activități de educație fizică Și sport adaptate persoanelor cu deficiența de auz

21
Activități de educație fizică și sport adaptate persoanelor cu deficiență de auz ”Învățământul pentru deficienții de auz ține seama de scopul, sarcinile generale și conținutul procesului de învățământ pentru copiii auzitori cu specificarea că în organizarea procesului didactic se ține cont de natura, gradul și consecințele deficitului auditiv.”(Marolicaru, 2011) Deficienții de auz nu constituie un grup omogen. Alcătuirea claselor se face în baza unei selecții și se impune diferențierea condițiilor de învățământ. Surdomuții sunt școlarizați în clasele speciale în care procesul instructiv-educativ se desfășoară într-un ritm mai lent, față de alte categorii de deficienți. Asurziții constituie clase speciale în care învățământul se poate desfășură mai repede și în alte condiții decât pentru surdomuții congenitali. Hipoacuzicii sunt supuși învățământului care se bazează pe folosirea resturilor de auz și a analizatorilor intacți, învățământul se desfășoară într-un ritm accelerat și în alte condiții decât cel al surzilor. Plecând de la aceste diferențe se impune aplicarea unui învățământ diferențiat. Numărul redus de copii din grupe sau clase permite tratarea individualizată a elevilor. Un alt factor care determină particularități ale instrucției și educației este reprezentat de procesul de compensare și educare-reeducare. Educația fizică are un rol important în procesul instructiv de reintegrare socială. 1

Upload: iulia-anghel

Post on 18-Dec-2015

48 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

material util si usor pentru specialisti care lucreaza cu persoane cu deficiente de auz

TRANSCRIPT

Activiti de educaie fizic i sport adaptate persoanelor cu deficien de auz

nvmntul pentru deficienii de auz ine seama de scopul, sarcinile generale i coninutul procesului de nvmnt pentru copiii auzitori cu specificarea c n organizarea procesului didactic se ine cont de natura, gradul i consecinele deficitului auditiv.(Marolicaru, 2011)

Deficienii de auz nu constituie un grup omogen. Alctuirea claselor se face n baza unei selecii i se impune diferenierea condiiilor de nvmnt.

Surdomuii sunt colarizai n clasele speciale n care procesul instructiv-educativ se desfoar ntr-un ritm mai lent, fa de alte categorii de deficieni. Asurziii constituie clase speciale n care nvmntul se poate desfur mai repede i n alte condiii dect pentru surdomuii congenitali.

Hipoacuzicii sunt supui nvmntului care se bazeaz pe folosirea resturilor de auz i a analizatorilor intaci, nvmntul se desfoar ntr-un ritm accelerat i n alte condiii dect cel al surzilor.

Plecnd de la aceste diferene se impune aplicarea unui nvmnt difereniat. Numrul redus de copii din grupe sau clase permite tratarea individualizat a elevilor.

Un alt factor care determin particulariti ale instruciei i educaiei este reprezentat de procesul de compensare i educare-reeducare.

Educaia fizic are un rol important n procesul instructiv de reintegrare social.

Demutizarea se poate realiza prin gimnastic ritmic asociat cu vorbirea; recuperarea deficienelor fizice prin gimnastic terapeutic, iar dezvoltarea psihomotric (obiecti principal i n coala de mas) prin activitile fizice i sportive.

Pentru o intervenie oportun i efeicient prin formele de manifestare ale exerciiului fizic este necesar cunoaterea caracteristicilor morfofuncionale, psihomotrice i psihice ale acestei categorii de copii cu nevoi speciale. La copii mici surdomui, n grdin nvaarea vorbirii ncepe prin exerciii fizice. (Csanyi,1977)

Educaie fizic i sportiv urmrete cu prioritate realizarea obiectivelor:

asigurarea sntii i dezvoltarea corect a organismului, perfecionarea abilitilor motrice pentru o bun integrare n activitate;

nsuirea de ctre elevi a bazelor micrii pentru educarea calitilor motrice i a deprinderilor motrice de baz i utilitar aplicative;

educarea deprinderilor i obinuinelor de igien;

educarea (cu prioritate) a acelor componente ale psihomotricitii la care aceast categorie de elevi sunt deficitari.

