acupunctura - curs format electronic

76
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA FACULATATEA DE MEDICINĂ CURS DE ACUPUNCTURĂ Format electronic CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ TIMIŞOARA 2006 1

Upload: naturasanatro3240

Post on 11-Aug-2015

413 views

Category:

Documents


54 download

TRANSCRIPT

Page 1: Acupunctura - Curs Format Electronic

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARAFACULATATEA DE MEDICINĂ

CURS DE ACUPUNCTURĂFormat electronic

CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ

TIMIŞOARA 2006

1

Page 2: Acupunctura - Curs Format Electronic

1.NOŢIUNI DE BAZĂ

Rezumatul istoric al datelor transmise până în zilele noastre evidenţiază bazele teoretice ale acupuncturii şi aceste feluri de gândire explică şi justifică metodele medicale chinezeşti. Într-adevăr, toată acupunctura şi terapeuticile sale anexe: moxibustia şi masajul chinezesc, nu pot fi studiate fără a se explica o concepţie particulară despre fiziologia umană şi raporturile sale cu organizarea universului.1.1.Generalităţi

Trei mari principii domină medicina chineză:-omul este studiat în calitate de individ complet -omul răspunde cerului şi pământului (noţiunea de Yin şi Yang)-viaţa omului este guvernată de regula celor Cinci Elemente (noţiunea de concordanţă). 1.Omul văzut în ansamblul său – Medicina chineză studiază omul în ansamblul său psiho-fiziologic, gândurile sale, sentimentele sale şi ansamblul său de celule nereproductive (soma). Ea studiază o fiinţă vie, nu pe plan static şi analitic, ci fiecare organ şi fiecare funcţie în relaţie cu celelalte pe un plan de perpetuă evoluţie şi transformare, ceea ce explică marea sa complexitate.2.Omul cosmic şi teoria lui „Yin” şi „Yang” – Chinezii înfăţişează omul nu numai în ansamblul său, ci şi în mediul său înconjurător, sensibil la diferite climate, la anotimpuri, la razele care acţionează asupra lui, provenind de la Soare, de la Lună sau de la Pământul pe care trăieşte.

Omul este pentru ei un reflex al arhitecturii lumii şi al mişcării universului; „el răspunde cerului şi pământului”. El se află în întregul său corp în partea cea mai intimă a funcţionării sale vitale, supus marilor legi fundamentale: ca orice obiect la suprafaţa Pământului, el este supus influenţelor cosmice şi telurice. Există un simbol în scrierea chineză care reprezintă cerul, pământul şi omul, care se află undeva între cer şi pământ.

Cer

Om

Pământ-

Figura 1De altfel, Yang-ul atrage Yin-ul şi Yin-ul atrage Yang-ul şi această complementaritate binară se regăseşte peste tot.

Ea este în toate ştiinţele: în electricitate (poli pozitivi şi poli negativi ai curentului); în biologie (helioterapia pozitivă şi negativă a vegetalelor); în chimie (baze şi acizi); în cristalografie şi în optică (eviaţii levogire şi dextrogire ale luminii). În univers, Yin-ul şi Yang-ul se aplică anotimpurilor şi ciclurilor nopţilor şi zilelor; la miezul nopţii, Yin-ul este la maximum; în acel moment se naşte Yang-ul care creşte până la amiază când atinge maximum; este ora la care se naşte Yin-ul. Astfel, când creşte Yang-ul, Yin-ul descreşte şi această evoluţie se aplică în mod egal ciclurilor anotimpurilor; primăvara, Yang-ul creşte până vara, epoca maximului său, apoi este naşterea Yin-lui care creşte până la maximul său: iarna. La om corpul este Yin şi sufletul Yang; „corpul său are nevoie de Yin şi Yang, aşa cum pământul are nevoie de apă şi de soare (Neiking-So-Ouen), şi fiziologia sa reflectă Yin-ul şi Yang-ul din univers.Trup – suflet = omul = o dualitate, omul fiind o subtilitate de energii.

Figura 2Omul este un biosistem (fiintă vie=sistem fizic deschis). Caracteristica de bază este antientropia. (entropie = dezordine antientropia sau negentropia= tendinţa de a lupta împotriva dezordinii în sistem)

Chinezii spun ca omul trăieşte in energie ca şi peştele în apă. În Nei Jing sau Tratatul interioarelor, toate noţiunile dezbătute - unele doar menţionate sau clarificate parţial - sunt prezentate ca un schimb de idei între împăratul legendar, Huang Ti şi medicul său. De fapt, pe vremea respectivă, se afirmă tot în tratate, că împăraţii erau foarte buni agricultori, foarte buni filozofi şi chiar medici. De asemenea, au existat dinastii, care probabil că stau la originea răului în transmiterea cu dificultate a noţiunilor de acupunctură, care, pur şi simplu, au strâns aceste manuale, le-au ars, ulterior acestea fiind reconstituite pe baza cunoştinţelor rămase în memoria maeştrilor din vremea respectivă.

"Yin-ul şi Yang-ul sunt legea Universului,Principiul de bază al creaţiei,Mama şi tatăl oricărei transformări,Raţiunea vieţii şi morţii,Palatul inteligenţei.Pentru a vindeca bolile,Este necesar să studiem principiul.Yang-ul concentrat este Cerul,

2

INFORMAŢIE

MATERIE ENERGIE

Page 3: Acupunctura - Curs Format Electronic

Yin-ul concentrat este Pământul.Yin-ul este calm, Yang-ul este impetuos.Yang-ul produce naşterea, Yin-ul produce creşterea.Yang-ul omoară, Yin-ul conservă.Yang-ul transformă energia,Yin-ul crează forma."

Din acest citat, se constată la chinezii din antichitate o capacitate de sinteză dublată de un accentuat spirit de observaţie. Recunoscând existenţa energiei umane, ei se aflau în faţa unei noi şi complicate probleme: de ce alternanţa somnului şi a stării de veghe ? de ce frig şi căldură ? care este diferenţa dintre forţa fizică şi forţa mentală ? ce diferenţă este între materia solidă, lichidă, emanaţiile solare, vânt etc.?

Deşi aparent contrare, fenomenele etichetate Yin sau Yang au fost abordate de chinezii din antichitate prin prisma complementarităţii, pe când europenii de mai târziu au abordat fenomenologia contrariilor prin incompatibilitate: Dumnezeu-Diavol, bine-rău, materie-spirit.Într-un citat celebru, Lao Tse spune: "Omul a luat binele drept bine. Aceasta este obârşia răului". Se remarcă, în această afirmaţie, mugurii unei relativităţi, care nu poate izvorî decât dintr-o unitate fenomenologică.Faţetele aparent contrare ale manifestărilor naturii au fost, pentru chinezi, mărturia unităţii de origine. Considerând că materia nu este decât energie concentrată, iar spiritul materie vaporizată, ei au acceptat unitatea structurală a Universului.Mult mai târziu, Einstein declara: "Teoria relativităţi demonstrează că masa nu are nici o semnificaţie fizică distinctă faţă de energie".

Yin şi Yang, până la urmă, sunt doar etichete, care sunt atribuite aspectelor pereche. Chinezii nu fac o diferenţiere clară de compatibilitate, prin polarizare, ci, în mod armonios, unul decurge din celălalt, mărturie a unităţii de origine şi a unităţii energetice.Această unitate energetică (Yin-ul şi Yang-ul – cele două faţete complementare ale unităţii) prezintă totuşi opoziţii temporare aparente, alternanţe şi oscilaţii în mişcare, manifestate ca sincronism sau succesiune fenomenologică.Lao Tse (secolul 6 înainte de Isus Cristos) a consemnat: “Sus nu este sus decât în raport cu josul, iar jos nu este jos decât în raport cu susul”.Deci extremele au fost denumite Yin şi Yang, în sensul relativităţii şi nu al stării propriu-zise. Orice poate fi la un moment dat Yin sau Yang, doar in raport cu o altă stare, dar nimic nu este absolut Yin sau Yang.În Da Chreng, vol.4, p. 13, se afirmă: "Calea cerului şi a pământului este Yin-ul şi Yang-ul. Aceasta este totul. Pentru corpul uman există de asemenea Yin şi Yang. Aceasta este totul pentru corpul uman. Yin şi Yang reprezintă pivotul şi nodul transformărilor, rădăcina diferenţelor.”

Se revine, în mod constant, aproape obsedant, asupra ideilor de relativitate şi mişcare.Da Chreng, vol. 4, p. 16:"Rădăcina este supremul tot (Tai Qi - Marea Energie). El se distinge în două energii: repausul - Yin, care are inclus ca tezaur mişcarea, care este Yang şi care are Yin inclus ca rădăcină.Rădăcina Yin-ului este Yang-ul ? Atunci există un du-te vin-o fără sfârşit, o transformare şi naştere a tot ceea ce are corp.Rădăcina Yang-ului este Yin-ul ? Atunci există o tezaurizare, care se află la rădăcină, care se transformă, naşte şi iese.Nu putem nega opoziţia repaus-acţiune.Nu putem nega apariţia frig - căldură.,dar, este mai întâi frig şi după aceea cald sau mai întâi cald şi după aceea frig?"Faţetele Yin-ului şi Yang-ului în organismul uman, sunt următoarele:

-Cuplul energie – materie. Yang-ul este energia mentală, sau morală, energia pură, inteligenţa şi conştiinţa. Yin-ul este sângele, materia, instinctele primare şi inconştientul.

-Perechile sau cuplurile de organe din organism. Chinezii împărţeau organele din corpul uman în organe Yang şi organe Yin. Organele Yang se numesc organe atelier, sau organe goale: stomac, vezicula biliară, vezică urinară, intestin subţire, intestin gros, deci organele cavitare. Organele pline (tezaur): cordul, plămânul, splina, ficatul şi rinichiul. Organele cavitare preiau energia din exterior şi o transformă în energie umană. Organele pline controlează, fac să circule şi purifică sângele.

-Cuplul căldură – frig. Yang-ul tinde spre căldură, mai ales căldura externă. Yin-ul tinde spre frig, mai ales spre frig intern.Da Chreng vol III, p. 3:"Când Yang-ul este abundent - căldură extremă. Când Yang-ul este abundent - căldură externă. Când este vid de Yang - frig intern.Când Yin-ul este abundent - frig extrem. Când Yin-ul este abundent - frig intern. Vid de Yin, atunci căldură internă."

-Mişcare – repaus. Yang-ul este activitate, psihic activ, de unde insomnie în caz de exces. Yin-ul este tendinţa la repaus şi somnolenţă în caz de exces.

-Sensibilitate – insensibilitate. Yang-ul dă sensibilitatea; în exces, hipersensibilitate şi durere. Yin-ul dă insensibilitatea. Persoanele cu un fizic dezvoltat, care depun activităţi fizice intense, deţin un prag crescut la emoţii şi durere. Au un exces de Yin.

-Ziua – noaptea. Yang-ul corespunde zilei, soarelui şi verii. În mod normal viaţa, activitatea trebuie să crească în paralel cu soarele şi să decline împreună cu acesta. Yin-ul corespunde nopţii, lunii şi iernii. Normal tendinţa la repaus apare odată cu lăsarea serii şi dispare odată cu răsăritul soarelui. Cei care au exces de Yin îşi prelungesc amorţeala în cursul dimineţii. La extrem, au agravări şi accentuări ale durerilor la mijlocul zilei. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei raportul dintre Yin şi Yang variază.Da Chreng, vol. VI, p. 4: “După miezul nopţii naşte Yang-ul. După miezul zilei naşte Yin-ul. Din zori la miezul zilei este Yang in Yang (yang deplin). De la miezul zilei la crepuscul este Yin în Yang. De la crepuscul la cântatul cocoşului este Yin în Yn (Yin deplin). De la cântatul cocoşului până în zori este Yang în Yin.”

-Suprafaţă – profunzime, interior – exterior Yang-ul este exteriorul, suprafaţa. Feţele postero-externe ale membrelor sunt Yang. Yin-ul este interiorul, profunzimea. Feţele antero-interne ale membrelor sunt Yin. Faţa anterioară a trunchiului este Yin,iar faţa posterioară a trunchiului este Yang. Bărbatul este Yang, în raport cu femeia, care este Yin.

-Stânga – dreapta, sus – jos.Da Chreng, vol. VII, p. 28: “Dreapta este Yang; stângă este Yin. Sus este Yang, jos este Yin”.

-Boli Yang şi boli Yin. Bolile Yang sunt acute, violente ca manifestare, de scurtă durată, localizate mai la suprafaţă. Bolile Yin sunt cronice, îndelungate, profunde.

3

Page 4: Acupunctura - Curs Format Electronic

Originea Yin-ului şi Yang-ului. Admiţând că totul este energie activă sau latentă, chinezii din vechime au căutat originea dublei energii alternante. Da Chreng, vol. XI, p. 11:“Energia Yin se ridică din centrul Pământului. Ea hrăneşte cerealele, energia Yang, energia pură, energia stomacului şi energia originară. Energia Yang se perfectează în afară. Ori, în afară este Cerul. Ea, energia Yang curge în jos şi întră în Pământ, aducând focul în Yin .”Deci există doi poli energetici: Cerul, care este Yang şi Pământul care este Yin. Yang-ul coboară şi hrăneşte Pământul, Yin-ul urcă şi hrăneşte vegetaţia. Energia uşoară a Soarelui şi Cerului se menţine sus, dar şi coboară şi se concretizează în Pământ. Există un schimb continuu între fracţiunea uşoară care devine grea şi invers.

Alternanţa Yin - Yang. Deci, Yin-ul şi Yang-ul fiind fazele unei mişcări neîncetate şi în fiinţa umană energia circulantă trece din Yin în Yang şi din Yang în Yin. Cu alte cuvinte, Yin-ul devine Yang iar, Yang-ul devine Yin. Yang-ul comandă Yin-ul , iar Yin-ul hrăneşte Yang-ul. a).Viscerele corpului uman au fost catalogate de multă vreme de către chinezi în două categorii:-unele cu funcţie de atelier (Fou) sau „măruntaie”: stomac, intestin gros, intestin subţire, vezică biliară, vezică urinară; ele guvernează absorbţia şi triajul alimentelor ca şi eliminarea deşeurilor; funcţia lor este de a produce energie; ele sunt numite Yang;-altele, cu funcţie de tezaur (Tsang) sau „organe”: plămân, ficat, inimă, splină, rinichi; ele au drept funcţie epurarea şi redistribuţia şi se presupune că păstrează şi concentrează energia; ele sunt numite Yin.b)În afară de acestea se mai adaugă la această împărţire Yang şi Yin,- sistemul triplu încălzitor (Trei Focare) care se adaugă grupului atelier;- sistemul stăpân al inimii-sexualitate (Pericard, Vase-Sex), care se adagă grupului tezaur.c)Fiziologia chineză grupează două câte două aceste elemente diferite, realizând şase formaţii funcţionale Yin-Yang de organe şi măruntaie „cuplate”:

Inimă Plamân Ficat Splină RinichiIntestin Intestin Vezica Stomac Vezică

subţire gros biliarăşi patologia răspunde la această bipolaritate – căci boala este dezechilibrul în aces ritm binar – la fel ca diagnosticul şi

terapeutica, care încearcă s-o pună în evidenţă şi să o corijeze.3.Regula celor Cinci Elemente. Ea se integrează strâns consideraţiilor precedente şi pentru a fi bine înţeleasă trebuie să fie reclasată în contextul Chinei antice (nu aşa de îndepărtat de cel al Chinei actuale, de altfel), al Chinei muncii câmpului, a cărei viaţă este ritmată de natură, prin succesiunea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor.

Pentru început, ne vom ocupa de simbolistica energetică a filozofiei antice chineze, care are implicaţii largi în acupunctură, pentru că întreaga lor fiziologie şi fiziopatologie se bazează pe observarea naturii şi a fenomenelor cosmice. Quintesenţa raţionamentului filozofico-energitic al Chinei Antice este redată de Da Chreng,în "Cântecul manipulării acelor":“Calea Cerului şi a Pământului nu este alta decât Yin - Yang. Pentru corpul uman raţionamentul este acelaşi. Yin - Yang este balamaua transformării, temelia umanităţii. Conform raţionamentului Yin - Yang, când există un echilibru al energiei există un echilibru al formei. Dacă energiile nu sunt in echilibru, nici forma nu este în echilibru. În caz contrar, Creatorul nu va putea să fixeze centrul Cerului şi al Pământului, iar oamenilor nu le vor putea fi salvate vieţile. Acesta este motivul pentru care savanţii admiră natura. Atunci de ce se apreciază că practicanţii medicinii sunt spirite înguste? Eu nu sunt inteligent, dar privind transformările, Universul este tot ce poate fi mai grandios, el născând cele 10 000 de fiinţe (toate manifestările vieţii). Naşterea celor 10 000 de fiinţe depinde de circulaţia energiei originare (Yuan Qi). Când energia originală circulă între Cer şi Pământ, între închidere şi deschidere nu există sfârşit. Când ea circulă, acesta este Yin - Yang; când ea se dispersează, acestea sunt cele 5 elemente; când ea pătrunde, acestea sunt cele 4 sezoane, sau anotimpuri; atunci şi numai atunci cele 10 000 de fiinţe iau naştere şi, plecând de aici, cele 10 000 de fiinţe variază. Aceasta este funcţionarea normală a Cerului şi Pământului. Nu este necesar să adăugăm la aceasta admiraţia noastră.”

Lumea imaginilor şi formelor a fost pentru tradiţia orientală suficientă mărturie a unităţii compoziţionale a Universului, a reflectării, rezonanţei şi integrării reciproce a micro - şi macrocosmosului.Gândirea şi practica simbolistică stau la baza accesului spre domeniul invizibil al reglării, transformării şi mutaţiei energetice.Chinezii din antichitate au realizat, cu ajutorul simbolurilor, o sinteză a fenomenologiei cosmice şi terestre. Au plasat Omul în mijlocul acestei fenomenologii, intuind cauzele şi măsura dependenţei faţă de aşa-numita "Cale (Tao) a Cerului şi a Pământului". De respectarea ei depind: pacea, armonia, starea de sănătate şi longevitatea.

Implicaţiile medicale ale unei filozofii cosmologice au fost imediate şi străbat din toate tratatele clasice ale medicinii tradiţionale chineze, iar legea celor 5 elemente sau legea celor 5 mişcări este una dintre multiplele concepte clădite pe acest fundament solid pentru că este etern. Regula generală pare să fie o maximă sinteză a fenomenologiei în concepte cât mai cuprinzătoare, interconectate, cu corespondenţe, atât cosmice, cât şi terestre. Astfel, au apărut noţiunile de Yin şi Yang, veritabile etichete, care exprimă totul, din perspectiva unei relativităţi, care nu devine prizonieră decât punctelor de referinţă de genul pârghiei, care ar putea răsturna, cu un ipotetic punct de sprijin în spaţiul cosmic, Pământul, ca idee, dar niciodată practic. Putem cataloga orice ca Yin şi Yang, dar nimic nu este Yin sau Yang, pentru că totul este în mişcare, totul se transformă.Dar, dacă această mişcare perpetuă nu are opriri, în schimb i se descriu etape, direcţii, amplitudini, caracteristici.

Pornind de la aceste premise, se dovedeşte că acupunctura, care îşi asumă, la rândul ei, ca şi întreaga tradiţie chineză, simbolistica energetică, evoluează pe un teren mişcător. Aceasta nu înseamnă că este mai puţin precisă decât chirurgia sau mai limitată decât biochimia sau fiziologia. În acest context, dificultăţile alegerii şi subtilităţile aplicării tratamentului o definesc ca pe o artă şi, în acelaşi timp, o ştiinţă. Este arta armonizării multiplilor şi submultiplilor, arta integrării bioritmului la ritmul cosmic. Numai în aceste condiţii, ale armoniei, o entitate existenţială poate evolua ca un microcosmos, reproducând, la nesfârşit viaţa, centrul creaţiei.

4

Page 5: Acupunctura - Curs Format Electronic

Conceptele de Yin şi Yang sunt componentele unui " sistem binar " de organizare şi reprezentare a momentelor postcreaţioniste, adică după "sacrificarea Originii ". Menţinerea dualităţii şi simetriei este şi condiţia pentru reîntoarcerea la Origine, mărturie stând cele două jumătăţi simetrice ale corpului. Între aceste două repere efemere, cel de Origine şi cel aparent terminus, viaţa se desfăşoară pe firul spiralat al " pulsaţiei energetice ", la rândul ei o manifestare binară, cu evenimente simetrice, dar inegale. Dacă simetria este dovada originii comune, inegalitatea este rezultatul existenţei excesului sau insuficienţei energetice, adică interferenţa energetică, suma sau diferenţa ambianţelor energetice cosmice şi/sau terestre. În acest mod, apar anotimpurile, a căror expresie biologică sunt: naşterea (primăvara), creşterea (vara), maturitatea (toamna) şi îmbătrânirea (iarna). De aceea, în Nei Jing, capitolul 6 scrie:

" Cerul acoperă, Solul suportă,Între ele se situează creaţia.

Viaţa este Yin Şi, mai precis, Yin în Yin.Dacă ea se manifestă la nivelul Solului,Atunci este Yang în Yin.Singur Yang-ul este activ,Controlat totuşi de Yin.Raporturile lor variază şi, de aceea,Primăvara este naştere,Vara înflorire,Toamna fructul,Iar iarna sămânţa. "

Sunt descrişi "operatori" de reglare a pulsaţiei primare energetice, care să evite mutaţia pe un nivel impropriu vieţii şi, în acelaşi timp, să-i asigure un domeniu al frecvenţei care să inhibe sau să stimuleze transformările aflate la baza dezvoltării armonioase a fiinţei. Cele două faze ale respiraţiei şi pulsaţia cardiacă sunt expresia vie, palpabilă, a pulsaţiei energetice.

Acceptând idea evoluţiei de la simplu la complex, dar afirmând primatul concentrării sau sublimării de la multiplu la unitate (conform principiului stipulat în Tao Te King: " ... singura mişcare a lui Tao este de reîntoarcere ") textele antice afirmă : " Sfinţii înţelepţi, de altădată, au atribuit Cerului numărul 3, iar Pământului numărul 2 şi au numărat, cu ajutorul lor, toate celelalte numere. " Adică, 3 şi 2 devin măsura simbolică a energiei Cerului şi Pământului, având la mijloc Omul, care fiinţează numai dacă le asimilează şi le reflectă periodic, de asemenea pulsatil (adică binar), în funcţie de condiţii. Apare, deci, în tradiţia chineză, o motivaţie a bioritmului, pe când în medicina alopată găsim numai o constatare a lui.Următorul citat reprezintă o admirabilă sinteză a tradiţiei (Nei Jing, cap. 66):

" Cerul poate avea cinci stări diferite,Care se succed, trecând de la una la alta:Frigul, căldura, uscăciunea, umiditateaŞi, în final, vântul.La rândul său, omul posedă cinci organe,Care transformă cele cinci energii cereştiÎn bucurie, furie, tristeţe,Simpatie şi teamă.Se spune că toate acestea se succed ciclicŞi, la sfârşitul fiecărui ciclu,Ca în ultima zi a anului,Un ciclu identic reîncepe.........................................Aceste cicluri în cinci etapeSunt modalităţile cuplului Yin-Yang,Tao, legea Cerului şi a Solului,Marea carte a creaţiei,Tatăl şi mama oricărei transformări,Cauza oricărei morţi şi a oricărei naşteri.În aceasta rezidă Spiritul Universal,Impenetrabil,Prin Care totul naşte şi se transformă,Totul ajunge la maturitate,Totul suferă, obligatoriu, procesul Mutaţiei. "

Deci, anticii descriu:5

5 (3 + 2) stări ale cerului: frig, căldură, uscăciune, umiditate şi vânt; 5 (3 + 2) elemente, mişcări sau dinamisme ale Pământului: Apă, Foc, Metal, Pământ şi Lemn.

5

Page 6: Acupunctura - Curs Format Electronic

6

6 (3x2) energii ale Cerului, momente de exces sau insuficienţă ale Yin-ului şi Yang-ului, descrise ca cei 3 Yin şi cei 3 Yang: Tae Yin, Shao Yin, Jue Yin, Tae Yang, Yang Ming şi Shao Yang.

Astfel, cele 5 dinamisme şi cele 6 energii, devin operatorii reţelei, pe care o găsim etichetată, în texte, ca Jing: reţeaua internă (tratatul Nei Jing), reţeaua transformărilor (tratatul Yi Jing), reţeaua meridianelor sau canalele reţelei ( Jing Luo).

În texte se menţionează 5 puncte ale spaţiului, 5 direcţii, pe care energia Pământului este ordonată, tot aşa cum este ordonată şi energia Cerului, supuse unor legi precise. Aceste direcţii se suprapun punctelor cardinale: Sud, Nord, Est, Vest şi Centrul. Succesiunea ciclică a influenţelor dominante ale energiei specifice fiecărui punct cardinal dă naştere anotimpurilor, care, deşi supuse unor variaţii de intensitate, îşi păstrează caracteristicile, în cazul evoluţiei armonioase a energiilor, adică învăluirea reciprocă şi ritmică a Yin-ului şi Yang-ului, conform simbolului Dao.

