abordĂri metodice privind implementarea noilor
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL
Cu titlu de manuscris
C.Z.U: 37.016.046:004(043.2)
GLOBA ANGELA
ABORDĂRI METODICE PRIVIND IMPLEMENTAREA
NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN PROCESUL
DE STUDIERE A DISCIPLINEI UNIVERSITARE
„TEHNICI DE PROGRAMARE”
532.02 DIDACTICA INFORMATICII
Autoreferatul tezei de doctor în științe pedagogice
CHIȘINĂU, 2016
2
Teza a fost elaborată la Catedra Didactica Matematicii, Fizicii și Informaticii din cadrul
Universității de Stat din Tiraspol, cu sediul la Chișinău
Conducător științific:
CHIRIAC Liubomir, doctor habilitat în științe fizico-matematice, profesor universitar,
Universitatea de Stat din Tiraspol.
Referenți oficiali:
1. GREMALSCHI Anatol, doctor habilitat în științe tehnice, profesor universitar
2. MIHĂLACHE Lilia, doctor în ştiințe pedagogice, conferențiar universitar interimar
Componența Consiliului Științific Specializat:
1. LUPU Ilie, președinte, doctor habilitat în științe pedagogice, profesor universitar
2. AFANAS Dorin, secretar științific, doctor în științe fizico-matematice, conferențiar
universitar
3. CIOBAN Mitrofan, doctor habilitat în științe fizico-matematice, profesor universitar,
academician
4. COJOCARU Svetlana, doctor habilitat în informatică, profesor universitar
5. CABAC Valeriu, doctor în științe fizico-matematice, profesor universitar
6. NEGARĂ Corina, doctor în ştiințe pedagogice, conferențiar universitar
7. ȚÎȚCHIEV Inga, doctor în informatică, conferențiar universitar
Susținerea va avea loc la 25 noiembrie 2016, ora 14.00, sala 304, în ședința Consiliului Științific
Specializat D 36 532.02 – 06 din cadrul Universității de Stat din Tiraspol, strada Gh.Iablocikin 5,
Chișinău, MD-2069.
Teza de doctor și autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Universității de Stat din Tiraspol și
la pagina web a C.N.A.A. (www.cnaa.md).
Autoreferatul a fost expediat la 22 octombrie 2016.
Secretar științific al Consiliului Științific Specializat
AFANAS Dorin
doctor în științe fizico-matematice, conferențiar universitar _____________________
Conducător științific:
CHIRIAC Liubomir, doctor habilitat în științe fizico-matematice,
profesor universitar. _____________________
Autor, GLOBA Angela _____________________
© GLOBA Angela, 2016
3
REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Actualitatea temei. Strategia Națională de dezvoltare a societății informaționale „Moldova
Digitală 2020” și Programul național al securității cibernetice a Republicii Moldova propun
implementarea rapidă a Tehnologiilor Informațiionale și Comunicaționale (TIC) pe scară largă în
toate sferele economice și educaționale din țara noastră [1].
În ultimii ani, una din prioritățile politicilor educaţionale din toată lumea este integrarea
mijloacelor digitale în procesul didactic, motivul esențial fiind deschiderea de noi orizonturi
pentru practica educaţională: facilitarea proceselor de prezentare a informaţiei, de procesare a
acesteia, de construire a cunoaşterii [2]. Cercetările care țin de dezvoltarea noilor tehnologii
didactice cu implementarea Noilor Tehnologii Informaționale (NTI) iau amploare și devin
solicitate de centrele universitare, și nu numai, pentru posibilitatea de a implementa rezultatele
investigațiilor în procesul de pregătire a viitorilor profesori de informatică și a specialiștilor din
domeniul Tehnilogiilor Informaționale (TI sau IT) de calificare înaltă. Tendinţa respectivă a fost
stimulată de faptul că, cererea de specialişti în domeniul IT pe piaţa muncii este în ascensiune,
iar lipsa profesioniştilor IT devine din ce în ce mai acută. Putem afirma că, aplicarea TIC în
procesul didactic, permite interconectarea celor mai importante concepte ale învățământului
modern: centrarea pe instruit; axarea pe competențe; învățarea prin colaborare.
Scopul de bază al tuturor reformelor din sistemul educațional, inclusiv a politicii
educaționale Strategia „Educația 2020” [3] reprezintă orientarea sistemului de învățământ spre
formarea și dezvoltarea competențelor. Programarea este promovată ca o competenţă importantă
ce dezvoltă gândirea logică, creativitatea, capacitatea de rezolvare a problemelor şi construieşte o
înţelegere a principiilor din spatele tehnologiilor digitale. Formarea și dezvoltarea competenței
de programare în cadrul disciplinei universitare Tehnici de programare subliniază importanța
acestui curs prin includerea lui în programele de formare inițială (ciclul de licență) în domeniile
generale de studii: științe exacte, științe ale educației, Tehnologiilor Informaționale etc. de cele
mai prestigioase universități din lume și de la noi din țară [4].
Descrierea situației în domeniul de cercetare și identificarea problemei de cercetare. Ca
consecință a sudierii literaturii de specialitate, a noilor cerințe înaintate de angajatorii din
domeniul educației, tehnologiilor, ingineriei etc. față de viitorii specialiști de informatică și
specialiști în domeniul IT se constată gradul de importanță pentru implementarea noilor
tehnologii informaționale în studierea tehnicilor de programare.
Cercetătorii din întreaga lume: Bates A., Karlsson G., Rutkauskiene D., Huet I., Schreurs
J., Bonk C., Schreier U., Arnold O., Fujima J., Dias M.C., Wastiau P., Fong J., Karagiannidis C.,
4
Jugureanu R., Marcu V., Marinescu M., Holotescu M.-C., Noveanu G., Timiș I., Istrate O.,
Цветков В. Я., Павлов А.И., Старых В.А., Кузнецов А.Ю., Бутко Е.Я., Ершов А.П.,
Монахов В.М. ș.a. și-au orientat cercetările sale pe principalii piloni ai sistemului de învățământ
contemporan: dezvoltarea curriculei axată pe cel instruit; utilizarea TIC în procesul didactic;
centrarea resurselor pe formarea cadrelor didactice din învățământul superior în contextul
integrării TIC în educație; abordarea strategiilor de instruire interactive. În Republica Modova,
problematica implementării TIC în procesul didactic a fost studiată de cercetătorii: Gremalschi
A.[5], Cabac V., Chiriac L., Lupu I., Braicov A., Mihălache L.[6], Pavel M., Deinego N.,
Negară C., Corlat S. ș.a.
Un instrument, relativ nou, pe piața mondială și națională, este tabla interactivă, pe care
cadrele didactice o pot aplica pentru eficientizarea procesului didactic. Cercetări cu privire la
rolul și importanța tablei interactive în procesul didactic preuniversitar și universitar au fost
efectuate de mai mulți cercetători pe mai multe dimensiuni: (1) rolul tablei interactive în
îmbunătățirea actului didactic - Gruber B., Thomas M.,, Öz H., ș.a.; (2) contribuția tablei
interactive în conexiune cu creșterea interesului studenților, memorizarea materialului,
achiziționarea activă a noilor cunoștințe – cercetătorii Палкин Е.В., Никончук А.В. ș.a.; (3)
percepția cadrelor didactice și a studenților în raport cu aplicarea tablei interactive în activitatea
didactică - Isman A., Gashan A.K., Essig D. ș.a.; (4) interacțiunea dintre instruiți, centrarea pe
student, rolul profesorului - Jang S.J., Kershner R., Baran B., Celik S. ș.a.; (5) sporirea
productivității muncii - Калитин С.В., Телегина И.В. ș.a.; (6) dezvoltarea gândirii critice a
instruiților, motivația, performanța - Syh-Jong J. ș.a.; (7) modalități, beneficii, obstacole în
implemetarea tablei interactive în învățământul superior - Demirli C., Türel, Y.K., Mathews-
Aydinli J., Zastînceanu L., Evdochimov R., Popov L., Mâță L., Lazăr Iu., Lazăr G.
În Republica Moldova sunt mai puţin examinate etapele de integrare a tablei interactive, a
sistemelor de testare interactivă în procesul didactic. Procesul respectiv este studiat din punct de
vedere teoretic și aplicat nemijlocit în practică de unele cadre didactice universitare inovatoare,
mizând, în primul rând, pe propria experiență în domeniu.
Luând în consideraţie cele examinate mai sus putem scoate în evidenţă următoarele
contradicţii determinate de:
1. NTI au o dinamică şi un ritm de dezvoltare cu mult mai intens comparativ cu fundamentarea
didactică şi implementarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare a disciplinelor
informatice, inclusiv disciplina Tehnici de programare (TP);
5
2. Cerinţele existente pe piaţa muncii în raport cu viitorii profesori de informatică şi specialişti
în programare şi nivelul de pregătire al studenţilor din instituţiile de învăţământ superior, la
disciplina Tehnici de programare;
3. Complexitatea cerinţelor de studiere şi însuşire a noilor tehnologii informaţionale şi de
comunicare în raport cu competenţele şi abilităţile profesionale ale profesorilor aplicate în
procesul didactic.
Contradicţiile punctate mai sus ne permit să formulăm următoarea problemă de
cercetare: determinarea fundamentelor teoretice şi metodologice ale eficientizării procesului de
predare-învățare-evaluare a disciplinei universitare Tehnici de programare.
Scopul cercetării: fundamentarea teoretică şi elaborarea unui model pedagogic de predare-
învăţare-evaluare a cursului universitar Tehnici de programare prin intermediul NTI.
