abordari stiintifice occidentale privind institutia cetateniei

8/17/2019 Abordari Stiintifice Occidentale Privind Institutia Cetateniei

1/7

dreptul

se

realtzeaz[,

?n principal.

prin

intemrediul

rdspunderii

juridi-

ce,

eare

la

rindui

siu,

este

o veritabi-

l5

institutie.iuridicd,

ce

nu

se

reduce

la

aplicarea sanctfuurii.

finalithtile

ei

fiilld

multiple,

legate

de

adevdrate

valori

umane,

sanctiunea

fiind

doar

unul

din

instrumentele

de

realizar.e

a rlspunclerii

juridice,

dar nu

singu-

ru1.

Ref'erinf e

bibliografi

ce

1.

Barac

Lidia.

Elemente

de teoria

dreptului.

Buculeqti:

Ed.

ALL

BECK

2001

"

2.

Balac

Lidia.

Rdspr"urderea gi

sanctiunca

juridici.

Buoure;ti: Ed.

Lu-

minaLex,

1997.

3.

Bentham

J.

Introducere

in

prin-

cipiile

de moralf,

9i

legislafie,

1789.

4.

Bobo;

Gh.. Teoria

generala

a

drepfului.

CIuj

Napoca:

Ed.

Dacia

1994.

5.

Ceterchi

Ioan,

Craiovan

lon.

In-

troducele

in

teoria general6

a

dreptului.

Bucuregti;

Ed. ALL,

1993.

6.

Dongoroz

V.

Drept

penal.

Bucureqti,

I939.

7.

Parosanu

N.

Unele

aspecte

pri-

vind

evolulia

conceptului

de pedeapsa

in

istoria

gindirii

politico-juridice.

in;

Legea

gi

viapr2007,

rr.

7, p.

30-33.

8.

Radomir

Lukic,

Th6orie

de

l'Etat

et

du

Droit,

Dalloz,

l974,paris.

9.

Santai

I.

Inkoducere

in

stu-

diul

dreptului.

Universitatea

din

Sibiu,

1996.

10.

AJerceeu

C.C.

O6Uas

reopu,

coqrraJrucrr.rqeoKoro

rrpala.

Buu.2.

Cnepqnoncr.

1964.

11.

Jlefrcr

O.3.

Canruun

B

coBer-

cKoM

rrpaBe.

M.:

Iocropulxn.

1962.

12. Jleiicr

O.3.

CaHxwr{

r{

orBer-

cBerHoclb

no

coBcrcKoMy npaey.

M.:

Mfy

1981.

13.

HzuapeHxo

I'.8.

Teopru

rocy-

lapcrBa

tl

upana:

y.re6.

roc.

/

M.:

Ocr-

89,

1999.

14.

Carurn

3.A.

Ocnonubre

acflerc-

TEr

ilpaBoBOtO

CaHKTII,IOHTIpOBAHPLF.

Amope$.

KaHr{.

nnc.

Caparon.200l.

15. Oprz4rrara

II. Bue4eurae

e

aue*

pr{KaHcKoe

npaBo.

Ivlocxsa,

1992.

AITGI]ST

2015

ABORDAltt,$.1'llNTIF,rCE

OCCITIENTALE

PRrVrNr)

TNSTITUTTA

CETATEhIIEr

chrorglre

CIociRLAN

,

'-

t*^

IJnivers

it

al

cn

1.,

i

bcrfr

I

ntemalionali

din

Moldova

SUMMARY

-

Citizenship

is

a

rrtrch

discnssecl

topic

in

recent

decades

in

rvestern

literalure.

f9r

the

maiority

or'autlrrxs

a

r:l,ssir;al

citize,strip

is

considered

worttrtess.

ine-

ffbctive,

o,tdated

and

insulHcient

fbr the

organiiation

of

a,,ti-ue,,

democracy.

Keywords

:

citizonship.

Wc5ls1n,

dcmociacy

ITEZTIMAT

Subiectul

cetri{enioi

csto

unul

mult

cliscutat

in

ullirnele

cecenii

in literatura

de

specialitate.

Pentru

marea

ma.iorilate

a

autorilor,

cetdlenia

clasic5

este

considera-

t5 lipsitS

de

valoale,

incficicrntir,

dcpigitd qi

irsuficientd

pentru

o.g;ir*"u

un"i


2/7

(-l,rlllr.;1,it,

lrrrzrrlir

'll

l)r'.lll)rll'lLr-

ilr

sooict[{ile

deschise

tlin

lume,

c'omponenta

potiticS a

celI}eniei

Irr..rrIrr

tIrIiolrrrlt1,

r.:i

lrc

itlrtll(ellull(tl

unclc

cconornia.ioacd

trcum

un rol

inlesireqte

actualizarea

drepturilor

lrr

irlrrrlr*ilr;

rtnlrlrri

t.1:

rlrcpt

qi 1lc

preponderent?

li;

s;gl.

civile'

E

vorba

de

dreptul

de

a

par-

rlrclrtrrr,ilir*rrrrrlrri i,*,,.'ii,ti,i,:,:rr,,L

Literatura

luriaica

recentb

dcs-

ticipa

la

procesnl

politic

care

cu-

r.tttr,ttitrr irrt;i),

itlcraluriclcta;ate

dc

pr.