De asemenea, se va urmri formarea inutei corecte; educarea respiraiei; dezvoltarea musculaturii generale a corpului; dezvoltarea capacitii de coordonare i a simului ritmului, implicit de echilibrului.

n colile speciale de surdomui educaia fizic are sarcini mai complexe, dect n coala de mas, care trebiue s contribuie att la procesul de demutizare, ct i la corectarea deficienelor fizice specifice acestei categorii. Aceste sarcini se vor realiza prin:

dezvoltarea aparatului respirator i capacitii pulmonare;

nlturarea complexelor date de surditate i de insuficienta dezvoltare a aparatului vorbiri;

educarea mersului corect i estetic;

dezvoltarea reflexelor pentru o inut corect;

prevenirea i corectarea deficienelor fizice;

dezvoltarea spiritului de observaie, a iniiativei i disciplinei, a perseverenei i punctualitii;

dezvoltarea ncrederii n sine i combaterea timiditii;

dezvoltarea vigorii i rezistenei ntregului corp, n special fora i abilitatea minii, avnd n vedere c majoritatea acestor copii vor exercita meserii manuale i fizice, care cer o mare cheltuial de energie. n coala copiilor cu deficien de auz, copii au dificulti n coordonarea micrilor, care constau n: mers lipit, insuficien n dezvoltarea a organelor respiratorii, dificulti de deplasare i simul echilibrului deficitar.

n predarea exerciiilor fizice se ine seama n permanen de faptul c aceti elevi au o slab dezvoltare a aparatului respirator, au o capacitate redus de a opera cu simboluri. Ei prezint dificultii de deplasare, capacitate de coordonare i simul echilibrului deficitare.

Alturi de aceste obiective dezvoltarea preciziei simurilor, a capacitii de percepere a spaiului i timpului favorizeaz dezvoltarea spiritului de observaie, a iniiativei i imaginaiei copilului surd. Toate aceste sarcini educative de mare nsemntate realizeaz integrarea educaiei fizice n procesul complex al educaiei i instruciei colare.

Lecia de educaie fizic asigur acumularea de ctre elevi a cunotinelor, le formeaz priceperi i deprinderi care i vor ajuta s se dezvolte armonios i s i formeze o vorbire ct mai corect.

n colile speciale lecia constituie o activitate multipl care va exercita influene pe diverse planuri, ea fiind prghia de activitate sistematic pentru pregtirea i formarea elevilor surdomui.

Pentru asigurarea eficienei necesare, lecia de educaie fizic trebuie s mbine sarcinile dezvoltrii fizice cu cele ale demutizrii, prin influene multiple exercitate asupra ntregului ansamblu al aparatului fono-respirator. Coninutul ei trebuie s fie complex, orientat att spre rezolvarea cerinelor de micare specifice vrstei ct i spre stabilizarea i amelioarea deficienelor de natur fizic i de natur spiritual, strns corelate ntre ele. Acest lucru este posibil prin asocierea sarcinilor generale cu cele impuse de deficin i cu ajutorul exerciiilor cu rezolvri polivalente.

n ora de educaie fizic, la copiii cu deficiene de auz, lecia eficient nu suport structuri nepenite, rigide. Este neindicat repetarea ndelungat a acelorai momente sau forme de activitate. Adaptarea leciilor la cerinele speciale ale colii pentru surzi const n folosirea exerciiilor cu influene multiple; aceleai s fie folosite att pentru dezvoltarea fizic general, ct i pentru dezvoltarea muchilor respiratori, pentru dezvoltarea ritmului, a vorbirii i corectarea unor vicii de atitudine corporal.

Una din preocuprile de baz ale leciei trebuie s o constituie gimnastica respiratorie, pentru c o vorbire bun, inteligibil presupune o respiraie corect. n afar corectitudinii actului respirator trebuie avut n vedere creterea amplitudinii micrilor toracice, ntrirea musculaturii abdominale, mrirea ventilaie pulmonare i reglarea contient a actului respirator, intensificnd n mod special expiraia. Exerciiile de respiraie trebuie s se execute metodic pn devin deprinderi.

