achizitii publice - criterii de calificare si selectie in procedura de achiztii publice
DESCRIPTION
Scurta lucrare privind criteriile de califcare si selectie in cadrul procedurii de achizitii publiceTRANSCRIPT
Universitatea de Vest din Timişoara
„Facultatea de drept şi ştiinţe administrative”
Masterat anul I - Administraţie publică
Referat la disciplina „CONCESIUNI SI ACHIZIŢII PUBLICE”
CRITERIILE DE CALIFICARE ŞI SELECŢIE ALE OFERTANŢILOR
Coordonator : Lect. Univ. Stănilă Sergiu
Masteranzi:Hîldan Alin – Marian Irimia Cristina
Cuprins
1.Noţiuni introductive..............................................................................p3
A.Situaţia personală a candidatului sau ofertantului...........................p5
B.Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale...........................p7
C.Situaţia economică şi financiară.........................................................p7
D.Capacitatea tehnică şi/sau profesională.............................................p8
E.Standarde de asigurare a calităţii.....................................................p11
F.Standarde de protecţie a mediului....................................................p13
2.Concluzii..............................................................................................p14
CRITERIILE DE CALIFICARE ŞI SELECŢIE ALE
OFERTANŢILOR
1.Noţiuni introductive
Contractul de achiziţie publică este reglementat de Ordonanţa de urgenţa nr.34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziţie publică,a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de achiziţie publică,a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii..1 În conformitate cu art. 3 lit.(f),contractul de achiziţie publică este
contractul care include şi categoria contractului sectorial ,astfel cum este definit la art.229 alin.
(2),cu titlu oneros,încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante ,pe de o parte ,şi
unul sau mai mulţi operatori economici ,pe de altă parte ,având ca obiect execuţia de lucrări,
furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţa.2
Operatorul economic ,numit de asemenea şi candidat sau ofertant este orice persoană juridică
sau fizică care îşi depune candidatura în procedura de achiziţie publică. În art.3 din O.U.G. nr
34/2006,sunt definiţi cei 3 termeni , astfel :
lit e)concurent - orice operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs de
soluţii;
lit p)ofertant – orice operator economic care a depus oferta în termenul de depunere a ofertelor
indicat în anunţul/invitaţia de partcipare ;
lit r)operator economic – oricare furnizor de produse ,prestator de servicii ori executant de lucrări –
persoană fizică / juridică ,de drept public sau privat ,ori grup de astfel de persoane cu activitate în
domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse ,servicii şi/sau execuţie de lucrări.
Criteriile de calificare şi selecţie a candidaţilor sunt enumerate în art. 176, din O.U.G.
nr.34/2006 astfel ca art. 176 prevede: „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de
calificare şi selecţie referitoare numai la :
a) situaţia personală a candidatului sau ofertantului ;
b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale ;
c) situaţia economică si financiară;
d) capacitatea tehnică şi/sau profesională;
e) standarde de asigurare a calităţii;
f) standarde de protecţie a mediului ,în cazurile prevăzute la art.188 alin.(2) lit f) si alin. (3)
1 Publicată în Monitorul Oficial nr.418 din 15 mai 20062 O.U.G.nr.34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea de achiziţie publică,a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006
lit.e).”3
Autoritatea contractantă poate cere candidaţilor să îndeplinească niveluri minime de
capacitaţi .pentru un anumit contract proportional cu obiectul acestuia,ele trebuind sa fie menţionate
în mod obligatoriu în anunţul de participare .Directiva nr .18/2004/CE face precizare despre acestea
în art.47 şi art.48.Aşadar, sunt prevăzute urmatoarele:
(47) În cazul contractelor de achiziţii publice de servicii, criteriile de atribuire nu trebuie sã
afecteze punerea în aplicare a dispoziţiilor naţionale privind remunerarea anumitor servicii ca, de
exemplu, prestaţiile arhitecţilor, ale inginerilor sau ale avocaţilor şi, în cazul contractelor de achiziţii
publice de bunuri, punerea în aplicare a dispoziţiilor naţionale care stabilesc un preţ fix pentru
cãrţile şcolare.