Elementul de bază al acestui ritm este ziua de 24 ore, în aşa fel încât submultiplii anului, respectiv multiplii zilei sunt : 1 perioadă de 5 zile formează un climat ; 3 climate formează un Qi (15 zile) ; 6 Qi formează un sezon (90 zile) ; 4 sezoane formează un an (360 zile).

În Nei Jing (cap. 9) găsim :" Există, deci, 5 dinamisme,Care se succed într-un ciclu fără sfârşit..............................................Aceste 5 influxuri se mişcă,Încât fiecare domină un altul,Trecând de la plenitudine la depleţieŞi invers. "

Mecanismul logic al acestui ciclu fără sfârşit, de asemenea după Nei Jing, este " ... principiul dominaţiei " :" Primăvara domină sezonul central,Care domină iarna,Care domină vara,Care domină toamna,Care domină primăvara.Iată legea de dominare între cele 5 elemente,În cadrul sezoanelor,Şi este exact la felPentru energia Organelor energetice. "

Fiecare din aceste perioade ale anului are proprii săi inductori, iar cele 5 dinamisme sau mişcări, simbolizate prin cele 5 elemente, le ordonează.Aceste 5 dinamisme generează 5 influxuri, care se domină reciproc "hrănind" germenii unor influenţe binare, prin 2 cicluri:1.O lege de producţie: ciclul Cheng sau de zămislire care evocă natura, în care lemnul produce focul, focul stimulează pământul, pământul produce metalul minereu, metalul dă naştere apei (explicaţia poate fi în hidrogen, acest gaz cu propietatea metalică -Lavier), şi apa, lemnului; acest ciclu „pentagonal” de producţie constituind ceea ce numim în acupunctură „legea Mamei şi a Fiului”, de unde reiese că:-pentru organele tezaur: inima este mama spinei şi fiul ficatului, splina este mamă a plămânului şi fiu al inimii; plămânul este mama rinichiului şi fiu al splinei, rinichiul este mama ficatului şi fiu al plămânului, ficatul este mama inimii şi fiu al rinichiului;-pentru organele atelier: intestinul subţire este mama stomacului şi fiul vezicii biliare, stomacul este mama intestinului gros şi fiul intestinului subţire,intestinul gros este mama vezicii şi fiul stomacului; vezica este mama vezicii biliare şi fiul intestinului gros, vezica biliară este mama intestinului subţire şi fiul vezicii.Ciclul Cheng se va traduce astfel:-focul va susţine funcţionarea inimii şi vezica biliară, funcţionarea intestinului subţire;-inima, cea a splinei şi pancreasului, şi intestinul subţire cea a stomacului;-splina, cea a plămânilor, şi stomacul cea a intestinului gros;-plămânii cea a rinichilor, şi intestinul gros cea a vezicii;-rinichii cea a ficatului şi vezica cea a vezicii biliare.2.O lege de inhibiţie: ciclul Ko sau de distrugere care va servi drept frână. Se spune că „fiecare element inhibă pe cel care succede fiului său”. Există, deci, în interiorul fiecărui ciclu care trece prin cele Cinci Elemente succesive o altă lege de frânare, care realizează un echilibru intern ce interzice dominaţia unui element în raport cu altul: este „ciclul stelat”: focul opreşte metalul, metalul taie lemnul, lemnul acoperă pământul, pământul absoarbe apa, apa stinge focul.

Ciclul Ko sau distructiv ar putea să se exprime în felul următor:-ficatul bolnav va pune în pericol splina şi pancreasul aşa cum lemnul acoperă pământul, şi vezica biliară va ameninţa stomacul;-splina bolnavă va pune în pericol rinichii aşa cum pământul absoarbe apa, şi stomacul va ameninţa vezica;-rinichii bolnavi vor pune în pericol inima, aşa cum apa stinge focul, şi vezica va ameninţa intestinul subţire.-inima bolnavă va pune în pericol plămânii, aşa cum focul topeşte metalul, şi intestinul subţire va afecta intestinul gros;

6

Page 7: Acupunctura - Curs Format Electronic

-în sfârşit, plămânii bolnavi vor pune în pericol ficatul aşa cum metalul taie lemnul şi intestinul gros va ameninţa vezica biliară.

Figura 3 ciclul de producţie-P (stimulare) :

LemnFoc Pământ Metal Apă Lemn ... ciclul de dominare-D ( inhibare) :

LemnPământApăFoc Metal Lemn ...Toate acestea le regăsim în Om, ca Legea celor cinci elemente sau mişcări, baza fiziologiei acupuncturale chineze. Pentru

antici, ele justifică apariţia a 5 organe şi 6 viscere energetice, integrate organelor anatomice, dar distincte conceptual. Prin apartenenţa la cele 5 mişcări şi 6 energii, organele şi viscerele energetice au fost grupate în 5 loje energetice: Loja Lemn: Ficat (Kan) şi Vezicula biliară (Tan); Loja Foc: Cord (Xin) şi Intestinul subţire (Xiao Chang); Loja Pământ: Splină (Pi) şi Stomac (Wei); Loja Metal: Plămân (Fei) şi Intestinul subţire (Da Chang); Loja Apă: Rinichi (Shen) şi Vezica urinară (Pang Koang).

Transpunând alternanţa ritmurilor observate, perioade de activitate maximă a verii în timpul cărora se fac muncile şi perioada de repaos în timpul iermii, pe plan nictemeral şi sezonier, chinezii au stabilit (noţiune de concordanţă) că naşterea soarelui dimineaţa corespunde primăverii şi estului; culminaţia solară, amiezii şi sudului; apusul, toamnei şi vestului; noaptea, iernii, repaosului şi nordului.Dacă unim, printr-o linie verticală nordul cu sudul, estul cu vestul, constatăm că axa verticală este axa solstiţiilor, axa orizontală este axa echinoxurilor.Dar acest ciclu dinamic nu poate să se învârtească fără un centru fix: şi aceasta, va fi Pământul, un al cincilea dinamism pur de necesitate, care în realitate nu este de sine stătător şi se adaugă celorlalte pentru a constitui sistemul Wou-Hing: cele „ cinci puteri potenţiale” care se înscriu, fiecare, sub rubricile celor „Cinci Elemente”:-foc – simbolul lui Yang suprem şi al verii;-apă – simbolul lui Yin suprem şi al iernii;-lemn – simbolul creşterii şi al primăverii;-metal – semn al îngrămădirii şi al concentraţiei, simbol al muncii (căci el serveşte la făcut unelte) şi al toamnei;-pământ – în sfârşit, simbol pe care-l integrăm în ciclu la sfârşitul verii, referinţă generală conţinând toate elementele.

Pulsaţia este proprietate intrinsecă manifestării Energiei Cosmice şi o regăsim în toate mişcările componentelor binare complementare şi simetrice, dar supuse variaţiilor conjuncturale generatoare de exces sau insuficienţă. În organismul uman, ele sunt armonizate în 2 categorii specifice:

energia Cerului (Yang) : 6 nivele energetice; energia Pământului (Yin): 5 organe energetice

7

Page 8: Acupunctura - Curs Format Electronic

Între ele, informaţia energetică evoluează pe meridianele principale de acupunctură, constituind nivelul Central sau nivelul Om .Se remarcă, deci, o organizare unitară a structurilor energetice ale organismului, pe baza principiilor de mişcare ale Cerului şi Pământului, sub influenţele integratoare ale Cosmosului.Aparent, între 6 şi 5 există o asimetrie şi o neconcordanţă structurală, ivindu-se întrebarea: de ce 6 nivele energetice, reprezentate prin 6 meridiane unitare a câte 2 meridiane principale, şi numai 5 organe energetice (5 organe şi 5 viscere) ? Din texte aflăm : " Cerul înlănţuie prin 6, iar solul produce prin 5 " . Legătura şi simetria între 5 şi 6 este asigurată de energia Focului, al cărui dinamism mutagen este cel mai violent. Anticii "disting" un Foc Imperial şi un Foc Ministerial, primul fiind suveranul, iar cel de al doilea ministrul, care realizează legătura dintre nobil şi vulgar sau, conform simbolisticii extrem-orientale, între împărat şi popor. Focul Ministerial îl regăsim în superfuncţiile Trei Focare (San Jiao) şi Pericard (Xin Bao) (sau Vase-sex sau, încă, Stăpânul Cordului - stăpân în sensul de apărător sau mesager al cordului, care este suveranul).

În concluzie, nivelul central (Om) este cel al meridianelor principale de acupunctură , care prin componentele sale Trei Focare şi Pericard, asigură corespondenţa între 6 şi 5, între energiile externe şi organele energetice, lojele energetice fiind interconectate şi, în acelaşi timp, conectate energiilor externe la nivelul meridianelor unitare, asigurând bazele unei coordonări cu scopul de susţinere a unor funcţii complementare armonizante. Efectul este o rezonanţă continuă cu pulsaţia cosmică, percepută ca bioritm, cu valenţe negentropice.

Găsim o reflectare clinică a inter-relaţiilor dintre cele 6 energii ale Cerului şi cele 5 dinamisme ale Solului, la nivelul pulsurilor radiale, care sunt situate, deloc întâmplător, pe traiectul meridianului Plămânului, în dreptul punctelor de acupunctură P7,P8 şi P9, respectând repartiţia numerică simbolică 3 şi 2, 5 şi 6: meridianul Plămânului are 6 + 5 = 11 puncte; pulsurile radiale au 3 nivele (police, barieră, picior), în dreptul punctelor de acupunctură ale meridianului Plămânului, cu

poziţia următoare:- 6 (3x 2 = 6) punctele P1-6

- 5 (3 + 2 = 5) punctele P7-11

pulsurile radiale sunt situate în dreptul punctelor de acupunctură P7, 8, 9 care împart porţiunea distală a traseului format din 5 puncte de asemenea în 3 şi 2 puncte: 3 puncte (P7, 8, 9 ) şi 2 puncte (P10, 11 ).

Figura 4În faţa unui asemenea aranjament, nu mai trebuie să amintim decât că : " Circulaţia energiei începe la Plămâni ".Pe traiectele meridianelor principale, la membre, sub coate şi genunchi sunt descrise 5 categorii de puncte de

acupunctură, numite generic Shu antice, considerate rezonante la energiile externe, opunând celor 6 energii externe, cele 5 dinamisme interne, ceea ce se confirmă prin repartiţia lor: 5 puncte pe meridianele Yin : Jing-distal, Ying, Shu-Yuann, Jing proximal, He ; 6 puncte pe meridianele Yang : Jing-distal, Ying, Shu, Yuann, Jing proximal, He ;

În figura următoare, sunt prezentate corespondenţele sezoniere şi apartenenţa celor 5 grupe de puncte la lojele energetice :

Figura 5

8

Page 9: Acupunctura - Curs Format Electronic

În tabelul următor sunt sistematizate corespondenţele celor 5 mişcări energetice cu fenomenologia cosmică şi terestră cu implicaţii în teoria şi practica acupuncturii.

Lemn Foc Pământ Metal ApăPuncte

cardinaleEst Sud Centru Vest Nord

Anotimpuri Primăvară Vară Sezon central Toamnă IarnăEnergii Wei Shen Yong Exogene Zong

Stări Vânt Căldură Umiditate Uscăciune FrigOrgane (Zang) Ficat Cord Splină Plămân Rinichi

Viscere(Fu)

Vezicula biliară

Intestin subţire Stomac Intestin gros Vezica urinară

Ţesuturi Muşchi Sânge Ţesut conjunctiv

Piele Os

Savori Acru/acid Amar Dulce Picant SăratSentimente Furie Bucurie Simpatie Tristeţe Teamă

Organe de simţ Ochi Limbă Gură Nas UrecheCulori Verde Roşu Galben Alb Negru

Puncte Su antice-Yin

-YangTingYu

IongKing

Yu-YunnHo

KingTing

HoIong

Planete Jupiter Marte Saturn Venus Mercur

Tabel 11.2. Energia

Toate aceste tentative de explicaţii: legea lui Yin şi a lui Yang, legea celor Cinci Elemente, nu sunt posibile şi coprehensibile decât dacă presupunem existenţa a ceea ce chinezii numesc T’chi (Qi): energia.Conceptul acestei energii, bază a acupuncturii, marchează în mod durabil gândirea medicală a Extremului Orient, în timp ce medicina noastră occidentală rămâne în mod esenţial marcată de noţiunea organică.

În ideograma reprezentând pe T’chi alături de bobul de orez, simbol al hranei venind din pământ, se găseşte termenul de „abur” simbol al energiei impalpabile” venind din cer.T’chi apare ca simbol al forţei, dar este, de asemenea,materia esenţială şi universală comună pentru tot ceea ce există.

Chinezii spun: „totul în univers este constituit de T’chi”. Această teorie se dovedeşte a fi de mare actualitate, pentru că ştiinţa modernă ne învaţă că materia şi energia fac corp comun, sunt unul şi acelaşi lucru şi pot prin urmare să se transforme una în cealaltă, de exemplu: lemnul care arde şi atomul care pierde din volumul său eliberează energie.

De unde, o nouă particularitate a energiei, dinamismul său.1.Energiile cosmice vin de la elementele naturii şi pot fi, după legile pe care le cunoaştem, Yin sau Yang. Energia care se găseşte sus este energia cerului; cea care se găseşte jos este energia Pământului; dar aceste energii nu sunt stabile, ele intercalează, evoluează şi se transformă pentru a crea energiile cosmice: vântul, focul, căldura, umiditatea, uscăciunea, frigul.

Dacă aceste energii ale cerului şi pământului sunt în concordanţă în timp şi spaţiu evoluţia se va face perfect şi va exista producere. Dar, atunci când aceste energii sunt dereglate, desincronizate, ele vor deveni nocive, pentru că fenomenul este anormal. Ele poartă numele de energii perverse (Sie-T’chi).2.Energia omului, în mod simbolic prezentată ca o emanaţie a suflului original, nu este în pofida acestui lucru o entitate metaforică. Ea provine din asocierea:-energiei prenatale zisă energia ancestrală (T sai She yuan t’chi) transmisă ereditar de celulele sexuale, întreţinută de activitatea lor şi purtătoare a tuturor achiziţiilor fizice şi psihointelectuale ale neamului;-energiei respiratorii care îşi are izvorul în atmosferă (sufletul aerian);-energiei alimentare (suflul celor cinci seminţe) elaborată şi conservată de activitatea măruntaielor şi a organelor.

Ea este astfel prezentă la suprafaţa corpului şi în adâncimea ţesuturilor organelor; dar în această energie difuză care scaldă cele mai neînsemnate celule se formează curenţi preferenţiali al căror ansamblu realizează reţeaua circulaţiei energiei (reţea dinamică care în oarecare măsură, ar dubla reţeaua nutriţională a circulaţiei sangvine).

În stare de sănătate energia circulă în aceste traiecte care îi sunt proprii după un ritm imuabil şi după un echilibru diferit prin calităţile sale Yin şi Yang.

Când omul este atacat de o anumită energie perturbatoare datorită, fie a unui deciclaj al energiilor cosmice normale, fie unei tulburări interne fizice sau psihice, corpul său reacţionează prin mobilizarea energiei de veghe, superficiale, defensive, numită Oe (Wei- T’chi), care circulă în carne, în muşchi, în aponevroze. Ea are drept scop să evite pătrunderea energiei „perverse” agresive, în meridiane, apoi în organe. Când agresiunea se prelungeşte, sau în cazul insuficienţei acţiunii energiei Oe, există riscul unor puternice perturbări ale circulaţiei energiei vegetative puternic nutritive, numită energie Yong (Yong T’chi), reacţii pe care le putem apropia, în fiziologia occidentală, de răspunsul eşalonat, în mod progresiv mai sever al centrilor neurovegetativi la diverse agresiuni.

9

Page 10: Acupunctura - Curs Format Electronic

Figura 6Atâta timp cât raportul Yin-Yang se menţine în echilibru, în momentul acestor manifestări, omul se apără, cursul

energiei rămâne regulat, boala nu apare; din contră, orice orice dezechilibru între cei doi termeni va alterna cursul energiei şi va antrena tulburări în raport cu natura Yin şi Yang a funcţionării fiziologice active. Va trebui, pentru vindecare, să restabilim echilibrul rupt, şi pentru aceasta să acţionăm asupra energiei şi, de la caz la caz, asupra punctelor determinate de circuitul său.

Clasificarea energiilor organismuluia. Energii fundamentale (înăscute, imprimă particularităţile de dezvoltare şi funcţionare a organismului)1. Zong Qi (energia ancestrală)2. Shen Qi (energia psihică, psiho-informaţională)b. Energii de întreţinere (dobândite)1. Ying Qi (energia nutritivă, trofică)2. Wei Qi (energia de apărare, defensivă)3. Energia ciclică exogenă (energia de schimb)c. Xue (Sângele, energia structurată)

Figura 7

10

Page 11: Acupunctura - Curs Format Electronic

Figura 81.3. Căile energiei şi punctele chineze1.3.1. Căile

Aceste căi le evocă pe cele ale circulaţiei apei la suprafaţa Pământului. Într-adevăr, aşa cum apa este răspândită pe toată suprafaţa solului după ploaie apoi se concentrează în băltoace, pârâiaşe, pârâuri, râuri, fluvii, lacuri, tot aşa şi energia vitală prezentă, după cum am văzut, în tot corpul omenesc, se canalizează în diferite circuite care ţes o reţea, pe de o parte, între ele însele, pe de altă parte, între ele şi regiunile organice cele mai profunde şi zonele cele mai superficiale ale tegumentelor, circuite pe care le putem clasa actualmente în două serii:-o serie de meridiane principale-o serie de meridiane secundare

Pentru un acupunctor, cunoaşterea meridianelor şi localizarea punctelor de acupunctură este la fel de importantă ca şi anatomia pentru orice medic. Fără aceste cunoştinţe este imposibil să înţelegem circulaţia energiei. Manevrarea vitalităţii organismului depinde de aceasta. Apropo de vitalitatea organismului, japonezul Nokoyama sugerează următoarea imagine: “Boala nu este invazia ci slăbiciunea care atrage invazia”. Astfel suntem determinaţi să tratăm însăşi vitalitatea.

Generic, putem considera că meridianele principale de acupunctură sunt acele trasee de pe suprafaţa corpului pe care se află situate punctele de acupunctură. În ele circulă, pulsează energia specifică unuia dintre organele sau viscerele energetice.Chinezii le mai numesc marile articulaţii energetice, în contrast, dar şi în strânsă legătură cu punctele de acupunctură , denumite, la rândul lor, micile articulaţii energetice sau paznicii frontierelor.

Dacă pentru punctele de acupunctură avem o dovadă aproape materială, ele fiind decelabile palpatoric, în schimb pentru meridianele de acupunctură trebuie să ne bazăm pe cunoştinţele transmise de tradiţia orientală.

George S. de Morant argumentează existenţa prin fapte constatate clinic:1- Dacă un organ este afectat, o anumită serie de puncte şi nu altele devin sensibile, iar aceste puncte sunt dispuse liniar, în

succesiune, pe o anumită zonă a corpului.2- La persoanele hipersensibile, această înşiruire este dureroasă la palpare, uneori atât de dureroasă încât ne înşelăm asupra

amplasamentului punctelor şi suntem tentaţi să confundăm o zonă de meridian cu un punct de acupunctură.3- Cu ocazia înţepării unui punct de acupunctură, persoanele obişnuite să se analizeze, semnalează o senzaţie de-a lungul

traseului meridianului înţepat, descriind-o ca un curent electric, un curent de căldură sau chiar de răceală. Acest ceva greu descriptibil parcurge întotdeauna aceeaşi direcţie.

4- Sensibilitatea traseului meridianului şi a punctelor sale slăbeşte în paralel cu ameliorarea funcţiei organului energetic.În To Tchang (vol.I, pag.9) aceste manifestări sunt rezumate astfel: “Când răul are sediul în organe, meridianul

respectiv devine dureros. Toate acestea vin în acelaşi timp şi se duc în acelaşi timp.”Ideograma chineză folosită încă din cea mai îndepărtată antichitate, pentru a numi ceea ce noi traducem cu termenul

de meridian, este Jing, care are sensurile: reţea ordonată, plasă, cordon, spre care converg sinuozităţi. În ansamblu meridianele sunt desenate prin ideogramele Jing-Mai, unde Mai reprezintă vas, arteră, canal, sau altfel spus, reţea de vase.

11

Page 12: Acupunctura - Curs Format Electronic

Sesizăm şi aici dualitatea sau polarizarea energie – materie. Termenul de reţea, plasă are valenţe de constrângere într-o ordine, pe când vasul este mai material cu sensul deîntâlneşte şi denumirea Jing Luo, unde Luo introduce subtilitatea altui sens: Luo este acţiunea de a prinde cu o plasă, plasăcare nu este alta decât Jing-ul (reţeaua meridianelor).

Clasificarea meridianelor energetice şi principalele caracteristiciA. Meridianele principale (12x2) )* P –IG-S-SP-C- IS-V-R- VS- TF- VB-F*: circulă sângele arterial (meridianele Yang) şi

cel venos (meridianele Yin), având un maxim cirvulator întru-n interva de 2 oreB. Meridianele secundarea. Meridianele tendino-musculare(12x2): acţiune asupra muşchilorb. Meridianele Lo Mai: sisteme complexe de conexiuni energetice alcătuite din 3 categorii de vase1. vasele Lo Mai longitudinale: circulaţia limfatică2. vasele Lo Mai transversale: anastomoza arterio-venoasă3. meridianele Fo Lo, Sun Lo, Xue Lo: primele două vehiculează Qi (Yang) şi ultimul Sânge (Yin)c. Meridianele Distincte (divergente, de control central): acţiune neuralăd. Meridianele Extraordinare: transportă energia ancestrală Zong Qi din regiunea pelviană, unde aceasta este depozitată, către

diferitele părţi ale corpului şi, în special, către “organele curioase” (“vicerele curioase”:uter, creer, măduvă-sistem hematopoetic, os-sistem hidroelectrolitic şi mineral, bilă) , fiind ca nişte lacuri energetice în care vin să se verse, ca nişte fluvii, meridianele principale (apare o mişcare energetică de tip flux-reflux); totodată energia lor traversează şi spaţiile dintre meridiane, constituind energia interstiţială (intermediară, de rezervă)

1. Du Mai (Vasul Guvernor)2. Ren Mai (Vasul Concepţie)3. Dai Mai (Meridianul Centură)4. Chong Mai (Marea celor 12 meridiane)5. Yin Qiao Mai (Vasul forţei şi mişcării)6. Yang Qiao Mai (Vasul accelerator Yang)7. Yin Wei Mai (Vasul Yin de legătură)8. Yang Wei Mai (Vasul Yang de legătură)

Tabel 2Caracteristici1.Meridianele principale sau „King”. În număr de douăsprezece, ele constituie pivotul acupuncturii şi descrierea lor a fost motivată de cunoaşterea topografiei punctelor cutanate ale căror calităţi deosebite au fost apreciate încă de la origini.

12

Page 13: Acupunctura - Curs Format Electronic

Tabel 3Dispuse simetric în raport cu axul sagital al corpului, ele parcurg capul, trunchiul, abdomenul şi membrele, când pe partea anterioară a corpului, când pe partea posterioară, formând un sistema de circulaţie închis. Fiecare prezintă traiectul său propriu, orarul său energetic determinat, şi corespunde unui organ, unor anume viscere sau unei funcţii al cărei nume îl poartă:

- meridianele care au drept corespondent cinci organe, fiind ca şi acestea de natură Yin, sunt:meridiane de ficat, plămâni, inimă, splină,şi pancreas, rinichi.

- meridianele corespunzând celor cinci viscere, fiin ca şi acestea de natură Yang, sunt meridianele: stomac, intestin subţire, vezcă biliară, intestin gros, vezică;

- meridianele corespunzând celor două funcţii speciale sunt meridianul: „dominant al inimii” (instinctelor), sexualitate, de natură Yin, şi meridianul „triplu încălzitor” de natură Yang.

Figura 9În aceste traiecte circulaţia energiei se efectuează urmând un orar imuabil.- în cele douăzeci şi patru de ore ea evoluază într-o progresie invariabil centrifugă apoi centripetă între corp şi membre

(de cincizeci de ori parcursul total).

13

Page 14: Acupunctura - Curs Format Electronic

- În acelaşi timp, ea suportă, din două în două ore variaţia fluxului său care la fiecare meridian acordă o perioadă de activitate maximă şi această perioadă de plenitudine care corespunde orelor la care se situează de preferinţă manifestările patologic inerente funcţionării de bază a acestui meridian (noi cunoaştem toate crizele hepato-veziculare din timpul nopţii, criza de astm din zori, manifestările cardio-vasculare de la amiază şi seara) condiţionează de asemenea pe cea a celor mai bune răspunsuti la terapeutica prin ace.

