. Apăsă pe tr ăgaciul lansatorului de grenade M-203ş i priviproiectilul zburând pe deasupra vârfurilor copacilor Alerga spre maş ină când grenada explod ă . Madi Kirbalvru să -l lase pe el să conducă .

— Conduceţ i dumneavoastr ă , ordonă Bolan. Eu o săfiu ocupat.

Urcând la volan, tână ra a ş teptă ca Justi ţ iarul să urcŞ i el, înainte de a accelera brutal cu un foşnet de frunzstrivite.

Când Land Roverul o luase deja spre Colombo, armautomate se auzir ă ş i un roi de plumbşuier ă în urma lor.

44 B ă tă lie în Sri Lar B ă tă lie Tn Sri Lanka 45


66/279

Dar adversarii lor, dezorientaţ i de explozie, reacţ ionaser ăprea târziu ş i gloanţ ele lor se pierdur ă printre copaci.

— Cel puţ in am scă pat de ei, coment ă tână ra cucalm. -i

— Nu vorbiţ i înainte, îi r ăspunse Bolan.

Ca ş i cum vorbele îi erau sortite să se adevereasc; unvehicul blindat apăru în faţ a lor, la mai puţ in de o sui demetri, ieş ind din pă dure. Bolan recunoscu o copieichinezeasc ă a unui BTR-40 sovietic. Aşezat deasupra!conductorului, pe un scaun rotativ, un soldat în uniformă!se uita atent prin că tarea mitralierei 7,62 mm RP - 46. l

— Mergeţ i în zigzag! urlă Bolan. Reac ţ ionând, tână ra trase de volan pentru a faci

slalom cu Land Roverul într-un mod cât mai imprevizibil. Mitraliera începu să tragă foc susţ inut, ratând Land

Roverulş i pe ocupanţ ii lui cu câţ iva centimetri. — O să reu ş easc ă să ne nimereasc ă ! strigă

Justiţ iarul, drumul este prea îngust, în pădure! l Madi Kirbal ieş i de pe şosea ş i o luă spre un lumini^Chiar înainte de a opri, Bolan sări din mers.

— Aş teptaţ i-mă! zise el.

Maiorul Sung deschise turela blindatuluiş i:l privi dltr ăgă tor. 1

— De ce nu mai tragi?

— Au fugit în pădure, tovar ăş e Sung.— După ei!Când conductorul blindatului întoarse vehiculul, Suri

se aplec ă si se înarma cu un arunc ă tor de flăcări.\

— Le vom da foc la fund ca să -i obligă m să iaş icomentă el. Dacă nu vor să se predea, îi vom pr ă ji. î

46 «• B ă t ă lie în Sri Lankl


67/279

La vreo cincizeci de metri în faţ a lor, printre smochini,se putea distinge silueta vehiculului englezesc.

— Opreş te-te aici, ordonă el, înainte de a s ă ri jos depe blindat.

Sub greutatea arunc ă torului de flă că ri, maiorulmergea u ş or aplecat. Deschise valvele ş i aprinseconductele sub ţ iri, ajustând flacă ra pân ă ce setransformă într-o limbă de foc care se întindea în fa ţ a lui.

Atunci, la adă postul acestui zid de foc, înainta.Copacii ş i tufişurile se aprinser ă , trimiţâ nd fuioare de fumgros spre cer. Peste tot, se auzir ă ţ ipete de animalesperiate.

— Domnul Chen va fi mândru de succesul nostru,declar ă pentru sine.

Justiţ iarul se ascunse în spatele copacilor cu omişcare rapidă de ocolire pentru a vedea mai bine

BTR-40. Coborând Bazooka de pe umă r, trasesiguranţ a. Capacul din cap ă t că zu iar arma selungi cu cincisprezece centimetri, în timp ce se ş i încă rca. Lansatorul avea un proiectil de 66 mm, alcă rui vârf era în formă de cea şcă de ceai. Totul cântă reamai puţ in de trei kilograme.

