Bolile vasculare cerebraleI. INTRODUCERE1.1. Importanta si actualizarea temei

Bolile vasculare cerebrale,important problem de sntate public,constituie una din mortalitatea ridicat pe care le determin afectiunile vasculare cerebrale si pe de alt recuperatorii.

si cercetrii stiintifice actuale a patologiei umane din multe tri.Aceste preocupri su

1.2. Modul de reflectare n literatura de specialitate

Toate statisticile recente indic o crestere evident a bolilor cardiovasculare si implic

monografia sa intitulat Infarctul si hemoragia cerebral publicat in 1972, precize necesitnd ngrijire si recuperare de lung durat.

ordine ierarhic a treia cauz de deces dup cancer si infarctul miocardic , iar supra

Pentru un hemiplegic scopul final al tuturor prestatiilor ce i sunt asigurate a fost for poate tri nu la limitele dizabilittilor sale ci la maximul abilittilor sale restante

si Sowman. Dup prerea lor recuperarea nu nseamn altceva dect sa antrenezi boln

( Recuperarea bolnavului hemiplegic adult Editura Contact Iasi 1992 ) . Observatiil

Cluj-Napoca arat c afectiunile vasculare cerebrale reprezint 12,26% din totalul bo

1.3. Motivarea alegerii temei

Prin frecventa sa hemiplegia de cauz vascular , constituie o autentic problem soc

se aplic n stadiul acut de boal , de prim important este tratamentul de reabilitare

recuperarea functional a membrelor paralizate , iar ntr-o a doua etap reintegrarea b

sistematic , mai ales perseverenta arsenalului de reeducare , chiar dac nu implic autonomia bolnavului. Mai mult , tratamentul hemiplegiei tinde astazi s adauge , la plenar a programului motor: Elaborarea psihic; Comand cetral; Influente corectoare automatico-reflexe si senzitivo-senzoriale;

De aceea , n conditiile actuale , alegerea temei apare pe deplin justificat.

1.4. Ipoteza de lucru

Recuperarea bolnavului hemiplegic nu a constituit pn n prezent obiectul unor stud

bolnavi sunt ngrijiti 919r1722j n servicii cu profil de medicin intern , pentru cond

unitati cu profil de recuperare neuro-motorie. Este tot mai necesar activitatea unei e

diferite ( neurologie , ortopedie , recuperare , kinetoterapie ) care s colaboreze pentr

1.5. Scopul si obiectivele cercetrii

Lucrarea si propune s evalueze rezultatele tratamentului complex ( medicamentos s

vascular ( dupa depasirea stadiului acut de boal ) principalul obiectiv al lucrrii l c

gradului pn la care bolnavul si dobndeste autonomia de existenta si nu reintegrare

II. FUNDAMENTAREA TEOR A CERCETARIIA. Sindromul hemiplegic de cauz vascularPrin hemiplegie se intelege pierderea motilitatii voluntare a unei jumatati a corpului hemiplegii flasce sau a unei hemiplegii spastice.

spinale ( calea piramidal ). Aspectul semiologic este diferit dup cum ne aflm n f

1. Hemiplegia la un bolnav comatos Diagnosticarea unui deficit hemiplegic este cu att mai dificil , cu ct

asupra hemiplegiei este prezenta unei pareze faciale de tip central. Poate fi pus n ev

ramurii ascendente a maxilarului sau pe globul ocular , aceste manevre provocnd o c

Capul si ochii prezint deviatie conjugat , obisnuit n sensul rotrii capului spre part

oculari tot de partea opus : bolnavul si priveste emisfera lezata. n leziunile pon

paralizate. Cnd bolnavul prezint crize convulsive ale unei jumtti de corp sau o co inferior pe partea paralizat este rotatie extern , cel superior n flexie si pronatie.

si a ochilor se face astfel nct si priveste membrele convulsivate. Pozitia membr

n come mai putin profunde , hemiplegia poate fi pus n evident urmrind miscariil

come profunde n care aceste miscri lipsesc , se caut hipotonia membrelor paraliza

Reflexele cutanate abdominale sunt diminuate sau abolite de pata hemiplegiei .Comp

variabil , ele putnd fi abolite bilateral n comele profunde. Uneori sunt diminuate d

exagerate. Prezenta unui semn Babinski de o singur parte arat leziunea piramidal.

O hemiplegie instalat brusc n dou stadii : stadiul de hemiplegie flasc si stadul de 1.1. Hemiplegia flasc

Se caracterizeaz prin scderea tonusului muscular si scderea sau abolirea reflexelor

flasciditate este variabila , de la cteva ore la cteva zile sau sptamni. Cu exceptia p

linguale , musculatura enervat de nervii cranieni nu este semnificativ afectat. Defic produce un reflex de tripl flexie. Perioada de recuperare coincide cu instalarea spasticittii. 1.2. Hemiplegia spastic

caz important. Tonusul muscular este sczut. Reflexul cutanat se face n extensie. Ciu

Primul semn al trecerii spre spasticitate este reprezentat de accentuarea reflexelor ost

spastic se caracterizeaz prin hipertronie muscular , exagerarea reflexelor osteo-ten

Reaparitia miscarilor voluntare este facilitat de exagerarea reflexului miotatic. La m

n flexorii degetelor si ai pumnului , apoi la antebrat si umr , dnd pozitia caracterist

flasc. La membrul inferior se exagereaz contractura n extensie . Contractura cvadr

coaps , este deosebit de favorabil pentru recuperarea mersului ; contractura cu pozi

, constituie un impediment serios pentru mers necesitnd cateodat interventii ortope

predomin pe flexori la membrul inferior , provocnd postura de tripl flexie.

Spasticitatea , care este evident si la bolnavul n decubit , se exagereaz n pozitia ri

contractura n extensie a membrului inferior l oblig s execute o miscare de circum

piciorului bolnav , pentru a putea desprinde varful piciorului de pe sol , pacientul e o Reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate , acest fenomen precednd aparitia anormale :

La nivelul extremitii cefalitice reflexul palmo-mentonier a lui MA

La membrul superior se constat semnele lui HOFFMAN , TROM

La membrul inferior semnul Babinski etse cel mai valoros indicato Mendel-Bechterew .

Caracteristicile pentru hemiplegia spastic sunt sinergiile sau sinkineziile . De obicei

paralizata sunt cele sinkinetice :miscri care nu pot sa fie executate voluntar , pot s f

efectuate de partea opus sau de aceeasi parte n cursul unor sinergii . La membrul s

( ridicarea umrului , abductia bratului , flexia antebratului , pronatie , flexia degetelo

extensia antebratului , pronatie si extensie sau flexia degetelor ) .La membrul inferio

adductia coapsei , extensia gambei si flexia plantar a piciorului si degetelor . Sinerg

flexia genunchiului , flexia dorsal si suspinatia piciorului , flexia dorsal a halucelui Cunoasterea sinergiilor si a evolutiei lor are implicatii n terapeutica hemiplegiilor , ntarirea unor miscari voluntare .