Obiectivele cercetării: (1) Analiza avantajelor оfеritе de NTI și аrgumentаrеа utilității
implementării noilor tehnologii informaționale în аriа didactică universitară; (2) Elaborarea
modelului pedagogic orientat spre eficientizarea procesului didactic la disciplina universitară
Tehnici de programare prin implementarea NTI; (3) Argumentarea reperelor metodologice de
aplicare a modelului pedagogic în studierea disciplinei universitare Tehnici de programare; (4)
Perfecţionarea complexului instructiv-metodic la disciplina universitară Tehnici de programare,
cu implementarea NTI; (5) Validarea prin experiment pedagogic а eficienței modelului
pedagogic elaborat și optimizarea procesului de predare - invățare - evaluare prin valorificarea
NTI în procesul de studiu a cursului universitar Tehnici de programare.
Procesul de materializare a obiectivelor investigației didactico-științifice s-a axat pe
următoarele metode de сеrсеtаrе:
• metode teoretice: cercetarea și documentarea ştiinţifică; analiza; comparaţia; sinteza;
generalizarea; sistematizarea; proiectarea, descrierea şi modelarea pedagogică;
• metode experimentale: experimentul pedagogic; proiecte individuale; observarea,
chestionarea, testarea, analiza şi evaluarea;
• metode de analiză: prelucrarea statistică a datelor experimentale; analiza cantitativă și
calitativă a rezultatelor obținute experimental.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor cercetării constă în fundamentarea conceptuală a modelului
pedagogic de realizare a cursului universitar Tehnici de programare prin implementarea NTI.
Problema ştiinţifică rezolvată rezidă în determinarea fundamentelor teoretice şi metodologice
ale eficientizării procesului de studiere a disciplinei universitare Tehnici de programare, fapt ce a
condus la fundamentarea teoretică şi elaborarea unui model pedagogic de predare-învăţare-
evaluare a cursului universitar Tehnici de programare prin intermediul NTI orientat spre
6
procesul de formare inițială a competențelor profesionale ale viitoarelor cadre didactice și
specialiști din domeniile Informaticii și Tehnologiilor Informaționale.
Importanţa teoretică a lucrării constă în: studierea efectului produs de noile tehnologii
informaționale aplicate în procesul didactic a cursului universitar Tehnici de programare asupra
formării iniţiale a viitorilor profesori de informatică și specialiști în domeniul programării sub
aspectul multifuncţionalităţii NTI: ca instrumente de predare, ca instrumente de învăţare, ca
instrumente de evaluare; determinarea aspectelor teoretico-metodologice privind elaborarea unui
model pedagogic de predare-învăţare-evaluare a disciplinei universitare Tehnici de programare;
lărgirea arsenalului de mijloace și metode de formare/dezvoltare a competențelor profesionale în
cadrul studierii disciplinelor informatice.
Valoarea aplicativă a lucrării este determinată de aprobarea cu succes și aplicarea în procesul
didactic din cadrul Universității de Stat din Tiraspol a modelului pedagogic elaborat pentru
predarea – învățarea - evaluarea cursului universitar Tehnici de programare prin implementarea
NTI. Modelul pedagogic elaborat poate fi utilizat în cadrul formării inițiale a viitoarelor cadre
didactice și specialiști din domeniile Informaticii și TI în instituțiile de învățămînt superior din
țară la disciplina Tehnici de programare cât și în procesul de instruire în instituțiile de
învățământ mediu și de specialitate la disciplinele informatice. De asemenea au fost elaborate
complexe instructiv-metodice la disciplina universitară Tehnici de programare.
Principalele rezultate ştiinţifice înaintate spre susţinere:
elaborarea şi fundamentarea teoretică a modelului pedagogic de studiere a disciplinei
universitare Tehnici de programare prin utilizarea noilor tehnologii informaționale și de
comunicație;
metodologia implementării modelului pedagogic elaborat;
validarea experimentală a eficienței modelului și a metodologiei elaborate prin experiment
pedagogic în procesul de predare-învăţare-evaluare a disciplinei universitare Tehnici de
programare.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. În experimentul de formare au fost implicați 179
studenți din cadrul programelor de formare inițială (ciclul de licență): Informatică, Informatică și
Matematică, Matematică și Informatică, Fizică și Informatică, Universitatea de Stat din Tiraspol,
Universitatea „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat „B.P. Hașdeu” din Cahul.
Aprobarea rezultatelor cercetării s-a realizat în concordanță cu fazele fundamentale ale
cercetării, adică în decursul realizării sarcinilor teoretice şi experimentale propuse de autor.
Principalele rezultate ale cercetării au fost prezentate, discutate și aprobate la şedinţele catedrelor
Informatică şi Tehnologii Informaţionale şi Didactica Matematicii, Fizicii şi Informaticii din
7
cadrul Universității de Stat din Tiraspol; în cadrul cursurilor de formare continuă a profesorilor
universitari de la facultatea Biologie și Chimie și a profesorilor școlari de matematică privind
implementarea tablei interactive în procesul didactic; la conferinţele ştiinţifice naţionale şi
internaţionale: Conferința științifică internațională Mathematics & Information Technologies:
Research and Education. Dedicated to the 65th anniversary of the Moldova State University,
August 22-25, Chișinău 2011; Conferința științifică internațională „The 20TH Conference on
Applied and Industrial Mathematics: Dedicated to Academician Mitrofan M. Cioban”, August
22-25, Chișinău, 2012; Conferința internațională „Instruirea asistată de calculator în Agenda
europeană a educației. Cazul Slovaciei și al Moldovei”, desfășurată sub egida Ministerului
Educației în cadrul proiectului „Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice în domeniul
instruirii asitate de calculator”, finanțat de Agenția Slovacă de Asistență. Organizatori: Academia
Istropolitana Nova (Slovacia), Institutul de Politici Publice (Moldova). Chișinău, 25 aprilie 2013;
Conferinţa ştiinţifico-didactică naţională cu participare internaţională „Probleme actuale ale
didacticii științelor reale” consacrată aniversării a 80-a de la naşterea profesorului universitar
Andrei Hariton. Chişinău, 4-6 octombrie, 2013; Conferința științifică internațională
„Învățămîntul de performanță la disciplinele din ariile curriculare științe exacte și naturale.
Obiective. Strategii. Perspective”. Chișinău, Universitatea de Stat din Tiraspol, 25 – 28
septembrie, 2014; Conferința științifică internațională „The 23rd Conference on Applied and
Industrial Mathematics”, Suceava, România, September 17-20, 2015; Conferinţa ştiinţifico-
didactică naţională cu participare internaţională „Învățământul superior din Republica Moldova
la 85 de ani”. Chișinău, 24-25 septembrie, 2015; Conferința științifică internațională
Mathematics & Information Technologies: Research and Education. Dedicated to the 70th
anniversary of the Moldova State University. Chişinău, iunie 23-26, 2016.
Publicații la tema tezei de doctor. Rezultatele cercetării la tema tezei sunt reflectate în 13
publicații: 3 articole științifice în reviste naționale de categoriile B și C, 9 comunicări la
conferințele științifice, o lucrare metodico-didactică (ghid de inițiere).
Volumul și structura tezei: adnotare (română, rusă, engleză), lista abrevierilor, introducere, trei
capitole, concluzii generale, bibliografie din 204 titluri, 14 anexe, 141 pagini pagini de text de
bază, 53 figuri, 29 tabele.
Cuvintele cheie: tehnici de programare, model pedagogic, noi tehnologii informaționale,
strategii interactive, tabla interactivă, sistem de evaluare interactivă, competențe de programare.
CONȚINUTUL TEZEI
În Introducere se argumentează actualitatea temei de cercetare și importanța ei, se descrie
situaţia în domeniul de cercetare și sunt evidențiate problemele care apar în procesul de studiere
8
al cursului universitar Tehnici de programare. Este formulată problema de cercetare, scopul şi
obiectivele cercetării; se descrie noutatea științifică, importanţa teoretică şi valoarea aplicativă
a lucrării, aprobarea rezultatelor științifice obținute. Rezultatele tezei au fost publicate în lucrările
[7-9,12,14-16,19-21,24,25,27].
Capitolul 1, „Abordări didactice moderne de implementare a TIC în procesul de studiere a
cursului univesitar Tehnici de programare” este dedicat studierii și analizei literaturii de
specialitate atât din perspectiva implementării TIC în procesul didactic cât și a noilor tendinţe şi
paradigme educaționale integrate în procesul didactic raportate la TIC.
O prioritate a politicilor educaţionale din toată lumea, în ultimele două decenii, a devenit
integrarea mijloacelor digitale în procesul didactic întrucât se deschid noi orizonturi pentru
practica educaţională: facilitarea proceselor de prezentare a informaţiei, de procesare a acesteia
de către student, de construire a cunoaşterii [2]. Aplicarea noilor tehnologii informaționale și de
comunicație în procesul didactic, permit interconectarea celor mai importante concepte ale
învățământului modern (figura 1).
Fig.1. Pilonii de bază ce contribuie la formarea unui specialist calificat
Discuţiile, în Europa şi în întreaga lume, pe marginea dezvoltării competenţelor digitale
se concentrează pe programare ca fiind o competenţă digitală cheie. Tendinţa respectivă a fost
stimulată de faptul că, cererea de specialişti în domeniul IT pe piaţa muncii este în ascensiune,
iar lipsa profesioniştilor IT devine din ce în ce mai proeminentă. Programarea este promovată ca
o competenţă importantă ce dezvoltă gândirea logică, creativitatea, capacitatea de rezolvare a
problemelor şi construieşte o înţelegere a principiilor din spatele tehnologiilor digitale. O
contribuție esențială în formarea gândirii algoritmice o au tehnicile de programare pentru
îmbunătățirea calității codului sursă.