Privind prin vizor, Bolan vă zu flăcă rile care ieş eau dinaruncă torul dus de un militar pe umă r. Surprins,Justiţ iarul fu de pă rere că trebuia să se miş te repede ş iprecis, pentru a nu fi carbonizat. La felş i însoţ itoarea lui.

Concentrându-se în vizor, apă să tr ă gaciul ş i îş imcrucişă degetele în minte. Racheta ţâş ni din tub cu oviteză de aproape 600 km/or ă ş i, atingând ţ inta,str ăpunse BTR-40 ca ş i cum ar fi fost din carton.

B ă tă lie Tn Sri Lanka 47


68/279

Justiţ iarul aş teptă ca racheta s ă explodeze cu unsunet asurzitor în timp ce blindatul era desf ăcut în două .Devastând vegeta ţ ia în calea lor, flăcă rile ş i fragmentelede metal ajunser ă până aproape de el.

Imediat după explozie, Bolan putu auzi urletele înă buş ite ale oamenilor sf âş iaţ i de bucăţ ile de metal încins, dar ş i cum că dea la p ă mânt aruncă torul deflăcări. Mirosul de carne arsă umplu aerul.

Justiţ iarul aş teptă să se risipeasc ă dogoarea intens ă , înainte de a se întoarce la ma ş ină . Spera c ă Madi Kirbalnu fusese prins ă de un alt grup de ucigaş i.

Tână ra a ş tepta, sub ma ş ină , ş i ridică ColtuCommander înainte de a-l recunoa ş te pe el.

— Data viitoare, vă voi însoţ i, zise ea. Parc ă sunt uimartor neînarmat care asist ă la un r ăzboi la televizor.

Urcând la bordul autovehiculului, Bolan ar ă tă spr volan.

— Să mergem. Ultimele treizeciş i patru de ore aii fost dure.

Justiţ iarul era acolo, la fel ş i inamicii lui, oricare eratei, ş i care primiser ă o lecţ ie care să -i mai calmeze... j


69/279

Capitolul VII

Denzil Pratap se a şeză la biroul să u, în fotoliul depiele f ăcut la comandă de un artizan reputat, ş i-l ascultăpe ministrul Securităţ ii Interne care îi explica problema,cu ochii plecaţ i. Ceruse artizanului să adauge scaunuluicincisprezece centimetri în înă lţ ime, astfel încât să par ămereu mai înalt decât persoana care era a şezată în faţ alui. Aşa era ş i acum, când vorbea cu Allan Bandaran.

— Avem nevoie s ă află m unde îl ţ in tamilii penegociator, insistă acesta.

— Ş i cu ce vă pot ajuta eu?— Trebuie să cunoaş teţ i pe cineva care ş tie ceva în

egă tur ă cu locul unde Tigrii îlţ in prizonier pe cel înauză .

Fă r ă nici un cuvânt, interlocutorul să u ridică

eceptorul ş i ordonă celui de la capă tul firului să vină la 1 în birou imediat. La puţ in timp după aceea, un b ă rbat înalt, cu umeri

mpozanţ i, îmbr ăcat în uniforma F.S.l., îş i f ăcu apariţ ia înncă pere. Avea un rictus ciudat pe buze, un zâmbetermanent - amintire a r ă nilor care îi paralizaser ănajoritatea muşchilor faciali.

— Sergentul Dharvin Raja este responsabil cunterogatoriile, explică Pratap vizitatorului său.

Rapid, ministrul expuse în linii mari problema.

J Qt ă lie în Sri Lanka ® 49


70/279


71/279

— Am interogat aproape o sut ă dintre ei, explică • sergentul. Au murit toţ i înainte să -i putem face să vorbeasc ă .

— Avem aici prizonier ă o tână r ă , interveni Pratap. Senumeş te Sirinavo ş i, chiar dacă neag ă vehement,suntem siguri că este sora unuia dintre liderii tamililor -un anume Thamby.

