adaptare curriculara deficienta de vedere

6
Exemplificare de adaptare curriculară în educația specială a deficienților de vedere Repere generale privind adaptarea curriculară și de mediu în educația deficienților de vedere Deficiența de vedere reprezintă una din cele două deficiențe senzoriale alături de deficiența auditivă și presupune o diminuare sau o pierdere totală a capacității vizuale umane, ceea ce determină modalități specifice ale individului de raportare la lumea înconjurătoare și de conturare în general a vieții sale psihice. Considerând că cea mai mare parte a informațiilor pe care le recepționăm din lumea înconjurătoare sunt recepționate prin utilizarea simțului vizual, imposibilitatea de a folosi acest simț va cauza o serie de dificultăți de adaptare pentru persoană, însă fără a reduce din efectele ce sunt acționate de legea psihologică a compensării. Câteva caracteristici ale psihologiei persoanei deficiente de vedere și nevăzătoare în special: Cunoașterea lumii înconjurătoare se realizează cu deosebire prin intermediului analizatorului auditiv și al celui tactil-kinestezic; Mijlocul principal de comunicare rămâne cel verbal, însă limbajul Braille este la fel de util când vine vorba de lecturare de materiale;

Upload: rodica-maria-radu

Post on 27-Sep-2015

42 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

sc

TRANSCRIPT

Exemplificare de adaptare curricular n educaia special a deficienilor de vedereRepere generale privind adaptarea curricular i de mediu n educaia deficienilor de vedereDeficiena de vedere reprezint una din cele dou deficiene senzoriale alturi de deficiena auditiv i presupune o diminuare sau o pierdere total a capacitii vizuale umane, ceea ce determin modaliti specifice ale individului de raportare la lumea nconjurtoare i de conturare n general a vieii sale psihice. Considernd c cea mai mare parte a informaiilor pe care le recepionm din lumea nconjurtoare sunt recepionate prin utilizarea simului vizual, imposibilitatea de a folosi acest sim va cauza o serie de dificulti de adaptare pentru persoan, ns fr a reduce din efectele ce sunt acionate de legea psihologic a compensrii. Cteva caracteristici ale psihologiei persoanei deficiente de vedere i nevztoare n special: Cunoaterea lumii nconjurtoare se realizeaz cu deosebire prin intermediului analizatorului auditiv i al celui tactil-kinestezic;

Mijlocul principal de comunicare rmne cel verbal, ns limbajul Braille este la fel de util cnd vine vorba de lecturare de materiale;

Poate aprea o form de verbalism inadecvat, n sensul c o persoan nevztoare ar putea discuta cu multe informaii despre anumite aspecte la care nu a avut deplin acces niciodat, iar uneori pot aprea confuzii terminologice;

Interesele i manifestarea creativitii se leag de domeniile auditive (muzicale n special) i de cele cu puternic substrat tactil-kinestiezic;

n colarizarea deficienilor de vedere, se urmrete cu precdere n cazul ambliopilor valorificarea potenialului restant vizual iar n cazul nevztorilor cultivarea simului tactil-kinestezic pentru reuita scopului principal de dobndire a autonomiei sociale, financiare i profesionale.

Ilustrarea adaptrii curriculare n cadrul unei lecii

Context general: Clasa a V-a, lecie de biologie (botanic) Floarea; Sursa: Manual de Biologie Clasa a V-a, Editura Teora, 2007.

Obiectiv-cadru (clas obinuit): cultivarea interesului pentru cunoaterea florii ca organ specializat n nmulirea plantelor;Obiectiv-cadru (deficien de vedre): cultivarea interesului general pentru cunoaterea rolului pe care florile l au n nmulirea plantelor.Obiective de referin: La sfritul leciei,elevii vor fi capabili:

Clas obinuitDeficien de vedere

S explice alctuirea general a unei plante cu flori; S reprezinte grafic alctuirea unei flori clasice;

S utilizeze corect terminologia specific biologiei florii n diferite situaii de comunicare; S explice alctuirea general a unei plante cu flori; S poat identifica diferitele componente ale unei flori clasice la analia vizual sau, dup caz, la contactul tactil cu aceasta; S utilizeze corect terminologia specific biologiei florii n diferite situaii de comunicare.