Hemiplegia spastic este nsotita si de alte simptome , printre care mai importante su si un indice oscilometric crescut ( sindromul vasomotor Perisson ) . 2.Diagnosticul topografic al sindromului hemiplegic 2.1. Hemiplegia cortical

mai mult umarul , articulatia pumnului si articulatiile degetelor . Sunt mai rare la gen

Recunoasterea semiologic este usoar , cnd este nsotit de fenomene corticale sig cortical , reflexul de apucare fortata . Spasticitatea este mai putin marcata . 2.2. Hemiplegia capsular

Alte tulburri care pot sugera topografia cortical sunt : afazia , agniziile , hemianops

Este masiv si distribuit egal la membru superior si inferior . Spasticitatea este de ob

corticale . 2.3. Hemiplegia prin leziunea trunchiului cerebral se pot asocia diverse tulburri de sensibilitate,cereleboase, vestibulare,etc. 2.4. Hemiplegia spinala cruta membrul superior . 2.5. Hemiplegia cruciat decusatiei piramidale . 3.Date de etiopatogenez n bolile vasculare cerebrale

Sunt caracteristice hemiplegiilor alterne ( hemiplegie de partea opus leziunii , paral

Este ipsilaterala si intereseaz numai membrele , cnd leziunea este deasupra umflatu

Este caracterizat prin monoplegia bratului asociat cu monoplogia membrului inferi

Aproximativ 60% din accidentele cerebro-vasculare sunt determinate de procese isch tranzitorii sau definitive . Semnele vasculare cerebrale tranzitorii sunt cunoscute sub

cerebrale ntr-un teritoriu al creierului , determina tulburri functionale sau structural

atacuri ischemice cerebrale , eclipse cerebrale , etc. Semnele definitive sunt cun

Indiferent care este gradul de intensitate al procesului inchemic cerebral , n produce mare numr de factori , factori ce se identific cu conditiile etiologice : Leziunile peretilor vasculari sunt determinate de arteroscleroz ,

variate . Aceste modificri determin stenoze arteriale , tromboze fenomene tranzitorii ct si definitive . Emboliile cerebrale cu punct de plecare de la cord.

puncte de plecare pentru un mare numr de emboli care obstruea

Mai frecvent citate sunt la bolnavii cu stenoz mitral si endocarit si embolii care se infarctului miocardic . Rolul spasmului vascular cerebral.

n mod obisnuit se vorbeste de aparitia spasmului vascular cerebral dup hemoragiile hipertensive .n mecanismul de reducere al spasmului vascular cerebral s-au invocat

anevrism cerebral , dup traumatisme cranio-cerebrale si se invoc aparitia spasmulu

studiati au fost catecolaminele , serotonia si prostaglandinele .

Desi controversat , spasmul vascular cerebral , este admis ca o realitate care contribu sau concomitenti cu debutul hemoragiei subarahnoidiene

( hipertensiunea arterial , arteroscleroz cerebrala , arterite de diferite etiologii , aci ischemice cerebrale , tranzitorii sau permanente , cu aspecte chimice variate .

Insuficienta circulatorie cerebral

Este expresia tulburrii cronice a circulatiei unui teritoriu perfect compensate si care

conditii care duc fie la scderea debitului sangvin cerebral regional , fie la cresterea m ischemice tranzitorii si /sau intermitente .

discrepante ntre necesitatiile metabolice si posibilitatiile circulatorii . Insuficienta cir

Dup alti autori ( POPOVICIU L. , PACU I. -1980 ) toate formele de manifestare a i

acute sau de la cele mai usoare la cele mai grave , au la baz acelasi substrat fiziopato

conceptia acelorasi autori , insuficienta circulatorie cerebral cuprinde ntreaga patolo Rolul anastomozelor.

Un rol important n compensarea scderilor debitului sangvin cerebral i revine circu si cerebrale . Rolul vertebrelor este mai bine compensat dect cea a arterelor colateral sunt minime .

supleerea arterelor mari . Dac stenozele sau ocluziile arteriale apar postwillisemian

Hipoplaziile arterelor cerebrale , inclusive al poligonului lui WILLIS

circulatorii cerebrale . Dezvoltarea aterosclerozei la purttorii de hip

primul rand datorit dificultatilor de revascularizare a teritoriului trib Staza vasculara cerebral.

Cuprinde tulburrile vasomotorii ce constau ntr-o vasodilatatie capilar si staz cons

declansarea accidentelor vasculare ischemice . n cursul acestor fenomene de staz se 3.1 Anatomia patologic parenchimului cerebral . Aspectul macroscopic al infarctului cerebral este descris clasic n trei faze evolutive

La examenul anatomopatologic se descriu leziuni ale vaselor care se identific cu lez

-

infarctul alb zona ramolit , bine delimitat , cu aspect palid ;

infarctul rosu- este reprezentat de focarul de nefrobioz cu difuziuni sanghin

infarctul galben- apare n faza de cicatrizare sub forma unor placi dure forma cavitati chistice .

Examenul microscopic poate surprinde : -

faza de necroz cu inhibitie edematoas , degenerescenta grsoas a fibrelor n constituind corpii granulosi .

nceput , apoi aparitia macrofagelor , histiocitelor , fibroblastilor si microgliil

-

faza de rebsortie caracterizata prin proliferarea nevroglic .

faza de cicatrizare cu aparitia elementelor conjunctive si a nevrogliilor fibroa

4.Forme clinice (n raport de topografia leziunii)

Sindroamele de ramuri arteriale vor fi ntelese n sensul simptomatologiei specifice f

artera respectiv , fara implicatii absolute asupra localizrii procesului obstructiv , ca

A.n teritoriul carotidian se descriu mai multe sindroame n raport de nivelul obstr 4.1. Sindromul arcului aortic

Este realizat de un proces obstructiv la nivelul convexitatii arcului aortic , care oblite

sau chiar a tuturor ramurilor acestui arc . Vor aprea semne de ischemie a membrului

cefalitice si semne neurologice uni sau bilaterale mai ales piramidale . Suflurile de la

important . Arterita Takaysu este entitatea anatomo-clinic care realizeaza cel mai tip 4.2. Sindromul arterei carotide comune

Este produs mai ales prin leziuni obstructive care intereseaz artera nenumit la dre radiala si temporal . ( sindromul asfigmo-piramidal ) . 4.3. Sindromul arterei carotide interne interesat emisferul dominant . Frecvent apar atacuri tranzitorii , umane de instalare alturi de tulburri de vedere ipsilaterale , realiznd sindromul optico-piramidal . 4.4. Sindromul arterei cerebrale anterioare

arterei subclaviculare la stnga. Clinic se realizeaz un sindrom altern , cu semne pira