".ia1"rrie

ieflectd

qi

dezbaterile

prinde

dreptut

lavot

qi

dreptul

de

a

rurrgaj.rucrntur

c.,urturar, cte

rimbh

qi

.nnt**porurre

asuprai'olului

statu-

influenlaluarea deciziilor'

istrrric

na{ional{

-

efiirt

de

ansam-

lui.

in

*au.rro

in iare

ast[zi

statui

Prezen\a

drepturilor

civile

9i

blu

co,clus

in special

Je

c[tr:e

Jur-

este

in

concurenJ6

cu institu{iile

celor

politice

reprezintr

o

condi{ie

gen

Habermas

[1;

2

;3].

,.rpro-

ql

in&analionale,

leg[lura

cu

necesara"

dar

totugi

insuficienti

a

Al

d.ilea

c*rent

s'e

axe-,6

pe

statui

pe care

o

are

cet5lenia

este

egalita{ii.

Drepturile

civ-ile

qi

par-

compatibilitatea

cetdl;ii.i

p"ritii.

poll\,;

pentru

care

gi

ea"este

pusa

tiiiparea

ra

procesur

politic

nu

au

cu

exislen{a

unei

societ[]i

deschise.

in ai."uti*.

Nltai

mult

de

cit_atit,'dez-

valoare

decit

dacr

toate

categoriile

socicta{ile

sint

aotu,

mai-aesctrise

bateriie

Lupra

esen}ei

ceti{eniei

se

sociale

posed[

capacitatea

qi,

deci'

5i

lnai

tli,erse

tJecil

i,*irrre,

ele

c;u-

interrsificd

c*

cit

alte

modrui

cle

le-

mijloacete

efective

pentru a inde-

noscrc'cndic[rinccunoscutcgene-

g5turA,

ca

domiciliul

gi

reqedin{a,

plinirolullorinlr-unmodcleciihil'

rir(iilorlrecute"

ustf"f

ir.iidrepturi-

iint,,.ou'*

in

eviden 5'

t10;

111

'

ittu

ce impune

egalizareaqanselor

1r

c.hrrrfllc

alc

anunritor

grupuri

crc

c"t.l"rriu

.onstituie.'deci,

polul

lutulor

acestor

categorii'

lnstitu{i-

irrrlivizinu

rnoipot ti

lirsale,

in

con-

in

juftrl

clruia

so

cristalizeazi

atit

otalizatea

componentei

sociale

a

lirr.r,ir.rc:

,,,

.oo*"piio'orooi.ii,

ru

r]eibateritepoiilice.citqic-etregtiin"

cetaleniei

necesitd accesul

egal

Ia

Iarirudirrc'

incrivirjuarr

i'

cl,r,eniur

nn."liiu*jrurde

pubtica{iiraiem[

resursele

sociale

qi

absenla

discri-

priv:rt,

ci

sint

,.runonrrt

prfrf

i".

,tin.pl.sptttiva

drlptirlui,

gtiinJelor

min6rii'

Fenlru

a

crea

un

acces

egal

I)cz,tr,tcrca

nu

este

ilil;;

j*p*-

pofitice.

sociologiei,

firosohei

hind

ra

toate

drepturile

sociale,

si,t

ie-

rilc

o,lturale

in

scnsul

drepturilor

ir

permanenl[

c]eqtere.

or

aceastd

gitimate-misurile

adoptate

de

sta-

i,lelecrluale

(dreptLrl

Ia

cunoqlereu

,.u*rrir"

a

cetS{ea:iului.

cum

califi-

Iul-providen16,

misuri

care

i-ilclud'

;r.iin{ilicX.

,t"

*x"*pUL

i*

io

1*1r-

cd

situaliaKymlicka

6iN-orman,

nu

printre

altelo'

accesul

la

serviciile

sul

de


3/7

Al

1(ir rs't':r)

r{

pe

reatrizarea

ralional5

a

intereselor

individuale.

Acest

model

se bazea-

zd

pe

ideea

liberalS

conform

cSreia

flecare

individ

trebuie

s5 ob{ind

ac-

ces

pe

scena

politic6 qi

si se rnani-

f'este

in

viafa

publicS:

-

mc,rJclul politic^

ca-re puxe

in

prim-plan

palticipalea

activ5

pe

arena

public6.