O sarcin la fel de important este educarea i imprimarea ritmului, care constituie un factor de echilibrare i coordonare ntre sistemul nervos al copilului i manifestrile sale fizice. Acest lucru se impune la elevii surdomui care au micri dezordonate i agitate, au gesturi inutile i mers trit. Problema educaiei ritmului apare ca o necesitate la surdomui, unde colectivul este format din deficieni att fizici ct i organici.

O alt sarcin a leciei este de a-i nva pe copii s mearg corect i economic. Datorit afectrii analizatorului auditiv, mersul acestor elevi este trgnat, trndu-i picioarele.

Pe lng sarcina de a-i nva s mearg corect, profesorul trebuie s formeze la elevi o inut corect. Exerciiile de mers vor fi nsoite de rostirea de vocale i silabe, cuvinte spuse n cadena mersului.

Copilul surd prezint i un echilibru morfo-funcional insuficient, fiind lipsit n mare msur de ajutorul celorlalte simuri. Exerciiile de echilibru ( cu o baz de susinere redus) prezint pentru aceti copii o mare dificultate de coordonare neuromuscular. Scopul exerciiilor de echilibru este i acela de a corecta poziiile vicioase ale capului, gtului i deviaiile coloanei vertebrale. La aceti elevi se va insista asupra exerciiilor care cer un control neuromuscular foarte atent.

tiid c, alturi de deficienele senzoriale aceti copii prezint i deficiene fizice, una din sarcinile leciei const n corectarea i reeducarea funcional a atitudiniilor vicioase, a tulburrilor de cretere, a sechelelor rahitice, tulburrilor aparatului locomotor, ale vorbirii i tulburrilor de motricitate.

Profesorul de educaie fizic, bazndu-se pe cunoaterea caracteristicilor i particularitilor dezvoltrii surodmuilor, are sarcina de a contribui la corectarea i stabilizarea deficienelor acestor elevi, folosind o gam larg de mijloace i metode specifice. Metodele pe care profesorii le folosesc sunt: explicaia i demonstraia. Explicaia trebuie s fie clar, cu faa spre elevi, rostind bine fiecare cuvnt, ca ei s poat citi cuvintele de pe buzele pedagogului.

Este indicat activitatea n aer liber, att pe timp de var, ct i pe timp de iarn, pentru a stimula actul respirator. Aceste execii sunt efectuate pe muzic, iar unele cu pronunare ritmic a unor texte uor de memorat. Profesorul trebuie s urmreasc permanent copiii n timpul nvrii, repetrii, perfecionrii, micrilor, i s corecteze ritmul.

Lecia de educaie fizic la surdomui are caracteristici legate de greutatea de comunicare cu aceti elevi. Astfel, n partea introductiv, pentru captarea ateniei elevilor i realizarea disciplinei se vor folosi semnale vizuale, luminoase, diferite exerciii de mers cu ncetinirea i accelerarea vitezei, mers pe linii trasate pe sol, treceri peste mici obsatcole, jocuri dinamice care nu cer un efort prea mare.

Exerciiile de mers se vor face cu verbalizare, innd cont de faptul c mersul are o influen multipl asupra organismului i n special asupra aparatului respirator. Ritmul necesar va fi dat de profesor prin intermediul semnalelor vizuale. Aceste exerciii nu trebiue s cear o concentrare prea mare copilului i nici explicaii prea multe din partea profesorului. Deficitul respirator al surdomuilor oblig la dozarea cu pruden a efortului, insistnd asupra nvrii respiraiei simultan cu efectuarea exerciiilor.

O atenie deosebit se va acorda formrii inutei corecte , se va urmri inuta elevului nainte, n timpul i dup executarea exerciiilor. Prin folosirea unor plane atractive, diapozitive, elevul va fi contientizat n aa fel nct s resimt nevoia de a-i controla n permanen inuta.