(48) Anumite condiţii tehnice, în special cele privind anunţurile, rapoartele statistice, precum şi
nomenclatura utilizatã şi condiţiile de trimitere la respectiva nomenclaturã trebuie adoptate şi
modificate în funcţie de evoluţia necesitãţilor tehnice. Listele autoritãţilor contractante prevãzute
de anexe trebuie, de asemenea, actualizate. Prin urmare, trebuie prevãzutã o procedurã de adoptare
flexibilã şi rapidã în acest scop.4
Autoritatea contractantă este obligată sa aplice criteriile de atribuire care sunt menţionate în
anunţul de participare,în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv.Atunci când autoritatea
contractantă reduce numărul de oferte pe care trebuie să le negocieze ,în etapa finală,totuşi acest
numar trebuie să asigure o concurenţă reală ,în măsura în care există un numar de candidaţi care
corespund cerinţelor.
Forma de depunere a documentelor este cea cerută de către autoritatea contractantă .Ea are
obligaţia de a solicita şi de a permite operatorilor economici depunerea documentelor din cadrul
ofertei în oricare dintre formele: original, copie legalizata, copie lizibilă cu menţiunea „conform cu
originalul”; cu toate acestea, vor putea fi solicitate în formă originală acele acte emise de societăţi
de asigurări, societăţi bancare sau alte instituţii financiare acreditate, acte ce nu pot fi emise, şi,
implicit, folosite decat in scopul demonstrării anumitor cerinţe legate de procedura de atribuire
pentru care au fost solicitate. Documentele întocmite/emise de către ofertant/candidat în scopul
participării la procedura de atribuire, inclusiv angajamentul ferm al terţului/terţilor sustinator(i) se
vor prezenta in original.
Operatorii economici pentru a demonstra că îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie au
dreptul de a prezenta certificate emise de către o autoritate publică sau de către un organism de
drept public /privat care respectă standardele europene de certificare.
3 O.U.G.nr.34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea de achiziţie publică,a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006
4 http://www.lege-online.ro/lr-DIRECTIVA-18-2004-(99729).html
Dreptul de a stabili aceste modalităţi de certificare sau includere pe liste oficiale îl are
guvernul ,prin hotărâre.Operatorii economici ,în orice moment,pot solicita înscrierea pe o listă
oficială sau eliberarea unui certificat.În cazul utilizării listelor oficiale de către operatorii
economici ,în conformitate cu dreptul naţional,autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita
adeverinţe suplimentare ,care atestă împlinirea obligaţiilor de plată a taxelor,impozitelor şi
contribuţiilor de asigurări sociale .
A). Situaţia personală a candidatului sau ofertantului
În Ordinul 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie se stipulează in
art. 1 alin.(1)Criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă trebuie să aibă
legatură concretă cu obiectul contractului ce urmeaza a fi atribuit, iar nivelul cerintelor minime
solicitate prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probeaza îndeplinirea lor se
vor limita numai la cele strict necesare pentru îndeplinirea corespunzatoare a contractului.5
Cazurile pentru care ofertantul sau cadidatul care a fost condamnat printr-o hotărâre
definitivă pronunţată ,respectiv participarea la o organizaţie criminală ,corupţie,fraudă,spălare de
bani devin o piedică în calea ofertantului daca acestea sunt cunoscute de autoritatea
contractantă ,ofertantul fiind exclus de la participare în procedura de atribuire a unui contract de
achiziţii publice.Art 181 din legea Cu privire la acestea ,autoritatea contractantă poate solicita
candidatului/ofertantului sa înmâneze documentele necesare şi poate să solicite informaţii
autorităţilor competente dacă are incertitudini în privinţa situaţiei personale a acestuia.Dacă
informaţiile se referă la un candidat /ofertant stabilit în alt stat membru decât cel al autorităţilor