In

acest

model

ac-

centul

este

pus

nu

pe

drepturile

qi

liberta{ile

formale,

ci

pe

societatea

cirril6,

parteneriaful

civic,

negoci-

erea

colectivd

qi

cetifenie

critici

(.,critical

citizenship),

iar

acfiunea

politicl

este

vdzut6

ca

sursi

princi-

pal6

a

cetifeniei;

-

modelul identitdtrii

colective

pune

in

valoare

solidaritatea uma-

n6,

valorile

qi

proiectele

comune,

apartenenfa

gi

simbolistica

identita-

ril

se

axeazd

pe

coeziune

socialb

qi

construclia

culfuralE

a cetdJeniei.

Modelul individualist poate

fi

exemplifi

cal

tn baza

modelului

evo-

lulionist

ai

lui Marshall.

acest autor

fiind

cel

care a relansat,

practic,

in-

teresul

academic

pentru

cet[lenie.

Marshail s-a ocupat

indeosebi

de

problema

in

ce

mlsuri

capitalis-

mul

poate coexista

cu

cet5{enia,

dat

fiind faptul

ci egalitatea intrin-

sec5.

pe

cale

o

presupune

statuflrl

de cet6fean

este

in

contradiclie

cu

structura

sociald real6,

profund

ine-

gaiitard.

Astfel,

Marshall

a

fost

cel

care

a

evidentiat contradicfia

fun-

damental[ dintre

principiile

cetale-

niei

gi

existenfa claselor

sociale.

in

timp

oe cetS{enia

se

referd rnai

ales

la

membrii

comunit6lii

care sint

egali

in

drepturile

5i

in

obligaiiile

ce

{in

de acest statut,

clasa

sociall

reprezint[ un

sistern de

inegalitate.

Automl

se

str[duie

sd

concilieze

convingerea

sa

liberal6

cu

ideea

cetd{eniei

egale

pentru

toti.

Pentru

el.

cetS{enia

este

un

stahrt

conferit

in mod

egal

tuturor

membrilor

co-

munitbfii politice,

ceea ce

are drept

consecin|[

acordarea

drepturilor

qi

libertiiilor

egale.

Clasa

sociali

se

bazeazd

pe

o

ierarhie

de

statut,

iar

cet[fenia

o

pune

la

tndoiald.

Din

aceasti

contradicfie

se

vor

na$te

politici

mai

mult

egalitare

gi

se

va

transforma

conrponcnta

sociali

a

cetdfeniei.

Astfel.

Marslrall

preve-

de

ca

evolrrlia

cctdfcnici

va provo-

ca

apari[ia

politicilor

egalilarisle

in

secolul nostru.

in

marc partc

acea^s-

ta

ya

avea

loc

datoritd

aparifiei

drepturilor

politice

purtltoare

de

contestlri

5i

de

puneri

la

irrdoiall

a

ordinii

sociale

stabilite

[17.1.

Modelul

lui

Ma::shall

este

inte-

resant,

pe

de o

parte"

pentru

cd

ana-

lizeazh

componentele

cetf,leniei

in

funclie

de

drepturile

acordate,

pe

de alta,

pentru

cI ia

in

considera-

{ie

ansamblul

celor

trei

dirnensiuni,

respectiv

aspectele

civile,

politice

gi

sociale.

Democrafia.

ca

sistem

sooial, nu

este

eficientd decit in md-

sura

in

care

incolporeaz[

toate

cele

trei

aspecte. Totodatd,

acest

model

a fost

considerat

incornplet,

argu-

mentindu-se

cd

[18]:

-

dimensiunile

civilh,

politicd

gi

sociall

nu

sint echivalente

ca

importanlb

9i

nici

nu

pot

fr

separ-a-

te

sau

lratate ca

nigte

cornponente

SUCCESlVE;

-

modelul

este

Iinear qi

sirnpli-

ficator;

-

se

ignord

aspectele

economi-

ce,

cum ar

fi rolul

reglator

al

sta-

tului

in

rela{ia cu

pia}a,

precum

qi

drepturile

culfurale;

-

rimine in

umbrd

faptul

c6

cetdfenia

poate

genera

ea

insdqi

conflicte

sociale;

astfrl,

se

lasi

im*

presia

c5

drepturile

sint

acordate

automat

gi

echitabil,

farl

sd

se

in-

voce negocierile

gi

tensiunile

din-

tre

stat

gi

cet6{eni

pe

tema

dreptu-

rilor

omului;

-

nu

este clard

distincJia

dinhe

cet5{enia

oa

expresie a

egalitilii

qi

cetS{enia

ca.

suport

al

solidaritl{ii

umane

in

cadrul unui

sistem

social

extrem dc

stratiflcat.

Astfel,

modelul

lui

N{arshall

las6 deschisd

intrebarea

dac[ exis-

t[

o singurl

formi

de cetifenie

(multidimcnsioual[,

insS

unitari,

echivalt:nt

al,.congtiin{ei

colec-

tive",

o apartenenjd

secular5

co-

munl

care

transcende

diferen{ele

de

sex.

proprietate

sau

grup

etnic)

sau,

din contra,

cetifenia

este

con-

textualS qi

mLrllilorrrrii.

lrr

lirrrt:{ic

de

circumstantc,

c()nlL.xl

f

ltllltrttl

sau

prioritSfi.