Dup nvarea aciunilor motrice noi, va urma n cardul leciei momentul special pentru dezvoltarea aparatului fono-respirator, se va educa ritmul necesar respiraiei corecte prin folosirea unor jocuri: suflri de mingi de tenis de mas, lumnri, fulgi, moriti de hrtie. Acest gen de exercii va fi ngreunat prin mrirea suprafeei limit de la care sau la care trebuie suflat obiectul, prin nclinarea poziiei, nct elevii s fie obligai s participe la actul respirator u cu diafragmul, muchii intercostali, expiraia fcndu-se prin contracia lent sau rapid a tuturor muchilor care contribuie la expulzarea aerului din plmni. De asemenea, se folosesc exerciii pentru creterea elasticitii cutiei toracice: umplerea baloanelor sau a camerelor de mingi cu aer, reducnd treptat numrul de expiraii necesare umplerii lor, exerciii la spirometru etc. La nceput se folosete suflatul continuu pn la eliminarea aproape total a aerului din plmni, trecnd apoi la expiraii scurte scadate cu eliminarea unei cantiti mari de aer.

Tot n partea introductiv a leciei se va urmri corectarea deficienelor caracteristicie copiilor surdomui. Se vor folosi exerciii pentru formarea deprinderilor motrice de baz, tinnd cont i de tulburrile de coordonare i ritm. Se vor folosi exerciii de aruncri, prinderi, srituri cu trecere peste obstacole, exerciii de crare. O grup important de mijloace o constituie exerciiile de trre ce necesit o baz larg de sprijin i se folosesc pentru corectarea atitudinilor vicioase, a deviaiilor de coloan. Se vor folosi jocuri de imitaie: mers ca pisica, mersul ca ursul, trt pe burt ca arpele. Ele se execut n ritm lent.

O alt problem care apare la surdomui este lipsa echilibrului morfo-funcional, ca o consecin a distrugerii organismului de echilibru n urechea intern Deci aceste exerciii la copiii cu deficine de auz prezint o mare dificultate. Prin educarea acestui simi se pot corecta poziiile vicioase ale capului, gtului, a deviaiilor coloanei vertebrale. La aceti elevi se mai insist asupra exerciiilor care cer un control neuromuscular foarte atent i se vor executa n faa oglinzii, cu autocontrol. Profesorul trebuie s stea n cmpul vizual al elevilor, iar copii vor executa prin imitaie exerciii de balansri, deplasri pe sol, pe linii trasate i apoi pe banca de gimnastic, pe brn, cu i fr obiecte portative. n timpul acestor exerciii trebuie observat i corectat inuta copilului.

Atunci cnd colectivul cu care se lucreaz este format din deficieni fizici i psihici, o problem de baz este educarea ritmului. Pentru elevul surdomut ritmica favorizeaz degajarea n micare, expresia i totodat graia gesturilor de care el are atta nevoie. n exerciiile ritmice este necesar s se includ micri foarte accentuate, bti cu picioarele n pmnt, bti din palme, folosirea unor staii ce produc trepidaii n podeaua slii de sport pentru imprimarea ritmului.

Folosind la maximum primul sistem de semnalizare, copilul surdomut se orienteaz mai bine n mediul nconjurtor, ns la aceast categorie se impune cunoaterea schemei corporale, pentru a putea executa micri degajate i corecte.

O alt grup de exerciii folosite n lecii este cea de corectare a deficienelor fizice. Elevii surdomui prezint atitudini cifotice globale, asimetrii ale corpului sau ale segmentelor sale, atitudini deforate ale ntregului corp, picior plat i altele.

Apar asimetrii datorit aplecrii sau rsucirii corpului spre sursa spre zgomot.

Lecia de cultur de fizic medical folosete mijloace specifice care contribuie la rezolvarea procesului de recuprare, compensare i reeducare a elevilor cu deficiene fizice.

n alegerea mijloacelor folosite n lecii, profesorul trebiue s in cont de particularitile dezvoltrii psihomotrice i de manifestrile psihocomportamentale ale copilului cu deficien auditiv.

Sistemul mijloacelor folosite trebuie s contribuie la realizarea obiectivelor generale i speciale ale educaiei fizice. Astfel vor fi folosite:

exerciii pentru corectarea i educarea inutei corporale;

exerciii pentru educarea respiraiei;

exerciii pentru educarea ritmului;

exerciii pentru dezvoltarea ndemnrii, orientrii spaiale i a echilibrului;

exerciii de mers i alergare combinate cu micri de respiraie;

exerciii, tafete, trasee aplicative cu elemente de mers, alergare, echilibru, transport de greuti;

jocuri de micare i tafete care se cuprind elemente nvate;

mijloace din: gimnastic, jocuri sportive, turism, dans, not, tenis de mas, sporturi de iarn;

mijloace din gimnastica recuperatorie.