contractante ,autoritatea contractantă poate sa solicite cooperarea autorităţilor care sunt competente
sa dea astfel de informaţii din statul membru respectiv.Se impun a fi menţionate câteva principii
pentru firmele extracomunitare care se bucura de participarea la procedurile de atribuire a
contractelor de achiziţie publică inţiate de entităţile publice din cadrul pieţei comune .În acest sens
prin Acordul privind Achiziţiile Guvernamentale din cadrul Organizaţiei Mondiale a
Comerţului(OMC),cadrul legal privind achiziţiile publice al Uniunii Europene a fost extins în
scopul includerii semnatarilor AAG-GATT.Cel mai important principiu care stă la baza AAG este
cel al tratamentului naţional .Acesta conferă părţilor semnatare ale AAG garanţia aplicării unui
tratament similar furnizorilor şi produselor din alte state semnatare cu cel aplicat furnizorilor
naţionali.Pentru a susţine acest principiu al tratamentului naţional,principiul naţiunii celei mai
favorizate garanteză un tratament cel puţin egal cu cel acordat altor state.Principiul al
treilea,respectiv cel al nediscriminării, apare şi interzice orice discriminare împotriva firmelor locale
5 Ordinul 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 687 din 28.09.2011 intrat în vigoare la: 28.09.2011
bazată pe criteriul gradului de afiliere sau acţionariat străin sau pe criteriul originii mărfurilor sau
serviciilor în care acestea au fost produse.6
Revenind la subiectul concret, printre formulările restrictive ale criteriile de calificare si selecţie
la care A.N.R.M.A.P. face referire in Ordinul 509/2011 prinvind formularea criteriilor de calificare
şi selecţie se regăseşte şi criteriul privind situaţia personală a candidatului sau a ofertantului
precizându-se că este inclusă prezentarea cazierului judiciar/fiscal al personalului operatorului
economic şi prezentarea istoricului litigiilor.
Articolul 47 referitor la capacitatea economică şi financiară din Directiva 91/2004/CE prevede in
alin(1) că dovada capacităţii economice şi financiare a operatorului economic poate fi făcută, ca
regulă generală, prin una sau mai multe dintre următoarele referinţe:
(a)declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovada unei asigurări a riscului profesional;
(b)prezentarea bilanţurilor sau a extraselor de bilanţ, în cazul în care publicarea bilanţurilor este
prevăzută de legislaţia ţării în care este stabilit operatorul economic;
(c)o declaraţie privind cifra totală de afaceri şi, după caz, cifra de afaceri din domeniul de activitate
care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare, disponibile în
funcţie de data înfiinţării sau începerii activităţilor operatorului economic, în măsura în care
informaţiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile.7Aşadar,în O.U.G.nr.34/2006 se schimba doar
perioada care este stabilita la 5 ani .
În cazul în care ofertantul –candidatul se află in oricare dintre urmatoarele situaţii,autoritatea
contractantă are dreptul sa-l excludă,situaţiile find:
1) se află in stare de faliment sau lichidare ,firma având în frunte un administrator judiciar ori
sunt suspendate activităţile sale comerciale ,sau se află în aranjament cu creditorii sau e
intr-o împrejurare asemănătoare cu starea de faliment ,de lichidare ,de încetare a
activităţii,sau a făcut obiectul unei hotărâri cu autoritate de lucru judecat ,privind o faptă
care aduce atingere eticii profesionale,fiind condamnat ,in ultimii 3 ani , ,sau s-a facut
vinovat de o gravă abatere profesională,sau care nu şi-a îndeplinit plata contribuţiilor la
asigurările sociale ,plata impozitelor, taxelor conform cu dispoziţiile legale ale ţării,sau
care s-a făcut vinovat de declaraţii false prin furnizarea respectivelor informaţii;
2) face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în una dintre situaţiile prevăzute la
pct. 1;
3) prezintă informaţii false sau nu prezintă informaţiile solicitate de către autoritatea
contractantă,în legătură cu situaţia proprie.