Modelul,,lib-lah"

nl lui

)rrlrrclr-

dorf,

care

poale

fi

Hlli[:rril

lrr

cc:ler

politice,

desemnc:rzil

cornhinn{irr

ideologicl

dinlre

libor.;rlisrl

6i

ln-

burism.

Aceastd

viziune

,tsltllril

ce-

t[]eniei

pune

accenlul

;:e

eulrilibnrl

care

hebuie

s[ cxistc

inlrc

oltor*

tunita{ile

oferite

dc

eoorrorrriir

tlc

piald

qi

drepturile

garantale

rle

r+llt.

Cetl]enia

ar fi

o

lonnl

de cg,nlilnle

redistributivf,,

nrocla I

italca

pnrcl

ir:i1

de a

echilibra

oportunit5{ile

q."pro-

visionsr')

cu

drcpturilc

(,.cnlitle-

rnents").

Dahrendor{'

oonsidnrfi

ch

cet6fenii

nu dispun

niciodatl

dc

un

stahrt identic.

Acordarea

cle

clr*pttrri

civile

nu

anuleazzi

inegalllrllile

eco-

nomice

structurale.

Mai

nrrrll- ori-

za

statului

bundsttrrii

din anii

'90

a

ftcut ca

principiile

cet6{cnici

sh

lic

practic

inaplicabile

pen1ru

llume-

roase

categorii

de

persoanc.

cllnl

ar

fi

,,noncet5{enii"

(de

exenrplu.

imi-

gran{ii);

cei

care

nu mai sint

oetd-

feni

(persoanele

ihrd

discerulminl,

de inu{ii);

cei

care

sint

doar

par{ial

cet6{eni (persoanele

IErfi

addpost,

marginalizate

sau

exchsc

social);

cei care

nu

sint incd

cetdteni

(tine-

rii

qi

copiii).

Pentru

Dahrendorf,

toli aceqtia

constiluie

o

,,subolas6"

(,,underclass")

lipsitl de

garanfii

civice

gi

neorganizat5.

Ilste

o zonl

albd

a cet6{eniei,

caracterizat[

prin

incompetenfi

politicl

gi

incnpaci-

tate de

exercitare

efectivd a

drep-

turilor

civice

lL9;

201.

Politicile

publice

trebuie

sd

aib[

drept

scop o

redistribuire

a bunurilor,

asttbl

?ncit

s5 atenueze

inegalil5{ile

produse

de

economia

de

pia]'6.

Accesul la

ser-

vicii

sociale,

garantat

de staful

bu-

n[stirii,

este

corolarul obligatoriu

al

piefei.

In

acest fel,

cet[{enia

este

liantul

dinlre

piala

gi

stat,

o formi

de

repartizare

a

bunsstArli

pe

bazL

de echitate

qijustilie

sociali.

Donati

are rezerve

fafd de mo-

delul

expus, considerindu-1

inope-

rant.

Autorul

socoate

cd

cetS{enia

nu

poate

fi

rcalizatd,

prin

simpla

extensie

a

sistemului de

securita-


4/7

AUGUST

2015

te

social[,

iar

statul

b,nasti,ii

;i-a

indrviclului,

a

apdnit

ccua{ia

irrtlivitl

-

t'adiiia

republicanb

tl'anceza

nierdut

r1e

mult

"upu"iirt*u

dL

u

:

"*ral"rr,

e"

lar"

murli

o

c.rrsitrcrh

c.mbinS

presiunea

de

ios

in

slrs

cll

contracara

inegalitatril;

structu-

a".1u

.u

o

uriio*a

u

anarizci

poriticc.

rur

interes

putemic

pentru

viala

pu-

rale.

Dupd

Donati,

cet,lenia

mo-

crr""r=,^ira;vicluarisnrur',iu

"st*

blicd,

asociat

c*

reticen ,

gi cliiar

dern6

este

din

ce

in

ce

*ai

rnurt

o

irr"o*pJiuii-cu

ceta[cnia,

a$ir

cum

suspiciune-fat,

de

sfera

pri'at,:

surn[

de

drept,ri

qi

obliga{ii

decit

,oorii"*,-J"-t'*-pl''.r''"i**'it

'-

pluralisrnul

liberal'

specific

aoarlenen{r.

comunitarea

politica

(*d*J;;;;"i

a,i."

11-,,*,"lllitl

ll*::Tt:*"iamerican'secaracte-

nu

se

rednce

ra

reg,lile

sdcte

are

sa.u

cochin

(teza_coruperii

cel[{e-

ri,eazh^protample

miqcari

de

jos

in

descenden{ei

sau

teritorialit[{ii,

ci

ni.i,

a"

^"atoJ

irraiuia,iurisn",l.-

i

.'-

sus

in

favoarea

drepturilor

individu-

sc

raporteaza

ia

o

serie

J"

""r"uri

toror

t*iJ.rri-.a

ir,rirr,t,rarisnrul

ale,

da,

cu

rec*noaqterea

gi apb'area

concenrrice

ate

apafienen{ei:


5/7


6/7

AUGUS',II

2015

tea

qi

libertatea

decit

numai

celi-

{enilor.