OCLU i v. . ---------- ( în această privinţă .

Bandaran explodă . — De ce nu mi-ai raportat acest lucru?— Tocmai am descoperit-o, domnule ministru

r ăspunse Pratap f ăr ă să clipească . Am primit un telefoide la unul dintre informatorii noş tri. Face parte dintrTigrii, dar este dispus să furnizeze informaţ ii pentru a

sigur că mama sa este,tratat ă bine în tabă ra deprizonieri.

— Aţ i interogat-o ca să aflaţ i unde se ascunde fratele

ei? — Am vorbit cu ea, recunoscu Pratap. A refuzat să

recunoasc ă faptul că este sora acestui terorist. — Este foarte important să o determină m să ne

spună unde se află Thamby. , l

— îmi permiteţ i să folosesc toate mijloacele pentru ;

obţ ine informaţ ia? — Amintiţ i-vă că nu suntem niş te animale, r ăspuns* ministrul cu o mină ipocrită .

Comandantul taberei de prizonieri îl privi pe sergeniExpresia lui spunea multe despre mijloacele utilizat'pentru a o face pe tân ăr ă să vorbească .

Era aproape miezul nop ţ ii când ajunser ă în oraMergeau prin centrul foarte luminat al oraşului Colombstrecurându-se printre ma ş ini, autobuze, camioanealte vehicule. Str ă zile erau înţ esate de pietoni: turişoameni în vârstă , patrule de poliţ ie ş i militari, prostituate

în orice colţ de stradă întâlneai tinere gata s ă treacia treabă . Săr ăcia favoriza prostituţ ia iar Sri Lanka eraiar ă săracă .

— Am o informaţ ie, dar este incompletă . Ce ş tiţ idespre livrarea de arme de contraband ă care trebuie saibă loc mâine noapte? întrebă Bolan. Cine este băgat înastfel de afaceri?

— Ar putea fi aproape două sprezece nume, îir ă spunse tân ă ra, ş i primul trebuie amintit cu cel al lu Allan Bandaran, ministrul Securităţ ii Interne.

Bolan fu foarte surprins. Ş tia deja de un lot dpoliticieni mânjiţ i care se foloseau de pozi ţ ia lor pentruaduna cele mai mari averi posibile.

— Dl. Bandaran iubeş te tot ceea ce poate cump ă r cu bani, continuă Madi Kirbal,ş i încaseaz ă comisionpentru aproape toate transporturile de arme_caredebarcă în Sri Lanka: Fă r ă a mai pomeni de droguriEste un fel de Naş în Colombo. Este ş i ministrul cel maputernic ş i adversarul cel mai hotă rât al preşedinteluRepublicii, în ceea ce priveş te povestea cu livrarea deTiaine noapte, sunt aproape sigur ă că informaţ ia estalsă . Am auzitş i eu vorbindu-se despre asta.

Indianca scoase o carte de vizit ă din geantă ş i scrisJn număr de telefon pe ea.

— Suna ţ i-mă imediat ce aveţ i puţ in timp liber. Când se oprir ă la un semafor, ea se întoarse spr

ustiţ iar ş i întrebă :

B ă tă lie în Sri Lanka 51


72/279


73/279

— Unde va las? Aruncând o privire înapoi, Bolan se asigur ă că ni|

fuseser ă urmăriţ i. -\ — La urmă toarea sta ţ ie de taxi. l — Sunt baraje prin tot oraş ul. Vă pot conduce eu

Sau mai bine, dac ă veniţ i până la mine acas ă , aţ i putessă împrumutaţ i maşina mea.— Poate o s ă aveţ i nevoie de ea înainte ca eu s ă v-

pot înapoia... — Mai am una la dispoziţ ie. Maş ina de serviciu. în timp ce se îndrepta spre re ş edinţ a ei, îi dă d

informaţ iile pe care Thamby voia ca americanul să l afle.