6 Mircea Valentin Cârlan ,Dezvoltarea cadrului legal al achiziţiilor publice în Uniunea Europeană ,Revista „Dreptul”5/2011,Ed.Universul Juridic,p.221,222;
7 http://www.amcopress.ro/legislatie.php
B). Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale
Potrivit art.183 din O.U.G. nr .34/2006 orice operator care vrea să participe la un contract de
achiziţie publică poate fi obligat să dovedească că este înregistrat în registrul profesiilor sau în
registrul comerţului ori să prezinte o declaraţie pe propria răspundere sau un certificat în
conformitate cu prevederile din ţara candidatulu/ofertantului.
Prin urmare, candidatul trebuie să aibă o serie de documente în cuprinsul cărora se află anumite
cerinţe solicitate de către autoritatea contractantă după cum ne spune ordinul 509/2011 privind
formularea criteriilor de calificare şi selecţie la care ne vom referi pe scurt.
Obiectul contractului trebuie să se regăsească în codul CAEN principal din certificatul
constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comertului (O.N.R.C.).
Codul CAEN trebuie să corespunda Codului comun internaţional privind achiziţiile de
produse şi servicii (C.P.V.) aferent obiectului contractului.
Ofertantul/candidatul trebuie să depună statutul societaţii comerciale sau actul constitutiv
al acesteia atunci când se solicită certificatul constatator emis de O.N.R.C.;
Ofertantul/candidatul trebuie sa deţina certificat de atestare profesională emis de diverse
entităţi in baza unor regulamente proprii ce nu au la baza acte normative;
Ofertantul/candidatul trebuie sa deţină autorizări de livrare de la producatorul sau
distribuitorul produselor comercializate ori de la cel al echipamentelor;
Ofertantul/candidatul trebuie să deţină autorizări emise în mod special pentru autoritatea
contractanta organizatoare a procedurii (care să indice denumirea acestei autorităţi).
Sediul ofertantului/candidatului trebuie să fie situat în zona X.
C). Situaţia economică şi financiară
În conformitate cu dreptul comunitar ,dovada capacităţii economice şi financiare a
operatorului economic poate fi facuta prin:declaraţii bancare corespunzătoare sau ,dacă e
cazul ,dovada unei asigurări a riscului profesional,depunerea bilanţelor sau a extraselor de bilanţ, a
declaraţiei privind cifra de afaceri şi dacă e cazul cifra de afaceri pentru cel mult ultimile 3 exerciţii
financiare .
Dreptul naţional stabileşte documentele pentru demonstrarea situaţiei economice şi
financiare care trebuie prezentate de către operatorul economic autorităţilor contractante:
-declaraţii bancare corespunzătoare sau,după caz ,dovezi privind asigurarea riscului profesional;
-bilanţul contabil sau extrase de bilanţ,în cazul în care publicarea acestorbilanţuri este prevăzută de
legislaţia ţării în care este stabilit ofertantul/candidatul ;
-declaraţii privind cifra de afaceri globală sau ,dacă e cazul ,privind cifra de afaceri în domeniul de
activitate aferent obiectului contractului într-o perioadă anterioară ,care vizează activitatea din cel
mult ultimii trei ani,în măsura în care informaţiile respective sunt disponibile ;în acest ultim caz
autoritatatea contractantă are obligaţia de a lua în considerare şi data la care operatorul economic a
fost înfiinţat sau şi-a început activitatea comercială.8
Ceea ce trebuie sa existe in aceste actele solicitate sunt următoarele:
rezultatele exercitiilor financiare/bilantul contabil pentru ultimii 3 ani trebuie sa fie
pozitive/pozitiv sau sa indice profit;
accesul la liniile de credit trebuie să fie într-o anumită sumă fixă (fără corelarea cu perioada
solicitată pentru finanţare);
scrisorile de bonitate din partea băncilor trebuie să fie într-o anumită sumă fixă;
trebuie să existe şi prezentarea unei asigurări privind riscul profesional;
înregistrarea la Centrala Incidentelor de Plati (C.I.P.) sau adeverinţă C.I.P. care să ateste că
nu figureaza în evidenţele acestei instituţii cu incidente majore de plată.