Se indic practicarea unor sporturi: atletism, gimnastic la aparate, fotbal, volei, handbal, not, turism, implicit participarea la competiii la toate nivele.

Lecia de educaie fizic dureaz 45 de minute i are aceeai structur ca i n coala de mas, dar se au n vedere anumite aspecte specifice dictate de deficien.

Colectivele de elevi sunt mici ca numr (14-15 elevi) i sunt eterogene sub aspectul achiziiilor motrice i chiar al vrstei.

Ca formaii de lucru se recomand activitatea n cerc, semicerc, linie i coloan de gimnastic.

n activitile de educaie fizic i sport adaptate persoanelor cu deficien de auz se pot utiliza n programele de intervenie o multitudine de activiti menite s compenseze disfuncia prezent i s dezvolte toate laturile personalitii subiecilor, deoarece aceast deficien nu limiteaz drastic capacitatea motric a individului.O prim categorie de mijloace vizeaz dezvoltarea musculaturii fonatoare i toracice a subiecilor, limitat datorit incapacitii de realizare a actului vorbirii, deci putem afirma c exerciiile se vor adresa muchilor respiratori (intercostali, pectorali, diafragm i abdominali). Acestea se vor exersa zilnic, sau o dat la dou zile, timp de 20-30 de minute.

Un studiu mai amnunit a surdomuilor scoate n eviden insuficienele actului respirator. Respiraia lor este lipsit de profunzime, accelerat, coordonarea dintre cele dou faze este slab. Respiraia necorespunztoare ngreuneaz nvarea vorbirii.Exerciii:

din stnd sau aezat cu braele relaxate, aplecarea ndoirea trunchiului cu expiraie forat pe gur i apnee n finalului expirului timp de 3 secunde; readucerea trunchiului la vertical pe inspiraie nazal;

din aezat, cu o mn plasat pe piept i cealalt pe abdomen, inspiraie lent pe nas (ncercnd o curs ct mai ampl a cutiei toracice), apnee timp de ??? secunde i expiraie lent pe gur;

din stnd sau aezat cu minile pe umeri, rotri de coate cu inspiraie i expiraie controlat (pe gur)

doi juctori aezai fa n fa, la 1m distan, vor sufla mingea de pingpong ncercnd s o direcioneze spre o poart improvizat, neavnd voie s se ridice de pe scaun; se urmrete intrarea mingii n poart;

Fiecare juctor st la o mas n faa unei lumnri aprinse; vor ncerca s sting lumnarea suflnd n aceasta, la distane progresive; va ctiga subiectul care stinge lumnarea plasat la cea mai mare distan.

Exerciiile de respiraie n mediul acvatic sunt deosebit de eficiente i distractive i includ: stnd n bazin cu faa n ap, bolborosirea apei; din stnd cu apa pn la nivelul gtului, inspiraie i expiraie profund; suflarea ntr-o minge de ping-pong aflat pe luciul apei i deplasarea acesteia pe o dista specificat.

Pentru persoanele care au un nivel bun al fitness-ului se pot concepe programe pentru dezvoltarea forei prin lucrul cu ncrcturi, punndu-se accent pe dezvoltarea musculaturii membrului superior. n planificarea i dozarea mijloacelor de lucru se vor respecta cerinele metodice impuse de particularitile de vrst, sex, nivel de pregtire.

Vom dezvolta simul echilibrului att la copiii cu deficien, ct i la cei fr deficien, prin utilizarea activitilor axate pe ajustri posturale i contientizare corporal.

Exerciiile pentru dezvoltarea echilibrului static i dinamic se pot desfura pe suprafee stabile i mobile, cum ar fi: mingi mari, plci, bnci de gimnastic aflate n echilibru instabile.

Exerciii:

stnd pe un picior, meninere 10 secunde

srturi pe un picior pe distana de 5 m

srituri alternative de pe un picior pe altul (de pe loc sau cu deplasare)

deplasri pe suprafee nguste aflate la nlimi diferite , cu introducerea progresiv a unor sarcini suplimentare;

pstrarea echilibrului din culcat ventral pe o minge mare (cu asisten din partea profesorului) -5 sec.;

pstrarea unei poziii pe o plac aflat n echilibru instabil (cu micorarea progresiv a punctelor de sprijin) -10 sec.