Aceast5

disociere

in

sinul

societd{ii

civile

implicd

regindirea

unei

no{iuni

modeme

de cetS{'enie.

care

evitd

riscrtl

excluderii

5i

care

ar

lua

mai

bine

in

consideralie

ce-

15{enia

la intleprindere,

cetd{enia

adrninistrativS

sau

cetS{enia

euro-

peand, de exemplu

[28].

Culegerea

lui

Claude

Fi6vet,

lnventiot't

et

rdinvention

de

la cito'

),en(tetd,

se

axeazb

pe

originile

cet6-

{eniei

qi

pe

evolufia

ei

din

punct de

vedere

istoric,

juridic

gi

sociologic'

Curlegere

de

acte

a

unui

seminar

de

rnare

amploare,

desfbEurat

in

I998,

edilia

a adunat

impreun[

analizele

mai

multor

cercet6tori

care

dez-

volt[

probleme

diverse.

Precum

cetd{enia

qi

dreptul

fiscal,

cetSlenia

social6.

cetd{enia

local[

sau

rapor-

tul

dintre

cetS{enie

9i

na{ionalitate,

cetIlenie

9i

qtiin{[

sau

chiar

televi-

ziune.

Bazindu-se

pe

niqte

expei:i*

enie

equate

sau

reuqite

in

domeniul

dreptului

comparat,

Pe

exemPle

is-

torice.

autorii

nu

evitl

problemele

cetl{eniei

europene,

ale

imigrdlii

gi

propun chiar o

reinnoire

a

con{inu-

tului

no{iunii

de cetd{enie,

penlru a

r5spunde

transformdlilor

ce

au avut

loc'

in

timp

qi

spafiu,

cu

alte

cuvin-

te, evoluliei

acesteia.

Diversitatea

analizelor

deschide

perspective

noi

pentru un

subiect

care

Pare

totuqi

bine

cunoscut

[29].

Lucrarea

lui

Etienne

Balibar

Droit

de

citi

este

o

meditalie

astt-

pra

evoluliei

democra{iei.

Dreptul

de

cetdJean

este

"drePtul

la dreP-

tlui",

o

impletire

shins6

a

clrePtu-

rilor

omului

qi

cet6feanu1ui.

El se

opLrne

unei,,preferinle

nationale",

comunitare

sau

elropene

gi

se

in-

scrie

intr-o

culhrrS

rnondiald.

Cri

za

modelelor

cetdleniei

are

nevoie

de

solu{ii

pentru depiqire.

Autorul

consider[

cil

criza

statului-provi-

den 6

este

criza

unui

,,stat

na{ional-

soeial",

care

impune

cetilenilor

sii

rolul

de asistenli,

adic6

cetifeni

pa-

sivi.

in

opinia

sa,

cetElenia

moder-

nd nu

ar

putea sd se

menlind

numai

cu

ajulorul

drepturilor

politice; ea

critioi,,aparteidul

social"

contra

striinilor

reeuropclti.

(lttp,cl,arca

comunitaristd

nu

poalc [i

cottrtrii(Lr-

tdfarh

a da

frecimia

nriilotrcclcr

dc

a

construi

idenlitalea s.l.

('elitlel)ia

noui

va

fi

o

ceta{enie

clcsc'ltish. cit-

pabild

sE

reconciliezer

sltttttltll

irrdi-

vidual

qi

emanciparea

colcctiv6.

In

aoest

sens,

Europa

lrebrrie stl-i

fie

un

sprijin

[30]"

Lucrhrile

franceze, ca

qi

cele

ale autorilor

altor

{5ri,

continuE

o

tradilie

intelec.lual6

na[ional5

qi

integreezia

o

expcrient6

istoric6

de-

osebitd.

Iv{odul

fi'ancez

de

a

gindi

cet[lenia

trebuic,

deci.

s[ fie con-

siderat,

la

fel ca

5i

abttrdarea

sa-

van{ilor

vorbitori

de limbd

engle-

z6,

ca

o

contribu{ie

la

cunoa5terea

universali.

Ea nu

este

a

Priori

mai

bun[

sau

mai.iust6,

ea

este desigur

parfialS,

dar

ea este

alta

qi,

in

acest

contexl,

dd

ocazia

de

a

elabora

rli

de

a

discuta

un

all

puncf de

vede-

re

qtiin{ific,

deci

de

a

contribui

la

inteligibilitatea

lnmii

noastre

so-

ciale

prin cunoagtere

qi

cugetare.

Ca

qi

societatea

insdSi,

cunoaqterea

nu

poate

tinde

spre

universal

decit

asumindu-gi

din

plin

relativitatea

nationali

proprie.