Aceste documente nu sunt limitative în sensul ca situaţia economică şi financiară mai poate
fi demonstrată şi prin alte acte în măsura în care reflectă o imagine reală a acestei situaţii.
D). Capacitatea tehnică şi/sau profesională
Reglementarea capacităţii tehnice şi/sau profesională este reglementată de art.187-190 din
O.U.G. nr.34/2006, privind regimul achiziţiilor publice şi a concesiunilor.
Din modul de reglementare ales de legiutor rezultă două seturi de criterii aplicabile în
funcţie de specificul contractului încheiat. Astfel, avem o reglementare cu caracter general înscrisă
la art.187, dar şi în cuprinsul art.188 din O.U.G. nr.34/2006.
Reglementarea cu caracter general este de sorginte comunitară rezultând din ansamblul
reglementărilor comunitare în materie9 şi cuprinde o serie de condiţii pe care ofertantul trebuie să le
îndeplinească indiferent de forma pe care o va îmbrăca oferta acestuia şi indiferent de felul
contractului pe care îl va încheia în ipoteza atribuirii către acesta.
Din economia textului de lege vom înţelege că aceste condiţii sunt facultative, care poate
cere ca ofertantul să facă dovada capacităţii tehnice, situaţie în care condinţiile impuse devin
obligatorii atât pentru autoritatea contractantă, care nu poate omite aceste cerinţe din anunţul prin
care îşi exprimă intenţia de a contracta, cât şi pentru ofertanţi, care dacă nu vor face dovada
capacităţii tehnice minimale vor fi excluşi din procedura de achiziţie publică10.
8 Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.349
9 Idem, ibidem, p.35410 Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu directivele UE, Bucureşti, 2009, p.171
Un al doilea set de criterii se referă la criteriile specifice rezultate din dreptul naţional
aplicabil şi impuse de felul contractului încheiat între autoritatea contractantă şi ofertant. Astfel,
distingem trei tipuri de contracte pe care autoriatea contractantă le poate încheia cu ofertantul,
cărora din raţiuni de ordin economico-juridic, li se aplică criterii de selecţie diferite:
a).contractele de furnizare;
b).contractele de servicii;
c).contractele de lucrări11.
Analizând modul de reglementare, vom observa că de această dată vorbim de criterii
facultative, pe care autoritatea contractantă are dreptul de a le impune ofertanţilor, dar pe care
ofertanţii trebuie să le respecte obligatoriu.
Enumerarea criteriilor de eligibilitate privind capacitatea tehnică.
a).Criteriile generale şi facultative
Deşi art.187, alin(1) din O.U.G. nr.34/2006, legiutorul specifică clar că autoritatea
contractantă are dreptul de a cere ofertanţilor să demonstreze că dispun de capacitatea tehnică de a
executa contractul pe care autoritatea contractantă doreşte să îl încheie, la alineatele 2, respectiv 3,
precizează că aceasta este obligată să indice documentaţia necesară pe care ofertantul este ţinut să o
depună la dosarul de achiziţii publice. De asemenea, acelaşi articol indică modul şi ordinea de
stabilire a ofertantului câştigător.
Legea nu specifică un număr minim de condiţii pe care autoritatea contractantă trebuie să le
instituie, însă limitează criteriile de atribuire prin art.17612 doar la cele înscrise expres în actul
normativ.
Din categoria criteriilor generale aplicabile putem identifica:
a). o listă a principalelor livrări de produse efectuate în ultimii 3 ani, conţinând valori,
perioade de livrare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau
clienţi privaţi. Livrările de produse se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente emise
sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul beneficiar. În cazul în care beneficiarul este
un client privat şi, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obţinerii unei
certificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea livrărilor de produse se realizează printr-o
declaraţie a operatorului economic;
b). o declaraţie referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate în vederea
asigurării calităţii, precum şi, dacă este cazul, la resursele de studiu şi cercetare;
c). informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau
11 Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.356
12 O.U.G. Nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006
al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru
asigurarea controlului calităţii;
d). indicarea părţii din contract pe care operatorul economic are, eventual, intenţia să o
subcontracteze;
e) dacă este cazul, informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe care operatorul economic
le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de lucrări13;
Observăm că legiutorul stabileşte o bază legală prin care autoritatea contractantă se poate
informa cu privire la ofertanţi.