În acelaşi timp, supusă legii alternanţei universale, ea suportă, din patru în patru ore, o mutaţie Yin-Yang sau Yang-Yin.Astfel, în rezumat, energia:

-Yin: de la 1h la 5h este în plenitudine; de la 1h la 3h este în meridianul: Ficat de la 3h la 5h este în meridianul: Plămân-Yang: de la 5h la 9h este în plenitudine

de la 5h la 7h este în meridianul: Intestin grosde la 7h la 9h este în meridianul:Stomac

-Yin: de la 9h la 13h este în plenitudinede la 9h la 11h în meridianul: Splină – Pancreasde la 11h la 13h în meridianul: Inimă

-Yang: de la 13h la 17h este în plenitudinede la 13h la 15h în meridianul: Intestin subţirede la 15h la 17h în meridianul: Vezică

-Yin: de la 17h la 21h este în plenitudinede la 17h la 19 în meridianul: Rinichide la 19h la 21h în meridianul: Sexualitate

-Yang: de la 21h la 1h este în plenitudinede la 21h la 23h în meridianul: Triplu (pre)încălzitorde la 23h la 1h în meridianul: Vezică biliară.De-abia în momentul naşterii, energia, care, în cursul vieţii embrionare, a trebuit să urmeze linia de forţă ale

dezvoltării organelor, sistemelor şi aparatelor senzoriale, trasând, astfel, cei doisprezece vectori ai săi şi şi-a luat elementele din energia maternă îşi capătă, o dată cu primul strigăt şi prima respitaţei toată autonomia sa în meridianul plămânului.

Din acest moment, periplul energiei împrumutate succesiv fiecare din meridianele legate de următorul printr-o anastomoză: .. P IG E RP C Ig V R MSC TR VB F … şi, şi aici, ca în ciclul celor Cinci Elemente, dar într-o ordine diferită, un meridian este mama celui care urmează şi fiul celui care îl precede.a). Meridianul „Yin” al plămânului; „Cheou-Tae-Yin” (purtător de 11 puncte):-începe în centrul stomacului-traversează diafragma-intră în plămâ, trahee, gât şi coboară ăe faţa anterioară a subsoarei, pentru a ieşi la suprafaţa cutanată în punctul său nr.1: P1;-trece apoi pe faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (punctul P 6);-merge pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului apoi în gutiera radială (punctele P7,P8,P9) şi se termină în unghiul intern al degetului mic (punctul P11).

Fluxul energetic venind din meridianul ficatului care îl precede în ciclu i-a parvenit în primul său punct şi un vas plecat din al şaptelea punct către index stabileşte comunicarea cu meridianul Yang cuplat: meridianul intestinului gros care îl urmează.b). Meridianul „Yang” al intestinului gros: „Cheou-Yang-Ming” (purtător a 20 de puncte):-începe în unghiul exterior al indexului, de partea degetului mic (punctul IG1);-urmează marginea superior-externă a degetului, ajunge la încheietura mâinii (punctele IG4 şi 5)-merge de-a lungul feţei posterioare a radius-ului, ajunge la cot (punctul IG11)-trece la faţa anterioară a umărului (punctele IG14 şi IG15)-apoi la marginea postero-superioară a articulaţiei (punctul IG16), de unde o ramură trece pe faţa antero-laterală a gâtului (punctele IG17 şi 18) pentru a-şi încheia drumul pe faţă la extremitatea pliului naso-genian (punctul IG20)-în timp ce o altă ramură pătrunde în profunzime în scobitura sus-claviculară, pentru a ajunge la plămân şi la intestinul gros.

Fluxul energetic venind din meridianul plămînului parvine în al patrulea punct şi un vas plecat de la punctul douăzeci stabileşte comunicaţia cu meridianul stomacului care îl urmează.c). Meridianul „Yang” al stomacului: „Tsout-Yang-Ming” (purtător a 45 de puncte):-începe pe frontal cu o lăţime de un deget în urmă şi patru deasupra unghiului extern al orbitei (punctul S1)-coboară înaintea tragusului (punctul S2) apoi către unghiul maxilarului inferior (punctul S3)-urcă din nou în mijlocul rabordului inferior al orbitei (punctul S4)-trece la un lat de deget în spatele extemităţii pliului naso-genian (punctul S6), apoi, în afara colţurilor gurii (punctul S7), apoi coboară pe partea antero-laterală a gâtului până la baza sa (punctul S11-S12), coboară trecând prin mamelon (punctul S17), până în regiunea inghinală (punctul S30), pentru ca, apoi să coboare pe coapsă, pe faţa antero-laterală a genunchiului şi a gambei (punctul S36), la marginea externă a tibiei, ajunge la faţa dorsală a piciorului (punctul S42), şi atinge unghiul ungveal extern al celui de-al doilea deget de la picior (punctul S45).

Un vas pleacă din punctul S3 şi intră în gât; un altul pleacă din S12 şi se înfundă adânc către stomac şi splină.Fluxul energetic venind din meridianul intestinului gros parvine în primul său punct şi un vas plecat din al patruzeci şi

doilea punct către faţa dorsală a piciorului stabileşte comunicaţia cu meridianul splinei care-i urmează.d). Meridianul „Yin” al splinei şi splină- pancreas: „Tsou-Tae-Yin”(purtător a 21 de puncte, punctele SP ):

14

Page 15: Acupunctura - Curs Format Electronic

-începe în unghiul ungveal intern al degetului mare de la picior (1 splină), apoi trece în mod succesiv la articulaţia metarso-falangiană a degetului mare, înaintea maleolei interne (a tibiei) în punctul SP5)-pe faţa internă a gambei (punctele SP 6,7,8,9) -pe coapsă şi în regiunea inghinală (punctul SP 13)-pe abdomen, lateral (punctele SP 14, 15)-apoi pe coşul piptului până la al treilea spaţiu intrecostal (punctul SP 20), de unde coboară din nou până la al şaselea spaţiu (punctul SP 21).

O ramură detaşată de SP 16 pătrunde în splină şi stomac la stânga, în pancreas şi stomac la dreapta, urcă în gât şi ajunge la baza limbii.

Fluxul energetic venind din meridianul stomacului, parvine în primul său punct şi un vas plecat din punctul douăzeci şi unu stabileşte comunicarea cu meridianul inimii car îi urmează.

Figura 10

15

Page 16: Acupunctura - Curs Format Electronic

Figura 11

e). Meridianul „Yin” al inimii: „Cheou-Chao-Yin” purtător a nouă puncte:-începe în mijlocul inimii-îşi detaşează repede un vas care coboară de-a lungul diafragmei şi intră în intestinul subţire, şi un vas care urcă spre gât şi spre ochi-apoi, întâlnind plămânul, apare la subsuoară (punctul C1)-coboară, apoi de-a lungul feţei interne a braţului, din cuta făcută de cot (punctul C3), din antebraţ până la încheietura mâinii (punctul C7) şi prin palma mâinii, ajune la extremitatea auriculară alături de inelar (punctul C9)

Fluxul energetic venind din meridianul splinei ajunge din primul său punct şi un vas scurt plecat din punctul nouă stabileşte comunicaţia cu meridianul intestinului subţire care îi urmează.f). Meridianul „Yang” al intestinului subţire: „Cheou-Tae-Yang” (purtător a 19 puncte):-începe în unghiul ungveal al auricularului (punctul IS 1)-merge de-a lungul marginii interne a mâinii până la încheietura mâinii-ajunge la cot în gutiere cubitală (punctul IS 8)-merge de-a lungul părţii postero-interne a braţului-trece la partea posterioară a articulaţiei umărului (punctul IS 11, 12, 13)-trimite un vas care coboară în scobitura sus-claviculară şi alunecă direct în viscere (adică intestinul subţire) în sfârşit, urcă la gât în unghiul maxilarului inferior (punctul IS 17), la obraz, la nu’ivelul arcadei zigomatice (punctul IS 18) şi se tremină înaintea urechii (la punctul IS 29).

Fluxul energeic venind din meridianul inimii ajunge în primul punct şi un vas plecat din al optsprezecelea punct stabileşte comunicarea cu medianul vezicii, care îi urmează.

16

Page 17: Acupunctura - Curs Format Electronic

Figura 12

g). Meridianul „Yang” al vezicii: „Tsou-Tac-Yang” (purtător a 67 puncte)-învepe în unghiul interior al ochiului (V 1)-urcă spre frunte apoi spre craniu (punctele V 4 către 9); pe o linie para-medială şi ajunge la ceafă (punctul V 10) unde se împarte în două ramuri:

-o ramură internă care, după ce a atins un vas secundar meridian, vasul director în punctul 14, merge de-a lungul apofizei spinale cervicale la distanţă de două laturi de deget de linia mediană, pentru a coborî vertical, plecând de la punctul V 11 situat între apofizele transversale ale primei şi celei de-a doua vertebre dorsale, la încă două laturi de deget de linia mediană, şi pentru a ajunge pe faţa posteroară a fesei şi a coapsei, apoi pentru a ajinge la cuta subfesiană; ramură foarte importantă pe care sunt situate punctele „Yu” metamerice ale spatelui care corespund tuturor funcţiilor organice

-o ramură externă care coboară pe un traiect în mod sensibil paralel la patru laturi de deget de la linia mediană, în întâmpinarea precedentei în mijlocul brazdei subfesiere (punctul V 50) merge de-a lungul feţei posterioare a genunchiului (punctul V 54), şi a gambei cu importantul V 58 în decalaj pe partea laterală, trece prin spatele maleolei externe a piciorului (punctele V 62 până la 65) şi se termină în spatele şi în afara unghiului ungveal extern al celui de-al cincilea deget mic (punctul V 67).

O ramură detaşată din punctul V 7 porneşte către creier. O a doua ramură detaşată din punctul V 23 ajunge la rinichi, apoi la vezică.

Fluxul energetic venind din meridianul intestinului subţire ajunge în punctul unu şi un vas plecat din punctul şaizeci şi şapte stabileşte comunicaţia, în mijlocul plantei piciorului, între picior şi meridianul rinichiului care-i urmează.h). Meridianul „Yin” al rinichiului: Tsou-Chao-Yin (purtătorul a 27 de puncte):-începe la mijlocul plantei piciorului (punctul R 1)-ajunge la marginea internă a piciorului-urcă în spatele maleolei interne (punctul R 6) -face o buclă între maleola internă şi tendonul lui Achile (punctele R 3, 4, 5)-urmează marginea internă a tibiei (punctul R 7)-ajunge la extremitatea internă a cutiei genunchiului (punctul R 10)-ajunge prin faţa postero-internă a coapsei, la pubis (punctul R 11), la faţa anterioară a abdomenului (punctul R 12 până la R21), apoi la faţa anterioară a toracelui (punctul R 22 până la R 27)

Din el se desprind, între puctele 11 şi 27:-un vas mergând de la perineu la vezică şi la rinichi-un vas mergând la ficat-un vas ajungând la gât şi la rădăcina limbii-un vas mergând la inimă.

Fluxul energetic venind de la meridicanul vezicii parvine în punctul său prim şi un vas plecat din al douăzeci şi doilea punct al său stabileşte comunicaţia cu meridianul „stăpânil inimii” care îi urmează.

17

Page 18: Acupunctura - Curs Format Electronic

Figura 13i). Meridianul Yin al stăpânului inimii: sexualitatea Cheou-Tsiue-Yin (purtător a 9 puncte):-începe în mijlocul pieptului-urmează al patrulea spaţiu inercostal şi răsare pe marginea superioară a coastei a cincea la un lat de deget în afara mamelonului (punctul VS 1)-ajunge la subsoară şi merge de-a lungul feţei interne a braţului între meridianul plămânului şi cel al inimii-ajunge la cot (punctul VS 3)-la încheietura mâinii (punctele VS 6, 7)-la mijlocul palmei mâinii (punctul VS 8)-se termină la extremitatea mediusului, unghiului ungveal extern în partea radiusului (punctul VS 9).

Fluxul energetic venind din meridianul rinichilor vine în punctul său prim şi un vas plecat din palma mâinii în punctul său opt ajunge la extremitatea inelarului pentru a stabili comunicaţia cu meridianul triplului încălzitor care îi urmează.j). Meridianul Yang al triplului încălzitor Cheou-Chao-Yang (purtător a 23 de puncte):-începe în unghiu ungveal intern al inelarului alături de degetul cel mic (punctul TF 1)-trece pe spatele mâinii şi a încheieturii, merge de-a lungul antebraţului între cubitus şi radius, până la cot (punctul TF 10)-apoi pe faţa posterioară a braţului ajunge la umăr (punctele TF 14 şi 15)-coboară în scobitura supraclaviculară-trimite un vas care pătrunde în pipt şi se leagă de meridianul dominant al inimii-apoi trece prin spatele cefei, înconjoară urechea (punctele TR(I) 17, 18, 19, 20)-ajunge la tâmplă puţin deasupra şi în spatele extremităţii externe a sprâncenei (punctul TF 21) pentru a se termina la baza tragusului (punctul TF 22), în scobitura superioară (punctul TF 23), în scobitura inferioară TF 23).

Fluxul energetic venind din meridianul „stăpânul inimii” parvine în punctul său prim şi un vas scurt plecat din al douăzeci şi treilea punct al său strabileşte comunicaţia cu meridianul vezicii biliare care îi urmează.

18

Page 19: Acupunctura - Curs Format Electronic

Figura 14k). Meridianul Yang al vezicii biliare: Tsou-Chao-Yang (purtător a 44 de puncte):-începe în unghiul extern al ochiului (punctul VB 1)-ajunge în faţa urechii, apoi în regiunea temporală descriind mai multe curbe (punctele VB 2 până la 11), urmează partea laterală a craniului în afara medianului vezicii, ceafa (punct VB 20), ajunge pe faţa laterală a gâtului (punct VB 21)-trimite un vas în scobitura supraclaviculară care ajunge la ficat şi la vezica biliară-trece, apoi la subsuoară (punct VB 22) şi coboară pe faţa laterală a abdomenului până la şold (punct VB 30)-pe faţa laterală exterioară a coapsei, de la genunchi (punct VB 34), de la gambă (punct VB 37, 38) şi ajunge la laba piciorului şi la al patrulea deget de la picioare (punctul VB 44) unde se termină.Fluxul energetic care vine din meridianul triplului încălzitor soseşte în punctul său nr.1 şi un as plecat din punctul patruzeci şiunu stabileşte comunicaţia cu meridianul ficatului care îi urmează.

Figura 15

l). Meridianul Yin al ficatului: Tsou-Tsiue-Yin (purtător a 14 puncte):-începe în unghiul ungveal extern al degetului mare-merge de-a lungul feţei dorsale a piciorului până la gleznă (puntul F 4 în mijlocul articulaţiei scafoide cu astragalul)-trece prin faţa internă a gambei (punctele F 5, 6, 7)

19

Page 20: Acupunctura - Curs Format Electronic

-la extremitatea internă a cutei genunchiului (punctul F 8), ajunge la vârful inferior al triunghiului lui scarpa (punctul F12); se încrucişează cu ramura externă a pubisului, merge de-a lungul părţii externe a abdomenului până la extremitatea liberă a celei de-a unsprezecea coaste (punctul F13) şi se termină în torace pe marginea superioară a celei de-a şasea coaste (punctul F14) unde pătrunde în torace şi, în acelaşi timp, trimite un vas care urcă la gât, la ochi, la frunte, şi se termină pe linia mediană către vârful craniului.

Fluxul energetic venind din meridianul vezicii biliare ajunge în punctul doispezece al său şi un vas care pleacă din al patrusprezecelea punct stabileşte comunicaţia cu meridianul plămânilor, pentru a termina ciclul marii circulaţii a energiei.Atunci reîncepe revoluţia, energia nu va înceta să circule decât în momentul morţii, şi se va putea remarca:-Pe de o parte că:

-cele şase meridiane Yin sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor, sensulcirculaţiei energiei fiind centrifug în cele trei mediane Yin ale membrelor inferioare-cele şase meridiane Yang sunt dispuse pe faţa externo sau postero-externă a membrelor, sensul circulaţiei energiei fiind centripet în cele trei meridiane Yang ale membrelor superioare cetrifug în cele trei meridiane Yang ale membrelor inferioare.(Meridianele ale căror traiecte se succedă pe feţele opuse ale fiecăruia din membre sunt chiar cele ale organelor şi funcţiilor Yin.Yang „cuplate” în tabloul corespondenţelor de care sunt legate; din acest motiv sunt numite şi meridiane „cuplate”)

-Pe de altă parte, în revoluţia sa, energia care a străbătut succesiv prin două meridiane Yin apoi prin două meridiane Yang nu-şi face mutaţia specifică decât la extremităţile distale ale acestor vectori: Yin-Yang la nivelul mâinilor, Yang-Yin la nivelul picioarelor.

Proporţia de energie dominantă a fiecăruia va merge, astfel, crescând de la extremitatea sa distală către extremitatea sa proximală (degete către faţă, degete de la piciare cătr torace) unde va atinge maximum de specificitate, Yin la torace, Yang la faţă.

Sensul variaţiei specifice nu este, deci, superpozabil celui al circulaţiei energiei circuitului: în acelaşi sens ca acesta în meridianele Yin ale membrului inferior, ea este de sens contrar în meridianele Yin ale membrului superior şi meridiane Yang ale membrului inferior.-Pe de altă parte, încă, această variaţie în mod rapid progresivă a extremităţilor către cot sau genunchi este afirmată şi practic stabilă îndată ce ajunge la articulaţii.-În sfârşit, trebuie să subliniem că, în acelaşi timp cu acestă noţiune liniară, intervine o noţiune de nivel şi de plan:

-meridianele Yang formează trei planuri superficiale:-Tae Yang (Yang superficial): meridianele intestin subţire – vezică-Chao-Yang (Yang mijlociu): meridianul triplului încălzitor–vezica biliară-Yang-Ming (Yang profund): meridianele intestinului gros – stomacului

-meridianele Yin formează trei planuri profunde:-Tae Yin (Yin superficial): meridianele splină-plămâni-Tsiue Yin (Yin mediu): meridianele ficat-stăpânul inimii-sexualitate-Chao Yin (Yin profund): meridianele rinichi – inimă.

20

Page 21: Acupunctura - Curs Format Electronic

Figura 162. Meridianele secundare. Alături de meridianele principale, singure cunoscute în Europa mult timp, aceste meridiane care au un rol foarte determinant şi a căror existenţă explică, de altfel, în mare parte, fiziologia energetică, fac obiectul studiilor celor mai precise. Formând un adevărat păienjeniş de reţele între meridianele principale pe de o parte, între reţeaua astfel constituită, diferite organe şi straturi de energie Oé şi Yang, pe de altă parte, sunt:-vasele Lo sau Lo Bie-meridianele distincte sau de conexiune sau colaterale-meridianele tendino-musculare-meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinarea). Vasele Lo sau Lo Bie, bilaterale şi simetrice sunt de două feluri: douăsprezece vase Lo longitudinale şi douăsprezece vase Lo transversale, dar punctul lor de origine situat pe fiecare fin meridianele principale este acelaşi pentru cele două varietăţi: este punctul Lo situat pe antebraţ şi pe gambe:P7, IG6, S40, SP4, C5, IS7, V58, R4, VS6, TF5, VB37, F5.-vasele Lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare parte a traiectului lor. Plecând de la punctul „Lo” direcţia lor este ascendentă cu excepţia meridianelor plămânului şi vezicii biliare; ele merg în direcţia viscerelor corespunzătoare şi adesea cuplate, ajungându-le sau oprindu-se mai înainte, sau pe masivul facial sau pe craniu, torace, abdomen, extremităţi.-vasele Lo transversale sunt vase scurte care pun în comunicaţie două meridiane principale cuplate la extremităţile lor distale; plecate din punctul Lo de la un meridian Yin sau Yang, ele merg (şi prin aceasta se deosebesc foarte mult de vasele longitudinale) mereu către un alt meridian: meridianul cuplat de natură opusă pe care ele îl întâlnusc într-un punct al acestuia, mereu acelaşi: punctul Yin. Traiectele lor respective sunt, deci: P7IG4; IG6P2; S40SP3; SP4S42; C5IS4; IS7C7; V58R3; R4V64; VS6TF4; TF5VS7; VB37F3; F5VB40-vasele Lo li se adaugă trei vase numite de asemenea Lo, care prin anatomo-fiziologia lor se apropie mai ales de vasele longitudinale; două aparţin nu unor meridiane principale, ci a două alte meridiane secundare foarte importante: meridianul Tou-Mo şi Jen-Mo (vas „dominant” şi vas „concepţie”), şi noi le vom descrie cu acestea; unul aparţine meridianului splinei: marele Lo al splinei, care se desprinde din punctul SP 21 şi, dispersându-se imediat în multiple ramuri în toate direcţiile, intră în raport cu toate celelalte Lo.b). Meridianele distincte formează de asemenea ca o reţea de comunicaţie între meridianele principale. Căi de unire cu traiecte lungi, ele se nasc ca vasele Lo ale meridianelor cuplate, dar se desprind la nivelul marilor articulaţii: centură scapulară, şold –genunchi, alunecă spre viscerele corespunzătoare meridianului lor de origine, dar le ating într-un mod mai puţin profund, se spune că ele „ling” organul sau viscerele.

Ele urcă apoi către gât, către masivul facial, ceafă şi craniu, unde vasele distincte de origine Yin şi vasele distincte de origine Yang se unesc pentru a se vărsa în meridianele principale Yang. Topografia lor dă de gândit, pe de o parte pentru că sunt importante purtătoare de energie Oé de alertă şi de apărare, pe de altă parte, pentru că prin inermediul lor, se explică acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale ale căror traiecte nu ating regiunile interesate.c). Meridianele tendino-musculare, vase, ca şi precedentele, foarte lungi, cu o zonă de impact mai mare decât zona peri-articulară a vaselor distincte, drenează ca şi ele energia superficială defensivă a corpului, răspândită în piele, tendoane şi muşchi. Ele debutează la extremităţile celor patru membre la punctul Su cel mai distal al meridianelor principale situat pe degetele de la măini şi de la picioare: punctul Ting. Nepătrunzând deloc în profunzime, ele acoperă traiectele meridianelor principale cu o reţea subţire care adună pe tot parcursul său energia superficială a regiunilor pe care le traversează şi atinge în puncte numite „puncte de inserţie” articulaţiile pe care le întâlneşte, şi, în sfârşit, se reunesc în extremităţile lor proximale:-pentru cele trei meridiane Yang ale mâinii pe faţa laterală a craniului în zona VB 13-pentru cele trei meridiane Yang ale piciorului, al feţei la nivelul apofizei zigomatice în zona punctului IG 18-pentru cele trei meridiane Yin ale mâinii, pe feţele laterale ale toracelui în regiunea VB 22-pentru cele trei meridiane Yin ale piciorului în regiunea genito-pubiană din punctul VC 3.

21

Page 22: Acupunctura - Curs Format Electronic

Prin topografia lor superficială, aceste meridiane sunt evident, prin epidermă, drumuri de penetraţie a energiei perverse, dar ele sunt de asemenea elementele care îi formează baraj şi dau adesea primele semne de alarmă care permit o acţiune terapeutică imediată în general uşoară.d). Meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare îşi datorează numele unei erori de traducere a termenului extraordinar care semnifică simplu un meridian diferit de vase obişnuite: meridianele principale.

Două din aceste meridiane sunt mediane şi au un traiect propriu; sunt Tou-Mo sau vasul dominant(guvernor) situat pe linia mediană a spatelui, Jen-Mo, sau vasul concepţie situat pe partea anterioară a corpului. Celelalte se situează fie în Yin fie în Yang şi îşi împrumută traiectele de la câteva din meridianele principale; acestea sunt: Tchong-Mo, Tae-Mo, Yin-Oé, Yang-Oé,Yin-Kèo, Yang –Kèo.

Sunt vase foarte importante: pe de-o parte, din punctul de vedere al originii lor sau a traiectelor lor ele transportă în tot organismul cea mai mare parte a energiei ancestrale, pe de altă parte, ele joacă rol de rezervoare care captează preaplinul energiei când este în exces şi îl cedează când acesta devine insuficient.

Numele lor explică funcţia lor.-Ton-Mo(vasul guvernor) al cărui nume semnifică „a comanda”, „a domina”, prezintă 27 puncte proprii. Născut în profunzimea rinichiului Yang al chinezilor (glanda suprareanală), el merge la perineu pentru a atinge în mod superficial punctul său de emergenţă cutanată punctul VG 1, tocmai înaintea vârfului coccisului, pentru a urma, apoi, într-un traiect ascendent linia mediană posterioară a coccisului în vârful craniului: punctele VG2 - VG20 şi pentru a coborî în sfârşit pe linia mediană a feţei până pe gingia superioară: punctul VG 27 între rădăcinile incişivilor mediani.