Analiza programelor de formare inițială în domeniul Informaticii și Tehnologiilor
Informaționale, propuse de un șir de universități din lume [7] și de mai multe universități din
țară, privind includerea tehnicilor de programare ca disciplină de studii a permis: (1) evidențierea
necesității în formarea inițială a specialiștilor înalt calificați în arta programării; (2) determinarea
Specialist calificat
învățământ centrat pe student
învățământ axat pe dezvoltarea
competențelor
noi tehnologii informaționale și de comunicație
strategii didactice interactive
9
gradului de dificultate a cursului universitar Tehnici de programare, fiind o disciplină de studiu
destul de complicată în raport cu asimilarea de cunoștințe și formarea de abilități și competențe,
fapt ce necesită abordări didactice speciale, uneori simulări ale procesului de implementare a
algoritmului, care, la etapa actuală, nu sunt cercetate suficient, mai ales pentru disciplina
respectivă; (3) de a evidenția stategiile și tehnologiile didactice moderne aplicate în studierea
acestui curs, accentul fiind pus pe cele interactive ce includ învăţarea colaborativă, metoda
proiectelor, peer instruction etc. [8].
Tradiţional, în procesul de instruire la disciplina universitară Tehnici de programare se
folosesc un număr limitat de mijloace didactice. Luând în consideraţie progresul tehnologiilor
informaţionale, procesul de studiere a tehnicilor de programare poate fi completat, destul de
eficient, cu NTI, de exemplu, care țin de implementarea tablei interactive, sistemelor de evaluare
interactivă, sistemelor de management al învățării, instrumentele Google și, nu în ultimul rând,
resursele Internet [9].
Mai multe studii au examinat rolul tablelor interactive în instituțiile de învățământ din
întreaga lume. Aceste studii s-au concentrat pe diferite aspecte ale tehnologiei respective în
activitățile de învățare, inclusiv motivarea, atitudini, beneficii educaționale, precum și aspecte
tehnice legate de încadrarea tablelor interactive în sălile de clasă [10,11]. Trebuie punctat, însă,
că lucrările metodice editate cu privire la aplicarea tablei interactive în procesul educațional
vizează mai mult clasele primare, învățământul preuniversitar, mai puțin cel universitar. Mai
mult a fost studiată aplicarea tablei interactive în domeniul științelor umanitare. Numărul de
suporturi didactico-metodice de implementare a tablei interactive în procesul didactic este destul
de redus la noi în țară cât și peste hotare.
Centrarea pe student și adaptarea la ritmul studenților este o prioritate a didacticii
moderne. Acest lucru, credem noi, poate fi soluționat destul de reușit, prin aplicarea tablei
interactive și a evaluării interactive în procesul didactic. Mai mult, se cer rezultate imediate, atât
la capitolul – determinarea nivelului de pregătire al studenților cât și la capitolul – acțiunile
ulterioare ale profesorului. Prima parte ține de instrumentele de evaluare, a doua parte de
strategii didactice.
Tabla interactivă, sistemele de testare interactivă sunt instrumente didactice digitale,
relativ neexplorate în Republica Moldova. Acest lucru a fost demonstrat atât în cadrul orelor cu
studenții, cât și de profesorii de matematică, informatică, biologie și chimie aflați la cursurile de
formare continuă din cadrul UST. Analiza cercetărilor metodologice existente în domeniul
implementării NTI în procesul de studiere a disciplinei universitare Tehnici de programare a
permis evidențierea nedefinitivării conceptelor metodice în raport cu această disciplină. Astfel,
10
problema identificării strategiilor, mijloacelor și metodelor didactice efective de instruire în
domeniul tehnicilor de programare este actuală.
În Capitolul 2 „Modelul pegagogic și metodologia de integrare a noilor tehnologii
informaționale în procesul didactic la disciplina univesitară Tehnici de programare” este
efectuată o analiză comparativă, din perspectiva didactico-istorică, de utilizare a TIC în procesul
de studiere a tehnicilor de programare. Esența capitolului 2 o constituie elaborarea și
fundamentarea teoretică a modelului pedagogic de studiere a disciplinei universitare Tehnici de
programare prin implementarea NTI și a metodologiei de aplicare a lui, fapt ce a contribuit la
sporirea capacității de înțelegere și nivelul de instruire al studenţilor, la creșterea gradului de
motivare pentru instruire, eficientizând asimilarea în mod independent a materialului.
Cercetătorii Cabac V. și Deinego N. [13] punctează un şir de particularităţi legate de
formarea în domeniul programării: (a) necesitatea de aliniere continuă la schimbările extrem de
rapide, care au loc în domeniul Informaticii şi TI; (b) elaborarea produselor program moderne
presupune lucrul în echipă; (c) în condiţiile organizării învăţământului universitar pe cicluri,
formarea specialistului presupune achiziţionarea unui fundament solid, care asigură dezvoltarea
profesională şi face posibilă extinderea educaţiei pe tоt parcursul vieţii.
Necesitatea studierii tehnicilor de programare este dictată de dezvoltarea vertiginoasă a
sistemelor informaționale, de apariția tot mai rapidă a diverselor soft-uri, de necesitatea
rezolvării unui set tot mai larg de probleme economice, medicale, de proiectare, de dezvoltare a
unui șir cât mai larg de simulatoare pentru diverse fenomene tehnice, biologice, fizice etc, iar
pentru studenții cu profil pedagogic: obținerea performanțelor în domeniul programării la diferite
etape, pentru a instrui cetățeni competitivi pe piața atât națională cât și internațională. Tehnicile
de programare au un rol important în formarea culturii informaţionale, în dezvoltarea capacităţii
de a gândi creativ și a elabora algoritmi optimi în scopul obținerii soluțiilor eficiente a
problemelor examinate [14,15,16]. Astfel, după o analiză profundă a cerințelor impuse de
imperativele timpului și a practicilor de aplicare a TIC în formarea inițială a viitorilor profesori
de informatică și a specialiștilor din domeniul Tehnilogiilor Informaționale a fost elaborat
modelul pedagogic de studiere al cursului universitar Tehnici de programare prin implementarea
noilor tehnologii informaționale (figura 2).
Modelul pedagogic propus include: (I) axarea pe competențe și finalități de studii; (II)
realizarea principiilor didactice prin prisma utilizării TIC; (III) standardul curricular +
conţinuturile instruirii (disciplinii); (IV) metodologia de implementare: strategii și metode
11
Imp
lem
enta
re
Eva
lua
re
An
ali
ză/
Aju
stare
Competențe specifice cursului universitar Tehnici de programare
Principiile didactice prin prisma implementări noilor tehnologii informaționle în procesul
de predare – învățare – evaluare: conștientizare și patricipare; dezvoltarea gândirii abstracte;
accesibilitate și personalizare; transferul învățării în circumstanțe noi; persistența în timp şi
fidelitatea celor însuşite; continuitate în învățare.
Conținuturile disciplinei: complexitatea algoritmilor; recursia (directă, indirectă); tehnica
backtracking (recursiv, nerecursiv); tehnica divide et impera; tehnici de sortare și căutare;
tehnica greedy; tehnica programării dinamice.
Autoevaluare:
lucrări practice,
lucru independent,
portofoliu,
teste pentru exersare
Stategii, metode și tehnologii didactice
Tradiționale: exepunerea, conversația didactică, demonstrația,
observarea, exercițiul.
Interactive: problematizarea, învățarea prin descoperire, clasa inversată,
învățarea reciprocă (peer instruction), studiul de caz, modelarea,
brainstorming electronic, metoda rezolvării problemelor etc.
Mijloace TIC utilizate în procesul didactic
Tradiționale: calculatorul, limbaje de
programare, prezentări electronice.
Interactive: tabla interactivă, sisteme de testare
interactivă, LMS/ LCMS-uri, rețeaua Internet,
wiki sourse, simulatoare de completare
recursivă a stivei.
Forme de organizare a
procesului educațional
Traditionale: prelegeri, lecții de
laborator, consultațiile.
Activ - participative: prelegerea
intensificată, lucrul în echipe,
studiul individual, proiectele,
forum, chat.
Coevaluare:
în perechi,
în echipe
între grupe
Evaluare realizată de
profesor:
formativ – interactivă,
sumativă (Test_1, Test_2,
Test_3), evaluare finală
(T_final).
Rezultate:
creșterea eficienței
procesului de
predare – învățare
- evaluare la
disciplina Tehnici
de programare.
Analiză la nivel de:
strategii, metode și
tehnologii didactice,
mijloace TIC utilizate,
forme de organizare a
procesului educațional,
evaluare.
Ajustare la nivel de:
conținuturi; evaluare;
principii și strategii
didactice; finalități de
studii.
Finalități de studii
Pro
iect
are
Fig.2. Modelul pedagogic de predare – învățare – evaluare a cursului universitar Tehnici
de programare prin implementarea noilor tehnologii informaționale
12
interactive, mijloace TIC utilizate în procesul didactic, forme de organizare a procesului didactic;
(V) forme de evaluare, inclusiv cea interactivă; (VI) modalități de ajustare a metodologiei de
implementare și a formelor de evaluare.
Proprietățile fundamentale ale modelului pedagogic elaborat de noi sunt:
1. Polivalență. Procesul de instruire la disciplina Tehnici de programare este direcționat
conform următoarei scheme: formarea competențelor se axează inițial pe prerechizitele
obligatorii (noțiune de algoritm, structuri de date, fundamente matematice etc.), iar
dezvoltarea competențelor implică nemijlocit interdependența dintre competențele deja
formate. De exemplu, pentru însușirea recursiei este necesar ca studentul să posede așa
noțiuni ca: memorie, stivă, subprogram, definiția recursivă a unei funcții matematice etc.
Competențele formate la acest modul (recursia) vor fi ulterior dezvoltate și vor contribui la
formarea de noi competențe, de exemplu, la studierea backtracking-ului recursiv, tehnicii
divide et impera cu implementare recursivă, programării dinamice etc.