De asemenea, instituind aceste criterii, legiutorul este atent ca premisele art.186, alin(3) să
poată fi îndeplinite, în sensul în care autoritatea contractantă poate deduce experienţa în domeniu
analizând activitatea ofertantului în ultimii 3 ani sau poate evalua calitatea serviciilor oferite prin
obţinerea de informaţii privind pregătirea personalului şi echipamentele tehnice de care dispune
ofertantul14,etc.
b). Criteriile specifice şi facultative
Raportat la obiectul contractului15 pe care autoritatea contractantă urmează să îl încheie
aceasta poate stabili criterii specifice de atribuire, care însă nu pot depăşi sfera criteriilor enumerate
de legiutor.
Astfel în cazul încheierii unui contract de livrări de produse, autoritatea contractantă poate
cere ofertanţilor să facă dovada prin:
a). certificate sau alte documente emise de organisme abilitate în acest sens, care să ateste
conformitatea produselor, identificată clar prin referire la specificaţii sau standarde relevante;
e) mostre, descrieri şi/sau fotografii a căror autenticitate trebuie să poată fi demonstrată în
cazul în care autoritatea contractantă solicită acest lucru16.
În cazul încheierii unui contract de servicii sau în cazul încheierii unui contract de lucrări,
autoritatea contractantă poate cere ofertanţilor să facă dovada prin:
a). informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere,
precum şi ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii;
b). o declaraţie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat şi al cadrelor
de conducere în ultimii 3 ani ;
13 Art.188 din O.U.G. Nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006
14 Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.355
15 Idem, ibidem, p.35516 Idem, ibidem, p.357
c). dacă este cazul, informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe care operatorul
economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de lucrări;
d). informaţii privind partea din contract pe care operatorul economic are, eventual, intenţia
să o subcontracteze17.
Observăm că legiutorul instituie o identitate de criterii privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică a serviciilor şi a lucrărilor. De asemenea putem observa că legiutorul
reglementează mai multe criterii decât în cazul contractelor de furnizare. Raţiunea alegerii unor
criterii similare poate consta în caracterul interdependent al obiectului contractului, de foarte multe
ori contractele de atribuire a serviciilor publice implică contracte de lucrări (ex. cedarea serviciului
de alimentare cu apă implică de cele mai multe ori şi cedarea lucrărilor efectuate pentru a asigura
alimentarea cu apă).
c). Dovada capacitatăţii tehnice de către un terţ
Potrivit art.190 din O.U.G nr.34/2006, capacitatea tehnică poate fi dovedită şi de către un
terţ dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
1. terţul prezintă, în formă autentică, un angajament faţă de autoritatea contractantă;
2. terţul nu se află într-una din situaţiile care are determina excluderea acestuia din
procedura de achiziţii publice(art.180 din O.U.G. nr.34/2006), adică:
a). nu a intrat în faliment ca urmare a hotărârii pronunţate de judecătorul-sindic;
b). în ultimii 2 ani nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos obligaţiile contractuale, din
motive imputabile ofertantului în cauză, fapt care a produs sau este de natură să producă grave
prejudicii beneficiarilor acestuia;
c). nu a fost condamnat, în ultimii trei ani, prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti,
pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie
profesională18.
E). Standarde de asigurare a calităţii
Legiutorul român reglementează prin art.191 din O.U.G. nr.34/2006 posibilitatea autorităţii
contractante de a cere ofertanţilor să facă dovada calităţii serviciilor, produselor sau lucrărilor pe
17 Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu directivele UE, Bucureşti, 2009, p.171-172
18 O noua modificarea a OUG 34/2006. Criteriile de calificare si selectie nu mai pot fi modificate pe parcursul procedurii de atribuire, VASS Lawyers, http://www.juridice.ro/179248/o-noua-modificarea-a-oug-34-2006-criteriile-de-calificare-si-selectie-nu-mai-pot-fi-modificate-pe-parcursul-procedurii-de-atribuire.html
care le pun la dispoziţie.