El comportă: pe de o parte un vas numit: Lo, bilateral, dar care nu are funcţia regulatoare inter-meridiane a adevăratelor vase Lo; el se detaşează de punctul VG 1, trimite ramuri către ceafă, cap şi craniu, către meridianele secundare ale splinei şi stomacului şi către teritoriile energetice genito-urinare; pe de altă parte, numeroase anastomoze care drenează către el energia yang şi Oè a celor trei Yang: el este marea tuturor Yang-urilor (punctul VG 1 este umit punctul Lo general al lui Yang, punctele VG 13 şi 19: puncte centre de unire a lui Yang) şi vase de comunicaţie cu Jen-Mo simetricul său pe faţa anterioară a corpului. Punctul său cheie este punctul IS 3.-Jen-Mo sau vasul concepţie prezintă 24 de puncte proprii. Provenind ca şi vasul dominant din rinichiul Yang , el îşi are punctul de emergenţă cutanată în punctul VC 1 la perineu pe linia mediană, la începutul testiculelor la bărbat şi la comisura (încheietura) vulvară posterioară la femeie. El urmează apoi, ca şi Tou-Mo, dar pe linia mediană a corpului un traiect ascendent punctului său VC 2 la două laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisului până lîn ultimul său punct VC 24 în marginea superioară a gropiţei bărbiei.

El comportă două vase secundare bilaterale: unul descinzân din punctul său VC 15 ramificându-se în peretele abdominal, celălalt plecând din punctul său terminal către regiunea oculo-orbitală. Loc al deversării energiei celor trei Yin el este marea tuturor Yin-urilor (punctul său VC 1 este numit punctul Lo general al lui Yin). Vasele sale de relaţie cu Tou-Mo constituie o cale de echilibrare Yin-Yang antero-posterioară. Punctul său cheie este punctul P 7.-Tchong-Mo sau vasul central (concepţie), născut de asemenea din rinichiul Yang, după traiectul său intern, incorporează parcursul său meridianului rinichiului, între punctele R11-R27. Din el se desprind importante ramificaţii, către gât şi gură, către teritoriile energetice ale tubului digestiv şi ale aparatului urogenital, către membrele inferioare. Punctul său cheie este punctul SP 4.

Figura 17

22

Page 23: Acupunctura - Curs Format Electronic

-Tae-Mo, sau vasul centură, este un meridian care face turul taliei într-un singur cerc; el se întretaie cu multe meridiane şi „tulburările sale sunt mereu nefaste pentru meridianele care sunt sub comanda sa”. El depinde de meridianul principal al vezicii biliare pe care o atinge în punctul VB 26. punctul său cheie este punctul VB 41.-Yin-Oè care începe deasupra maleolei interne, la răscrucea tuturor Yin este un meridian secundar al meridianului rinichilor care se detaşează din punctul R 9. Traiectul său în spaţiul Yin leagă toate Yin; el are un traiect segmentar, o parte din meridianul splinei: 15 şi 16 splină, o parte în meridianul ficatului: 14 ficat şi o parte în meridianul rinichiului: 22 şi 23 rinichi, şi se termină în punctul 22 al vasului concepţie. (Un simptom are o valoare deosebită pentru diagnostic: „durerea la inimă”. Nici un semn Inn Oè fără durere la inimă). Punctul său cheie este punctul stăpân al inimii C6.-Yang-Oè uneşte toate energiile Yang. Este un vas secundar al meridianului vezicii. El ia naştere în punctul său nr.64 şi trece succesiv în punctele VB 35, 29-IG, 10-TR, 15-VB, 21-VG 15, 16-VB 20, 19, 17, 15, 14, pentru a se termina în punctul VB 13. Punctul său cheie este punctul TF 5.-Yang-Keo, meridian secundar al meridianului vezicii, care începe în punctul V 63 trece în V 61, 59, VB 29, IG15, 16, E 4, 3, 1, V 1 pentru a se termina în VB 20, şi Yin-Keo, meridian secundar al meridianului rinichiului care începe în punctul R 2, urcă vertical prin punctele R 6, 8, E19, 12, 9, pentru a se termina în V1, sunt meridianele mişcării (Keo semnifică agilitate). Ele dirijează toate mişcările corpului şi prin punctul V1 ţin sub dependenţa lor deschiderea pleoapelor.Punctul cheie al lui Yang-Keo este punctul V 62, punctul cheie al lui Yin-Keo este punctul R 6.1.3.2. Punctele:

Graţie calităţilor lor foarte speciale, aceste puncte ale învelişului cutanat corporal au contribuit la edificarea terapeuticii prin ace. Ele au:-proprietatea de a deveni dureros, fie în mod spontan, fie la presiune, în regiuni elective câteodată apropiate, dar câteodată foarte îndepărtate de la un organ bolnav, regiuni pe care se grupează în serii lineare mereu aceleaşi, cu ocazia atingerii aceloraşi organe sau aceloraşi funcţii-posibilitate, atunci când sunt iritate (şi acul acupunctorului dirijează şi reglează iritarea), de a determina un efect curativ asupra tulburărilor observate.

Existenţa lor este de netăgăduit, bolnavul le semnalează adesea singur şi medicul le pune în evidenţă în raport cu anumite repere anatomice riguroase.

În număr de 800, din care cea mai mare parte sunt puncte bilaterale, ele se califică în acelaşi timp pe plan fizic, psihic şi pe plan psiho-intelectual ale căror fiecare meridian poartă un reflex, prin două ordine de acţiuni: o acţiune de comandă directă a energiei care decurge în mod obieciv din sisematizarea circulaţiei energetice aşa după cum am descris-o o acţiune simptomatică căreia chinezii nu i-au modificat modalitatea de transfer energetic, dar despre ai cărei termeni suntem îndreptăţiţi să credem aşa cum ne sugerează Choain, că sunt rezonanţă armonică cu cei ai precedentei şi, după cum o sugerează Cazis, că ei răspund la dezechilibre tip.

Unele din aceste puncte posedă şi una şi cealaltă calificare. Unele, însă, nu posedă decât una din ele.I.Acţiunea de comandă directă a energiei, principiul esenţial al unui tratament cu acele şi element capital al duratei rezultatului obţinut este asigurată:A).Prin puncte care sunt comune tuturor meridianelor şi au asupra acestora o acţiune identică; acestea sunt:a).Pe traiectul însuşi al meridianelor:1.Cele şaizeci de puncte antice sau puncte elementare care sunt de mare valoare căci sunt toate situate pe extremitatea distală a membrelor în zona în care echilibrul energetic este cel mai instabil , deci acolo unde este cel mai uşor să-l modifici, toate eşalonate în sensul creşterii energiei dominante a fiecăruia dintre meridianele care, după cum am spus, creşte cu începerea chiar de la această extremitate distală şi, în această „scară de raporturi”, dispusă după ciclul celor Cinci Elemente. (Ele sunt uşor de folosit după regula ciclului Cheng sau de ciclul Ko pentru corectarea celor mai multe dintre dezechilibrele energetice într-unul sau altul din sensuri).

Aliniate între extremităţile degetelor şi cot (segmentul terminal al meridianelor Yin, segmentul de origine al meridianelor Yang a membrului superior), între extremităţile degetelor de la picioare şi genunchi (segmentul terminal al meridianelor Yang, segmentul de origine al meridianelor Yin), ele sunt în număr de cinci pe meridian:-punctul Tsing:(Jing distal) punct al extremităţilor mâinilor şi picioarelor, primul sau ultimul punct al meridianelor după cum este vorba de un meridian centrifug sau centripet; punct de schimb de polaritate şi energie;-punctul Yong (Ying): al doilea sau penultimul-punctul Yu (Shu): al treilea numărat de la începutul sau sfârşitul meridianului, exceptând meridianul vezicii biliare, unde el este al patrulea-punctul King (Yuan): situat chiar deasupra încheieturilor şi a gleznelor-punctul Ho (He): situat la nivelul coatelor şi al genunchilor, de la care energia este stabilizată.

Raportul lor cu elementele variază după natura meridianelor; într-adevăr, fluxul energetic abordează, în primele ore ale zilei (aşa cum energia anotimpurilor, care tocmai se naşte, abordează primăvara) ca meridian Yin meridianul ficatului (ora 1), corespondenţă: lemn, primăvară, ca meridian Yang (ora 5) meridianul intestinului gros, corespondenţă: metal, toamnă; ele au, deci, drept corespondente:-punctul Tsing: pentru meridianle Yin: lemn şi primăvară; pentru meridianle Yang: metal şi toamnă;-punctul Yong: pentru meridianele Yin: foc şi vară; pentru meridianele Yang: apă şi iarnă;-punctul Yu: pentru meridianle Yin: pământ şi caniculă; pentru meridianele Yang: lemn şi primăvară;-punctul King: pentru meridianle Yin: metal şi toamnă; pentru meridianele Yang: foc şi vară; -punctul Ho: pentru meridianele Yin: apă şi iarnă; pentru meridianele Yang: pământ şi caniculă.

23

Page 24: Acupunctura - Curs Format Electronic

Punctele Shu antice şi caracteristicile lor (se găsesc numai pe meridianele principale sub cot/genunchi: 6 pe meridianele Yang şi 5 pe meridianele Yin):a. Jing distal (Tsing, Puţ, “Cea ce iese”)1. se găsesc la extremităţile degetelor2. sunt puncte - de debut ale meridianelor principale Yang de la membrele superioare şi Yin de la membrele inferioare, ale

meridianelor tendino-musculare şi distincte - terminus ale meridianelor principale Yang de la membrele inferioare şi Yin de la membrele superioare3. rol în schimburile energetice: Yong Qi trece din meridianele principale Yang în cele Yin şi invers, Shen Qi este

direcţionată în meridianele distincte, Zong Qi iese din meridianele principale de la membrele inferioare, energiile exogene pătrund prin meridianele principale de la membrele inferioare

Figura 18

b. Ying (Yong, Pârâu, “Cea ce trece”)1. se găsesc la articulaţiile metacarpiene şi metatarsiene2. reglează viteza de circulaţie în meridianele principale : o scade în meridianelor principale Yang şi o creşte în cele Yin c. Shu (Yu, Râu, Îmbarcare, Transport, “Cea ce umple”)1. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene2. rol în :absorbţia în meridianele principale a Wei Qi din spaţiile extrameridian, pătrunderea energiei patogene ce ajunge

până aici pe calea meridianelor principaled. Yuan 1. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene şi numai pe meridianele principale Yang2. rol în :absorbţia în meridianele principale a Ying Qi din spaţiile extrameridian, homeostazie energetică a 2 meridiane

principale cuplate într-o lojă energetică prin receptarea vasului Lo transversal3. util în tulburările funcţionale ale organismului: disfuncţii glandulare, distonii vasculare, diskineziie. Jing distal (King, Vas, Fluviu, Debarcare, “Cea ce circulă”)1. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. rol în homeostazia energetică - pe meridianele principale Yin: exteriorizarea Ying Qi şi Wei Qi necesare irigării ţesuturilor adiacente- pe meridianele principale Yang: accelerarea liniară a circulaţiei energetice în meridianele principale3. util în tratamentul bolilor reumatismale şi a infecţiilor acute respiratoriif. He (Ho, Unire, “Cea ce intră”)1. se găsesc la cot şi genunchi 2. rol - pe meridianele principale Yin: energia se concentrează înainte de a pătrunde din porţiunea superficială în cea profundă şi

invers, cu încetinirea energiei- pe meridianele principale Yang: asigură echilibrul energetic între porţiunea superficială şi cea profundă- armonizarea energiei între meridianul rpincipal şi organul intern corelat

Anumiţi autori au dedus din ciclul acestor puncte capitale, dat fiindcă un meridian primeşte energia celui care îl precedă şi o transmite celui care îl urmează, calificarea punctelor adesea utilizată în occident:-punctul numit „de tonificare”: punct pe un meridian dat de elementul corespunzând meridianului său „mamă” care e considerat „hrănitorul” său;-punct numit „de dispersie”: punct pe acest meridian „fiu” care este considerat a se hrăni din el.

24

Page 25: Acupunctura - Curs Format Electronic

De exemplu, pentru meridianul Inimă: meridianul „mamă” în ciclul Cheng al elementelor fiind meridianul ficatului=element lemn=punctul Tsing, punctul său de tonificaţie va fi punctul Tsing=al nouălea punct; meridianul său „fiu” fiind meridianul splinei şi pancreasului=element pământ=punct Yu, punctul său de răspândire (dispersie) va fi punctul său şapte – Yu.1.Punctele Yunn sau punctele „sursă” care au drept caracter esenţial o acţiune directă asupra organismului sau chiar funcţiunii de care este legat meridianul. Aceste puncte coincid cu punctele Yu sau punctele pământ în ceea ce priveşte meridianele Yin; ele răspund punctului consecutiv punctuluiYu pentru meridianele Yang. În mod special indicate în prezenţa simptomelor organice, ele întăresc între altele acţiunea punctelor descrise mai înainte.

Meridiane „Yin” Tsing Yong Yu King HoLemn Foc Pământ Metal Apă

Plămân P 11 P 10 P 9 P 8 P 5Splină-pancreas SP 1 SP 2 SP3 SP5 SP9

Inimă C 9 C 8 C 7 C 4 C 3Rinichi R 1 R 2 R 3 R 7 R 10

Dominant al inimii – sexualitate

VS 9 VS 8 VS 7 VS 5 VS 3

Ficat F 1 F 2 F 3 F 4 F 8Meridiane „Yang” Tsing Yong Yu King Ho

Lemn Foc Pământ Metal ApăIntestinul gros IG1 IG2 IG3 IG5 IG11

Stomac S 45 E 44 S 43 S 41 S 36Intestin subţire IS 1 IS 2 IS 3 IS 5 IS 8

Vezică V 67 V 66 V 65 V 60 V 54Triplu încălzitor TF 1 TF 2 TF 3 TF 6 TF 10

Vezica biliară VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34Tabel 4- Tabloul punctelor antice

2.Punctele Lo sau puncte de trecere, puncte de plecare ale vaselor Lo al căror rol este de a se stabili echilibrul între două meridiane de organecuplate dintre care unul ar fi în exces. Ele sunt situate fie între punctele Yu şi King, fie între punctele King şi Ho.3.Punctele Penn sau puncte orare care corespund punctului elementului de care este legat organul în tabloul de corespodenţă şi de la care se vor obţine cele mai bune rezultate dacă sunt înţepate la ora inflexului energetic maximum al meridianului.b). În afara traiectului meridianelor:1.Punctele Mo (Mo anterioare) sau puncte „mesager” care, situîndu-se pe torace sau abdomen, sunt puncte de condensare energetică a unui organ care le e subiacent şi devin sensibile în caz de atingere a acestuia, puncte, deci, foarte preţioase pentru diagnostic şi terapeutică. Acestea sunt:

- VC 3: punct Mo al vezicii- VC 4: punct Mo al intestinului subţire- S 25: punct Mo al intestinului gros- VC 12: punct Mo al stomacului- VC 14: punct Mo al inimii- F 13: punct Mo al splinei (la stânga), pancreasului (la dreapta)- F 14: punct Mo al ficatului- VB 24: punct Mo al vezicii biliare- VB 25: punct Mo al rinichiului- P 1: punct Mo al pământului.

2.Punctele Yu ale spatelui (Shu dorsale) sau puncte asentiment care, eşalonate paralele în lanţul ganglionilor simpatici paravertebrali, pe ramura internă a vezicii, sunt puncte de acţiune directă asupra diferitelor funcţii organice şi asupra funcţiilor psihomentale ale meridianelor corespunzătoare. Foarte interesante mai ales din punct de vedere terapeutic, aceste puncte sunt:

- V 13: punct Yu al plămânului- V 14: punct Yu al stăpânului inimii- V 15: punct yu al inimii- V 18: punct Yu al ficatului- V 19: punct Yu al vezicii biliare- V 20: punct Yu al splinei şi pancreasului- V 21: punct Yu al stomacului- V 22: punct Yu al triplului încălzitor- V 23: punct Yu al rinichiului- V 25: punct Yu al intestinului gros- V 27: punct Yu al intestinului subţire- V 28: punct Yu al veziciiB). Prin puncte care aparţin numai anumitor meridiane şi care posedă o acţiune deosebită,aceste fiind:1.Punctele Lo generale care acţionează asupra echilibrului general Yin-Yang şi care, dacă sunt indicate, vor fi mereu înţepate la începutul şedinţei de tratament; punctele Yin: VS 6, P 7, VC 1; punctele Yang: TF 5, VG 1.

25

Page 26: Acupunctura - Curs Format Electronic

2.Punctele Lo de grup care echilibreză, la fiecare din membre, energia celor trei meridiane Yin şi a celor trei meridiane Yang corespunzăroare, puncte Yin: MC 3, RP 6; puncte Yang: TR 8, VB 39.3.Punctele centru de unire generală care au acţiune globală asupra energiei: trei puncte „Unire a lui Yang”, IG4, VG 13 şi 19; un punct „Unire a lui Yang şi Yin”: V 17; cinci puncte „Unire a energiei generale”: E 36, F 13, VC 12, 15, 17.4.Punctele cheie care leagă meridianele curioase de meridianele principale de care depind, prin care energia în exces care circulă în primele se întoarce în marea circulaţie Yong: noi le-am indicat studiind meridianele curioase: pentru meridianele Yin: RP 4, MC 6, P 7, R 6; pentru meridianele Yang: TR 5, VB 41, Ig 3, V 62.

Meridiane „Yin”

Tonificare(fortifica-

re)

Dispersie SursăYunn

Trece-re Lo

OrarPenn

MesagerMo

AsentimentYu

Plămân P 9 P 5 P 9 P 7 P 8 P 1 V 13Splină

PancreasSP 2 SP 5 SP 3 SP 4 SP 3 F 13 V 20

Inimă C 9 C 7 C 7 C 5 C 8 VC 14 V 15Rinichi R 7 R 1 R 3 R 4 R 10 VB 25 V 23

Stăpân al inimii –

sexualitate

VS 9 VS 7 VS 7 VS 6 VS 8 VS 1R 11

V 14

Ficat F 8 F 2 F 3 F 5 F 1 F 14 V 18Meridiane

„Yang”Tonificare Dispersie Sursă

YunnTrece-re Lo

Orar Penn

Mesager Mo

Asentiment Yu

Intestin gros

IG11 IG2 IG4 IG6 IG1 S 25 V 25

Stomac S 41 S 45 S 42 S 40 S 36 VC 12 V 21Intestin subţire

IS 3 IS 8 IS 4 IS 7 IS 5 VC 4 V 27

Vezică V 67 V 65 V 64 V 58 V 66 VC 3 V 28Triplu

încălzitorTF 3 TF 10 TF 4 TF 5 TF 6 VC 5 V 19

Vezică biliară

VB 43 VB 38 VB 40 VB 37 VB 41 VB 23, 24

V 19

Tabel 5 -Tablou complementar al punctelor comuneII. Acţiunea simptomatică a punctelor, complementară acţiunii energetice, este asigurată de către:a).Punctele specializate care au o acţiune puternică asupra unui ansamblu de ţesături, o funcţie, o regiune a corpului: muşchi, articulaţii, artere şi vene, oase, sânge; puncte guvernând capul şi gâtul, faţa, abdomenul, regiunea dorso-lombară şi care se comportă ca şi când ele ar cataliza efectul reechilibrării energetice la nivelul compartimentului pe care ele le comandă.

1.Ele interesează anumite afecţiuni:- ale arterelor: puncte: VS 9 – VS 6 – P 9- ale articulaţiilor: puncte: SP 5 – TF 5 – VB 38- ale inimii: puncte: V 17 – VS 7- ale stomacului: puncte: S36 – VC 12- ale funcţiilor genitale: puncte: SP 6 – S 30 – VB 26 – VC 4- ale intestinului: puncte: S 30 – E 25- ale muşchilor: punct: VB 34- ale nervilor: punct: V 60- ale nutriţiei: punct: S 30- ale oaselor: puncte: V 11 – VB 34- ale pielii: puncte: V 54 – IG11- ale plămânului: puncte: V 13 – VC 17- ale sângelui: puncte: V 17 – V 38 - ale simpaticului: puncte: V 10 – R 2 – VB 20- ale vagului (pneumogastricului): puncte: V 10 – VC 12- ale venelor: puncte: V 31 – VB 38 – SP 5

2.Anumite localizări:- cervicale: puncte: IG 3, P 7- dentare: puncte: IG12, IG3, IG4, S 2- dorsale: punct: V 54- lombare: punct: V 54- la membrul inferior: punct: V 52- la membrul superior: puncte: IG4, IG11

b). Punctele de simptome, legate de o maladie, de un anumit sindrom, de un anumit simptom, la care acţiunea terapeutică obişnuită a permis să le ataşăm.Nomenclatura lor depăşeşte cadrul acestei lucrări dar le găsim numite în numeroase repertoare.

26

Page 27: Acupunctura - Curs Format Electronic

Zona afectată Puncte distale Puncte adiacente Puncte localeFrunte IG4,S44 VG20 VG14Tâmple TF5, VB41, VB20 TaiYang(EM),VB8Ceafă IS3,V60 VG14 V10Ochi IS6,F3,F2 VB16 V1,V2Nas P7,S45 VG223,V7 IG20,S3Gură şi obraz IG4,S41 IS8 S4,S6Ureche TF3,VB43 VB20 VB2,TF17,IS19Gât P10,R6 V10 VC23,IS17Piept VS6,S40 P1 VC17Regiunea costală TF6,VB34 F13 F14Abdomen superior VS6,F8,S36 F13,S21,S25 VC12Abdomen inferior SP6,F8,S36 S25 VC4Regiunea lombară V40,IS3 V32 V23,V25Rect V57 V30 VG1Cefalee IG4,P7 VB20,VG16 TaiYang(EM1)Febră VG14,IG11Leşin VG26,R1

Tabel 6 –Tablou complementar al punctelor cu acţiune simptomatică şi localăRămâne să adăugăm noi puncte zise în afara meridianelor(extrameridian-EM), care se găsesc într-adevăr în afara

traiectelor clasice descrise, dar dintre care multe par a putea fi ataşate meridianelor apropiate, altele putând să constituie meridiane aparţinând unor funcţii necunoscute de către primii observatori. (vezi anexa-pag.)

2.EXAMENUL BOLNAVULUI ŞI DIAGNOSTICULCum procedează medicul acupunctor, cunoscând toate aceste date, pentru a pune un diagnostic şi pentru a pune la

punct un tratament?2.1.Examenul clinic2.1.1.Mai întâi, ca în orice medicină, diferitele faze ale explorării clinice chineze se rezumă la patru cuvinte : Wang (a examina), Ting ( a asculta), Wen (a interoga), Tsie (a palpa) – a palpa zonele corespunzând examenului occidental, a palpa traiectele meidianelor şi punctelor Mo, a palpa pulsurile.

Figura 19

Tabel 7

27

Page 28: Acupunctura - Curs Format Electronic

Figura 20

Tabel 8

28

Page 29: Acupunctura - Curs Format Electronic

2.1.2.Apoi studiul mai profund al lui Yin şi al lui Yang , al interiorului şi al exteriorului, al frigului şi al căldurii, al golului şi al plinului, va ajuta să răspundem la întrebarea care se pune de a găsi punctele interesante de utilizat, cheia sistemului care va permite să se stabilească o terapeutică valabilă.

Figura 211.Yin-ul şi Yang-ul sunt în mod continuu avute în vedere în medicina chineză şi noi ştim că ele sunt complementare şi relative. Relativitate acestor două principii este deci noţiunea esenţială şi ele sunt cu atât mai importante cu cât înglobeză celelalte principii pentru că suprafaţa, căldura şi plenitudinea sunt clasate în Yang, interiorul, frigul şi vidul în Yin.

Echilibrul lor înseamnă sănătate şi orice dezechilibru, adică predominanţa unuia sau a altuia dintre termenii care antrenează deficienţa celuilalt, este marca bolii.