Poate ncepe printr-o hemiplegie brusc si masiv , cu predominent facio-brahial s

convulsii , urmate de hemipareze . Oftalmodinamometria arat o scdere a tensiunii a

Se caracterizeaz n general prin monoplegie crural , sau hemiparez cu net predom dominant ). 4.5.Sindromul arterei cerebrale mijlocii

cortical la membrul inferior tulburri afazice de tip expresiv si tulburri apraxice de p

Ischemia total ( superficial si profund ) apare n cazul unei obstructii complete a

emergenta ramurilor profunde . Rezult un tablou clinic grav , cu stare de com , evo emisferul lezat , afazei global . ( n leziunile emisferului dominant ) .

constat : hemiplegie masiv cu hemianestezie , hemianopsie homonim , deviatie c

Ischemia profund este urmarea obstructiei arterei putamino-capsulo-caudate . Clini predominenta elementelor expresive .

tulburri de sensebilitate si fr hemianopsie , dar cu tulburri de vorbire , de la o us

Ischemia superficial este consecinta , fie a ocluziei artere cerebrale mijlocii , dupa

ocluzii la distant de-a lungul axului carotidian . Se realizeaz o hemiplegie cu predo

ales pentru sensibilitatea profund si cea discriminativ , hemianopsiei homonim pa nedominant . 4.6. Sindromul arterei coroidiene anterioare

elementelor senzoriale si alexie n leziunile emisferului dominant si fenomene apract

Se caracterizeaz prin : hemiplegie capsular , hemianestezie si hemianopsie homoni B. n teritoriul vertebro-baziliar 4.7. Sindromul arterei vertebrale determin sindromul retrolivar al bulbului ( Sindromul Wallenberb ) 4.8. Sindromul arterei baziliare

Realizeaz n general o simptomatologie asemntoare sindromului ocluziv de arter

n sidromul ocluziv total debutul este brusc cu cefale , ameteli apoi stare cinfunziv s

mare , apar crize tonice sub form de accese de rigiditate prin decerebrarea , pupilele

si nu reactioneaz la lumin . n sindromul ocluziv partial rezult paralizii oculo-mot

disfagie , pareze faciale , hemiplegii alterne , tetrapareze sau tetraplegii , ataxie bilat 4.9. Sindromul arterei cerebeloase antero-inferioare

Se constat o surditate unilateral , paralizie facial periferic , sindrom Claude-Bern

sindrom cerebelos , toate de partea leziunii si tulburrii de sensibilitate termoalgezic

4.10. Sindromul arterei cerebeloase antero-superioare Se traduce clinic prin ameteli si vrsturi , hipotonie ataxie homolateral , dizartrie , total , pe hemicorpul opus , inclusive pe hemifata contralateral . 4.11. Sindromul de arter cerebral posterioar

nistagmus vertical si orizontal , paralizia privirii spre partea leziunii ( sindromul Fovi

Recunoaste hemianopsie homonim cu pastrarea vederii maculare , agnozie optic , h

afazice senzoriale , cnd leziunea este n emisferul dominant . Ischemia teritoriului p

rspntie hipotalamic . Infarctele cerebeloase apar n leziuni n teritoriul arterei cere apar infarcte profunde,de nuclei cerebelosi .

cerebeloase antero-inferioare ( ramolitsmente de vermis si emisfer ) , iar n leziuni n

B. TRATAMENTUL BOLILOR VASCULARE CEREBRALE1.1. Tratamentul accidentului cerebro-vascular hemiplegic n faza acut

Unul din deziteratele principale ale tratamentului unui accident vascular cerebral este devin astfel cauze si consecinte ale acestuia . Principiile fumdamentale ale tratamentului sunt : Corectarea tulburrilor de permiabilitate ; Combaterea hipoxiei si a jenei n circulatia de ntoarcere ; Drenarea lichidului n surplus spre vase sau tubul digestiv .

este de urgent si trebuie avut n vedere permanent faptul c edemul cerebral este ntr

La aceste masuri se adaug tratamentul etiologic si simptomatic . Medicatia utilizat grupa dupa modul de actiune n patru categorii mari : 1. Medicamete care combat hipoaxia

Desi nu au actiune direct antiedematoas , au calitatea de a ntrerupe mecanismul fiz excluznd una sau alta din verigiile sale . 2. Substante osmotice grup ce cuprinde solutii hipertonice . Cele mai multe din solutiile hipertone au efecte slabe asupra edemului cerebral , dar

cresterea secundara a presiunii intracraniene . Hipervolemia pe care o produc agravea

descompensate , a insuficientei renale sau a acidozei metabolice . Fenomenul de rebo

substanta din solutia hipertonic difuzeaz mai usor si mai repede prin bariera hemat

1.2.Tratamentul accidentului vascular cerebral ischemic sau hemoragic sechelar Include terapia conditiilor etiologice si masurile pentru ameliorarea circulatiei

recuperarea motorize . ntre conditiile etiologice sunt vizate n primul rnd ateroscle

Ameliorarea circulatiei cerebrale se obtine prin vasodilatatie cerebral , prin activare debitul sagvin cerebral n zonele ischemice .

presiunii intracraniene. Tratamentul vasoactiv cerebral. Vasodilatatoarele cerebrale s

III. RECUPERAREA N FAZA FLASC A ACC CEREBRAL3.1. Introducere

S-au examinat pe baza unei fise de test n care s-au consemnat, alturi de datele perso

diagnosticul, si principalele tulburari motorii ( inclusive ortostatiune , mers ) ncercn

hemiplegic att la internare ct si la externare ( tab.1 ) . Fiecare bolnav a fost examin diagnosticului si a furnizat si primele date obiective n legatur cu debutul afectiunii tratamentului aplicat .

evolutia dup un tabel de scor pentru deficitul motor . Studiul tabelelor de observatie

3.2. Locul desfsurrii cercetariiExperimentul acestei lucrri a fost efectuat n cadrul Spitalului Clinic de

3.3. Conditiile de baz materialcrje , bastoane , bare paralele , scri fixe , plan inclinat ,

In cazul experimentului am folosit tot materialul din dotarea slii de kinetoterapie : m

banc de gimnasti , dispozitiv de pedalat , aparat pentru tonizor cvadriceps , stepper metalic reglabil cu 3 si 4 picioare , cadru de mers reglabil , rigid .