2. Flexibilitate. Centrarea pe competențe și finalități de studii a apărut în formarea profesională
drept răspuns la imperativele pieţei de muncă şi vizează formarea unui specialist din ce în ce
mai calificat, capabil să activeze într-o lume în continuă schimbare [17, p.18]. Astfel,
competențele și finalitățile de studii prevăzute de standardul curricular la disciplina Tehnici
de programare pot fi modificate, dezvoltate/lărgite, înlocuite cu altele mult mai complexe în
dependență de cerințele angajatorului, de politicile educaționale adoptate, și, nu în ultimul
rând, de necesitățile proprii ale instruiților. Același lucru se poate menționa și despre
subiectele incluse în standardul curricular la disciplina Tehnici de programare. Un alt aspect
al flexibilității modelului este implementarea evaluării interactive în procesul de predare care
permite ajustarea demersului didactic la specificul conţinuturilor, la diferenţele individuale
ale studenţilor pentru stimularea înregistrării performanțelor academice. Analiza rezultatelor
obținute de studenți la evaluările interactive permit cadrului didactic de a modifica întreaga
tehnologie didactică cu scopul de a asigura finalitățile de studii propuse inițial.
3. Continuitate. Formarea competențelor specifice cursului universitar Tehnici de programare
începe de la prerechizite, trecând prin blocurile principale ale modelului pedagogic propus
(proiectare, implementare, evaluare, ajustare) asigurând finalitățile de studii. Competențele
formate și dezvoltate în cadrul acestui curs servesc drept prerechizite pentru alte cursuri, de
exemplu, Teoria recursiilor, Bazele programării dinamice (ciclul II, masterat) etc., asigurând
astfel dezvoltarea unei competențe principale ale secolului XXI - Life Long Learning
(învățare pe tot parcursul vieții).
13
4. Multifuncționalitate. În modelul pedagogic elaborat, formarea inițială a viitorilor specialiști
este realizată într-un mediu tehnologizat, unde principalele mijloace de formare sunt
calculatorul, tabla interactivă, sisteme de evaluare interactivă, LMS/ LCMS-uri, instrumente
web etc. NTI sunt implementate sub aspect multifuncţional: ca instrumente de predare, ca
instrumente de învăţare, ca instrumente de evaluare în instruirea centrată pe student și axată
pe formarea de competențe. Modelul elaborat permite combinarea modurilor de organizare a
instruirii: face to face cu elemente de învăţământ la distanţă, fiind aplicat și la secția cu
frecvență redusă.
5. Originalitate. Modelul pedagogic este inedit prin faptul că direcționează eficient
implementarea tehnologiilor informaționale existente cât și a celor care urmează să fie
dezvoltate, indiferent de complexitatea lor, în procesul de predare-învățare-evaluare a
cursului universitar Tehnici de programare, sporind astfel performanța academică a
studenților.
Modelul elaborat a permis perfecţionarea complexului instructiv-metodic la disciplina
universitară Tehnici de programare, cu implementarea noilor tehnologii informaţionale.
Metodologia utilizării modelului elaborat
Profesorul Cabac V. susține că „axarea programelor de formare pe finalități de studii
reprezintă un nou concept, o nouă formă de proiectare a procesului didactic, care cuprinde două
direcții centrale: (1) plasează studentul în centrul procesului de formare și (2) face posibilă
explicarea extinderii conceptului de competență în domeniul educației” [18].
Finalitățile de studii a cursului universitar Tehnici de programare (UST, domeniile
generale de studii științe exacte și științe ale educației) sunt dictate de cerințele pieței muncii în
specialiști calificați în domeniul programării, în buni profesori de informatică, capabili să crească
și să educe o generație competitivă în arta programării atât la nivel național cât și internațional.
Ca parte componentă a modelului pedagogic propus de autor sunt principiile didactice
care asigură, alături de alte norme, reguli şi legi – normativitatea didactică, fapt ce contribuie la
o funcţionalitate optimă a procesului didactic.
Autorul propune o particularizare a principiilor didactice tradiționale în învăţarea centrată
pe student, adaptate prin prisma implementări TIC în procesul didactic.
Strategiile didactice interactive, aplicate de autor în procesul de instruire din cadrul
cursului universitar Tehnici de programare, modifică dialogul de pe verticală (profesor-student)
pe orizontală, avantajând comunicarea, negocierea și învăţarea automată. Astfel, strategiile
didactice interactive produc şi susţin conflictul socio-constructiv, ce constituie o sursă de progres
intelectual, afectiv-emoţional şi social.
14
Pentru a pune în acțiune o strategie de tip self – management autorul a plasat pe platforma
MOODLE a UST cursul electronic Tehnici de programare, motivând, astfel, studenții spre
autoinstruire, autoevaluare și autoreglare a propriului proces de cunoaștere.
În procesul de aplicare a modelului pedagogic elaborat s-a demonstrat că, utilizarea tablei
interactive oferă oportunități mari în elaborarea și implementarea cu succes a unor strategii
didactice moderne în procesul de studiere a disciplinei universitare Tehnici de Programare. În
cadrul procesului instructiv-educativ implementarea NTI generează oportunităţi noi şi oferă
avantaje suplimentare la însuşirea tehnicilor de programare. În contextul respectiv, menţionăm
următoarele avantaje ale tablei interactive: creşterea accesibilităţii şi ilustrativităţii; creşterea
abilităţilor de programare; consolidarea deprinderilor privind implementarea algoritmilor la
soluționarea problemelor concrete; economisirea timpului în procesul didactic; claritatea
prezentării metodelor și tehnicilor de programare [19,20,21].
Formele de organizare a instruirii în învățământul superior se clasifică, în dependență de
modul dirijării activității cognitive a instruiților, în: prelegeri (curs), seminare, lucrări de
laborator, activități practice, lucru independent, cercetare științifică, practică (inițială,
tehnologică, pedagogică, de licență etc). În funcție de numărul de studenți implicați în procesul
didactic distingem formele de instruire: individuală, de grup, frontală [22, p.102-105].
La ora actuală există și opinii critice din partea unor experți în didactică vis-à-vis de
ținerea prelegerilor tradiționale ca formă de organizare a instruirii: prelegerea depinde de studenți
și modul lor de a sesiza pasiv informația formulată de profesor; nu solicită gândirea acestora,
decât la nivel de recunoaștere, rememorare; inhibă motivarea pentru lucrul independent; nu ține
cont de ritmul propriu al studenților de a reține materia nouă etc. Din acest punct de vedere este
necesar de identificat și alte soluții didactice în raport cu problemele menționate.
Astfel, adoptarea formatului de prelegere intensificată îi ajută pe studenți să patrundă în
esența temei abordate, să reflecteze asupra aceasteia și să o interpreteze corect.
Evaluarea interactivă, integrată într-o prelegere intensificată, are scopul de a da răspuns la
următoarele întrebări: „cât de bine a înțeles/însușit materia?”, „o poate aplica sau nu?” și „cum
o poate aplica?”, fapt ce permite dirijarea de mai departe a procesului de predare, care poate
decurge pe două direcții: continuare sau este necesară o buclă – o întoarcere înapoi, o modificare
de metode și strategii didactice, pentru a completa lacunele descoperite în cadrul evaluării
efectuate [23].
Integrarea evaluării interactive în procesul de formare inițială din cadrul cursului
universitar Tehnici de programare a permis autorului să monitorizeze procesul de învățare a
studenților, să ajusteze interactiv demersul didactic în funcție de rezultatele înregistrate la testele
15
propuse, să anticipeze unele situații în procesul didactic, să contribuie la sporirea succesului
academic al studenților.
Autorul cercetării a aplicat evaluarea interactivă în cadrul cursului universitar Tehnici de
programare, mai mult la etapele de învățare de bază (integrare și transfer) în cadrul orelor de
curs. Evaluarea interactivă s-a inserat în procesul de predare după introducerea unor noțiuni noi,
după trecerea de la rezolvarea unor cazuri particulare la alte cazuri similare, după schimbarea
situațiilor în funcție de situația-model etc. În calitate de instrument de evaluare a servit testul.
În cadrul experimentului pedagogic, desfășurat de autor, rezultatele evaluării interactive,
au fost analizate pe verticală (item), orizontală (student) și diagonală (item*student). Analiza
situațiilor pe verticală se fac interactiv, în cadrul orei, iar deciziile sunt rapide și cu
implementare, de cele mai multe ori, imediată. Studierea rezultatelor detaliate pe orizontală și
diagonală s-au efectuat în afara orelor, pentru a evidenția progresul/situațiile dificile fiecărui
student. Măsurile luate cu privire la lichidarea deficiențelor majore în procesul de învățare a
sudenților s-a efectuat în cadrul lucrului individual.
Pentru a încadra rezultatele obținute la testările interactive în anumite limite și pentru a
lua decizii, noi am adoptat o scală de performanțe descrisă în prezenta teză de doctor.
În dependență de nivelul de pregătire al grupei profesorul poate accepta o anumită limită
pentru continuarea demersului didactic, în caz contrar se realizează o buclă de tip repeat...until
de întoarcere (figura 3). Semnele „+” și „-” din acestă figură se pot referi la: (1) procentul
înregistrat de studenți la un item sau (2) procentul înregistrat de studenți la test.
Îmbinarea elegantă a multiplelor metode didactice pot îmbogăți procesul didactic
tradiţional și pot spori esențial motivarea studenților pentru învățare. În cadrul experimentului
pedagogic, autorul a integrat mai multe metode prin prisma implementării TIC. Aplicând în
cadrul procesului didactic așa forme de organizare a învățării ca forum-ul, chat-ul, Google mail
se poate da o nouă interpretare metodei brainstorming și anume, brainstorming electronic,
ingineria ideilor.