Astfel,

in

funclie

de

{ard,

con-

ceptul

de

cetdfenie

este

mai

mult

sau

mai

pulin

universalistl

el

ope-

rearAo

distinglie

mai

mult sau

mai

puiin

puternicd

intre

cetd[ean

gi

indivjd.

ln tradi{ia

alrglo-saxon[,

aceastd

distinc{ie

este mai

pulin

promur{atE

qi

cetf,lenia

presupune

mai

multe

drephri

qi

garanlii

pen-

tru

indivizi

reali.

securitatea

per-

soanelor

(habeas

corpus),

liberta-

tea de

a acfiona,

libertatea

credinlei

etc.

Se lasd

mai rnult

spa{iu pentru

identitdli

individuale

sau

identitl{i

religioase,

economice

etc. ale

in-

divizilor.

Democratia

englez5

este,

apadar,

mai

deschisd

sPre

recu-

noaqterea

rulor

grupwi

particulare,

ea este

mult

rnai favorabilS

multi-

culturalisrnului.

in

Fran

a,

din

contra,

Particu-

larismele

sint

percepute

ca

imper-

fecliuni

sau arnenin{5ri

Ia adresa

cetlfeniei

qi

a identitfiii

nafionale.

Asttbl,

pentru reprezentantii

gcolii

filosof,ce

a Republicii

a

treia nu

poli

vorbi

bretona

gi

sa

fii francez,.

Clriar

qi

astdzi.

modeiul

republican

este

diflcil

de oonciliat

ou

rectlnoag-

terea de

drepturi

sPeciale

Pentru

gmpuri de

indivizi,

ceea

ce

ame-

ricanii

practicd

prtn discriminatea

pozitivd.

Discriminarea

pozitivd

urmlregte

si

atingb

egalitatea

cet[-

lenilor

prin

acordarea

fiecfu'ui

grup

de

drepturi.

oporlunitSfi,

constrtn-

geri

diferite,

in

func{ie

de

situa}ia

lor,

in

timp

ce

conceplia

universa-

listd a

cetSleniei

consistl

de a

ofe-

ri aceleagi

drepluri

gi obligafiuni

pentru fiecare.

In

Franfa,

Prolife-

rarea

programelor

de

discrin,

inare

pozitiv[

in

f-avoarea

unor minori-

t5{i

este

consideratS

o

incdlcare

a

egafitefli

cet6{enilor.

tn

timp

ce

in

SUA

aceasta

este

PercePuti

ca

un

mecanism

pentru

a

corecta

inega-

lit6file

dinti'e

oarneni.

Acest

lucru

ilustreazd

varietatea

de

modele

in

ceea

ce

privegte cetSlcnja.

Concluzii.

Aqadar,

Putem

con-

chide

cd

societatea

fondatd

Pe

le-

gitimitate,

pe

instituliile

gi

valorile

cet[{eniei

este

o

fbrmi

de

organi-

zare atit

improbabil[,

cit

qi fragi-

16.

Fa

nu

funclioneazd

decit

dacd

este

construit

un

spa{iu

public care

transcende

societatea

concret5,

cu

diviziunile

qi

inegalitd{ile

ei-

Este

o

societate

fragil6

in

care

legdturi-

le

dintre

oameni

sint

in

primul

rind

juridice

qi

politice.

De

asemenea,

este

o societate

fi'agili,

deoarece

se

bazeazb

pe un

PrinciPiu

de

in-

versare

a

lumii sociale.

Ea

afirnE'

contral

fufuror

experien{elor

soci-

ale

reale,

egalitatea

civila"

juridic[

qi

politic[

a

indivizilor

diferifi

si

inegali

in

originile

lor

qi

capaciti-

{ile

1or.

Ea

suscit6,

in

mod

inevita-

bil,

critici

perfect

justificate,

atunci

cind

realitatea

social6

de

zi cu

zi

este

comparatl

cu

valorile

pe

care

guvernanlii

qi

cetilenii

le

reclam6.

Mai

mult

decit

atit,

deschiderea

societ[lilor

nafionale

gi

preeminen-

{a

vio}ii

economice

la

etapa

actualS

lorrneazi

o

multitudine

de

Provo-

c[ri, cate

continu6

istoria

unei

sin-

gure

idei

de

care

disPunem

Pentru

:..,t".rii++sE&qF:i+ @ a_q:=i


7/7

n{l(ill

'l

l{)lr

a

orgariza

viata oameirilor in

so-

cietate

intr-un mod

uman.

Astf'el

cd ate

gindi la

cetifenie,

Ia

sensul

;i

valoarea

ei. la

limitele

gi

uneorl

imperfec{iuniie ei

inseamn6

a

fi

un

cetS{ean critic, deci a

fi

un cetd{ean

adev[rat.

Referin{e

bihliografice

L Habetmas J. Citizenship uurd Natio-

nal Identity:

Somc Reflections on flre

Iu-

ture ofEurope.