3.4. Tratamentul fiziokinetoterapeutic

Au fost selectionati astfel bolnavi cu handicap hemiplegic ( 3 barbati si 2 femei ) cu

bolnavi cu accidente cerebro vasculare ischemice ( 1 subiect n teritoriul arterei car baziliare ) si 3 bolnavi cu accidente cerebro vasculare hemoragice ( tab.2 )

n urma examenului neurologic si pe baza observatiilor am fcut repartizarea pe sex ,

hemiplegic pe care am redat-o ( tab.3 ) . Din repartizarea pe grupe se poate constata f de datele mentionate n literatur . Intervalul scurs de la debutul bolii pana la internare a fost diferit : ntre 3 saptamani 2 luni : 2 pacienti ntre 2 luni 6 luni : 2 pacienti ntre 6 luni si 1 an : 1 pacient

sunt ntre 41 50 si 51 60 ani , iar vrsta de la debut a accidentului celebro vascu

n urma unui riguros examen cardiologic au fost selectionati bolnavii care au putut b

contatnd n kinetoteraoie pasiv si activ de tip analytic , completate cu exercitii de In raport de graviditate au fost separate 3 grupe de pacienti ( tab.4 ) Grupa I 2 pacienti ( reprezentnd 12,5 %) internati cu deficit motor minim

fort muscular usor diminuata, dar imperfect ntr-un detaliu minor , far pasticitate Grupa II 2 pacienti ( reprezentnd 43,7 %) prezentau la internare ( miscare activa prezent , dar grosier cu fort muscular diminuat ) . Grupa III 1 pacient ( reprezentnd 18,7 %) internat cu deficit motor accentuat de cineva , activitati uzuale imposibile ) .

3.5. Metode folosite n cercetare Recuperarea motorizeUn capitol aparte n terapia accidentului vascular cereblal cu hemiplegie , l ocup

si fixeaz doua obiective principale : combaterea sindromului de imobolizare si favo

Sindromul de imobilizareSe exprima prin limitari de amplitudine articular si prin edem vasomotor . Apartine cu care se instaleaza manifestarile acestui sindrom

( cateva zile 1 , 2 saptamni ) impune aplicarea ct mai precoce , chiar din stadiul d ortopedic .

Recuperarea motorie , este favorizat prin kinetoterapie activa si prin ergoterapie . s mersului si reabilitarea membrului superior Asistenta ortopedica cuprinde tratamentul preventiv si tratamentul curativ .

a) Tratamentul preventiv se bazeaz n principal pe instituir articulare la o amplitudine normal .

indiferent de starea generala a bolnavului . Vizeaz mentine

Pentru bolnavul imobilizat la pat . Membrul inferior se va aseza n extensie , cu coap Se pot folosi : perne , saci cu nisip , cutii din lemn , atele gipsate . Membrul superior

antebratul n flexie de 90 si pozitie intermediar ntre pronatie si suspinatie , gatul m dorsale.

iar celelalte degete n semiflexie . Trunchiul va ramne ntins pe planul patului , pe o

Bolnavul neimobilizat la pat . Se va evita pozitia seznda prelungit si uneori se va p piciorului .

inferior pentru pstrarea genunchiului n extensie , ncltminte ortopedic cu tije rig

Dac membrul superior este grav paralizat , el va fi sustinut ntr-o esarf . Prezervare normal se realizeaz prin mobilizarea pasiv regulat si sistematic , executndu-se maxim .

b) Tratamentul curativ este indicat n hemiplegia cu sindrom beneficiat de supraveghere ortopedic preventiv . Se utilizeaz : - kinetoterapia pasiv trebuie aplicat regulat si dozat progresiv .

Kinetoterapia pasiva se aplic asupra articulatiilor dureroase se urmareste cresterea m aplicat regulat si dozat progresiv .

-

Posturile reprezint atitudini impuse corpului ntreg sau doar unor pa

pentru a corecta sau evita instalarea unor devieri de statica si pozitii vicioa

Durata posturii este variabil dar , cu regul general ea trebuie repetat c kinetoterapia pasiv si posturi . posturile constau n reducerea prelungita a unei atitudini vicioase . bolnavului , n sedinte a caror durat va creste progresiv ; -

scontat si pentru reducerea pasticitatii orteze- aplicarea este motivata de

orteze aparate gipsate aplicarea este motivat de deformarile articular posturi ;

-

alte tehnici vizeaza : redorile articulare cu dureri care pot beneficia de

manifestarile inflamatorii de la nivelul articulatiilor imobilizate , care se p

administrarea locala sau general , paraosteoartropatiile sunt mai dificil d

chirurgicala este util ; edemul vasomotor , adesea ori cedeaz la simpla r

Favorizarea recuperarii motorii . Include kinetoterapia activ si ergoterapia , alaturi pasticitatea si afazia , ca manifestari asociate de durat

Kinetoterapia activa . Comport , n mod schematic , dou tipuri fundamentale de te Indiferent de procedurile utilizate este necesar s se asigure pe de o parte reeducarea o alt parte reabilitarea functional a membrului superior .

Tehnici globale . si propun n mod general de recuperare motorie . Cele mai utilizat

Aceasta metoda , prima care a introdus denumirea de facilitare proprioceptiv neuro

angajarea sistemului proprioceptiv n mecanismul de declansare si perfectionare a mi

distributia sa extraordinar de ntins . Procedeele de facilitare folosite n procesul de 1 ) Rezistenta maxim 2 ) ntinderea muschiului 3 ) Schemele globale de miscari 4 ) Reflexo-terapia 5 ) Alternarea antagonistilor

Pentru fiecare segment important al corpului ( cap gat , trunchi superior , trunchi in

miscare , fiecare avnd cte doua scheme antagoniste pe flexe si pe extensie ( existn

extensie pentru fiecare segment important ) Fiecare schem n spiral si diagonal reprezint o miscare cu trei componente : flexie sau extensie abductie si adductie rotatie extern sau intern

Schemele de facilitare KABAT sunt utilizate : -

pasiv de kinetoterapeut , administrndu-se astfel limitele amplitudinilor d activ prin miscarea liber , far rezistent si far ghidaj activo pasiv miscare liber , cu ghidaj din partea kinetoterapeutului

activ cu rezistent - pentru cresterea fortei cu sau fara introducerea unor m arcului de miscare .

Reeducarea se esaloneaz n 3 stadii principale :

Stadiul I nvatarea de a sta n picioare . Exercitii de ortostatiune si variate modele d ( de preferinta n apa cald ) . Pacientul va nvata sa-si suporte greutatea corpului la

evitnd preluarea ntregii greutati de membrul inferior sanatos , acesta l va ajuta la m genuchiului si piciorului , facndu-se apoi pasii necesari ; se urmareste mersul cu balansarea bratelor si rotatia bazinului .

cu mutarea greutatii corpului de pe un picior pe celalalt . Din ortostatism se ncepe pa

se utilizeaz exercitii pasive bazate pe intensitatea musculaturii spastice

Stadiul II Obiectivele vor fi : promovarea abilitatii extremitatilor pentru a merge cat mai corect ameliorarea controlului motor excentric ameliorarea vitezei de miscare ameliorarea automatismului miscarilor .

n acest stadiu se face antrenament la mers , la nceput incaltamintea ortop

recuperare elementara nu asigura bolnavului suficienta independenta . De

nu estetic, cel putin eficace n functie de posibilitatea de miscare a membr

exerseze att pentru teren accidentat ct si pentru efort prelungit . Exerciti Stadiul III - miscari nuantate de finete din segmentele paralizate . Exercitii panou sau cu diferite obiecte .