Gimnastic ritmic. Exerciiile fizice specifice gimnasticii ritmice aduc un beneficiu n planul dezvoltrii psihomotricitii, deoarece acestea asigur contactul copilului cu obiecte diferite i permit cunoaterea rapid a efectului aciunilor motrice. Drept pentru care se recomand practicarea acestor exerciii de ctre copiii cu deficien de auz.

Stucturarea perceptiv-motric n afara reperelor sonore este uurat de experimentarea gesturilor i aciunilor ncrise ntr-un context temporal ( de exemplu aruncarea cu o anumit traiectorie a obiectelor i prinderea lor).

Accentul n instruire trebuie pus pe realizarea urmtoarelor obiective cu caracter general:

structurarea percepiilor;

construirea relaiilor interpersonale:

experimentarea i elaborarea propriilor puncte de referin pentru orientarea spaio-temporal;

gestionarea i creterea capacitii de a aciona autonom;

Astfel vom beneficia la accesul aceleiai registre de competen ca i ale copilului auzitor.La nivel motor, se va urmri:

amelioarea capacitii de a utiliza diverse repere spaiale, de a explora i lrgi spaiul de aciune;

stimularea interesului pentru descoperirea i combinarea unor forme spaiale mai puin obinuite;

creterea implicrii n aciuni motrice, care presupun echilibru variat, asumarea riscului;

amelioarea posibilitilor de aciune motric prin dezvoltarea supleei i structurii gestului motric;

crearea condiiilor de reuit n situaii de instruire percepute iniial complexe i modificarea percepiei asupra acestora.La nivelul comunicrii, profesorul va fi interesat de:

stimularea dorinei copilului de a comunica;

dezvoltarea capacitii de exprimare verbal i corporal;

ncurajarea comunicrii inteniilor i punerea acestora n practic;

nsuirea unor rutine de baz n comunicare ( de exemplu, limbaj de specialitate).

Strategiile didactice vizeaz valorificarea a trei aspecte specifice gimnasticii ritmice (Pechillion, F., Hamard, M.L., 1998)1. Spaiul i obiectele

Copilul va nelege posibilitile de aciune asupra obiectelor i va descoperi noiunile spaiale compatibile i incompatibile cu acestea, prin experienele de instruire. De exemplu, copilul va nelege cum poate modifica forma i dimensiunile unei panglici acionnd asupra ei n plan vertical sau orizonal.2. Expresivitatea.

Situaiile de nvare vor ajuta copilul s treac de la plcerea de a experimenta diferite posibiliti de micare i aciune asupra obiectelor la crearea unor raporturi simbolice cu acestea i , n final, la a comunica un mesaj estetic.3. Stimularea.

n vederea stimulrii plurisenzoriale a copilului se va avea n vedere:

n vederea asigurrii unui feed-back asupra datelor spaiale, temporale i intensitii aciunilor motrice, se va face valorificarea caracterului vibrator i senzorial al obiectelor i suprafeelor; utilizarea diferitelor presiuni ce pot fi exercitate asupra obiectelor i solului prin aciunea minilor i picioarelor sau oricare alt parte a corpului, permite copilului nelegerea raporturilor dintre originea i efectul aciunii sale motrice; utilizarea suprafeelor acoperite cu parchet amplific efectele activitii copilului facilitnd organizarea ritmic a aciunilor motrice;

utilizarea expirului; orice aciune motric presupune angrenarea capacitii respiratorii a copilului; intensitate, durata att a inspirului, ct i a expirului trebuie concentrate cu spaiul i organizarea ritmic a gestului motric pe care l susine; jocuri cu mingea, jocuri de expresivitate: arborele, marea, vntul.

delimitarea spaiului pentru a facilita organizarea spaial a copilului: se va aplica delimitarea spaiului folosind panglic, jaloane.

Jocuri de escalad. Jocurile care pot fi organizate n sala de educaie fizic rezolv o serie de obiective specifice activitilor adaptate, acestea fiind educarea simului responsabilitii, a cooperrii ntre elevi, stimularea activitii autonome.