R. Beiner

(ed.)

Theolizing

Citizenship.

Albany

State Universily

of

|Jew York Press. 1995"

p.

255-282.

2.

ilabennas J.

Reconciliation

throu-

gh the

Public

LIse

of

Reason.

In:

The

Jo-

urnal

ofPhilosophy,

r,o1. 92.

nr.

i,

1995,

p.109-131.

3. Habemzr-s. J. l'he Stru.chual Trans-

fbrmation

of the

Public

Sphere:

An tnqui-

r_v into a Category

of Bourgeois Society.

Cambridge

Massachusefis:

The Mllll

Presq

1991"

301

p.

4.

RenautAlain"

Libdlalisme

politique

et

pluralisme

culturel. In:

Ardr6

Stanguen-

nec. dir.

Le

droit et

la R.6publique.

Nantes:

Editions

Pleins

Feu

2000,

p.

17-53.

5. Renaut

Alain. Rdpublicanisme

et

modernit6. ln:

Stdphane Chauvier, dir.

Li.

bdralisme

et

reipublicanisme.

Caen: Presses

universitaires de Caen,2000,

p.

165-187.

6. Sylvie Mesure.

Libdralisme et

pluralisme

cullurel.

In:

Critique,

nr.

610,

Paris, 1998,

p.

39-55.

7.

Bulmer Martirq

ReesAnthony lv{. Ci-

tizenship

Toda-v*:

Contemporarl'

Relevancc:

of T.H.

Nlarshail, http :.i/books.

goo gl

e.

com/

books?id:sgTgBlK6E

IIC&printsec:front

cover&dq:T.+H.+Mars

hall&source-bi&ots-30b68zAyR&

sig

-lY3

W5

Wlfnn2o3 IIA5

SmbSCbyPb0

&hl='o&ei:b

A

J

-TMmyK

JGLIj

Atdn43

zC

g&

s

a='

X&oi=book_

result& cFresult&resnum=3 &ve d:0C

B

IQ6AEwAg#v:onepage&q&Ffalse

8. Giddens

Anthon;..

Consequence of

N{oderniry, 1990.

http ://books.

goo

gl

e.

com/books?id-Cl

46N9wtBl0gC&dq=Giddens*Conseque

nce+of+Model

nityt-(1990),&printsec-

frontcover&

source:bn&hl'=ro&ei-qX5_

TOmXOc6O-iAfftv

1

7&sa:

X&oi:bookjr

e

sult&cFresult&resntmr: &ved-0

Cl

CEQ

6AEwAw#v:onepage&

q&

Ftalse.

9. Ingleharl

R

Modernization and Post-

modemization.

Culnu'al

Economic

and

Po-

iitical Change

in Societies.

Princeton:

Irrirr-

celon

Utrivesity

llrss^

1997,

-tr53

p.

10.

Brun

I-I., Bnurello

Clh Les

stahrts

re-

spectifi; de ciloyen.

rdsident

et dlranger,

i

la

lumidre

des chartes

des

droits.

1988,

689

p.

11.

TurnerB.S. Outline

of

aTheorl,of

Citizenship.

In:

B.S.

T'urner"

P.

Hamilton

(eds.).

Clitizenship:

Critical

Concepts.

Lon-

don,

l{otrtiedge,

vol. l,

1994,p.199-226.

12. Kyrnlicka

Will.

I\fulticuttural

Ci-

tizenship. A

Liberal

Theory

of

Minorit-v

I{iglrts. Oxibrd:

Oxfold

Universi8

Fress.

199(r,

296

p.

13. Kynrlicka

Wil1.

Nonlan

Wbyne.

Ilc{urll

o['thc

(]itizen:

A suri,e,v

of

Recent

\\'(lrk

()lr

(litizcnslrif

Theory.

Lr:

R. Beiner

(

Cd.

).'l'lrcori

zing

C

itizenship.

Alban-r;

Sta-

1c

l

lniv,:rsitv

ol'Nevv York

Press,

1995, p.

283^322.

14" Kvnrlic.ka

Will.

Social

Unif

in a

l,ibclal

Statc. ln:

Social Philosophy

and

Policy.

vol. 13.

nr.

l.

1996,

p.

105-136.

I

5.

.l

rrtcrrrr l)anicllc.

l.' integration

dans

unc sooidlC

lilrrraliste.

Les

relations

inter-

corrrnrunlrul.ailcls

atr

Qu6bec:

un diagnos-

1io

qrrulilutil'

nrinisltre

des

Communaut6s

cullurr:llcs cl

de

l'imnrigration.

Montrdai,

199.i.

50

p.

l(r.

(iiersen

l].,

Ilcler

K.

Inlroduction:

liulrpenn

(lililr,cnship:

An Avenue

fbr

the

Sociul

InlepLrulion

o1'Iiurope.