Ergoterapia

Completeaza si rafineaz recuperarea obtinut prin kinetoterapie activ . Ea permite v

membrului superior interesat si aplicarea lor fie la activitatile manuale , fie la gesturil

Terapia ocupationalindividualitatea prin scopul urmarit si prin particularitatea procedeelor utilizate .

Desi considerat o metoda special reprezint de fapt un complex de metode de o

Principalul scop urmarit este refacerea mobilitatii sub toate aspectele si componentel musculara , coordonare si abilitate . Alte mijloace tind sa corecteze spasticitatea si afazia

-Spasticitatea se combate numai la o intensitate excesiva , deo ortostatiune si mers . Procedeele fizioterapeutice sunt de regula miorelaxante .

3.6. Programele de lucru pentru pacientii cu deficit motor minim (G

Acest program se bazeaz n special pe exercitii active si la aparate , corectarea mers cu diferite obiecte .

Refacerea stabilitatii , miscrii controlate si abilitatiiEx.1. Subiectul n ortostatism , cu MI usor ndepartate : se trateaz de abductorii opusi se contract si ei . Se alterneaz pe adductie n acelasi mod .

Ex.2. Utilizarea unei placi cu rotile pe care se sprijin MI afectat : cellalt m

placa cu rotile : se face o pozitie eventual un elastic legat la gamb , a crui rezisten Ex.3. Pedalaj pe biciclet . Ex.4. Pacientul n ortostatism , lng un perete , cu umarul stng sprijinit de

bazinul este translatat spre perete este antrenat stabilitatea de pe dreapta .

Ex.5. Pozitia de cavaler servant , pe o plac prevazut cu rotile : alunecar

jurul pivotului realizat de MI drept , duce la rotatia intern , cu adductie a soldului dr Ex.6. Subiectul n decubit dorsal . cu gambele atrnnd la marginea mesei : gambei drepte , dar subiectul se opune , deci contractiei extensorilor.

trece peste un sistem de scripeti , pentru a ajunge s se fixeze pe gamba dreapt poste

Ex.7. Subiectul n seznd , cu gambele atrnnd : asistentul asezat n spatele echilibrarea subiectul ntinde gambele .

tractiunea sa nu fie brusc , s creasc treptat n intensitate , pentru a forta cresterea c

Ex.8. DD : pacientul si ridic bazinul de pe planset , lund sprijin n vrful

spatelui , si CF , flexoriii G si extensorii piciorului : dac asistentul apas n jos pe cr

Ex.9. Mersul pe planuri nclinate : n plan sagital pentru flexia sau extensia sau pronatie .

Ex.10. Utilizarea placii cu rotile . MI afectat cu piciorul pe plac din ortostatis

antrenarea extensorilor , MI afectat va fi plasat naintea celuilalt si invers dac se urm

Ex.11. Pedalaj la un pedalier cu sprijin pe antepicior , apoi pe talon antrene

Ex.12. Mersul pe vrfuri , pe clcie , pe marginea extern sau intern a picio

Ex.13. Utilizarea unei bascule de picior permite , selectiv antrenarea la dorin prins ntr-o sanda de reeducare .

Ex.14. Pacientul n DD cu CF flectat , G aproape extins : se face extensia co Ex.15. Idem ca la ex.14. , dar rezistenta este data de un montaj de scripeti cu

Educarea si readaptarea mersului

Educarea motrica a mersului n special , este o actiune , un ansamblu de informatii si mersului la noile conditii create de o afectiune .

capacitatii de miscare restante si nsusirea de noi cunostinte pentru ntretinerea , mbu

Pana la mers este necesar si obligatoriu , am putea spune , antrenarea si pregtirea pa afectat .

ortostatism . Toate acestea se vor realiza treptat , prin kinetoterapie specific de ncr

O data trecerea pacientului la pozitia vertical , ortostatic , se poate ncepe educarea mersul far sprijin pe membrul inferior afectat mersul cu ncarcarea MI afectat mersul n baston

refacerea complet a mersului , mers n conditi

Exercitiul cel mai bun este desigur , mersul pe diverse trasee : pe plat , pe pant cu n mersul nainte , napoi si n lateral mersul cu picioarele pe aceeasi linie sau pe doua linii paralele mers pe varf , pe clcie , pe marginea extern sau intern a piciorului mers cu pasi ncrucisati

Mersul se va relua progresiv fr baston unde se poate . Ex.1. Mersul pe teren variabil ramne cel mai finologic exercitiu activ .

Ex.2. Utilizarea la mers a unor sandale de reeducare cu ncrcri diferite care dorite .

Ex.3. Dupa reluarea mersului normal se trece la unele exercitii de mers contr pacientului si tine minile pe umerii acestuia contrndu-se n timp ce merg Ex.4. seznd, se apas pe pedal cu contrarezistenta .

Ex.5. Cu o ching n jurul bazinului pacientului , asistentul din spatele acestu avansului n mers . Sunt IX pentru cresterea fortei de mers .

Ex.6. Din stnd cu fata la spalier , antepiciorului pe un sculet de nisip , clc piciorul sntos pe o bar a spalierului . Ex.7. Urcatul si cobortul se ncep pe pante nclinate , apoi se trece la trepte

Ex.8. Se va obisnui pacientul sa ridice membrul inferior si s-l treaca peste u Ex.9. Pedalatul la biciclet . Ex.10. Pedalatul la masina de cusut sau la roata olarului . Pe tot parcursul acestor exercitii se va urmri statica , spatele sa fie cat mai n functie de posibilittile de miacare a MI .

Recuperarea este procesul de vindecare partial sau total din punct de vedere fizic ,

nostru , care se produce att spontan ct si ca urmare a unui proces bine gndit si core

Fiecarui bolnav i s-a aplicat medicatie vasoactiv , hipotensoare ( la nevoie ) , substa unui riguros examen cardiologic au fost selectionati bolnavii care au putut beneficia

kinetoterapie pasiv si activa de tip analitic , completat cu exercitii de ortostatiune s

3.7. Programele de lucru pentru pacientii cu deficit motor moderat (

n cadrul acestui program am insistat n special pe miscarile active cu rezistenta grad musculare . Am utilizat si diagonalele KABAT pentru membrele inferioare .