Cunoștințe,
competențe
Evaluare
interactivă Continuarea
demersului
didactic
Ajustarea strategiilor
didactice
Fig.3. Rolul evaluării interactive în procesul de predare
16
Metoda rezolvării problemelor joacă un rol important în însuşirea temeinică şi profundă a
cunoştinţelor, contribuie, de asemenea, la dezvoltarea şi desăvârşirea intereselor cognitive, a
activităţii creatoare, la lărgirea orizontului studentului. Deşi în esenţă rezolvarea problemelor
constă în câteva faze esenţiale: formularea problemei, analiza situaţiei existente, găsirea şi
aplicarea soluţiei, în practică există mai multe metodologii de rezolvare a problemelor grupate în
metodologii de rezolvare analitică a problemelor şi metodologii de rezolvare creativă a
problemelor [24].
Problematizarea și învățarea prin descoperire ca metode didactice au fost integrate de
autor în procesul didactic fiind îmbinate cu metoda clasei inversate (flip classroom). Această
metodă oferă posibilitate profesorului să promoveze conceptul învățării independente, în scopul
creșterii profesionale a viitorilor specialişti și integrări reuşite pe piața muncii.
Metoda instruirii reciproce (peer instruction) fiind o metodă de dezvoltare a gândirii
critice, este orientată pe dezvoltarea dialogului student – student; asigură cooperarea în
înţelegerea lecţiilor şi îi implică pe instruiți în propria lor educaţie. Prin metoda instruirii
reciproce studenții au posibilitatea de a fi ei însuşi profesori şi de a explica colegilor noțiuni noi,
neînțelese. Această metodă a fost aplicată împreună cu metoda clasei inversate. În cadrul
modelului pedagogic elaborat, autorul a aplicat această metodă după evaluarea interactivă, și
anume, la realizarea buclei de întoarcere, pentru completarea golurilor depistate și rezolvarea
greșelilor. Studenții instruiți prin metoda peer instruction cu implicarea lor activă în procesul de
predare/învățare pentru înțelegerea de noi concepte științifice își formează un sistem de
cunoștințe de lungă durată.
Expertul internațional în tehnologii educaționale de învățare online și la distanță Bates
A.W. subliniază că, simpla integrare a lor în activitățile didactice nu este suficientă, deoarece
TIC nu îşi manifestă de la sine oportunitățile şi multiplele posibilități oferite. Fără o abordare de
ordin metodologic din partea cadrului didactic, ele nu pot avea un impact de profunzime asupra
procesului de formare.
Astfel, implementarea TIC în demersul educaţional al oricărei discipline din învăţământul
universitar poate fi efectuată în baza modelului pedagogic elaborat, fiind ajustat particularităţilor
obiectului respectiv.
În cazul nostru, aplicarea TIC a contribuit favorabil la eficientizarea procesului de
învăţământ la disciplina Tehnici de Programare şi la intensificarea relaţiilor de colaborare şi
cooperare: profesor – student, student – student.
17
În Capitolul 3. „Argumentarea experimentală a eficienţei modelului şi a
metodologiei elaborate” este descrisă proiectarea şi desfășurarea experimentului pedagogic;
este efectuată analiza statistică a rezultatelor experimentului prin utilizarea aplicaţiilor SPSS și
MS Excel. Experimentul pedagogic s-a desfășurat în două etape: de constatare și de formare.
Scopul principal al experimentului de constatare l-a constituit determinarea necesității
implemetării noilor tehnologii informaționale și comunicaționale în procesul de predare-învățare-
evaluare a disciplinei universitare Tehnici de programare.
În cadrul primei faze a experimentului de constatare (2013-2014) s-a aplicat un
chestionar privind evaluarea opiniilor studenţilor vis-à-vis de implementarea tablei interactive în
procesul didactic a cursului universitar Tehnici de programare. Au fost chestionați 72 studenți
care au studiat disciplina Tehnici de programare din cadrul programelor de studii Informatică,
Informatică și Matematică, Matematică și Informatică și Fizică și Informatică facultatea Fizică,
Matematică și Tehnologii Informaționale, UST (40 studenți din anii 2,3,4, secția cu frecvență la
zi (gr. 2I, 3IML, 4MI, 4FI) și 32 studenți din anul 3, secția cu frecvență redusă (gr.31Ia, 31Ib).
Efectuând o analiză a răspunsurilor studenților s-au obținut rezultatele din figura 4.
Fig.4. Rezultatele chestionării privind avantajele implementării tablei interactive
Chestionarea efectuată ne-a ajutat să identificăm rolul TIC în procesul de predare-
învățare-evaluare a cursului universitar Tehnici de programare, inclusiv în formarea inițială a
viitorilor specialiști în domeniul informaticii. În baza rezultatelor primei faze a experimentului
de constatare a fost editat ghidul metodic SMART Notebook 11. Ghid de iniţiere [25].
În experimentul de formare au fost implicați 179 studenți din cadrul UST: Facultatea
Fizică, Matematică și Tehnologii Informaționale, specialitățile Informatică, Informatică și
Matematică, Matematică și Informatică, Fizică și Informatică; USARB: Facultatea Științe Reale,
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9
80%
69% 67%
74%
63%
34%40%
73%67%
C1-Lecţia este mai atractivă;
C2-Procesul didactic este mai
dinamic; C3-Motivaţia de a asculta
lecţia este mai mare; C4 - Vizual
înţelegeţi mai bine subiectele;
C5 - Multitudinea de culori explică
mai detaliat anumite subiecte; C6 -
Este o tehnologie nouă
implementată actual; C7 - Este un
produs ecologic curat; C8 -
Cantitatea de materie acumulată în
timpul orei este mai mare decât cea
acumulată în cadrul predării
tradiţionale (tabla, cârpa şi creta);
C9 - Evaluarea se efectuează rapid
şi corect.
18
Economice și ale Mediului, specialitatea Informatică; USCH: Facultatea Economie, Inginerie și
Științe Aplicate, specialitățile Informatică și Matematică și Informatică (tabelul 1).
Tabelul 1. Numărul de studenți implicați în experimentul pedagogic
Anul de studii EE EC
2014-2015 23 (UST) 17 (USARB)
2015-2016 (zi) 46 (UST) 34 (USCH)
2015-2016 (f/r) 32 (UST) 27 (UST)
Total 101 78
La formarea eșantioanelor de control și experimentale, inițial, a fost calculată media
fiecărui student la obiectele ce țin de limbajele de programare, apoi calculată media pe eșantion.
Înainte de a începe experimentul de formare a fost verificat dacă între eșantionul de
control (EC) și eșantionul experimental (EE) nu există diferențe semnificative. Au fost aplicate
testele t-Student și testul (U) Mann – Whitney pentru două eșantioane independente, pentru
fiecare an de studiu [26].
Au fost formulate următoarele ipoteze de cercetare: H0: m1=m2 - Nu există diferențe
semnificative între media eșantionului experimental și media eșantionului de control; H1: m1m2
- Există diferențe semnificative între media eșantionului experimental și media eșantionului de
control.
Tabelul 2. Rezultatele testelor t-Student și (U) Mann – Whitney. Etapa de constatare
Anul
academic Eșantion n Media
Testul t-Student Testul (U) Mann-Whitney
t Pragul de
semnificație
p U z
Pragul de
semnificație
p
2014-2015 EE 23 6,92
-0.295 0.771 142,000 -1,472 0,141 EC 17 6,77
2015-2016
secția zi
EE 46 7,30 1.329 1.188 646,500 -1,347 0,178
EC 34 7,74
2015-2016
secția f/r
EE 32 6,41 0.630 0.531 397,500 -0,528 0,598
EC 27 6,22
Analizând datele din tabelul 2, pentru testul t-Student, se observă că, valoarea t este mai
mică decât tcr≈2.000, pentru un prag de semnificație p>0,05. Acest fapt ne permite să conchidem
că, între eșantioanele de control și cele experimentale nu există diferențe semnificative, adică se
menține ipoteza nulă H0. Pentru o veridicitate mai mare și pentru confirmarea rezultatelor
19
anterioare a fost aplicat și testul neparametric (U) Mann-Whitney. Din tabelul 2, pentru toate
perechile de eșantioane împlicate în experiment s-a obținut un prag de semnificație p>0,05, iar
rezultatul z al testului (U) Mann-Whitney este mai mic decât valoarea critică 1,96 ceea ce
demonstrează că, nu există diferențe semnificative între mediile eșantioanelor experimentale și
cele de control.
În rezultatul implementării modelului pedagogic creat și a metodologiei propuse au fost
colectate mai multe seturi de date și anume: rezultatele studenților la trei teste de evaluare
sumativă și notele de la testul final (tabelul 3). Colecția de date obținută a fost supusă unor
operații de clasificare, analiză, interpretare în vederea evidențierii unor legități sau dependențe.
Tabelul 3. Mediile înregistrate de studenți la trei teste sumative și la evaluarea finală
Anul
academic Eșantion Test_1 Test_2 Test_3 Test_final
2014-2015 EE 7,39 8,00 7,74 7,78
EC 6,00 5,82 5,88 6,59
2015-2016
secția zi
EE 7,54 7,61 7,72 7,91
EC 6,44 6,32 6,06 6,62
2015-2016
secția f/r
EE 7,09 7,19 7,31 7,38
EC 5,74 6,00 5,89 6,26
Fig.5. Analiza comparativă a mediilor acumulate: EE vis-à-vis EC
Pentru demonstrarea ipotezelor de cercetare au fost aplicate testul parametric t-Student și
testul neparametric (U) Mann –Whitney. Au fost calculate: indicele de asimetrie Fisher, mărimea
efectului și aplicate testele de contrast polinomiale pentru a determina tendința grupurilor
cercetate.
Indicele de asimetrie A a lui Fisher ne permite de a stabili ce valori predomină într-o
distribuție şi se calculează folosindu-se momentele centrate. Pentru fiecare eșantion s-a calculat
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
EE_2014-15 EC_2014-15 EE_2015-16_zi EC_2015-16_zi EE_2015-16_f/r EC_2015-16_f/r
Test 1
Test 2
Test 3
T_final
20
coeficientul de asimetrie Fisher pentru testele sumative și testul final (tabelul 4).