Proiectarea acestor coninuturi pesupune o serie de modaliti de organizare prin care profesorul va concretiza:

optimizarea conduitei motrice prin diversificarea acesteia-gsirea de soluii n funcie de configuraia traseului stabilit;

responsabilizare n organizarea activitii prin aciuni de gestiune, cooperare i securitate.

perfecionarea modalitilor de explorare a mediului.

La lecia de educaie fizic se pune accent pe folosirea jocurilor care dezvolt simul echilibrului, actul respiraiei, mersul i inuta corect, ritmul i capacitatea de coordonare. Coninutul jocului se stabilete n funcie de scop, determinnd forma jocului. Cele mai multe jocuri de micare se desfoar pe baza de ntreceri i sub form de tafet cu reguli bine precizate, ueori iau forma parcursurilor aplicative cu obstacole. Pot aprea jocuri ca:

Ferete-te de crocodili;

Capcana;

tafet cu ziarul pe cap;

Cine este cel mai tare;

Imitarea;

exerciii, tafete cu ngreuiere, treceri de obstacole;

exerciii la aparate combinate;

traciune mpingeri sub form de lupt.

Aceste lecii trebuie desfurate n mod difereniat n funcie de vrst, sex, nivel de pegtire i chiar particulariti individuale, n cadrul aceleiai grupe. n cadrul orelor activitatea sub form de ntrecere capt un rol primordial, pentru c le stimuleaz interesul pentru practicarea unor sporturi i le dezvolt ncredera n forele propri, dorina de depire i autodepire. Putem spune ca conluzie afirmarea lui Erikson jocul este infantil a abilitii umane de a face fa experienei prin crearea situaiilor model i de a domina realitatea prin experimentare i planificare.Fazele organizrii vor cuprinde:

alegerea partenerului gruparea pe perechi i asumarea unui rol (crtor sau asigurator);

structurarea condiiilor de nvare: profesorul s prezinte dispozitive de lucru, iar elevii s instaleze materialele; totodat profesorul s verifice modul n care acestea sunt securizate, insistnd asupra msurilor de prevenire a accidentelor (amplasarea saltelelor de protecie) i chiar a formrii de deprinderi preventive (nvarea cderilor);

stabilirea sarcinilor motrice, adic precizarea consemnelor, scopului i criteriilor de reuit;

organizarea motric: profesorul s ajute elevul ca acesta s-i organizeze propriul traseu prin: reprezentarea i memorarea aciunilor componente, observarea scopului propus. Astfel, crtorul stabilete traseul, identific poriunile dificile, iar asigurtorul stabilete modul de plasare , astfel nct s-i securizeze partenerul i punctele n care vigilena trebuie crescut.

cu exersarea direct confruntarea proiectului de aciune;

prin evidenierea controlului motric i afectiv specific crtorului i asigurtorului: analiza exersrii;

inversarea rolurilor ntre elevi: crtorul devine asigurtor, iar asigurtorul devine crtor;

bilanul, concluziile leciei.

Rolul profesorului se va manifesta n urmtoarele direcii:

grija de a asigura aciuni variate, evitnd repetiiile i monotonia traseului propus;

stabilirea dificultii traseului n funcie de posibilitile fizice, motrice i congnitive ale elevilor;

elevii vor fi tratai diferit, asfel nct fiecare dintre acetia s parcurg un traseu integral, diferit ca solicitare fizic i varietate de deprinderi necesare ( traseul va avea diferite variante, derivaii);

crearea situaiilor de nvare care presupun explorarea mediului prin mobilizarea resurselor motrice, cognitive i afective ale copiilor (motivarea elevilor prin crearea de situaii responsabilizante, oferirea de informaii prin care elevii s cunoasc mediul, favorizarea alegerii unei strategii i a unui plan de mbuntire a execuiilor viitoare);

n mod progresiv profesorul va complica traseele, va integra obiective noi i va multiplica restriciile n execuia aciunilor motrice; cu toate acestea, situaia propus va rmne operant, n sensul c toi elevii vor trebui s nregistreze un anumit progres.