SOLDUL

Ex.1. Pacientul n DD la marginea mesei pentru a se putea extinde coapsa , c

plantar , cellalt MI cu genunchiul flectat si cu piciorul stng pe mas : asistentul fa

anterioar a coapsei , opunndu-se flexiei CF , pacientul face o priz ca si cum ar lov Ex.2. Instalatie de scripeti cu contragreutate la flexia coapsei .

Ex.3. Pacientul n DD , cu CF si G flectate si piciorul pe pat , celalalt MI nt

anterioara a treimii distale a coapsei , contrapriza , pe spina iliaca antro -superioara

Ex.4. Pacientul seznd pe un scaun : flecteaz coapsa , rezistent pe fata ante

Ex.5. Din DD lateral sau DV , cu G flectat si CF usor flectat ; rezistenta asis G si nici flexia CF . Ex.6. Pacientul n ortostatism , cu o greutate prins de picior minile prind o executnd abductia-flexia-rotatia externa a coapsei si flexia cu rotatie interna a G .

Tonifierea musculaturii extensoare

Ex.7. Pacientul n DD la marginea mesei , cu CF flectata si G extins , picioru

treimii distale a coapsei si pe fata plantar ; MI opus este flectat cu piciorul pe mas :

piciorului , apoi flexia G si n sfarsit extensia CF , kinetoterapeutulul opune rezistent Ex.8. Pacientul n decubit contrabalansnd , cu gamba si coapsa suspendate extensii .

Ex.9. Subiectul n DV , la marginea mesei pentru a face posibil flexia CF glezna : se extinde CF , apoi n continuare se flexteaza G . Ex.10. Pacientul n DD , cu CF flectat , G aproape extins : se face .

Ex.11. Pacientul n DV , cu G flectata 90 , extensia coapsei cu contrarezisten

Tonifierea musculaturii abductoareEx.12. Pacientul se afl n decubit contralateral , cu MI opus flectat , bazinul adus : se execut abductia contra rezistentei opuse de asistent

Ex.13. Pacientul in DD : pe placa talcat se execut abductia ; sau cu MI afec

Ex.14. Pacientul n seznd i se aplic o contrarezistent pe fata lateral a pici

Ex.15. Subiectul n decubit contralateral , cu MI opus flectat si membrul afec genunchiului . Ex.16. Aceeasi pozitie , dar membrul afectat este ntins : rezistenta se aplic

Tonifierea musculaturii aductoare

Ex.17. Pacientul n DD , cu membrele inferioare ntinse si abduse : rezistenta

Ex.18. Subiectul n seznd cu G flectat : adductia este precedent de rotatia in Ex.19. Subiectul n decubit heterolateral cu MI respective flectat , MI

execut miscarea de extensie-adductie-rotatie externa contrarezistenta opusa de asiste

Ex.20. Pacientul n DD cu MI afectat n flexie-abductie-rotatie interna : exec intern : asistentul fcnd priz de rezistent doar asupra piciorului.

Tonifierea musculaturii rotatorii externe

Ex.21. Pacientul n semiseznd pe o mas doar pe fesa MI sntos MI afe aceeasi miscare a piciorului cu sau fara rezistenta .

Ex.22. Subiectul de decubit heterolateral cu MI opus flectat si sprijinit pe o p flectat , gamba situndu-se n afara mesei : pe picior se atrn o greutate

gambei .

Tonifierea musculaturii rotatorii interne

Ex.23. Subiectul n DD la marginea mesei , cu gambele atrnnd ; piciorul M ncercarii acestuia de a deplasa G n afar .

ncat CF este n flexie-abductie-rotatie externa : asistentul ia priz pe fata intern a ge

Ex.24. Pacientul n seznd , cu gambele atrnnd : soldul drept flectat si susti afl n special sub actiunea fisierului mijlociu .

cealalt opune rezistent pe fata extern a gleznei contra miscarii n lateral a piciorul

GENUNCHIUL

Tonifierea musculaturii extensoare

Ex.1. Pacientul n DD cu coapsa ntinsa, gamba n afara mesei, MI opus, flexa continuare extensia gambei; miscarile sunt controlate de asistent.

face priza pe fata dorsala a piciorului si pe fata anterioara, distal pe gamba; pacientul

Ex.2. Din DD, cu gamba la marginea mesei, sau din seznd se executa extens Ex.3.Subiectul n pozitia asezat fara scaun, adica cu CF si G flexate la 90, gravitatie trece pe ndaratul articulatiei CF.

Tonifierea musculaturii flexoare

Ex.4. Subiectul n decubit dorsal, cu coapsa la marginea mesei: asistentul face pacientul executa o extensie de coapsa contrata de asistent, apoi o extensie de picior G.

Ex.5. Pacientul n DD, cu CF si usor flexate, G1 n pozitie indiferenta: prizele

dorsala a piciorului asistentului, asistentul opunndu-se flexiei coapsei si flexiei dors

Tonifierea musculaturii rotatorii interne

Ex.6. DD cu coapsa abdusa si piciorul privind n afara (G ritat extern): paci a piciorului si G, asistentul opunndu-se.

Ex.7. Subiectul seznd la marginea mesei, cu gambele atrnnd coapsele n fl externe a coapsei si actiunii rotatorilor interni ai piciorului.

piciorul rotate extern: asistentul face priza cu doua mini pe picior pe fata interna, op

Ex.8. Din DD pacientul executa simultan o extensie de CF, o flexie cu rotatie picior asistentul contreaza cu priza.

Tonifierea musculaturii rotatorii externe

Ex.9 Pacientul n DD cu CF si G flexate la 45 si cu piciorul n sprijin pe mn mpingere n afara, ceea ce ar realiza pasiv adductia cu rotatia externa a CF cu G1 n se opune printr-o miscare activa.

Ex.10. n unipodal pe piciorul sanatos; MI afectat poarta o sanda de reeducare interna: pacientul duce vrful piciorului n sus si lateral.

Ex.11. Subiectul n DD cu CF n flexie, adductie si rotatie interna, G n extens a CF, o flexie-rotatie externa a G si a abductiei de picior toate contrate de asistent. PICIORUL

pe fata postero-externa a coapsei si pe marginea externa a antero-piciorului; subiectu

Tonifierea musculaturii flexoare

Ex.1. Subiectul n DD dorsal , cu CF ntinsa si G usor flexat: asistentul opune

Ex.2. Realizarea triplei flexii: D lateral , cu CF si G ntinse; priza pe coapsa d

executa de catre pacient o tripla flexie, asistentul opunnd rezistenta n zona prizelor.

Ex.3. DD asistentul executa o presiune n axul gambei: calcaneul va rula si pa

opune flexiei gamei care se produce o data cu flexia G1- este asa zisa dubla solicitar

Tonifierea musculaturii extensoareEx.4. Subiectul n DD cu CG flexata ( 45 ) , G ntins si G1 n flexie dorsala,

talpa: pacientul executa o extensie a CF, flexie a G si extensie a G1, cu flexia degetel

extensia G1.