La o privire mai atentă, observăm că legiutorul repetă reglementarea din art.188, alin(1),
lit.d, prin care lasă posibilitatea autorităţii contractante de a cere în procedura de atribuire a
contractelor de furnizare ofertanţilor să asigure calitatea produselor pe care furnizorul urmează să
le furnizeze. Pe această ordine de idei se pune problema dacă prin art.191 nu cumva legiutorul
extinde sfera de aplicare a acestui criteriu, care iniţial figura doar pentru contractele de furnizare?
De asemenea se pune problema dacă furnizorul poate invoca beneficiile acordate de art.192,
respectiv art.193, prin care legiutorul stabileşte, imperativ, că autoritatea contractantă este obligată
să accepte orice mijloc de probă echivalent cu certificatele de calitate emise de organisme
independente?
În cazul în care solicită prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, prin
care se atestă faptul că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare acalităţii,
autoritatea contractantă trebuie să se raporteze la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile
de standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene
privind certificarea19.
Potrivit art.192 din O.U.G nr.34/2006, autoritatea contractantă nu are dreptul de a refuza
certificatele echivalente emise de statele din Uniunea Europeană20, din economia reglementării
rezultând că ofertanţii au posibilitatea de a garanta serviciile, produsele sau lucrările lor prin
punerea la dispoziţia autorităţii contractante a oricăror certificate emise de organisme cu sediul
social în oricare din ţările membre ale Uniunii Europene.
Reglementarea exclude de plano probarea calităţii prin certificate emise de statele care nu
fac parte din Uniunea Europeană, cu care România nu are semnat un acord de reciprocitate. În cazul
în care România este parte la o convenţie multi sau bilaterală, în virtutea principiului recriprocităţii,
actelor emise de respectivele state sunt recunoscute de reglementarea internă21.
În fine, potrivit art. 193 din O.U.G. nr.34/2006 ofertantul poate garanta calitatea serviciilor,
produselor sau lucrărilor sale prin orice mijloc de probă prin care poate dovedi conformitatea ofertei
cu cererea autorităţii contractante. Legea nu prevede cu titlu exemplificativ mijloacele de probă
admisibile, aprecierea fiind lăsată la îndemâna autorităţii contractante22.
19 Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu directivele UE, Bucureşti, 2009, p.173-174
20 Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.360
21 Mihaela Galanton, Dreptul comerţului internaţional, Ed.Orizonturi Universitare, Timişoara, 2004, p.5222 Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu directivele UE, Bucureşti, 2009, p.174
F). Standarde de protecţie a mediului
Reglementarea standardelor de protecţie a mediului este un mijloc prin care legiutorul se
alinează principiilor moderne de conservare şi protecţie a mediului înconjurător. Pe cale de
consecinţă autoritatea contractantă poate solicita ofertanţilor să facă toate demersurile necesare
obţinerii autorizaţiilor sau avizelor de mediu, ori de câte ori lucrările sau serviciile necesare au un
impact asupra mediului înconjurător.
Potrivit reglementărilor în vigoare, autoritatea contractantă trebuie să se raporteze:
a) fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi audit (EMAS);
b) fie la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile de standarde europene sau internaţionale
în domeniu, certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitară ori cu standardele europene
sau internaţionale privind certificarea23.
De asemenea, din interpretarea textului legal putem concluziona că vorbim de o normă
conexă, aplicabilă doar în ipoteza în care autoritatea contractantă face uz de dispoziţiile art.188,
alin(2), lit.f sau art.188, alin(3), lit.e. Cu alte cuvinte, ofertantul este obligat să depună
documentaţie probatorie raportându-se la cerinţele impuse de acest articol de lege.