Modificările lui Yin şi ale lui Yang pot fi de ordin general sau pot interesa numai un sistem organic sau funcţional.a).Deja pentru primele, aspectul bolnavului este în mod deosebit evocator: cel care are un ten colorat, care este agitat, vorbăreţ, extravertit, căruia îi e cald şi caută răcoarea, care are tendinţă la insomnii, la contracţii, la spasme, este un bolnav Yang; opusul său, care este palid, predispus la oboseală, gârbovit, friguros, care detestă compania şi zgomotul, vorbeşte puţin, are tendinţă la apatie şi somnolenţă, care „în patul său se întoarce cu faţa la perete” este un bolnav Yin.b)Cele din a doua categorie se traduc printr-un dezechilibru calitativ al unuia sau al mai multor organe în stare de exces sau de insuficienţă. Simptomele de hiperactivitate sau de spasodicitate a sistemului interesat: digestiv, respirator, nervos, cardio-vascular, genital sau urinar, evocă starea lor yang şi, din contră, simptomele de hiperfuncţionare sau de atonie traduc starea lor Yin.2. Distincţia între interior şi exterior ne informează nu numai despre localizarea bolii, ci şi despre tratamentul şi evoluţia sa: tot ceea ce este exterior este de o bună prognoză; tot ceea ce evoluează spre profunzime se agravează.3.Frigul şi căldura legate de asemenea de marea lege fundamentală constă fie în teama de frig sau de căldură, fie în senzaţia de frig sau de căldură pe corp. Rubor, calor sunt Yang; paloare, frig sunt Yin.4.Vidul şi plenitudinea sunt, în sfârşit, două principii fundamentale pentru diagnostic şi tratament. Bolnavii care prezintă un exces de energie, o evoluţie acută, o stare de retenţie sau de stagnare, o alergie, o stare convulsivă sunt consideraţi ca fiind într-o stare de plenitudine.

29

Page 30: Acupunctura - Curs Format Electronic

Figura 22Bolnavii cronici cu slăbire a energiei, cu degenerescenţă şi atrofie, impotenţă şi paralizie sunt consideraţi ăn stare de

vid.Aceste principii fac apel la noţiunile de energie esenţială a omului şi de energia perversă venită din exterior. Într-adevăr, dacă energia perversă este în plenitudine, aceasta nu poate „intra” decât dacă energia esenţială a corpului este în insuficienţă (în vid). În patologia chineză boala se produce întotdeauna prin diminuarea energiei de apărare.

Sindromul SINDROAMELE DE EXTERIOR, INTERIOR, FRIG ŞI CALDURĂTablou clinic Indicaţiile

limbiiIndicatiiie de puls

Patogeneza Tratament

Sindromul de frig - exterior

Aversiune la frig, febră, durere în întregul corp, lipsa transpiraţiei

depozit subţire, albicios

puls superficial şi încordat

afecţiune externă a frigului patogen

diaforeza cu droguri calmante revulsive (înţepătoare)

Sindromul de caldură exterioara

Febra, lipsa aversiunii la vânt, frig, uşoară sete, transpiraţie

varful şi marginile limbii roşii

puls superficial şi rapid

afectiune externă caădurii patogene

diaforeza, cu droguri caimanterevulsive (înţepătoare)

30

Page 31: Acupunctura - Curs Format Electronic

Sindromul de interior - frig

Picioare si corp reci, lipsa setei, vorbire înceată, urină clară şi scaune moi

limba decolorată, cu depozit alb

puls înfundat şi lent

deficicienţa Yang sau atac intern al frigului patogen

încălzirea Yang-uluişi disipareafrigului patogen

Sindrom de interior -caldură

Faţa roşie, febră, gura uscată, dorinţă de băuturi reci, oboseală, iritabilitate, logoree, urina galben-închis

limba roşie cu depozit galben

agitat şi rapid exces de căldura în internă

clarificarea căldurii şi disiparea focului

Sindromul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-FRIG SAU DEFICIT-FRIG

Exces - frig Aversiune la frig, picioare reci, durere abdominală agravată la presiune, constipaţie, flegma profuză, respiraţie asmatică

depozit lingual alb, lucios şi gros,

puls adânc, ascuns, ca inşirat pe sfoară, puternic

obstrucţia Yang QI dată de excesul frigului patogen

dezobstrucţia prin încălzire şi disiparea frigului patogen

Deficienţa - frig Teama de frig, picioare reci, durere abdominală ameliorată prin presiune, spirit redus, scaune moi, apoase, urina clară, profuză, lasitudine prin deficienţa Qi

limbă albă, strălucitoare

puls adânc, încet

inabilitatea sau deficienţa Yang QI de a încălzii corpul

tonifierea Yang Qi

Sindromul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-CĂLDURĂ SAU DEFICIENŢĂ-CĂLDURĂ

Exces – căldură Febră puternică, polidipsie, confuzie mentală, delir, abdomen în distensie, dureros, agravat la presiune, urina roşu- închis, scaune uscate

depozit lingual galben

puls rapid, alunecos, putermc

exces de caldură patogenă

clarificarea căldurii pernicioase şi purgaţia focului

Deficienţă – căldură

Transpiraţii nocturne, emaciere,febră pe piept, palme şi tălpi, gura uscată, gă t uscat

limba roşie cu puţin depozit

puls rapid şi superficial

consumarea fluidelor Yin şi febră cauzată prin deficienţa de YIN-QI

tonifierea Yinului şi clanficarea căldurii pernicioase

Metode IDENTIFICAREA SINDROAMELOR YIN ŞI YANGSindromul Yin Sindromul Yang

Inspecţia Faţă palidă, întunecată, corpul greu şi strâns în pat, lasitudine generalizată, astenie, depozit lingual umed, alunecos

Faţa roşie, febră şi prefetinţa pentru frig, manie, buze uscate, limba roşie-întunecată sau cu depozit galben, uscat, crăpat,spinos, întunecat

Ascultaţie-olfacţie

Vorbeşte încet, cu teamă, în cuvinte puţine, calm, respiraţie scurtă, transpiră, slab

Voce sonoră cu respiraţie aspră, astmatică,rapidă, arţăgos, ţipă, este capricios

Anamneză Scaune urât mirositoare, apetit, scăzut, astenie, fără polidipsie sau preferinţa pentru lichide calde, urina profuză, abundentă sau puţină,

Constipaţie, scaune uscate sau urât mirositoare, în extremă anorexie, gura uscată, polidipsie cu dorinţa de a bea, urină puţină roşu-întunecat

Tabel 9 -O privire sinoptică a celor 8 reguli diagnostice

31

Page 32: Acupunctura - Curs Format Electronic

2.1.3.Studiul pulsurilorDupă ce a practicat un interogatoriu precis şi a examinat bolnavul, primul ges al medicului acupunctor este examenul

pulsurilor.Pulsologia chineză este o artă de o extremă complexitate: în principiu, ar trebui să studiem pulsurile dimineaţa pe

nemâncate atunci când echilibrul energetic nu este încă perturbat de contingenţele cotidiene; din păcate, întâlnim rar aceste condiţii ideale şi va trebui să ţinem seama de elementele circumstaţiale, ca, de altfel, de orarul influxului energetic.

Chinezii au cunoscut cu milenii înaintea noastră caracterul circulator al sângelui şi au descoperit pulsurile în acelaşi timp cu vasele sangvine. Palpând corpul, ei remarcă nouă zone unde e posibil să simţi bătăile arteriale; trei pulsuri la cap, trei pulsuri la braţe, trei pulsuri la picioare.

Primele fenomene constatate au fost acelea că pulsurile variază după anotimpuri şi le reproduc dinamismele. Pulsul încheieturii radiale (părţile stângă şi dreaptă) partea cea mai accesibilă, au fost alese, ca mijloc princeps de studiu pentru motive practice, dar, de asemenea, pentru că trei degete apăsate pe artera radială reprezintă trilogia: Cerul, Omul şi Pământul. Totuşi, numai cu 500 de ani î.Hr. au fost stabilite relaţiile pulsului radial cu cele Cinci Elemente, după numeroase discuţii şi aspectul pulsologiei este acelaşi de la acea dată până în prezent.

Antomic vorbind, există un decalaj între pulsul drept şi cel stâng, datorat unei disimetrii vasculare care crează triunghiul comun brahiocefalic. Chinezii, fini observatori, au observat asta.

Tot ceea ce este înaintat este Yang; tot ceea ce este întârziat este Yin. Pulsul de la stânga este, deci, Yang şi pulsul de la dreapta este Yin.

Pe de altă parte, fiecare gutieră radială ese divizată în trei nivele: degetul mic, între stiloida radială şi încheietura mâinii; bariera, la nivelulapofizei siloide şi piciorul deasupra siloidei; ele însele sunt divizate în parte superioară şi parte profundă. Există, deci, trei nivele şi şase pulsuri de fiecare parte, fie douăsprezece pulsuri radiale şi fiecare din cele şase poziţii corespunde unui din cele Cinci Elemente, elementul foc fiind reprezentat prin două expresii: focul prinţ Yang, focul ministru Yin. Aceasta dă, deci:-la gutiera radială stângă:

- la degetul mare: element foc prinţ, la suprafaţă: intestin subţire, în profunzime: inimă- la barieră: element lemn, la suprafaţă: vezică biliară, în profunzime: ficat- la picior: element apă, la suprafaţă: vezică, în profunzime: rinichi

-la gutiera radială dreaptă:- la degetul mare: element metal, la suprafaţă: intestinul gros, în profunzime: plămânul- la barieră: element pământ, la suprafaţă: stomacul, în profunzime: splină şi pancreas- la picior: element foc ministru, la suprafaţă: triplu încălzitor, în profunzime: stăpân al inimii, sexualitateToate pulsurile superficiale corespund funcţiilor organice Yang; toate pulsurile profunde funcţiilor organice Yin; şi se constată: 1º că ciclul urmând ordinea pulsurilor în sensul curentului arterial, se suprapune ciclului Cheng şi aceleiaşi reguli a Mamei şi Fiului, progresie geometrică a apei către foc în jumătatea sa stângă putând într-adevăr săfie considerată ca Yang, atunci când regresiunea focului către pământ şi metal la dreapta este Yin; 2º că dacă consideră raportul între meridianle ale căror pulsuri bat în acelaşi loc şi la acelaşi nivel pe fiecare încheietură a mâinii, acest raport este acelaşi ca acela care reprezintă pentagonul înstelat după ciclul Ko al celor Cinci Elemente (este regula „soţ”, „soţie”, încheietura mâinii stângi: pulsul cel mai tare, încheietura mâinii drepte, pulsul cel mai slab); 3º în sfârşit, rportul între meridianele a căror pulsuri bat suprapus în aceeaşi încheietură a mâinii în acelaşi segment răspunzând meridianelor organelor ciplate care sunt reunite de vasele lor Lo.

Din toate aceste consideraţii, reiese marele interes despre pulsologie. Ea contribuie într-o largă măsură la diagnosticul de dezechilibru energetic şi permite să se recunoască organele sau funcţiile deritmate, răspunzătoare de boli sau de sindroame.

DREAPTA STÂNGA XUE (JOS)

QI (SUS)

QI(SUPERFI-CIAL)

XUE(PRO-FUND)

XUE(PRO-FUND)

QI(SUPERFI-CIAL)

TF VS R VS SP F VB

IG P C ISQI XUE

Tabel 10- Schema pulsologiei(PULSOLOGIA NORMALĂ: STÂNGA>DREAPTA, PROFUND>SUPERFICIAL, JOS> SUS)Prezentăm patru situaţii caracteristice1.Pulsurile sunt extrem de slabe, inexistente, ele bat în urma localizării lor normale în direcţia antebraţului. Suntem în prezenţa unui vid energetic Yin şi Yang total. Cazul ţine mai mult de farmacopee decât de acupunctură.2.Pulsurile în ansamblul lor sunt ample, rapide, dure, ele bat în afara amplasării în direcţia mâinii. Există un belşug al lui Yin şi Yang şi va fi mai bine să se înfăţişeze o altă terapeutică.3.Suntem în prezenţa unui dezechilibru Yin şi Yang susceptibil să dea naştere unei boli Yin şi Yang. În acest caz trebuie să cercetăm dacă pulsurile superficiale sau profunde sunt acelea care domină, amintindu-ne că pulsurile superficiale sunt Yang şi că pulsurile profunde sunt Yin.4.Dezechilibrul general Yin şi Yang este însoţit foarte adesea de dezechilibre locale. Pulsurile ne-ar indica dacă este vorba de o deregrare izolată a unuia sau mai multor meridiane în raport cu celelalte sau în raport cu meridianul lor cu care sunt cuplate.

32

Page 33: Acupunctura - Curs Format Electronic

Pe de altă parte, realizând idealul medicului chinez, pulsologia ne dă posibilitatea de a depista micile semne prevestitoare ale unei stări patologice care nu se exprimă încă şi de a practica o terapie preventivă.

Dar această metodă fructuoasă nu e un examen facil şi e nevoie de un lung şi răbdător antrenament pentru a ajunge să „prinzi” informaţiile pe care le aduce analiza celor trei timpi ai săi:- Tchin-ul care corespunde percepţiei observate atunci când degetele, după ce au întrerupt unda sangvină, primesc

impulsul vascular în momentul în care se reduce presiunea;- Chu-ul este percepţia transmisă prin cele trei degete care „zdrobesc” uşor artera- Fu-ul, puls de-abia imperceptibil resimţit atunci când degetele, perceptând pulsul Chu, îşi diminuează presiunea.

2.2.Patologia energeticăOrganele şi viscerele sunt în interrelaţii energetice după legea celor Cinci Elemente; ştim că aceste raporturi dinamice

şi discontinue asigură echilibrul corpului omenesc. Dacă se produce o tulburare, un dezechilibru, o funcţie devenind preponderentă, „în plenitudine”, funcţia cuplată este „în vid”; deoarece energia este una, ceea ce este prea mult într-o parte, este, implicit, mai puţin de cealaltă parte.

Această stare de lucruri poate să se producă fie prin pătrunderea energiei exterioare cosmice, fie printr-o perturbare a energiei esenţiale a corpului, ceea ce ne permite să înfăţişăm patologia energetică chineză sub două aspecte; două mari capitole tratând despre etiologia bolilor: bolile sezoniere, bolile de origine internă.1.Bolile sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare, de caracter Yang, sunt cauzate de energiile „perverse” cosmice care au pătruns în organism. Energiile perverse nu pot ataca omul decât dacă energia vitală esenţială este în deficienţă. Bolile sezoniere sunt clasate după natura energiei perverse cosmice care le-a dat naştere. Se disting bolile vântului, ale căldurii, ale umidităţii şi ale frigului.

Dacă această energie perversă se localizează la suprafaţă, în meridianele tendino-musculare, ele sunt relativ benigne, mai uşor de tratat, dar dacă ea pătrunde în „organ” provocând o plenitudine de energie perversă, ea dă un ansamblu de simptome mai grave şi mai rebele faţă de terapeutică.

Tabel 112.Bolile de origine internă, de caracter Yin, sunt de origine alimentară sau fizică şi crează un dezechilibru energetic între organe şi viscere. Ele evoluează după legea Mamei şi a Fiului, de distrugere, de împietare şi de dispreţ asupra ciclului celor Cinci Elemente.a).Bolile de origine alimnetară, de la care trebuie să exceptăm indigestiile şi intoxicaţiile care sunt infecţii acute şi de origine perversă, intră în domeniul gustului. Noi ştim că, după tabloul corespondenţelor în ciclul celor Cinci Elemente, fiecare element corespunde unui gust dat. Se spune că splina cuplată cu stomacul răspândeşte energia pură a „gusturilor”. O alimentaţie dezechilibrată provoacă o plenitudine a organului considerat. Bolnavul detestă gustul care îl are din plin, de exemplu, bolnavul care detestă zahărul, are o plenitudine a splinei.

Lemn Foc Pământ Metal ApăSavori Acru/acid Amar Dulce Picant Sărat

Tabel 12b).Bolile de origine psihică se repartizează, de asemenea, în ciclul celor „Cinci Elemente”:

Elemente Concordanţe

Lemn (ficat) Furie

Foc (inimă) Bucurie

Pământ (splină) Reflecţie, grijă

Metal (plămâni) Tristeţe

33

Page 34: Acupunctura - Curs Format Electronic

Apă (rinichi) Voinţă

Tabel 13Ca şi pentru „gusturi”excesul este dăunător („furia dăunează ficatului”), el provoacă nu o plenitudine, ci o insuficienţă

care va fi un vid al energiei Yin a organului, producând un blocaj, o obstrucţie şi fenomeme de eliberare a lui Yang.2.3.Patologia oraganelor şi viscerelor

Fiecare cuplu organ-viscere prezintă o patologie deosebită care permite:a)O simptomanie viscerală pe care e de prisos să o descriem aici, pentru că este cea pe care o cunosc occidentalii, dar care se va studia, în afara metodei noastre calsice, urmărind vidul şi plenitudinea şi care va evolua după legea celor Cinci Elemente.

Figura 23b)O simptomatologie a traiectelor care e aceea, mai întinsă, a meridianelor principale şi secundare şi a cuplajului lor:1.Plămânul în afară de funcţia sa respiratorie este „stăpânul absolut al energiei omului”, el comandă astenia şi oboseala.

De altfel, cuplul format de acest meridian cu cel al intestinului gros, meridian de epurare, este în relaţie, pe de o parte, cu epiderma şi tot ceea ce se referă la calităţile pieii şi ale firelor (protectorale epidermei: păr, unghii, etc); pe de altă parte, cu vocea, cu mirosul; cu tot masivul facial anterior, şi joacă un mare rol în laringite, angine, amigdalite, anosmie, rinite, faringite, sinuzite, cefalee; pe de altă parete, încă, cu gâtul, braţele, umerii, durerile lor nevralgice şi articulare, contractările în general; în sfârşit, pe plan psihic, el atinge memoria, emotivitatea, proasta dispoziţie, preocupările, stările depresive.2.Rinichiul reprezintă, în acelaşi timp, pentru chinezi, pe de o parte, organul de filtrare şi, împreună cu viscerele sale: vezica,de evacuare a produselor de dezasimilare pe care le împarte cu intestinul gros, este vorba de rinichiul Yin care posedă, de asemenea, o acţiune asupra tuturor lichidelor din organism; pe de altă parte, organul de conservare a energiei ancenstrale rinichiul Yang care, de fapt, răspunde corticosuprarenalei şi aparatului genital ale căror primi observatori recunoscuseră funcţia dar nu şi individualizaseră anatomo-patologia.

În afară de această patologie viscerală specială, cu meridianul său cuplat cu viscere – meridianul vezicii el este în relaţii cu sistemul osos, cu tot ceea ce este durere, de la cefaleele frontale şi occipitale, cu sau fără ameţeli, dureri oculare, durerile cervicale, dorsale, lombo-sacrale, până la cele ale membrelor inferioare, incluzănd şi degetele ( de la picioare, bineînţeles); cu toate rigidităţile, contractările şi crampele; cu parezele membrelor; cu modificările tensoinare hiper sau hipo şi durerile precordiale, palpitaţiile, cu hemoragile; cu diabetul; cu tulburările cutanate; cu afecţiunile aparatului genital feminin

34

Page 35: Acupunctura - Curs Format Electronic

sau masculin. În sfârşit, pe plan psiho-intelectual, cuplul rinichi-vezică acţionează asupra nehotărârii, îngrijorării, dorinţei de izolare, instabilităţii, forţei morale (acţiunea corticosuprarenală).3.Ficatul are proprietatea de a „conserva sângele” şi de a meţine compoziţia sa constantă, şi aceasta rezumă toate funcţiile sale; biliară, glicogenică, ureică, antitoxică. Prin meridianul viscerei cu care este cuplat, cea evacuatoare a bilei, vezica biliară, el este în relaţie cu tot ceea ce este contractură musculară, tendinţă, crampe, spasme arteriale; cu zgomotele din urechi şi cu ameţelile; cu acuitatea vizuală; cu mirosurile urâte ale corpului. Activitaea sa psiho-intelectuală determină ipohondria, melancolia, tendinţa spre mânie, mania persecuţiei.4.Splina- pancreasul: în funcţia splină, prin ramura stângă a meridianului, este „meridianul sângelui”, cu acţiune asupra sindromurilor hemoragice, regularea fluxului menstrual; în funcţia pancreatică, prin ramura sa dreaptă, la acţiunea endocrină a glandei adaugă un rol important în patologia digestiei. Cu meridianul său cuplat cu viscerele, meridianul stomacului care are funcţie de digestie fizică şi psihică, căci „face să digere grijile”, suprimă anxietatea declanştă de circumstanţe exterioare psihologic traumatizante; el atinge, în plus, cefaleele cu îngreunarea capului, scotoamele pâlpâitoare sau durerile oculare, ameţelile, conjunctivitele, rinitele şi anginele, dispneele, durerile constrictive toracice, palpitaţiile, modificările tensionale, inapetenţa cu aerogastrie, aerocolie şi constipaţie, nevralgiil membrlor inferioare; anumite afecţiuni cutanate.

Pe plan psiho-intelectual punctele sale de imact sunt oboseala cerebrală, necazurile, obsesiile, coşmarurile dificultăţilor de caracter ale copiilor; ar avea după Niboyet o acţiune asupra inteligenţei.5.Inima(cordul). Stăpână a tuturor organelor aşa cum plămânul este stăpânul energiei, nu poate fi atinsă de energia perversă căci, spun chinezii, „palatul regal este apărat de două rânduri de ziduri”.

Nu comportă, pentru chinezi o altă concepţie fiziologică decât a noastră; după cum nici, de altfel, viscera sa cuplată: intestinul subţire.

Cuplul acesor meridiane atinge, între altele: cefaleele frontale, obstrucţia nazală, conjunctivitele, suditatea, zumzetul din urechi,coriza, amigdalitele, bronşitele şi gripa; gastritele cronice , indigestiile severe, constipaţia, torticolisul, contractările şi durerile de ceafă, ale membrului superior şi ale regiunii dorso-lombare; tremurul extremităţilor; dar numai pe plan psihic el are cea mai bunp activitate paralelă: el determină emotivitatea, teama de viitor, tracul artiştilor şi candidaţilor la examene, lâncezeala intelectuală; el dă tonus şi curaj.6.Stăpânul inimii – sexualitatea, în care occidentalii recunosc sistemul simpatic, păstrează pentru chinezi funcţia sa esenţială de a ţine sub dependenţa sa motricitatea arterelor şi venelor – se spune că el „protejează inima” – şi, prin intermediul rolului său în vasoconstricţie şi vasodilataţie, este în relaţie cu sexualitatea. Cuplat cu triplul încălzitor care reprezintă şistemul pneumogastric şi joacă un rol de protecţie în trei cămine, căminul superior: respirator şi vascular; căminul mediu: digestiv; căminul inferior: genito-urinar, răspunzând importanţilor plexuşi nervoşi toraco-abdominali el atinge, în afara funcţiilor vasculare şi sexuală pe care noi le cunoaştem, termo-reglarea, frilozitatea, agravarea bolilor prin umuditate, insomnia, stările depresive severe, surditatea, torticolisul, durerile de braţe, de încheietura mâinii, de degete, parezele membrelor şi pe plan psihic toată faţa profundă a afecţiunii, a prieteniei şi a dragostei.

Diagnosticul chinez, aşa cum tocmai l-am văzut, nu trebuie evident să se lipsească de mijloacele moderne de diagnosticare: radiografii şi examene de laborator şi, adesea, chiar să introducă câteva tehnici de avant-gardă: termografia, bioelectronica care prin stabilirea bioelectronigramei, caută trei factori:-pH-ul: factor de ionizare (magnetică)-Rh²-ul: factor de electronizare (electrică)-Ro-ul: factor de rezistivitate.

Studiindu-şi în felul acesta bolnavul pe linia explorărilor complete după moda occidentală, pe linia energetică, pe linia cercetării meridianelor interesate, medicul acupunctor va găsi cum s-a instalat boala şi la ce stadiu evolutiv a ajuns şi va putea să nu se mulţumească ca micul muncitor (texte antice) – să pună un ac pe zona dureroasă, dar, făcând să intervină noţiunile pe care i le-am indicat să practice marea acupunctură.

3.TERAPEUTICA3.1.O dată stabilit diagnosticul, medicul acupunctor se găseşte în prezenţa a două cazuri diferite:1).Caz de dezordini energetice pure, neînsoţite de afecţiunea caracteristică.a)Este vorba despre un dezechilibru general între Yin şi Yang. Trebuie atunci să tonificăm termenul scăzut (va exista, de altfel, paralel, dispersia termenului aflat în exces), prin punctele de acţiune directă asupra lui Yin şi Yang bilateral:- exces general al lui Yang sau insuficienţă a lui Yin: o tonificare a punctelor Lo general ale lui Yin: VS 6, P 7. numai în mod scundar se va putea ajunge la dispersa punctului Lo general al lui Yang: TF 5 , şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13 şi IG4;- exces general al lui Yin sau insuficienţă a lui Yang: de tonificat punctul Lo general al lui Yang: TF 5, şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13, IG4; în mod secundar dacă este necesar să se disperseze punctul Lo general al lui Yin: IS 6.b).Este vorba despre un dezechilibru într-o parte a corpului, fie Yang, fie Yin, care domină, fie că este vorba despre excesul unuia sau altuia dintre termeni sau de insuficienţa unuia sau altuia şi vom avea interes să practicăm „tratamentul în partea opusă”.-partea superioară:

- dominaţia lui Yang: trebuie să-l tonificăm pe Yin „în partea de sus” prin VS 6 şi P7 ca şi înainte, apoi pe Yang „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39.