Ex.5. Subiectul cu CF la 90 , G la 90, G1 n flexie dorsala; cu mna , asisten asistentul contreaza Cf ramne n aceeasi pozitie.

pe cealalta o plaseaza sub degete: pacientul ncearca sa-si duca talanul spre fese reali

Ex.6. Subiectul n seznd, cu picioarele pe sol: se executa de catre asistent o p treimea inferioara: pacientul ncearca sa-si ridice talonul de pe sol. Ex.7. Pacientul n DD cu CF si G ale MI de tratat n flexie de 90 si cu G1 n se executa extensia G1 , asistentul nepermitnd ascensiunea calcaneului.

Tonifierea musculaturii abductoare si pronatoare

Ex.8. n decubit contralateral, cu o greutate fixata la gamba si la sandaua de re greutatii prin contractia abductoarelor Cf si pronatorilor piciorului.

Ex.9. Pacientul n DD cu CF si G flectate si piciorul pe sol: asistentul aplica o

inferioare a gamei, pacientul mpinge talonul pe sol pentru a ridica vrful piciorului

Ex.10. Pacientul n pozitie de cavaler servant cu sprijin pe G contralateral; C

pe sol asistentul aplica o forta pe codilul extern spre medial si o forta pe maleola inte

Tonifierea musculaturii adductoare si supinatoare

Ex.11. Subiectul n DD, M1 interesat cu sold n abductie, G ntins, piciorul n

forta pe fata antero-externa a treimii inferioare a coapsei si o a doua forta pe fata ven n sus si spre interior.

Ex.12. Subiectul n DD ( initial soldul n flexie-abductie-pronatie interna, G f

pacientul executa contra prizelor asistentului o ntindere a MI , ducnd metatarsianul

Diagonalele Kabat pentru membrele inferioare

Diagonala I . Miscarea de jos n sus. Pacientul este culcat pe spate cu MI ext piciorul se afla extins n pronatie.

Kinetoterapeutul sta pe partea MI respectiv . Mna omologa cuprinde piciorul pe fata

aseaza pe marginea interna a piciorului. Cealata mna se aseaza pe fata interna a coap

extensie si are loc gradat: extensia degetelor piciorului, flexia dorsala a piciorului si s a coapsei. ntreg ansamblul se executa sub rezistenta.

Miscarea de sus in jos. Din pozitia de la sfrsitul miscarii de jos n sus se fac: flexia d si rotatia interna a coapsei.

Diagonala a - II -a. Pacientul este culcat pe spate, cu MI adus dincolo de lini extensie si supinatie, degetele flectate.

Kinetoterapeutul face priza la fel ca n cazul diagonalei I numai ca mna prinde co

Miscarea. Se executa extensia degetelor, flexia dorsala si pronatia piciorului, Variante pentru miscarile genunchiului se pot realiza n ambele diagonale.

1. La sfrsitul miscarii de sus n jos a diagonalei I se continua extensia s de tratament ). n miscarea inversa, se executa mai nti extensia interna n care se ridica de la planul mesei. 2. Se executa flexia G din partea finala a celei de-a doua diagonale.

3. Din prima diagonala , flexia coapsei este asociata cu flexia G, astfel n

opus. n miscarea contrarie, se ncepe cu extensia G si se continuna cu

Mersul va fi reluat numai ntre barele paralele, preferabil sa fie asigurate si cu un sist talia bolnavului.

Se recomanda ca primul pas sa fie executat cu MI plegic, avnd trunchiul usor nclin cu ambele mini aplicate pe bare, chiar daca mna plegica nu este nca functionala.

Mersul fara sprijin pe MI afectat se face tinnd seama de posibilitatile fiziologice ale afectat. Mersul se va relua progresiv cu sprijin ntre barele paralele. Ex.1. Mers pe vrfuri.

Ex.2. Mers pe calcie ( pe fata posteroexterna ) piciorul n flexie dorsala si su Ex.3. Mers n lateral.

3.8. Programele de lucru pentru pacientii cu deficit motor accentuat ( Gr.III)

n cardul acestui program pe lang miscarile passive am insistat mai mult pe miscril

soldul Reeducarea flexiei Prin miscari active

Ex.1. Pacientul n decubit lateral pe o plac lucioas ( pentru soldul homolate (pentru soldul contra lateral ): -

se executa flexia CF cu genunchiul flectat sau ( si ) cu genunchiul extins

Ex.2. Pacientul n decubint dorsal : flecteaza coapsa cu genunchiul flectat sau plac lucioas ( cu sau fara patina cu rotile )

Ex.3. Din ortostatism , cu spatele la perete , pacientul flecteaza CF cu genunc ortostatism , va executa genuflexiuni , cu trunchiul usor aplecat nainte. Ex.4. Suita de exercitii pentru felxia trunchiului realizeaza si flexia CF.

Ex.5. Din seznd pe podea , se flecteaz coapsa ; aplecarea trunchiului spre co Ex.6. Din postura patruped Reeducarea extensiei Prin miscri active

Ex.5. Pacientul n DV , cu bazinul fixat : se executa extensii CF , cu si fr fle

Ex.6. Pacinetul in decubit lateral ( pe partea sntoasa ) se face extensia coaps bazinul.

Ex.7. Pacinetul n DD : prinde o bara cu minile , ridic bazinul , taloanele r

Ex.8. Din ghemuit , cu trunchiul aplecat , pacientul se ridic n ortostatism c ( fr lordozare ) Reeducarea abductiei Prin miscari active

Ex.9. Pacientul n DD cu MI asezate pe o plac lucioasa: execut abductii ; to abductii.

Ex.10. Pacientul n D lateral pe partea sntoas : se ridic ( genunchiul extin

Ex.11. Din atrnat la spalier , pacientul face abductii cu ambele picioare , apo

face abductie cu MI lezat , nesprijinit. Reeducare aductiei Prin miscri active Ex.12. n DD : ncrucisri ale MI ( genunchiul ntins ).

Ex.13.Idem cu membrele lipite : se fac miscari de lateralitate cu amndoua co Reeducarea rotatiei Prin miscari active Ex.14. Pacientul in DD , cu bazinul fixat de o ching si cu CF si G flectate la spre nuntru ; sau cu membrele ntinse , se rotesc picioarele din afar nuntru.