Urmeaz exemplificarea unor situaii, care pot fi exersate separat sau ansamblate n cadrul unor trasee mai complexe.

A. Mers n echilibru pe o suprafa ngust (banc de gimnastic, brn, scar), situat la nlimi diferite, avnd ca scop parcurgerea integral a distanei, fr ajutorul partenerului (care asigur execuia). Deplasarea se va face nainte, napoi, cu pas adugat i pas normal.

B. Deplasarea lateral la scara fix pe distane progresive, avnd ca scop parcurgerea rapid i coordonat a distanei, fr abandonuri pe parcurs (alunecare, pierderea prizei). Deplasarea se va realiza la nlimi diferite , urmrindu-se concentrarea ateniei pe punctele de sprijin, transferul de greutate a corpului, ncepnd cu membrele inferioare i eliminarea crisprii musculare.

C. Sritur n adncime de pe scara fix, pe o saltea. Subiectul s fie capabil s i controleze corpul n timpul zborului i s realizeze o aterizare supl. n mod progresiv, nlimea i lungimea sriturii vor crete; se poate varia i poziia de plecare (cu faa sau cu spatele la scara fix), insistndu-se pe vizualizarea zonei de aterizare i anticiparea contactului cu solul.

D. Traseul complex poate cuprinde:

1. mers n echilibru pe banca de gimnastic;

2. escalad pe un plan nclinat cu ajutorul unei corzi i cu priza pe spalier;

3. deplasare lateral pe scara fix i coborre pe coard;

4. deplasare n echilibru pe podul maimuei;

5. pas lateral pe scara fix; dezlegarea i apoi legarea unor fulare situate la nlimi diferite, pe trei scri fixe;

6. ntoarcere i sritur n adncime pe saltea.

Comunitatea deficienelor auditivi sprijin ideea organizrii unor competiii speciale destinate lor, n afara celor de tip Special Olympics, deoarece, cel puin n planul fizico-motric ei nu se consider deficitari, ci mai curnd o minoritate cultural i lingvistic. Din acest motiv, nu exist sporturi speciale pentru aceti deficieni, ci doar adoptri minore, care fac reperele auditive, vizibile.

La fiecare patru ani persoanele cu deficiene de auz particip la ediiile de var i iarn ale Jocurilor Mondiale ale Surzilor (Deaflympics), la urmtoarele probe: schi alpin i nordic, hochei de ghea, patinaj vitez, badminton, baschet, ciclism, lupte, tir, fotbal, not, tenis de mas, handbal, tenis de cmp, atletism, volei i polo pe ap.

Regulile utilizate sunt identice cu cele clasice, ns pot surveni unele modificri n vederea amplificrii reperelor vizuale (de exemplu, fluierul arbitrului este dublat de micarea unui steag care semnalizeaz nceputul cursei, n atletism).

n concluzii, activitatea fizic are o importan vital pentru rezultatele pozitive de sntate la persoanele cu dizabilitate. Creterea calitii vieii, prin activiti fizice adaptate se urmrete: creterea capacitii fizice, creterea fitness-ului, creterea ncrederii n sine i creterea plcerii pentru activitatea fizic.

Unul din problemele majore ale deficienei de auz o reprezint dificultile de echilibru. Ca o consecin a deficienei, n afara problemelor de echilibru, mai este i relaia pe care o are copilul cu cei din jur i felul n care se angajeaz n activitate. De aceea, este necesar ca n activitatea cu aceti copii s avem nelegere i rbdare, s-i ajutm s reueasc n ceea ce fac. Reuita n activitate i lauda din partea educatorului, respectiv a profesorului i stimuleaz foarte mult.

Din studii reiese c n practica de educarea i reeducarea a unor deficienie manifestate de copii a ntrit convingerea c se poate lucra cu succes i cu reuite cu copii dac profesorul are un comportament amabil, rbdare i nu renun n caz de nereuit.

Sportul la deficienii auditivi reprezint o modalitate important de afirmare a identitii, facilitnd o punere n valoare a personalitii acestor subieci, fapt greu de realizat n alt context socio-cultural. Definirea pattern-urilor comportamentale sociale ale surzilor se realizeaz i prin intermediul competiiilor sportive caracterizate prin niveluri nalte ale performanei motrice.

12