— Am auzit un lucru. Thamby are o sor ă , Sirinavo. Este prizonier ă în tabă ra F.S.I., la sud de Colombo.

— Este curios faptul că nu au torturat-o ca să afle

unde se ascunde Thamby, remarc ă Bolan.— Nu s-a aflat că este sora lui.Un moment, tânăra îl studie pe Justiţ iar în liniş te. — Nu cred că vor afla de dumneavoastr ă , chiar dacă

viaţ a dumneavoastr ă depinde de asta. Prin ea a ţ i puteasă ajungeţ i cu siguranţă la John Vu.

Justiţ iarul dădu din cap. — Am înţ eles. Voi vedea ce pot face.

i A doua zi dimineaţă , Madi Kirbal, după ce se asigur!

că nu este urmă rită ş i după ce cobori din taxiul care'

dusese în centrul ora şului merse pe jos în spatele unfclă diri situate pe Chatham Street, ş i verificându-igeanta, deschise poarta.

în interiorul clă dirii era o mică bancă , sucursala dColombo a National Industrial Bank of India.

B ă tă lie în Sri LanKl

Fă r ă să se opreasc ă ş i f ă r ă s ă se facă remarcatăintr ă pe un culoar îngust care ducea la o u şă cu un cadr de lemn sculptat, cu un ghişeu din sticlă , ş i o deschise.

Bărbatul aflat în spatele biroului avea aproape şaizecde ani. înalt, cu un aer ce impunea respect, cu p ă rincredibil de alb, Ravindra Lai te f ăcea s ă te gânde ş ti,

când îl vedeai ş i auzeai, mai degrabă la un membru alcorpului diplomatic indian, decât la un ofiţ er al serviciulude informaţ ii.

îş i ridică privirea ş i, cu un semn din cap, îi dădu d înţ eles agentei sale c ă îi remarcase prezen ţ a. Apoi s întoarse la documentul pe care îl studia.

Pentru mica lume de afaceri din Colombo, Lai er bancher. Placa de lâng ă uşa biroului îl recomanda cfiind directorul agenţ iei.

Timp de mai bine de douăzeci de ani, Lai asigurasnevoile financiare ale clienţ ilor indieni care f ăceau afacer în Sri Lanka. însă pentru tână ra seduc ă toare care îşpermisese s ă se a şeze în fotoliul din piele, era mult mamult. Era superiorul ei, ş eful serviciului Cercetare ş Analiză din spionajul indian în Sri Lanka.

— Putem vorbi deschis ş i f ăr ă a fi întrerupţ i? Madi Kirbal aruncă o privire peste umăr pentru a s

asigura că nimeni nu privea prin ghişeul din sticlă al uş ii. — Dacă vă reamintiţ i ultima dumneavoastr ă vizită , îi

ise el, nimeni nu ne va deranja atât timp cât uşa va fi închisă.

Cu zâmbetul pe buze, el ar ă tă spre o canapea: — Nu o să staţ i mai bine aici? Dintr-o privire, tână ra cercetă încăperea. Era mobilat

;u antichităţ i englezeş ti din diverse perioade, de^ulenţă care degaja o senza ţ ie de decaden ţă . Ea n-r a deloc impresionată .

B ă tă lie Tn Sri Lanka ® /\U» 53


74/279


75/279

—

Aţ i f os

t supr avegheată î n cur sul u

ltimei luni, scum p

— Am putea continua această conversaţie la mineiacasă, diseară, sugeră Lai, lăsând să se înţeleagă că se]gândea şi la altceva decât la muncă. Ar fi mult mai

confortabil. Ea d ădu din cap. — Amo altă întâlnire.

.portant, sper, încât să nu poată fi"


76/279

a mea

Madi, î i spuse Lai pe un to

n dulceag. Fiecar e per soană

pe ca


77/279

r e aţ i

pr imit-o la dumneavoastr ă

acasă a f ost f otogr af iată.