Astfel, standardele de protecţie a mediului sunt supuse următorului regim juridic:
1. înscrisurile necesare dovedirii standardelor de protecţie a mediului se prezintă doar
în cazurile limitativ prevăzute de lege;
2. autoritatea contractantă poate solicita înscrisurile necesare dovedirii standardelor de
protecţie a mediului doar în cazul în care obiectul contractului de achiziţii publice se
referă la servicii sau lucrări;
3. înscrisurile prin care se dovedeşte că ofertantul îndeplineşte standardele de protecţie
a mediului sunt emise de organisme independente24;
În conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce, autoritatea contractantă are obligaţia de a
accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.
În cazul în care operatorul economic nu deţine un certificat de mediu astfel cum este solicitat
de autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligaţia de a accepta orice alte probe sau dovezi
prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/dovezile prezentate confirmă
asigurarea unui nivel corespunzător al protecţiei mediului25.
23 Art.194 din O.U.G. Nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006
24 Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009, p.362
25 Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu directivele UE, Bucureşti, 2009, p.174
2. Concluzii
Rolul reglementării criteriilor de calificare şi selecţie a ofertanţilor în procedura de achiziţii
publice reprezintă, pe de o parte, armonizarea legislaţiei române cu legislaţia din cadrul Uniunii
Europene, iar pe de altă parte, legiutorul urmăreşte să dea efect principiului transparenţei
decizionale a administraţiei publice locale şi principiului echităţii.
Deşi legiutorul nu instituie un regim obligatoriu cu privire la criteriile de calificare şi
selecţie a ofertanţilor în procedura de achiziţii publice importanţa acestora nu poate fi ignorată
deoarece instituirea acestor criterii are un impact direct asupra ofertanţilor cu care autoritatea
contractantă urmează să contracteze. Cu alte cuvinte, reglementarea criteriilor de calificare şi
selecţie a ofertanţilor în procedura de achiziţii publice are menirea de a îmbunătăţi parteneriatul
public – privat prin lăsarea la îndemâna autorităţilor publice acestor instrumente de identificare
exactă a nevoilor administraţiei publice locale. Astfel, se au în vedere două constante:
a). Administraţia publică are dreptul de a restrânge numărul partenerilor privaţi, în limitele
legale, prin instituirea unor criterii de selecţie;
b). Ofertanţii sunt supuşi unui regim concurenţial transparent şi li se asigură egalitatea
şanselor, determinarea câştigătorului făcându-se prin însumarea tuturor factorilor intervenienţi.
Cu toate acestea, reversul medaliei constă în complicarea procedurii de achiziţii publice şi
durata prelungită ce poate rezulta din aplicarea acestor criterii. De asemenea, textul legal este
susceptibil de mai multe interpretări, interpretări care pot da naştere unor litigii.
BIBLIOGRAFIE
a). Tratate, cursuri şi monografii1. Mărculeţ Pavel, Proceduri de achiziţii publice în România, armonizate cu
directivele UE, Bucureşti, 2009;2. Mădălin Irinel Niculeasa, Legislaţia achiziţiilor publice-Comentarii şi
explicaţii, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2009;3. Mihaela Galanton, Dreptul comerţului internaţional, Ed.Orizonturi
Universitare, Timişoara, 2004;
b). Reviste şi publicaţii
1. Mircea Valentin Cârlan ,Dezvoltarea cadrului legal al achiziţiilor publice în Uniunea Europeană , Revista „Dreptul”5/2011, Ed.Universul Juridic
c). Articole şi surse online
1. O noua modificarea a OUG 34/2006. Criteriile de calificare si selectie nu mai pot fi modificate pe parcursul procedurii de atribuire, VASS Lawyers, http://www.juridice.ro/179248/o-noua-modificarea-a-oug-34-2006-criteriile-de-calificare-si-selectie-nu-mai-pot-fi-modificate-pe-parcursul-procedurii-de-atribuire.html
2. http://www.amcopress.ro/legislatie.php
3. http://www.lege-online.ro/lr-DIRECTIVA-18-2004-(99729).html
d).Legislaţie
1. O.U.G. Nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006
2. Ordinul 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 687 din 28.09.2011 intrat în vigoare la: 28.09.2011
3. Directiva 2004/18/CE din 31 martie 2004, privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrãri, de bunuri şi de servicii.