- Dominanţa lui Yin: de tonificat Yang „în partea de sus” prin punctul Lo al grupului Yang al braţului TF 7, şi punctele şefe Yang al braţului TF 5 şi IS 3, apoi de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului: SP 6

-partea inferioară:

35

Page 36: Acupunctura - Curs Format Electronic

- dominanţa lui Yang: de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului SP 6, apoi Yang-ul „în parte de sus” prin punctul Lo Yang al braţului: TF 8

- dominanţa lui Yin: de tonificat pe Yang „în partea de jos”, prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39, apoi pe Yin „în partea de sus”prin punctul Lo al grupului Yin al braţului: VS 5.

-partea dreaptă a corpului:- dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang, ale grupului TF 8 şi VB 39; şi, dacă e

necesar, pe Yin pe partea dreaptă prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6.- Dominanţa lui Yin: de tonificat Yin-ul la stânga prin punctele Lo Yin ale grupului VS 5 şi SP 6 şi, dacă este necesar,

tonificăm Yang-ul la dreapta prin punctele Lo Yang ale grupului TF 8 şi VB 39-partea stângă a corpului:

- dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la dreapta prin punctele Lo Yang al grupului TF 8 şi VB 39 şi, dacă e necesar, pe Yin la stânga prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6

- dominanţa lui Yin: tonificăm Yin-ul la dreapta prin punctele Lo Yin al grupului VS 6 şi SP 6 şi dacă e necesar îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang şi al grupului TF 8 şi VB 39.

c)Este vorba de un dezechilibru mai focalizat: fie al unuia sau mai multora sisteme organ – meridian sau funcţie – meridian în raport cu unul sau cu mai multe,

fie între două meridiane cuplate, fie între ramuri ale aceluiaşi meridian. Făcând bilanţul sistemelor atinse, prinjocul punctelor de comandă Yu-antice, al punctelor Lo şi al jocului meridianelor distincte şi al regulii celor Cinci Elemente aplicate în ciclul Cheng şi în ciclul Ko, şi sprijinul eventual al celorlalte puncte energetice cărora noi le-am dat atribuţii, se va reechilibra energia, făcând să prevaleze tonificaţia asupra unui sistem atacat de o „energie perversă” sau „pus în pericol” de un alt ansamblu funcţional, mai degrabă decât dispersia.

fie al unuia sau mai multor sisteme organ energetice. În acest caz reechilibrarea energetică, a organului şi terapiasimptomalogiei determinate de dezechilibrul specific, se va putea realiza prin abordarea terapeutică a „ microsistemelor”Craniopunctura

Figura 24

36

Page 37: Acupunctura - Curs Format Electronic

Faciopunctura

Cele 24 de puncte faciale 1 - craniu şi faţă; 2 - gât; 3 - plămân; 4 - cord; 5 -

ficat; 6 - splină; 7 - uter; veziculă; 8 - vezica biliară; 9 - stomac; 10 - sân;

11 - coapsă; 12 - intestin subţire; 13 - intestin gros; 14 - umăr; 15 - braţ; 16 - mână;

17 - rinichi; 18 - ombilic; 19 – lombe; 20 - coapsă; 21 - genunchi; 22 – rotulă;

23 - gambă; 24 - picior.

Figura 25Rinopunctura

Cele 23 de puncte de proiecţie nazală1 - craniu şi faţă; 2 - gât; 3 - plămân; 4 - cord;

5 - ficat; 6 - splină; 7 - rinichi; 8 - organe genitale externe; 9 - ovar sau testicol;

10 - vezicula biliară; 11 - stomac; 12 - intestin subţire; 13 - intestin gros; 14 - vezică;

15 - ureche; 16 - piept; 17 - sân; 18 - ceafă şi spate; 19 - lombe; 20 - membru superior;

21 - şold şi coapsă; 22 - genunchi şi gambă; 23 - picior şi degete.

Figura 26Auriculopunctura

37

Page 38: Acupunctura - Curs Format Electronic

Proiecţia auriculară a sistemului musculo-scheletal şi senzorial Proiecţia auriculară a sistemului nervos

Proiecţia auriculară a funcţiilor generale Proiecţia auriculară a organelor interne

Figura 27

Mano şi podopresura

- Pe punctele de acupunctură specifice locale

Figura 28

Cele 17 puncte ale mâinii şi cele 15 ale piciorului, folosite pentru mano şi pedopresură : 1 - umăr; 2 - frunte; 3 - vertex; 4 -

migrenă; 5 - occipit; 6 - nerv sciatic; 7 - ceafă; 8 - cefalee; 9 - nas; 10 - isterie; 11 - tuse; 12 - ulceraţii bucale; 13 - hiperhidroză; 14 - ficat; 15 - sughiţ; 16 - antipiretic; 17 – anticonvulsivant.1 - nevroză, insomnie, hipertensiune arterială; 2 - astenie, hepatită; 3 -

odontalgii; 4 - sciatică; 5 - redoare cervicală; 6 - lombalgii; 7 - amigdalite; 8 - eczeme, urticarie; 9 - enurezis, polakiurie; 10 -

odontalgii; 11 - rinite; răceli; 12 - hipotensiune arterială; 13 - metroragii funcţionale; 14 - epilepsie, isterie, neurastenie; 15 -

cefalee, dureri abdominale.

38

Page 39: Acupunctura - Curs Format Electronic

- Pe sistemul pumn-gleznă

Figura 29

Punctele din jurul pumnului şi din jurul gleznei P1: boli bilaterale (cefalee, dureri oculare, odontalgii, tulburări de vedere, răceală, angină, tuse, sughiţ, nevralgii de trigemen),

boli generalizate (hipertensiune arterială, insomnie, transpiraţii, dureri generalizate, urticarie);P2: boli apărute de o parte a corpului (cefalee temporală, odontalgii, dureri toracice, senzaţia de plenitudine toracică, astm,

dureri palmare, amorţeli ale degetelor);P3: hipertensiune arterială;P4: cefalee în vertex, surditate, disfuncţii ale articulaţiei temporo-mandibulare, dureri articulare scapulo-humerale;P5: cefalee temporală posterioară, redoare de ceafă, dureri ale umărului, paralizii ale membrului superior, tremurături ale

degetelor, dureri ale cotului, pumnului, degetelor;G1: dureri şi distensii abdominale superioare, dureri periombilicale, tulburări menstruale, leucoree, enurezis, dureri ale

călcâielor;G2: dureri în zona hepatică, dureri abdominale laterale;G3: dureri mediale de genunchi;G4: dureri de genunchi, paralizii ale membrelor inferioare;G5: dureri de şold şi glezne;G6: dureri lombare acute, lombosciatică, contractura musculaturii lombare.2.Caz de afecţiune caracteristică:

Mai întâi, va fi bine, la un bolnav care suferă să se înceapă prin a se şterge simptomul durere, durere locală sau durere reflex la distanţă, a cărui intensitate şi localizare ar putea modifica anumite date ale diagnosticului.

Apoi, dacă putem recunoaşte simptomatologia care răspunde patologiei unuia dintre „vasele extraordinare”, ar trebui să dispersăm bilateral punctul său cheie:-punctele cheie Yin:

- P 7: pentru Yin-Mo, vasul concepţie, mare a tuturor Yin; patologie: încetinirea funcţiilor de termogeneză (el poartă nenumărate puncte mesager ale triplului încălzitor) funcţiilor respiratorie, nutriţională şi sexuală

- R 6: pentru Yin-Keo; patologie: tulburări ale somnului, tulburări atinice renale, vezicale, genitale- SP 4: pentru Tchong-Mo, vasul central; patologie: se spune că el ţine sub dependenţa sa axul endocrin talamo-

hipofizo-ovarian; în afară de aceasta, aerogastrită, aerocolită, balonarea abdomenului, atonie digestivă- VS 6: pentru Yin-Oé; patologie: vomă, diaree, depresiune fizică şi mentală,tulburări circulatorii, orice durere la inimă

-punctele cheie Yang:- TF 5: pentru Yang-Oé; patologie: hemoragii de orice origine, cefalee congestive, artralgii, dermatoze- VB 41: pentru Tae-Mo, vasul centură; patologie: dorso-lombargii, prin topografia sa, cervicalgii, cefalee, anumite

tulburări genitale, alterarea stării generale;- IS 3: pentru Tou-Mo, vasul dominant, mare a tuturor Yang; patologie: dureri şi contractări în general, dar mai ale ale

umărului, ale cefei, ale spatelui, diminuarea energiei fizice şi morale- V 62: pentru Yang-Keo; patologie: hemiplegii prin hemoragie cervicală, lombalgii, contractări, tulburări ale somnului.Apoi vom trata simptomele bolii prin punctele cutanate sensibile, percepute de meridianele în cauză, şi prin „punctele

specializate” şi „punctele de simptome”, ale căror atribuţii foarte bine precizate, învăţate în China, în poeme mici, au permis să se stabilească repertoriile ale căror întrebuinţare facilitează mult, pentru începători, practica acupuncturii; se vor înţepa aceste puncte bilaterale afară doar dacă este vorba de atingerea unilaterală a unui organ. Se vor folosi punctele Yu ale spatelui în caz de afecţiune cronică sau recidivantă.

39

Page 40: Acupunctura - Curs Format Electronic

În sfârşit, se va verifica dacă persistă, după această punere la punct, un dezechilibru energetic care va fi putut fi punctul de plecare al bolii şi pe care va trebui să-l reglăm pentru a obţine un rezultat durabil.3.2.Cele opt reguli. Pentru a fi compleţi, trebuie să enunţăm „cele opt reguli terapeutice” chinezeşti în care se încorporează acupunctura. Acestea sunt:a)Sudorificarea, metodă care constă în a face bolnavul să transpire, adică să-i dilatăm porii pielii; este un procedeu care se foloseşte la localizările „exterioare” ale „energiei perverse reci”, în piele şi muşchi; ea tratează febra, aduce energia Oé la suprafaţă; scopul căutat este să atragă Yin-ul spre exterior.b)Vomificarea, tehnică de urgenţă: „dacă energia perversă se găseşte în partea de sus a corpului, trebuie să o facem să izbugnească”. Ea nu se utilizează decât în caz de aglomerare alimentară în stomac; ea diminează energia esenţială a corpului.c)Purgaţia, tehnică vecină; este o terapeutică utilizată de mult de către medicii tuturor timpurilord)Regularizarea, care trebuie să fie luată într-un sens foarte larg; ea poate fi utilizată la sfârşitul tratamentului pentru a „mătura” ultimele simptome şi a echilibra bolnavul. Scopul său este de a armoniza interorul şi exteriorul Yin-ului şi Yang-ului, partea de sus şi partea de jos, dreapta şi stânga.e)Calorificarea care se adresează bolilor datorate frigului. Bolnavul este astenic, îngheţat, inapetent, balonat, cu senzaţii de „lovitură de pomp㔺i de corp spart. Trebuie să-i redăm energia Yang tratând organele care o produc: stomacul şi splina, încălzitorii uperior, mijlociu şi inferior şi, pe de altă parte, înţepând punctele su-antice, pe meridianele atinse care corespund focului (ciclul celor Cinci Elemente).f)Refrigerarea care constă, după cum o indică numele, în a lupta contra febrei şi este utilizată în toate maladiile care prezintă semne de căldură. Ea constă în a utiliza punctele su-antice care corespund apei şi focului.g)Tonificarea, tehnică ce se utilizează în orice caz în care se remarcă un vid al energiei sau al Yang-ului. Ea joacă în mod secundar rolul de a dispersa „energia perversă”, tonificând energia esenţială a corpului. Ea acţionează deci asupra lui Yin şi asupra lui Yang, asupra energiei; trebuie să acţionăm, de asemenea, asupra organelor fie într-un mod direct, fie într-un mod indirect prin procedeul Mamei şi al Fiului în legea celor Cinci Elemente.h)Dispersia: după So-Ouen, a dispersa înseamnă a sparge ceea ce este dur, a împrăştia ceea ce este grupat; prin acest procedeu se va trata ceea ce este acumulat. Scopul este acela de a face energia să circule. Ea se adresează mai multor afecţiuni cronice decât celor acute, de exemplu, anumite edeme, semn de „îngrămădeală a umidităţii”. Se înţeapă punctele de dispersie corespunzând meridianelor de tratat, dar, dacă ea este utilizată greşit, poate deveni agravantă.

Nu vom vorbi aici de enorma farmacopee chinezească; noi utilizăm, bineînţeles, pe a noastră dacă este necesar şi cu un impact în mod sigur excelent, dacă ne referim la profunzimea cunoaşterii bolnavului care cere punerea la punct a tratamentului prin ace. În afară de aceasta, e de la sine înţeles că vom modifica dint-o dată o terapeurică stabilită cum trebuie (tratament antidiabetic, antidepresiv sau cortizonic, de exemplu).

De altfel So Ouen conchide astfel: „Cunoscând tipul şi originea bolilor, a trata înseamnă a vindeca; a nu le cunoaşte înseamnă a acţiona la voia întâmplării”.3.3.Tehnica

Medicul acupunctor joacă rolul de intermediar între energiile Cerului, ale Pământului şi ale Omului.El acţionează asupra pielii care este organul în contact cu unul şi cu altul. Cu acele el va face să varieze energia omului în funcţie de energia universului.1.Acele.

Graţie împăratului Houang Ti, au fost utilizate acele. Mei King evocă textul decretului său impunând metalul: „îmi pare rău, spune el, că poporul meu, întârziat de către boli, nu se mai achită de taxele şi corvezile care mi le datorează. Dorinţa mea este să nu i se mai dea medicamente care să-l otrăvească şi să nu se mai folosească anticele posoane de piatră. Doresc să se utilizeze numai misterioasele ace de metal cu care se dirijează energia.”.Chinezii nu puteau să se mulţumească cu un singur model de ace; era evident că nu se puteau puntura punctele superficiale cu aceleşi instrumente decât pentru tulburările care răspundeau unei tulburări de organ în care trebuie să cauţi energia Yang în profunzime. Asfel se născură diferite feluri de ace; după autori vechi, ar fi nouă feluri de ace descrise de So Ouen (cap.54), Nei-King (cap.2, 78).Există actualmente toate felurile de ace: ace rigide sau foarte suple de toate lungimile; ace speciale numite şapte stele utilizate pentru copii; şapte capete foarte fine de ace încrustate într-un suport şi numite, poetic, flori de prun;în sfârşit, ace foarte scurte, un fel de pioneze care sunt lăsate în acelaşi loc mai multe zile pe un punct determinat în mod electiv.Ele sunt, cel mai adesea, din oţel; în Europa se utilizează multe metale preţioase:aur, Yang, pentru a tonifica, argint, Yin, pentru a împrăştia. Unele sunt chiar de tungsten.

Asepsie şi folosire a acelor: Dacă textele vechi nu zăboveau asupra asepsiei acelor, aceasta a devenit una din problemele principale ale acupuncturii. Până în ultimii cinci ani, dezinfectarea se făcea cu ajutorul căldurii autoclave. În prezent, pentru a se evita îmbolnăvirile cu viruşi, îndeosebi hepatitele şi mai cu seamă sida, 95% din practicieni recurg la acele de unică folosinţă. Fabricanţii s-au adaptat perfect şi pun la dispoziţie toate tipurile de ace de unică folosinţă (ace de 1, 2, 3, 4 până la 10 cm şi de 2/10 până la 4/10 milimetri diametru). Ele sunt prezetate în ambalaje de plastic conţinând 2 ori 3 ace sau în condiţionare sub film plastic pe unitate. Aceasta permite, ca în chirurgie ori în medicină, unde 90% din material este în prezent jetabil, să se evite orice contaminare. Practicienii care ţin la cele de metale preţioase folosesc ace personalizate: fiecare pacient îşi procură acele, pe care le păstrează la el după dezinfectare. În anumite servicii spitaliceşti, acele mai sunt încă curăţate şi trecute prin autoclavă din motive de economie, dar această practică tinde să dispară prin înlocuirea cu ace de unică folosinţă. Importanţa dezinfectării este esenţială pentru acele din metale preţioase şi ea trebuie semnalată pacientului. În ce priveşte acul cu folosire unică, existenţa lui nu era neapărat adusă la cunoştinţa pacienţilor care s-ar fi ferit de tratamentele cu acupunctură. Organizaţiile profesionale de acupunctură au trebuit să informeze publicul de existenţa acelor de unică folosire, eliminând pericolul de contaminare.

Cum se puncturează: Apariţia acului de unică folosinţă n-a schimbat felul de a punctura. Pacientul trebuie să fie instalat confortabil, destins. În principiu se puncturează tot de la Yang spre Ying, de sus în jos, de la stânga la dreapta, din spate în faţă, împingându-se acul mai mult sau mai puţin după afecţiune. Pentru tonificare, de preferinţă trebuie înţepat în

40

Page 41: Acupunctura - Curs Format Electronic

sensul circulaţiei energiei, al expiraţiei, dându-se o mişcare rotită de la dreapta la stânga; se împinge încet şi se scoate repede acul. Pentru dispersare, trebuie puncturat în contracurent, în inspiraţie, rotind de la stânga la dreapta; se împinge încet şi se scoate repede acul. În afară de unele excepţii nu există incidente în pucturare. Trebuie să se ştie totuşi că anumite puncte sunt interzise şi că se cere foarte mare prudenţă în cazul femeii însărcinate.2.Metodele anexe ale acupuncturii: Acestea sunt moxibustia, masajul chinez, sângerarea şi, cu totul aparte, auriculoterapia. Aceste procedee sunt împrumutate de la medicina chineză. Nu se înţeapă punctele, ci ele sunt încălzite sau masate. Se utilizează exploatarea terapeutică a punctelor fără a implanta acele, dar aceste metode sunt supuse aceloraşi legi şi aceleiaşi doctrine explicate deja:a)Moxibustia ( „moxa” este un termen portughez – mecha=meşă). Kao este termenul chinez, dar este vorba de aceeaşi tehnică. Este o terapeutică de încălzire care constă în a introduce căldură în organismul bolnavului, prin piele, la nivelul punctelor, a meridianelor principale. Scopul său este să tonifice, de a căuta energia în cazul vidului sau frigului: aceasta în afecţiunea acută şi a anumitor afecţiuni cronice (paralizia).

Se utilizează frunze de pelin uscate (artemia sinensis)transformate în pulbere şi numite catifea de pelin; se fac mici conuri a căror mărime variază de la un bob de orez la o nucă, se fabrică, de asemenea, rulouri de dimensiunea unei ţigări. Avem, asfel, moxe directe dacă se depune conul de palin direct pe piele. Acest procedeu este delicat, căci este dificil să se evite arsurile, dar un manipulator expert poate să pună trei până la cinci conuri pe acelaşi meridian; se aprinde conul şi se ia (de pe piele) imediat ce pacientul acuză o senzaţie de căldură.Mai uşoară este moxa indirectă, sub formă de ţigări de pelin; se aplică extremitatea incandescentă la punctul ales al meridianului şi se îndepărtează când căldura devine insuportabilă. Tehnici foarte vechi folosesc substanţele care aduc terapeuticii o valoare suplimentară; chimionul, sarea, usturoiul în lamele fine pe care le plasă între piele şi conul de pelin care arde încet.

Este uşor de înţeles că aceste ultime forme de Kao sunt puţin întrebuinţate de medicii occidentali care, dacă sunt obligaţi să se folosească de moxibuţie, vor folosi mai uşor acul încălzit la bricheta cu gaz sau ţigara de pelin.Este interzis să se practice aceste moxe pe obraz, acolo unde circulă energia inimii, la nivelul tendoanelor şi peste tot unde o arsură, fie ea uşoară, poate fi jenantă.b).Sângerările se fac cu acul triunghiular pe care-l înfigem şi îl retragem rapid la nivelul capilarelor congestionate care sunt mărturia pătrunderii unei energii perverse la acest nivel. Această terapeutică, fiind un act chirurgical,trebuie să fie însoţită, din acest punct de vedere, de aceeaşi asepsie şi anumite puncte sunt interzise.c)Masajul chinez este foarte folosit, ca toate tehnicile de masaj în Extremul-Orient. Este un masaj energetic care utilizează proprietăţile deosebite ale unor puncte cutanate ale corpului omenesc şi ale meridianelor.Este, în fond, o acupunctură practicată cu degetele şi mâna .Ritmul, valoarea presiunii exersate, sensul masajului dau efecte diferite.Acest masaj este adesea folosit la copii şi la bătrâni care pot să se teamă de ace; el este de asemenea folosit asupra anumitor puncte interzise acelor. d)Auriculoterapia este bazată pe utilizarea zonelor reflexe ale urechii, având proprietăţi curative.

Doctorul Paul Nogier este acela care, printr-o lungă observaţie şi o riguroasă experimentare a putut determina la nivelul urechii o serie de puncte care au o acţiune la distanţă.Aceste puncte se repartizează pe pavilionul urechii, invers decât cele din corp, adică lobul urechii reprezintă capul şi partea înaltă a pavilionului, restul corpului. Apropierea stabilită între ureche şi foetus a fost remarcată în bazinul mediteranean acum 2000 de ani. Se utiliza cauterizarea pavilionului urechii în nevralgia sciatică. Se regăsesc la Hipocrate şi la auorii vechi câteva relatări despre aceste analogii. La 1 mai 1850, dr.Luciano a prezentat un memoriu intitulat „Despre cauterizarea urechii în tratamentul radical al sciaticii”.Profesorul Rabichong, de la facultatea din Montpellier, explică această acţiune prin faptul că aceasta are o inervaţie în relaţie directă cu cortexul. Se cunoaşte, de asemenea, reflexul auriculo-cardiac care pune în evidenţă relaţiile urechii organe.

Stimularea se face fie prin ace de acupunctură, fie prin masaje cu stiletul, fie cu aparate de detecţie şi tratament electronice sau laser. Sunt utilizate două feluri de aparate: laser cu gaz heliu-neon acţionând în banda de 623 de nanometri şi laseri cu infraroşu în banda de 940 nanometri. Aceştia din urmă por fi consideraţi ca o variantă modernă a moxibustiei. Ei sunt interesanţi în mod deosbit în tratamentul dermatozelor şi, de asemenea, la copii sau persoane care se tem sau nu suportă punctura.

4. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII 4.1.Indicaţiile acupuncturii nu pot fi văzute din punctul de vedere al medicinei occidentale, deşi, în mare parte se suprapun.

Medicii occidentali nu au obiceiul să-şi primescă pacienţii înainte ca boala să se declare, însă la noi, profilaxia bolilor este partea slabă a medicinei.

În China, bolnavii erau abonaţi la medicul lor; acesta primea onorarii pentru a-şi menţine clientul cu o sănătate bună. Acupunctura, medicină energetică, destinată să întărească energia esenţială a corpului omenesc şi să conserve o stare psihologică normală, era o metodă preventivă şi era asociată cu o dietă adecvată.

41

Page 42: Acupunctura - Curs Format Electronic

Figura29

Numai datorită unor semne insuficient cunoscute de medicii occidentali şi pulsologiei, acupunctorul detectează dezechilibrele care traduc vidul şi plenitudinea şi poate interveni înainte ca boala să se declare. De aceea el îi sfătuieşte pe pacienţii săi să ia câteva şedinţe de reechilibrare în momentul marilor perturbări atmosferice, echinoxurilor de primăvară şi de toamnă.

În prezent, marele public se nelinişteşte de folosirea crescândă a chimioterapiei, de unde patima pentru acupunctură, terapeutică mai naturală. Din păcate, bolnavii vor găsi medicul acupunctor când afecţiunile au ajuns la un stadiu lezionar şi adesea, când toate celelalte terapeutici au eşuat, reechilibrarea va cere atunci mult timp.4.2.Anestezia prin acupunctură

Este un subiect de actualitate foarte contriversat; multe mii de anestezii de acest gen au fost practicate în Franţa, Italia şi în Austria.

Avantajele indicate de chinezi sunt absenţa materialului complicat, facilitatea de a fi aplicată la ţară, în locurile izolate şi în caz de război, simplificarea urmărilor operatorii, diminuarea infecţiilor, posibilitatea în anesteziile oculare şi ale anumitor articulaţii, posibilitatea de anestezie la subiecţii alergici şi la anumiţi cardiaci.

Amintim caraceristicile anesteziei clasice, aşa cum le înţelege medicul anestezist, pentru a o compara cu anestezia prin acupunctură (lucrările dr. Janine Mirabel).1.Elementele unei anestezii.

În sensul modern al termenului, anestezistul trebuie să îndeplinească cinci roluri:-să asigure analgeza, adică să suprime facultatea de a simţi-să verifice conţtiinţa pacientului în sensul unei indiferenţe vis-a-vis de el însuşi şi de lumea exterioară-să diminueze sau să suprime tonusul muscular, ceea ce procură chirurgului confort operator

42

Page 43: Acupunctura - Curs Format Electronic

-să izoleze sistemul neuro-vegetativ al agresiunii pe car o reprezintă intervenţia şi care se traduce prin modificări brutale ale tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac, a ameţelilor, a sudorii, etc-în sfârşit, anestezia trebuie să poată „reanima”, adică să oxigeneze, să transfuzeze, să practice respiraţia artificială, reanimarea cardiacă, reechilibrarea hidroelectrică şi nutriţională prin aportul echilibrat de apă, de săruri minerale, de vitamine şi de calorii.