Tabelul 4. Indicatorul de asimetrie Fisher
Test_1 Test_2 Test_3 Test_final
EE EC EE EC EE EC EE EC
2014-2015 -0,088 1,007 -0,405 0,9 -0,219 1,16 -0,038 0,74
2015-2016, zi -0,05 0,613 -0,214 0,718 -0,428 0,894 -0,472 0,384
2015-2016, f/r 0,524 0,901 0,247 0,000 0,406 0,582 0,556 0,273
Pentru eșantionul experimental, anii de studii 2014-2015, 2015-2016, secția zi,
indicatorul lui Fisher pentru fiecare test este negativ, fapt ce ne permite să afirmăm că, toate cele
patru variabile (notele la trei teste sumative și evaluarea finală) au o distribuție asimetrică la
stânga (A<0), adică predomină scorurile mari ( media). Pentru eșantionul de control am obținut
A>0, adică avem o distribuție a variabilelor asimetrică la dreapta. Prin urmare, s-au înregistrat
mai multe note mici ( media).
Efectuând o analiză a valorilor indicatorul lui Fisher pentru eșantioanele experimental și
de control, anul de studii 2015-2016, secția cu frecvență redusă se pot evidenția următoarele
concluzii: pentru ambele eșantioane A>0 ceea ce denotă o distribuție asimetrică spre dreapta;
studenții din eșantionul experimental au înregistrat note de 7,8,9 și 10 la testele 1,2,3 și testul
final în proporție de 75%, 75%, 72% și 75% respectiv; studenții care fac parte din eșantionul de
control au înregistrat note de 7,8,9 și 10 la testele 1,2,3 și testul final în proporție de 22%, 33%,
26% și 41% respectiv.
În continuare, pentru confirmarea ipotezei de cercetare H1, au fost aplicate asupra
grupurilor participante în experiment testele statistice t-Student, (U) Mann-Whitney, utilizând
rezultatele obținute de studenți la testul final.
Tabelul 5. Rezultatele testelor t-Student și (U) Mann – Whitney
Anul
academic
Testul t-Student Testul (U) Mann-Whitney
T Pragul de
semnificație
p U z
Pragul de
semnificație
P
2014-2015 2.652 0.012 103,500 -2,557 0,011
2015-2016
secția zi -3.753 0.0001 431,000 -3,468 0,001
2015-2016
secția f/r 3.634 0.001 226,500 -3,219 0,001
21
Analizând datele din tabelul 5, constatăm că, crtt , 2,652>2,024 (2014-2015),
3.753>2,00 (2015-2016, zi) și 3.634>2,009 (2015-2016, f/r) la un prag de semnificație p<0,05,
aceasta însemnând că, există diferențe semnificative între mediile eșantioanelor experimentale și
cele de control în ceea ce privește rezultatele înregistrate de fiecare eșantion la testul final, adică
se menține ipoteza H1 și se respinge ipoteza nulă H0.
Pentru testul (U) Mann-Whitney, aplicat pe eșantioanele implicate în experimentul
pedagogic (test final), aplicația SPSS a furnizat valorile U, transformate în scor z și pragul de
semnificație asociat (tabelul 5). Deoarece, pentru fiecare an academic, scorul z este mai mare
decât valoarea critică 1,96 la un prag de semnificație p<0,05, deducem că diferența dintre
mediile eșantioanelor experimentale vis-à-vis de mediile eșantioanelor de control este
semnificativă.
Mărimea efectului este un indicator statistic care cuantifică mărimea diferenței dintre
medii sau intensitatea asocierii dintre variabile. Astfel, realizând o sinteză a rezultatelor obținute
s-a construit tabelul 6.
Tabelul 6. Mărimea efectului calculată pentru eșantioanele independente implicate în
experimentul pedagogic (anii de studii 2014-2015, 2015-2016)
2014-2015 2015-2016, secția zi 2015-2016, secția f/r
Testul t-Student
Indicatorul d (Cohen) d=0,87 d=0,86 d=0,966
Indicatorul r r=0,399
*r 0,391
r=0,395
*r 0,386
r=0,435
*r 0,432
Testul (U) Mann-Whitney
Indicatorul r 0,4043 0,387734 0,419078
Astfel, analizând rezultatele testului t-Student prin prisma mărimii efectului se poate
emite următoarea concluzie: efectul produs asupra performanțelor studenților din eșantionul
experimental, prin implementarea noilor tehnologii informaționale în procesul didactic a
disciplinei universitare Tehnici de programare, este: puternic ( 80,0d ), conform indicatorului d
lui Cohen, caracterizat de diferența standardizată dintre medii; ( 50.030,0 r ) de la moderat
spre puternic, conform indicatorului r, care se bazează pe gradul de asociere dintre variabile.
Indicatorul mărimii efectului calculat tinând cont de rezultatele obținute la aplicarea
testului (U) Mann-Whitney asupra eșantioanelor antrenate în experimentul pedagogic ne permite
să constatăm faptul că, și în acest caz, noua metodologie propusă de noi a avut un efect de la
22
moderat spre puternic ( 50.030,0 r ) asupra performanțelor academice înregistrate de
studenții din grupele experimentale la disciplina Tehnici de programare.
Testele de contrast polinomiale. Graficele construite în baza mediilor înregistrate de
studenți la cele trei testări sumative și media de la evaluarea finală pentru fiecare an academic
sunt reflectate în figura 6.
Fig.6. Contraste polinomiale: analiza direcţională
Efectuând o analiză a graficelor din figura 6, se poate observa că pentru studenții din
eșantionul experimental (2014-2015) s-a înregistrat o tendință de creștere cubică, adică au fost
înregistrate performanțe academice în cadrul studierii cursului universitar Tehnici de
programare. Tendința eșantionului de control este o descreștere curbiliniară, ceea ce denotă
faptul că, în acest caz nu au fost înregistrate performanțe academice. Pentru anul de studii 2015-
2016, secția zi și f/r, ușor putem deduce că, pentru eșantionul experimental s-a înregistrat o
creștere liniară a rezultatelor academice. Tendința EC (zi) este o descreștere curbiliniară, adică
nu au fost observate performanțe academice. Pentru EC (f/r), deși mediile sunt situate înte
limitele 5.74 și 6.26, mult mai mici decât 7.09 și 7.37 respectiv, denotă, totuși, o tendința de
creștere cubică.
Astfel, în urma prelucrării datelor statistice, s-a demonstrat că, utilizarea NTI, în special a
resurselor interactive, în procesul de studiere a disciplinei universitare Tehnici de programare a
avut un efect benefic în grupa experimentală iar studenții au întegistrat rezultate mai bune în
comparație cu grupele de control. Prin aceasta s-a confirmat complet ipoteza cercetării.
2014-2015 2015-2016, zi 2015-2016, f/r
23
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Cercetarea teoretică şi experimentală efectuată a vizat constituirea bazei teoretico-metodologice a
procesului de studiere a disciplinei universitare Tehnici de programare şi elaborarea metodologiei privind
aplicarea noilor tehnologii informaționale în studierea disciplinei respective.
În urma analizei sistemelor didactice de studiere a disciplinei Tehnici de programare, în
universitățile din diferite țări cât și în sistemul universitar și preuniversitar de la noi din țară, și a evoluției
procesului de integrare a TIC în procesul educațional, a fost evidențiată următoarea ideie centrală:
implementarea TIC are un impact substanțial şi randament avansat, spre deosebire de tehnologiile
educaţionale clasice de învăţământ, nu doar din perspectivă cognitivă sau a evaluării, dar, și în spaţiul
cultivării sentimentelor şi motivaţiei pentru învăţătură şi pentru studierea permanentă a NTI asigurând
realizarea principiului continuității în învățare adaptat prin prisma implementării TIC în procesul didactic.
Din analiza rezultatelor obţinute se pot sintetiza următoarele concluzii:
1. În scopul sporirii calității procesului didactic la disciplina universitară Tehnici de programare a fost
elaborat modelul pedagogic și metodologia de implementare a modelului, centrate pe integrarea NTI
în procesul didactic și orientate spre formarea și dezvoltarea competențelor specifice cursului
respectiv și asigurarea finalităților de studii. Modelul propus este caracterizat de următoarele
proprietăți fundamentale: polivalență, flexibilitate, multifuncționalitate, continuitate și originalitate.
2. Metodologia de implementare a modelului pedagogic elaborat include:
strategii didactice inovative, metacognitive, interactive etc. și metode didactice moderne
centrate pe student și orientate spre dezvoltarea gândirii critice, care au contribuit la sporirea
capacității de înțelegere și creșterea nivelului de instruire al studenţilor, creând premise pentru
sporirea gradului de motivare pentru învățare, eficientizând asimilarea în mod independent a
materialului;
mijloace didactice digitale de ultima generație: tabla interactivă, sistemele digitale de testare
interactivă interconectate eficient cu alte mijloace TIC (LMS-uri, LCMS-uri, simulatoare,
instrumente web etc.) care au condus la creșterea eficienței strategiilor didactice interactive și,
în final, la obținerea unor rezultate academice mai bune în grupele experimentale;
forme de organizare activ-participative a procesului educațional: prelegerea intensificată,
lucrul în echipe, studiul individual gradat, forum, chat etc., care contribuie substanțial la
sporirea activismului instructiv-cognitiv al studenţilor și la dezvoltarea competenței - cheie a
învăța să înveți (Learning to learn);
evaluări formative, sumative, co-evaluri, autoevaluări și evaluări formativ-interactive, realizate
prin intermediul sistemelor digitale de testare interactivă, care permit de a interveni, imediat,
cu ajustări asupra demersului didactic, în dependență de rezultate, contribuind substanțial la
lichidarea lacunelor din spațiul cognitiv al studenților și la definirea propriei traiectorii de
învățare.