Ex.15. Pacinetul in DV cu gnenunchiul flectat: deplasarea gambei ntr-o parte

Ex.16. Pacientul st pe un scaun , cu coapsele , genunchii si gambele spre st

GENUNCHIULReeducarea flexiei Prin miscri active Ex.1. Din DD pacientul alunec si o plac n flexie-extensie sau pedaleaz n Ex.2. Din seznd ,se flecteaz si se extinde gamba; idem din DV. Ex.3. Din D homolateral , pe o plac talcat , se mobilizeaz genunchiul Reeducarea extensiei

Prin miscri active , sunt la fel ca si exercitiile pentru flexie cci ele repezint de fapt Reeducarea miscrii de rotatie Prin miscri active

Ex.4. Asistentul cu priz la piept cu MI execut rotatie intern sau extern

Ex.5. DD , cu gamba atrnnd la marginea mesei , asistentul face priz pe por

Ex.6. Subiectul n DD , cu genunchiul la 90 ; asistentul asezand la nivelul ga

priz pe captul proximal al ei , deplasarea n abductie orizontal a coapsei , n timp c

minilor se produce astfel o rotatie intern ; invers o rotatie extern a gambei, acest

asistentului.

Ex.7.Se pot executa automobilizri prin abductie si abductie de sold , realizn genunchiului , piciorul fiind fixat.

PICIORULRefacerea mobilitatii Prin mobilizri active

Ex.1. Miscri active analitice n toate axele de miscare ale piciorului ca si n a Ex2. Miscri active combinate astfel: flexie plantar +extensie degete; flexie

degete; inversie+ extensie degete; flexie plantar + inversie; flexie plantar+ inversie

Ex.3.Utilizarea unor instalatii care faciliteaz miscarile piciorului: pedala de c pedalele bicicletei.

Odat terminat partea de mobilizare pasiv a segmentului membrului inferior si con

motilittii , programul kinetoterapeutic va fi orientat spre redobndirea pozitiei ortost

Ridicarea n ortostatism, la nceput se va realiza numai cu ajutorul kinetoterapeutului

posibil far tulburri de echilibru , se ncepe mersul si va fi fr ncrcarea membrul

n momentul n care statiunea n picioare este posibila fr tulburri de echilibru se Pasul se desfsoara n 4 timpi: 1) nceputul sprijinului dublu pe ambele picioare. 2) Sprijinul dublu. 3) Sprijinul unilateral cu (a) semipasul posterior; (b)momentul verticalei; (c)semipasul anerior. 4)nceputul dublului sprijin ulterior. Secventele unui pas:

Faza I: atacul cu talonul Capul si trunchiul verticale;bratul opus este proiectat inainte. Bazinul face o usoar rotatie anterioar. Genunchiul membrului de atac este extins. Piciorul respectiv este un unghi drept cu gamba.

Faza a II-a : pozitie medie Capul si trunchiul verticale. Bratele apropiate de axa corpului. Bazinul foarte usor rotat si usor nclinat spre stnga. Coapsa dreapt moderat rotat extern. Genunchiul drept extins, iar cel strng usor frectat.

Faza a III-a: desprinderea de sol a piciorului Capul si trunchiul verticale

Bratul drept naintea axului corpului, cu cotul usor flectat, bratul usor Bazinul n rotatie anterioara. Coapsa dreapt n usoar rotatie extern. Genunchiul drept usor flectat. Glezna dreapt n flexie plantar. Piciorul se sprijin pe partea anterioar. Degetele n extensie din MTF

Faza a IV-a: balansarea Capul si trunchiul verticale. Bratele n apropierea axei corpului. Bazinul cu foarte usoar rotatie anterioar. soldul n usoar rotatie intern.

Coapsa si genunchiul drept flectate. Membrul de sprijin este aliniat vertical la bazin. Piciorul n unghi drept pe gamb si usor eversat

n prim etap se face mersul, fr sprijin pe membrul inferior afectat. Pacientul este a) Sprijin pe membrul sntos b) Crjele se duc n fat

c) Membrul afectat se duce n fat ntre crji fr ncrcare(ating

d) Se trece greutatea corpului pe crji prin balansarea n fat a ac

e) MI sntos ( eliberat de greutatea corpului ) se trece printre c

concomitent cu trecerea greuttii corpului de pe crji pe memb

coboare o scar. Se urc cu membrul sntos apoi crjile si me

coboar cu crjile si membrul afectat si apoi este adus piciorul

mna opus membrului afectat si se deplaseaz mpreun. Se v urmat de mersul cu ncrcarea membrului.

aparate ajuttoare fr ncrcare complet a MI afectat n conti

IV. CONCLUZII

4.1 Rezultatele obtinute

n aprecierea rezultatelor s-a considerat: starea internare- externare ( n corelatie cu o au consemnat deasemenea diversele conditii etiologice, ca factori importanti de risc,

vechime bolii, natura si topografia leziunii vasculo-cerebrale si durata medie de spita

debut n accidentele cerebro-vasculare, precum si ca factori negativi de prognostic n n urma programelor utilizate am obtinut urmtoarele rezultate:

Grupa I - 2 pacienti internati cu deficit motor minim. Se externeaz aproximativ n a 25-30 zile.

Grupa II- 2 pacienti prezentau la intrare deficit motor moderat. Din acestia: 1 se externeaz cu deficit motor stationar 1 dintre ei cstig pn la deficit motor minim

Durata medie de spitalizare 21 de zile.

Grupa III- 1 pacient internat cu deficit motor accentuat la o dutat medie de spitaliza pn la deficit motor moderat 4.2 Discutarea rezultatelor obtinute

Vechimea bolii Intervalul scurs ntre debutul afectiunii si momentul internrii, respective ncadrarea deficitului motor n lotul studiat este reprezentat astfel.(tab. 4) n aprecierea gradului de reabilitare s-au consemnat 3 grupe dup cum urmeaz: I-n primele 2 luni de la debutul bolii au fost internati 2 pacienti cu ( rmn aproximativ n aceeasi stare)

II-n perioada de 2-6 luni de la debutul bolii s-au internat 2 pacienti din care: 1 p

pn la deficit motor minim); 1 pacient cu deficit motor moderat ( ramne aprox

III-n perioada de 6 luni-1 an de la debutul bolii a fost internat 1 pacient cu defic motor moderat ). Vrsta pacientilor

Se poate aprecia c media de vrst a accidentului vascular cerebral, studiata asupra l

decadele a IV-a si a V-a. Referindu-ne la aceelasi parametru n cauza studiat , se con decade 41-50ani-31,36%, 51-60ani-25,18%

recuperarea complet si recuperearea partial cu o preponderent net la 31-40 ani-75

Natura si topografia leziunii vasculo-cerebrale

n raport cu natura leziunii, n cauza studiat se estimeaz o recuperare de pn la 50 accidentele ischemice.

Mult mai semnificativ este corelatia cu topografia leziunii. Ea se refer numai la sin sunt invariabil studiate n aceeasi regiune subcortical.

Forma clinic si ndeosebi natura leziunii este influentat de diverse conditii etiologic arteroscleroza cerebrala 1 caz afectiuni cardiace ( valvulopatii, tulburri de ritm) 2 cazuri diabet+ hipertensiune arteriala 2 cazuri