Este deci evident că anestezia nu este sinonimă cu analgezia, aceasta nereprezentând decât unul din aspectele sale.2.Problema analgezei. Aparent este pentru pacient problema cea mai importantă. Acupunctura stopează durerea, adică îtrerupe căile capabile să transmită dererea creierului. Multe incertitudini apăreau încă asupra acestor mecanisme de transmisie dar s-a hotărât ca şi cum ar fi fost necesar şi indispensabil pentru a obţine analgezia să tăiem aceste căi ascendente ale transmisiei dureroase de la periferia către creier prin anestezia locală sau anesteziile chimice generale.

Un fapt important şi neexploatat a apărul în cursul ultimilor ani. Într-adevăr, la diferite nivele ale sistemului nervos au fost puse în evidenţă sisteme inhibitorii care sunt zone de control putând să împiedice să se difuzeze informaţiile dureroase de la periferia către creier.Aceste sisteme inhibitorii, a căror utilizare a fost neglijată de medicina clasică sunt, după toate probabilităţile, acelea care sunt stimulate de acupunctură.

Plecând de la aceste date, acupunctura începe să devină explicabilă în limbaj neurofiziologic. După toate aparenţele, acupunctura anestezistă va dobândi o stăpânire din ce în ce mai mare a noii sale tehnici şi-şi va ameliora peformanţele, dar progresela analgezei chimice nu încetează să evolueze şi în Occident aceasta va rămâne, în mod sigur, pentru multă vreme, probabil totdeauna, tehnica majoră.3.Problema conştiinţei. Este evident mai confortabil pentru pacient să-şi piardă conştiinţa în timpul fiecărei faze operatorii şi anestezia generală care introduce hipnotice în „cocktail-urile” sale răspunde la ceea ce se aştepta.Neurolept-analgezia, altă formă de anestezie care utilizează un analgezic puternic în combinaţie cu un neuroleptic (adică cu un produs deprimant la nivelul conştiinţei) atinge de asemenea acest scop.

Acupunctorul este capabil, de asemenea, de a linişti, de a calma bolnavul. Este o noţiune foarte clasică. De aceea, al doilea rol al anestezistului poate fi într-o măsură anumită satisfăcut de tehnica sa. Dar această proprietate a acupuncturii este adesea neglijată şi se vorbeşte de sugestie, de motivaţie, de influenţă socio-culturală.

Aceste noţiuni, uneori neînţelese sau chiar dispreţuite, au totuşi o importaţă extremă, pentru că într-adevăr, dacă o manevrăm în mod convenabil, sugestia poate ea însăşi să permită o intervenţie fără nici o formă de anestezie. Înaintea erei ştiinţifice a anesteziei mii de bolnavi au putut fi operaţi sub hiponoză şi, mai recent, experienţe asemănătoare au fosr reproduse atât în Franţa cât şi în Spania sub titlul de sofronizare. Ne gândim că ar fi o greşeală să dispreţuim aceste fenomene şi este evident că acest mecanism intervine într-o oarecare măsură în cursul anesteziei prin acupunctură. Se regăsesc aici într-adevăr, elemente intervenind în procesul sofronizării:-motivaţia: subiectul doreşte să nu sufere şi speră că procereul va fi eficace-transferul sau alianţa sofronică, adică încrederea bolnavului în medicul său sau într-o idee-semnul – semnal acului: prin sugestie subiectul este învăţat că după câteva minute acele manipulante îi vor aduce analgeza.

Aceste fenomene sunt în mod curent puse în joc în mod conştient prin îngrijiri cotidiene pe care poate să le aducă medicul bolnavului. Ele sunt încâ exploatate cu ocazia întrebuinţării placebo-ului şi ar fi o greşeală monumentală să nu le recunoaştem.Este, din contră, foarte de dorit să potenţializăm efectele acupuncturii prin sofronizare.4.3.Limitele acupuncturii

Este evident că indicaţia acupuncturii se opreşte atunci când tulburările sunt în mod profund organice cu modificarea şi distrugerea organelor. În afecţiunile microbiene, în stările acute şi infecţioase, medicul acupunctor trebuie să rămână medicul alopat şi să se servească de antibioterapie dar el poate , în plus să tonifice energia vitală a corpului omenesc, căci, după cum spuneau chinezii: ”la ce serveşte să alungi duşmanul dacă laşi uşa deschisă?” În sfârşit, în stările degenerative, ca, de exemplu, cancerul sau tuberculoza, acupunctura , dacă nu este neglijată complet, nu poate decât să aline bolnavul în algiile secudare.

43

Page 44: Acupunctura - Curs Format Electronic

5. PROGRAME TERAPEUTICE Vom prezenta câteva scheme terapeutice minimale în tipurile de afecţiuni cel mai curent întâlnite în practica

medicală de zi cu zi. Acestea reprezintă un barem absolut necesar practicării curente a acupuncturii şi se bazează pe acţiunea asupra punctelor de pe meridiane ± de pe microsisteme, în speţă auriculoterapia.

Terapeutul acupunctor, în funţie de diagnosticul energetic şi de concepţia proprie, îşi poate alcătui programe terapeutice complexe personale, cu folosirea întregii game de mijloace terapeutice aflate la dispoziţia sa.5.1.Bolile musculo-osteo-articulare 5.1.1. Tulburări muscularea. Mialgii1. ale muşchilor membrului superior: IS3,TF5,IG4,TF10,V172. ale muşchilor membrului inferior: SP3, SP4, VB34,VB40, VB41, V62b. Crampe1. ale muşchilor membrului superior: VS72. ale muşchilor membrului inferior: S36,VB40, VB41, R6c. Contracturi: V62,IS3,VN41, VB 37d. Hipertonii musculare: P5,P7,P9,C5,VS6,IG4,IG11,IG15,TF5,TF10,VB30,VB34,S36e. Tremurături, cu exepţia celor datorate bolii Parkinson: IS3,IS8,TF5,IG11,VB41,V40, V60,F8,TF3,C3,VS35.1.2. Osteoartritaa. Capului 1. Artrita tempero-mandibulara:• puncte locale: IS 11, IS 18, VB 2, S 7• puncte la distanta: IG 4, S 44, TF 5, VB 34b. Membrului superior1. Umăr • puncte locale: IG 15, IG 14, VB 21, TF 14, IS 9, IS 10, IS 11• puncte la distanta: IG 14, IG 11, VB 34, V 11, V 57, VB 41 de partea opusă, S38 de aceeasi parte, R 4 de partea opusă• puncte circumsatanţiale: - în dureri cu iradiere în braţ: VB 42

- în dureri cu iradiere în spate: VB 38, V 13 - în dureri cu iradiere în ceafă: VB 37, de partea opusă, VB 20, VB 12, - în umăr blocat: VB 34 sau S 38 în timp ce bolnavul execută mişcări din umăr

2. Cot • puncte locale: P 5, VS 5, C 3, IG 11 • puncte la distanţă: IG 4, F 5, VB 34 • puncte circumstanţiale – în dureri posteriore: TF 10

– în blocarea cotului: VB 42 3. Pumn • puncte locale: IG 4, IS 4, VS 7, C 7, P 9• puncte la distanţă: S 44, VB 20, TF 2• puncte circumstanţiale: - în dureri anterioare: VS 7

- în dureri posterioare: TF 5 4. Degete mână• puncte locale: IS 4, TF 3, EM (Extrameridian) 28, EM 29• puncte la distanţă: TF 5, P 6 • puncte circumstanţiale - cu dureri în inelar sau auricular: C 7 - cu dureri în medius şi index: VS 7 c. Membrului inferior 1. Şold • puncte locale: VB 30, V 54, V 32, S 31 • puncte la distanţă: S 44, V 62, VB 41, IG 4 • puncte circumstanţiale: - în dureri cu iradiere posterioara: V 40

- în dureri cu iradiere exterioara: VB 34 - în dureri cu iradiere în triunghiul Scarpa: SP 2, SP 11

2. Genunchi • puncte locale: S 35, SP 10, S 34, V 40, F 8, S 36, VB 34, EM 51, SP 9 • puncte la distanţă: F2, S 44, SP 6, V 60, IS 3 3.Gleznă • puncte locale: V 60, R 3, V 62, R 6, S 41, SP 5 • puncte la distanţă: IG 4 • puncte circumstanţiale – în dureri pe faţa dorsală: VB 40

– în dureri pe faţa externa: V 63, V 64, V 65 – în dureri pe faţa interna: SP 2, SP 3

4. Metatars • puncte locale: EM 56, puncte locale dureroase • puncte la distanţă: S 44, IG 4

44

Page 45: Acupunctura - Curs Format Electronic

5.1.3. Leziuni degenerative ale coloanei a. Coloana cervicală 1. puncte locale: IS 3, VB 20, V 10, V 11, VG 14, VG 15, EM 7 2. puncte la distanţa: P 7, TF 2, IG 4, VB 34, VB 39, S 44 3. puncte circumstanţiale: - algii cervicale deasupra C 3 : IS 3 - algii cervicale sub C 3 : SP 4, TF 5, VG 25 b. Torticolois 1. puncte locale: VG 14, TF 14, VG 15, V 10, V 11, VB 202. puncte la distanţă: IS 3, VB 41, IG 4, IS 6, P 7, VB 34, TF 10, C 3, V 62, V 65, S 14, VB 39 3. punct al Marii inţepături: IS 7 de partea opusăc. Nevralgia cervico-brahiala 1. punct cheie: TF 5, VB 11, IS 3, V 622. puncte ale meridianului pe care se proiectează durerea: C 3, C 5, C 7, IG 4, IG 10, IG 11, IG 15, IS 3, IS 8, IS 9, IS 10 3 puncte • antialergice: V 60, S 44, IG 4

• miorelaxante: VB 34, F 3, V 58 • neurosedative (care au şi o acţiune importantă pe coloana cervicală): VB 20, V 10, VG 14, V 11 (punct specializat al

oaselor)d. Algoneurodistrofia membrului superior 1. puncte de pe meridianele intereste 2. alte puncte: V 11, TF 5 3. simpaticolitice pt impl ples simpatic abdominal: VG 16, V 10, VB 20, VC 12, VC 15 e. Coloana dorsală 1. Dorsalgiile – puncte cheie: IS 3 – pentru algii mediane (de coloană): VG 25 – pentru algii paramediane: V 43, V 11, IS 9, IS 10, IS 11, VG 11 – cu redoare în spate şi umăr: V 42, V 43, V 44 – cu redoare în regiunea omoplatului: V 62, VB 28, C 2, IG 15 2. Nevralgia intercostală - puncte locale: VG 16, V 17, V 18, V 23, R 33, R 24, EM 21 - puncte corespunzătoare zonei afectate: VB 22, F 14, SP 15, SP 17, SP 18, SP 21, VC 16, VC 17 - puncte la distanţă: VB 34, VB 43, F 3, V 67f. Coloana lombo-sacrată 1. Lumbago • puncte cheie: IS 3, V 62, TF 5, SP 4 • puncte locale: VG 2, VG 3, VG 4, V 23, V 25, V 32, V 54, EM 21• puncte la distanţă: V 40, V 60, S 44, R 4, R 7, TF 10, F 3, VB 37, VB 40 • tehnica Zhang: înţeparea orizontală a VG 26 şi V 1 + mobilizarea coloanei 2.Dureri sacrate• puncte cheie: V 62 • alte puncte: V 40, VB 34, VB 40 • puncte locale: V 25V 35, V 53V 543. Lombosciatica • puncte cheie: V 42, VB 41 • puncte locale: VG 4, VG 14, V 32, V 36, V 23, V 37, V 58, V 25, V 40, V 57, V 60, VB 30, VB 31, VB 34, VB 37, VB 38, VB 40, EM 21• puncte la distanţă: IG 4, VG 20, S 44, R 2, V 11, F 2 • puncte auriculare: în raport cu regiunea afectată Shenmen Subcortex5.1.4. Poliartrita reumatoidăa. Puncte principale1. pentru membrul superior:IG11, TF52. pentru membrul inferior:VB34,VB393. pentru spate: EM21b. Puncte auriculare: puncte corespunzătoare articulaţiilor afectate, Shenmen, Secreţie internă 5.1.5. Spondilita anchilozantăa. Tratament de fond:1. echilibrarea lojei Apă: V40, R32. tonifierea Zong Qi:VC4,VG43. punctul de reuniune al oaselor:V114. combaterea Umidităţii:VC12,S405. combaterea Frigului:moxă pe VG4, V23, VB25, V40,V60,V24,V26b. Tratament local:1. coloana sacrată:VG1,VG2,V27,V28,V31,V34, V52,V532. coloana lombară:VG4,V23,VG2,VG3,V22,V26,,V51,V523. coloana dorsală: VG5,VG13,V11,V13,V41,V50

45

Page 46: Acupunctura - Curs Format Electronic

4. coloana cervicală:VG14,VG165. umăr:VB21,TF13,TF15,IG14,IG15,IG16,IS9,IS156. şold:VB29,VB30, VB34,VB41,TF5,V627. genunchi:V38,V39,V40,V60, VB33,VB34,S33,S34,S35,S36,SP9,SP10,F7,F8,R3,R105.2. Bolile neurologice 5.2.1.Cefaleea 1. Indiferent de tipul cefaleei: VG 20, IG 4, EM 7, VB 34 2. Întrucât în majoritatea cefaleei există exces energetic în meridianul VB şi o insuficienta energetica în meridianul F: T(tonifiere)-F 8, D (dispersie)-VB 383. În raport cu localizarea cefaleei (în funcţie de axul energetic interesat) • cefalee temporală tip Shao-Yang (afecteaza VB şi TF): S 8, VB 8, VB 20, EM 2, TF 2, TF 5, VB 34 • cefalee frontală tip Yang Ming (afecteaza S şi FG): S 8, EM 1, EM 6, S 44 • cefalee occipitală de tip Tai Yang (afecteaza V şi IS): VB 20, V 10, VG 14, EM 8, EM 9, P 7, IS 6• cefalee de vertex tip Jue Yin (afecteaza F şi VS): Extra 6, S 8, VB 20, V 67, F 3, S 44, V 60 • cefalee parietală tip Tai Yin (afecteaza SI şi P): S 8, EM 6, VB 8, TF 2• cefaleea capului în întregime tip Shao Yin (afecteaza R şi C): P 7, IG 4, IS 6, V 3, VB 20, VG 20, EM 2 4. Puncte circumstanţiale în raport cu etiologia• de origine oculară: V 1, V 2, VB 14, VS 6, S 36, S 41• hipertensivă: R 2, VS 6, C 7 • hipotensivă: P 7, VB 34, S 36, IG 4, IG 11• renală: SP 6, R 7, R 2, V 23, F 2, F 3, F 8, VB 41, V 18 • spondiloză cervicală: TF 5, IG 4, TF 10• meteorosensibilitate: P 1, TF 10, TF 5 5.2.2.Migrena 1. puncte principale: VG 20, S 8, VB 8, VB 202 puncte suplimentare: IG 4, F 3, VB 34, TF 5, IG 11, F 8, VB 37, P 8 3 puncte circumstanţiale: • cu greţuri şi inapetenţă: EM 6, S 8, VB 8, VB 20, VC 12, S 36, IG 4

• cu greţuri şi vărsături: punctele de mai sus C 7,VS 26 5.2.3.Nevralgia de trigemen (se utilizează puncte de partea opusă: atit transversal dreapta-stânga cât şi longitudinal sus-jos apoi puncte de partea afectată)1.puncte principale: S 40, P 7 sau IG 4, S 44 sau VB 34 2.puncte locale în raport cu ramura afectata• superioară (oftalmică): VB14, VB 1, VB 2, EM 2, S 8, TF 23, TF 17, TF 5• mijlocie (maxilară): S 2, S 3, S 6, IS 18, IG 20, VG 26• inferioară (mandibulară): VB2, EM 5, S 4, S 5, S 6, TF 17, VC 24, S 73.puncte auriculare în raport cu localizarea nevralgiei: Maxilar, Mandibulă, Zona faciomandibulară, Simpatic5.2.4.Paralizia facială a frigore1.puncte principale: S 2, VB 14, V 2, TF 17, EM 2, V 1, S 4, IG 4, TF 23, IG 4 2.puncte suplimentare: IG 11, IS 6, EM 5, VB 343.puncte circumstanţiale asociate cu• cefalee: VB 20 • salivaţie abundentă: S 40 • dificultăţi în mişcarea sprâncenei: V 2, TF 23• închiderea incompletă a ochiului: V 2, V 1, VB 1, EM 3, TF 23 • dificultăţi în fluerat: IG 20 • deviaţia cloazonului nazal: VG 26• masticaţie dificilă: S 3 • tinitus şi hipoacuzie: VB 2 • spasme ale pleoapei şi comisurii bucale: F 3 • dureri în regiunea mastoidiană: VB 12, TF 174.puncte de moxibustie în cazurile cronice: F 3, EM 2, S 6, S 4, S 3, S 75.puncte auriculare: Shenmen, Zona faciomandibulară5.2.5.Diplopie. Strabism1.puncte principale: Extra 1, EM 2, EM 3, S 8, TF 232.puncte suplimentare: F 3, IG 5, V 58, VG 14, VB 343.puncte auriculare: Ochi, Ochi 1, Ochi 2, Shenmen, Subcortex5.2.6.Ptoza palpebrală1.puncte principale: VB 14, V 2, EM 1, S 8, EM 3 2.puncte suplimentare: EM 6, TF 23, VB34, V 58, IG 4, TF 5, C 73.puncte auriculare: Ochi, Zonă faciomandibulară, Shenmen5.2.7.Hemiplegia1. Forma hipertonă (spastică)• faza acută: VG 26 şi VG 20 (echilibrare energetica în VG efect de resuscitare), sângerarea punctelor Jing distale ale membrului superior (sidpersia Căldurii din partea superioară a corpului potolirea Vântului endogen), R 1 (dirijează căldura către părţile inferioare)

46

Page 47: Acupunctura - Curs Format Electronic

• faza post acută: S 6 şi S 7 şi IG 4 (combaterea convulsiilor), VC 22 şi S 40 („calmarea Energiei” şi combaterea congestiei în extremităţile superioare), VG 15 şi VC 23 şi C 5 (puncte penru limbă)2. Forma hipotonă (flacidă): moxibustie indirectă cu sare a VC 6 şi VC 4 şi VC 8 (restabilesc fluxurile vitale) 3. Forma medie (hemiplegică): VG 20 şi VG 16 şi V 7 (pentru eliminarea Vântului din partea superoară a corpului), IG 15 şi IG 11 TF 5 şi IG 4 (reechilibrarea energetica in merifianele membrelor superioare), VB 30 şi VB 34 şi S 36 şi S 41 ( reechi-librarea energetica in merifianele membrelor inferioare) 4. In raport cu sediul predominent al paraliziilor • paralizia extremităţilor superioare – pe IG (principal afectat): IG 4, IG 11, IG 14, IG 15

– pe TF: TF 2, TF 5, TF 6, TF 10, TF 14 – pe IS: IS 5, IS 6, IS 9, IS 10 – pe C: C 3, C 7 – pe P: P 2, P 5, P 9 – pe VS: VS 6, VS 7 – alte puncte cu influenta asupra membrelor superioare dar situate la distanta: VB21,

VB 34• paralizia extremităţilor inferioare: – pe S (pricipal afectat): S 31, S 32, S 36, S 40, S 41, S 44

– pe V: V 36, V 37, V 40, V 57, V 62 – pe VB: VB 30, VB 31, VB 34, VB 39 – pe SP: SP 6, SP 9 – pe R: R 3, R 5 – peF: F 6, F 8 – alte puncte cu influenta asupra membrelor inferioare dar situate la distanţa: IG 41,

VS 3, P 95. Puncte circumstanţiale: • cu spasticitate exagerată: VG 6, EM 20

• cu febră mare: VG 14 6. Prevenirea noilor atacuri • dietă echilibrată Ying-Yang, activitate fizică zilnică, evitarea stresului • moxa pe S 36 şi VB 30 7. Tehnica Sun: stimularea VG 20 cu ac îndreptata spre VB 75.2.8.Paraplegia (durată îndelungată de tratament, ace lungi de 20-30 cm introduse dea lungul meridianelor afectate la nivelul coapsei) 1. puncte de pe meridianele ce traveresează membrul inferior şi de pe VG • pe VB: VB 30, VB 31, VB 34, VB 37

• pe S: S 31, S 32, S 36, S 39 • pe V: V 37, V 40, V 57, V 60, V 23, V 25 • pe VG: VG 2, VG 3, VG 5, VG 20

2. puncte circumstanţiale • pentru retenţie urinară: V 23, V 25, VG 3, VC 2, VC 4, S 29, R 3, V 40, SP 6, VB 34 • pentru tulburări de tranzit intestinal: S 25, V 32, VG 3, S 36, IG 4, VB 34 • pentru combaterea sindromului spastic / de flaciditate: EM 21, V 54, VB 39, V 60, VB 43

(stimulaer usoara/stimulare profunda) 3. puncte auriculare • Zona lombosacrartă, Membrul inferior- în tulburări musculare

• Rinichi, Vezică – în retenţie urinară • Intestin Gros, Shenmen – în tulburări de tranzit intestinal

5.2.9.Paralizia de radial 1. puncte utile: TF 2, TF 5, TF 3, IG 4, IG 11, C 7, P 9, VS 7, VB 34 5.2.10.Paralizia de picior (de nerv peroneal)1. puncte utile: S 36, S 40, S 41, V 60, V 62, VB 34, R 3, R 4, SP 6, EM 362. puncte auriculare: Gleznă, Picior 5.2.11.Paraliziile din polimielită1. puncte utile: de folosite la tratamentul hemiplegiei 2. puncte folosite de Zhao • pentru membrul superior: VG 14, IG 15, IG 11, TF 5

• pentru membrul inferior: VG 4, VB 30, S 365.2.12.Neuropatii perifericea.Neuropatii senzitiv-motorii: Se utilizeaza electroacupuctura si fiindcă se manifestă predominent la membrele inferioare se stimulează pe rând meridianele Yang şi Yin de la membrele inferioare în acord cu circulatia energetica din cuplaje: VB (34, 38, 31) urmat de F (1, 5, 8), S (36, 40) urmat de SP (4,8,9), V (10, 58, 60) urmat de R (2, 7, 10) b. Neuropatii vegetative 1. Cardio-vasculara (manifestata predominent prin hipotensiune ortostatică)• puncte utilizate în hipotensiune – puncte principale: TF 5, VG 26, R 7, VB 39-D

– puncte suplimentare: VS 6, S 36, VS 9, VC 6, F 3, C 9, P 9, V 43 • puncte ce influenteaza tonusul sistemului vegetativ paravertebral din regiunea cervicotoracică: VG 17, VG 15, VG 16 2. Digestivă (manifestată în special prin diaree nocturnă) •în sindromul de Exces-Frig: S 25 (=punctul Mu al S), V 25 (=punctul Shu al IG), S 37, S 39•în sindromul de Insuficienţă: VG1, V 20, SP 6, VC 4, VC 63. Urinară („vezica neurogenă” de tip paretic) :combaterea insuf icientei energetice Yin în R şi P • puncte utilizate: VC 6, P 7, R 6, S 28, V 35, V 29, V 39 • moxă pe: VG 4, V 23, VC 4

47

Page 48: Acupunctura - Curs Format Electronic

5.2.13.Tulburări de vorbire a. Afazia 1. puncte principale: VG 20, VC 24, VC 23, IS 17, IG 18, EM 52. puncte suplimentare: VG 15, C 6, C 5, IG 4 3. puncte auriculare: Shenmen, Subcortex, Reuniune faringiană, Laringe, Cordb. Bâlbâială1. puncte principale: VC 23, VC 24, IG 18, EM 52. puncte suplimentare: IG 4, TF 5, C 5, VS 6 3. puncte auriculare: Shenmen, Gura, Cord, Simpatic5.2.14.Parkinsonism1. puncte principale: VG 20, EM 6, EM 8, EM 9, S 8, VB 202. puncte suplimentare: VS 6, IG 4, IS 6, V 57, VB 34, C 7, IG 11, TF 3, V 62, S 443. puncte auriculare: Shenmen, SubcOrtex, Simpatic, Cord, Rinichi4. craniopunctura: Zona Correi şi a tremorului 5.3.Bolile aparatului respirator5.3.1.Infecţiile tractului respirator1. puncte principale: P 7, P 9, P 10, VC 17, VC 22, V 13, EM 172. puncte suplimentare: VC 24, IG 20, IG 11, S 40, VC 23, IG 4, VS 6, SP 6 3. puncte circumstanţiale în • obstrucţia nazală: EM 1, IG 20, IS 3