3. În baza modelului elaborat, a fost extins arsenalul de complexe instructiv-metodice la disciplina
Tehnici de programare prin elaborarea de materiale didactice noi (ghidul metodic, cursul electronic,
lecții digitale, lucrări de laborator, teste de evaluare interactive-formative, sumative și finale, seturi
de sarcini individuale), fapt ce a permis ca conținutul să fie desfășurat, profund și informativ.
4. S-a argumentat, că demersul didactic a disciplinelor informatice din învăţământul universitar poate fi
realizat în baza modelului pedagogic elaborat fiind ajustat particularităţilor unităților de curs
respective.
5. Experimentul pedagogic, realizat în două etape (2014-2015, 2015-2016), a permis sintetizarea
următoarelor concluzii în baza analizei statistice efectuate:
24
s-a demonstrat eficiența modelului pedagogic elaborat axat pe valorificarea NTI în procesul de
studiu a cursului universitar Tehnici de programare și a metodologiei de implementare prin
înregistrarea de rezultate mult mai bune în grupele experimentale comparativ cu grupele de
control;
s-a demonstrat că, implementarea modelului pedagogic centrat pe integrarea NTI în procesul
didactic la disciplina Tehnici de programare a contribuit la înregistrarea unei tendințe de
creștere liniară ori cubică a performanțelor academice pentru studenții din grupele
experimentale în comparație cu grupele de control;
s-a identificat dependența directă dintre metodele didactice interactive cu integrarea în
procesul didactic a NTI și creșterea gradului de pregătire al studenților la disciplina Tehnici de
programare;
6. Obiectivele cercetării au fost realizate, contribuind astfel la soluționarea deplină a problemei
cercetării care rezidă în determinarea fundamentelor teoretice şi metodologice ale eficientizării
procesului de studiere a disciplinei universitare Tehnici de programare prin intermediul NTI în cadrul
formării inițiale a viitoarelor cadre didactice și specialiști din domeniile Informaticii și Tehnologiilor
Informaționale orientat spre dezvoltarea competențelor profesionale.
Rezolvarea problemei de cercetare și realizarea obiectivelor propuse sunt confirmate de
rezultatele obținute publicate în lucrările [60,103,119,129,173,179,180,190,192,204] și oferă
oportunitatea de a majora calitatea procesului instructiv la disciplinele informatice, inclusiv la cursul
universitar Tehnici de programare, prin integrarea calitativă a noilor tehnologii informaționale și de
comunicație în acest proces.
Luând în consideraţie cele menţionate mai sus, putem face următoarele recomandări practice:
- pentru profesori:
Ținând cont de prevederile Codului Educației [59], a Strategiei „Educația 2020” [123] și a altor
acte normative [6,50,107,124] ce scot în evidență direcțiile și necesitatea integrarării TIC în
educație propunem implementarea modelului și a metodologiei elaborate în vederea sporirii
calității instruirii în predarea disciplinelor universitare;
În scopul îmbunătățirii activității cadrelor didactice din învățământul universitar și preuniversitar,
prin implementarea calitativă a noilor tehnologii informaționale și de comunicație în procesul
educațional, este necesară: documentarea și utilizarea complexelor instructiv-metodice elaborate în
conformitate cu cerințele și standardele modelului pedagogic propus.
Eficientizarea activității cadrelor didactice din învățămîntul universitar și preuniversitar primar în
raport cu integrarea eficientă a instrumentelor TIC în activitatea educațională prin formarea
continuă în acest domeniu, prin studierea materialelor publicate la acest compartiment și a
experienței pedagogice a altor cadre didactice inovatoare.
- pentru autorii de manuale și materiale didactice:
Aplicarea rezultatelor obținute la elaborarea noilor manuale și materiale didactice destinate
metodelor și tehnicilor de programare.
- pentru studenți și masteranzi:
Rezultatele obținute pot fi integrate în procesul de formare inițială a cadrelor didactice prin
studierea modelului pedagogic și a metodologiei de implementare elaborate în scopul ulterioarei
aplicări în activitatea didactică pe care o vor desfășura, la realizarea tezelor de licență și masterat,
în cercetările ulterioare.
25
BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din Republica Moldova:
http://www.mtic.gov.md/ro/transparency/hotarire-nr-857-din-31102013-cu-privire-la-strategia-
nationala-de-dezvoltare-societatii (vizitat 19.02.2016).
2. Formarea universitară în medii digitale: cercetări teoretico-experimentale. Omagiu doctorului
habilitat în pedagogie, profesorului universitar Ilie Lupu. Universitatea „Alecu Russo” din
Bălți. Bălți: Presa universitară bălțeană, 2015. 278 p.
3. Strategia „Educația 2020”. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.944 din 14.11.2014.
Monitorul Oficial, nr. 345-351 din 21.11.2014, art.nr.1014.
4. Wills, S. & Alexander, S. Managing the introduction of technology in teaching and learning. In
D. Nation & T. D. Evans (Eds.), Changing University Teaching: Reflections on Creating
Educational Technologies). London, UK: Kogan Page Limited, 2000. p.56-72.
5. Gremalschi A. Modernizarea învățământului preuniversitar prin implementarea pe scară largă a
tehnologiei informației și a comunicațiilor. În: Didactica Pro…, revistă de teorie și practică
educațională, nr. 6(64), 2010. p. 2-5.
6. Mihălache L. Abordări metodice privind aplicarea complexă a tehnologiilor computaționale în
procesul de predare-învățare a compartimentului „Modelare și metode de calcul” în cursul liceal
de informatică. Teză de doctor în pedagogie. Chișinău: UST, 2013. 170 p.
7. Globa A. Aspecte didactice privind implementarea strategiilor de instruire la predarea tehnicilor de
programare în alte țări. În: Didactica Pro. Revistă de teorie şi practică educaţională a Centrului
Educaţional PRO DIDACTICA. Nr.5-6 (93-94), 2015. p.52-58. ISSN:1810-6455.
8. Globa A. Necesitatea reexaminării tehnologiilor didactice în predarea conceptelor şi tehnicilor
de programare. Mathematics & Information Technologies: Research and Education (MITRE-
2016) dedicated to the 70th anniversary of the Moldova State University. Chişinău, iunie 23-26,
2016. p.102.
9. Globa A. Unele aspecte psiho-pedagogice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare a
cursului universitar ”Tehnici de programare”. The 23rd Conference on Applied and Industrial
Mathematics, Suceava, România, September 17-20, 2015. p. 80-81.
10. Turel Y.K., Johnson, T.E. Teachers’ Belief and Use of Interactive Whiteboards for Teaching
and Learning. În: Educational Teaching & Society, 2012. p.381-382.
11. Sweeney T. Understanding the use of interactive whiteboards in primary science. În: Australian
Journal of Educational Technology, 29(2), 2013. p.217-232.
12. Chiriac L., Globa A. Studierea informaticii în învăţământul preuniversitar prin prisma metodelor și
tehnicilor moderne de programare. În: Studia Universitatis. Seria Ştiinţe ale educaţiei, (2016).
Chișinău: Universitatea de Stat din Moldova, 2016. ISSN:1857-2103.
13. Deinego N. Testarea adaptivă ca factor de optimizare a procesului de instruire în învăţământul
universitar. Teză de doctor în pedagogie. Teoria şi metodologia instruirii (informatica). Bălţi,
2009. 173 p.
26
14. Globa A. Metode de optimizare a algoritmilor utilizând şirurile de numere ilustre. The 20
Conference on Applied and Industrial Mathematics dedicated to academician Mitrofan M.
Ciobanu. Chișinau, august 22-25, 2012. p.151-161.
15. Globa A. Aspecte metodice privind elaborarea algoritmilor de operare cu numere mari. The 20
Conference on Applied and Industrial Mathematics dedicated to academician Mitrofan M.
Ciobanu, Chișinau, august 22-25, 2012. p.161-172.
16. Globa A., Braicov A. Tehnici de aplicare a congruenței modulo în programare. Simpozion
Internațional: „Carte-Școală-Viață” – o abordare creativă și interdisciplinară. România, Suceava:
Editura George Tofan, Gura Humorului, 9-10 iunie, 2016. p.35-40. ISBN 978-606-625-192-1.
17. Lupu I., Negară C. Profesionalizarea formării iniţiale a profesorilor de informatică prin strategii
interactive. Bălţi: Presa universitară bălţeană, 2011. 157 p.
18. Cabac V. Noțiunea de competență în cursul universitar „Didactica informaticii” (I). În: Artă și
educație artistică, nr.2(5), Bălți, 2007. p. 125-135.
19. Globa A. Abordări didactice privind aplicarea tablelor interactive în procesul de predare-
învăţare-evaluare a cursurilor universitare de informatică. Probleme actuale ale didacticii
ştiinţelor reale. Conferinţa ştiinţifico-didactică naţională cu participare internaţională consacrată
aniversării a 80-a de la naşterea profesorului universitar Andrei Hariton. Chişinău, 4-6
octombrie, 2013. p.117-119.
20. Globa A. Utilizarea tablei interactive în procesul de predare-învăţare a tehnicii Divide et Impera
din cadrul cursului universitar „Tehnici de programare”. În: Univers Pedagogic Nr. 2 (46),
2015. p. 45-55.
21. Globa A. Abordări didactice complexe privind predarea – învățarea tehnicii Divide et Impera
prin intermediul tablei interactive. În: Acta et Commentationes. Științe ale Educației. Revistă
științifică Nr.2(7) (2015). Chișinău: Universitatea de Stat din Tiraspol, 2015. p.14-23. ISSN
1857-0623.