El

— Nimic atât de im'lăsat pe mâine, nu -i aşa?

'3Uia s ă vină pe ascuns în oraş.Bărbatul • fi fost de acord cu aceastăîntâlnire.

• ' ----- -


78/279

î i î n

tinse apoi f o

togr af iile î n inf r ar oşu ale lui Thamby car e i


79/279

ntr a ş

i ieşea din a

par tamentul său. Apoi, un alt clişeu, î n car e


80/279

se ve

deau cei doi

dezbr ăcaţ i î ntr -o poziţ ie car e nu lăsa loc de


81/279

î ndoi

eli î n pr ivin

ţ a r apor tur ilor .

— Aceste f o

>ai (je uicuiib, ..v. . _ T _ Thamby trebuia s ă vină pe ascuns în oraş.fost de acord cu această întâi — Aş preferasa vă prezint raportul meu aici,

r

tânăra. Aici ş i acum. Lai se lăsă pe spate în fotoliu. • • i —1„ Clătinând din cap, — Daţi -i drumul atunci.

putea afla John Vu? ••— ?«*

tIV* |W _ _ descoperit locul unde s-ar

ea afla Jonn vur Ea ştia, bineînţeles. Thamby trebuia să -l ţină pe

prizonier î n tabăra de la Jaffna. Toată zona se afla sub

controlul s ău. Ştia că superiorul ei va fi dezamăgit de ceea ce

intenţiona să -i spună, dar cu siguranţă nu avea intenţia să-l trădeze pe Thamby.

— Duoă sursele mele, indică ea, este arestat probabi


82/279

togr af

ii vor f i tr i

mise la New Delhi. Vă veţ i î ntoar ce acolo î n


83/279

patr uz

eci şi opt de

or e şi veţ i f i gata să daţ i socoteală pentr u


84/279

f apte

le dumneavoas

tr ă î n f aţ a super ior ilor .

— Suntem implicaţ i î n


85/279

susţ in

er ea tamililor ! pr otestă Madi Kir bal.

— Doar până la un punc


86/279

t, r ep

lică Lai. Nu ne implicăm of icial. Şi cu sigur anţ ă nu tr eb


87/279

uie să

a jungem să ne culcăm cu unul din lider ii lor şi să tr ădă


88/279

m î n f

avoar ea lor .

— î mi imaginez că aţ i r apor tat de ja la New Delh


89/279

i desp

r e compor tamentul meu...

El clătină din cap. —

Nu. Sper am c


90/279

ă pute

m a junge la o î nţ eleger e car e nu m-ar obliga să-i î nştiin


91/279

ţ ez pe

compatr ioţ ii noştr i despr e ce f aceţ i.

—

Poa

r.o.i. Lai ştia că agentul din faţa lui minţea,

imormaţiilor confidenţiale, ministrul srilankez Interne erala mâna sa. El primea în fiecare iuna u o«... destul demare, depusă în contul său din Elveţia. Oficia sursa

banilor era un om de afaceri indian stabili t îlZurich. în realitate, adevărata sursă erau fonduri!

controlate de Lai. Aşteptă ca tânăra să -şi termine raportul, înainte de

înmâna un raport dactilografiat. Eastudie pagina şi păli.

î


92/279

te că

nu este pr ea târ ziu, mur mur ă tânăr a ştia că agentul din t


93/279

ata iu

i UIHH<=«- ••

• geCur ită||zâmD

'nd

- Cine

este

la

cur en

t cu


94/279

totu|

.!a

nivel

local?

inf or maţ ii

lor conf idenţ iale, minist

r ul s


95/279

r i ankez j _ Nu egte întocmit njcj UR rgport ofjcja| -n afar ă de imui

" • .

. _ a _ ^ P

97897762 gerard de villiers batalie in sri lanka

Documents