• răceală cu cefalee: G 20, VG 22, IG 4 • dureri faringiene: IS 17, VC 23 • febră de origine respiratorie: VG 14, IG 4, IG 11, S 40 • rinoree: EM 1, IG 20

5.3.2.Astmul bronşica. Tratament în funcţie de clasificarea astmului bronşic1. Clasificare simptomatică

• astm de tip Exces (dispnee expiratorie, dureri toraco-lombare, tuse cu expectoraţie abundentă, asociere cu rinoree-faringită cefalee): D-P 5, V 13, V 10, TF 10 • astm de tip insuficienţă (respiraţie superficială = polipnee, absenţa secreţiilor bronşice, evoluţie cronică, puls mic-rapid-superficial): T-P 9, P 1, TF 3, VC 17, IG 4, F 14

2. Clasificare etiopatogenică• tipuil Shi (semnificând excesul)- afectarea P de Vânt-Frig (tusea expectoratie seroasa si neaderenta, febră, frisoane, anhidroza, puls superficial, depozit

lingual albicios): V 13, P 7, IG 4 - afectarea P de Flegmă-Căldură (polipnee, senzaţia de opresiune toracică, expectoraţie prulentă si adezivă, depozit

lingual gălbui, puls rapid-puternic): S 43, VC 22, P 7, EM 17 • tipul Xu (semnificând insuficienţa):- deficienţa de P (respiraţie scurtă, voce slabă, transpiraţii, puls slab): V 13, P 9, S 36- deficienţa de R (dispnee de efort, frisoane cu extremităţi reci, puls slab-profund): V 23, VG 4, VC 17

3. Clasificare in raport cu afectarea lojilor energetice• astm F/P (Lemn/Metal)= insuficienţă de F şi exces de P: majoritatea forme alergice- „astm, toate spasmele”: F 3- „astm, dispnee la eforturi mici”: F 8- „astm, dureri toracice, agitatie”: F 14 - „crize de astm”: VB 38• astm SP/P (Pământ/Metal) – astm cu dureri toracice insuportabile, astm cu secreţii: S 40

– astm în mijlocul nopţii: S 32 – astme ce impiedică somnul: S 10 – crize de dispnee şi hipersecretie bronşică: S 20 – crize de tuse: SP 20 – dispnee, lipsa de energie: SP 1

• astm R/P (Apă/Metal): cel mai de plenitudine la R – crize de astm: R 1 – astm agravat de mişcare: R 2 – astm cu secreţii: R 3 – orice tulburare agravată în mijlocul zilei: R 6

– forme medii: R 23, R 24, R 25 sau R 26, R 274. Clasificarea în raport cu faza evolutivă• astm acut: VG 22 (cupează criză, este însă punct periculos), VC 17, P 6, IS 6, R 3, R 27, V 10• status astmaticus (persistenta astmului 48 ore): VC 17, P 6, EM 17, R 3, SP 10, IS 6 • astm cronic între crize

- puncte principale: P 7, VC 17, EM 17, V 20- puncte suplimentare: VC 12, S 36, S 40, P 9 - puncte circumstanţiale: * cu dureri în regiunea interscapulară: V 13

* cu dureri toracice şi tuse: P 1 * cu expertoratie abundent: S 40

48

Page 49: Acupunctura - Curs Format Electronic

* cu dureri lombare: V 23 * cu palpitaţii şi dispnee: VS 6, C 7 * cu distensie abdominală: S 25, VC 12, S 36, SP 15, VB 26 * cu fenomene alergice: SP 10, SP 6 * cu rinită: EM 1 * cu obstructie nazală: IG 10

- puncte auriculară: Plămân, Cord, Dingchuan, Shenmen, Secreţie internăb. Profilaxie: Moxa pe V 13, S 36, V 205.4. Bolile cardio-vasculare5.4.1.Hipertensiunea arteriala esenţială1. puncte principale: VG 20, C 7, VS 6, P 9, SP 6, F 3, F 2, V 232. puncte suplimentare: S 36, F 3, IS 17, C 6, R 3, V 183. puncte circumstanţiale: •cu ameţeli şi cefalee: VB 20, •cu balonare: VC 12 şi S 40, •cu astenie: S36 şi SP 6, •cu insomnie: VG 20, •cu ameţeli şi vertije: VG 20 şi TF 17 şi Extra 6 şi TF 21 şi IS 19 şi VS 2 4. puncte auriculare: Shenmen, Subcortex, Simpatic, Suprarenal, Punctul hipertensor5.4.2.Hipotensiunea arteriala esenţială1. puncte principale: TF 5, VG 26, R 7, VB 39-D2. puncte suplimentare: VS 6, S 36, VS 9, VC 6, F 3, C 9, P 9, V 435.4.3.Arteropatia membrelor inferioare1. puncte principale: SP 6, VB 39, VB 34, P 7, S 44, S 36, S 30 2. puncte suplimentare: V 40, V 57, F 8, S 40, VB 30, SP 9, P 9, S 42 3. puncte circumstanţiale: •cu dureri în membrele superioare:IG şi P 9 şi VG 20, •cu dureri în membrele inferioare: S 36 şi S 44, •cu amorţeli în membrele superioare: VS 9 şi C 7 şi IS 9 •cu amorţeli şi senzaţii de rece în membrele inferioare: R 1 şi R 3 şi F 104. puncte auriculare: Shenmen, Subcortex, Plămân, Cord5.5. Bolile digestive5.5.1.Diareea a. Tradiţional1. Diareea acută indusă de 1. Frig-Umiditate (diaree apoasă cu dureri abdominale, borborisme, absenţa setei, limba palidă, puls profund şi lent)2. Umiditate-Căldură (diaree gălbuie-fetidă-acidă, usturimi anale, sete, puls rapid, uneori febră)2. Diareea cronică indusă de 1. insuf icienta energetica Yang a SP ( scaune cu alimente nedigerate, destensie abdominală, lasitudine, anorexie)2. insuficienta energeticaYang a R ( borborisme, diaree matinală, frisonete abdominale sau în extremităţi, puls slab şi profund)b. Tratament 1. puncte principale: S 25, V 25, S 36 2. puncte circumstanţiale: •în etiologia Frig-Umiditate: VC 12 şi VC 6, •în etiologia Umiditate-Căldură: S 44 şi SP 9 şi IG 4, •în insuficienta Yang a SP: V 20 şi F 13 şi SP 3 şi VC 12, •în insuficienta Yang a R: V 23 şi VG 4 şi R 3 şi VC 4 şi VG 20, •cu febră: VG 14, •cu crampe şi tenesme: VG 1, •cu colici puternici: S 345.5.2.Constipaţiaa. Tradiţional: indusă de deficienţa de Yin sau exces de Yang (Căldura „consumă” lichidele intestinale) deficienţă energetica în cuplajul SP/S b.Tratament1. puncte principale: S 40, S 25, SP 15, S 28 si S 29 stang.2. puncte suplimentare: S 36, TF 6, V 20 5.5.3.Ulcerul gastro-duodenal 1. puncte principale: VC 12, S 25, R 16, SP 15, V 21, F 142. puncte suplimentare: IG 4, VG 20, S 34, S 36, S 44, V 20, F 13 3. puncte circumstanţiale: •în deficienţa de SP şi S cu dezechilibru între F şi S: VC 12 şi F 13 şi V 21 şi V 20, •în deficienţă de SP şi S: se adaugă S 36 şi SP 6, •în deficienţă energetica cu simptome de Frig = moxă pe VC 12 şi S 36, •în dezechilibru F / S cu exces de Căldură: VB 34 şi F 14 şi VS 7, •în stagnare a energiei: S 36 şi F 2,

49

Page 50: Acupunctura - Curs Format Electronic

•cu spasme pilorice: VC 12 şi R 21 şi S 36, •regurgitaţii acide: S 45 şi VC 7, •cu hematemeză = C 7 şi VB 18 4. puncte auriculare: Stomac, Splină, Shenmen, Subcortex5.5.4.Sughiţul1. puncte principale: S 36, VC 12, V 17, VC 22, VS 62. puncte suplimentare: VG 26, S 21, SP 17, SP 193. puncte circumstanţiale: •în retenţie alimentara cu stagnarea energiei: S 44 şi F 3 şi VC14, •în atac energetic patogen Vânt = VC 13 4. puncte auriculare: Shenmen, Diafragm, Subcortex5.6. Bolile aparatului urinar5.6.1.Ennrezisul 1. puncte principale: V 23, SP 6, VC 4, (punct de intersecţie a meridianelor Yin ale membrelor inferioare cu VC), VC 6, R 2, V 32, R 6, V 28 2. puncte secundare: F 1, VC 3, VB 34, R 11, SP 9, S 36, R 36, S 3, F 33. puncte circumstanţiale: •prezenta factorilor psihici: C 7 şi V 62 şi VS 6, •iritaţia mucoasei: SP 6 şi R 6 şi F 2 •cu astenie: S 36 şi VB 344.moxă pe V 32 5.6.2.Incontenenţa urinară1. puncte principale: V 23, VC 4, V 25, VC 2, VG 32. puncte secundare: SP 6, S 29, VB 34, R 3, V 40, R 7, SP 9, VC 63. puncte circumstanţiale: •în adenom de prostată: V18 şi SP 6 şi R 6 şi V 31, •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 28 şi VG 3, •prin iritaţie vezico-ureterală: V 23 şi F 2 şi S 36 şi VB 34, •prin pareză vezicală: VB 34 şi S 36 şi F 34. moxibustie pe VC 2 şi VC 45. puncte auriculare: Simpatic, Shenmen, Vezică, Rinichi5.6.3.Retenţia de urină1. puncte principale: VC 4, VC 2, V 23, V 252. puncte suplimentare: VC 3, R 3, SP 6, V 40, SP 9, V 283. puncte circumsatnţiale: •prin prostatism: V 12 şi SP 6 şi R 6 şi VB 37, •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 23 şi VG 2, •prin iritaţie uretrală: VG 4 şi V 23 şi R 2 şi VG 4, •prin pareză: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. moxa pe: VC 4, VC 3, SP 6, S 36 5. puncte auriculare: Vezică, Rinichi, Shenmen 5.7. Bolile psihice5.7.1.Nevroza astenică 1. puncte principale: VS 6, C 7, EM 6, VG 20, EM 8, EM 92.puncte suplimentare: S 36, F 2, SP 6, R 3 3.puncte circumstanţiale: •cu cefalee: VG 20 şi IG 4, •cu palpitaţii: VS 6 şi G şi V 45, •cu tulburări digestive: VS 6 şi S 36 şi VC 12, •cu surmenaj fizic: moxă pe VG 14 şi VC 4 şi VB 39 şi V 23 şi VG 4, •cu lesitudine şi digestii (afectarea lojei Pământ): V 49 („loja ideilor”) şi moxă pe V 20 (pentru tonifierea SP) şi SP 8 (punct Xi al SP) •astenie cu pierderea bucuriei de a trăi: C 3 şi VC 14 şi S 3 •astenie cu dificultatea suportarii greutăţilor vieţii: VC 12 şi F 13, •cu somnolenţă: R 6 şi R 8 (punct Xi al R), •cu teamă: R 4, •cu indecizie: R 1, •cu nod în gât: VC 21, •cu plâns uşor: VS 3 şi P 34. puncte auxiliare: Shenmen, Subcortex, Simpatic, Secreţie internă, Rinichi, Splină5.craniopunctura: Zona motorie, Zona senzitivă, Zona senzomotorie a psihicului 5.7.2.Boala ticurilor 1. puncte principale: VS 6, VG 20, EM 62. puncte suplimentare: C 7, S 36, VB 34, EM 7, V 62, IG 4 3. puncte circumstanţiale:

50

Page 51: Acupunctura - Curs Format Electronic

•ticuri ale ochilor: VB 14 şi VB 20 şi EM 1 şi EM 2 şi S 8 şi EM 3 şi C 7 şi F 2 şi V 58, •ticuri ale feţei: S 4 şi M 5 şi TF 17 şi IS 18 şi IS 19, •ticuri ale gâtului: VB 20 şi VB 21 şi V 11 şi P 7 şi V 62 4. puncte auriculare: Shenmen, Subcortex, Cord, Creier, Ochi (în ticul ochilor), Zona faciomandientară (în ticurile feţei), Zona cefei (în ticul gâtului)5.7.3.Anorexia nervoasă1. puncte utile: VS 6, V 20, VC 12, SP 6, C 7, S 36, V 21, VC 6, EM 62. puncte auriculare: Shenmen, Subcortex, Cord, Stomac, Splină 5.8.3.Insomnia 1. R 6-T (comandă Yin Qiao Mai), 2. VG 2-D (comandă Yang Qiao Mai), 3. VB 20 şi VG 25 (reglează excesul Yang în partea superioară a corpului), 4. SP 6-T (stmul energia Yin în cele 3 meridiane Yin ale membrelor inferioare) 5. C 7 („poarta spiriutului”ce calmează energia C), 6. VS 6 (punct tranchilizant important), 7. VC 7 (punct de încrucişare a energiei Yin), 8. VG 3 („bariera Yang” care dirijează energia Yang), 9. V 15-D (asentimentul C), 10. S 37 (coboară plenitudinea Yang din partea superioară a corpului), 11. EM 6 şi EM 8 şi EM 9 (efect sedativ central) 12. TF 5 + VS 7 + V 40 + SP 2 + SP 9 + VB 34 + VG 15 5.8. Bolile endocrino-metabolice5.8.1.Hipoparatinoidism (spasmofilie)1. puncte principale: V 11, VB 20, V 472. puncte secundare: S 36, P 75.8.2.Sindrom premenstrual 1. puncte principale: F 3, IG 4, SP 6, (cu actiune importanta asupra „energiei pelviene”), VS 6 (cu actiune psihica)2. puncte circumstanţiale: •cu disfuncţie de SP (diaree, balonare abdominală): V 20 şi S 36, •cu retenţiehidrica marcată: VC şi SP 9, •cu constipaţie: VB 34 şi R 6 şi S 25 şi V 25, •cu diaree: S 25 şi V 20 şi S 36, •cu dismenoree: VC 6 5.8.3.Diabet zaharata. Tradiţional1. DZ tip I: tulburări în loja Apă (V/R): atingerea R-Yin prin Frig duce la exacerbarea R-Yang afectarea secundara a SP2. DZ tip II: tulburări în loja Pământ (SP/S): predispoziţiei constituţionale (insuficienta de SP-Yin) i se adaugă execerbarea SP-Yang („încălzire” datorată excesului alimentar) deficiente în activitatea TF • afect FS (P): polidipsie şi anorexie

• afect FM (SP): polifagie • afect FI (R): poliurie

b.Tratamentul DZ tip II (singurul cu indicatie la acupunctură)1. acupunctura clasica • dispersia Yang prin puncte Shu post: V 13, V 20, V 27, V 17, punct extraordinar al Pancreas, pentru „Căldura Splinei” (la 1,5 cun in afara V16)• actiune asupra SP şi S: SP 6 şi SP 2 – T + S 36-D, VC 12, SP 8, F 15 (punct Mu al SP)• actiune asupra excesului de Căldură în P: P 10 • actiune asupra excesului de căldură în R (prin „revarsarea” energiei SP): R 3 • puncte circumstanţiale: -în polidipsie marcată: IG 10 şi IG 11 şi V 17 -în polifagie: V 21 şi VC 12, -în poliurie excesivă: VC 4 şi R 5 şi R 7 2. moxibustia: • pe punctele de mai sus

• pe 1 punct situat la extremitatea pliului de flexie interna a genunchiului când gamba este întinsă3. puncte auriculare: Ficat, Vezică biliară, Pancreas, Simpatic, Shenmen5.9. Boli oftalmologice5.9. . Fotofobia1. puncte principale:V1,VB14,S2,VB1,S1,EM12. puncte suplimentare:V2,EM7,F3,VB37,IG4,EM4,IG113.puncte auriculare: Ochi, Ochi 1 si 2, Frunte, Shenmen5.10. Boli ORL5.10.1. Odontalgiile1.puncte principale: IG1,IG4,S5,S6,EM62.puncte suplimentare: IG11,VC4,C5,TF17,S443. puncte circumstantiale:

51

Page 52: Acupunctura - Curs Format Electronic

- pentru dintii superiori:IS18,TF23- pentru dintii inferiori: TF8,TF9,S8- asociate cu carii dentare: IG4,S42,S45,SP5- asociate cu trismus: P7,IG4, TF205.10.2. Sinuzitele1. puncte principale:IG4, VB14, EM12. puncte suplimentare: EM3, IG11, VG14,SP63. puncte circumstantiale:- sinuzite maxilare: IG19,IS18,S3,IG20,VB2-sinuzita etmoidala: EM1,V1-sinuzita frontala: VB14,EM3,V2-sinuzita cu componenta alergica:SP10-pentru degajarea energiei Yang cefalice:EM1,EM2,VG23-pentru drenarea secretiilor: IG20-pentru anosmie cu obstructie nazala: V7,V674. puncte auriculare: Nas, Suprarenala, Secretie interna, Shenmen, Frunte5.10.3.Rinita alergica1. puncte principale:P7, IG4, EM1, IG202. puncte suplimentare: VG20,SP10, VB20,V2,V7,EM3,TF53. puncte circumstantiale:-cu obstructie nazala: IG19,S3-cu epistaxis: IG19,VG23, VG25,VG26,V17,P9,IG45.10.4.Vertijele1. puncte principale:IG19,VG20,VB20,TF17,TF21,EM72. puncte suplimentare: IG4,VB14,VG14,TF5,EM2,TF2,S8,IG11,TF3,S36,R3,C7,F33. puncte circumstantiale:- asociate cu varsaturi sau tensiune psihica: VS6- asociate cu spasme, inclusiv in circulatia cerebrala: F2sau F3-asociate cu somnolenta:SP64. puncte auriculare: Shenmen, Simpatic, Ureche interna, Rinichi5.10.5.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou1. puncte principale:IG4, VB20, V10,TF52. puncte suplimentare: VS6,IS3,VG14,TF3,IG10,S36,V12,IG155.11. Boli obstetrica-ginecologie5.11.1.Dismenoreea1. puncte principale:SP6,VC4,S29,V23,VC32. puncte suplimentare: SP9,S36,SP8,VC123. puncte circumstantiale:- in algii care preced menstrele: R6,V62- in algii care insotesc ciclul: R6,F34. puncte auriculare:Ovar, Shenmen, Secretie interna, Uter5.11.2.Frigiditatea1. puncte principale:SP6,VS6,C5,VC152. puncte suplimentare:VC14, S36,S45,R73. puncte circumstantiale:- lipsa dorintei sexuale: VS1,V14,V22- astenie fizica:S36, R6, IG4,R74. puncte auriculare: Shenmen, Secretie endocrina, Subcortex5.12. Boli genitale la barbati5.12.1.Tulburari de dinamica sexuala (impotenta)1. puncte principale:SP6,V23,VG4,V32,VC22. puncte suplimentare:VC4, F8,R3,S29,R6,S36,VG3,S303. puncte locale: 4 puncte simetrice situate la baza penisului (1 superior si 1 inferior se plaseaza la baza penisului si alte 2 la 90◦

lateral), folosindu-se ace fine , la o adincime de 0,5-1 cun si indreptate spre baza penisului4. puncte circumstantiale:- in tulburari de ejaculare: VC2,F11,F8,SP2,V32,S36,VG20- asocierea de factori psihici (teama, anxietatea, insomnia):S36, R6, IG4,R7- absenta dorintei sexuale:VS6,VG20,V7,C7,P9,VG14,EM6-hiperexcitabilitatea sexuala:VS6,VS7- in astenia marcata:S36,VB34,VG145. puncte auriculare: Organe genitale externe, Testicol, Shenmen, Rinichi, Suprarenale5.13. Boli infectioase5.13.1.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare)1. puncte principale:IG4, P7,VG16,VB202. puncte suplimentare:V12,R7,VG14,TF5,P11

52

Page 53: Acupunctura - Curs Format Electronic

3. puncte circumstantiale:- cu cefalee: EM2- cu obstructie nazala: IG20- cu absenta transpiratiei:R7- pentru eliminarea Vint si Caldura din Pulmon:singerare P114. puncte „ orificiale”: moxa pe V12,S365.13.2.Herpes Zoster1. puncte principale:IG11,SP10,V40,SP6,R72. puncte suplimentare:puncte locale in jurul segmentului dureros, puncte EM la nivelul segmentului vertebral afectat3. puncte circumstantiale:- herpes zoster oftalmicus: VG20,S8,VB8,VB14,VB20,TF23,IS18,IS19- herpes zoster intercostal: P1,VC17,S18,F14,VB26,VG144. puncte auriculare: Shenmen, Subcortex, Coloana vertebrala coresunzand zonei afectate5. craniopunctura: linia senzitiva de partea opusa, corespunzand zonei afectate5.14. Boli de piele5.14.1.Urticaria si edemul angioneurotic1. puncte principale:VG20,SP10,IG11,S36, singerare V40 si P52. puncte suplimentare:F8,F3,V40,IS5,V13,VG143. puncte circumstantiale:- in alergii medicamentoase: EM6,C7,VS6,VS4,V15,V62- in crizele severe: stimulare puternica a V16 si SP105.14.2. Transpiratia excesiva1. puncte principale:C7,IG4,IG113. puncte circumstantiale nocturne: V15,VC65.14.3.Pruritula. Pentru forma Yang (prurit diurn, violent, intermitent):TF5b. Pentru forma Yin (prurit nocturn, suparator, continuu):1. puncte principale:VS6,IG11,C7,V13,V40,SP9,V602. puncte circumstantiale:- generalizat: R2,VB38,F3,S13,VC2-violent:F5- anal: C9,VC1,F2-vulvar:C9,VC1,F8,VC3,R2,P10,S30,SP6,F3,R6-ocular:VB37,VG20,V40-senil:V405.15. Analgezia cu destinatie specifica-principii1. puncte analgezice:IG4,S442. puncte tranchilizante:C7,VS6,EM6,VG203.puncte hemostatice si cu efect de echilibrare neurovegetativa: S36,SP6

ANEXA

53

Page 54: Acupunctura - Curs Format Electronic

54

Page 55: Acupunctura - Curs Format Electronic

BIBLIOGRAFIE

1. Academia de medicină tradiţională chineză : “Manual de acupunctură”, Editura Medicală, Bucureşti, 19822. Brătilă Fl., Pârvu Elena : “Diagnosticul în acupunctură, Editura Paco, Bucureşti, 19953. Caba M.T. :”Tratamentul bolilor prin acupunctură”, Editura Litera, Bucureşti, 19764. Caba M.T. :”Practici diverse în acupunctură”, Editura Cartimex, Bucureşti, 19945. Constantin D-tru, C. Ionescu-Tîrgovişte: „Acupunctura - de la tradiţie la ştiinţele moderne”, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti 1988;6. Gheorghiu N.N., Dragomirescu Cr., Răuţ C., Ionescu-Tîrgovişte C., Ciucă Ştefania: “Manual de acupunctură”. Editura

Medicală, Bucureşti, 19747. Guillaume Madeleine J., De Tymowski J.-C., Fiezet-Izard Madeleine : “Acupunctura”, Editura Omegapres, Bucureşti,

19928. Ionescu-Tîrgovişte C.: „Teoria şi practica acupuncturii moderne”, Editura Academiei Române, Bucureşti 1993;9. Jupâneanţ C., Staicu M., Dumitraşcu V.,Bărbulescu P.,Berger S., Pătru Reghina, Moldovan C.:”Note de curs pentru studiul

acupuncturii”, Bucureşti 200110. Nemeş Ion Dan Aurelian: “Masoterapie (masaj şi tehnici complementare)-Ediţia a II-a revizuită şi adăugită”, Editura

Orizonturi Universitare , Timişoara 200211. Sabin Ivan: „Sănătatea fără medicamente”, Editura RAI, Bucureşti 1995;

55

Page 56: Acupunctura - Curs Format Electronic

CUPRINS1. NOTIUNI DE BAZĂ – pag. 2

Generalităţi– pag. 2Energia – pag. 9Căile energiei şi punctele chineze– pag. 11Căile– pag. 11Punctele– pag. 22

2. EXAMENUL BILNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL– pag. 26Examneul clinic – pag. 26Patologia energetica– pag. 32Patologia organelor şi viscerelor-pag.33

3. TERAPEUTICA– pag. 34Terapeutica in funcţie de cazuistică– pag. 34Cele 8 reguli– pag. 34Tehnica– pag. 39

4. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII– pag. 40Indicaţii– pag. 40Anestezia prin acupunctura– pag. 41Limitele acupuncturii – pag. 42

5. PROGRAME TERAPEUTICE – pag.43

ANEXA-pag.52BIBLIOGRAFIE– pag. 54CUPRINS– pag. 55

56