22. Silistraru N, Golubișchi S. Pedagogia învățământului superior: Ghid metodologic. Chișinău:
Universitatea de Stat din Tiraspol, 2013. 206 p.
23. Bocoș M-.D. Instruirea interactivă: repere axiologice și metodologice.Iași:Polirom, 2013. 470 p.
24. Globa A. Abordări metodice privind implementarea unor tehnici de programare prin prisma
complexităţii algoritmilor. În: Acta et Commentationes. Științe ale Educației. Revistă științifică
Nr.1(4) (2014). Chișinău: Universitatea de Stat din Tiraspol, 2014. p.41-49. ISSN 1857-0623.
25. Globa A., Pavel D., SMART Notebook 11. Ghid de iniţiere. UST, Chişinău, 2014, 102 p. ISBN
978-9975-76-121-5.
26. Opariuc-Dan C. Statistica aplicată în științele socio-umane. Analiza asocierilor și a diferențelor
statistice. Cluj-Napoca: Editura ASCR, 2011. 373 p.
27. Chiriac L., Globa A., Bobeică N. Procedee metodice privind pregătirea şi desfăşurarea
olimpiadelor de informatică. Mathematics & Information Technologies: Research and Education
(MITRE 2011) dedicated to the 65th anniversary of the Moldova State University. Chişinău,
august 22-25, 2011. p.168-169.
27
ADNOTARE
Globa Angela
Abordări metodice privind implementarea noilor tehnologii informaţionale în procesul de
studiere a disciplinei universitare „Tehnici de programare”
Teză de doctor în științe pedagogice. Chișinău, 2016
Structura tezei: introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie din 204
titluri, 14 anexe, 141 pagini de text de bază, 53 figuri, 29 tabele. Rezultatele obținute sunt publicate
în 13 lucrări științifice.
Cuvintele cheie: tehnici de programare, model pedagogic, noi tehnologii informaționale (NTI),
strategii interactive, tabla interactivă, sistem de evaluare interactivă, competențe de programare.
Domeniul de studii: Științe pedagogice. Didactica informaticii.
Scopul cercetării: fundamentarea teoretică şi elaborarea unui model pedagogic de studiere a cursului
universitar Tehnici de programare prin intermediul NTI.
Obiectivele cercetării: (1) Analiza avantajelor оfеritе de NTI și агgumentаrеа utilității implementării
NTI în аriа didactică universitară; (2) Elaborarea modelului pedagogic axat pe implementarea NTI în
procesul didactic și ajustarea acestuia pe modelul cursului Tehnici de programare; (3) Argumentarea
reperelor metodologice de aplicare a modelului pedagogic în studierea disciplinei universitare
Tehnici de programare; (4) Perfecţionarea complexului instructiv-metodic la disciplina Tehnici de
programare, cu implementarea NTI; (5) Validarea prin experiment pedagogic а eficienței modelului
pedagogic elaborat orientat spre optimizarea procesului didactic prin valorificarea NTI în procesul de
studiu a cursului universitar Tehnici de programare.
Noutatea și originalitatea științifică a lucrării constă în fundamentarea conceptuală a modelului
pedagogic de proiectare și realizare a cursului Tehnici de programare prin implementarea NTI.
Problema ştiinţifică rezolvată rezidă în determinarea fundamentelor teoretice şi metodologice ale
eficientăzării procesului de studiere a disciplinei universitare Tehnici de programare, fapt ce a
condus la fundamentarea teoretică şi elaborarea unui model pedagogic de studiere a cursului
universitar Tehnici de programare prin intermediul NTI orientat spre procesul de formare inițială a
competențelor profesionale ale viitoarelor cadre didactice și specialiști din domeniile Informaticii și
Tehnologiilor Informaționale (TI).
Importanţa teoretică a lucrării: constă în studierea impactului produs de NTI aplicate în procesul de
studiere a cursului universitar Tehnici de programare asupra formării iniţiale a viitorilor specialiști în
domeniile Informaticii și TI.
Valoarea aplicativă a lucrării rezultă din metodologia elaborată și posibilitatea implementării ei în
cadrul cursului universitar Tehnici de programare în scopul formării inițiale a specialiștilor în
domeniul Informaticii și TI. Implementarea rezultatelor științifice: metodologia elaborată este
utilizată în predarea cursului universitar Tehnici de Programare În cadrul facultății Fizică,
Matematică și Tehnologii Informaționale din cadtul Universității de Stat din Tiraspol.
28
АННОТАЦИЯ
Глоба Анжела
Методологические подходы по внедрению новых информационных технологий в процессе
обучения дисциплины „Методы разработки алгоритмов”
Диссертация доктора педагогических наук. Кишинев, 2016
Структура диссертации: введение, три главы, выводы, библиография из 201 наименований,
14 приложений, 141 страниц основного текста, 53 рисунка, 29 таблиц. Результаты
исследования опубликованы в 13 научных работ.
Ключевые слова: методы программирования, педагогическая модель, новые информационные
технологии (НИТ), интерактивные стратегии, интерактивная доска, интерактивная система
оценки, навыки программирования.
Область исследования: Педагогика. Дидактика информатики.
Цель исследования: Теоретически обосновать и разработать педагогическую модель
основанную на внедрение НИТ в образовательном процессе дисциплины Методы разработки
алгоритмов.
Задачи исследования: (1) Анализ преимуществ и обоснование внедрения НИТ в высшей
образовательной практике; (2) Разработать педагогическую модель основанную на внедрение
НИТ в процессе обучения дисциплины Методы разработки алгоритмов; (3) Теоретически
обосновать педагогическую модель для изучения дисциплины Методы разработки
алгоритмов в ВУЗе; (4) Усовершенствовать учебно-методический комплекс по дисциплине
Методы разработки алгоритмов с использованием НИТ; (5) Доказать валидность
разработанной педагогической модели и методологии в процессе педагогического
эксперимента.
Научная новизна работы состоит в разработке педагогической модели основанной на
внедрение НИТ в процессе обучения дисциплины Методы разработки алгоритмов в ВУЗе.
Главная решенная проблема заключается в определении теоретических и методологических
основ для улучшения образовательного процесса по дисциплине Методы разработки
алгоритмов в ВУЗе, что привело к теоретическому обоснованию и разработке педагогической
модели для изучения дисциплины Методы разработки алгоритмов с использованием НИТ
ориентированной на начальном формировании профессиональных компетентностей будущих
учителей и специалистов в области Информатики и Информационных Технологий (ИТ).
Теоретическая значимость исследования: изучение воздействия НИТ, применяемые в
процессе изучения дисциплины Методы разработки алгоритмов, на начальной подготовки
будущих учителей и специалистов в области Информатики и ИТ.
Практическая значимость исследования: состоит в возможности внедрения разработанной
методологии для подготовки будущих учителей и специалистов в области Информатики и ИТ
по дисциплине Методы разработки алгоритмов в ВУЗе (и лицеях.)
Внедрение результатов исследования: разработанная методология используется в
преподавании курса Методы разработки алгоритмов на факультете Физики, Математики и
Вычислительной Техники Тираспольского Государственного Университета (г. Кишинёв).
29
ANNOTATION
Globa Angela
Methodical approaches on implementing new information technologies in the study of academic
discipline "Programming Techniques"
Doctoral Thesis in Pedagogical Sciences. Chisinau, 2016
Thesis structure: introduction, three chapters, conclusions, 201 bibliographical titles, 14 annexes, 141
basic text pages, 53 figures, 29 tables. The results of the thesis are published in 13 scientific papers.
Keywords: programming techniques, pedagogical model, new information technologies (NIT),
interactive strategies, interactive whiteboard, interactive evaluation system, programming skills.
Field of study: Pedagogical Sciences. Didactics of computer science.
Research goal: developing a pedagogical model of studying the university course programming
techniques through NIT.
Research objectives: (1) Advantages' analysis ofered by NIT and argumentation of NIT
implementation iп academic area; (2) Еlаbоration of pedagogical model based on NIT
implementation in didactic process and adjusting it on Programming Techniques Course model;
(3)argumentation for the application of pedagogical model in studying academic discipline
programming techniques; (4) Improve training-methodical complex for discipline Programming
techniques using NIT implementation; (5) Validation by pedagogical experiment the efficiency of
pedagogical model elaborated to optimize the didactic process through NIT valorification in studying
the university course Programming Techniques.
Novelty and originality of scientific work: is to develop a pedagogical model of teaching-learning-
evaluation of university course programming techniques through the implementation of NIT.
Important scientific problem solved: lies in determining the theoretical and methodological
fundamentals of efficiency in studying programming techniques course, which led to the theoretical
and developing of a pedagogical model for studying university course programming techniques
through NIT oriented to initial professional competence process of future teachers and specialists in
the fields of computer and information technology (IT).
The theoretical significance of research: is to study the effect NIT applied in the studying process of
university course programming techniques on initial training of future specialists in informatics and
IT.
The practical value of the work: represents the elaborated methodology and the possibility of its
implementation within university course Programming techniques in training the specialists in
informatics and IT.
Implementation of scientific results: is the elaborated methodology wich is used in teaching
university course Programming Techniques in the Faculty Physics, Mathematics and Information
Technologies of Tiraspol State University.
30
GLOBA ANGELA
ABORDĂRI METODICE PRIVIND IMPLEMENTAREA
NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN PROCESUL
DE STUDIERE A DISCIPLINEI UNIVERSITARE
„TEHNICI DE PROGRAMARE”
532.02 DIDACTICA INFORMATICII
Aprobat spre tipar: 21.10.2016
Hîrtie ofset. Tipar ofset.
Coli de tipar: 1,8
Formatul hărtiei 60×84 1/16
Tirajul 70 ex.
Comanda nr 51
Tipografia Universității de Stat din Tiraspol
Chișinău, str. Gh. Iablocikin 5. MD – 2069