Metode i procedee: Se vor folosi, alternativ sau combinat, metode i procedee precum:

Clas obinuitDeficien de auz

conversaia euristic, explicaia, demonstraia, observaia, modelarea, investigaia. Conversaia euristic,

Demonstraia

Explicaia

Observaia

Investigaia

Timpul de lucru (comun pentru ambele situaii): 45 minute;

Mijloace de nvare (valabil pentru ambele situaii): manual, prezentare Power Point, videoproiector, laptop, atlas botanic, fie de evaluare, flori vii, mulaj.

Scenariul didactic

Clas obinuitDeficien de auz

1. Moment organizatoric: se asigur cadru optim desfurrii leciei, asigurnd linitea i ordinea. Se pregtete materialul necesar orei de biologie. 2 minute2. Verificarea coninuturilor nsuite / evaluarea obiectivelor: profesorul verific frontal, cunotinele referitoare la organele vegetative, studiate anterior, printr-un rebus cu tema Fotosinteza. Elevii care s-au pregtit de lecie vor veni pe rnd s noteze legenda i cuvintele cheie n rebus. Elevii activi primesc puncte pentru nota viitoare. 10 minute.3. Captarea ateniei: profesorul prezint pe ecranul videoproiectorului diferite tipuri de flori autohtone i exotice, ntrebnd care sunt asemnrile i care sunt deosebirile dintre aceste flori. Dup scurtul dialog ei sunt anunai c urmeaz s afle ce nseamn plant unisexuat sau hermafrodit 3 minute4. Prezentarea noului coninut: profesorul anun tema leciei Floarea i competenele ce vor trebui ndeplinite la fritul leciei; se trece titlul pe tabl i n caiete 1 minut5. Dirijarea nvrii: - elevii vor primi material prospt flori vii, pe grupe de cte 2-3. Pentru nceput va trebui s arate profesorului care au primit flori i care inflorescene. Utiliznd pentru nceput mulajul florii, explic alctuirea acesteia. Profesorul prezint n cotinuare momentele care redau originea i alctuirea florii, descrierea componentelor. Dup terminarea schiei se realizeaz desenul ce reprezint: floarea, androceul i gineceul 15 minute.6. Fixarea cunotinelor: se dau fie de lucru copiilor i se lucreaz pe grupe. Cu ajutorul penselor, se desprind elementele florale i s le lipesc la locul potrivit. Se verific frontal aceste fie i se fac corectrile corespunztoare. 12 minute7. Feedback final: profesorul ncheie lecia, face aprecierile cuvenite celor mai activi dintre elevi 2 minute 1. Moement organizatoric: se asigur cadrul adecvat pentru desfurarea orei, sigurana tuturor elevilor, pregtirea pentru a ncepe activitatea 2 minute.2. Verificarea coninuturilor nsuite: elevii sunt chestionai cu privire la elementele discutat anterior, despre fotosintez. Profesorul ntreab dac au mai rmas lucruri neclare, nominalizeaz civa dintre elevi s rspund la cteva ntrebri ce le sunt adresate.- 10 minute3. Captarea ateniei: Profesorul ntreab elevii ceea ce tiu despre flori, ce sunt florile i la ce ne ajut. Pune noi ntrebri legate de cum se nmulesc plantele i din ce este alctuit o floare, face aprecieri pentru cine reuete s ofere rspunsuri intuitive 4 minute4. Prezentarea noului coninut: : profesorul anun tema leciei Floarea i competenele ce vor trebui ndeplinite la fritul leciei; se trece titlul pe tabl i n caiete 2 minute

5. Dirijarea nvrii: elevii primesc material proaspt flori vii, fiecare n parte. Fiecare analizeaz floarea primit i spune ce a descoperit. Mulajul florii este utilizat i el, n primul rnd de elevii nevztori, iar profesorul explic alctuirea florii i rolul elementelor. La final se realizeaz desenul ce reprezint floarea i componentele sale. 15 minute6. Fixarea cunotinelor: nteg colectivul primete o fi pe care trebuie lipite componentele unei flori, fiecare elev desprinde un element sau dou i contribuie la crearea florii pe fi, sub spravegherea profesorului. 10 minute7. Feedback final: profesorul ncheie lecia, face aprecierile cuvenite celor mai activi dintre elevi 2 minute