In: Eder

K.

irrtl

lJ.

fiiesr-:rr

(ecls..i

liurcpean

Citizensirip

bclwcen

NlliruLrl

Lcgacics

and

Postnati-

onal |trojccls,

()xlirrd:

OxIord

University

Plcss.

](r01.

p

l-13.

I7,

,hrleiut I)uniellc. l:ixclusions,

mino-

ritcis el clnrils rl lu cikrycnnct6.

Communi

cnlion

pr{scnldq

tftl

(v11tlxr('tun

'orms

ar.rd

[)l,nrrnrics

ol'

lixcrlusion

in

Contemporar,v

Socrir":tics:

irtirrsliee

und

Discrimination

llNIitif(

)"

l'uris, ?3-20.iuiq I997.

Ili.

lirnrer

l'1,$.

()rrtline

of a Theory of

Citizenship, lit:

11.S,

'l'urnor',

I'}. Hamilton

(cdr,

1,

{.-'i

t

i

acnrlti

p

;

(lri

tica

I

Concepls.

Lon-

don. lltiullcdgu*

vol"

I"1994.

p,199-226.

19.

Drtlu'r,ndot'l'

Ilulll.

I",aw and

order.

l,oncl()n:

Sli:vrtl*,

I985"

179

p.

20,

llnlir"cndur"

l'

llnl

l

"'I'lre

Challenging

Qrrnlitv

ol

tlitIzenship.

Jn: I].

\fu.n Steenber-

gcn

(rll,i'l'lrr:

(lttttdition

ot' Citizenship,

l,ortrlolr;

ltgc"

lr)'J4,

p.

l0-19.

2l.

lluturti

lt

lll6rnl.ily

and

Solidarity in

thr'

(.'orirFlcx

ol'

(litizcnship:

The

Relati-

ont I A

ppronr.rh,

ln :

llllcmfltional

Sociology,

vu[, l{].

nr',

,1,

lg s,

p.299-311.

?2,

1,.:rir.,l. lrllividualism

and Citl-

zcr

rs

i

f

,

lu

: 11,

ti,' l't rrnor;

P.

Hamitton

(eds.).

(lilir,errslrilr:

('LlticLrl

Concepts.

London,

llorrll,=rtlEe,

vol

l"

I91)4,

p.

148-187.

?.1.

L4iirrrr h4.

Il.rrling Class

Sfrategies

anti Citizenship.

ln: l:'1.S.'lrrr'rrq.r.

I'

l rrrrril-

ton

(eds.).

Citizclrslrip:

(

lrilrr

ll

(

'r

'ri(,r

lrtr;.

I-ondon,

R-outiedgc.

vol. I,

l(]rl

l.

ll

i'

l,7i).

24.

Birnbaum

I,.

Srrr

lrr

(

ilr)\'L.nilr,tri.

ln:

L'Anlde

sociologiqt.rc,.

vol.

,llr"

,,s

l.lUt)rr,

p.57-85.

25.

Carens

Joscph

ll.

4lirrrE

rurrl

('ili-

zens: The

Case

fur

Oyrcrr

llrr'r[-r:+ lrr.

W

Krvmlicka

(dd.).

l-hc

[tig.lrts ol

hiiirtlilr

Llulturcs.

Oxford

l_ln ivulsi

lt,

I

tr

r: r;s,

I

t195.

p.231.

26.

Walzer Miclia(:1.

OhliErttrorih;

l1::=

says on llisobediencc, Wlrl

nnr I

{'i

l

i:i:l

rsllilr

Harv.ardUniversill,

I)r'clrs.

l'lli:]. l, I

ll

27.

Flinhm Barblrir.

Cirrrh:r'' Il;r

{

jrrr=s

lo

h{arket. Citizenship,

G

cnrlqr

rrr rrl

Utr rrc.lr's

I4ovements

in

F,as1

(lcrrtt'ul

l.Irr'upr.

l.uri*

donA.treq,

Yr.rrk

Verso. 1993,

p,

?ttt).

28. Gonod

Pascale.

I)rrhois

,lt:trr=lliet=

re.

Citciyen-net€, sour..crnint:li'.

r'ot ir:I11

rit,i"

lc.

[n: Dalloz.

coll.

]'lrr'ntcs

r|

(

r)nurr(

nlrti

res,2()03,

p.

102.

29. Fidvet

Claudc

1clir.1,

lrrvclrliur

r.1

rdinvention de

lir citoycnncld .lLrelk:

Hunr-

py,2A00. p.119-

30. Balibar Etiennc.

I)r'oil

tlr:

uili:,

PUF, 1998:

rdid",

coll.

QrrnrIigr:

asr;ai,

2002,

p.217.

31.

Schnapper

Dorrrirriqtrc, Irr

l'ilrr"

yennet6.

In:

Encl,clopadia llrrir,ci'sitlic.

2001.

http:i/iwvwcrdp-nicc,ncl/r,{

lil

ir

tiiq/

supplements/2-86629-3 6lt-

I

/li C

S

abordari stiintifice occidentale privind institutia cetateniei

Documents